TGD CURS 1

Dreptul ca stiinta
Sistemul stiintei dreptului, locul si rolul TGD in acest sistem
1. Etimologie
2. Distinctia intre dreptul obiectiv si drptul subiectiv
3. Drept si societate
4. Drept si norme
5. Drept si justitie
6. Stiinte sociale
7. Stiinte juridice si TGD

1. Etilomogie
Dreptul provine de la latinescul directus care inseamna cale dreapta, neabatuta.
Aceasta semnificatue reprezinta linia directoare a sensurilor termenului de drept
Inca din antichitate s-a pus in evidenta ca dreptul comporta mai multe sensuri. Astfel s-a
vorbit de drepturi considerate individuale, apartinand unei perosne dar s-a avut in
vedere un sens larg , adica cel de ansamblu de reguli, de organizatii si functii ale
societatii. Mai tarziu aceasta conceptie s-a fundamentat sub forma notiunilor de drept
obiectiv si drept subiectiv.
2) Distinctia dintre drept obiectiv si drept subiectiv
Drept obiectiv reprezinta un ansamblu de norme de conduita ca guverneaza relatiile
interumane in cadrul statului .
Drept subiectiv reprezinta posibilitatea recunoasterii de lege unei persoane de a avea si
a pretinde si de a apela in caz de nevoie la forta de constrangere a statului.
Dreptul subiectiv este legat de o persoana, de un titular denumit subiect de drept
Dreptul obiectiv din literatura de specialitate este considerat a sta la baza conceptiei de
ordine juridica.
Doctrina franceza prin anumiti autori subliniaza insa ca dreptul obiectiv in realitate este
cel care reprezinta chiar ordinea juridica.
Dreptul este considerat insa de alti autori ca find un fenomen, deaceea unii autori din
Europa occidentala vorbesc despre drept ca un fenomen juridic.
In opinia noastra dreptul este diferit de fenomenul juridic, acesta din urma avand o sfera
mai larga.
Pentru a intelege mai bine dreptul si fenomenul juridic trebuie sa avem in vedere trei
coordonate fundamentale
a) relatia dintre drept si societate
b) relatia dintre drept si norme
c) relatia dintre drept si justitie
3) Dreptul si societatea
Relatia aceasta este guvernata de 2 principii de baza: acolo unde exista drept societate
exista si drept iar acolo unde exista drept, exista si societate.
Astfel dreptul are un pronuntat caracter social; se considera ca dreptul a aparut o data
cu statul ca sistem organizat de reguli de conduita, care sunt aparate de o autoritate
statala.
Pe de alta parte s-a sugerat ca acolo unde intalnim un ansamblu organizat de reguli de
conduita si aparate de mecanism statal, unde intalnim drept, intalnim si o societate
organizata intr-o structura institutionala.
Nu toate normele juridice, desi au un pronuntat caracter social acopera intreaga sfera a
relatiilor sociale, astfel in afara normelor juridice exista si alte norme sociale: morale si
de etica, religioase.
In literatura de specialitate s-a spus ca daca orice forma juridica are caracter social,
reciproca nu e valabila: nu orice norma sociala are caracter juridic.
4) Relatia dintre drept si norme
Inca din antichitate, dreptul s-a aflat in stransa legatura cu morala, ajungand sa se
confunde cu morala. Astfel prima definitie a dreptului, forma de drept era: Just est boni
et aqui(dreptul este arta binelui si echitabilului)
Unii dintre autori subliniaza ca notiunea de norma si regula sunt sinonime. Cel mai
adesea dreptul este definit ca fiind un ansamblu de norme iar norma, o regula de
conduitace disciplineaza comportamentul uman. Ceea ce este important este ca regula
de drept reprezinta o manifestare de vointa destinata sa produca efecte juridice admise
sau acceptate de altii. In aceasta definitie intalnim 3 elemente importante:
1. Este o manifestare a vointei
2. Produce efecte juridice din care razulta caracterul obligatoriu al regulii, spre
deosebire de normele morale
3. Efectele sunt acceptate, fapt din care rezulta recunoasterea sociala a valorii
ocrotite de norma de drept.













Seminar
Clasificarea stiintelor sociale
Stiinta= sfera de activitate umana a carei functie consta in dobandirea si sistematizarea teoretica
a cunostintelor despre realitate sistem si societate.
Se clasifica in
Stiinte de tip nomotetic
Nomotet- persoana care participa la reviziurea unei legi
- isi propune sa stabileasca legile si relatiile fundamentale dintr-o societate
- isi propune reconstituirea si interpretarea trecututlui
- studiaza aspectele normative ale activitatii umane
- cercetarea epistemologica a stiinti
epistemologic = Parte a gnoseologiei care studiaz procesul cunoaterii aa cum
se desfoar n cadrul tiinelor
gnosologie = Teorie filozofic asupra capacitii omului de a cunoate realitatea
i de a ajunge la adevr;

Dreptul de studiaza
- dpdv global
- dpdv istoric: fenomen ce isi conserva anumite permanente da se si transforma pe
masura dezvoltarii sociale
- din perspectiva structurala(domeniu su mai multe elemente componente in stare de
interferenta)
Sistemul de drept este alcatuit din
1) TGD
2) Stiinte juridice istorice (cercetarea istoriei dreptului dintr-o anumita tara si/sau
dezvoltarea fenomenului juridic)
- ele ne ajuta sa urmarim evolutia unei institutii de-a lungul timpului
- istoria ideilor juridice, a marilor curente si scoli de drept
3) Stiinte juridice de ramura (studiaza fenomene juridice, particulare su anume ramurile
dreptului: st d constit, d penal, d civil)
Fiecare ramura a dreptului este alcatuita dintr-un grup de norme juridice care
reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe baza unei metode comune si in
tmeiul unui principiu comun.
Ex: ob d penal il formeaza rel de aparare sociala, relatie ce se naste intre stat si cei ce
nesocotesc dispozitiile legii penale.
4) Stiinte ajutatoare(participative) nu fac parte propriu zis din sistemul dreptului dar
care de multe ori sunt indispenabile unei bune aplicari a normelor jurodoce sau
cunoasterii unor fenomene juridice.
Scurt istoric
Aceasta disciplina s-a conturat inca de la 1275 cand a fost publicata lucrarea lui Vilhem
Durantis. Insa preocupare apentru conceptualizarea anumitor notiuni de drept este mult mai
veche si dateaza cel putin din epoca lui Platon.(5-4 ien)
Inca de atunci se punea problema definitiei unor notiuni precum drept., justitie, stat si a
gasirii unei modalitati...
Platon, Aristotel Socrate au fost cei care au pus bazele filozofice ale culturii juridice
occidentale.
In literatura de specialitate romaneasca, merita a fi mentionate:
Drept mational public(Iasi)
Drept national privat(Iasi 1868) de Simion Parmitiu
Constantin Dissescu:
1. Ce e enciclopedia dreptului(1915)
2. Ideea de drept si fundamentul ei(1911)
Elementele dreptului civil (Matei Cantacuzino)
Articole publicate in perioada 1880-1895 la revista Dreptul (Dimitrie Alexandrescu)






















