9.

Roger Sperry
gi disecfia creierului
Este creierul compus di" petf sau f'ncfioneazd ca un intreg?
$i,
dacd
ludm in discufie prima ipotez5, ce implicafii are acest lucru asupra cotr-
cepJieinoastre despre minte? sund foarte ciudat dacd gdndim lucrurile
astfel. strntem obignuifi si ne g6ndim La mintea noastrd ca la o entitate
unitard pand la urmd, vorbim despre mintmnoastrd, nu despre minlite
noastre. Ne ingelim cumva?
Munca lui Broca consacratd centrului vorbirii (capitolur 4) a sugerat
cu tdrie o abordare in pA# componente, in ceea ce privegte funqiona-
rea creierului: vorbirea era intreruptd printr-o leziune doat aicipe cre-
ier, in timp ce alte tipuri de fun$ionare mentald rdmAneau aparent in-
tacte. Mai recent, o dovadd chiar pi mai puternicd in sprijinur unei
,,diviziuni a muncii" in cadrul creierului a venit din experimentele lui
Roger sperry gi asociafilor acestuia asupra capacitdfilor pacienfilor cu
,,creierul scindat".
Roger Wolcott Sperry
Q913-94)
s-a ndscut in Hartford, Conneticut.
fli-a
luat licenfa i:r lirnba englezd la oberlin College, distingdndu-se atat
ca atlet, cat gi ca bun student. Dupd ce pi-a obfinut doctoritul la chica-
goin1941, a lucrat la Universitatea Harvard impreund cu Karl Lashley
(capitolui 5). in 1954 s-a mutat la Institutul de'Tehnologie Califomia,
unde a rdmas pAnd la moarte.
Pentru a inlelege experimentele de scindare a creierului, va fi ne-
cesar sd facem o scurtd digresiune pentru a arunca o privire asupra
cdilor noastre vizuale.
_
Figura 9.lpreztnld,o schemd parfiaid (mult simplificatd) a sistemu-
lui vizual urnan. Partea lumii exterioare care este vizutd (nvmitd,ckmp
aizual) este proiectatd pe suprafala receptoare
, retina, a fiecdrui ochi
-
totugi imagrnea de pe retind este inversatd pi cu susul fir jos, pentru cd
razele solare trebuie sd treacd prin mica pupil.F a ochiului in drumul lor
spre retind. Acele celule fotosensibile comunicd, intr-o serie de stadii
Roger Sperry pi disecfia creierului
Figura 9.1
Privire de ansamblu asupra sistemului vizual uman. Corpul calos este lezat la pa'
cientii cu sciziune la nivel cerebral, impiedicind astfel comunicarea celor douS
emisfere.
.,.r
I
t
/t
r07
Ochiul stnng
Un obiect din
partea
dreaptd a cimpirlui vizual
va proiecta pe pafiea
stdngd a fi ecfu ei retine'..
...iar nervii optici
pa4ial incrucigaqi
vor transmtte
mesaiele emisferei
cereb'rale st,ingi.
Ochiul drept
Chiasma optici
Emisfera stAngi Emisfera dreapti
x*;#11i:i""1*J,"J::;*'
corput c ato s'
Sursa:DesendeMarcieEwasko.Copyright@2004oferitdeMarcieEwasko'
Toate drepturile sunt rezervate. Folosit cu permisiune'
(care nu sunt prezentate aici; vezi capitolele 48
9i
52), cu celulele alre;;-
ror axoni s.rnt itttt dn.*cheafi formdnd neraul optic, carc trimit in-for-
malia la creier. Destul de curios toh.$i, unele dintre aceste celule, dar
nu ioate, trec in drumul lor cdtre creier dintr-o parte fir cealaltd. Siste-
mul este organiz-at astfel incAt informalia din jumitatel:tTge a field-
rei retine sa rie trimisa cdhe emisfera st6ng6 a creierului. hrformafia din
jumdtatea dreaptd a fiecarei retine este trimisa emisferei drepte a creie-
iutui. nezuttatul acestui lucru este cd fiecare emisferd vede doar jumS-
tate din campul vizual. Emisfera stangS vede informalia venind din
partea st6ngi a retinei
-
care se uitd la partea dreaptd a cAmpului vi-
Lual_,h fit intamphndu-se in ceea ce privepte emisfera dreapld'
Dacd ne intrebim cum dirijeazd inputul vizual acfiunea, vom desco-
peri cd mai existd inci o inversare. Emisfera sfdnga conrrolgaze mi951i-
ie din partea dreaptd acorpului, pi reciproca. Asffel, daci existd
'n
obiect
in;umetatea dreaptS a campului vizual sPre carc trebuie sd ar5t6m cu
mdna dreaptd, iati ce se intAmpid: informalia vizual6 de la acel obiect
108 Douglas Mook
traverseazd perrtru a fi fumiz-atd emisferei cerebrale stengi, iar outputr-rl
care migci m6na pomegte din ernisfera stdngd, dar traverseazd. apoi pen-
tru a controla m6rn dreaptd. Ce ne-ar putea ajuta sd vizualizim 1st acest
proces ar fi sd considerim ci obiectul este in dreapta noastri; sdrema
este inver5a@ asdel irrcdtpartea st6ngd a creierului este cea care il vede;
apoi insi outputul motor inverseaz6 schema din nou, asffel ircAt tohrl
si fie pus la loc in partea de unde a inceput tohrl. Ardtdm cu m6na care
este cea mai apropiatd de obiectul pe care il vedem.
