Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Gandirea lui Goethe in texte alese -alegerea si sistematizarea textelor,


traducere si comentarii de Mariana Sora , Bucuresti : Minerva ,1973
Lumina si culoare.Afinitatea dintre simturi si realitate (introducere la Teoria culorii )
!ncercarea de a sistematiza "enomenele culorii a "ost "acuta numai de doua ori ,#rima
data de $eo"rast , a#oi de Bo%le . !ncercarii de "ata nu i se va #utea dis#uta locul al treilea .
&um de s-a #etrecut asa , ne invata istoria .'ici vom s#une doar atat , ca in secolul
trecut nu #utea "i vor(a de o sistematizare ,#entru ca )e*ton si-a intemeiat i#oteza #e o
ex#erienta incurcata si derivata , la care "enomenele celelalte ce se im#uneau atentiei au "ost
ra#ortate in mod arti"icial si asezate cu gri+a sa se #otriveasca cu ea , atunci cand nu se #utea
trece su( tacere sau inlatura ,cam asa ar tre(ui sa #rocedeze un astronom care ar vrea , dintr-
un ca#riciu , sa aseze luna in centrul sistemului sau . (-)
Sa #asim inainte , amintindu-ne ce am ex#us mai sus , in #re"ata .'colo am #resu#us
ca lumina e recunoscuta ca un dat , aici "acem acelasi lucru in ce #riveste oc.iul .S#unem ca
intreaga natura se reveleaza simutului vederii #rin culoare . 'cum sustinem , c.iar daca #are
oarecum ciudat , ca oc.iul nu vede "orme , intrucat doar luminosul , intunecatul si culoarea
im#reuna dau ceea ce "ace ca oc.iul sa distinga un o(iect de altul , o #arte de o(iect de alta .
'sa ne construim lumea vizi(ila din aceste trei elemente si totodata "acem #osi(ila #ictura ,
care stie sa creeze #e o #anza o lume mult mai #er"ect vizi(ila decat #oate "i cea reala .
/c.iul isi datoreaza existenta luminii .0in organe auxiliare indi"erente ale animalelor ,
lumina scoate la iveala un organ care sa "ie #e masura ei ,si ast"el se "ormeaza oc.iul "acut
#rin lumina si #entru lumina , #entru care lumina interioara sa vina in intam#inarea celei din
a"ara . (-)
'"initatea nemi+locita dintre lumina si oc.i n-o va nega nimenea , dar e mai anevoios
sa ni le inc.i#uim ca unul si acelasi lucru . $otusi se #oate conce#e acest gand daca s#unem ca
in oc.i rezida o lumina latenta care se trezeste la cea mai mica excitatie dinauntru sau din
a"ara : #rin #orunca imaginatiei , #utem evoca in intuneric cele mai luminoase imagini .!n vis ,
lucrurile ne #ar ca in #lina zi . !n stare de trezie #erce#em si cele mai usoare e"ecte ale luminii
de a"ara , c.iar atunci cand oc.iul su"era o atingere mecanica mai #uternica , tasnesc lumini
si culori . (-)
&uloarea e natura insasi , con"orma cu legalitatea ei , in ra#ort cu oc.iul . Si aici
tre(uie sa #resu#unem ca cineva #oseda acest simt , ca cineva cunoaste e"ectul naturii asu#ra
acestui simt .&aci cu un or( nu #oti vor(i des#re culoare .(-) &uloarea e un "enomen
elementar al naturii #entru simtul vederii , mani"estandu-se , la "el ca toate "enomenele
celelalte , #rin se#arare si contradictie , #rin amestec si unire ,#rin intensi"icare si neutralizare,
#rin im#artasire si distri(utie etc. , si #utand "i cel mai (ine sesizata si cu#rinsa #rin mi+locirea
acestor "ormule generale ale naturii .(-) &ulorile sunt semilumini sau semium(re , de aceea ,
atunci cand isi neutralizeaza insusirile s#eci"ice , in maestec , #roduc cava cenusiu , ne(ulos.
1. Philosophie de Goethe - de 2.&ora , 3aris : 4i(raire 5ac.ette ,1667
Capitolul III
0oua din cele mai stralucite mani"estari ale lumii , "orma si culoarea , se #are ca au
re#rezentat o atractie irezisti(ila #entru curiozitatea sa de artist si savant .&ele doua
mani"estari sunt legate intre ele in realitate du#a cum au "ost si in studiile lui 8oet.e . 9ara
"orma care da su#ra"etele , lumina nu ar exista #entru noi . 9ra lumina ce ar mai "i "orma :
0oar revelatia #ura a unui sens unic , #i#aitul , nu ar mai "i existat #entru noi sarmul
ansam(lurilor armonioase si #ro#ortiile elegante care ne incanta #rivirea .4umina nu este
creata #entru "orma , dar o revela .4umina si "orma , aceste doua cuvinte ex#lica "rumusetea
lumii vizi(ile : contin toata estetica naturii .(-)
&eea ce admira ca #oet si ceea ce a incercat sa ex#lice mai tarziu ca naturalist si
"izician , "orma colorata este in mod #articular "orma in stare organica , "orma care traieste si
#e care a incercat sa si-o a#ro#rie #rin creion si #ensula . (-)
!ntregul destin al acestui geniu , #oetic si stiinti"ic #ana la urma , #ar a se rezuma in
ultimile sale cuvinte : ; 4umina < Mai multa lumina (Me.r 4ig.t <).
