Prajitura cu ravase

Ingredienti pt circa 14 - 16 biscuiti:

25 gr. faina,
2 albuse,
75 gr.zahar,
25 gr. de maizena ( amidn !,
1 plic de "anilina ( 1#2 de lingurita !,
1 lingurita de ulei de migdale ( dar merge si alt fel de ulei !
$e incalzeste cuptrul la 1%& '(.
$e bat albusele spuma cu putina sare .
$e incrpreaza zaharul cu faina cernuta impreuna cu maizena si "anilina .
$e adauga uleiul de migdale ( cea care scrie reteta a flsit ulei de prumb !.
$e amesteca bine cmpzitia si se aseaza dua lingurite din ea pe hirtie de cpt pe care
ati desenat 2 cercuri cu un diametru de cca % cm . $tratul tb sa fie farte subtire .
$e cc %-1& minute sau pina cind marginile cercurilr de aluat incep sa se clreze.
)ezlipiti biscuitii pe rind de pe hirtie, asezati deasupra ra"asul din hirtie subtire si
inpaturit ...
Inditi discul de biscuite pe *umatate si api il asezati pe marginea unui castrnel ca sa
se intareasca asa indit aprape in 4 .
)ca "reti sa de"ina iar mi ( pt ca se intaresc si sunt crcanti cind sunt reci ! ii mai
puneti la cuptr cite"a minute , se "r inmuia imediat.
Japonezii folosesc pentru aceasta reteta 3 albusuri de ou, o jumatate de cana de zahar tos, 45 g
de unt topit si o jumatate de cana de faina alba. Cuptorul se incalzeste la 1!oC.
Pe hartia de copt se deseneaza cercuri cu diametrul de cm. "lbusurile se bat spuma si, cand
aceasta este suficient de tare, se adauga zaharul si untul. Continuam sa amestecam pana
obtinem o pasta moale. #a sfarsit incorporam si faina$
%e odihnim 15 minute dupa care incepem sa impartim aluatul cu ajutorul unei linguri astfel
incat sa umplem cerculetele desenate pe hartie. Coacem totul numai cinci minute si scoatem
placintelele cat putem de repede din cuptor. &n mijlocul fiecareia vom aseza cate un ravas si
vom impaturi aluatul in doua astfel incat sa ascundem biletelul. Putem folosi o spatula sau un
fund de lemn pentru a presa cat mai bine pachetelele. #e lasam sa se raceasca$
&deea unor mesaje ascunse in mancare a aparut in Japonia. &n preajma "nului %ou oamenii
mancau aceste mici prajituri alaturi de traditionalul ceai verde si descopereau cu placere ca in
interiorul fiecareia se aflau ravase care le preziceau viitorul. "veau astfel inca un motiv de
meditatie, de conversatie si de amuzament.
+i multi prieteni.
,nii dintre ei stau acum
cu tine la masa.
-sti singura persana
care a primit acest mesa*
.u esti tu perfect(a! dar
unele parti ale tale
sunt e/celente.
+i puternica atractie
pentru se/ul pus
)aca muncesti din greu,
n-ai sa mri dar
mai bine nu risca0
sau:
1ei a"ea bucurie,
dar mai ai de asteptat
(ine"a te iubeste pe ascuns,
uita-te in dreapta ta...maine
Banii sunt radacina tuturor relelor
si omul are nevoie de radacini.
Esti confuz(a) dar asta e
... starea ta naturala.
Viata ta se va schimba
in bine la un moment dat.
Invata sa te opresti
din cand in cand.
Altfel, nimic bun
nu o sa reuseasca
sa te ajunga.
sa iti aduci aminte
ceea ce nu ar fi trebuit
sa uiti.
!and te astepti sa primesti
un cadou, vei primi
ceea ce meriti.
"aca ti se pare vreodata
ca nimanui nu ii pasa
de tine, incearca sa nu
iti platesti facturile si
datoriile cateva luni.
"aca muncesti din greu,
n#ai sa mori dar
mai bine nu risca$
Iubirea este langa tine,
intinde mana,
deschide ochii
si o vei prinde
1 . ' %orocul vine c(nd ai cel mai tare nevoie de el . '
). ' *ancarea boului , nu o m+n(nc+ vaca . ' , %u te b+ga -n treburile altora .
3. ' .chiul altuia vede mai e/igent dec(t al t+u . '
4. ' Cum -0i vei a1terne , a1a vei dormi . '
5 . ' 2(ntul doboar+ copacul cu r+dacina mai slab+ $ '
3. ' 4ot ce se bate de la obisnuit, deranjeaza. neobisnuitul e intotdeauna suspect pana ce lumea
se familiarizeaza cu el, banalizandu,l '
5. ' &ndrazneala omului superior o numim cutezanta, si o pretuim. indrazneala prostului o
numim tupeu, si o dispretuim. dar cand aceasta din urma e incununata de succes, orice
comentariu e de prisos6 ramanem fara replica ' .