TGD Curs 2
5. Dreptul si justitia
Principala misiune a dreptului este acea de a asigura justitia adica dea a da fiecruia ce este al sau.
Misiunea de a asigura justitia nu este singura misiune a dreptului pentru ca el trebuie sa asigure
organizarea si functionarea societatii. Dreptul este stiinta justului si a utilului. Organizarea
societatii si supravegherea ei este asigurata prin ocrotirea valorilor fundamentale care sunt
valori patrimoniale sau nepatrimoniale.
Avand in vedere cea de-a doua misiune a lui s-a ajuns la o analiza economica a acestuia, dreptului
i s-a aplicat o conceptie utilitarista. Conform acestui concept dreptul este un concept de
maximizare a utilizarii sau satisfaceri nevoilor individuale si colective.
Justitia a preluat aceasta noua conceptie astfel ca unele hotarari judecatoresti au inceput sa
cuprinda in motivarea lor ratiuni economice. In Europa conceptia economica a cunoscut o mare
dezvoltare mai ales in franta dar nu in aceasi masura ca in SUA. Dreptul francez desi a preluat
anumite concepte economice nu a aderat intru totul la motivele economice ale solutilor
judecatoresti.
Prin urmare vom intalni in dreptul francez concepte precum clauze abuzive, obligatia
precontractuala de informare sau taxe fiscale care sanctioneaza o anumita conduita.. Dar in
motivarea hotararilor judecatoresti nu se tine cont exclusiv de atfel de notiuni economice.
6. Stiinta dreptului
a) Relatia dintre fapte si drept.
Stiinta analizeaza faptele, juristul spune dreptul, adica ceea ce trebuie sa fie, sa guverneze in
societate. Faptul nu este drept pentru ca dreptul nu poate lua nastere prin simpla exist a faptelor.
Asadar dreptul ajunge sa se confunde cu obiectul sau cu faptul de a emite norme juridice ci de a
masura caracterul just sau injust al valorilor aparate de norme.
Acest lucru presupune ierarhizarea valorilor, lucru care este real prin intermediul stiintelor
sociale.
b) Tabloul stiintelor sociale:
a) Stiinte de tip nomopetic: psiho, politologie
b) Stiinte istorice: studiul trecutului
c) Stiinte juridice: studiaza aspectele normative ale activitatii umane
d) Cercetarea epistemologica a stiintei

7. Sistemul stiintelor juridice
Stiinte juridice de ramura
Stiinte juridice istorice
Stiinte sjutatoare
TGD
Stiinte juridice de ramura: studiaza un anumit fascicul de relatii umane aparand valorile
particulare dupa caz folosind o metoda comuna si principii comune de reglementare.
Pun in evidenta existenta a 3 elemenete importante
1) Obiect de reglementare
2) Metoda comuna de reglementare
3) Principii
Obiectul de reglementare il constituie relatiile parimoniale si personale nepatrimoniale, metoda
comuna fiind cea a egalitatii partilor si dupa principipii comune(Civil)
Dreptul penal reglementeaza relatii sociale de aparare a statului aparate de dreptul public astefl
ca va avea principii diferite.
Aceasta reglememntare a relatiilor sociale a produs prima mare diviziune: dreptul public si
deptul privat.
Dreptul public apara valorile generale ale societatii de interes pentru toti iar dreptul privat apara
valorile particulare. Daca in dreptul privat exista egalitatea partilor, metoda de reglementare este
cea de autoritate sau subordonarea partilor. Astfel partile nu se afla pe pozitie de egalitate.
Dreptul administrativ reglementeaza relatiile sociale din sfera autotitatii publice. In procedeul de
organizare sau executare al legii.
Dreptul constitutional reglementeaza relatii sociale cu prilejul instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii in stat.
Stiinte juridice istorice
Stiinte juridice ajutatoare
- stiinte desprinse din descoperrile clasice care contribuie la cunoasterea fenomenului
juridic,: med legala, logica juridica.
TGD
Are rolul de a formula concepte, notiuni si categorii juridice si principii ale dreptului.
TGD: pleaca de la studiul fenomenului particular folosind cunostinte oferite de stiintele juridice
de ramura si generalizeaza formuland notiuni,categorii si concepte valabile pentru toata stiinta
dreptului. Ea pleaca de la concret si abstractizeaza studiul unui fenomen juridic particular. Este
posibil sa ajunga a fi abstractizat formulandu-se notiuni de maxima generalitate.
TGD nu este un magna mater pentru toate stiintele. Fiecare stiinta de ramura nu face altceva
decat sa studieze un fascicul restrans de relatii sociale nefiind interesata de fundamentarea
conceptiilor comune, generale pentru intreaga stiinta a dreptului. Acesta este rolul unei dicipline
separate care sa sintetizeze si sa abstractizeze fenomenele juridic particulare.
TGD are atat un important caracter teoretic dar si un caracter practic. Astfel in procedura juridica
adeseori sunt folosite definitiile generale ale conceptelor juridice.










