1.Introducere n Asistena Social a Persoanelor n Etate.

ASPE reprezint o totalitate de msuri, programe, proiecte, legi, activiti elaborate n

scopul soluionrii, preveniriii ameliorrii problemelor temporare sau permanente a persoanelor
n etate.
PE este considerat orice persoan care a atins vrsta de 60 de ani, indiferent de sex.
Gerontologie tiina care se ocup cu studiul problemelor btrnilor sub aspect biologic.
Gerontologie social tiina care se ocup cu studiul problemelor sociale, naionale globale
ale persoanelor n etate.
PE reprezint o categorie socil n R situat pe locul !! din punct de vedere al
contradiciilor problemelor sociale. "n R aceast categorie de persoane a nceput s fie ocrotit
de ctre stat nc de la nceputul formrii statului oldova. #spectul social al PE este susinut de
ctre autoritile statale al R odat cu apariia specificului pensionrii. "n R persoana n etate
odat cu apariia modificrilor sociale este vzut ca o persoan ce necesit a$utor social, moral
din partea statului
#utoritile statale n ultimii ani susin c copiii %i vrsnicii trebuie susinut de ctre stat sub
orice aspect.
1.1.Aspecte sociale privind persoanele de vrsta a III-a.
#nul &''' a fost declarat anul internaional al persoanelor de vrsta a !!!(a. "n ultimul
deceniu era o cre%tere semnificativ a populaiei peste )* de ani fenomen denumit +
mbtrnire. Populaia vrsnic a globului a crescut de la ,00 de milioane n &'-* la peste 600
milioane n anii '0, a$ungndu(se la &). n rile avansate economic, comparativ cu numai ). n
regiunile mai slab dezvoltate. /el mai vrsnic continent este Europa, pentru care vrsta medie a
populaiei a fost de )* de ani, meninndu(se la &,- + &.0 ori mai ridicat dect cea din restul lumii,
iar cel mai tnr continent este #frica.
1.2.Vrstnicul - o prole! social
"ngri$irea vrstnicului ct %i calitatea ei sunt pri integrate ale politicii de bunstare %i de
sntate a fiecrei ri. Pentru a ngri$i de aceast vrst nu sunt suficiente doar cuno%tinele, ar
mai trebui s fie dublate de o formaie caritabil, umanist, asociat cu sentimente de respect %i
afeciune, nu este suficient s 1rnim btrnul sau s(i punem o perfuzie.
Persoana vrstnic este o persoan de cele mai multe ori dezavanta$at prin scderea resurselor
fizice, care nu nseamn ntotdeauna boal, prin scderea resurselor financiare sau prin prezena
unui 1andicap mintal. Perioada de tranziie din Rom2nia anului ,000 a descalificat vrsnicul din
lupta sa pentru o existen decent. 3urata medie de via n Rom2nia a sczut, iar pensia nu
acoper taxele %i impozitele
Asistena Social a Persoanelor n Etate no"iuni introductive.
/onceptul de #4PE %i are originea n rile #nglosacsone. Ea este vzut ca o disciplin cu
un obiect de studiu unitar cu anumite funcii %i sarcini specifice ei
ASPE o %tii care include o totalitate de instituii, msuri, programe profesionalizate,
servicii specializate de prote$are a PE, a grupurilor, comunitilor cu probleme speciale aflate
temporar n dificultate, care din natur economic, social, biologic, psi1ologic nu au
posibilitate de a realiza prin eforturi %i mi$loace proprii un mod decent de via. 5rupul de PE
reprezint grupul int a asistentului social. 4pecializai n scopul a$utorrii din punct de vedere
social + moral a PE.
6biectivul ma$or al #4PE este spri$inirea persoanelor n etate pentru a obine condiii
necesare unei viei decente a$utndu(i s(%i dezvolte propriile capaciti %i competene pentru o
adevrat funcionare social. 3in obiectivul ma$or rezult alte obiective care coincid cu
scopurile #4PE ca disciplin teoretic %i practic.
ASPE reprezint toate ideile generatoare a speciali%tilor de profil al asistenei sociale a
persoanelor n etate.
Se deoseesc ur!toarele #unc"ii ale ASPE$
&.!dentificarea %i nregistrarea segmentului de populaie + 7PE8, care constituie obiectul
activitilor de #4PE.
,.3iagnosticarea problemelor de diferit ordin social, economic, organizaional, psi1ologic
specific PE sau a grupurilor de risc a PE care se pot confrunta ntr(o anumit perioad de timp n
anumite condiii economice, sociale, politice, psi1ologice.
-.3ezvoltarea unui sistem coerent de programe, msuri, activiti profesionalizate de support %i
protecia acestora.
0.Elaborarea propriilor programe de ctre cei aflai n situaie de risci anume a PE.
*.4tabilirea drepturilor %i modalitilor concrete de acces la servicii de specializare %i specializate
n #4PE n scopul cunoa%terii n ! rnd al /adrului 9egislativ :aional !nstituional
6. 4uport prin consiliere
).Promovarea strategiei de prentmpinare a situaiei defavorizate a PE.
;.3ezvoltarea unui program de cercetri %tiinifice la nivel naional %i local privind protecia PE
%i dimensiunea problemelor sociale cu care se confrunt PE.
IV. Sarcinile ASPE variaz printre 2 dileme:
a< !ndividul
b< 4ocietatea
Sarcinile Asisten"ei Sociale a Persoanelor n Etate$
( #$utorarea persoanelor aflate n dificultate din partea asistentului social sau lucrtorului
social = indiferent n ce stare de dificultate se afl<.
( 4tabilirea unei relaii sociale ntre persoanele aflate n dificultate %i o instituie social.
( #$utor practic din partea asistentului social.
( #$utor material + financiar a persoanelor aflate n dificultate prin acordarea unei
recompense ce i se cuvin conform legii.
( 4usinere moral de ctre asistentul social ntr(o situaie de depresie sau risc ma$or
stresant.
( # contribui la dezvoltarea politicilor sociale a asistentului social ce acioneaz n
domeniul asistenei sociale a persoanelor n etate n calitate de ageni ai controlului
social.
#sistena social a persoanelor n etate este ramura de baz a asistenei sociale devenind o
parte component a proteciei sociale. 3e rnd cu alte %tiine asistena social a persoanelor n
etate este axat pe un sistem de valori, principii, legiti, norme morale cerute de codul
deontologic al profesiei de asisten social. >enrie 4tel1 afirma c? asistena social a
persoanelor n etate reprezint o te1nic de asisten social %tiinific ct %i practic
2.1.%ene#iciarii asisten"ei sociale a persoanelor n etate.
6rice persoan n etate poate fi considerat beneficiar al asistenei sociale a persoanelor n
etate.
Beneficiarii ASPE:
+ @eneficiari direci
+ @eneficiari indireci
Beneficiari direci vrsnici
+ sunt acele persoane n etate implicate direct n una din problemele sociale.
Beneficiari indireci vrsnici sunt acele personae n etate implicate indirect n una din
problemele sociale ce au rol de consilieri, parteneri, colaboratori. @eneficiarii asistenei sociale a
persoanelor n etate spre deosebire de ali beneficiari al altor discipline se caracterizeaz prin?
