1

Curs 6

Gradul 2 de jurisdictie:
1) Curtile de Apel
- organizate la nivel regional
- judeca atat pentru starea de fapt cat si pentru motive de drept (judeca atat in fapt, cat si in drept)
- judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra hotararilor jurisdictiilor
specializate
- in materie penala exista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva hotararilor
tribunalelor de politie si corectionale
- exista si o Camera de instructie care judeca infractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul
1 ( crima = infractiune cu cea mai mare gravitate, nu doar omor)
- exista pe langa Curtile de Apel un procuror general care depinde ierarhic de ministrul justitiei

2) Curtile cu jurati ( Cours dassises)
- sunt element preluat din sistemul anglo-saxon
- functioneaza numai in materie penala
- nu sunt permanente, sedintele de judecata sunt trimestriale, in cadrul fiecarui department
- completul e format din 3 magistrati + 9 jurati (sunt fara pregatire juridica, persoane cu o buna
reputatie sociala)

3) Curtile militare
- formate exclusiv din magistrati

4) Pentru minori exista juges denfants

5) In varful Ierarhiei se afla Curtea de Casatie, grad 3 de jurisdictie, judeca doar in drept, faptele
sunt stabilite de instantele ierarhic inferioare, Curtea de Casatie verifica legalitatea hotararilor Curtilor
de Apel, dar are si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.
2


b. Jurisdictii specializate
Exista, de asemenea, pentru litigiile administrative, jurisdictii administrate separat de cele de
drept comun. Dreptul administrativ francez este mai mult un drept al judecatorilor, ceea ce a impus ca
necesara si organizarea unor tribunale separate =>
tribunal administrativ, grad 1 de jurisdictie;
Curti Administrative De Apel, grad 2 ;
Conseil dEtat ( Curtea Suprema Administrativa a Frantei), in varful ierarhiei
Conseil dEtat judeca recursurile contra Curtilor Administrative De Apel (verifica legalitatea
hotararilor pronuntate), fie recursurile pentru exces de putere. Recursul pentru exces de putere este o
cale extraordinara de atac prin care se contureaza legalitatea actelor emise de autoritatile
publice/statale, pentru a vedea daca acestea nu au emis acte cu exces de putere, profitand de
pozitia lor privilegiata.
Exista 38 de tribunale administrative si 8 Curti Administrative De Apel.
Exemplu de recurs pentru exces de putere: recursul contra unui decret

c. Tribunale de conflict
- create pt conflictele de competenta intre jurisdictiile inferioare si cele administrative;
- este compus din membri ai Consiliului de Stat + membri ai Curtii de Casatie;
- sedintele sunt prezidate de Ministrul Justitiei, in realitate el vine in mod exceptional, in caz de
paritate a voturilor. Daca o procedura este inceputa in fata jurisdictiilor de drept comun, prefectul
declina competenta si aceasta apartine jurisdictiei administrative.

III. Izvoarele dreptului francez
Legea scrisa este principalul izvor de drept
- jurisprudenta este izvor de drept in doua cazuri:
1. Jurisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in jurnalul oficial si este obligatorie erga
omnes
2. Jurisprudenta Curtii de Casatie in materia unitatii interpretarii legii

3



Sistemul german de drept

I. Formarea dreptului german
- dreptul german s-a format in mai multe etape
Prima etapa: pana la sf. secolului al 19-lea
Dreptul german a fost influentat de Imperiul Romano-Germanic (incepe in 843, inainte de a avea
acest nume si a rezistat pe timpul catorva secole; dreptul din aceasta perioada este un drept feudal).
Regatul devine imperiu in 962 cand incep sa se afirme noi state (ex. Prusia). Imperiul dispare formal
abia in anul 1806. Pana in aceasta perioada dreptul era mai mult cutumiar, legea scrisa fiind un izvor
secundar de drept.
Etapa a II-a: secolul 19
- secol ce conduce la unitatea nationala ( 1867-1871)
- dreptul evolueaza in aceasta perioada de la un drept tipic feudal cu puterea concentrata in mainile
monarhului la un drept divizat, intai dupa ducate, apoi state;
- dreptul penal are un caracter neunitar, initial cutumiar, apoi a devenit un drept cu caracter
preponderent scris - initial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const. criminalis/penala)- pentru
ca mai apoi sa se ajunga la un process de codificare mai ampla;
- Constitutia criminalis avea doua categorii de dispozitii: de fond si de procedura (penala)
- in ceea ce priveste dreptul privat, a fost si el, initial, un drept cutumiar, germanii formuland adagiul :
cutuma este sacra; acest fenomen s-a manifestat pana la mijlocul sec 18 cand apare ca necesara
codificarea=> in Bavaria a fost adoptat Codul Civil (1756)
- cutuma a avut un loc important in izvoarele dr. german pt ca a fost considerata dreptul care a fost
experimentat;
- dreptul roman a fost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un loc important in formarea
dreptului german, dar rolul sau se accentueaza cu incepere din sec 16;
- dupa Codul Civil din Bavaria a fost adoptat un Cod general de drept (Allgemeines Landrecht)-
Prusia, 1794. El acoperea intregul sistem de drept, insa fara procedura si organizarea judiciara;
- unificarea politica a dus la unificarea dreptului. Astfel, a fost creata Confederatia Germaniei de Nord
- era un stat federal, unde autoritatile imperiale aveau competente de legiferare, astfel ca, in timp, si
4