TGD Curs 3
7. Metodologie juridica
1. Notiune
2. Metode: metoda logica, comparativa, istorica, sociologica, cantitativa
Etimologie
Metodus: stiinta drumului folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat.
Metodologia juridica = un ansamblu de fapte de o relativa inraritate, fapt exprimat printr-un
numar de metode care au ca obiect relatiile dintre metode care se stabilesc in procesul
cunoasterii fenomenului juridic.
Continutul metodologiei juridice este dat de principiile, normele care apar in cercetarea stiintelor
juridice.
1. Metoda logica
Stiinta deductibila
Orice norma are un continut si o forma:
- afirmata cu privire la agentul actiunii
- actiunie
- caracterul conduitei actiunii
- un factor al existentei normei
Forma: In conditiile C agentului A ii este permis, interzis, recomandat sa faca actiunea A
2. Metoda comparativa

- presupune mai multe reguli
a) Nu se poate compara decat ceea ce e comparabil conform principiului simeria
simiriminus pentru a putea face o comparatie trebuie sa existe elemente comune al
termenilor ce sunt comparati. Ex: nu se poate compara institutia testamentului cu
institutia casatoriei. In literatura de specialitate s-a exprimat opinia ca in cazul in care nu
exista si asmenari intre termenii de comparat nu s-ar putea face comp. E adevarat ca
oricare comparatie presupune asemanari se deosebiri dar atunici cand exista numai
deosebiri iar natura termenilor e aceasi putem fac o comparatie prin contrast. Institutiile
juridice ale sitemului romano-germanic de drept sunt total diferite de cele ale sistemului
islamic de drept. Ex: inst casatoriei, inst proprietatii. Practic nu exista decat deosebiri in
ceea ce priveste institutia proprietatiisi a casatoriei comparatia este facuta prin
contrast
b) Termenii de comparat trebuie judecati in contextul lor economic, politic, social,istoric in
care au aparaut.. Ex: daca vrem sa comp 2 institutii juridice trebuie avut in vedere
contextul apartiei acestora in sistemul legislativ.
c) Trebuie avut in vedere nu numai sensul initial al normei ce guverneaza termenii de
comparatie ci si evolutia acestuia in timp

3. Metoda istorica

- are ca scop surprinderea evolutiei in timp a termenilor de comparat
- presupune studiul evolutiei uniei anumite institutii politice verificand ceea ce este util
pentru cercetarea juridica actuala.

4. Metoda sociologica

Dreptul are un profundcaracter social de aceea folosind aceasta metoda pres cercetarea
relatiilor sociale din perspectiva analizei impacutului acestora asupra sistemului de
drept al uni stat.
Exista o relatie sociala care initial nereglementat reclama ulterior transformarea unor
norme de drept dar nu e mai putin adevarat fatul ca dreptul nu poate reglementa sinici
nu e bine toate relatiile sociale.
Astfel comporta consacrare normativa numai relatiile sociale de maxima imprtanta
pentru organizarea si functionare societatii.
- presupune apelul la aplicarea mijloacelor specifice sociologice pentru a stabili cauzele
anumitor fenomene juridice ptr a prognoza evolutia lor.
- Moris Haurion spunea ca putina sociologie te indeparteaza drept dar multa sociologie te
readuce la el. Rezulta ca toate fenomenele juridice sunt si fenomene sociale pe cand nu
toate fenomenele sociale sunt si fenomene juridice. Dreptul surprinde acele relatii
esentiale sociologiei.

5. Metoda cantitativa

- se refera la metodele de informare juridica de statistica juridica care sunt folosite in
anchete
- exista tendinta de a folosi pe scara larga aceasi metoda in activitatea judiciara pentru
abdicarea electronica a cauzelor repartizarea aleatorie a dosarelor.
- Exista programe de legislatie si de jurisprudenta care concentreaza sub forma unei baze
de date sau a motoarelor de cautare siteme legislative si jurisprudenta instantelor
judecatoresti.
- In literatura de specialitate s-a pus problema daca putem folosi metoda cantitativa
inclusiv in solutionarea problemelor juridice sau altfel spus pana unde poate merge
aplicarea metodei cantitative. Omul nu va putea fi inlocuit de calculator. Prcesul de
aplicare al legilor inseamna interpretarea acestora.
Conceptul dreptului
1. Acceptiunile termenului drept
2. Orginea si apartia dreptului dimenriune istorica
3. Dimensiunea sociala a dreptului
4. Sistemul dreptului
5. Tipologia juridica
6. Esenta, continutul si forma dreptului
1. Acceptiunea termenului drept: stiinta , tehnica, arta.
Dreptul este o stiinta pentru ca el are un aparat conceptual propriu, legi si metode proprii de
cercetare juridica. Stiinta dreputlui e un factor subzistent care cuprinde toate ramurile dreptului:
TGD, stiinte istorice, stiinte ajutatoare.
Dreptul este o tehnica pentru ca el cuprinde un ansamblu de reguli particulare, pentru
reglementarea actelor normative pentru desfasurarea si solutionarea proceselor aflate pe rol
procedura civila si penala.
Dreptul este o tehnica prin continutul normelor sale cu caracter special in anumite materii. Ex:
actele normative ce reglementeaza normele tehinice in materia constructiilor.
Dreptul este o arta vorbindu-se de arta judecatorului de a solutina legile dar si de a arta
avocatului de a pleda cauza. Se vorbeste si depre arta legiuitorului de a reglementa si legifera
relatiile sociale.