( Arst naintat = peste 60 de ani <
( #spectul fizici psi1ologic adecvat vrstei
( !dei tradiionale etapei lor de vieuire
( 4pecificul valoric tradiional vrstei = rol de transmitere altor generaii <
( /uvinte specifice vrstei = limba$ul vrsnicului <
@eneficiarii #4PE au avut diferite nume?
( 4raci
( izerabili
( :enorocii
( /lient
( Btilizator
#4PE de rnd cu alte categorii de persoane necesit servicii sociale specializate din partea
asistentului social.
Serviciile specifice acestei cate!rii de beneficiari s"nt:
( 4ervicii privind nutriia
( 4ervicii privind sntatea
( 4ervicii de consiliere
( 4ervicii cu caracter de protecie social
( 4ervicii cu caracter $uridic
( 4ervicii de genul vizitei telefon pentru sftuire
#n fav!area beneficiaril!r ASPE !rice stat se implic n m!dificarea p!liticil!r s!ciale
statale $i an"me:
&.odaliti de finanare a proiectelor care i propun ca obiectiv obinerea creditelor cu dobnzi
mici pentru ndeplinirea serviciilor sociale cerute de categorii de vrsta a !!! + a n scopul
mbuntirii condiiilor de trai.
,.odaliti de finanare = n ascenden <?
( Pensie
( #locaii
( Premii
-.odaliti concrete de identificare %i satisfacere a necesitilor acestor categorii de persoane.
&onclu'ie$
Persoanele n etate considerate drept categoria social ntlnesc dificulti de ordin economic,
social pentru dep%irea lor n a$utor le vine asistentul social.
2.2.(ipologia ene#iciarilor ASPE.
1).*n #unc"ie de nu!rul de persoane a#late n di#icultate$
a%. Beneficiari individ"ali persoan aflat n mod individual ntr(o dificultate.
b%.Beneficiari m"ltipers!nali indivizii sau grupurile, comunitile sociale, aflate n
dificultate n aceea%i perioad de timp.
2).*n #unc"ie de prole!a social i perioada ei de persisten"$
a%.Beneficiari c" pr!bleme temp!rare
b%.Beneficiari c" pr!bleme permanente
+).*n #unc"ie de cerin"a i o#erta serviciilor sociale$
a%.Beneficiari ce primesc a&"t!r s!cial din iniiativa pr!prie.
b%.Beneficiari ce primesc a&"t!r s!cial din iniiativa alt!r pers!ane.
c%.Beneficiari ce primesc a&"t!r s!cial din iniiativa $i e'aminarea instit"iei de asisten
s!cial
Ciclurile vieii in concepia lui E. Verza i U. chiopu
!n acest curs vom utiliza clasificarea propus de B. Cc1iopu %i E. Aerza =&''*, p. 0,<.
#ce%ti autori consider c viaa uman poate fi imprit in - mari cicluri, fiecare avand
cateva stadii %i substadii. 9a baza acestei clasificri stau - criterii?
&. tipul fundamental de activitate =$oc, invare, munc<D
,. tipul de relaii obiectuale %i sociale =modul de utilizare a obiectelor %i modul in
care se realizeaz interaciunile cu cei din $ur<D
-. contradiciile dintre?
a< cerinele externe %i posibilitile individului de a le satisfaceD
b< cerinele subiective =dorinele, aspiraiile individului< %i posibilitile societii de
a le satisface.
!n funcie de aceste criterii cei doi autori descriu urmtoarele cicluri, stadii, substadii?
&< Ciclul de cretere i dezvoltare din primii ,0 E ,0 ani de via. #cest ciclu are -
stadii?
a< copilria cu urmtoarele substadii?
perioada de sugar de la 0(& anD
perioada antepre%colar &( - aniD
perioada pre%colar - ( 6 E ) aniD
perioada %colar, mic 6 E ) + &0 E && ani.
b< pubertatea sau perioada %colar mi$locie de la &0 E && +&0 E &* aniD
c< adolescena cu dou substadii?
adolescena propriu(zis &0E&*(,0 aniD
adolescena prelungit ,0(,0 ani.
,< Ciclul de adult care ine pan la 6* ani %i are urmtoarele stadii?
a< tinereea ,*(-* aniD
b< varsta adult cu trei substadii?
varsta adult precoce -*(00 aniD
varsta adult mi$locie 0*(** aniD
varsta adult tardiv **(6* ani.
-< Ciclul !traneii, de la 6* ani pan la moarte, care are dou stadii?
a< perioada de trecere 66()0 aniD
b< btraneea cu trei substadii?
perioada primei btranei )0(;0 aniD
perioada celei de a doua btranei ;0('0 aniD
perioada marii btranei, peste '0 ani.
VA"S#A A #"E$A %B&#"A'E(EA)
*. Prole+e de+o,rafice le,ate de !tranee
-. A.pecte iolo,ice/ patolo,ice i p.iho.ociale ale i+!tranirii
0. Prole+e le,ate de pen.ionare
1. B!tranul i fa+ilia
2. Prole+a +orii
*. Prole+e de+o,rafice le,ate de !tranee
Problemele btraneii sunt studiate de numeroase %tiine? medicin, psi1ologie,
sociologie, demografie etc. !n limba greac cuvantul btran se traduce prin termenul geron.
3e aici provin termeni ca gerontologie + disciplina care studiaz aspectele sociale,
biologice %i medicale ale imbtranirii sau geriatrie + ramur a medicinii care se ocup de
bolile btraneii.
!n cursul dezvoltrii istorice a omenirii durata +edie de via! a crescut continuu. !n
epoca de piatr era de &' ani, in antic1itatea european ,*(-0 ani, in secolele FA!(FA!!!
-0(-* ani, la sfar%itul secolului al F!F(lea 00 ani. !n ara noastr in &'-, durata medie de
via era de 0, de ani, iar in prezent este de )0 ani. !n diferite zone ale lumii exist variaii
destul de mari ale duratei medii de via? in Europa occidental este de )*(); ani, in
Etiopia sau 4omalia 06 ani.
6dat cu cre%terea duratei medii de via s(a produs %i cre%terea procenta$ului
persoanelor varstnice in populaie. #cest fapt se datoreaz scderii natalitii %i mortalitii
la copii %i la tineri, astfel incat tot mai multe persoane a$ung la varsta btraneii.
!mbtranirea demografic are unele consecine negative. Bna dintre consecine este
modificarea raportului dintre populaia activ %i pasiv. Bn numr tot mai mic de aduli
activi profesional intrein un numr tot mai ridicat de pensionari. #lte consecine sunt
legate de faptul c btranii se imbolnvesc frecvent, sufer de boli cronice, de multe ori
devin dependeni de familie. Goate acestea creeaz probleme familiale, medicale,
economice, sociale tot mai grave.
Bn fenomen observat in intreaga lume este a%a numita 7supramortalitate masculin8.
3urata vieii este mai sczut la brbai. 9a populaia in varst de peste ;* ani numrul
femeilor este de aproape de dou ori mai mare decat numrul brbailor. 4e pare c femeile
au o mai mare vitalitate biologic format de(a lungul evoluiei istorice %i motivat de
necesitatea de a avea %i a ingri$i urma%ii. 6 alt explicaie ar fi aceea c brbaii sunt mai
afectai de accidente de munc, fumeaz mai mult, consum mai mult alcool.
