Curs 4

TIPOLOGIA DREPTULUI:
Dpdv al evolutiei istorice:
1. Dreptul sclavagist corespu!e Atic"itatii
#. Dreptul $eu!al
%. Dreptul &o!er
4. Dreptul cote&pora ' po(itiv (Actualmente in vigoare)
Dpdv al bazinului de civilizatie juridica, !reptul se poate clasifica in $a&ilii sau sisteme:
1. )a&ilia !reptului aglo*sa+o
#. )a&ilia !reptului ro&ao*ger&aic
%. ,iste&ul &usul&a ' isla&ic
4. ,iste&ul "i!us
-. ,iste&e atipice
Exista mai multe sisteme de drept, iar coexistenta lor este fireasca pentru ca nu poate exista
un sistem de drept identic pt toate statele. Dreptul este atioal. u toate acestea. exista anumite
modele care au influentat alte state. De ex !aponia pt oreea de "ud, #ranta pt o parte din statele
europene si $%ul Africii.
$u urmarim, insa, sa ierar&izam sistemele de drept, adica de a stabili daca un sistem e mai
bun ca altul, dar vom folosi &eto!a co&parativa pentru ca studiul unui sistem de drept inseamna a
intelege structura lui, sistemul lui politic, institutiile sale fundamentale.
)a&ilia !reptului aglo*sa+o
'n cadrul acestei familii:
- Dreptul englez
- Dreptul american
Dreptul egle(
a. ,tructura siste&ului
/. ,iste&ul 0uris!ictioal
c. I(voarele siste&ului
a.
"tructura este tripartita:
- Common law
- Equity law
- Statute law
Co&&o la1 (dreptul comun) este un adevarat sistem juridic pt ca el cuprinde normele
cutumiare si solutiile jurisprudentiale. Are ( elemente constitutive:
a. )n ansamblu de reguli !e proce!ura* procedura precede fondul, intotdeauna.
Ex. #oarte multe litigii se solutioneaza pe exceptii de procedura* +rocedura trebuie
verificata prima pentru ca daca exista un incident de procedura, atunci litigiul e respins din
start. +rimul lucru pe care il fac magistratii este sa verifice competenta (sunt sau nu
competent sa judec acest litigiu,)
1
b. )n ansamblu de solutii !e $o!. "olutiile sunt pronuntate de judecator. Atunci cand exista
un vid juridic, judecatorul englez pronunta solutia considerata cea mai rezonabila. El
apeleaza la normele cutumiare locale, referindu%se si la solutii canonice, retinand ceea ce
este rezonabil. Dreptul roman a patruns foarte putin in -area .ritanie, dar a exercitat o
anumita influenta.
De aceea, common law reprezinta
c. / metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in prece!ete solutiile pe care sa le aplice
in spetele deduse judecatii. Acest lucru este practicat din dorinta de a evita pronuntarea
unor solutii arbitrare.
E2uit3 la1 este un corp de solutii complementare sistemului de common law. +rin urmare,
rolul central revine tot lui common law, de aceea, s%a spus equity follows the law. De exemplu, daca
se cere executarea unei obligatii contractuale, executarea se poate face dupa regulile lui equity, daca
obligatia este, insa, prevazuta de common law. Daca sistemul de common law nu recunoaste
existenta obligatiei, equity nu o poate executa.
,tatute la1 inseamna legea scrisa. Aceasta a (%a parte a sistemului englez de drept rezulta
din structura statala, din forma de guvernamant a -arii .ritanii, respectiv monar&ie constitutionala,
precum si prin faptul ca +arlamentul britanic este preocupat de adoptare in permanenta a unor
masuri de modernizare a statului, de reforma. )nele legi scrise (statute) au reluat solutii din common
law (partea cutumiara, nescrisa). Altele au reformat institutiile traditionale britanice, iar altele au creat
reguli noi de drept, asigurand progresul. Au fost adoptate legi in materia dreptului muncii, a dreptului
social, in materia sanatatii, in materia cooperarii internationale. 0a ei +arlamentul e preocupat in
permanenta sa adopte legi scrise.
u toate acestea, desi exista un pac&et de legi scrise, legile scrise sunt facute pentru a se
integra in sistemul de common law, adica intr%un sistem juridic unde solutiile si notiunile de baza
provin din &otararile judecatoresti.
