Perioada pasoptista a reprezentat pentru literatura romaneasca o epoca de afirmare, de renastere

si progres , fiind caracterizata de procesul de sincronizare cu Occidentul al pasoptistilor

romani.Secolul al XIX-lea se definete n Europa ca Secol al naiunilor, datorit! procesului de
formare a statelor naionale. "aiunile moderne sunt o construcie ideologic! i cultural! care
implic! diferite componente materiale i sim#olice$ o lim#! acceptat!, cunoscut! i %or#it! de
toi, o istorie legitimat!, eroi e&emplari pentru calit!ile unei naiuni, folclor intrat din circulaia
oral! n cea scris! etc. 'in punctul meu de %edere , pasoptismul romanesc , a%ndu-si ca nucleu
re%olutia din ()*) a a%ut un impact decizi% si definitoriu pentru ce urma sa de%ina cultura si
politica in prioada urmatoare.+urentul a reusit sa sc,im#e in esenta perceptia scriitorilor si
artistilor %remii si a reusit sa alcatuiasca un ade%arat salt de modernizare si dez%oltare a
modelului anterior.'irectiile propuse au reprezentat punctul de plecare pentru o sc,im#are
radicala in literatura romana fara de care inflorirea in pas cu Europa nu s-ar fi putut produce.Prin
faptului ca desi pasoptistii din tarile romane a%eau origini sociale,formare si studii in domenii
foarte di%erse,ei se uneau su# semnul constientizarii misiunii lor istorice, acestia demostrau
practic importanta si profunzimea conceptelor pe care le propuneau si totodata alcatuiau un
model sta#il , unifor , dar %ast , care putea fi luat drept e&emplu pentru societate.Prima generaie
are meritul de a crea climatul cultural, pu#lic-nd primele ziare n lim#a rom-n! precum $
Curierul romnesci . condus de Ion /eliade 0!dulescu 1, Albina romneasc . editat de
2,eorg,e 3sac,i 1, Gazeta de Transilvania . editat! de 2eorge 4ariiu 1. 5oate acestea au o
du#l! funcie$ educati%!, prin completarea instruciei oferite de un n%!!m-nt n faza
nceputurilor si cultural!, prin promo%area literaturii, fie traduceri, fie creaii originale. 6iza pe
termen lung este formarea unei literaturi i a unei lim#i comune pentru toi rom-nii. 3 doua
generaie se compune din personalit!i pro%enite din familii #oiereti sau #urg,eze, cu studii n
7rana, unde do#-ndesc idei noi, progresiste, pe care le aplic! n di%erse domenii, dup!
ntoarcerea n ar!.
INTRODUCTIEProgramul paoptismului este cuprins n articolul Introducie, ap!rut n
re%ista Dacia literar, condus! de 6i,ail 8og!lniceanu, n ()*9, la Iai. Programul nu a
funcionat ca instrument al unei anumite autorit!i, ci ca un crez artistic al tuturor paoptitilor
care sustineau n$ realizarea unei literaturi originale, pentru c! traduciile nu fac o literatur! i
sunt o manie ucig!toare a gustului original, nsuirea cea mai preioas! a unei literaturi i pentru
c! dorul imitaiei s-a f!cut la noi o manie prime:dioas! care omoar! n noi du,ul naional;
pentru mplinirea acestui deziderat, 6i,ail 8og!lniceanu recomand! scriitorilor s! se inspire din
realitile naionale$ Istoria noastr! are destule fapte eroice, frumoasele noastre !ri sunt destul
de mari, o#iceiurile noastre sunt destul de pitoreti pentru ca s! putem g!si i la noi su:eturi de
scris, f!r! s! a%em pentru aceasta tre#uin! s! ne mprumut!m de la alte naii . altfel spus,
temele de inspiraie recomandate sunt istoria, folclorul i frumuseile patriei 1; critica va fi
obiectiv, nu p!rtinitoare$ <om critica cartea, iar nu persoana; elul suprem proclamat este
acela c! toi rom-nii tre#uie s! ai#! o lim#! i o literatur! comun! pentru toi.
5otodata , 'acia literara isi propunea sa fie o re%ista in ale carei pagini sa se regaseasca e&clusi%
articole pe teme literare si fragmente ale creatiilor de ultima ora , ale caror autori sa apartina
tuturor celor trei pro%incii romanesti.
5itlul re%istei nu este , asadar,ales intamplator , ci reflecta pe de o parte un criteriu pe #aza
caruia %or fi selectate te&tele ce %or compune re%ista ,respecti% cel literar-estetic , pe de alta parte
anunta si pregateste la ni%el cultural si spiritual unirea politica a celor trei pro%incii romanesti$
asadar foaia noastra %a fi un repertoriu general al literaturei romanesti , in carele , ca intr-o
oglinda,se %or %ede scriitori moldo%eni , munteni,ardeleni,#uco%ineni,fiestcare cu ideile sale,cu
lim#a sa,cu c,ipul sau.
Sunt oferite repere tematice pentru creatiile lor $ ei le recomanda sa se inspire din trecutul
patriei,din folclor si din frumusetile naturii,ceea ce reflecta orientarea lor estetica spre
romantism.Opere precum 3le&andru =apusneanu de +ostac,e "egruzzi , 0omanii supt 6i,ai-
<oie%od <iteazul de "icolae 4alcescu sau >m#ra lui 6ircea la +ozia de 2r.3le&andrescu ,
ilustreaza conformarea pasoptistilor la imperati%ul lui 6i,ail 8ogalniceanu.
"u in ultimul rand , pasoptistii de la 'acia =iterara lupta pentru impunerea unei lim#i romane
literare si unitare , eliminand e&cesul de cu%inte greco-turcesti din le&ic,preferand neologismul
de origine latina ,luptand pentru impunerea alfa#etului latin si a principiului fonetic in
ortografierea lim#ii romane si inlaturand formele dialectale.3sadar, Introductie ramane te&tul
reprezentati% al ideologiei pasoptiste , ilustrand inalta constiinta scriitoriceasca a unei intregi
generatii.
0elatie opera $
Perspecti%a asupra e%enimentelor relatate este aceea a naratorului o#iecti% i omniscient.
+uloarea de epoc! se o#ine prin reconstituirea fidel! a o#iceiurilor, a %estimentaiei i a relaiilor
dintre persona:e. <erosimilitatea relat!rii este susinut! de m#inarea dintre elementul real,
preluat din cronic! i elementul ficti%, rod al imaginaiei scriitorului care nu este cronicar, ci
creator de literatur!. +ronologia este liniar!, succesiunea faptelor este pre%izi#il!, ntruc-t ntre
e%enimente se sta#ilesc relaii de cauzalitate i consecuti%itate. 5oate firele narati%e sunt
susinute de e%oluia persona:ului principal, al c!rui caracter se construiete pe parcursul aciunii.
=im#a:ul, atitudinile care i sunt atri#uite l particularizeaz! ca persona: literar, realiz-nd trecerea
de la cronic! la literatur!, prin ficiune.
"u%ela lui +ostac,e "egruzzi ilustreaz! ideile despre literatur! promo%ate de 6i,ail
8og!lniceanu i include elemente specifice romantismului, recre-nd, din perspecti%! literar!,
imaginea unei epoci istorice, pentru a demonstra c! istoria noastr! poate furniza su:eturi de
scris.