TGD Curs 4
2. Originea si aparitia
Diviziunea istorica a dreptului
Au existat 2 probleme:
1. Daca dreptul apare o data cu statul sau apare o data cu rimele forme de civilizatie
2. Daca dreptul este apanajul exclusiv al statului; daca statul e singurul creator de drept sau
daca poate fi creat de mai multe structuri organizatorice, incluziv nestatale.
1. In literatura de specialitate au existat mai multe opinii. Unii au sustinut ca dreptul apare
de la primele forme de organizare umana(ginta/triburi). Inca de atunci se poate observa
existenta unor reguli de convietuire umana care se refereau la relatiile dintre seful
comunitatii ajungandu-se la formularea treptata a unor interdictii. Au aparut tabuuri cu
privire la anumite obiecte sau persoane; ex: era interzisa folosirea de catre membri
comunitatii a obiectelor persoanale ale sefului de trib, pedeapsa fiind moartea. Treptat
au rezultat totemurile (totem= ruda fratelui/surorii) vorbindu-se despre existenta
sistemului totemismului de clan. Sustinatorii acestei opinii ajung sa afirme ca exista un
adevarat drept primitiv si ca dreptul are un caracter prestatal.(exista inaintea aparitei
statului). Altii autori, insa, spun ca dreptul nu poate exista in afara unui cadru organizat
capabil sa-i ofere protectie; dreptul nu poate exista in afara statului , statul este singura
forma de organizare care a creat autoritatiile specifice care au misiunea sa asigure
dreptul atunci cand ele este incalcat. Nu trebuie sa confundam regimul de convietuire
din cadrul comunitatii primitive cu reguli de conduita obligatorii aparate de autoritatile
statale din cadrul sistemului de drept. Caracterul obligatoriu, de esenta a normei juridice
este asigurata numai in cazul statului. Acesti autori au afirmat ca dreptul apare cu statul.
Aceasta opinie este corecta.
2. S-au formulat 2 teorii:
a) teoria monismului juridic
b) teoria pluralismului juridic
a) Teoria monismului juridic spune ca doar statul poate crea drept . Nu exista alta structura
care sa poata crea drept.
b) Teoria pluralismului juridic spune ca dreptul este creat de ai multe structuri
organizatorice ale societatii; ex: asociatii/ organizatii nonguvernamentale pot avea
initiativa elaborarii de norme juridice
In ceea ce ne priveste putem afirma ca evolutia actuala a relatiilor sociale demonstreaza ca
este utila recunoasterea sreptului de initiativa legislativa a cetatenilor.
Un drept recunoscut si de Constituia Romaniei pentru ca se impune mai mult ca oricand
necesitatea ca dreptul sa fie corespunzator asteptarilor sociale.
Dreptul de initiativa legislativa a cetatenilor exista si in alte constituii dar are conditii
diferite(de reprezentativitate). Aceasta arata ca nu numai statul poate sa creeze drept ci si
cetatenii cand in conditiile constitutiilor fiecarui stat sau se poate tine const in ceea ce
priveste initiativa legislativa de propunerile organizatiilor nonguvernamentale.
3. Dimensiunea sociala a dreptului
Realitatea juridica nu trebuie confundata cu dreptul, ea este mai complexa, relatia dintre ea si
drept este de la intreg la parte. Componentele realitatii juridice sunt:
1. Constiinta juridica
2. Dreptul(sistem)
3. Ordinea de drept
1. Inainte de a avea o forma concreta, oficializata dreptul este o stare de constiinta,
existaenta mai inatai in constiinta legiuitorului. Astfel, legiuitorul, din ansamblul
relatiilor sociale existente la un moment dat selecteaza acele relatii sociale esentiale
pentru organizarea si functionarea societaii din care formeaza o conduita tip pe care o
sintetizeaza sub forma unei reguli ce va avea caracter obligatoriu.
Constiinta juridica presupune mai multe ipostaze:
a) ipostaza cognitiva
b) ipostaza actionala
c) ipostaza cultural-educativa
Constiinta ne spune ca este ca un receptor fata de stimulii locali si ca un filtru
deoarece selecteaza numai ce este esential pentru societate. Constiinta juridica e un
ansamblu de legi calitative si cantitative de observare a intentiilor membriilor
societatii.
2. Dreptul ca sistem = ansamblu de reguli de conduita aparata cand e nevoie de forta
coercitiva a statului
3. Ordinea de drept(relatii juridice)
- acele relatii sociale selectate, valorizate si transformate in relatii obligatorii
4. Tipologia juridica factori de configurare a dreptului
a) Factor natural
b) Factor social-politic
c) Factor uman

a) Factorul uman cuprinde mai multe grupe de factori

- factor geografic
- factor demografic
- situatii care nu depind de vointa omului
Factorul de configurare a dreptului reprezinta ace elemen care genereaza sau este
susceptibil sa determine crearea de norme juridice.
In literatura de specialitate facorul geografic a fost rcunoscut drept un element care
determina adoptarea a diverse acte normative.
S-a subliniat necesitatea de a nu exagera rolul factorului natural pentru a nu ajunge sa avem
o justitie intr-o parte si alta dincolo. Exagerarea factorului geografic a dterminat in istorie
aparitia unor legi discriminatorii, rasiste din sursa conflictelor din cel de-al Doilea Razboi
Mondial
Factorul demografic poate influenta dreptul , determinand in functie de demografie,
adoptarea de acte normative, fie de stimualre a cresterii demografice.
In asemenea situatii sau imprejurari trecerea timpului a necesitatea reglementarea
prescriptiei achizitive. Ex: nasterea, moartea care determina reglementarea a diverse norme
juridice
b) Factorul social- politic
Cuprinde factorul ideologic , structuri organizatorice ale societatii, grupurile de interese, de
presiune, partidele politice. La baza dreptului sta o anumita ideologie care depinde de
evolutia atat sociala cat si politica a statului respectiv
Ex: La ora actuala la baza majoritatii sistemelor de drept se afla ideologia liberala si
neoliberala bazata pe legea cererii si ofertei, economia de piata si libera concurenta. La
opusul ei de afla ideologia marxista pe care a cunoscut-o si romania si care inca e la baza
anumitor sisteme de drept(vietnam, anumite stat din Asia). Fiecare ideologia a determinat
adoptarea de norme juridice specifice.
Cu privire la structura organismelor politice, atat a partidelor cat si a grupurile de interese
urmarsc promovarea. Grupurile de presiune se afla apropiate de autoritatile decizionale
incercand sa influenteze adoptarea decretelor statale.
Existe grupuri de presiune caregoriale sau grupuri de presiune transcategoriale.
Grupurile categoriale cuprind membrii unor anume profesii.
Grupuri transcategoriale cuprind membrii din mai multe domenii. Ex: Asociatia tinerilor
c) Factorul uman
Este cel mai important factor de influentare a dreptului pentruca destinatarii normelor
juridice sunt oamenii. Dreptul e facut de oameni pentru oameni.
Dreptul are rolul de a reglementa si sanctiona comportamentul uman in societate,
afirmandu-se ca dreptul reprezinta un model cultural. Dreptul in indeplineste misiunea sa de
a raspunde asteptarilor sociale asigurandu-se astfel si rolul lui de preventie. Dreptul nu are
doar caracter regresiv ci si preventiv, care se plaica numai prin faptul ca norma juridica
corespunde cu asteptarile sociale pentru ca atunci normele normele juridice sunt respctate
de bunavoie.