/ei care dep%esc cu mult durata medie de via %i a$ung la ;*('0 de ani se numesc
longevivi, iar cei care ating sau dep%esc &00 de ani centenari sau supracentenari. 4e
apreciaz c limita maxim a vieii este de &&0(&,0 de ani. Pe glob exist cateva zone
geografice cu proporie ridicat de longevivi cum ar fi Granscaucazia =5eorgia,
#zerbaid$an< sau unele pri din munii #nzi. !n Rom2nia cei mai muli longevivi se gsesc
in Gransilvania %i @anat. uli cercettori au incercat s gseasc explicaiile longevitii.
9ongevitatea pare a fi influenat de numero%i factori?
factori genetici? in familiile longevivilor au existat mai muli longevivi decat in
familiile altor persoaneD
factori geografici? regiunile deluroase, clima bland, numrul mare de zile insorite pe
an, puritatea apei %i aerului sunt factori care favorizeaz longevitateaD
alimentaia raional? consumul de proteine de origine animal =in special pe%te<,
produse lactate, legume, fructe, consumul moderat de vin, prezena iodului in
alimentaieD exercitarea unei munci care d satisfacii. uli longevivi au efectuat
munci fizice in aer liber, fr un program sau ritm de munc impus =agricultori,
pescari, ciobani<. !n aceste cazuri incetarea activitii se produce tarziu, lent, in
funcie de dorina persoaneiD
factori psi1ologici %i sociali? longevitatea este favorizat de viaa calm, fr
probleme deosebite, tolerana ridicat fa de situaiile stresante, dispoziia afectiv
pozitiv, optimismul, activitatea intelectual exercitat raional, relaiile familiale %i
sociale securizante, sentimentul utilitii, absena impresiei de a fi o povar pentru
cei din $ur =3uda, &';-<.
-. A.pecte iolo,ice/ patolo,ice i p.iho.ociale ale i+!tranirii
Germenul de senescen inseamn atat 7btranee8 ca stare, cat %i 7imbtranire8 ca
proces. Germenul de senilitate are dou sensuri. Bnii il folosesc pentru a desemna ultima
faz a senescenei sau btraneii =dup ;* ( '0 de ani<, alii pentru a desemna btraneea
patologic, insoit de boli fizice sau E %i psi1ice =:ica(Bdangiu, &';-, p.&;, Enc1escu,
&''6, p.&&;<.
Procesul de imbtranire nu se produce in acela%i ritm din punct de vedere biologic,
psi1ologic %i social. Bnii oameni din punct de vedere biologic sunt de$a btrani, dar social
sunt 7tineri8, adic sunt sociabili, au muli prieteni, sunt interesai de ceea ce se intampl in
$ur, sau invers.
6mul poate fi caracterizat prin 1 var.te: cronolo,ic!/ iolo,ic!/ p.iholo,ic! i
.ocial!.
a) Var.ta cronolo,ic! e.te ti+pul .cur. de la natere pan! in prezent.
) Var.ta iolo,ic! depinde de modul de funcionare a componentelor
organismului. Procesul biologic de imbtranire se desf%oar cu vitez diferit de la
un individ la altul. :ici in cadrul organismului unui anumit individ celulele,
esuturile, organele nu imbtranesc in acela%i ritm. !n general funciile solicitate
raional imbtranesc mai tarziu. 4(au fcut incercri de insumare a unor indicatori ai
imbtranirii biologice pentru a se stabili varsta biologic a individului. 4corul obinut
se raporteaz la scorul mediu al populaiei cu aceea%i varst cronologic =3uda,
&';-, p.;'<.
Grebuie s deosebim imbtranirea normal sau fiziologic de imbtranirea precoce
sau patologic =:ica(Bdangiu, &';-, p.&;<. Imbtranirea fizi!l!ic este un proces natural
care se produce treptat, prin diminuarea lent a funciilor diferitelor organe %i sisteme.
Imbtranirea prec!ce sa" pat!l!ic este rezultatul aciunii unor factori interni sau externi
nefavorabili? factori genetici, alimentaia neraional, sedentarismul, fumatul, alcoolismul,
poluarea mediului, stresul, bolile etc. Bn factor stresant foarte important este tocmai
btraneea? dificultatea de a accepta modificrile fizice %i psi1ice, ideea de a deveni
dependent, necesitatea morii. !ncapacitatea de a accepta acestea poate contribui la apariia
nevrozelor %i involuie sau a tendinelor spre suicid. /ele mai frecvente boli ale btraneii
sunt bolile cardiovasculare, cancerul %i bolile neuropsi1ice. ,0. dintre persoanele care au
peste ;* de ani sufer de demen =5al, ,00&, p. )& + '0<.
c< Var.ta p.ihol,ic! i .ocial! se apreciaz prin modul de funcionare al
proceselor psi1ice =procesele intelectuale, afectiv(motivaionale etc.<, prin calitatea
relaiilor sociale, receptivitatea fa de nou, varietatea intereselor. Goate acestea sunt
in legtur cu starea fiziologic a organismului in general %i a sistemului nervos
central, in particular. 3e asemenea depind de experiena de via, situaia material,
relaiile familiale ale btranului.
3in punct de vedere psi1omotor mi%crile devin greoaie, mai puin precise, timpul de
reacie scade. #ctivitatea devine mai lent, se fac mai multe gre%eli, sunt necesare mai
multe pauze. 9a muli btrani se modific scrisul.
Pe plan senzorial, scade sensibilitatea vizual %i auditiv ceea ce poate determina
dificulti in relaiile interpersonale %i eventual reacii psi1ice =accentuarea neincrederii in
alii<.
!mbtranirea biologic este insoit de imbtranirea creierului =apar plci senile,
diferite modificri bioc1imice< ceea ce are consecine asupra funciilor intelectuale %i a
capacitii de adaptare la mediu.
5andirea %i vorbirea devin mai lente. Hluena %i cantitatea ideilor scade, se revine
frecvent la aceea%i idee. 6piniile privind evenimentele de via devin mai subiective,
atitudinile sunt mai rigide. 4cade capacitatea de argumentare. /ei in varst devin mai
egocentrici, sunt preocupai cu precdere de problemele personale. 3iscuiile nu au
caracter generalD btranii vorbesc mai ales despre probleme personale =sntate,
nemulumiri create de copii, nepoi<.
3eteriorarea inteligenei este mai grav la persoanele care nu sunt obi%nuite cu
munca intelectual. /u cat creierul este meninut mai activ, cu atat exist %anse mai mari s
rman in bun stare de funcionare pan la varste inaintate.
3egradarea memoriei este mai pregnant pentru memoria de scurt durat decat
pentru cea de lung durat. 3e%i memoria de lung durat este mai rezistent, totu%i se fac
unele confuzii. /apacitatea de concentrare a ateniei scade. 6rientarea temporo(spaial
devine mai greoaie.
uli oameni in varst prezint probleme de natur emoional. 3intre tulburrile
emoionale mai frecvente menionm 1iperemotivitatea, labilitatea afectiv, depresia,
apatia, anxietatea. Bnii au impresia c nu sunt luai in seam de cei din $ur sau au idei de
inutilitate. 4unt frecvente teama de moarte, regretul pentru anii care au trecut, frustrrile
generate de ideea c au fost pierdute multe ocazii importante. #ceste stri se accentueaz
dup pierderea soului sau a cuno%tinelor de varst apropiat.
