Sunteți pe pagina 1din 4

254 Douglas Mook

Bibliografie:
Boring, 8.G., Ahistory of experimental psychology, Appleton-Centu-
ry-Crofts, New York 1950
Ebbinghaus,H., Memory: A contribution to experimental psychology,
Columbia University Press, New York, (prima edifie aparuH h 1885),
1913
Postmary L.,
,,Hermann
Ebbinghaus" in American Psychologist,23,
1968,pp.149-L57
Reisberg, D. Cognition: Exploring the science of the mind, Norton,
New York, 1997
Roediger, H.L.,,,Remembering Ebbinghaus " in Contemporary P sy-
chology, 30, 1985, pp. 519-523
Thompson, R.F.,
,,The
neurobiology of learning and memory" ir
Science, 233,1986, pp. 941-947
30. Frederic Bartlett:
inlelesul
;i
memoria
Ca gi Ebbinghaus (capitolul 29), Sir Frederic Bartlett a vdzut cum
memoria putea fi studiatd obiectiv fdrd a depinde de introspecfe. Spre
deosebire de Ebbinghaus, el a susfinut cd materialul arbitrar, artificial
nu era cel mai bun material de utilizat' Acesta permite firtr-adevir
controlul asupra condifiilor gi elimind efectul de contaminare exerci-
tat de cunogtinfele gi memoria anterioard, dar inseamnd in acelagi
timp cd efectele interesante ale cunogtinlelor
9i
amintirilor anterioare
nu pot fi ardtate prin astfel de experimente. Pentru a le studia
Pe
aces-
tea, avem nevoie de materiale naturale, piine de tnfeles, iar Bartlett
ne-a ardtat cum sd le folosim itr experimer,rte'
Frederic C. Bartlett (188G1969) s-a nXscut i:r Stow-on-the-Wold, An-
glia. pi-a luat licenfa in filosofie la Universitatea din Londra gi apoi mas-
terul in gtiinte morale la Cambridge. A devenit director al laboratoru-
lui psihologic de la Universitatea Cambridge, unde a rimas pAnd in
1952. Pane irn 1948, oblinuse doctorate onorifice din partea a papte uni-
versitdfi.
lnlggZ,Bartlett a publicat o carte numitd Remembering
(Amintirea),
care descria o intreagd serie de experimente tratAnd memoria dar, itr
acelagi timp, gi .""" iu in mod obignuit ar putea fi numit percepfie.in
vremea lui, majoritatea cercetdrii din domeniul cognifiei avea de-a
face cu un material foarte simplificat
-
lumini, sunete sau silabele
lipsite de sens ale lui Ebbinghaus (capitolul29). Abordarea lui Bar-
tlett a fost diferitd. El a studiat percepfiile gi arnintirile privind eveni-
mentele organizate, stTucturate
-
imagini, povepti
9i
altele asemenea'
El descrie, de exemplu, experimente in care subiegtilor li se ardtau,
pentru un timp foarte scurt, diferite desene. Acestea cuprindeau forme
geometrice, flrn ar fi un dreptunghi cu un co$ lipsi, dar
9i
obiecte de
zi clrt zi: o poarti de lemn, o m6nd ardtAnd cu degetul cdtre un avion de
pe cer. Participanfilor li se cerea imediat sd descrie sau s5 deseneze ceea
it,
,l
ii
t,;
t;
ii
,.
256 Douglas Mook
ce vdzuserd. Era vorba aici de memorie sau de percepfie? unde este li-
nia de demarcafie dintre iffegistrarea a ceea ce de-abin am adzut gi inre-
gistrarea a ceea ce s-a intAmplat cu pulin timp tn urmd? Bartlett a susli-
nut cd nu existd nicio asffel de iinie de demarcafie.
procesul
implicat, in
special folosirea schemei (unei singure scheme),este comun am6elor.