6' 7n an dintr,o viata este o viata rezumata intr,un an. caci an dupa an repetam, o data cu
aceleasi anotimpuri, aceleasi idei despre lume si viata. '
8. ' Cu cat suntem mai stersi si mai timizi, cu atat ne aratam mai trufasi, cu cat suntem mai
vulnerabili, cu atat suntem iritabili, pentru ca nu ne,am putut afirma, pretindem ca am ales
anonimatul. '
1! . ' &ndoiala e o moneda cu doua fete6 cine o priveste trebuie sa le aiba in vedere pe
amandoua. '
1.2ei avea o zi norocoasa$
).%u vei avea prea mult noroc astazi...
3.. sa,ti gasesti barbatul perfect$
"nul %ou cu bucurie
9a te,ntampine amice
9i pardalnicul noroc
:in ceruri sa,ti pice
4i,ai cladit o noua casa
;ogata si frumoasa
:ar vezi ca,n ea sa fie
9i ceva armonie
:e atata mancarica,
:evenit,ai cam burtos
&a te uita in oglinda
9a te vezi daca,i frumos
%ecistigator$
*ai trage unul$
"jutor$ 9unt prizonier intr,o fabrica de prajituri$
:aca ti se pare vreodata ca nimanui nu ii pasa de tine, nu trebuie sa faci
altceva decit sa nu iti platesti facturile si datoriile citeva luni.
:aca muncesti din greu, n,ai sa mori.
:ar cel mai bine e sa nu iti asumi acest risc$
<oroscop )!1!6
#a capitolul sanatate, astrele iti surid.
#a bani, astrele iti surid si mai tare.
Cit despre dragoste, astrele deja fac pe ele de ris.
;anii sint radacina tuturor relelor de pe pamint.
:ar cum nimeni nu supravietuieste fara radacini=
9per ca stii ca dupa placinta asta nu mai incape nimic cel putin ) zile=
>sti asa de draguta, politicoasa, frumoasa, spirituala$ >sti unica$
Primeste urarile mele de bine alaturi de scuzele de rigoare
pentru minciunile nevinovate pe care le,am spus mai devreme.
2rei sa stii ce iti rezerva noul an?
*aninca si nu cerceta, ca oricum nu,l poti schimba.
&n contul tau deschis la banca 2iata, au fost depuse
335 de zile de fericire, sanatate,., dragoste si bucurii.
"i grija cum administrezi contul si pe ce risipesti valorile din el$
2ei avea parte de 1) luni de sanatate, 5) saptamini de fericire,
335 zile de bogatie, 34! ore de intelepciune,
514!! minute de distractie alaturi de persoana iubita.
9au invers=depinde de tine$
*arirea de salariu intirzie? 9otul nu mai e ca la inceput?
;ea o tarie$
"tentie6 nu isi face efectul decit dupa 3 pahare de vin, un coc@tail si ) pahare de sampanie$
%imeni nu,mi comanda mie
9pui in culmea barbatiei
9i,o sustii chiar cu tarie
:e sub papucul sotiei$
"nul %ou cu bucurie,
9a te,ntampine,amice.
9i pardalnicul noroc,
:in ceruri sa,ti tot pice
%u arunca cu banii,
Castigati cu greu.
:oar n,ai sa fii energic,
9i tanar tot mereu
*ancacios din cale,afara,
:evenit,ai cam burtosA
&a te uita in oglinda,
9i,ai sa vezi daca,i frumos$
Ce s+ -0i aduc+ anul6
%orocul s+,0i umple carul,
Pace 1i bucurie,
9+n+tate 1i iubire$
&at+ anul se,nnoie1te,
Pl+cin0ica -0i dore1te
*ult bel1ug 1i s+n+tate
%umai reu1ite,n toate$
Beu1ite mii 1i mii
Cirul s+ nu le mai 0ii,
:rumul drept -n %oul "n,
#a anul 1i #a *ul0i "ni$
>nergie pozitiv+
Ci o via0+ distractiv+,
:ragoste 1i s+n+tate
C+,s mai bune dec(t toate$
Die anul care vine
9+,0i aduc+ numai bine,
2ise multe 1i m+re0e
Ci dorin0e -ndr+zne0e$
9ub tavan de stele coapte,
Ci cu bani 1i f+r+ bani,
Entr,un miez frumos de noapte
#umea,1i spune F#a *ul0i "ni$G
*ul0i ani cu fericire s+,0i -nceap+
. via0+ cu,mpliniri 1i,n drum
%ici un obstacol care s+ te,abat+$
E0i mai urez la anuH$= "t(t acum$
:e,"nul %ou s+ te -mbie
9tropi frumo1i de fericire,
:e iubire 1i noroc
9au= de toate la un loc$
9+ -0i fie casa,cas+,
Cu bucate noi pe mas+,
&ar la anul care vine
9+ -0i fie 1i mai bine$
2oi ruga anul ce vine
9+,0i aduc+ mult, mult bine,
#a *ul0i "ni cu bucurie,
9+n+tate pe vecie$
