Curs administrativ 2

Clasificarea actelor administrative :

1. dupa subiectul de drept de la care actul administrativ emana:
Acte administrative care emana de la autoritati publice , altele decat cele administrative
Actele administrative care emana de la autoritatile administrative
Actele ce emana de la structuri private autorizate sa presteze anumite servicii publice
2. Dupa intinderea efectelor juridice pe care actul le produce:
Acte administrative cu caracter normativ care produc efecte general obligatorii care
Acte administrative individuale care produc efecte fata de un subiect determinat de drept
Acte administrative interne sau cu caracter intern
Actele administrative indivuale, la randul lor se impart in :
Acte administrative prin care se confera drepturi si obligatii unor subiecte determinate de
drept
Acte prin care se confera un statut personal
Acte prin care se instituie anumite forme ale constrangerii administrative

Regimul juridic al actelor administrative
- Evoca acele conditii de fond si de forma care particularizeaza actul administrativ in raport cu alte
institutii ale dreptului administrativ
Legalitatea reprezinta elementul central al regimului juridic al actului administrativ, reprezentand
conformitatea actului cu legea in acceptiunea lato sensu a termenului.
Izvoarele legalitatii se regasesc in Constitutie, in primul rand; avem in vedere articolul 1 alin(5) care
proclama caracterul obligatoriu al respectarii Constitutiei, suprematiei si respectarea legilor si art 16 care
proclama egalitatea cetatenilor in fata legii fara privilegii si discriminari si principiul din care deriva ca
nimeni nu este mai presus de lege.
Legalitatea a fost analizata in mod diferit in raporturile sale cu oportunitatea in doctrina postbelica si
anume:
1. Scoala de la Cluj a considerat ca legalitatea si oportunitatea sunt conditii distincte de validitate a
unui act administrativ iar judecatorul are competenta sa se pronunte doar asupra ascpectelor de
legalitate, nu si asupra oportunitatii actului.
2. Scoala de la Bucuresti a considerat ca legalitatea include toate conditiile de valabilitate ale unui
act, inclusiv pe cele de oportunitate.