/.
Exista 1 categorii de jurisdictii:
A. urtile supreme:
,upre&e Court o$ U4 : creata prin onstitutional 2eform Act in 1334
ea inlocuieste amera 0orzilor care era instanta suprema pana atunci.
5ig" Court o$ 6ustice ( camere 5 sectii
- 6ueen7s .enc& Division
- &ancelor7s division
- #amil8 Division
2ezolva litigii civile
Cro1 Court rezolva litigii penale (specializate)
Courts o$ Appeal al 1lea grad de juris
dictii* are competente atat in materie civila, cat si penala*
Co&itetul 0u!iciar al cosiliului privat al regiei care judeca recursurile formulate impotriva
2
&otararilor judecatoresti pronuntate de urtile supreme din statele supreme ale ommon9ealt&ului
(Australia, $oua :eelanda)
.. !urisdictii inferioare (ordinare)
'n materie civila:
Cout3 Courts (prime instante) litigii simple, considerate minore ; bunuri, cadastru, imobile
; a caror valoare este sub 4333 lire sterline
'n materie peala:
0itigiile considerate simple, delictele minore sunt judecate de un 0u!ecator !e pace (6ustice
o$ t"e Peace)* acestia nu sunt juristi, sunt voluntari care se bucura de o mare reputatie
sociala.
+entru litigiile considerate grave, competenta apartine &agistratilor pro$esioisti
7,tipe!iar3 8agistrates9. Acestia decid daca litigiul respectiv se trimite la curtile superioare
(de ex la ro9n ourt).
'n materie a!&iistrativa
Este un contencios cvasi0u!iciar : nu e juridic <33=,este administrativo%judiciar.
RULE, O) PRECEDE;T ; a impus mai multe principii funamentale
1. Toti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de judecatori
2. recedentul judiciar (la9 precedent) se impune prin simpla lui existenta
3. !rice jurisdictie este legata de deciziile pronuntate anterior de o curte ierarhic superioara,
dar
4. doar precedentele stabilite de curtile superioare "Supreme Court# sunt obligatorii si
imperati$e in acest caz $orbindu%se de binding procedure
5. deciziile altor curti nu sunt imperati$e, au $aloare persuasi$a, adica trebuie sa se tina
seama de ele "poti pleca de la ele, dar poti aduce usoare modificari#
6. forma hotararii judecatoresti:
a. dispozitivul > concentrat sub forma unei propozitii care contine solutia litigiului ? "e
admite solutia litigiului...@
b. absenta motivelor deciziei sau solutiei luate > judecatorul nu e obligat sa justifice, sa
motiveze propria decizia pentru orice litigiu (decizii usoare)* de ex: se poate anula un
recurs in baza art cutare...nu e obligata sa justifice tot.
c. (pentru litigiile grave) reasos > motivarea (la noi considerente)* trebuie facuta o
distinctie intre ratio decidendi > regula jurisprudentiala fundamentala > formata din
motive (argumentare juridica) A regula de drept aplicata > are valoare de legi*
.. si obiter dicta > comentariile judecatorilor, insa nu au caracter imperativ (ceilalti
judecatori nu sunt obligati sa se conformeze sunt permise incidental, sub forma
digresiunii
"unt introduse prin formula &y the way
RAPORTUL DI;TRE DREPTUL ,CRI, ;E,CRI,
Dreptul scris (status law# are rol de lege speciala (lex specialia), adica tot common law
primeaza, e izvorul principal de drept. 'nsa, legea scrisa nu e total exclusa, nu e nici neaparat
pe un loc secundar, este mai degraba, o lex specialia (inlatura norma cutumiara).
3
,iste&ul a&erica
)n sistem care a creat reguli diferite de cel englez, reguli diferite de common law, reguli care il
apropie de sistemul romano%germanic, fara insa a%l confunda cu acesta.