"ho, aho de "nul %ou
2in s+ -0i urez 1i eu
9+ fii vesel tot mereu
Cu g(ndul la :umnezeu$
:e "nul %ou -n prag
>u -0i doresc cu drag
&ubire 1i dragoste
I+r+ nici o pacoste$
"nul %ou, omule drag+,
9+,0i aduc+ -n desag+
;un+tate, s+n+tate,
;el1ug 1i prosperitate$
*intea ta str+lucitoare
Pe sub stele trec+toare
9+,0i aduc+ bucurie
:e acum p(n+,n vecie$
C(te cuie sunt pe cas+
"t(0ia galbeni pe mas+,
C(te frunze de stejar
"t(0ia bani -n buzunar$
7n "n %ou mai fericit
Cu de toate garnisit,
9+n+tate 1i iubire
Ci cu mult+ fericire$
"nul care st+ s+ vin+
2a fi un an de lumin+,
9+n+tate 1i mul0i bani,
#a anul 1i #a *ul0i "ni$
&,am spus anului ce vine
9+,0i aduc+ numai bine
Ci i,am mai spus s+ -0i dea
4ot ce vrea inima ta$
;ani, ma1in+, s+n+tate=
%u,i de,ajuns s+ le dore1ti6
Dip+, lupt+, d+ din coate,
"1a le ob0ii pe toate$
J(nduri bune, mii 1i mii,
Ce,0i lipse1te 1i nu 1tii,
4ot ce ai 1i -0i dore1ti
En %oul "n s+ prime1ti$
E0i doresc -nt(i de toate
7n "n %ou cu s+n+tate,
2oie bun+, trai u1or,
;ucurie 1i mult spor$
#a *ul0i "ni 1i s+n+tate
C+,i mai bun+ dec(t toate,
%umai bine -0i doresc
Pentru c+ mult te iubesc$
Pace,n inimi, rod bogat,
;ucurie, g(nd curat,
:in a voastr+ cas+
;inele s+ nu mai ias+$
*ult bel1ug -n cas+,
P(inea mai gustoas+,
:atorii pu0ine
En anul care vine$
1. :ragostea incepe cu ochii.
). "r trebui sa iti pui o e/presie mai draguta pe fata.
3. 9tii cum sa fii critic cu umor si sarm.
4. "i o mana norocoasa.
5. . sa profiti prin e/perienta.
3. Cu putina rabdare totul o sa fie o@.
5. %orocul este gasit la sfarsitul curcubeului.
. . sa primesti o amenda.
8. >sti intotdeauna pregatit pentru aventura.
1!. urmatoarele e/amene o sa aduca rezultate bune.
11. "i rabdare, vestile bune o sa ajunga.
1). Pentru orice lucru de care te ocupi cu seriozitate o sa fii rasplatit.
13. "ratai bucuria si satisfacerea.
14. "rgumentele tale te vor duce la succes.
15. >sti un master in pornirea problemelor.
13. >forturile tale vor fi rasplatite.
15. &deile tale sunt nepretuite.
1. Crezi in viitor si in progres.
18. . zi norocoasa.
)!. "i o dorinta pentru perfectiune.
)1. 4otul e pregatit pentru o surpriza.
)). %u te mai stresa asa repede.
)3. Ia,ti timp pt hobbK,urile tale.
)4. perfect$ 9tii ce vrei
)5. %u dezamagi increderea altora.
)3. :aca lucrezi mult o sa ai succes.
)5. . sa trebuiasca sa faci ore suplimentare pt a,ti atinge telul.
). "nul viitor nu o sa primesti amenzi.
)8. Cei ce intreaba primesc raspunsuri.
3!. . sa fii prezent la mai multe petreceri decat anul trecut.
31. Cu buna dispozitie si cu energeia ta o sa ii faci pe altii fericiti.
3). 4ot ce ii doresti vecinului o sa se intoarca impotriva ta.
33. frumusetea adevarata se ascunde sub lucrurile simple.
34. 2arsta aduce e/preienta si par carunt.
35. "r trebui sa faci ceva e/travagant sa scapi de rutina.
33. Iemeile si banii conduc lumea.
35. Iii rabdator si optimistic.
3. "i impachetat deja bagajele ?
38. . discutie calma evita neintelegerile.
4!. #una viitoare nu o sa mai ai atatea responsabilitati.
41. %u mai fii asa sensibil.
4). . sa fii surprins de ce ascunde in spatele unor masti.
"nul %ou cu bucurie,
9a te,ntampine,amice.
9i pardalnicul noroc,
:in ceruri sa,ti tot pice
Joci carti intruna,
9i fumezi mereu.
#asa,te de astea
C,o sa,ti mearga greu.
%u arunca cu banii,
Castigati cu greu.
:oar n,ai sa fii energic,
9i tanar tot mereu
9tiu, ai vrea sa divortezi.
&nsa nu gasesti pricina.
Iuga dragostei din casa,
&ata cine e de vina$
*ancacios din cale,afara,
:evenit,ai cam burtosA
&a te uita in oglinda,
9i,ai sa vezi daca,i frumos$
"i ratacit prin lume,
Ca un natang, un prost,
:e ce deci sa te mire
Ca nu ai nici un rost?
