Curs 8 2011

Sisteme atipice de drept

1. Consideratii generale
2. Sistemul scandinav
3. Sistemul japonez
4.Sistemul chinez
*Articol din AUB, 4/2009, pg. 18-23 pentru completari

1. Consideratii generale
Diversitatea juridica prezinta cateva sisteme de drept care nu pot fi incadrate in niciuna din
familiile clasice (romano-germanica, anglo-saxona, musulmana), sisteme a caror diferenta
intriga, dar diferenta nu exclude armonia in diversitatea juridica.
La ora actuala sunt considerate 3 sisteme atipice: sistemul scandinav, sistemul japonez, sistemul
chinez.

2. Sistemul scandinav
Initial, doctrina a incadrat acest sistem in familia dreptului romano- germanic pentru ca, ulterior,
datorita trasaturilor sale, sa recunoasca faptul ca el nu apartine niciunei familii clasice de drept.
Apartin sistemului scandinav: Finlanda, Danemarca, Suedia si Norvegia, iar unii autori considera
ca putem include si Islanda.
Un rol important in formarea sistemului scandinav de drept a fost reprezentat de receptarea
Codurilor civile francez si german. Pe de alta parte, un alt element important il reprezinta
istoria/traditia constitutionala a acestor state; toate sunt monarhii constitutionale, mai putin
Finlanda care e republica prezidentiala.
Danemarca are un regim parlamentar unde rolul central este jucat de primul- ministru, monarhul
are rol simbolic. Parlamentul este ales prin vot direct, pe un mandate de 4 ani.
Curs 8 2011

Norvegia, idem, cu deosebirea ca este un stat confesional luteran; Suedia e tot un stat luteran cu
Parlament ales; o parte din parlamentari prin scrutin (310) si o parte prin sistem proportional
(39), pentru 3 ani.
In ceea ce priveste Finlanda, are un regim prezidential, dar exista si un prim- ministru care
conduce Guvernul. Presedintele e ales pe 6 ani, prin vot universal.
In ceea ce priveste izvoarele dreptului scandinav, sursa esentiala o reprezinta Codurile civile
francez si ferman, cu ajutorul carora au fost unificate normele de drept privind comertul,
brevetele ( in special proprietatea intelectuala), precum si in materie financiar-bancara.
In ceea ce priveste dreptul familiei, acesta reflecta valorile traditionale ale societatii scandinave.
Dreptul penal este caracterizat de idea ca sanctiunea aplicata sa fie cat mai mica. Astfel, cea mai
mare pedeapsa este inchisoarea de maxim 15 ani.
Juristii scandinavi au introdus si institutii juridice din sistemul anglo-saxon. Astfel, au aparut
solutii juridice noi despre care s-a spus, insa, ca a nu au fost conceptualizate in prealabil (
preluare tale quale).

3. Sistemul japonez
a) Dreptul traditional: este marcat de influenta chineza, care a dominat incepand cu secolul 5
pana in 1868 sistemul japonez.
Doctrina care a stat la baza sistemul de drept a fost confucianismul.
Au fost adoptate coduri ce contineau dispozitii represive (sanctiuni juridice). S-au dezvoltat in
special dreptul administrative si penal.
Monarhia japoneza a fost creata dupa modelul Chinei. Treptat, confucianismul a fost inlocuit cu
budismul, iar rolul monarhului a devenit decorativ. Apar castele, caracterizate de promovarea
inegalitatii si a discriminarii intre membri.
b) Dreptul modern: este caracterizat de o influenta occidentala ce surprinde doua momente:
1. Europenizarea dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile francez si german.
2. Receptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organizarea judiciara.