Oportunitatea evoca acea carcteristica a actului de a satisiface nevoi sociale determinate prin
raportare la un timp, la o zona, la cutume, la specificitatea de ansamblu a comunitatii. Ea este legata de
puterea discretionara a administratiei publice, sintagma prin care se intelege libertatea de care dispune
organul administrativ de a alege dintre mai multe solutii legale pe cea care corespunde sau satisface in cea
mai mare masura interesul public dintr-un loc si timp determinate. Sub acest aspect, un act poate fi legal
fara a fi insa oportun.
In litera si spiritul legii fundamentale si in conformitate cu jurisprudenta instantelor europene trebuie
recunoscuta puterii judecatoresti competenta de a se pronunta atat asupra aspectelor de legalitate cat si
asupra celor de oportunitate a actului administrativ.
Conditiile generale de legalitate a unui act adminitrativ sunt:
1. Conformitatea actului cu Constitutia, legile si ordonantele Guvernului, hotararile si toate celelalte
acte obligatorii pt organul de la care actul emana.
2. Actul sa fie emis sau adoptat de organul competent si in limitele competentei sale, depasirea
limitelor determinand excesul de putere asupra caruia se poate pronunta puterea judecatoreasca.
3. Actul administrativ sa aiba forma prevazuta de lege si sa respecte procedura privind emiterea sau
adoptarea lui
Forma actului administrativ
- Ca regula generala e forma scrisa, deosebindu-se astfel de actele de drept privat, suspuse
consensualismului. In anumite cazuri prevazute expres de lege actul poate sa imbrace si forma orala
precum situtia din art 7 din OG 2/2001 privind contraventiile potrivit caruia avertismentul care este o
sanctiunea contraventionala cu caracter moral care presupune o manifestare de vointa din partea
organului administrativ poate sa imbrace si forma orala. Necesitatea formei scrise a actului administrativ
este impusa si de modalitatile prin care acesta este adus la cunostiinta celor care cad sub incidenta lui prin
publicare sau comunicare.
De forma scrisa a actului administrativ se leaga si alte conditii, precum:
Limba in care este scris actul, care potrivit art 13 din Constitutie este limba romana, limba oficiala
in stat. Poate fi vorba si despre limba minoritatilor nationale care au o pondere semnificativa intr-
o unitate administrativ-teritoriala, carora art 120 alin(2) din Constitutie si legea 215/2001 a
administratiei publice locale le recunoaste dreptul de a se adresa administratiei publice locale si
serviciilor deconcentrate in limba lor natala.
Motivarea actului care evoca cerinta de a se arata in continutul actului argumentele de fapt si de
drept care au determinat un organ administrativ sa procedeze la adoptarea sau emiterea lui. In
mod traditional, motivarea este specifica puterii judecatoresti si organelor administrativ-
jurisdictionale care sunt anumite autoritati publice investite prin lege cu solutionarea unor litigii
care au aparut in sfera administratiei publice ex: Consiliul National de solutionare a contestatiilor
in domeniul achizitiilor publice; prin art 21 alin(4) se recunoaste existenta jurisdictiilor speciale
administrative insa se proclama caracterul lor facultativ si gratuit.
Activitatea jurisdictiilor administrative are la baza principii asemenatoare activitatii judecatoresti
(contradictorialitatea, independenta organului care solutioneaza, recunoastea dreptului la aparare si
pronuntarea unei hotarari judecatoresti motivata in fapt si drept ).
Nevoia motivarii actului administrativ este sustinuta prin raportare la dreptul Uniunii Europene, unde
motivarea este obligatorie pentru orice tip de act, considerandu-se inclusiv la nivelul sistemelor nationale
de drept ca ea reprezinta o garantie a legalitatii actului. Ea a devenit o procedura de rang constitutional
prin art 115 alin(4) care pe de o parte indrituieste Guvernul sa adopte ordonante de Urgenta (OUG) in
situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, iar pe de alta parte il obliga sa motiveze
urgenta.
Alte reguli cu privire la forma scrisa a actelor administrative sunt prevazute de legi generale sau speciale,
precum 24/2000 care e legea-cadru privind normele de tehnica legislativa pt elaborarea actelor
normative.
Forma scrisa a actului este necesara pentru urmatoarele considerente:
1. Pentru a se cunoaste exact continutul actului
2. Pentru a putea fi executat si respectat intocmai de cei care cad sub incidenta sa
3. Pentru a constitui mijloc de proba intr-un eventual litigiu
4. Pentru a se verifica legalitatea actului si a se sanctiona cei vinovati de caracterul sau nelegal
5. Pentru a se realiza rolul educativ al administratiei