&ti place sa faci datorii,
Cat mai mult se poate,
:ar cand e sa le platesti,
#e cam faci uitate
:e cand te,ai insurat,
"i dat de bucluc6
> drept, esti stapan,
&nsa sub papuc$
Ca om rau,
4e stiam cu totiiA
:orim sa te calce,
&ntr,o noapte hotii
Ce tot te mandresti mereu,
9i tii nasul de un cot$
"i stat candva in subsol,
"stazi te,ai urcat in pod.
"i umblat mereu,
9a ametesti fetele,
9i din pacate,
4i,ai rupt doar ghetele$
4e bucuri de renume,
&n intreaga lume,
Iii deci demn in toate
:aca se mai poate.
>sti om invatat,
:ar practic, deloc.
:eci arunca ,draga,
&nvatatura,n foc.
"i de toate,si,
:e nimic nu,ti pasa.
:ar vezi ca,ti lipsesc
Cei sapte ani de,acasa.
Ce te uiti mereu la fete?
%u te vezi? >sti caraghios$
Poate crezi ca,te admira,
9i ca esti baiat frumos$
&n afaceri ai noroc,
9i mereu iti merge struna,
:ar in dragoste deloc,
Iiindca n,ai inima buna$
4i,ai caldit o casa,
;ogata, frumoasa,
:ar vezi ca,n ea sa fie
9i ceva armonie
:rumul tau in viata
> plin de noroc.
:eci nu te vaita,
"tat de mult, te rog$

omul, fiinta nelinistita
, un an dintr,o viata este o viata rezumata intr,un an. caci an dupa an repetam, o data cu
aceleasi anotimpuri, aceleasi idei despre lume si viata.
, fragmentul de viata cuprins intr,un singur an ne este de ajuns spre a parcurge intreaga
claviatura a nelinistilor, a aspiratiilor si a cautarilor noastre.
, timpul ne osteneste, dar nu ne schimba decat rareori.
iluminarile sunt sporadice, dar nu imposibile, uneori nadejdea in ele ne ajuta sa traim.
, e/perientele noastre sunt rani care, cu timpul, se inchid, dar pt a se deschide cand ne aducem
aminte de ele.
, cu cat suntem mai stersi si mai timizi, cu atat ne aratam mai trufasi, cu cat suntem mai
vulnerabili, cu atat suntem iritabili, pt ca nu ne,am putut afirma, pretindem ca am ales
anonimatul.
Re: Texte pentru ravase
despre indoiala6
, timpul domoleste tentatiile si favorizeaza indemnurile generoase, crizele se lamuresc singure
daca nu le starnim.
, indoiala e o moneda cu doua fete6 cine o priveste trebuie sa le aiba in vedere pe amandoua.
, hotararile definitive implica curaj si simt al raspunderii, niciodata e un angajament facut sa
ne sperie ca o sentinta definitiva.
, e de ajuns sa ni se interzica un lucru, spre a,l pofti cu nerabdare. fructele oprite ne fac o
teribila pofta sa le gustam.
, indoiala poate intarzia un elan generos, aplicarea unei initiative salutare
obisnuinta6
, oricat de mare, de admirrabil ni se va parea cineva la prima vedere, cu timpul vom ajunge
sa,l privim cu tot mai putina uimire.
, daca cerul nesfarsit si albastru nu s,ar vedea decat in 9pania, am alerga acolo spre a ne lasa
incantati de splendoarea lui. pt ca nu pretuim decat insolitul. cotidianul ni se pare anost pt ca
ne,am obisnuit cu el.
, obisnuinta ne impiedica sa mai vedem lucrurile cu care ne,am deprins. numai cand ne
despartim de ele le facem cunostinta.
, pacatu consta in incalcarea obisnuintelor bune, iar virtutea in a celor proaste.
, obiceiurile rele au memorie buna.
scopuri si idealuri6
, orice faptura lipsita de ratiune urmareste un scop rational.
, cati oameni atatea scopuri
, necunoscandu,ne rostul vietii, vietuim fara rost. ne risipim, uneori, tineretea umbland dupa
certitudini, cand una dintre acestea e tocmai tineretea pe care ne,o risipim
, e/perienta nu e decat suma deziluziilor noastre
, implinirea unei vieti e pe masura a ce lasam in urma6 o cautare a timpului pierdut, o simfonie
patetica, un taj mahal, un model de intelepciune, ori, adunate, sub pat, ziare vechi si sticle
goale.
, unii oameni isi aleg idealurile cum isi aleg incaltarile6 pe cele care le plac.
, cand idealul este inalt si greu de atins, cel ce tinde spre el trebuie sa fie liber de orice
obsesie, chiar de aceea de a,l atinge.
, suntem mai lesne fideli unui ideal caruia ii atribuim perfectiune, decat unei realitati careia ii
cunoastem imperfectiunile, pt ca, uneori, cand idealul a devenit realitate sa regretam realitatea
pe care i,am sacrificat,o.
, pretindem ca datoram distractiile nevoii noastre de destindere, pe cand acestea nu sunt decat
mijloace mediocre cu care ucidem plictiseala datorata orelor neimplinite.
, ratarea nu consta atat in a nu,ti fi indeplinit cu glorie menirea, sau in a nu,ti fi atins idealul,
cat in a nu,ti fi trait frumos viata in sensul in care ti,a fost harazita.