1-S-a desfasurat intre 1868-1945. Este caracterizat de un puternic proces de codificare, sistematizare a
dreptului japonez, astfel ca se adopta: Codul civil japonez (contine dispozitii din codul civil francez si
Curs 8 2011

german; mixt), Codul de procedura civila (1890), Codul de Comert ( 1899), Codul penal (1907) si Codul
de procedura penala ( 1922).
In ceea ce priveste dreptul contractelor, are la baza teoria germane, in special in ceea ce priveste
neexecutarea contractelor. Exista si dispozitii din dreptul francez.
Raspunderea civila este atat de influenta franceza, cat si germana.
Repararea prejudiciilor (civil) are la baza teoria franceza (potrivit careia trebuia reparat nu numai
prejudicial material, ci si prejudicial moral; prejudiciu moral= suferinta de natura psihica pe care
o suporta victim sau familia victimei si care trebuie reparata).
In ceea ce priveste 2- acest moment a inceput in 1945, cand trupele americane s-au instalat in
Japonia si au exercitat o influenta importanta asupra sistemului de drept=> in 1946 a fost
adoptata o noua Constitutie, fondata pe principii noi, moderne, cum ar fi principiul suveranitatii
poporului, principiul egalitatii ( urmarea suprimarea princ. de caste), principiul laicitatii statului.
Normele cutumiare japoneze, care erau transp. in Codul civil japonez, in special cele din material
casatoriei au fost abrogate.
In ceea ce priveste organizarea judiciara, aceasta are la baza sistemul american. Au fost create
tribunale de prima instanta, tribunal regionale, Curti de Apel si Curtea Suprema a Japoniei. Toate
au competente in toate materiile, dupa modelul american.
Curtea Suprema are un sistem politizat de numire a judecatorilor. Este formata din presedinte si
15 judecatori. Judeca conformitatea hot. judecatoresti cu legea (control judiciar), se pronunta
asupra tuturor cauzelor cu care este sesizata (si pe motive de drept si fapt), spre deosebire de
sistemul American (doar motive de drept). De asemenea, are competentw in controlul const.
legilor pt. ca, la fel ca in sistemul American, judeca conformitatea legilor cu Constitutia.
Exista si o preocedura necontencioasa sau prejudiciara care cuprinde doua faze: compromisul si
concilierea, si care reflecta valorile traditionale japoneze (in Europa, mediere). Aceasta
procedura e obligatoriu de urmat inainte de a ajunge la judecator.

4.Sistemul chinez
Are tot doua etape de formare:
a)Sistemul traditional a fost fundamentat pe confucianism. A fost un sistem ce a cuprins atat norme
cutumiare, cat si norme scrise, in special in materie penala, avand forma codurilor dinastice.
Notiunea de drept subiectiv a fost introdusa abia in secolul 20.
Curs 8 2011

b)Sistemul actual: in 1949, China devine republica populara si sistemul de drept se transforma
intr-un sistem socialist, dupa model sovietic. Dreptul actual este tot un drept socialist, insa
atenuat in materia proprietatii si in materie comerciala, dar, in ceea ce priveste notiunea de drept
subiectiv, continutul acesteia a fost complet bulversat. Astfel ca statutul persoanelor sau dreptul
persoanelor in China este denaturat.
A avut loc odata cu trecerea la noua forma de guvernamant, reconsiderarea izvoarelor de drept,
astfel ca legea scrisa este izvorul principal de drept. Izvoarele secundare sunt reprezentate de
cutumele civile si comerciale si de jurisprudenta (exclusiv a Curtii Supreme).
In doctrina s-a pus problema daca in sistemul chinez normele internationale au prioritate fata de
normele interne in caz de conflict. Raspunsul dat a fost cvasipozitiv, in sensul ca nu exista o
lege/ norma juridica interna care sa prevada superioritatea dreptului international fata de cel
chinez.
In ceea ce priveste organizarea judiciara, urmareste tot modelul socialist. Exista doua grade de
jurisdictie:
Grad 1- Tribunalele populare locale (tribunale locale de baza, sunt comunale si orasenesti) - in
micile orase; Tribunale populare mijlocii sau medii- orase mari care au si sectoare (la noi,
municipii), Tribunale populare superioare- la nivel de provincie ( Curti de Apel, la noi) si
Tribunale special -specializate intr-o anumita materie ( ex. dreptul muncii).
Grad 2: Curtea Suprema, impartita in mai multe sectii. Numirea este politica. Judeca atat in
prima, cat si in ultima instanta. Se pronunta in drept. Hotararile ei sunt obligatorii pentru
instantele inferioare.
Dreptul penal este de tip sovietic. Curprinde infractiuni grave, cea mai grava pedeapsa este cea
cu moartea.
Dreptul privat, in 1987, a cunoscut o reforma importanta, fiind adoptat un codex: Principii
generale de drept civil care a cuprins mai multe legi care au codificat cutumele chineze. Ca
urmare a acestui act normativ, s-au dezvoltat dreptul comercial si proprietatea privata. De fapt,
intregul drept privat este dominat de influenta romano-germanica.

