Sunteți pe pagina 1din 3

190 Douglas Mook

Bibliografie:
Babkin, 8.P., Paaloa: Abiograplry, Universify of Chicago Press, Chi-
cago,1949
Boring, 8.G., A history of erperimental psycholo gy, (edifia a 2-a), Ap-
pleton-Century-Crofts, New York, L950
Bower, G.H. pi F{ilgard, E.R.,Theories of learning, (edtfa a 5-a), Pren-
tice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1.981
Miller, G. A, P sy cholo gy : The science of mental Iifu
,
Harper & Row
New York, 1962
Pavlov, LP., Conditioned reflexes: An inaestigation of the physiological
actiaity of the cerebral cortex, (G.V. Anrep, traducere), Humphrey Mil-
ford, Oxford University Press, Londra,1927
21. Wolfgang Kiihler
si mentalitatea maimulelor
Wolfgang K6hler (L887-1967) a fost unul dintre primii psihologi
gestaltipti, impreund cu Kurt Koffka gi Max Wertheimer (capitolul2).
La fel ca gi ei, el era convins la inceput ci in cazul percepfiei, gi mai
tArziu gi in cazul comportamentului, intregulnu este
format
din pdr-
flle
sale; mai degrabd, pdrlile sunt incluse in i:rtreg, iar proprietdlile
lor, determinate de acesta (capitolul2).
Kohler s-a niscut in Reval, Estonia.
$i-a
luat doctoratul la Berlin cu
Carl Stumpf, un contemporan (gi rival intelechral) al lui Wundt. 9a mu-
tat apoi la Frankfurt, ajung6nd acolo driar inainte de Max Wertheimer
(capitolul 46), iar cei doi au inceput o colaborare cu Kurt Koffka. Mai
tdrziui-a urmat lui Stumpf la Berlin.
inlgl3,K<jhler a devenit directorul Secfiei antropoide a Acaderniei
de ptiinle Prusace pe Insula Tenerife, departe, spre coasta Africii. A
r[mas acolo pe ti*prl Primului Rdzboi Mondial. Motivul pentru care
ar fi fost numit acolo are tn spate o poveste aventuroasd; se presupu-
ne ci de fapt el era acolo in calitate de spion al guvernului german
(Ley, 1990). Oricum, observafiile sale asupra cimpanzeilor au condus
la cartea The Mentality of Apet (Mentalitatea maimufelor), publicatd tn
germand in1917 gi tradusi in englezd in 1925. Kdhler a ajuns in Ame-
rica in 1934, mut6ndu-se la Harvard, dupd care Ia Swarthmore Colle-
ge, unde a continuat sd publice; printre alte lucrdri ale sale se numS-
16, gi The Place of Value in a World of Facts
(Locul aalorii intr-o lume a
faptelor),
care a fost publicati in 1938.
In urma observafiilor sale fdcute in Tenerife asupra maimufelor,
Kohler a conchis cd principiile gestaltiste asupra percepfiei (capitolul
2) puteau fi aplicate gi comportamentului inteligent de rezolvare a
problemelor, iar un astfel de comportament putea fi intr-adevdr inte-
Iigent, pi nu doar o
,,intipdrire"
mecanicd sau intdrire a rdspunsurilor
corecte, dupd cum afirma Thorndike mai devreme gi Skinner mai
r92 Douglas Mook
tArziu (capitolele L9 gi 23). Aceasta implicd uninsight, pe care Kbhler
I-avdzut ca pe o reorganizare a cAmpului perceptual al animalului.
Aceastd concluzie a survenit in urma unei mari varietdli de experi-
mente, mai ales
,,probleme cu cutii" gi
,,probleme
cu bele".
In problema cu o singurd cutie, ceva atractiv cum ar fi o banand.,
era agdfat de tavanul cugtii animalului, acolo unde acesta nu putea
ajunge. Banana putea fi oblinute totugi prin pozifionarea unei cutii
sub aceasta gi printr-o sdriturd. Odatd ce aceastd problemd era stdpA-
nitd, cimpanzeuf care era plasat in cugc6 impreund cu o cutie gi o ba-
nand, se tntorcea realmente dinspre banand mai iretAi pentru a lua cutia
pi a o pozifiona. Pentru K6hler, acest,,detur" inifial era o dovadd cd
intreaga secventi, care avea sd conducd la rezultatul dorif era orga-
nizatd. in creierul cimpanzeului ca un tntreg"Ma erau gi'alte indicii ale
unei reorganizdn,in modul fir care animalul vedea lumea gi posibili-
tdlile de manipulare a lucrurilor. intr-un caz faimos, un cimpanzeu
s-a indepdrtat de cutie, l-a luat pe Kohier de m6nd, l-a tras acolo unde
i-ar fi fost de folos, a sirit pe umerii sii pi pi-a luat premiul
-
o solu-
fie
la care nici chiar Kohler nu se gAndise.