TGD Curs 5
Continutul si forma dreptului
Dreptul reprezinta un ansamblu de elemente calitative si cantitative.
A studia esenta unui fenomen este a cerceta substanta acelui fenomen si prin urmare si studiul
esentei dreptului presupune stabilirea elementelor cantitative ale acestuia.
Dreptul exista mai intai intr-o stare de constiinta si anume constiinta juridica legiuitoare care
presupune un proces de selectie a dorintelor individuale. Dorintele individuale ulterior sunt
supuse unui proces de valorizare sub forma vointei generale a societatii. Daca legiuitorul isi
insoteste vointa devine juridica si reprezinta substanta dreptului. Deci, esenta dreptului consta in
calitatea juridica a vointei si a interesului aflat la baza reglementarilor normative.
Continutul dreptului este mult mai extins decat esenta . Nu se reduce la ea si nu se compune cu
aceasta.
In literatura de specialitate au existat 2 opinii cu privire la continutul dreptului.
S-a afirmat ca dreptul se compune exclusiv din norme juridice vorbindu-se despre
continutul normativ al dreptului, iar in ceea ce priveste relatia dreptului cu
societatea s-a spus ca dreptul nu are decat o singura relatie: cu statul. Mai mult s-a
subliniat ca din continutul dreptului trebuie sa fie inlaturat orice element care nu
are caracter normativ, adica juristii trebuie sa faca o epurare a dreptului de acele
elemente lipsite de normativitate. Aceasta este teoria normativista sau teoria pura a
dreptului sustinuta de Hans Kelsen.
Cea de-a doua opinia a criticat conceptia normativista, sustinand ca nu se poate
reduce intregul continut al dreptului doar la continutul normativ pentru ca dreptul
mai contine, pe langa normele juridice si principii de drept, prin urmare continutul
dreptuluie mult mai stufos decat ansamblul strict de norme juridice. Astfel ar
insemna ca normele juridice sa fie echivalente cu insusi continutul dreptului.
Aceasta a doua opinie e cea unanim acceptata in doctrina.
In ceea ce priveste forma dreptului, ea reprezinta modalitatea de exteriorizare a continutului in
cazul in care avem de-a face cu forma externa sau modul de alcatuire interna a continutului.
Forma interna a dreptului prezinta modul de structurare a sistemului de drept pe ramuri si
interiorul ramurilor de drept arata gruparea pe instituii juridice.
Forma externa prezinta mai multe caractere in functie de urmatoarele criterii:
a) dpdv al izvoarelor dreptului forma externa se przinta ca fiind fie lege scrisa, obicei
juridic, jurisprudenta si doctrina
b) dpdv al sistemelor legislative putem avea incorporare si codificare de legislatie prin
care se exteriorizeaza continutul, Incorporarea presupune simpla grupare a
normelor juridice, codificarea e o adevarata opera legislativa si presupune
integrarea coerenta a dispozitiilor normative emise intr-o anumita materie intr-un
singur act normativ. Ex: Codul civil, codul penal
c) dpdv al fortei juridice a actului normativ, putem intalni legi organice ordinare,
ordonante(norme cu putere de lege), hotarari de Guvern, ordine ale ministrilor,
ordine ale prefectilor, dispozitii ale primarilor, hotarari ale Consiliului Judetean,
hotarari ale Consiliului Local.
Sistemul legislativ cuprinde totalitatea actelor normative
Sistemul de drept cuprinde ansamblul de relatii sociale grupate pe ramuri si institutii juridice
Sistemul juridic cuprinde si sistemul legislatiei, in principiu toate relatiile reglemenate de un act
normativ.
Sistemul dreptului pune in evidenta 2 concepte fundamentale
Conceptul de ramura de drept
Conceptul de institutie publica
Ramura de drept cuprinde relatiile sociale dintr-un anumit domeniu reglementat in baza aceleasi
metode si in baza unor principii comune.
Sunt relevate 3 aspecte:
Obiectul reglementarii = relatii sociale din acelasi domeniu de activitate
Metoda de reglementare = tratamentul juridic aplicabl subiectelor de drept
Pricipiile de reglementare = principii comune aplicabile unor institutii juridice din cadrul
ramurii respective
Justitia juridica = ansamblul de relatii sociale inrudite intre ele ce folosesc o metoda comuna de
reglementare pe baza unor principii comune de ramura
Dreptul public si dreptul privat
Aceasta distinctie s-a produs inca din antichitate. Criteriul distinctiei l-a reprezentat natura
bunului. Astfel s-a considerat ca jus public reglementeaza bunurile ce apartin Statului, iar jus
privat se ocupa de bunurile particulare. Aceasta conceptie a evoluat stabilindu-se mai multe
criterii de distinctie.
Cel mai important criteriu al distinctiei dreptului public de cel privat reprezinta natura
interesului juridic ocrotit de lege. Normele dreptului public apara interesul general iar
normele dreptului privat apara interesele particulare.
Un alt criteriu afirmat in doctrina este cel al afectatiunii sociale a bunului. Astfel, s-a
considerat ca daca bunul este afectat cu scopul general atunci e supus regimului
dreptului public. Daca bunul e afectat in interes particular, atunci el e supus unui regim
al dreptului privat
Un alt criteriu este acela al folosintei sau utilitatii individuale care apartine dreptului
privat, pa cand bunurile care prin natura lor nu pot fi folosite in scop privat sunt supuse
dreptului public.
Astfel, diviziunea dreptului in drept public si drept privat este fireasca, trebuie mentinuta, insa in
considerarea puterii de distinctie trebuie sa acordam locul central interesului juridic ocrotit de
norma de drept.
Definitia dreptului
1. Formulata in Antichitate: dreptul e arta binelui si a echitabilului. In acea epoca dreptul
se confunda cu morala, neavand un continut precis delimitat.
2. In cadrul scolii dreptului natural s-a formulat o alta definitie potrivit careia (Grotius)
dreptul este expresia ratiunii avand caracter preexistent, imuabil pentru ca el nu e
rezultatul creatiei umului. S-a formulat conceptul de drept natural relevat omului prin
intermediul ratiunii. Acest drept preexista si transcede omul.
3. Scoala istorica a dreptului a avut o alta opinie. Ei spuneau ca dreptul este un produs
istoric al societatii, rezultatul activitatii omului si are un caracter schimbator.
4. In epoca actuale nu se regasesc conceptiile acestor 2 scoli, fiind o definitie care pune
accent pe rolul educativ si preventiv al dreptului. Dreptul este vazut ca un ansamblu de
reguli organizate si garantate de catre stat care au ca scop organizarea si disciplinarea
comportamentului uman in societate, intr-un climat capabil sa asigure justitia, drepturile
esentisle, fundamentale ale omului si statornicia spiritului de dreptate.


