Energia solara este poate cea mai importanta sursa de energie a viitorului, Soarele avand un

potential major de a sustine consumul de energie de pe Pamant, fara insa a polua.

Chapen, Fuller i Pearson pe baza jonciunii Primele celule solare a fost creata in anul 1954 de
pn pe Siliciu. n 1958 au fost testate celule solare pentru prima dat pe satelitul Vanguard I
dotat cu un panou solar avnd 108 celule solare pe baz de siliciu.

O celula solara consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel
mai ntalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa ntre 0,001 si 0,2 mm si sunt
dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e
similara cu a unei diode. Cand stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a
electronilor din material si va fi generat un curent electric.
Celulele, numite si celule fotovoltaice, au de obicei o suprafata foarte mica si curentulgenerat
de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot producecurenti
suficient de mari pentru a putea fi utilizati n practica. Pentru aceasta, celulele sunt ncapsulate n
panouri care le ofera rezistenta mecanica si la intemperii.

Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii.Cel mai folosit criteriu este dupa
grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu strat gros si celule cu strat subtire.
Un alt criteriu este felul materialului: se ntrebuinteaza, de exemplu, ca material
semiconductoare combinatiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul.
Dupa structura de baza deosebim materiale cristaline(monocristaline fabricate din pastile
desiliciu monocristalin /policristaline fabricate fabricate din mai multe cristale mici ) respectiv
amorfe.
n fabricarea celulelor fotovaltaice pe langa materiale semiconductoare, mai nou, exista
posibiltatea utilizarii si a materialelor organice(celulele pe baza de compusi organici prezinta
unimpedient , faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa, max
5000h)sau a pigmentilor organici (procedura se bazeaza pe efectul de fotosinteza).

Celule pe baz de siliciu:
Strat gros : o
Celule monocristaline (c-Si)
Celule policristaline (mc-Si)
o Strat subire
Celule cu siliciu amorf (a-Si)
Celule pe baz de siliciu cristalin, ex. microcristale (c-Si)
Semiconductoare pe baz de elemente din grupa III-V- celule cu GaAs
randament mare, foarte stabil la schimbrile de temperatur, la nclzire o pierdere de
putere mai mic dect la celulele cristaline pe baz de siliciu, robust vizavi de radiaia
ultravioleta.
Semiconductoare pe baz de elemente din grupa II-VI- celule cu CdTe
utilizeaz o tehnologie foarte avantajoas CBD(depunere de staturi subiri pe suprafee
mari n mediu cu pH , temperatur i concentraie de reagent controlate).
Celule CIS, CIGS- CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid, respectiv Cupru-
Indiu-Disulfat, iar CIGS pentru Cupru-Indiu-Galiu-Diselenat.
Celule solare pe baz de compui organici- tehnologia bazat pe chimia organic
furnizeaz compui care pot permite fabricarea de celule solare mai ieftine.
Celule pe baz de pigmeni- numite i celule Grtzel, utilizeaz pigmeni naturali pentru
transformarea luminii n energie electric; o procedur ce se bazeaz pe efectul de
fotosintez.
Celule cu electrolit semiconductor- de exemplu soluia: oxid de cupru/NaCl.
Celule pe baz de polimeri


Un panou solar fotovoltaic transforma energia
luminoasa din razele solare direct n energie
electrica. Componentele principale ale panoului
solar reprezinta celulele solare.
Panourile solare se utilizeaza separat sau
legate n baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenti sau pentru
generarea de curent electric ce se livreaza n
reteaua publica.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum ar fi tensiunea de mers n gol
sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a ndeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se vo
rasambla n panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce va asigura:
protectie transparenta mpotriva radiatiilor si intemperiilor
legaturi electrice robuste
protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice
protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate
asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare
protectia mpotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate
posibilitatea manipularii si montarii usoare


Omul utilizeza intr-o aa msura combustibilul pe baza de materie fosiliazata (petrol si
crbune) nct rezervele se vor epuiza in a doua parte a secolului urmtor. La un moment dat s-a
crezut ca centrala atomica este o soluie alternativa, dar gradul sau de periculozitate s-a dovedit a
fi prea mare. S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea nlocui combustibilul fosil,
este energia solara, aceasta ofer sigurana si acurateea cea mai mare.