, in lupta pt atingerea unui ideal, insasi infrangerea poate fu mareata, cand e suportata fara
lamentari.
, idealurile sunt, uneori, asemenea zapezilor pure ce stralucesc in lumina soarelui, indepartate,
dar pe care, atunci cand le atingem, le calcam, fara sa vrem, in picioare noi insine, si astfel le
luam stralucirea
viciile6
, e destul sa lasi pe cineva sa se abandoneze unui viciu pt ca sa scapi de el
, lumea se sperie de actiunile violente, acestea convin celor tari. caracterele viguroase se
odihnesc in e/treme.
, nu e bine sa,ti impui principii mai aspre decat iti e caracterul
, constanta unei obisnuinte este adesea in raport direct cu absurditatea ei
, viciile sunt ca mersul pe bicicleta6 odata intrate in fiinta noastra, le pastram pe viata, chiar
daca nu le mai practicam
fericirea6
, orice placere a lumii este un vis scurt
, omul ametit de o umbra trecatoare e intotdeauna pedepsit pt ca a vrut sa,si schimbe locul
, nu e cazul sa fie numit fericit cel ce poseda o avere mare, mai degraba poate purta acest
nume cel ce stie sa suporte, fara sa se planga, aspra saracie
, nu intotdeauna ceea ce ne dorim ne si serveste, asa cum nici ceea ce ne serveste nu e
intotdeauna ceea ce si dorim
, placerea de a trai fara suferinta, merita suferinta de a trai fara placeri
, fericirea traieste intr,un necurmat prezent. nu cunoaste nici trecut, nici viitor. marii ei
dusmani sunt regretul si asteptarea
, daca am fi, la un mom dat, coplesiti de frumusetea fericirii, poate ca nu am mai putea,o
suporta, pt ca frumusetea este inceputul teribilului.
, ceea ce deosebeste fericirea de placere, e faptul ca celei din urma ii simtim prezenta, pe cand
celei dintai mai ales absenta.
, dintre atea modele de fericire fiecare isi poate alege pe cel ce convine naturii sale, dar sa nu
uite nici seninatatea, care, dupa unii, ar fi adevarata fericire.
, placerea pe care unii oameni o cumpara e, uneori, suferinta lor viitoare careia i se vand
, placerea nu ne este niciodata daruita, ci numai imprumutata cu dobanda6 regretele care,i
succed
, noul e plin de neprevazut, iar neprevazutul nu e totdeauna de acord cu asteptarile noastre. de
aceea imbunatatirile sunt preferabile innoirilor
suferinta si resemnarea6
, suf nu ne purifica si nu ne inalta decat atunci cand in umbra ei dormiteaza o speranta sau un
ideal
, lacrimile ne magaie suferinta mai ales cand le lasam sa curga in prezenta altora
, nu tot ce ne loveste ne doare. uneori, mai mult decat o palma doare un cuv, iar mai mult
decat un cuv poate sa doara o anumita tacere
, resemnarea nu e un leac contra tristetii. in loc sa o curme, o sporeste, pt ca resemnarea nu e
altceva decat deznadejde acceptata de nevoie
, omul cuminte evita suferinta. e/altatul o cauta cu lumanarea. nesocotitul o atrage si o taraste
dupa el toata viata
despre batranete6
, o mare virtute a varstnicilor consta in a,si ascunde infirmitatile, dar fara a se perface ca nu le
au
, adesea, virtutiile senectutii sunt diamante false, pt ca sunt doar aparente. sunt fara valoare, pt
ca sunt fiice ale neputintei, iar nu ale stapanirii de sine
, in uratenia unei fete inteligente sta ascunsa frumusetea ce o va dobandi mai tarziu,
spiritualizandu,se
originalitate, personalitate, spiritualitate6
, prin originalitate nu se ajunge la personalitate, ci invers
, spiritualitatea nu poate fi imorala, personalitatea da. de aceea nu tb sa ni le imaginam
mergand neaparat mana in mana
, nu ne putem spiritualiza nici daruindu,ne placerilor fara rezerve, nici refuzandu,ni,le fara
placere
, aparentele inseala. papusile surad in galantare, dar in interiorul dughenei ranjesc monstrii
arta de a trai frumos6
, adevaratele vieti frumoase sunt adevarate constructii6 se desfasoara dupa n plan bine
chibzuit, au stil, monumentalitate, armonie si o respectabila finalitate. celelalte vieti sunt
simple improvizatii.
, intre o viata frumos traita si o carte de morala e aceeasi deosebire ca intre o mancare buna si
reteta ei din cartea de bucate.