Procedura de emitere (in cazul organelor unipersonale) sau adoptare (in cazul
celor colegiale) a actelor administrative
Dpdv al momentului in care intervin, operatiunile prcedurale ce insotesc un act administrativ pot sa fie
anterioare, concomitente sau ulterioare emiterii sau adoptarii actului.
Formele procedurale anterioare
- Sunt evocate in doctrina,mai ales in cea interbelica prin sintagma acte premergatoare sau pregatitoare.
Ele nu sunt acte juridice, ci operatiuni administrative care conditioneaza legalitatea unui act administrativ.
Imbraca fome diferite , respectiv proiecte, referate, sinteze, propuneri, note de fundamentare, expuneri ,
multe fiind reglementate de diferite acte normative cum ar fi legea 24/2000 privind normele de tehnica
legislativa, legea 52 /2003 privind transparenta decizionala etc. Dintre acestea, probleme deosebite pun si
sunt teoretizate ca atare avizul si acordul prealabil (care poate fi si concomitent sau ulterior)
Avizul reprezinta opinia unui organ public cu privire la emiterea sau adoptarea unui act administrativ de
catre un alt organ. Exista 3 tipuri de avize:
1. Avizul facultativ care nu este obligatoriu sa fie solicitat si nici respectat daca s-a solicitat si obtinut
2. Avizul consultativ este obligatoriu sa fie obtinut dar nu este obligatorie respectarea lui.
Constitutia il consacra in art 146 lit h) potrivit caruia Curtea Constitutionala da aviz consultativ
prntru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.
3. Avizul conform ( pentru conformitate) este obligatoriu sa fie si obtinut si respectat.
Un alt text care consacra avizul este art 117 alin (2) care prevede ca Guvernul si ministerele, cu avizul
Curtii de Conturi pot infiinta organe de specialitate in subordinea lor in conditiile in care legea le
recunoaste o asemenea competenta.
Avizul nu este act administrativ, indiferent de forma lui, nu produce efecte juridice prin el insusi si nu
poate face obiectul unei actiuni in contenciosul administrativ ca si alte forme procedurale intalnite in
procedura de emitere sau adoptare a unui act administrativ. Nefiind acte administrative nu pot forma
obiectul unei actiuni in contenciosul administrativ insa legalitatea lor poate sa fie cercetata odata cu
legalitatea actului la baza caruia s-au aflat. In cazul avizului conform, ca si al acordului prealabil ia nastere
actul administrativ complex care este rodul manifestarii de vointa a doua organe, unul de la care emana
avizul si cel de la care emana actul. In acest caz, in justitie, intr-un eventual litigiu vor sta atat autorul
actului cat si cel al avizului.
Acordul este consimtamantul pe care un organ public il da cu privire la emiterea unui act administrativ de
catre un alt organ public. Acordul nu obliga la emiterea actului ci doar permite acest lucru. Desi
conditioneaza legalitatea actului la baza caruia se afla, el nu acopera viciile de legalitate ale actului pe care
il vizeaza. Nefiind act administrativ nu poate forma obiectul unei actiuni in contenciosul administrativ in
mod distinct ci doar impreuna cu actul pe care il vizeaza.
Forme procedurale concomitente
Cvorumul este majoritatea ceruta de lege pentru intrunirea valabila a organului colegial. De regula este
50% +1 din numarul membrilor organului colegial.
Majoritatea ceruta pentru adoptarea actului care e de 3 feluri:
1. Majoritatea simpla - 50%+1 din nr membrilor prezenti ex: art76 alin(2) prevede ca legile ordinare
si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera
2. Majoritatea absoluta - majoritatea membrilor organului colegial ex: legile organice si
regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere
3. Majoritate calificata - 2/3 sau 3/4 ex: art148 : aderarea la UE se face cu votul majoritatii de 2/3
din nr membrilor fiecarei Camere.
Alte forme concomitente sunt semnarea si contrasemnarea actului care au recunoastere constitutionala
prin art 108 alin(4) potrivit caruia hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de catre Primul
Ministru si se contrasemneaza de ministrii care au sarcina punerii lor in executare.
Altele sunt: incherea unor procese verbale de sedinta, incheierea unei minute de sedinta, inregistrarea
lucrarilor unui organ colegial, motivarea.
Forme ulterioare sau posterioare emiterii sau adoptarii unui act administrativ
Comunicarea este modalitatea de aducere la cunostiinta a actelor administrative individuale cu exceptia
cazurilor in care legea prevede publicarea si pt acestea , precum art 100 si 108 din Constitutie care impun
publicarea decretelor Presedintelui si ale hotararilor si ordonantelor
Publicarea - modalitatea de aducere la cunostiinta ca regula a actelor normative
Ratificarea - prevazuta in art11 (tratatele sa ratifica de Parlament)
Confirmarea care semnifica intarirea continutului unui act juridic, recunoasterea, in conditiile in care
asupra lui planeaza suspiciunea nelegalitatii.