statele din Germania de Sud au aderat la Confederatie. Acest lucru a determinat un amplu proces de
codificare a dreptului.
- dupa adoptarea, in 1871, a Codului de comert a fost adoptat un nou Cod de comert, in 1897, pentru
ca s-a dorit ca acest nou Cod de comert sa fie in armonie cu noul Cod civil.
- Codul penal a fost transpus in codul Penal al Confederatiei Germaniei de Nord (1870) apoi, dupa
aderarea statelor Germaniei de Sud, a devenit Cod imperial (1871). A fost urmat de noi legi privind
procedura si organizarea judiciara, in 1877.
- in 1874 a fost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german (BGB - Brgerliches
Gesetzbuch) care a luat decizia sa nu urmareasca niciun model prestabilit, ci sa compare sistemul
juridic din statele germane astfel incat sa gaseasca cea mai buna solutie; aceasta comisie a fost
inlocuita de o alta comisie=> 1896, Codul civil a fost votat, a fost promulgat, dar nu a intrat in vigoare
decat de la 1 ianuarie 1900.
- BGB este total diferit de Codul civil francez; are cinci carti si cuprinde o parte speciala si una
generala; partea generala este dezvoltata si reprezinta ansamblul institutiilor de drept civil; partea
speciala are 4 carti din cele 5
- exista diferente de fond: - imprumuta principiul individualismului liberal din sec 19, nu principiile
politice si sociale inovatoare ale epocii sale
-are dispozitii originale in ceea ce priveste actele juridice precum si
obligatiile civile
- dupa codul civil, o amploare deosebita a luat-o dreptul constitutional => se vorbeste despre un
constitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai
cetatenilor, dar si aut. statale. De asemenea, in viz. germana, statul de drept trebuie sa fie in acelasi
timp si un stat social ( asigura protectia cetateanului=> s-a dezvoltat ramura de drept social) diferit
fata de blocul de constitutionalitate de la francezi
In perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale se obsv. un fenomen de criza a dreptului, aceasta
criza a avut doua cauze principale:
1. Falimentul monetar determinat de rigiditatea BGB, care a incercat sa fie corectat de
jurisprudenta si alte legi
2. Nazismul care a pervertit intreg sist. de drept german
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Germania s-a divizat in doua state: RFG si RDG.
- in RFG dr. a incercat sa se integreze spiritului European, adica a fost un sist. ce a avut la baza eco.
de piata si doctrina liberal;
- in RDG a existat un drept socialist;
Dupa 1990, unificarea politica a Ger. a determinat si unificarea dr. german, unificare facuta sub egida
COnstitutiei din 1949,ce a restabilit statul de drept pe intreg ter. Ger.=> 3 consecinte majore:
5

1. Promovarea dr. const->a insemnat si promovarea dr. supranational, adica aplicarea dr.
European ( in special a tratatelor fondatoare a U.E. + Conventia europeana a drepturilor
omului)
- toate dispozitiile din ramurile de drept (in special civil) sunt aliniate dr. const
2. Au avut loc reforme tehnice importante in dr. penal si procedura penala, pornindu-se de la
principiul legalitatii ( nullum crimen sine lege=nimeni nu poate fi tras la raspundere juridica daca
fapta comisa nu este reglementata intr-o norma de drept)
- procedura releva un sist. intermediar intre familia anglo-saxona si sist. francez de drept
- este un sistem acuzatorial, dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum dreptul la
aparare, detentia provizorie sau preventive etc.
3. Reformarea dreptului privat
- au aparut noi ramuri: dr. familiei, dr pers. handicapate
- s-a reformat falimentul si dr. obligatiilor
II. Organizarea judiciara
- exista jurisdictii ordinare si specializate
a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun
- la nivel bazic: Trib. cantonal, de prima instanta, grad 1 de jurisdictie, judecatorul e unic, judeca litigii
a caror valoare patrimoniala nu depaseste 5000 de euro;
- de la 5000 euro + competenta apartine Trib. regional- complete de 3 judecatori, grad 2, judeca litigii
atat in materie civila cat si in materie penala. In materie penala exista urmatoarea structura: Marea
camera penala ( judeca in prima faza, judeca grosul) si Mica sectie penala
- Tribunalul regional superior- 3 judecatori in complet, grad 2, echivalentul Curtilor de Apel de la noi,
judeca in materie civila, mai prcis apelurile impotriva hot. pronuntate de Tribunalul regional
- grad 3: in vf. Ierarhiei se afla Curtea Federala de Justitie= Curtea Suprema Federala, judeca atat in
civil, cat si in federal
b. In materie adm:
Tribunalul adm + Curti Adm. De Apel + Curti federale adm, analog in dreptul muncii si materie
financiar-fiscala (diferenta e ca nu sunt administrative ci de munca sau financiar-fiscale)
c.jurisdictia constitutionala
- exista Curtea Constitutionala, create in 1949, 16 judecatori, doua camera, in fiecare camera sunt
cate 8 judecatori ( are sediul la Karlsruhe). Desi nu face parte din jurisdictiile ordinare, totusi, face
parte din puterea judecatoreasca=> orice judecator poate sesiza C.Constitutionala
6