, cu cat tinem mai mult la viata, cu atat ne grabim sa ne,o traim mai intens, de parca am dori
s,o sfarsim mai repede
, in viata nu totul se cumpara, in schimb totul se plateste
, vrand sa parem ce nu suntem, devenim ridicoli. nu pacalim pe nimeni decat pe noi insine
cerzand ca pacalim pe altii
despre bunul gust6
, toate picturile de gang se aseamana, de parca ar fi fost facute de aceeasi mana. intr,adevar
sunt lucrate de unul si acelasi artist6 maestrul prost gust
, tot ce se bate de la obisnuit, deranjeaza. neobisnuitul e intotdeauna suspect pana ce lumea se
familiarizeaza cu el, banalizandu,l
, e bine sa ne obisnuim din vreme a ne stapani pasiunile. acestea, se nasc din iubire6 dorim
lucrul iubit, ne bucuram de el, ne temem ca,l vom pierde, si suntem tristi cand nu,l mai avem
seninatatea6
, zambetul infrunta suferinta, ironizeaza deceptiile, mangaie asteparile indelungi si nesigure,
infirmitatile, singuratatea nedorita si apropierea mortii
, ajungem, uneori, la seninatate, dupe ce ne,am convins de inconsistenta oricarei alte forme de
fericire
, linistea e inceputul curatirii sufletului
, nechibzuitul cauta placerea, omul obisnuit cauta fericirea, inteleptul cauta seninatatea,
nelinistitul marea aventura, monahul mantuirea iar sfantul unirea cu fundamentul divin
virtutea si avatarurile ei6
, orice delectare noua e suspecta celui virtuos, pt ca e neobisnuit cu ea
, ca leac impotriva insomniei sa incercam a scoate, cu generozitatea noastra de azi, petele
lasate pe mantia constiintei de mechinaria noastra de ieri
, bunurile materiale sunt utile in masura in care ne dau posibilitatea de a fi generosi
, unde nu e tentatie, nu e virtute, ci inocenta
, cele mai intelepte sfaturi sunt cele carora, dupa ce ne propunem sa le urmam, le amanam
aplicarea de la o zi la alta, o viata intreaga
, principalul este sa facem binele, iar nu sa ne multumim u definitia lui propusa in dictionare
, indrazneala omului superior o numim cutezanta, si o pretuim. indrazneala prostului o numim
tupeu, si o dispretuim. dar cand aceasta din urma e incununata de succes, orice comentariu e
de prisos6 ramanem fara replica
, pretuim greutatea unui sfat atunci cand apreciem puritatea morala a celui ce ni,l da. dar cele
mai utile sfaturi ni le dau tocmai cei ce,au avut de patimit pt ca nu le,au urmat ei insisi
, a dori f mult un lucru care face mare placere simturilor, si nu a intreprinde nimic spre a,l
avea, este virtute
, ori de cate ori calcam in picioare virtutea de dragul unui viciu, detestam ceea ce iubim, si
pretindem ca iubim ceea ce detestam
renuntarile6
, renuntarile necesare pt a ne perfectiona devin mai lesnicioase cand ni le impunem noi insine,
decat atunci cand ne sunt impuse
, trist e faptul ca tb sa luptam mereu cu noi insine. trist lucru? dimpotriva$ e tot ce avem mai
bun de facut pana nu e prea tarziu
, pt a incerca sa fim fericiti, s,ar cuveni, poate, sa renuntam la a ne mai gandi insistent la
fericire
, satisfactia de a fi izbutit sa renuntam la cautarea fericirii e, uneori, insasi fericirea pe care o
cautam
, fericirea e ca un trandafir care ne inteapa cand ne apropiem prea mult de el, si care dupa un
timp se usuca
, placerea de a fi putut renunta la o placere neingaduita e mai mare decat placerea de a fi cedat
, renuntand la ceea ce complica inutil viata, renuntam la ceea ce pune piedica adevaratei
fericiri
, unele maruntisuri la care nu am renuntat in tinerete devin titanicele manii de mai tarziu
, spre a nu mai dori ceea ce nu trebuie sa dorim teribil de mult, e necesar sa dorim teribil de
mult a nu mai dori
, a renunta la unele mari bucurii ale vietii de dragul unui ideal, nu e un sacrificiu, ci o conditie
a implinirii dorite
stapanirea de sine6
, stapanirea de sine pune ordine in viata, domoleste impulsurile, obliga la cumpatare. numai
ca unii oameni si,au datorat reusita in viata tocmai dand frau liber unor indemnuri ce s,ar fi
cuvenit stapanite
, cea mai utila virtute e stapanirea de sine, dar nu si cea mai inalta. daca o avem, le avem pe
toate....in ochii lumii. doar atat$
, omul nu este decat un suflet care comanda unui trup
, de multe ori, ceea ce numim un 'caracter frumos' nu este decat o apreciabila stapanire de
sine
in toate e/ista o limita6
, simplitatea innascuta este induiosatoare, dar banala, ca si modestia nativa, de altfel
, a cauta cu orice pret echilibrul in viata nu e, oare, o forma rafinata de dezechilibru? o simpla
obsesie de a nu depasi, intru nimic, masura. o simpla manie, ca aceea a curateniei e/agerate
, morala domoleste ratiunea, cand aceasta devine cinica. ironia persifleaza morala, cand
aceasta devine bigota. bunul gust pune stavila ironiei cand e/agereaza luand absolut totul in
ras
, stim f bine ca tot ce depaseste masura, cand nu e genial, e ori monstruos, ori ridicol, dar cand
suntem noi in joc nu ne dam seama de aceasta decat dupa ce comedia a fost jucata
despre intelepciune6
, intelegerea pt slabiciunile sau delictele omenesti innobileaza pe cei care o au, in schimb, da
'apa la moara' celor ce nu le au
, pe umerii celor sapte pacate capitale se inalta, uneori, cei sapte stalpi ai intelepciunii
, recomandata e masura in toate, dar sa nu uitam nici remarcabilele fructe ale ratacirilor
omenesti. natura pare a sti ca din slabiciunile omenesti pot sa apara uneori mari valori
spirituale
, fiecare vine pe lume cu o oarecare indemnare, si astfel e util la ceva, si astfel de neinlocuit.