In ceea ce privegte problema befelor, cimpanzeul trebuia sd folo'
seascd unul sau mai multe befe ca inskumente pentm a aduna mAn-
carea plasati acolo unde eI nu putea ajunge. Odatd ce bdful a fost fo-
losit prima datd cu succes, Krjhler raporteazd cd se poate observa
aparifia bruscd arcorgarizdrii percepfiei
-
reacfia ,,aha!"
Cel mai uimitor dintre aceste experimente a fost condus pe un cim-
panzeu numit Sultan, un elev deosebit de dotat. Pentru a-gi lua re-
compensa, Sultan trebuia sd punX doud bele cap la cap prin imbina-
re ca o undifd din bucdfi pi sd foloseasci prdjina astfel rezultatd pentru
a avea acces la mAncare. Niciunul dintre bele luate separat nu era in-
deajuns de lung. Solugia la problemd a apdrut, aparent mai mult sau
mai pulin din intAmplare, atunci cAnd s-a nimerit ca Sultan sd pund
befele cap la cap. Apoi animalul le-a imbinat pi, odatd ce Sultan a
,,prins
ideea", a fost capabil sd repete solugia prompt, de fiecare datd
dupd aceea. Din manipuldri fdrd rost, aparent la intAmplare, ale bele-
lor, comportamentul lui Sultan s-a schimbat brusc, rezultAnd in final
o suitd de acfiuni utile, bine organizate gi de succes. Este ca gi cum lu-
mea perceptual5 a lui Sultan ar cdp6ta o noud configurafie, fur mare
parte la fel cum se intAmpld gi cu a noastrd, atunci c6nd vedem figuri
reversibile (capitolul 2).
Wol-fgang Kdhler gi mentalitatea maimulelor
Kohler a susfinut, la fel cum pi Tolman avea sd susfind mai tArziu
(capitolul 22), cd utilitatea pi insight-ul acfiunii sunt vizibile direct in
comportament. El citeazd un observator:
[Sultan]
mai intii se a;azE indiferent pe cutie, care a fost lSsatb un pic mai in spa-
tele gratiilor; apoi se ridictr, ia cele doul bele, se agazl din nou pe cutie;i sejoaci ne-
pisStor cu ele. In timp ce face acest lucru, atunci cind se intimplS st
!inE
fiecare bif
in cdte o m6ni intr-un anume fel le aliniaz5; impinge partea mai subfire a primului
be!in deschizltura celui mai gros, sare in picioare, aleargb spre gratii
;i
incepe deja si
tragi banana inspre el cu bilul dublu. il chem
[pe
Kcihler]; intre timp unul dintre be-
lele
animalului cizuse... dupE care le imbinE din nou (1927, p.127).
Aceastd concepfie asupra rezolvirii de probleme era destul de di-
feritd de cele propuse de experimentele cu cutia-problemd ale lui Thor-
ndike (capitolul 19). Thorndike a fost impresionat de gradualitatea
schirnbdrii survenite i::r comportamentul animalelor; nu exista nicio
dovadd a niciunui insight inse. Kohler a replicat
,,Cu siguranld cd nu".
Dacd o pisici a tras de nigte ile pentru a deschide upa cutiei-problem5,
aceasta implica scripefi pi zdvoare care erau ascunse de animal. Nu
exista nicio modalitate in care animalul sX-pi fi putut demonstra inte-
ligenfa.
$i,
de fapt, fir cazul in care condifiile experimenhrlui se schim-
bd, chiar gi goarecii sunt capabili nu doar de a da rdspunsrui, ci chiar
de a
,,vedea"
schema unui labirint intr-o ,,hartd cognitivd", sau de a o
lua pe scurtdhrri ,,pline de insight", atunci cAnd acestea sunt disponi-
bile (capitolul22). Aceste experimente totugi au apXrut mai tArziu.