Ceea ce a inleles el prin schem.dpoate fi clarificat prin exemple. Re-
construcfiile subie4ilor sdi referitoare la ceea ce vdzuserd nu erau tot
timpul corecte, dar nu erau nici haotice. Astfel, in ceea ce privegte
dreptunghiul cu un coll lipsd, unii dintre participanfi au plasat colgul
lipsd gregit, dar fiecare l-a pus undeoa. Ei gi-au amintit cd era un drept-
unghi (o figuri familiard) cu o lipsd
-
undeva. in loc de degetul ard-
tdnd inspre avion, unul dintre subiecfi avdzuto armd antiaeriand in-
dreptatd i*p* acesta
-
din nou, gregit, dar nu lipsit de sens. ln fiecare
caz, obiecful era vdzut drept ceaa
familiar.
Acest
,,ceva,, era schema.
Sdremele sunt structuri de cunogtinfe preexistente, fir termenii cd-
rora interpretdm ceea ce vedem sau ne reamintim. Ideea este surprin-
9e
prin
,,cdrlige". Atunci c6nd percepem un eveniment, gisim ceva
familiar de care si il legdm. Acesta este schema cognitivd. Ne putem
g6ndi la ea ca fiind tnfelesul pe care materialul il arb pentru no1.
Concluzia lui Bartlett este in mod clar legatd de cel a psihologilor
Gestalt (capitolul 2). Ideea lui Bartlett este cd, de fapt, tegdm inputul
de conceptele gi imaginile deja disponibile. Mintea noastrd nudoar
cd inregistreazd pasiv inpufuri, ci merge mai departe i:r intdmpinarea
inputurilor pe mdsurd ce acestea apar, orgarizAndu-le pi transfi:rm6n-
du-le.
Cel mai cunoscut dintre experimentele lui Bartlett a fost un studiu
al memoriei, condus pe loturi de subiecfi cu skd.mogi europeni, folo-
sindu-se de o legendd populard americand numitd
,,The
War of the
Ghosts" (,,Rdzboiul fantomelor").
povestea
este enunfatd in cele ce
urmeazd. Cititorul ar putea dori sd lase cafiva prieteni sd o citeascd gi
sd ii testeze ulterior, astfel cititorul poate c6 va confirma concluziile
lui Bartlett.
Rizboiul fantomelor
Doi tineri din Egulac s-au dus la r6u si vineze foci,
$
pe c6nd erau ei acolo s-a li-
sat ceala gi linigtea. Au auzit apoi strigite de rizboi
;i
s-au g6ndit:
,,poate ci este o
j+
::ii
t"ij
i:i
,ii!:,
r4r
i*i
i[
ie
iil
ii
'!,,.
i"il'
.r:
iili
Frederic Bartletil ln;elesul gi memoria 257
petrecere de rdzboi". S-au dus lngl mal gi s-au ascuns dupd o buturug5. Atunci au
apirut ni;te canoe. Au auzit zgomotul ramelor gi au vlzut o barci indreptindu-se
spre ei. in canoe.erau cinci btrrbafi, care au spus:
-
Ce zicefi, am vrea sd vi lulm cu noi. Ne ducem in sus pe riu la rdzboi.
Unul dintre tineri a spus:
-
Nu am sigeti.
-
Sunt sigeli in canoe, au spus ei.
-
Nu vreau si merg. At putea s5 fiu omorAt. Rudele mele nu
;tiu
unde am plecat,
dartu, spuse elintorc5ndu-se cdtre celilalttinir, poli st te duci cu ei.
A;adar, unul dintre tineri a plecat, iar celSlalt s-a intors acasi.
iar rizboinicii gi-au continuat drumul in sus pe r6u spre un ora; de pe cealalt5 par-
te a riului Kalma. Oamenii au venit pe api
;i
au inceput si se lupte, iar mulli din-
tre ei au fost omoriii. Deodati tinSrul l-a auzit pe unul dintre rbzboinici spunind:
-
Repede, haideli si neintoarcem acast: indianul a fost lovit.
Acum s-a gAndit el: ,,A, sunt fantome". El nu se simlea rbu, dar se spunea ci fuse-
se impugcat.