La pisicd, schema este upor diferiti. Pisica are un sistem vizual
complet i:rcrucrgat, ir loc de unul parfial incrucigat curn au oamenii.
Emisfera st6ngd vede tot ceea ce vede ochiul drepf emisfera dreaptd
vede tot ceea ce vede odriul st6ng. Astfel, fiecare emisferi vede intre-
gul cAmp vizual. Totolf rdmAn emisfere separate, iar acest lucru re-
prezintd o diferenfa considerabild, dupd cum vom vedea mai tArziu.
Acum ajungem intr-un punct extrem de important. AtAt Ia oameni,
cAt
9i
la pisici, cele doud emisfere cerebrale sunt conectate printr-un
trunchi de fibre nervoase, unele i:rtr-o direcfie, altele in cealaltd
-
corul calos. Acesta este cel care permite creiemlui sd transmitd infor-
mafii de la o emisferd la alta. Astfel, creierul, cu cele doud emisfere
ale sale, poate acfiona ca un intreg coordonat
-
cu condifia ca res-
pectivul corp calos sd fie intact pi funcfional. Dacd nu este, atunci poa-
te sd se ajungi la situafii in care am avea doud creiere in loc de unul.
Folosind pisici dlept subiecfi, Sperry pi colegii sdi au ar6ta! ir condi-
fli
experimentale, cd cele doud emisfere fr,rncfioneazd independmt p6nd
la un nivel sqprinzitor. De exemplu, pisicile pot fi irrvdfate sd diferm-
fiere
intre doui tipare, folosind tehnicile descoperite pentru prima dati
de KarI Lashley (capitoiul 5). 9ar putea prezenta animalului un pitrat
pi un cerc, i^ ti*p ce regula ar trebui sd fie ca, in cazul in care pisica se
apropie de pdtraf si fie recompensatd cu m6ncare. in momenhrl acope-
ririi unui odri, se restricfioneazd inpuhrl vlzuarcdtre o emisferd sau alta.
Si dacd itrcercim acest lucru, pi lezdm gi corpul calos, vom desco-
peri cd nu existi transfer de invdlare de la o emisferd antrenatd Ia o
emisferd neantrenatd. Este posibil chiar sd antrend.m o jumdtate a cre-
ierului sX se apropie de unul dintre stimuli (sd spunem pdtratul) gi
cealaltd jumXtate sd se apropie de celdlalt stimul (cercul). O pisicd
avdnd creierul intact se va gdsi intr-o situafie de confuzie fdrd iegire,
insd. cea cu creierul scindat s-ar apropia de un obiect sau de alhrl fdrd
nicio ezitare, depinzAnd doar cu ce ochi gi automat cu ce emisferd ar
vedea in acel mommt perechea de forme.
Roger Sperry gi diseclia creierului
Extirparea corpului calos a fost efectuatd chiar pi la oameni, ca o
ultime solulie disperatd ilr incercarea de a controla atacurile epilepti-
ce netratabile. Activitatea atacurilor incepe in mod tipic intr-una din-
tre emisfere gi se extinde gi la cealaltd.Lezarea corpului calos restric-
yoneazd activitatea cerebrald anormald la una din pdrfile creieruIui,
unde aceasta igi are originea. Aceastd procedurd
-
cate, desigur, este
aplicatd doar dupd ce toate celelalte modalitdfi au eguat
-
permite
multor pacienfi sd igi trdiascd vielile normal, ceea ce inainte nu era
posibil, date fiind atacurile repetate.
Mulfi astfel de pacienfi s-au oferit pentru studiul experimental
9i
in fiecare caz abilitatea lor de a se descurca in lume a fost, bineirfe-
les, monitorizati. Care a fost efectul unei astfel de operafii radicale
asupra funcfionirii senzoriale, motorii
9i
cognitive a pacienlilor? La
inceput, rispunsul uimitor a fost cd niciunul. Comportamentul pa-
cienlilor era de nedistins in comparafie cu cel al oamenilor neoperafi;
puteau vedea normal, se puteau migca normal gi puteau gAndi nor-
mal. Totugi, o foarte mare cale de conducere a creierului lor fusese in-
treruptd. DacX acest lucru nu avusese niciun efect, la ce le servea acea
cale? Pentru a preintAmpina pribugirea creierului, dupd cum a su-
gerat Lashley in mod ironic? Cu siguranld, nu.