!ntegrarea social devine dificil din cauz c muli oameni in varst sunt irascibili,
nervo%i, capricio%i, incpanai, negativi%ti in conversaii. @ineineles exist %i persoane in
varst care rman active, cooperante, bine adaptate social.
#m artat c la femei, la sfar%itul perioadei adulte, menopauza produce modificri
organice %i psi1ice. 9a brbai andropauza poate fi insoit de modificri
psi1ocomportamentale. #ceasta are loc intre **(6* de ani, uneori c1iar dup )0 de ani.
!nstalarea andropauzei se produce mai lent %i mai puin dramatic decat la femei. !n aceast
perioad incepe involuia activitii sexuale care poate fi acompaniat de intensificarea
dorinei sexuale, tulburri psi1ice cum ar fi cefaleea, astenia, insomnia, modificri
emoionale, reducerea randamentului intelectual, modificarea intereselor %i a relaiilor
interpersonale =Enc1escu, &''6, p.&&)<.
0. Prole+e le,ate de pen.ionare
#dulii tineri nu se prea gandesc la problema pensionrii. Preocuprile privind pensionarea
apar in perioada premergtoare pensionrii =0*(** ani la femei %i *0(60 ani la brbai<. 4e
intalnesc trei atitudini mai frecvente fa de apropiata pensionare?
= atitudine optimist? pensionarea va aduce repausul meritat, posibiliti de distracie,
de ingri$ire a sntii, de realizare a unor proiecte amanate etc.D
= atitudine pesimist? pensionarea e privit ca o 7catastrof8 care aduce devalorizarea,
plictiseala, bolile etc.D
= atitudine senin, calm, de acceptare a aspectelor pozitive %i negative ale vieii care
va urma. =@ergogne, @orel(3upland, dup :ica(Bdangiu, &';-, p. 6,D 5al, ,00&, p.
'&<.
!n perioada imediat urmtoare pensionrii se produc modificri importante in modul
de via. Psi1ologii =>avig1urst, dup 3uda, &';-, p. &6,< descriu trei etape prin care trece
persoana pensionat?
&. in perioada care urmeaz imediat dup pensionare omul are un sentiment de
frustrare %i o stare de insecuritate. Este o perioad de stres care favorizeaz
apariia tulburrilor nevrotice %i psi1osomaticeD
,. urmeaz faza de nelini%te %i cutare a unui nou rol psi1ologic %i social. #ceast
faz dureaz aproximativ 6(&, luniD
-. individul accept rolul de pensionar =faza de stabilizare<.
#titudinea fa de pensionare %i eventualele reacii psi1osomatice care pot urma
depind de personalitatea individului, de sexul su, profesia pe care a avut(o %i mediul urban
sau rural in care locuie%te. @rbaii suport mai greu pensionarea. !n cazul lor se produce o
mai accentuat sc1imbare a poziiei sociale, diminuarea prestigiului este suportat greu,
mai ales de cei care au ocupat funcii de conducere. /ei care sunt snto%i fizic %i ar fi dorit
s i%i continue activitatea se simt frustrai, inutili, respin%i de societate. :u %tiu cu ce s i%i
umple timpul liber, nu i%i gsesc locul acas, ceea ce poate s creeze %i conflicte familiale.
uli brbai reacioneaz prin stri de depresie, apatie, sau anxietate, iritabilitate, ceea ce
afecteaz starea lor de sntate %i determin o mortalitate mai mare in primii * ani dup
pensionare.
Hemeile i%i continu activitatea casnic %i dup pensionare. 9a ele sentimentul
inutilitii, frustrrii este mult mai redus, mai ales dac se implic %i in ingri$irea nepoilor.
9a femei tulburrile psi1osomatice de dup pensionare sunt mult mai reduse.
!n ceea ce prive%te profesia muncitorii necalificai %i cei cu o calificare inferioar
accept mai u%or pensionarea. Personalul cu studii medii se adapteaz mai greu. Personalul
cu o calificare superioar are cele mai mari greuti de adaptare =3uda, &';-, p.&6*<. 3ar
%i la acest nivel se pot face diferenieri. /ei care au avut o activitate limitat numai la
obligaiile profesionale se adapteaz mai greu la intreruperea activitii profesionale decat
cei care au avut %i preocupri extraprofesionale =creaie %tiinific, artistic etc.< =:ica(
Bdangiu, &';-, p. 6-<.
#ceste diferene legate de profesie se pot explica probabil %i prin reducerea E
meninerea capacitii de munc in funcie de tipul muncii. !n cazul muncii fizice
capacitatea de munc incepe s scad pe la 00 de ani, capacitatea de a asuma
responsabiliti sociale incepe s regreseze in $urul varstei de 60 de ani, posibilitatea de a
efectua munci intelectuale se menine pan la )0 de ani sau %i mai mult =E. 5repsi dup
3uda, &';-, p. &0<.
!n mediul rural %ocul pensionrii se resimte mai puin decat in mediul urban pentru
c cei care se pensioneaz au posibilitatea s lucreze in continuare in gospodrie, dac le
permite sntatea.
uli psi1ologi consider c varsta cronologic fix utilizat drept criteriu de
pensionare este necorespunztoare. uli btrani sunt capabili de munc %i dup 6*()0 de
ani, drept ca dovad? muli pensionari se reanga$eaz, lucreaz in particular, pleac s
lucreze in strintate.
Este adevrat c muli oameni de varsta a treia prezint particulariti fizice,
intelectuale, afectiv(motivaionale care aparent ii defavorizeaz in raport cu cei tineri, dar
in acela%i timp au numeroase insu%iri care compenseaz aceste deficiene. 3intre acestea
amintim experiena acumulat de(a lungul anilor, seriozitatea, sentimentul responsabilitii
pentru ceea ce fac. /1iar dac lucreaz mai lent, cei mai in varst lucreaz cu o precizie
mai mare, fac mai puine gre%eli deoarece verific de mai multe ori ceea ce au fcut. 9a
btrani sunt mai reduse fluctuaia in munc, absenteismul, accidentele de munc decat la
tineri deoarece sunt mai con%tiincio%i %i mai prudeni =:ica(Bdangiu, &';-, p. 6,<.
odificrile psi1ice %i somatice de dup pensionare sunt mai accentuate la cei care
nu au dorit s se pensioneze. 9a ace%tia pensionarea accelereaz procesul de imbtranire.
1. B!tranul i fa+ilia
Poziia !tranului in fa+ilie difer de la o societate la alta, de la o etap istoric la
alta. !n unele societi btranii erau considerai o povar pentru familie %i societate. #stfel
esc1imo%ii prseau btranii printre g1euri %i zpezi unde erau omorai de fiarele slbatice.
Bnele popoare rzboinice dispreuiau moartea prin btranee %i de aceea ii lsau pe btranii
considerai inutili s moar sau s se sinucid. !n multe societi antice =ex. 5recia< btranii
erau respectai %i sfatul btranilor avea un rol important in conducerea comunitii
=Cc1iopu, Aerza, &''*, p. -,;<.
!n ara noastr, ca %i in alte ri, poziia varstnicilor in familie s(a modificat in
ultimele decenii. 3intre modificrile mai importante menionm?
oamenii de varsta a treia in ma$oritatea familiilor au venituri reduse in raport
cu adulii din familieD
de%i varstnicii au mai mult experien de via, tinerii au mai multe
cuno%tine necesare pentru adaptarea la condiiile actuale de via. 3in
aceast cauz nu btranii iau deciziile importante pentru familie =de multe
ori nici nu sunt consultai in astfel de situaii<. Ei nu mai au rolul de
conductor al familiei.