TGD CURS 6

Tipologia dreptului
Criterii de tipologizare:
Istorice
Apartenenta la un bazin de civilizatie juridical
Noi tipologii juridice=dreptul comunitar
A tipologiza dreptul inseamna a face clasificari, evaluari, comparatii pentru a
putea sublinia trasaturile diversitatii juridice a statelor.
Conform primului criteriu, al evolutiei istorice, dreptul este corespunzator
fiecarei epoci istorice in parte.Astfel, se vorbeste despre existenta unui drept
scavagist, feudal, modern, contemporan.Acest criteriu e stabilit de doctrina
franceza-Poirer.Faptul ca dreptul se formeaza in trepte, fiecare moment al
evolutiei sale fiind fundamentat pe momentul anterior pt ca dreptul nu
reprezinta altceva decat o continuitate a instantelor juridice deoarece noul drept
se formeaza pe vechiul drept.
Al doilea criteriu, al delimitarii aparitiei familiilor de drept, astfel , la ora actuala
exista familii de drept anglo-sanxon, fam de drept romano-germanic.Sistemele
de drept atipice(ce nu pot fi clasificate in niciuna dintre familiile clasice de drept)
sunt: sist Islamic sau musulman de drept, sist hindus (indian).
Existenta mai multor sisteme de drept e fireasca pt ca nu exista un singur drept
pt toate statele . Cu toate acestea, exista anumite modele care au influentat alte
state.Exemple: Franta a influentat Belgis, Romania, fostele colonii africane;
Japonia a influentata Coreea de Sud.
Nu urmarim insa o ierarhizare a acestor modele sau o ierarhizare intre sitemele
de drept in sensul ca stabilim daca unul e mai bun decat altul, dar vom folosi
metoda comparative pt ca studiul unui system de drept presupune a aintelege
structura lui, istoricul formarii lui, sistemul politic si institutiile sale
fundamentale.
1. Familia dreptului anglo-saxon
Structura:
Dr anglo-saxon cuprinde 3 subsisteme de drept:Common Law, Equity,Statut Law.
Common Law-drept comun= un adevarat system juridic, se vorbeste despre
existenta sa din sec al XII-lea iar ulterior s-a format Equity.
- 3 elemente constitutive:
un ansamblu de solutii de procedura- e un drept procesual =>
procedura e inaintea fondului in dr anglo-saxon.Astfel, inca din
Evul Mediu, s-a considerat ca pt a putea avea acces la justitie, pers
interesata trebuie sa aiba un right de la Curtea Regala prin care
se putea sesiza judecatorul.
un ansamblu de solutii de fond, solutii ce sunt formulate de
judecatori; atunci cand exista un vid jurudic, judecatorul urmarea
sa pronunte solutii care i se parea cea mai rezonabila.Astfel, jud
putea pronunta solutia respective bazandu-se pe cutume locale,
solutii canonice/religioase, chiar si solutii din dr roman.Facem
precizarea ca dr roman, desi a patruns pe teritoriul Marii Britanii
intr-o masura mult mai mica decat pe continent, a influentat totusi
dr anglo-saxon.
e o metoda de lucru pt ca judecatorul cauta in precedentele
judiciare solutiile juridice aplicabile.Aceasta cautare si aplicare a
precedentelor judiciare se explica prin editarea solutiilor arbitrare.

Equity-un ansamblu de solutii pronuntate de cancelar si de Curtea Cancelariei
- reprezinta un corp de solutii complementare in sistemul de
Common Law care ofera solutii principale.
Rolul central il detine tot Common Law desi s-a spus ca Equity follows the
law=> solutiile pronuntate de Equity nu exista decat de la un cod de solutii
principale, si anume Commun Law, caruia Equity ii aduce completari,
corectari.De ex: daca obligatiile contractuale pot si aparate de Common Law
atunci se poate cere executarea ei in natura, in baza solutiilor din Equity.Invers,
Equity, nu poate da satisfactie unei obligatii juridice daca sist de Common Law
nu o recunoaste.

Statut Law-a aparut dupa 1802 si reprezinta legea scris/dreptul scris
= drept statutar=drept scris
s-a format datorita sistemului politic al Mraii Britanii;Marea
Britanie e o monarhie constitutionala, iar Parlamentul compus din
2 camere adopta legi care au ca obiectiv asugurarea rapida si
eficienta a masurilor de modernizare a statului si a reformelor.E
interesant ca unele legi au reluat solutii din Common Law, au
reformat insitutii traditionale, dar cel mai important aspect e
faptul ca aceste legi au creat un dr nou in cadrul sist anglo-saxon,
asigurand progresul dreptului.Au fost adoptate legi in material
dreptului muncii, dr social, in material sanatatii, in materia
ooperarii internationale, dr European. Cu toate acestea, legile
scrise au fost adoptate pt a se integra intr-un sist jurudic unde
solutiile si conceptele de baza provin sau sunt furnizate de
hotararile judecatorului.