Concluziile lui Kohler au fost controversate gi rdmAn intr-adevdr
i:r continuare (rrezi Bower gi Hilgard, 1981). Autori din tradifia beha-
vioristd au susfinut cX p6nd la urmd Sultan avusese o experienfd bo-
gatd in jocul cu belele, astfel incAt rdspunsul de imbinare a befelor fu-
sese deja stabilit. Lr cazurile ir care belele scurte nu puteau fi folosite,
cele mai lungi fuseserd deja folosite tn alte sarcini. Atunci cAnd Sul-
tan s-a intAmplat sd imbine cele douX befe, el a creat o situafie stimul
foarte asemdnXtoare cu cea furrizatd. de un singur b51 lung. Situafia
stimul era astfel deja asociatd secvenfei rdspums constAnd din imbi-
narea bdplui lung gi tragerea obiectului dorit. Ugurinfa execufiei sale
ne-ar putea ardta doar faptul cd fiecare segment aI rdspunsuiui con-
stituia o abilitate foarte bine stabilite.
Este vorba prin urmare de o reorganizarc a percepfiei plind de lnfe-
legere sau execufia unei serii de rispunsuri ale cdror componente sunt
deja disponibile? Tocmai i:r aceasta rezidd conhoversa gi este interesant
t94 Douglas Mook
de notat cd argumentul analog a fost ridicat gi in ceea ce privegte alte
pretenfii de procese cognitive complexe la maimufe
-
dacd maimufe-
le pot folosi limbajul, de exemplu.
Alte experimente totugi oferd o dovadd destr"rl de convingdtoare a
faptului ci trebuie sd luim ilr considerafie nu doar ceea ce face ani-
malul pi cum a fost recompensat, dar gi cum
,,vede" acesta situafia.
$tim
acum cd animalele sunt desh:l de capabile de a forma ohartd cog-
nitiad i*ernd a unei scheme spafiale (capitolul 22) gi de a categoriza
obiecte in conccpte interne complexe, pe care le aplici apoi la noi in-
stanle (capitolul42).
Aceste cercetdri mai recente oferd rdspunsuri mai convingdtoare
decAt experimentele lui Krjhler. Cu toate acestea, intrebdrile lui erau
cu siguranfd corecte.
Bibliografie:
Bower, G.H. gi Hilgard, E.R., Theories of learning, (ediyia a 5-a),
Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1981
Heidbreder, E., Seaen psychologies, Century, New York, 1933
Kohler, W, The mentality of apes, Harcourt Brace, New York, 1927
Kdhler, W, Gestalt psychology, Liveright, New York" 1947
Ley, R- Awhisper of espionnge, Avery Publishers, Garden City Par(
NJ,1990
22.Edward Tolman
ti
hi{ile cognitiue
Pentru autorii behaviorigti clasici, comportamentul era o chestiune
legatd de rdspunsul la stimuli
-
consta din relafii stimul-rd.spuns sau
S-R. Invdfarea era o drestiune de formare de noi relafii stimul-rdspuns;
cel pulin aceasta era interpretarea experimentelor lui Pavlov gi ale lui
Thomdike (capitolele 20 pi 19). pi aceasta reprezenta cam tot ceea ce
trebuia luat in discufie; nu trebuia sd se ia in considerare cognifiile, ag-
teptdrile, cunogtinfele sau orice alt fel de evenimente care odatd fuse-
serd numite mintale.
Nu tofi cercetdtorii considerau cd apa stiteau lucmrile. Psihologul
gestaltist Kohler a insistat asupra faptului cX inclusiv in cazul mai-
mufelor trebuia sd se ia ilr considerare modul ir care un animal per-
cepe situafia (capitolul 21), chiar pi dintre behaviorigti, unii au susfi-
nut cd trebuia mers dincolo de stimulii gi rispunsurile vizibile pentru
a face deducfii cu privire la ceea ce se petrecea fir creierul animalului.
O figurd proeminentd printre acegtia a fost Edward C. Tolman.
Edward Chase Tolman (1886-1959) s-a niscut in Newtory Massa-
chusetts. Aurmat cursurile Institutului de Tehnologie Massachusetts
unde a studiat ingineria, dar pi-a schimbat direclia carierei spre filo-
sofie, dupd ce a citit lucririle lui William
|ames,
pentru ca mai tArziu
sd se decidi pentru psihologie. A fost introdus in psihologia Gestalt
in Germania.
$i-a
luat doctoratul la Harvard in 19L5, dupd care s-a i:r-
tors in Germania pentru a invdfa mai multe despre psihologia Ges-
talt. Adevenit asistent universitar la Universitatea Califomia din Ber-
keley in toamna anului L918, unde a rdmas pentru tot restul vielii sale.
De aici a condus multele experimente care l-au consacrat ca fondator
al studiului experimental al cognifiei animale.
Tolman a insistat cd trebuie si ludm in considerare ceea ce se pe-
trece iniuntrul animalului, pur pi simplu pentru cd altfel nu putem
da niciun sens comportamentului pe care il vedem. Sd ne oprim aten-