!n ceea ce prive%te modul in care locuiesc btranii intalnim diferite situaii
care creeaz probleme psi1osociale diferite.
*. B!tranii care locuie.c cu .oul 3 .oia
!n multe familii relaiile dintre soii in varst sunt foarte stranse. Ei au atitudini,
preri aproape identice in ma$oritatea problemelor. !n aceste familii decesul unuia dintre
soi afecteaz foarte grav ec1ilibrul psi1ic %i fizic al celuilalt ducand de multe ori la decesul
acestuia in primii doi ani de la deces. !n aproximativ 6). din cazuri soul moare primul.
Hemeile suport ceva mai bine decesul partenerului decat brbaii.
@ineineles sunt %i familii in varst in care conflictele dintre soi sunt frecvente.
#cestea pot fi conflicte vec1i sau conflicte aprute in anii btraneii datorit modificrilor
care s(au produs in situaia familial? plecarea copiilor, probleme materiale, cre%terea
timpului petrecut impreun, modificrile de personalitate datorate varstei =3uda, &';-, p.
&;6<.
-. $n unele fa+ilii !tranul 3 !tranii locuie.c cu copiii .au cu alte rude.
#ceast situaie poate s fie in favoarea familiei %i a btranului. @tranii, dac sunt
destul de snto%i, pot indeplini anumite activiti casnice, pot supraveg1ea nepoii sau
strnepoii. !n acest fel ii a$ut pe cei mai tineri %i se simt %i ei utili, sentiment care are un
rol foarte important in meninerea ec1ilibrului psi1ic.
Gotu%i, in familiile in care locuiesc mai multe generaii pot s apar probleme grave
care trebuie s fie privite atat din punctul de vedere al btranilor, cat %i din cel al
persoanelor care ii ingri$esc.
3up o anumit varst adaptabilitatea social diminueaz. 3e%i cei in varst doresc
s fie impreun cu familia, simt nevoia afeciunii, ingri$irii, compasiunii, comunicrii cu
cei din $ur, prin comportamentul lor ei creeaz situaii tensionate sau conflictuale =sunt
irascibili, incpanai, rigizi<. #dulii de multe ori sunt suprasolicitai %i nu au energia
psi1ic necesar pentru a face fa acestor conflicte.
6amenii de varsta a treia, c1iar dac sunt relativ snto%i, pot avea probleme legate
de deplasare, autoservire %i trebuie s fie a$utai =sau c1iar supraveg1eai< de cineva. @olile
cronice pot crea probleme materiale =costul consultaiilor, medicamentelor< %i probleme
privind ingri$irea. 3in aceste cauze adulii pot avea greuti in indeplinirea obligaiilor de
la serviciu cat %i in activitile de ingri$ire, educare a copiilor.
Bneori relaiile dintre varstnici %i familie devin deosebit de tensionate a$ungandu(se
la negli$area sau c1iar maltratarea acestuia =5al, ,00&, p.&0&<.
0. Unele per.oane in var.t! locuie.c .in,ure.
4ituaia lor devine deosebit de grea mai ales dup ce apar probleme legate de
sntatea fizic sau psi1ic, %i implicit probleme de autoservire. !n rile occidentale se
consider c %i in aceste situaii este in interesul btranului s fie ingri$it la domiciliu, pan
cand este posibil. /ei care se pot deplasa pot fi ingri$ii in timpul zilei la centre de zi,
cluburi sociale unde se pune accent pe terapia social %i ocupaional. #utoritile locale,
asistenii sociali %i organizaiile de voluntari asigur btranilor care locuiesc singuri unele
servicii la domiciliu? efectuarea cumprturilor, splat, curenie, ingri$iri medicale %.a.
=5elder, 5at1, aIou, &''0, p. 0)6<.
1. 4ac! o per.oan! in var.t! care locuiete .in,ur! nu +ai poate fi
in,ri5it! la do+iciliu .au dac! fa+ilia e.te dep!it! de prole+e/ acea.ta poate fi
internat! intr6o in.tituie.
4oluia este acceptabil in rile in care aceste instituii ofer condiii bune de
ingri$ire. Ea este preferat de multe familii din 4B#, deoarece permite adulilor s i%i
indeplineasc obligaiile profesionale, sociale, educative =in Europa occidental este mai
puin agreat<. Bnii btrani mai snto%i, activi, energici se implic in activitile
gospodre%ti ale instituiei, stabilesc relaii sociale cu ceilali instituionalizai, cu
personalul de ingri$ire sau c1iar cu cei din exteriorul instituiei %i se adapteaz destul de
bine noilor condiii de via.
Pentru alii, instituionalizarea are multe consecine negative ca de exemplu
restrangerea sferei preocuprilor %i responsabilitilor, slbirea relaiilor interpersonale.
@tranii devin pasivi, dezinteresai, apato(abulici =lipsa voinei, iniiativei<, fenomen care
se nume%te 1ospitalism? ei stau mult in pat, nu fac nimic, nu se mai intereseaz de nimic +
ca %i copiii mici din orfelinate. !n aceste condiii deteriorarea mintal se accelereaz =5al,
,00&, p. '6<.
2. Prole+atica +orii
/ei tineri se gandesc rar la moarte. /ei in varst, c1iar %i cei snto%i, se gandesc mai
frecvent la aceast problem. !deea morii, dificultatea de a accepta necesitatea morii este
un factor psi1otraumatizant important.
oartea natural, prin epuizarea total a organismului foarte inaintat in varst,
survine extrem de rar, pentru c in timpul vieii, mai repede sau mai tarziu, intervin bolile
care provoac decesul =3uda, &';-, p.)'<.
@oala despre care bolnavul %tie c este incurabil este insoit de o suferin psi1o(
afectiv intens, resimit nu numai de bolnav ci %i de antura$ul acestuia. @olnavul i%i pune
intrebri privind cauzele bolii, caut vinovaii pentru imbolnvire, i%i pune problema 7de ce
tocmai eu m(am imbolnvitJ8
edicul psi1iatru Elizabet1 Kubler Ross =dup 5al, ,00&, p.&&0< a intervievat
aproximativ ,00 persoane dintr(un spital din /1icago, care %tiau c vor muri in curand. Ea
a a$uns la concluzia c ace%ti bolnavi trec prin * faze?
&. Prima reacie, dup ce pacientul afl c boala este fatal, este negarea =refuzul
realitii< + care este un mecanism de aprare al Eului in faa anxietii. Pacientul
=incon%tient< refuz s accepte perspectiva morii %i un timp se comport ca %i cum
nu %i(ar da seama de gravitatea bolii.
,. 3up un timp pacientul, sub presiunea realitii, con%tientizeaz gravitatea bolii. El
este cuprins de agitaie, furie care poate fi exteriorizat sau ascuns. Huria nu poate
fi orientat spre cauza bolii, care rmane necunoscut de cele mai multe ori.
#gresivitatea va fi orientat spre cei din antura$ul bolnavului =medici,asistente,
rude< %i va fi motivat de diferite pretexte =ex. nu a fost ingri$it sau a$utat
corespunztor<. Pentru meninerea ec1ilibrului psi1ic este important exprimarea
acestor stri afective. !n aceast faz bolnavul utilizeaz un alt mecanism de
aprare a Eului? deplasarea.