Sistemul jurisdictional si reguli de procedura
Sistemul jurisdictional cuprinde jurisdictiile superioare si pe cele inferioare.
a) Jurisdictiile Inferioare
1. Curtile Superioare
Cea mai importanta reforma in materie -2005- a fost adoptat Constitutional
Reform Act prin care s-a creat Curtea Suprema a Regatului Unit.Supreme
Court a inlocuit Camera Lorzilor si cuprindea 3 jurisdictii:
-High Court of Justice(cuprinde 3 diviziuni: Queens Band Division,Lord
Justice, Censory Divison, Family Division)
-Crown Court-judeca litigii in materie penala
-Courts of Appeal-judeca procele civile
-Comitetul Judiciar al Consiliului Privat al Reginei-judeca recursurile
impotriva hotararilor Curtilor Supreme ale statelor membre ale Common
Welth.

2. Tribunalele Inferioare- in materie civila
-County Courts justitii de prima instanta(litigii privind proprietatea, bunuri
imobile, cadastru, cu o valoare superioara de sub 5.000 lire)
-Court of Appeal-in materie penala(delicte minore-Pity Offences, judecatorii
nu au o pregatire juridical , nu sunt juristi, ci pers cu o inalta tinuta morala
si care sunt selectate prin voluntariat)
Pt infractiunile grave exista magistrate, juristi profesionisti numiti pe viata.Ei
decid daca litigiul se trimite mai departe la jurisdictiile superioare.In materia
administrativa functioneaza Boards(contencios cvasijudiciar).Din ele fac partea
economisti si juristi.

Reguli de procedura
Procedura e cea mai importanta.Aceasta regula a dat nastere la cateva principii
de baza.
-toti cetatenii treb sa respecte reguli de drept formulate de judecator
-Precedentul judiciar se impune prin simpla lui existenta
-orice jurisdictie e legata de hotararile judiciare anterioare pronuntate de la o
curte sau un tribunal ierarhic superior.
-doar precedentele stabilite de Curtile Superioare sunt obligatorii si imperative,
constituind Bending Procedure
-deciziile altor curti nu au decat valoare persuasive sau de precedent non-
imperativ, dar treb luate in seama.
-forma hot judecatoresti,cu precizarea ca puterea judecatoreasca se bucura in
sist anglo-saxon de o mare independenta spre deosebire de sist continental, ceea
ce permite o mare libertate judecatorilor si nu numai in stabilirea precedentelor,
dar si in aprecierea obligatiei de a motiva sau nu hotararea luata. Astfel, hot
judecatorului are o forma simpla: dispozitivul, absenta motivelor care sa duca la
necesitatea explicarii solutiti si reasons sau considerentele.Treb facuta o
distinctie intre ratio decidendi(regula jurisdictionala fundamentata ce cuprinde
motivele si regula de drept aplicata in speta) si obiter dicta (comentariul sau
opiniile judecatorului emise accidental sub forma degresiunii;aceste opinii nu au
caracter imperativ).

Locul legii si al cutumei in sist anglo-saxon

Sist are ca principal aspect jurisprudenta, acest lucru presupunand faptul ca
celelalte izvoare de drept sunt subordinate jurisprudentei. In ceea ce priveste
doctrina, aceasta este complet ignorata in sensul ca nu se invoca de catre
avocati.In ceea ce priveste legea, aceasta este un izvor secundat de drept in
sesnul ca vine sa completeze sist de Common Law si are caracter de lex
specialia=>atunci cand nu exista o regula de dr formulate de precedent sau de
sist de Common Law, se aplica legea scrisa.
Constitutia Marii Britanii curpinde o parte scrisa si o parte cutumiara.Nu numai
fostele colonii au dat nastere la noi sist hibride de drept care imbina principiile
dr anglo-saxon cu cutumele locale(sist hindus).
Locul cutumei-importanta ei s-a redus apreciindu-se ca se afla in tabloul
izvoarelor dreptului sub nivelul legii scrise.E foarte rar acceptata de judecatori,
iar in ultimul timp se cere a fi dovedita.