/ deosebire de sistemul englez, ")A au o onstitutie scrisa, au fost adoptate coduri in
materie comerciala, penala, civila etc si exista o distinctie clara intre siste&ul $e!eral !e !rept si cel
al statelor $e!eratiei.
Exista si asemanari cu sistemul englez. Ambele au aceeasi conceptie asupra dreptului si
rolului pe care acesta il joaca in societate, au aceleasi ramuri, aceleasi concepte atat in sistemul
englez, cat si in cel american.
"tructura dreptului american
Brebuie analizat raportul dintre dreptul federal si dreptul statelor membre.
'zvorul principal de drept il constituie onstitutia federala, constitutiile statelor avand un rol
secundar. ompetenta legislativa generala apartine statelor membre, iar competenta statului federal
reprezinta exceptia. +e de alta parte, statele au urmatoarele competente de legiferare:
- 'n materie civila: materia contractelor, succesiunilor, familiei
- 'n materie penala: reglementeaza definitia crimelor si delictelor si a sanctiunilor
'n !reptul $e!eral. aceste materii sunt reglementate numai in mod exceptional, numai crimele
considerate f grave (ex traficul de stupefiante). "tatul federal are competente in:
- "tabilirea si perceperea taxelor (2eglementare unitara nediscriminatorie in materie de taxa
ideea impozitelor uniforme pt toate cele 43 de state)
- 2elatiile comerciale intre state, dar si cu strainatatea
- "e pune in executare amendamentele aduse onstitutiei federale
- .ate moneda
- 2eglementeaza naturalizarea 5 adoptarea cetateniei americane
- 2eglementeaza falimentul (tot ceea ce inseamna comert este de competenta federala)
- reeaza tribunale federale, subordonate urtii "upreme a ")A
+rin aceasta competenta partajata, s%au cristalizat 1 principii:
a. and statul $e!eral este competent intr%o anumita materie, statele nu au decat o
competenta reziduala si complementara (completeaza o anumita lacuna legislativa
federala)
b. ,tatele nu pot legifera 5 reglementa impotriva spiritului onstitutiei federale si nu pot sa
impuna restrictii comertului interstatal* constitutiile statelor si legislatia din statul respectiv
au putere numai asupra teritoriului acelui stat.
Curtile supre&e ale statelor nu trebuie sa se supuna decat onstitutiei si legislatiei statului
respectiv, precum si onstitutiei si legilor federale, cu excluderea legislatiei celorlalte state membre
ale federatiei. 'nvocarea dreptului 5 legislatiei altui stat membru al federatiei se poate face de catre
parti printr%un litigiu, dar trebuie facuta si proba existentei legii si a continutului ei. E' officio (din
oficiu), judecatorul investit sa judece cauza nu poate face acest lucru.
2aportul dintre legea scrisa si common law in sistemul american
'n sistemul american, common law nu mai ocupa un loc central. Acest lucru se explica prin
structura in "tat. $umai legile federale asigura uniformitatea legislativa pentru ca legile statelor sunt
4
diferite, c&iar daca au acelasi obiect de reglementare. 'n ceea ce priveste costitutioalitatea
legilor $e!erale. fiecare curte federala 7U, ,upre&e Court. U, Court o$ Appeal9 are un procuror
geeral 7geeral attore39. care are misiunea sa verifice si sa intervina in cazul
ecostitutioalitatii. Procurorul geeral este membru al cabinetului presedintelui ")A fiind numit
de presedinte, insa cu acordul "enatul. 'n ceea ce priveste sistemul de common si equity law,
acestea au fuzionat in <C(D (dpdv procedural).
U, ,upre&e Court (rol de curte constitutionala) a stabilit faptul ca nu exista un common law
general valabil pentru toate statele. Atunci cand nu exista un precedent aplicabil la o problema de
drept dintr%un stat membru, judecatorul trebuie sa tina cont de precedentele judiciare din toate
celelalte 4C de state. De asemenea, a decis ca, c&iar daca nu exista un common law federal,
sistemele de common law din diferitele state sunt apropiate.
5