-. !n a treia faz ideea de a fi bolnav este acceptat, dar este negat apropierea morii.
!ncepe 7targuiala8 cu medicul, cu sine insu%i, cu soarta. @olnavul incearc s se
conving c poate s(a fcut o gre%eal, poate s(a in%elat medicul, poate mai exist o
soluie, poate se va inventa in curand un nou medicament. El apeleaz la tratamente
alternative, face incercri disperate de a gsi alte soluii.
0. 3up pierderea acestor sperane bolnavul devine depresiv. 3epresia se datoreaz
pierderii iminente a familiei, prietenilor, viitorului propriu.
*. !n ultima faz bolnavul accept situaia, se resemneaz, are loc o 7impcare8 cu
soarta.
#ceasta este o sc1em general, in realitate fazele nu au loc intotdeauna in aceea%i
ordine %i unele pot s nu fie trite de loc.
!n afara depresiei menionate anterior, o alt reacie foarte frecvent este anxietatea.
#nxietatea poate fi in legtur cu teama de a deveni dependent de cei din $ur, de a fi o
povar pentru ceilali, gri$a pentru cei care rman dup decesul su, teama de suferin %i
de moarte. #nxietatea poate fi insoit de sentimente de culpabilitate fa de cei crora
bolnavul le va produce greuti %i de regrete pentru ocaziile, posibilitile pierdute in
timpul vieii.
/ei care lucreaz cu bolnavi incurabili cat %i membrii familiei i%i pun intrebarea dac
este mai bine s i se spun bolnavului de ce boal sufer sau nu. 3ac pacientul nu arat
vreo dorin de a i se oferi informaii despre boal %i apropierea morii, este mai bine s nu
i se spun. 3ac cere s i se spun, atunci evitarea subiectului il va face s i%i piard
increderea in cei din $ur + deci e mai bine s i se spun. 3ar c1iar dac bolnavului i se
spune adevrul, e foarte important s nu i se spun c nu se mai poate face nimic. 4perana
are un rol foarte important in lupta cu boala.
!n ultimii ani s(a pus de multe ori problema eutanasiei. Eutanasia este provocarea
unei mori nedureroase unui bolnav incurabil pentru a(i curma suferina indelungat %i grea
=3EF<. /uvantul provine din cuvintele grece%ti eu L bine, t1anatos L moarte.
#pelul la eutanasie poate avea mai multe cauze?
= suferinele fizice ma$oreD
= depresia %i anxietatea foarte accentuatD
= incapacitatea bolnavului de a se suporta pe sine in situaia de boalD
= con%tiina degradrii biologice, psi1ologice %i socialeD
= con%tiina inutilitii vieii care a devenit o povar atat pentru bolnav cat %i
pentru cei din $ur.
Exist trei obiecii importante impotriva eutanasiei?
= de natur religioas? numai 3umnezeu are dreptul s ia viaa omuluiD
= posibilitatea de a se realiza abuzuri =de a fi omorai in numele eutanasiei
bolnavi care ar fi dorit s mai triasc<D
= diagnosticul %i mai ales prognosticul nu sunt sigure. Bneori %i in cazuri
aparent incurabile bolnavul se poate vindeca sau poate supravieui mai mult
decat au prevzut medicii.
P.iholo,ia per.oanelor de var.ta a treia
Psi1ologia btr2nului are anumite particulariti, care pot fi observate nu numai n sfera
funciilor psi1ice elementare. 4tudiul analitic al funciilor intelectuale arat o scdere a memoriei
pentru datele recente. /u toate acestea posibilitile de sintez ale v2rstnicului, ca urmare a
experienei %i antrenamentului, se pot menine. #tenia, concentraia sufer de asemenea de pe
urma mbtr2nirii.
"n sfera instinctelor asistm la manifestri difereniate legate de sex. #stfel, manifestrile
sexuale ale femeii v2rstnice sunt deosebite de cele ale brbatului aflat n aceea%i etap a vieii,
fiind marcate %i de o important not individual. 9a brbai, deficitul sexual se instaleaz lent %i
afecteaz mai mult potena dec2t apetitul sexual. Hactorii psi1ologici, sociali %i asocierea cu boli
cronice $oac un rol important.
9a femei, comportamentul sexual este net influenat de factori psi1ologici %i sociali.
3eclinul sexual este revendicat mai mult de brbai, n timp ce femeile manifest fa de aceast
stare o atitudine ambigu.
6 dat cu trecerea anilor, se mai semnaleaz %i o cre%tere a instinctului de alimentare. Pe de
alt parte exist gerontopsi1ologi care vorbesc de 7instinctul moriiM, n sensul unor preocupri
exagerate fa de moarte. "ntr(un cuv2nt aceste dou cre%teri instinctuale vorbesc desc1is despre
accentuarea instinctului de conservare la v2rstnici. 4emnalm %i complexitatea modificrilor care
apar n sfera afectiv, n psi1icul celor ce traverseaz aceast ultim etap a vieii.
Personalitatea individului se dovede%te rezistent la scurgerea anilor, pr2nd s nu sufere
modificri. 4unt binecunoscute labilitatea afectiv a v2rstnicului, 1iperemotivitatea %i
impresionabilitatea lui. #desea, btr2neea se Mnsoe%te de o stare depresiv, cu tendin !a
izolare %i singurtate. Hrecvent, n clinica geriatric, tulburri somatice pot mprumuta masca
psi1ic, dup cum %i o stare depresiv se poate asocia cu fenomene somatice. 3epresiunea la
btr2n comport un diagnostic atent, o evaluare riguroas a multiplelor situaii somato(psi1ice
care pot s determine o modificare a tonusului psi1ic.
"n sfera afectiv a v2rstnicilor, atitudinea fa de pensionare %i btr2nee $oac un mare rol.
Pensionarea %i btr2neea sunt asociate cu inutilitatea, mizeria %i singurtatea. 4entimentul de
izolare social, de abandonare a profesiunii accentueaz mbtr2nirea psi1ologic. Bnii clinicieni
au %i denumit aceast stare 7boala pensionriiM. Pensionarea %i btr2neea trebuie pregtite %i
efectele lor prevenite. Grebuie nvinse rigiditatea v2rstnicului, dificultatea de adaptare la noua
situaie creeat. #titudinea 7criticM fa de o situaie nou creat poate s nsemne ns %i vigoare
psi1ic, suplee n g2ndire, o bun adaptabilitate.
/omplexitatea, variabilitatea %i asincronismul funciilor psi1ice sc1ieaz profilul
psi1ologic al v2rstnicului.
Gendina la egocentrism, conservatorismul, 7caricaturizareaM unor trsturi ale
personalitii, lentoarea unor funcii de cunoa%tere pledeaz pentru conturarea unor tipuri de
mbtr2nire psi1ologic.
3efinirea profilului psi1ologic al btr2nului necesit n continuare observaii %i studii
psi1ometrice urmrite pas cu pas asupra unor persoane cu mbtr2nire psi1ic %i somatic
normal.