A;adar, bSrcile s-aulntorsin Egulac, iartAnirul a rimas pe mal la casa lui
;i
a fdcut
un foc. Le-a spus tuturor:
-
IatE, le-am insotit pe fantome
;i
am mers in lupti. Multi dintre tovarHgii nogtri
au fost omorSfi, la fel
;i
mulfi dintre cei care ne-au atacat. Mi s-a spus c5 am fost
lovit, dar nu m-am simlit riu.
A spus tot, dupi care a tEcut. Atunci cind soarele a risirit a cizut ca secerat. Pe gurl
i-a iegit ceva negru. Fa;a i s-a schimonosit. Oamenii au sirit gi au inceput si plAngb.
Era mort.
(Bartlett, 1932, p.57)
Participanfii lui Bartlett au citit povestea singuri de doud ori, dupd
care au incercat sd o reproducd 15 minute mai tArziu. Dupd aceea, su-
bieclilor li s-a ceru.t sd reproducd din nou povestea ,,atunci
cAnd se
ivea ocazia"
-
aceasta insemnAnd ori de cAte ori le-ar fi fost la itrde-
mAnd. lntr-unul dintre cazuti, Bartlett s-a intAmplat sd il ir:rtAlneascd
pe unul dintre participanfii sii, gase ani dupd pedinla originald, pi l-a
testat atunci.
Aceste amintiri ale poveptii au ardtat schimbdri considerabile. ln
primul r6nd, poveptile amintite erau mai scurte, agadar unele detalii
se pierduserd. Dar, pe lAngd aceasta, fuseserd addugate sau schimba-
te detalii. Cuvintele fuseserd inlocuite cu altele mai comune. Linia po-
vegtii putea sd se fi schimbat penilu a se asemena formatului povet-
tiior populare europene. Unele pdrfi care sfidau logica sau bucdfile din
poveste care sunau ciudat gi striin erau omise sau explicate. La fel ca
gi in cazul imaginilor, amintirile erau purtate spre ceea ce era fami-
258 Douglas Mook
liar
-
erau atamate de orice fel de carlige care le erau deja disponibi-
le participan!ilor.
De fapt, mu$i participanfi au raportat cd amintirile 1or nu se ba-
zatupe cuvintele povegtii pe care o citiserd. Mai degrabd, ei gi-au amin-
tit imaginile vizuale ale evenimentelor poveptii, pi au reconstruit po-
vestea in funcfie de acestea. Pentru Bartlett aceastd nofiune de
reconstruclie devine elementul-cheie. Atunci cand participantul igi
amintegte, acesta igi spune, de fapt,
,,dacd. acestea sunt imaginile pe
care le am cu privire la poveste, atunci aceasta trebuie sd fi fost ceea
ce a spus povestea". Amintirea nu este
,,lttLarea" unei inregistriri a
trecutului, ca un fel de casetofon mintal. Mai degrabd este un proces
de inferentd sau deducfie. BazAndu-se pe pdrfi, pe bucilile pe care ni
le amintim gi noi acum, participanfii trebuie s6 h dedus ceei ce citise-
rd atunci cand le-a fost prezentatd pentru prima datd povestea. Iar de-
ducfia s-a inspirat din ideile lor cu privire Ia povegti pi evenimente
-
schema lor cognitivd.
Nofiunile de schemd gi reconstrucfie in memorie se potrivesc cu
multe alte date adunate incep6nd cu Bartlett. Acestea po1constitui o
funcfie vitald care ne permite sd ne amintim lucrurile bine. Avem in
cele ce urmeazd un exemplu contemporan (nu unul oferit de Bartlett).
Cititorul este invitat sd repete acest experiment pi si vadd dacd poa-
te con-firma rezultatele.
unei jumdtdfi dintre participanfi li se va citi sau li se va cere sd ci-
teasch urmdtorul pasaj:
Aceastr proceduri este, de fapt, destul de simpli. Mai int6i aranjezi itemii in
grupuri diferite. Desigur, o grimadb ar putea fi de-ajuns, depinde de cat de mult
este de ficut. Daci trebuie si mergi altundeva dati fiind lipsa facilitdlilor, aces-
ta ar reprezenta al doilea pas; altfel e;ti destul de bine araniat. Aceasta inseam-
ni cr este mai bine si faci concomitent mai pufine lucruri decat prea multe.
pe
termen scurt acest lucru ar putea sa nu pari important, dar pot apirea cu utu-
rintl complicafii. chiar gi o gregeali ar putea fi scumpi. La inceput, intreaga pro-
ceduri va pirea complicatS. curind, oricum, va deveni doaro alti fafeti a vie-
tii.