CONCLUZII sisteme atipice:
Sunt sisteme juridice cu un regim mixt, de tip liberal. Fiecare sistem este un element al
macrosistemului diversitatii juridice. Nu exisra sistem juridic pur, preluam creator unii de la altii,
ceea ce este o dovada a armonizarii diversitatii juridice si a unitatii sistemelor de dept, pentru ca
exista unitate in diveristate. Armonizarea nu inseamna, insa, unficare juridica, adica aducerea la
Curs 8 2011

un numitor comun a tuturor sistemelor. Lumea juridica nu se poate reduce la 3-4 sisteme de
drept. Existenta diferentelor sistemelor este un element al identitatii nationale a fiecaruia.




Izvoarele dreptului

1 .Notiunea de izvor
2. Clasificarea izvoarelor
3. Prezentarea analitica

1.Notiunea de izvor
Notiunea de izvor de drept comporta o distinctie intre notiunea de izvor material/real si notiunea
de izvor formal al dreptului.
Izvoarele material/reale sunt reprezentate de conditiile material de existenta a unei societati. Unii
autori considera ca intra in aceasta categorie si ideologia epocii.
Izvoarele formale reprezinta un ansamblu de modalitati prin care continutul unei norme de drept
devine o regula de conduita obligatoriu de urmat.
Exista, in opinia altor autori, si categoria izvoarelor neformale, cum ar fi politicile statale sau
publice in anumite materii, constiinta juridica, anumite convingeri publice sau constiinta sociala.
Ceea ce ne intereseaza, insa, este notiunea de izvor de drept in sens formal.
In tabloul izvoarelor formale s-au cristalizat 4 categorii: legea scrisa, cutuma sau obiceiul juridic,
jurisprudenta sau precedentul judiciar si doctrina.

2. Clasificarea izvoarelor
Exista izvoare scrise si nescrise. Cele scrise sunt actele normative adoptate de Parlament,
jurisprudenta si doctrina. Nescrise: cutuma sau obiceiul juridic.
Curs 8 2011

Sunt izvoare oficiale si izvoare neoficiale. Cele oficiale sunt emise de autoritatile statale: legea
scrisa si jurisprudenta. Cele neoficiale: doctrina si cutuma.
Sunt izvoare directe si indirecte.
Sunt izvoare creative si interpretative. Creative: legea scrisa, cutuma. Interpretative: doctrina si
jurisprudenta.

3.Prezentarea analitica a izvoarelor
Cutuma precede dreptul, este considerat cel mai vechi izvor de drept. La ora actual, in familia
romano-germanica este un izvor secundar, legea scrisa joaca rolul central. In familia anglo-
saxona de drept, cutuma ocupa un rol central, sistemul de Common Law e inca in voga.
Pentru ca o cutuma sa devina un izvor de drept in familia de drept romano-germanica este
necesar ca aceasta sa intruneasca doua conditii sau aspecte. Fie acea cutuma a fost recunoscuta
oficial de catre stat prin incorporarea ei intr-o lege scrisa, fie judecatorul recunoaste in cadrul
unui litigiu o cutuma invocata de una din parti si o valideaza juridic ( ca regula de drept).
In general,, pentru ca o cutuma sa devina izvor de drept trebuie indeplinite doua conditii, o
conditie obiectiva si una subiectiva.
1. Conditia obiectiva: comportamentul pe care-l consacra trebuie sa aiba un caracter repetat
in timp.
2. Conditia subiectiva: consta in convingerea comunitatii respective ca aceea conditie sau
acel comportament sunt obligatorii de urmat, de respectat.
Intrunirea acestor conditii se face cumulativ.
In general, in familia romano-germanica, este important ca legea scrisa sa faca trimitere la o
cutuma locala, adica la norme cutumiare in anumite materii.
Jurisprudenta= totalitatea hotararilor judecatoresti prin care se solutioneaza litigii.
In familia dreptului anglo-saxon, jurisprudenta ocupa un loc central pt ca judecatorul nu face
doar o interpretare si aplicare a legii, ci are rolul de a crea noi reguli de drept. Astfel, in familia
anglo-saxona, judecatorul este obligat, pe de o parte, sa tina cont de jurisprudenta anterioara
considerata precedent judiciar, dar si de propria lui jurisprudenta, pe care nu si-o poate schimba.
Deciziile pe care le pronunta sunt obligatorii pentru toti, nu numai fata de partile litigiului si
pentru instantele inferioare.
Curs 8 2011