Un grup de medici, care efectuaserd operalii de scindare a creieru-
lui pi studiaserd efectele pe pacienfi, i-a propus lui Sperry pi asociafilor
sii sd se aldture unei echipe gi sd conceapX mdsuri comportamentale
c.rre ar putea surprinde mai multe din efectele subtile ale lezdrii creie-
rului. Aga au gi fdcut. Ca urmare,
9i-au
dat seama, mai itrtAi de toate,
cd pacienlii erau capabili sn igi migte odrii. Aceasta insemna cd inpuhrl
vizual de la orice surs5 putea fi condus oriunde i:r cadrul sistemului
vizual, cAnd pacientut igi migca ochii imprejur. Pentru a lmpiedica
aceasta, stimuiii erau prezenfi
foarte
rapil in locuri diferite din cadrul
Iumii vizibile subiectului. in acest fef inputul putea fi restricfionat cd-
U" perF specifice din creierul pacienhrlui
-
control erperimentaMn spe-
ciaf acegtia puteau fi restricfionaf la emisfera stAngd sau dreaptd.
Mai exact, un astfel de experiment ar putea ardta aga; pacienfilor
li se dd instrucfiunea de a igi fixa ochii pe un punct din fala lor. Anu-
mifi stimuli vizibili le vor fi prezentali in partea stAngd sau dreaptd a
punchrlui de fixafie. Stimulii vor prezenta foarte rapid
-
Prel
de mai
pulin de 200 de milisecunde, exact atAt cAt sd permitd ochiului si in-
ceapd sd se migte, ca rdspuns la o astfel de stimulare
-,
dupd care
Pa-
cienlii vor fi trtrebali ce au vdzrtt, dacd au vdzut ceva.
109
110 Douglas Mook
ln aceste condifii, rezultatele sunt destul de impresionante. La pa-
cienfii cu creierul scindat, informafia vizuald prezentatd unei singu-
re jumitdfi a creierului pur gi simplu nu este disponibild celeilalte ju-
mdtnfi. Daci imaginea unui obiect este prezentd in jumdtatea st6ngd
a cAmpultri vizual (sd ne reamintim, cAmpul vizual este acea parte a
lumii pe care subiectul o poate vedea), inJormafia vizuald este trimi-
sd la emisfera dreaptd. Iar cdnd se intAmpld astfel, pacientul nu poa-
te idenffica sau descrie ceea ce este aritat. Dacd este firtrebat ,,Ce
ai
vdzut?", pacientul spune un lucru revelator: nu spune ,,Am
vdzut
ceva, dar nu pot sd spun ce era", ci
,,Nu
amvdzut nimic".
in schimb, dacd informalia este trimisd la emisfera stkngd, pacien-
fii
o pot numi gi descrie fdrd dificultate. De fapt, acest lucru este va-
labil gi pentru simful tactil: pacienlii puteau numi pi descrie obiecte-
le care le erau plasate in mAna dreaptd (care trimite informafia la
jumdtatea stAngi a creierului), dar nu puteau sd numeascd sau sd de-
scrie obiectele plasate in mAna lor stAngd (care trimite informalia la
jumdtatea dreapt6 a creierului).
inseamnd acest lucru, oare, cd pacienfii nu pot vedea sau simfi cu
emisfera dreaptd? Nu. Ei pot intr-adevdr, vedea lucrurile care le sunt
prezentate (chiar dacd ei spun cd nu), dat fiind cd pot, de exemplu,
sd le identifice, alegAndu-le dintre altele, prin atingere, folosindu-se
de mAna lor stAngd. Ei le pot vedea. Ei pur gi simplu nu ne pot spu-
ne nimic despre ele, nici chiar cd le-au vdzut.
Aceste descoperiri curioase au, de fapt, un sens, dat fiind cd mun-
ca lui Broca (capitolul4) a ardtat cd la majoritatea oamenilor aparatul
generator aI vorbirii este localizat in emisfera st6ngd. Dacd informa-
fia
este restricfionatd cdtre emisfera dreaptd pi dacd.liniile de comuni-
cafie dintre emisfere sunt intrerupte, atunci informafia nu ajunge la
acel generator de vorbire. PacientuI nu poate, prin vorbire, sd ne spu-
nd nimic despre acest lucru.
La fel stau lucrurile chiar gi dupd ce un obiect a fost identificat.
Daci o imagine cu o linguri s-a prezentat emisferei drepte, pacienfii
au putut sd aleagd o lingurd, prin atingere, dintre alte obiecte, folo-
sindu-se de mAna stAngd (controlatd de emisfera dreaptd). Totugi,
atunci cAnd li se spunea cd rdspunseserd corect, acegtia spuneau pur
gi simplu ceva la modul:
,,Poftim?