Este dificil si prevezi orice fel de finalitate a necesititii acestei sarcini in
viitorul apropiat, dar atunci, nimeni nu poate
tti.
cineva aranjeazi materialul
din nou in grupuri diferite dupi ce se termini procedura. Atunci pot fi puse la
locurile lor. Pini la urmd vor fi folosite inci o dati
;i
atunci intreg ciclul va tre-
bui st fie repetat. Totuqi,
;i
asta este o parte a vielii (Braniford
;i Johnson,
1972,
p.7251.
Frederic Bartlett ingelesul gi memoria
Fiecare propozilie din pasaj este inteligibild. Dar ce inseamnd? fi.va
ajuta pe cititor faph:l de a-l fi citit o datd ca sd il redea? Ce vor face par-
ticipanfii? Ambele.chestiuni vizAnd atAt infelegerea in primul rAnd gi
apoi reamintirea pasajului vor fi extrem de dificile.
Facefi acelagi lucru cu un alt grup de participanfi, dar fircepefi prin
oferirea unui titlu paragrafului:
,,spdlatul rufelar". Relateazd partici-
pantrl mai pufind constemare dacd au aceasti schemd drept un cAr-
lig de care sd agafe lucruri? ipi amintesc ei mai bine pasajul?
$i
rela-
teazd ei folosirea imagisticii mintale, formAndu-gi imagini mintale ale
secvenfei de evenimente descrise, ata cum au fdcut gi participanfii lui
Bartlett?
Cititorul este invitat sd se joace cu acest mic experiment instructiv
De exemplu, ajutd faph.rl de a oferi un titlu Ia sfarpitul pasajului sau la
inceputul acestuia? Dacd aga stau lucrurile, care este efectul irt6rzie-
rii acelui ajutor addugat? Multe intrebiri vor apdrea cu siguranfd in
minte.
Acest mic experiment aratd cAt de vitald poate fi o schemd pentru
recuperarea u*intirilot, sau chiar pentru
,,encodarea" materialului in
memorie in primul rAnd. in mod clar, perceplia/memoria evenimen-
telor cotidiene nu este doar o inregistrare pasivd a acestora de cdtre
simpri. Atunci cAnd apar, mintea merge mai departe, in intAmpina-
rea lor, ca sd spunem aga, s5. le clasifice pi sd le interpreteze. Aceasta
se definegte uneori ca procesare top-down in percepfie pi memorie, fir
contrast cu legdtura prin asociere sau de tipbottom-up, aga cum era la
Ebbinghaus.
Tofugi, dacd schemele sunt esenfiale in memorie, acestea pot con-
duce memoria pi pe un drum gregit. Daci persoana deduce acum ce
trebuie sd se fi i:rtAmplat atunci, aceste deducfii pot fi influenfate
-
gi distorsionate
-
de ceea ce se intAmpll. acum.
$i
chiar aga se gi in-
tAmpld. Cercetarea privind conducerea intrebdrilor pi
,,falsele amin-
tiri" este un exemplu tipic (capitolul33), ata cum este in general lite-
ratura privind mdrturiile martorilor oculari (Loftus, 1980).
De exemplu, unii oameni pot fi alegi dintr-un pir de suspecfi intr-o
secfie de polifie nu penku cd sunt vinovafi, ci pur gi simplu pentru
cd stxrtfamilinri.Este ca pi cum martorul ar spune:
,,Hm,
persoana aia
imipare
familiard
-
am mai vizut persoana asta, agadar, trebuie sd
fie persoana pe care o cdutdm". Aici putem vedea procesul de deduc-
fie
sau reconstruclie a memoriei conducAndu-ne pe o pistd falsd
-
259
260 Douglas Mook
pentru ci deducfiile
ti
reconstrucfiile pot fi gregite. in sala de judeca-
t6, s-au frcut multe nedreptdfi, sau au fost prevenite in ultima clipd,
din cauza gregelilor de acest fel (Loftus gi Ketcham, 1991).