III. Izvoarele dr. german
- legea scrisa;
- jurisprudenta are valoare persuasiva;
- exista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta), dar nu exista o
hotarare judec. unica, in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept pt ca
formarea dr. de catre jsp. ger. se poate realiza doar in urma hot. judec. successive, din care sa fie
deduse reguli de drept
- contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala, generala;


Dreptul musulman sau Islamic

I.Formarea si izvoarele
- un drept de inspiratie religioasa
- exista trei izvoare religioase: Coranul, Sounnah, Ijma;
- exista si surse laice de drept;
a. Coranul
- cuprinde revelatii ale profetului Mohamed, facute de Arh. Gavril, pe care profetul le-a transmis
oamenilor;
- doar 500 de versete priversc dreptul;
- in ceea ce priveste dr penal sunt 6 fapte care sunt retinute, def. ca infractiuni sau crime;
- in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de familie + statutul persoanei + poligamia +
repudierea + succesiunile;
- 70 de versete din Coran sunt ref. la statutul persoanei, 30- dr penal, din care 13 se refera la
procedura judiciara, 10- dr const, 10- eco. + finante, 25- dr international, 70- dr civil propriu-zis (
proprietate si obligatii, in special);

b. Sounnah
7

- cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui Mohamed, trad. concretizate intr-un ansamblu de
hadithuri. Un hadith reprezinta o propozitie sau un vers cu privire la viata profetului Mohamed, vb
sale, obic. sale, atitudinea avuta in fata vietii;
- exista trei categorii de hadithuri ( n. cutumiare religioase)
- autentice: doar ele pot fi invocate si aplicate ca norme de drept;singurele care stau la baza crearii
concrete a unei reguli
- bune
- false
- exista 8000 de hadithuri; unele sunt contradictorii;
- s-a considerat ca un hadith poate abroga un altul care a fost considerat fals;
- multe hadithuri au fost eliminate;

c. Ijma
- cuprinde acordul unanim al doctrinarilor
- dogma sa este urmatoarea: caracterul infailibil al vb profetului

*Concordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ijma
- s-a considerat ca nu este necesar sa existe unanimitate, astfel au aparut rituri diferite de Ijma, care
nu au fost considerate obstacole in calea aplicarii Ijma;
- se face o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor, care considera ca pot exista rituri religioase
dif, dar trebuie sa fie compatibile cu Coranul si Sounnah) si cele eretice ( apartin siitilor, considera ca
seful musulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina familiei profetului; pentru sumiti, califul trebuie sa fie
arab, dar poate fi orice musulman);
- Ijma este folosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( ex. Coranul);
- pt ca o regula de drept sa fie admisa de ijma nu este suficienta credinta poporului sau aderarea
unanima la aceasta
*- a nu se face confuzie cu cutuma
- unanimitatea se cere doar din partea specialistilor, a jurisconsultilor
- acc. reg. de drept confera solutii juridice/ efecte juridice, inseamna o admitere unanima ( admitere
unanima= prioritate fata de lege pt ca regula respectiva are forta legii)
8

Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul izvoarelor dreptului; numai Coranul si
Sounnah sunt considerate cele mai importante izvoare, Ijma este considerata un izvor provenit din
ratiunea umana, ratiune ce nu a beneficiat de revelatii divine;
- exista consacrat un concept aparte-ijdihad;
- juristii musulmani au incercat sa explice sol. juridice pornind de la Coran si Sounnah. Ei nu au fost
preocupati de teoretizarea dr, ci de sistematizarea unui mecanism intelectual pt a legitima o practica
care sa gaseasca solutii la cazurile noi, dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca s-au limitat la
a avea doar rolul de a interpreta si de a preciza sol. continute in sursele initiale ( Coran si Sounnah)
- interpretarea lor s-a impus erga omnes

Sursele laice sunt complementare si compatibile cu sursele religioase,.
Cutuma a fost retinuta ca izvor de drept daca nu a fost contrara legilo scrise si regulilor religioase
Legea scrisa trebuie sa respecte conditia si sa nu fie in contradictie cu regulile religioase.
Judecatorul poate dezvolta un rationament prin analogia surselor religioasa, elaborand solutii proprii.
Are libertatea de a crea norme de drept numai daca nu gaseste solutii in coran/ sounah. Nu are
liberatea de a crea precedente.