Gandirea lui Goethe in texte alese -alegerea si sistematizarea textelor,
traducere si comentarii de Mariana Sora , Bucuresti : Minerva ,1973 Lumina si culoare.Afinitatea dintre simturi si realitate (introducere la Teoria culorii ) !ncercarea de a sistematiza "enomenele culorii a "ost "acuta numai de doua ori ,#rima data de $eo"rast , a#oi de Bo%le . !ncercarii de "ata nu i se va #utea dis#uta locul al treilea . &um de s-a #etrecut asa , ne invata istoria .'ici vom s#une doar atat , ca in secolul trecut nu #utea "i vor(a de o sistematizare ,#entru ca )e*ton si-a intemeiat i#oteza #e o ex#erienta incurcata si derivata , la care "enomenele celelalte ce se im#uneau atentiei au "ost ra#ortate in mod arti"icial si asezate cu gri+a sa se #otriveasca cu ea , atunci cand nu se #utea trece su( tacere sau inlatura ,cam asa ar tre(ui sa #rocedeze un astronom care ar vrea , dintr- un ca#riciu , sa aseze luna in centrul sistemului sau . (-) Sa #asim inainte , amintindu-ne ce am ex#us mai sus , in #re"ata .'colo am #resu#us ca lumina e recunoscuta ca un dat , aici "acem acelasi lucru in ce #riveste oc.iul .S#unem ca intreaga natura se reveleaza simutului vederii #rin culoare . 'cum sustinem , c.iar daca #are oarecum ciudat , ca oc.iul nu vede "orme , intrucat doar luminosul , intunecatul si culoarea im#reuna dau ceea ce "ace ca oc.iul sa distinga un o(iect de altul , o #arte de o(iect de alta . 'sa ne construim lumea vizi(ila din aceste trei elemente si totodata "acem #osi(ila #ictura , care stie sa creeze #e o #anza o lume mult mai #er"ect vizi(ila decat #oate "i cea reala . /c.iul isi datoreaza existenta luminii .0in organe auxiliare indi"erente ale animalelor , lumina scoate la iveala un organ care sa "ie #e masura ei ,si ast"el se "ormeaza oc.iul "acut #rin lumina si #entru lumina , #entru care lumina interioara sa vina in intam#inarea celei din a"ara . (-) '"initatea nemi+locita dintre lumina si oc.i n-o va nega nimenea , dar e mai anevoios sa ni le inc.i#uim ca unul si acelasi lucru . $otusi se #oate conce#e acest gand daca s#unem ca in oc.i rezida o lumina latenta care se trezeste la cea mai mica excitatie dinauntru sau din a"ara : #rin #orunca imaginatiei , #utem evoca in intuneric cele mai luminoase imagini .!n vis , lucrurile ne #ar ca in #lina zi . !n stare de trezie #erce#em si cele mai usoare e"ecte ale luminii de a"ara , c.iar atunci cand oc.iul su"era o atingere mecanica mai #uternica , tasnesc lumini si culori . (-) &uloarea e natura insasi , con"orma cu legalitatea ei , in ra#ort cu oc.iul . Si aici tre(uie sa #resu#unem ca cineva #oseda acest simt , ca cineva cunoaste e"ectul naturii asu#ra acestui simt .&aci cu un or( nu #oti vor(i des#re culoare .(-) &uloarea e un "enomen elementar al naturii #entru simtul vederii , mani"estandu-se , la "el ca toate "enomenele celelalte , #rin se#arare si contradictie , #rin amestec si unire ,#rin intensi"icare si neutralizare, #rin im#artasire si distri(utie etc. , si #utand "i cel mai (ine sesizata si cu#rinsa #rin mi+locirea acestor "ormule generale ale naturii .(-) &ulorile sunt semilumini sau semium(re , de aceea , atunci cand isi neutralizeaza insusirile s#eci"ice , in maestec , #roduc cava cenusiu , ne(ulos. 1. Philosophie de Goethe - de 2.&ora , 3aris : 4i(raire 5ac.ette ,1667 Capitolul III 0oua din cele mai stralucite mani"estari ale lumii , "orma si culoarea , se #are ca au re#rezentat o atractie irezisti(ila #entru curiozitatea sa de artist si savant .&ele doua mani"estari sunt legate intre ele in realitate du#a cum au "ost si in studiile lui 8oet.e . 9ara "orma care da su#ra"etele , lumina nu ar exista #entru noi . 9ra lumina ce ar mai "i "orma : 0oar revelatia #ura a unui sens unic , #i#aitul , nu ar mai "i existat #entru noi sarmul ansam(lurilor armonioase si #ro#ortiile elegante care ne incanta #rivirea .4umina nu este creata #entru "orma , dar o revela .4umina si "orma , aceste doua cuvinte ex#lica "rumusetea lumii vizi(ile : contin toata estetica naturii .