Am rdspuns corect? Cum se face
cd pot sd aleg obiectul corect de vreme ce nu gtiu ce am vdzut?" Emis-
fera stAngd responsabilS pentru vorbire nu gtia nimic despre ce vXzu-
se emisfera dreapt6.
Roger Sperry gi disecfia creierului
Pe scurt, se pare cd inpuhrl vizual sau tactil din emisfera dreaptd
nu este transmis emisferei stAngi in cazui pacienfilor cu scindare ce-
rebral6, pentru cd respectivul canal, prin care s-ar fi comunicat in.mod
normal in-formafia, a fost distrus. Aparatul vorbirii nu poate genera
un nume pentru ceea ce vede emisfera dreapt5, pentru cd nu i se spu-
ne aceasta. Emisfera stAngd nu mai gtie ce face
-
sau vede, sau sim-
te
-
emisfera dreaptd.
Separarea celor doud jumntdfi ale creierului poate avea efecte dra-
matice. Un pacient al cdrui creier este scindat poate rearanja cu utu-
rinld nigte blocuri cu mdna stAngd (dirijatd de emisfera dreaptd) pen-
tru a le potrivi dupd un desen. MAna dreaptd (dirijatd de emisfera
st6ngd) nu face acest lucru atAt de bine, nici pe departe tot (emisfera
dreaptd este cea care opereazd sarcini spafiaie de acest fel). Emisfera
dreaptd, urmdrind aceastd performanfi atAt de scdzutd.,va dirija une-
ori mAna stAngd sd se intindd gi sd intrerupd mAna dreaptd incapabi-
ld, atunci cAnd este pe cale sd facd o gregeald! Ea ptie ce se intAmpli,
chiar dacd nu poate sd vorbeascd despre asta. Chiar pi in afara labo-
ratorului, unii astfel de pacienli raporleazd, cd in timp ce mAna lor
stAngd le descheia nasturii de la cdmag5, m6na dreaptd venea fir urma
ei giii inchidea din nou. Este ca gi cum cele doud m6ini ar fi contro-
late in doud scopuri diferite, fiecare fiind controlatd alternativ de una
dintre cele doud jumdtdfi diferite ale creierului.
De la observafiile originale s-a avansat mult, dat fiind cd cercetd-
torii s-au intrebat care strucfuri anume transmit informafia de la o
emisferd la alta gi mai precis ce anume este transmis (pentru discufie,
vezi Gazzaniga, Ivry pi Magnum, 1998). in plus, descoperirile sunt o
invitafie la explorare filosoficd. ExaminAnd simptomele acestor pa-
cienfi, simlim o
,,inclinafie inevitabild de a trage concluzia cd ei au
doud ceva-uri atAta vreme cAt restul dintre noi avem numai unul. Dar
doud. ce? Doud minfi, poate, sau doud suflete, sau doud sine, sau doud.
persoane, douX centre ale congtiin,tei, doi centri de cognifie, doi centri
de control, doud dorin! e, sau ce? " (Churdriand, 1986, p. 321). Oricum
am descrie simptomele, separalia fir doud pdrfi, acolo unde am fi ap-
teptat unitatea unui intreg, este de netdgdduit.
h 1"981, Roger Sputq, a impXrfit Premiul Nobel in fiziologie pi me-
dicini imprer.rnd cu doi alfi cercetdtori ai activitdfii cerebrale, David
Hubel gi Torsten Wiesel.
111
I12
Bibliografie:
Douglas Mook
Churdrland, P.5., Neurophilosoplty, MIT Press, Cambridge, MA, 1986
Gazzaniga, M.5., Thc bisected brain, Appleton{errtury{rofts, New
York,1970
Gazzaniga, M.S,, Ivry, R.B. gi Mangun, G.R., Cognitiae neuroscien-
ce: The biology of the mind, Nortorl New York, L998
Sperryz, RW., ,,1hs great cerebral commissures" in Scientific Ame-
rican, 21.9, 1964, pp. 42-52
Sperry, R.W,
,,A
modified concept of consciousness" in Psycholo-
gical Raieu4 7 6, 1969, pp. 532-536
Sperry, R.W,
,,Some
effects of disconnecting the cerebral hemisphe'
res"
[prelegere
Nobal, 8 Decembrie L981"], Descdrcatl,pe17 octombrie
20Ot de la http:/ /nobelprize.org/medicine/Iaureates / 198L / sqerry-lec-
ture.html,198L
Sperry R.W.,
,,Some effects of discor,urectin the cerebral hemisphe-
res" in Science, 217, !982, pp. 1.22TL 226
3,
MOTTVATIA SI EMONA