In familia romano-germanica, judecatorul nu este obligat sa respecte solutile judecatorilor
pronuntate anterior in aceeasi materie. De asemenea, nu este tinut nici fata de propria
jurisprudenta. Deciziile pe care le pronunta nu sunt obligatorii erga omnes , ci numai inter partes
litiganets.
Totusi, exista doua exceptii cand jurisprudenta este izvor principal de drept: 1- jurisprudenta
constitutionala, in sistemul romanesc, jurisprudenta Curtii Constitutionale- pronunta decizii cu
caracter obligatoriu operabile erga omnes si care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Curtea Constitutionala exercita un control de conformitate a legilor cu Constitutia; controlul de
constitutionalitate poate avea doua forme: a priori- prin obiectie, a posteori- prin exceptie. 2-
Deciziile pronuntate de instanta suprema, Curtea de Casatie, in materia interpretarii si aplicarii
unitare a legii. Curtea de Casatie are prin Constitutie atributii de a veghea la aplicarea unitara a
legii. Atunci cand in solutionarea aceleasi probleme de drept si in aplicarea aceluiasi text de lege
se pronunta solutii diferite de catre instantele judecatoresti ( jurisprudenta este neunitara) se
poate exercita calea extraordinara de atac : recursul in interesul legii de catre Procurolul General
sau procurorii generali de pe langa Curtile de Apel, adresat Inaltei Curti de Justitie si Casatie.
Aceasta va judeca recursul in interesul legii, facand o interpretare unitara a textului de lege ce a
generat solutii diferite, in sensul lamuririi vointei reale a legiuitorului. Scopul este acela de a se
ajunge la o aplicare unitara pe intregul teritoriu national al legii. Interpretarea este obligatorie
pentru instantele inferioare. Decizia se publica in Monitorul Oficial ( solutie preluata din modelul
francez). S-a pus intrebarea daca nu se incalca independenta judecatorilor prin recursul
impotriva legii. Curtea Constitutionala a spus ca nu, deoarece doar interpretarea e obligatorie, nu
si aplicarea.
Doctrina= totalitatea opiniilor emise de autorii juristi cu privire la problemele de drept si la
interpretarea legii.
In trecut, acest izvor de drept avea o pondere esentiala. Opinio doctrinorum/ opinia savantilor
era considerata etalonul in solutionarea litigiilor, in special in familia anglo-saxona. Treptat, rolul
sau s-a diminuat, astfel ca, la ora actuala, este un izvor facultativ/ secundar de drept. Chiar si asa,
rolul doctrinei este important pentru ca solutiile pe care le propun autorii (lege feranda) sunt
preluate de judecatori si legiuitori. In ambele familii, doctrina sau avizul juristilor este cerut in
elaborarea de acte normative.
Actul normativ sau legea scrisa
In familia romano-germana, este principalul izvor de drept.
Legea scrisa trebuie sa intruneasca trei conditii esentiale:
-sa fie adoptata dupa o procedura speciala;
-legea scrisa intotdeauna reglementeaza relatii sociale primare si originare;
Curs 8 2011

-are intotdeauna carater normative;
Contractul normativ exista in trei sensuri: drept constitutional, drept international public,
dreptul muncii. In dreptul constitutional are forma tratatului de creare a federatiei, in cazul
statelor federale. In dr international public- conventii si tratate international. Dreptul muncii-
contracte colective de munca.