3. Goethe devant la Nature et lArt - de &aston =arenne, 3aris : 8rasset , 19>3
1798 - 1805
0in reactiile lui 8oet.e la cartea lui 0iderot , Eseu asupra picturii ,retinem
ceea ce ne"ace sa intelegem mai (ine ca in estetica lui 8oet.e culoarea are o im#ortanta
redusa , si ca "orma ocu#a rolul #redominant atat in gandirea sa cat si in #ictura .)atura ,
s#unea 0iderot nu "ace nimic incorect . 2a nu este niciodata corecta , re#lica 8oet.e , dar nu
este niciodata inconsecventa .Mai mult ,ea nu se #reocu#a sa a"le daca ceea ce #roduce este
"rumos sau urat .'rta nu va re#rezenta niciodata natura asa cum este . 'rtistul creator tre(uie
sa aste#te o "rumusete de care naturii nu-i #asa , si sa a+unga #rin re"lectie , sa veg.eze #ur si
sim#lu la aceasta "rumusete , care res#ecta legile naturii .4i#sa cea mai mare din #roductiile
tim#ului sau este , du#a 8oet.e , demarcatia dintre domeniul naturii si artei , #e care nici
0iderot nu a "acut-o . (-)
!n ceea ce #riveste #aginile consacrate culorii , 8oet.e si 0iderot au #areri di"erite
asu#ra modului in care se #une #ro(lema .0u#a 0iderot coloristii (uni sunt rari .0u#a
8oet.e , insa , am #utea #retinde ca sunt mai multi coloristi valorosi decat desenatori , si cu
toate acestea , in ceea ce #riveste culoarea , nu se #oate #reda in atelierele de metode te.nice
si nu se #oate su#une niciunui #rinci#iu .!ar daca culorile #ot rezulta din instinctul "iecaruia ,
talentul si geniul #retind o metoda care sa-i #ermita artistului sa generalizeze ceea ce vede ,
sa-i dea caracter , sa se #oata sim(oliza #rintr-un cuvant , #rin intermediul culorii la "el de
(ine ca #rin "orma .
0e la ?inc@elmann la 8oet.e s-au "acut #rogrese evidente , #entru ca #entru #rimul
arta nu inseamna decat ; conturul "rumos AA . 0ar , in romanul sau Ardin!ello , ?il.elm
5einse sustine idei mai corecte asu#ra rolului desenului si culori in arta .;0esenul , scria el ,
nu este decat un mi+loc de a gasi usor #ro#ortiile . !nce#utul si s"arsitul artei sunt in culoare .
!n "ine , #entru 0iderot cat si #entru 8oet.e curcu(eul sta la (aza coloritului .0ar nici
el si nici #risma , du#a 8oet.e , care a inventat o teorie a culorii , nu sca#a unei legi care le
este su#erioara si careia i se su#un toate "enomenele colorate .( legea naturii )
Alte afirmatii legate de arta :
; 'ceste su(lime o#ere de arta sunt in acelasi tim# o#ere su#reme de natura #roduse
de om in concordanta cu legile naturii , tot ce este ar(itrar sau #retentios este eliminat , $otul
este )ecesitate , este 0umnezeu ( se re"erea la arta antica ).
;3lanta #rimala va "i cea mai extraordinara creatie din lume , #entru care natura insasi
ma #oate invidia . &u acest model si c.eia lui cineva #oate continua sa inventeze #lante ;ad
in"initum , dar tre(uie sa "ie consecvent (considera ca celasi lucru se #oate intam#la si in
arta ).
; &e este cel mai intolera(il intr-o #ictura este a(senta adevarului , "ata de natura ,
#entru ca : ; 'rta este o a doua natura .
Alte carti parcurse :
T!e "ouner #oet!e and t!e $isual arts B ?.0.Co(son-Scott ,&am(ridge : &am(ridge
Dniversit% 3ress, 1961
Con$or%iri cu #oet!e in ultimii ani ai $ietii B Eo.ann 3eter 2c@ermann ,trad.4azar
!liescu,Bucuresti : 2d.#tr. 4iteratura Dniversala , 19FG
Etudes sur #oet!e B 3aul Ste#"er , 3aris , 4i(raire 'rmand &olin, 197F
#oet!e B !on San-8iorgiu,Bucuresti : 9undatia #entru 4iteratura si 'rta AACegele &arol
, 1936
&in intelepciunea lui #oet!e B 3 con"erinte de $raian Bratu ,Bucuresti : &asa
Scoalelor, 1937
#oet!e ca naturalist B !on Simionescu , Bucuresti , &artea Comaneasca
&espre literatura si arta B 8oet.e ,Bucuresti : 2d.de stat #tr. 4iteratura si 'rta
Carti care ar mai trebui parcurse :
'emoires de #oet!e B16F1, 6 volume
&espartirea de #oet!e B &onstantin )oica ,2d.a doua revizuita du#a manuscrise cu
doua ca#itole inedite ingri+ita de Marian 0iaconu , Bucuresti :5umanitas , 1777
Eo.ann ?ol"gang 8oet.e

S-ar putea să vă placă și