#daptabilitatea organismului scade cu v2rsta. 3ificultatea adaptrii, ca urmare a defectelor
de reglare, control, integrare, transmitere, recepie, reacie, a modificrilor celulare %i tisulare,
cre%te susceptibilitatea la stresuri %i mecanismele fiziologice se transform cu u%urin n
numeroase %i diverse procese patologice. Pe fondul acestei capaciti de aprare sczut,
incidena bolilor cre%te.
#ciunea unui agent stresant, care la adult poate determina un rspuns optimal, la btr2n se
poate solda cu efecte ireversibile. Eficiena mecanismelor de adaptare se coreleaz cu ns%i
existena individului.
Crizele var.tei
/limacteriul este legat de complexul de fenomene care se intric o dat cu ncetarea
activitii ovariene %i, ca %i alte fenomene, nu este un moment, ci o etap in viaa femeii, care se
instaleaz de regul dup v2rsta de 0* de ani. #ceast perioad de trecere se nsoe%te de un
dezec1ilibru neuro(1ormonal %i psi1ologic, care poate fi exagerat de unele condiii de mediu.
enopauza se caracterizeaz din punct de vedere psi1ic prin cre%terea emotivitii %i a
iritabilitii, printr(o atitudine mai susceptibil, de obicei cu o not depresiv. /omportamentul
familial poate s se modifice printr(o atitudine 1iper(autoritar, n care gelozia se manifest
adesea ne$ustificat, ca %i unele manifestri ipo1ondriace.
/a %i femeia, brbatul strbate in $urul v2rstei de *0 de ani o perioad de scdere a
funciilor genitale %i anume o scdere a potentei sexuale. !rascibilitatea, anxietatea nemotivat,
scderea interesului pentru aciuni care altdat l pasionau, c1iar sc1imbarea ntregului
comportament caracterizeaz n unele cazuri aceast v2rst critic a bolnavului. "n aceast
perioad brbaii devin mai morocno%i, s2c2itori, nemulumii, deprimai, lipsii de simul
umorului pe care altdat l aveau, preocupai ndeosebi de starea de sntate, care adesea este de
fapt foarte bun.
Goate aceste fenomene care apar at2t la femeie, c2t %i la brbat, de%i constituie un impas
psi1ologic, nu sunt boli n sine %i pot fi atenuate prin msuri de psi1oigien simple, n care un rol
foarte important l are familia.
A2rsta a -(a este un nou impas psi1ologic, provocat nu numai de scderea potenialului
fiziologic al individului, ci %i de pierderea unor legturi care funcionau p2n in acel moment.
3ezanga$area profesional, dezoficializarea restr2ng mult c2mpul relaiilor sociale.
Gendinele centrifuge ale familiei, restr2ngerea capacitii de coordonare control %i a$utor din
partea prinilor pentru tineri este resimit adesea, dureros.
/re%terea tendinelor 7criticisteM, reprezent2nd nu at2t o critic fr discernm2nt cu
exagerarea laturilor negative, c2t %i o ultim ncercare de ancorare a valorilor 7vec1i %i trainiceM
printre care subiectul %i(a deformat existena, face ca relaia cu familia s devin mai neplcut
pentru cei tineri %i s slbeasc n profunzime.
Haptul acesta este resimit dureros prin sentimente de inutilitate %i abandon sau c1iar
refugiul n boal al btr2nului.
3ispariia unuia din partenerii cuplului, lucru mai frecvent la aceast v2rst, are de
asemenea consecine negative deosebite.
Prent2mpinarea crizei provocat de ie%irea la pensie, de ntreinere, nu este deloc
imposibil %i se poate face prin pregtirea acestor sc1imbri, prin redimensionarea intereselor %i
preocuprilor care trebuie s fie la v2rsta a treia petrecerea agreabil a timpului liber, activiti
culturale, socio(ob%te%ti, ncerc2ndu(se obinerea unui numr c2t mai mare de relaii sociale,
precum %i o punere n valoare ma$or a tuturor resurselor restante de inteligen %i aptitudini, ca
%i a experienei de care dispune v2rstnicul.
#titudinea nelegtoare din partea familiei este totdeauna o condiie a reu%itei ca aceste
crize s nu se transforme in suferin.
!mpasuri psi1ologice, 7crizeM pot s apar nu numai la v2rstele sau n perioadele artate,
ci la orice v2rst, fiind totdeauna o dizarmonizare ntre cerinele societii %i posibilitile
individului de a rspunde acestora.
/u caracter tranzitoriu, 7crizeleM au un rol dinamogen %i adaptativ, provoc2nd
rearmonizarea. Rolul familiei %i al grupului n dep%irea unor perioade de criz va fi totdeauna
mai important dec2t cel al medicului, spri$inul sufletesc fiind remediul ma$or.
!mbatranirea sociala
9a fel ca %i procesele de cre%tere %i dezvoltare
=caracteristice copilriei %i adolescenei< %i procesul de mbtr2nire se caracterizeaz printr(un
numr mare de modificri specifice, n plan structural %i funcional. :umero%i factori au condus
n ultimele decenii la abordarea multilateral %i multidisciplinar a procesului de mbtr2nire %i a
btr2neii, perioad a viii numit v2rsta a treia. /ercetrile din ultimii *0 + 60 de ani au clarificat
enorm de multe aspecte definitorii pentru mbtr2nire =n felul acesta delimit2ndu(se %i
dezvolt2ndu(se domeniul geriatriei<, dar n cele ce urmeaz nu vor fi reinute dec2t c1estiunile
mai importante =subiectul fiind mult mai vast<, ce au legtur strict cu problematica activitii
fizice la btr2ni.
3imensiunea social a mbtr2nirii este parte integrant din procesul individualizat bio(
medical %i psi1o(social %i ntrege%te viziunea unitar a elementelor din care se constituie procesul
de mbtr2nire.
"n contextul datelor referitoare la investigarea complex a procesului de mbtr2nire,
considerm c poate fi apreciat mbtr2nirea social a individului N ca membru al unor grupuri
sociale organizate N prin funciile %i rolurile sociale ale individului. /2nd rolurile sociale se
reduc ca numr sau ca intensitate de manifestare, sau c2nd individul se afl n imposibilitatea de
a le ndeplini, se poate vorbi de un dezec1ilibru, de debutul mbtr2nirii socialeM.
"mbtr2nirea social Nexprimat prin v2rst social, poate reflecta gradul de integrare a
individului %i este considerat ca un fenomen msurabil prin indicatorii sociali ai poziiei unui
individ n ansamblul de munc, sau activitatea de grup, a raporturilor inter personale, prin
capacitatea de ndeplinire a rolurilor sociale n cadrul structurii sociale generale.
Pensionarea pentru btr2nee nu poate fi considerat ca moment al apariiei mbtr2nirii
sociale, ci ca debut al unui mod de via modificat pe plan individual, ca prag psi1o(social de
restructurare a rolurilor sociale, de nlocuire a rolului primordial din perioada prepensionrii prin
roluri compensatorii, prin cre%terea intensitii rolurilor latente sau apariia altora noi.
/riteriul de clasificare a indicatorilor sociali pentru evaluarea mbtr2nirii sociale l
constituie criteriul anga$rii, participrii %i rspunderii sociale in sistemul %i rolurile sociale.