Oamenii pot gi chiar igi rescriu amintirile
-
pentru ci memoria
implicd deducfie, iar deducliile pot fi gregite. Descoperirile lui Frede-
ric Bartlett gi descoperirile care le-au urmat au ardtat cAt de inventi-
ve pi cAt de imperfecte pot fi amintirile noastre.
Bibliografie:
Bartlett, F.,
,,The
relevance of visual imagery to the process of thin-
king" in British
lournal
of Psychology, L8,19n, pp.23-29
Bartlett, F.
,,Experimental method in psychology" in
lournal
of Ge-
neral Psyctnlory, 4,1930, pp. 49-66
Bartlett, F., Ranembering, Cartbidge University Press, Cambridge,
1932
Bransford,
].D.
gi
]ohnsort
M. K.,
,,Contextual
prerequisites for un-
derstanding: Some investigation of comprehension and recall" in
/o-
urnal of Verbal Learning I Verbal Behavior, 1L, L972, pp.712-126
Loftus, E.F., Eyewitness testimony, Haward University Press,
Cambridge, lll/.A,1979
Loftus, E.F. gi Ketcham, K.E., Witness
for
the defense, St. Martin's
Press, New York,7991
Reisberg, D., Cognition: Exploring the science of the mind, Norton,
New York,1997
ii.:r
it,
llli
iiil
t{i:'i
i;
i'i
ii'r
31. Brenda Milner
si cazul lui H.M.
in anii 1950, afost efectuatd o operalie pe creier unui pacient cu-
noscut, pentru a-i proteja idenfitatea, drept H'M' Acest bdrbat sufe-
,.u a" aiacuri epileptice grave gi necontrolabile. Dat fiind cd tehnici-
le mai pulin radicale nu au condus la imbunatdfiri spectaculoas, s-a
decis, ca mdsurd disperati, i:rliturarea acelei pdrli-a creierului care
conducea la aparilia atacurilor. Aceasta implica ili!1?t:u lobului
t"*porut at cortexutui cerebral
(vezifigrxa4'1", capitolul4) pi-alte anu-
mite structuri care stdteau Labazauceitota. Aceste structuri la rAndul
lor sunt parte a unui sistem interactiv complex situat adanc in creier.
-
i" *;" operafiei, H.M. a suferit o uturare privind epilepsia
-
dar
cu un
Pret
"*t "*
de scump. EI a experimentat ceea ce este cunoscut
"i
o*iuii anterogradd'.amnezie
privind evenimentele ulterioare lez6-
rii creierului. Toiupi, deficitul eia mult mai specifictH'y'pdreainca-
pabil sd-gi formeze amintiri noi, permanente' Neuropsihologul
Bren-
ha Milner pi colegii s6i l-au studiit pe H'M' timp de mulfi ani' facand
naveta intre Harlford
9i
Montreal, dat fiind cd H'M' era incapabil sd
se deplaseze
Brlnda Langford Mil:ner (1918-) s-a ndscut in Manchester, Anglia.
fli-a
luat licenpJin psihologie experimentaldla
Universitatea din Cam-
iridge dupd care g1-u
"orrirnut
studiile la Universitatea din Montreal
gi ap"oi la Universitatea McGill.
$i-a
terminat doctorah:l i:n psihologie
hziitogica gi a studiat pacienlii cbnici cu Wilder Penfield 1a Institut'l
Neurologic Montreal.
penfiJtd
trata pacienfi care avuseserd epilepsie prin indepdrtarea
unei pdrli a creierului acestora numitd hipocamp' Dar ln doud dintre
"urrro.,pacienfii
pireau sd i9i fi pierdut amintirile in urma operafiei'
Raportul acestoriazuri a fost studiat de citre
'n
alt neurolog, rr. Wil-
liamscoville,alcdruipacienteragiH.M.(Milner,1.958;Penfieldgi
Milner,1958; Scoville
9i
Milnea 1957)'