totusi, in economia generala a planetei nici un om nu e de neinlocuit
, orice drum e bun, daca la capatul lui ne asteapta propria noastra imagine, a celui ce ne,am
propus sa devenim
, orice ideal moral e bun, daca se acorda cu lungimea de unda a sensibilitatii, inteligentei,
inclinatiilor si hotararii noastre de a,l transforma in realitate
, 'am fost un luptator, deci am fost un om adevarat', Joethe
, nu privi, ci, inchizand ochii, schimba,ti vederea e/terioara pe o alta, launtrica. trezeste,o in
tine. orice om o poseda, dar putini stiu sa se serveasca de ea
, moralistul e ca ochiul6 le vede pe,ale altora, nu si pe ale sale
, omul desfatarilor ia de la fiecare clipa ceea ce,l imbie. inteleptul de fiecarei clipe ceea ce
aceasta ii solicita
, inteleptul lupta impotriva durerii de orice fel. o suporta discret si cu rabdare cand n,o poate
inlatura
, omul dintr,o bucata e admirabil. incapatanatul e detestabil. pt ca incapatanatul e prostul
dintr,o bucata
, apreciem valoarea morala a cuiva numai in raport cu propriul nostru ideal de viata. de aceea
unora li se pare sminteala ceea ce altora li se pare intelepciune
Anul Nou cu bucurie,
Sa te-ntampine,amice.
Si pardalnicul noroc,
Din ceruri sa-ti tot pice.
Iti place sa faci datorii,
Cat mai mult se poate,
Dar cand e sa le platesti,
Le cam faci uitate.
Esti om invatat,
Dar practic, deloc.
Deci arunca ,draga,
Invatatura-n foc.
Joci carti intruna,
Si fumei mereu.
Lasa-te de astea
C-o sa-ti mearga greu.
De cand te-ai insurat,
Ai dat de bucluc!
E drept, esti stapan,
Insa sub papuc"
Ai de toate,si,
De nimic nu-ti pasa.
Dar vei ca-ti lipsesc
Cei sapte ani de-acasa.
Nu arunca cu banii,
Castigati cu greu.
Doar n-ai sa fii energic,
Si tanar tot mereu"
Ca om rau,
#e stiam cu totii$
Dorim sa te calce,
Intr-o noapte %otii.
Ce te uiti mereu la fete&
Nu te vei&
Esti carag%ios"
'oate crei ca-te admira,
Si ca esti baiat frumos"
Stiu, ai vrea sa divortei.
Insa nu gasesti pricina.
(uga dragostei din casa,
Iata cine e de vina"
Ce tot te mandresti mereu,
Si tii nasul de un cot"
Ai stat candva in subsol,
Astai te-ai urcat in pod.
In afaceri ai noroc,
Si mereu iti merge struna,
Dar in dragoste deloc,
(iindca n-ai inima buna"
)ancacios din cale-afara,
Devenit-ai cam burtos$
Ia te uita in oglinda,
Si-ai sa vei daca-i frumos"
Ai umblat mereu,
Sa ametesti fetele,
Si din pacate,
#i-ai rupt doar g%etele"
#i-ai caldit o casa,
*ogata, frumoasa,
Dar vei ca-n ea sa fie
Si ceva armonie.
Ai ratacit prin lume,
Ca un natang, un prost,
De ce deci sa te mire
Ca nu ai nici un rost&
#e bucuri de renume,
In intreaga lume,
(ii deci demn in toate
Daca se mai poate.
Drumul tau in viata
E plin de noroc.
Deci nu te vaita,
Atat de mult, te rog"
Ce tot te mandresti mereu,
Si tii nasul de un cot"
Ai stat candva in subsol,
Astai te-ai urcat in pod.
In afaceri ai noroc,
Si mereu iti merge struna,
Dar in dragoste deloc,
(iindca n-ai inima buna"
':aca ti se pare vreodata ca nimanui nu ii pasa de tine,nu trebuie sa faci altceva decat sa nu iti
platesti facturile si datoriile cate luni'
';anii sunt radacina tuturor relelor de pe pamant .:ar cum nimeni nu supravietuieste fara
radacini...'
'<oroscop )!1!
#a capitolul sanatate astrele iti surad.#a bani astrele iti surad si mai tare.Cat despre
dragoste,astrele fac pe ele de raslaughing'
, un an dintr,o viata este o viata rezumata intr,un an. caci an dupa an repetam, o data cu
aceleasi anotimpuri, aceleasi idei despre lume si viata.
, fragmentul de viata cuprins intr,un singur an ne este de ajuns spre a parcurge intreaga
claviatura a nelinistilor, a aspiratiilor si a cautarilor noastre.