(-) &eea ce admira ca #oet si ceea ce a incercat sa ex#lice mai tarziu ca naturalist si "izician , "orma colorata este in mod #articular "orma in stare organica , "orma care traieste si #e care a incercat sa si-o a#ro#rie #rin creion si #ensula . (-) !ntregul destin al acestui geniu , #oetic si stiinti"ic #ana la urma , #ar a se rezuma in ultimile sale cuvinte : ; 4umina < Mai multa lumina (Me.r 4ig.t <). 3. Goethe devant la Nature et lArt - de &aston =arenne, 3aris : 8rasset , 19>3 1798 - 1805 0in reactiile lui 8oet.e la cartea lui 0iderot , Eseu asupra picturii ,retinem ceea ce ne"ace sa intelegem mai (ine ca in estetica lui 8oet.e culoarea are o im#ortanta redusa , si ca "orma ocu#a rolul #redominant atat in gandirea sa cat si in #ictura .)atura , s#unea 0iderot nu "ace nimic incorect . 2a nu este niciodata corecta , re#lica 8oet.e , dar nu este niciodata inconsecventa .Mai mult ,ea nu se #reocu#a sa a"le daca ceea ce #roduce este "rumos sau urat .'rta nu va re#rezenta niciodata natura asa cum este . 'rtistul creator tre(uie sa aste#te o "rumusete de care naturii nu-i #asa , si sa a+unga #rin re"lectie , sa veg.eze #ur si sim#lu la aceasta "rumusete , care res#ecta legile naturii .4i#sa cea mai mare din #roductiile tim#ului sau este , du#a 8oet.e , demarcatia dintre domeniul naturii si artei , #e care nici 0iderot nu a "acut-o . (-) !n ceea ce #riveste #aginile consacrate culorii , 8oet.e si 0iderot au #areri di"erite asu#ra modului in care se #une #ro(lema .0u#a 0iderot coloristii (uni sunt rari .0u#a 8oet.e , insa , am #utea #retinde ca sunt mai multi coloristi valorosi decat desenatori , si cu toate acestea , in ceea ce #riveste culoarea , nu se #oate #reda in atelierele de metode te.nice si nu se #oate su#une niciunui #rinci#iu .!ar daca culorile #ot rezulta din instinctul "iecaruia , talentul si geniul #retind o metoda care sa-i #ermita artistului sa generalizeze ceea ce vede , sa-i dea caracter , sa se #oata sim(oliza #rintr-un cuvant , #rin intermediul culorii la "el de (ine ca #rin "orma . 0e la ?inc@elmann la 8oet.e s-au "acut #rogrese evidente , #entru ca #entru #rimul arta nu inseamna decat ; conturul "rumos AA . 0ar , in romanul sau Ardin!ello , ?il.elm 5einse sustine idei mai corecte asu#ra rolului desenului si culori in arta .;0esenul , scria el , nu este decat un mi+loc de a gasi usor #ro#ortiile . !nce#utul si s"arsitul artei sunt in culoare . !n "ine , #entru 0iderot cat si #entru 8oet.e curcu(eul sta la (aza coloritului .0ar nici el si nici #risma , du#a 8oet.e , care a inventat o teorie a culorii , nu sca#a unei legi care le este su#erioara si careia i se su#un toate "enomenele colorate .( legea naturii ) Alte afirmatii legate de arta : ; 'ceste su(lime o#ere de arta sunt in acelasi tim# o#ere su#reme de natura #roduse de om in concordanta cu legile naturii , tot ce este ar(itrar sau #retentios este eliminat , $otul este )ecesitate , este 0umnezeu ( se re"erea la arta antica ). ;3lanta #rimala va "i cea mai extraordinara creatie din lume , #entru care natura insasi ma #oate invidia . &u acest model si c.eia lui cineva #oate continua sa inventeze #lante ;ad in"initum , dar tre(uie sa "ie consecvent (considera ca celasi lucru se #oate intam#la si in arta ). ; &e este cel mai intolera(il intr-o #ictura este a(senta adevarului , "ata de natura , #entru ca : ; 'rta este o a doua natura . Alte carti parcurse : T!e "ouner #oet!e and t!e $isual arts B ?.0.Co(son-Scott ,&am(ridge : &am(ridge Dniversit% 3ress, 1961 Con$or%iri cu #oet!e in ultimii ani ai $ietii B Eo.ann 3eter 2c@ermann ,trad.4azar !liescu,Bucuresti : 2d.#tr. 4iteratura Dniversala , 19FG Etudes sur #oet!e B 3aul Ste#"er , 3aris , 4i(raire 'rmand &olin, 197F #oet!e B !on San-8iorgiu,Bucuresti : 9undatia #entru 4iteratura si 'rta AACegele &arol , 1936 &in intelepciunea lui #oet!e B 3 con"erinte de $raian Bratu ,Bucuresti : &asa Scoalelor, 1937 #oet!e ca naturalist B !on Simionescu , Bucuresti , &artea Comaneasca &espre literatura si arta B 8oet.e ,Bucuresti : 2d.de stat #tr. 4iteratura si 'rta Carti care ar mai trebui parcurse : 'emoires de #oet!e B16F1, 6 volume &espartirea de #oet!e B &onstantin )oica ,2d.a doua revizuita du#a manuscrise cu doua ca#itole inedite ingri+ita de Marian 0iaconu , Bucuresti :5umanitas , 1777 Eo.ann ?ol"gang 8oet.e