!ndicatorii sociali de evaluare se grupeaz !n dou mari seciuni?
a< roluri sociale dob2ndite, care dau cadrul de situare a subiectului n parametrii socio(
economici, familial %i profesional %i
b< roluri sociale manifeste, care exprim situaia, reacia individului pe plan social n sensul
funciilor concret ndeplinite, examinat n raport cu timpul, perioada de desf%urare, gradul de
intensitate a manifestrii. #ceste manifestri se coreleaz de cele mai multe ori cu starea sntii
individului %i cu caracterul mbtr2nirii biologice.
@atranetea activa
unca este o condiie de baz a vieii omene%ti, fiind
binecunoscut influena ei asupra funciilor organismului %i rolul principal pe care l are n
meninerea tonusului fizic %i psi1ic.
3e(a lungul ntregului ciclu de via, ncep2nd cu perioada de educaie, de instruire %i
continu2nd cu perioada de maturitate, de activitate social propriu(zis, omul particip la
procesul nentrerupt al muncii, al desv2r%irii. A2rsta a treia corespunde perioadei c2nd aceast
activitate nentrerupt nceteaz, determin2nd modificarea statutului ocupaional %i social.
A2rsta social a pensionrii are tendin la cre%tere %i preocuprile legate de aceast
perioad nu au scpat investigaiilor sociologice, economice, psi1ologice. 9a reuniunea privind
ocrotirea persoanelor v2rstnice desf%urat sub egida 6.:.B., a fost propus %i conceptul
de ,8v2rstnic activM, care include deopotriv avanta$e pentru btr2ni %i pentru societate.
Granspunerea n practic a acestui concept presupune?
a< pregtirea organizat a pensionrii in cadrul programului complex al pregtirii btr2neiiD
b< o opiune clar pentru utilizarea v2rstnicilor, corespunztoare pregtirii %i capacitii lor
funcionale?
c< lupta v2rstnicilor n%i%i pentru un nou statut %i rol social al lor. Pensionarea este un moment
important n viaa individului %i este privit diferit nu numai n funcie de tipul pensionrii =de
boal sau de v2rsta<, ci %i de muli ali factori =temperament, sex, preocupri extraprofesionale
anterioare<. Pentru cei nepregtii poate reprezenta un stres ma$or, determin2nd o adevrat criz
moral =7criza pensionriiM, 7drama pensionriiM N 7PensionsOranO1eitM, cum o numesc autorii
germani<.
7/riza pensionriiM se manifest mai frecvent la cei care nu au avut anterior o ocupaie
extraprofesional care s(i pasioneze, un 1obbI. P2n la un punct este firesc, dac ne g2ndim c
omul se dezvolt sub influena muncii, care i(a format personalitatea %i caracterul, i(a impus
rigoare, ordine, ritm. Pensionarea perturbeaz o necesitate uman, o "nlnuire fireasc, puind
afecta grav ec1ilibrul somato(psi1ic uman.
"n lipsa unei pregtiri de specialitate, a unor 7cursuri de petrecereM, pensionarea atrage
ineria, lipsa de iniiativ, pierderea ritmului, a relaiilor sociale, accentueaz tendina la un fel de
anc1ilozare psi1ic %i fizic. 9a persoanele suferinde se constat accentuarea preocuprii pentru
starea sntii, acestea devenind anxioase %i deprimate %i sf2r%ind prin a te izola, trindu(%i zilele
n solitudine.
!niierea unor programe informative, !n legtur cu pensionarea %i nsu%irea unei concepii
optimiste asupra btr2neii, este un deziderat fundamental pentru societate %i, desigur, pentru
orice v2rstnic.
Pira+ida lui 7a.lo8
#bra1am asloP s(a nscut la data de & aprilie &'0; n @rooOlIn, :eP QorO. Este un
renumitul psi1olog umanist, fiind mai ales cunoscut pentru desenarea piramidei cu nevoile
omene%ti. Piramida lui asloP a reprezentat %i reprezint n continuare o contribuie foarte mare
n domeniul psi1ologiei. Psi1ologul %i ncepea disertaia pe baza explicrii piramidei sale prin a
afirma c fiinele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, %i c nevoile situate pe
treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfcute nainte de a se putea a$unge la cele superioare.
#ceste fiine nu sunt mpinse sau atrase numai de fore mecanice, ci mai degrab de stimuli,
obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute.
:evoile respective ale oamenilor au n comun faptul c sunt instinctive, ns se deosebesc prin
aceea c au un grad de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice dec2t altele. #ceste
nevoi principale sunt a%ezate la baza piramidei, iar cu c2t se urc spre v2rful piramidei, cu at2t
importana, primordialitatea lor scade.
/lasificarea nevoilor umane caracterizate de psi1ologul asloP sunt urmtoarele, ncep2nd de la
baza piramidei %i termin2ndu(se n v2rf?
&. :EA6! H!R!6965!/E. 4unt indispensabile pentru a supravieui? a m2nca, a bea, a dormi, a
se prote$a de frig %i de cldur. Ele reprezint cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale
omului. 4atisfacerea lor este necesar pentru a rm2ne n via.
,. :EA6!# 3E 4!5BR#:S#. 6rice fiin omeneasc are nevoie s se simt prote$at n faa
oricrei ameninri a vieii. 3ac trie%te ntr(o ar care se afl n rzboi, de exemplu, se
presupune c aceast necesitate nu este acoperit. 6dat ce nevoile fiziologice sunt satisfcute,
intervine nevoia %i dorina de a satisface nevoile de siguran. /u toii avem nevoie de securitatea
casei si familiei, mai ales atunci c2nd vine vorba de copii.
-. :EA6!# 3E 3R#564GE Cl #P#RGE:E:ST. 6 dat acoperite necesitile de baz, aceasta
este cea mai important. :imeni nu poate s se realizeze ca persoan fr a fi dorit %i acceptat de
ctre celelalte fiine omene%ti. #ici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenen la un
grup, sau de implicare ntr(o relaie intima non(sexual. Relaia cu celelalte persoane la un nivel
afectiv profund este forma obi%nuit de a satisface aceast necesitate. 3e exemplu, familia,
tovar%ul de via sau prietenul. 9ipsa de dragoste %i apartenen poate s dea ocazie la
importante dezec1ilibre mintale.
0. :EA6!# 3E #BG6RE4PE/G. Hiecare fiin uman are nevoie s se respecte pe ea ns%i %i
s aib o concepie potrivit despre propria sa persoan. Este vorba aici de recunoa%terea venit
din partea altor indivizi =care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc< c2t %i din
respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. :esatisfacerea
nevoilor de stim rezulta n descura$are, %i pe termen lung n complexe de inferioritate. Bn nivel
de autoestimare dezec1ilibrat =cum ar fi subestimarea, de exemplu, a g2ndi c toat lumea mi
este superioar< are ca rezultat un randament sczut %i, n consecin, deteriorarea
comportamentului.
*. :EA6!# 3E #BG6RE#9!R#RE. Potrivit lui #bra1am asloP, o persoan din zece simte
intens aceast nevoie. Psi1ologul afirma c oamenii care au totul pot mari potenialul lor. Ei pot
cuta cuno%tine, lini%te, experiene estetice, mplinire de sine. /ea mai mare parte se
concentreaz n $urul nevoilor care pot fi prevzute. #utorealizarea include obiective mai nalte
%i mai abstracte =de exemplu? dreptate, perfeciune, buntate, adevr, 1otr2ri individuale<, care
sunt tot mai fragile, ca %i v2rful piramidei.