, timpul ne osteneste, dar nu ne schimba decat rareori.
iluminarile sunt sporadice, dar nu imposibile, uneori nadejdea in ele ne ajuta sa traim.
, e/perientele noastre sunt rani care, cu timpul, se inchid, dar pentru a se deschide cand ne
aducem aminte de ele.
, cu cat suntem mai stersi si mai timizi, cu atat ne aratam mai trufasi, cu cat suntem mai
vulnerabili, cu atat suntem iritabili, pentru ca nu ne,am putut afirma, pretindem ca am ales
anonimatul.
1 . ' %orocul vine c(nd ai cel mai tare nevoie de el . '
). ' *ancarea boului , nu o m+n(nc+ vaca . ' , %u te b+ga -n treburile altora .
3. ' .chiul altuia vede mai e/igent dec(t al t+u . '
4. ' Cum -0i vei a1terne , a1a vei dormi . '
5 . ' 2(ntul doboar+ copacul cu r+dacina mai slab+ $ '
3. ' 4ot ce se bate de la obisnuit, deranjeaza. neobisnuitul e intotdeauna suspect pana ce lumea
se familiarizeaza cu el, banalizandu,l '
5. ' &ndrazneala omului superior o numim cutezanta, si o pretuim. indrazneala prostului o
numim tupeu, si o dispretuim. dar cand aceasta din urma e incununata de succes, orice
comentariu e de prisos6 ramanem fara replica ' .
6' 7n an dintr,o viata este o viata rezumata intr,un an. caci an dupa an repetam, o data cu
aceleasi anotimpuri, aceleasi idei despre lume si viata. '
8. ' Cu cat suntem mai stersi si mai timizi, cu atat ne aratam mai trufasi, cu cat suntem mai
vulnerabili, cu atat suntem iritabili, pentru ca nu ne,am putut afirma, pretindem ca am ales
anonimatul. '
1! . ' &ndoiala e o moneda cu doua fete6 cine o priveste trebuie sa le aiba in vedere pe
amandoua. '
1'4impul le va rezolva pe toate,ai speranta si va fi totul bine'
)'2ei gasi sprijin in persoana pe care nu o credeai capabila de sentimente'
3';anii sunt radacina tuturor relelor de pe pamant
:ar nimeni nu supravietuieste fara radacini.'
4'4ineti prietenii aproape si dusmanii si mai aproape'
5'Iii recunoscator pentru lucrurile care le detii'
3'%u spune nu niciodata'
5'Irumusetea perfecta consta in ingrijirea sufletului'
'%u te lasa pacalit de aparente.'
8'.prestete din a mai cauta ceea ce cauti,intr,o zi va veni singur la tine'
1!'Priveste mereu inainte indiferent de ce vor spune ceilalti'
sper cas bune de ceva...
"m si eu niste idei$
'cineva te iubeste... si e in camera astaaa'
'bai nene$ o sa fi presedinte'
'mananci cam multe ravase bah slabeste$'
'soarta iti spune6 mai ingrasa,te$'
'vei avea o soarta...grasa$'
'vei divorta in )!)1$'
'nu ma injura dar esti prea ...*"B>'
'mai bine nu mai manca te ingrasi$'
'ravasa cu surpriza6 ai castigat la loto$'
'bucura,te de vitata$'
'la tine nu va veni moartea$'
'inima ta e... rosie$'
'vei juca intr,o piesa de teatru nene$'
'mai lasa netuL ba$'
'nu iti face griji $ te protejeaza paturicaa'
'ai nevoie de un hobbK$'
'lasa,te de fumat$'
'criza a ramas la tine'
'calmeaza,te nimeni nu te iubeste$'
'fa fitness'
'ba nene te ingrasi$lasa,te de ravase$'
1.9coala , Castelul groazei
).:irigintele si elevii , "li ;aba si cei 4! de hoti
3.Profesorii , <aiducii din Bio,Irio
4.9edinta cu parintii , *ult zgomot pentru nimic
5."nul scolar , Calvarul MNOPn serii
3.#ipsa profesorului , . MNOPntamplare e/traordinara
5.Perioada tezelor , Curg ape tulburi
..ra de teza , Contraspionaj
8.Corijenta , 9oarta unui om
1!.>/temporal , "larma MNOPn munti
11.>levul la tabla , Cadavrul viu
1).>levul ce vine de la tabla , .mul care a vazut moartea
13.Cei ce nu sufla , *izerabilii
14.9uflatul , 2MNOQnt de libertate
15.Iituica , Beteta fericirii
13.%ota 4 , 9alariul groazei
15.>/amenul , Procesul maimutelor
*ancarea boului , nu o m+n(nc+ vaca . , %u te b+ga -n treburile altora .
pt a incerca sa fim fericiti, s,ar cuveni, poate, sa renuntam la a ne mai gandi insistent la
fericire
&ndrazneala omului superior o numim cutezanta, si o pretuim. indrazneala prostului o numim
tupeu, si o dispretuim. dar cand aceasta din urma e incununata de succes, orice comentariu e
de prisos6 ramanem fara replica