TGD Curs 7
Sistemul de drept american dace parte din familia juridica anglo-saxona insa sistemul american a
creat reguli proprii diferite de common law care il aproprie in anumite privinte de sistemul
romano-germnic fara insa a se confunda cu acesta. Spre deosenire de sistemul englez, sistemul
american are o Constitutie scisa in inintregime si concentrata intr-un singur document.
Sistemul juridic american a elaborat o constitutie scrisa si concentrata intr-un singur document.
Contine si coduri(ex: Codul comercial). Este facuta distinctia intre dreptul federal si cel statal,
adica intre dreptul federal si dreptul celor 50 de state. Puterea judecatoreasca este
descentralizata spre deosebire de sistemul englez unde este concentrata.
Ambele sisteme(englez si american) au la baza common law: au notiuni asemanatoare sau
identice: trusts, prejudiciu etc., au concepte asemanatoare asupra rolului dreptului.
1) Relatia dintre dreptul federal si cel al statelor membre
Izvorul principal de drept este Constitutia sin 1787 si a fost amendata succesiv si Constitutia
statelor care au un rol secundar. Competenta de a legifera apartine atatelor membre. Este regula
generala iar competenta statului federal reprezinta exceptia.
Statele legifereaza in materie de drept civil si penal(defineste infractiunile si prestabileste
sanctiunile). Statul federal in aceasta materie are o competenta exceptionala. Sistemul american
de drept , statele federatiei au o legislatie diferita in aceste materii.
Statul federal are competenta legislativa in urmatoarele materii:
- stabileste si percepe taxele si impozitele in scopul apararii interesului general al
federatiei.
- Reglementeaza relatiile interstatale si internationale
- Pune in aplicare amendamentele Constitutiei
- Reglementeaza acordarea cetateniei
- Reglementeaza falimentul agentilor economici
- Bate moneda oficiala a statului
- Infiinteaza tribunale subordonate Curtii Supreme Federale
Din aceste principii s-au cristalizat 2 principii de baza
1. Atunci cand statul federal legifereaza statele membre n-au decat o competenta reziduale,
adica pentru a completa o lacuna legislativa federala
2. Statele nu au dreptul sa legifereze impotriva spiritului Constitutiei Federale.
Deasemenea ele nu au voie sa reglementeze restrictii impotriva comertului statal
Este important de retinut ca legile fundamentale statale nu se supun decat constitutiei Federale
iar legile statelor membre nu se supun decat constitutiei statale, federale si legilor federale cu
excluderea legilor celorlalte state membre.
Invocarea legilor altor state
In cazul unui litigiu se poate face acest lucru de catre parti dar trebuie probata existenta legii
respective cat si continutul ei. Instanta din oficiu(ex oficio),chiar daca cunoste existenta legii
respective nu are dreptul sa o invoce sau sa o aplice.
2) Raport Common law si legile scrise
Common Law nu ocupa in sistemul american un loc central. Legile federale asigura uniformitatea
legislatiei pentru ca legile statului sunt diferite chiar daca au acelasi obiect de reglementare
Fiecare curte are un procuror federal care are misiunea de a interveni in acest caz.Procuroru
general care este un membru al cabinetului prezidential este numit de Presedinte cu acordul
Senatului ci are misiunea de a coordona activitatea.
Din anul 1938 Equity si Common Law s-au contopit nemavand o existenta separata. Fuziunea a
avut loc in special pe dreptul procedural.
US Supreme Court a statuat intr-o decizie ca nu exista Common Law general, federal valabil
pentru toate statele. Atunci cand nu exista un precedent aplicabil la o problema de drept pusa
intr-o cauza dintr0un stat atunci judecatorul statal trebuie sa tina cont de precedentele celorlate
49 de state. Din aceasta decizie rezulta ca desi nu exista un common Law federal sistemul de
common Law din diferitele state ale federatiei este apropiat
3) Izvoare
Jurisprudenta
Statute Law
Jurisprudenta este princpiul de baza si ocupa locul central in tabloul izvoarelor
Acesta a formulat urmatoarele idei fundamentale:
Judecatorul american este legat de propria jurisprudenta si de jurisprudenta celorlalti judecatori
ierarhic superiori. Aceasta idee a devenit un adevarat principiu. Astfel fiecare judecator american
in decizia sa urmareste sa citeze precedentele jurisdictiilor superioare. De la acest principiu s-a
formulat o exceptie, continutul estompandu-se in timp pentru ca judecatorul Curtii Supreme
americane si cel al Curtii Supreme ale statelor nu mai sunt legati de propria jurisprudenta pentru
ca li s-a recunoscut libertatea de a-si modifica decizile. Pot limita aplcarea deczilor lor anterioar.
Acest lucru se explica prin faptul ca sistemul american este descentralizat si judecatorii
americani care au rolul de legiuitor au misiunea de a asigura evolutia principiilor de drept.
Hotararile judecaorilor americani(opinion)
- Ca stare de fapt reprezinta un rezumat in ordine cronologica si cuprinde un expozeu al
judecatorilor cu privire la problemele de drept puse in cauza.
- reprezinta analiza motivelor considerentelor cu privire la izvorul de drept,
- coulding(norma precis pe care tribunalul o invoca in replica la problema de drept
ridicata in speta),
- dispozitivul poate cuprinde trei game de solutii: confirma modifica si caseaza decizia
instantei inferioare.
- Opinia judecatoreasca e semnata de judecator care are rolul de autor si semnatar.
- Exista posibilitatea de a avea o opinie separata cand judecatorul nu e de acord cu fondul
solutiei.
- Exista si opinie personala(nu exista la noi) cand unul judecatori e de acord cu fondul dar
penru alte solutii decat cele ale majoritatii.

4) Organizarea judiciara
Are un caracter dual. Exista organizare la nivelul fiecarui stat si organizare juridica federala.
Fiecare stat are organizari judiciare proprii, sunt multi judecatori, exista multe tribunale de
prima instante care uneori se pot confunda datorita numelui cu prima instanta federala. Pentru
2/3 din state exista 3 grade de jurisdictie iar pentru 1/3 3 grade de jurisdictie.
In varf este Curtea Suprema a statului respectiv care are un nume diferit in cel putin 10 state:
Court of errors(Conneticut). Codul magistratilor se bucura de un mare prestigiu beneficiand de
garantiile reale ale independentei apreciate ca fiind mai mari chiar decat in sistemul englez de
drept. Judecatorii din instantele inferioare nu sunt judecatori de cariera. Exista mai multe criterii:
In Texas ei sunt alesi de cetateni, in New Jersey sunt numiti de guvernatorul statului dar cu
aprobarea senatului iar in Alaska ei sunt alesi pe baza de voluntariat. Recompensarea este
inegala, salriul fiind mai jos decat cel al avocatilor.
Este interesant de retinut ca la Curtile de Apel se judeca in colegiu.
Gradele de jurisdictie sunt urmatoarele:
1. Trials Court(Judecatorii-prima instanta)
2. Tribunale Superioare(pentru 2/3 din state)
3. Curtea Suprema a Statului care cuprind intre 5,7, sau 9 judecatori.
Jurisdictii de drept comun
- Curti federale de district(District Courts) au competenta federala de judecata si exista cel
putin una in fiecare stat cu judecatori numiti pe viata
Curti federale de Apel
US Courts of Appeals care judeca apelurile si au competenta inclusiv in materie constitutinala.
Contine 3 judecatori
Jurisdictii specializate: Curti legislative
- sunt specializate in materie administrative(US Tax Court)
US Supreme Court : judecatorii sunt numiti pe viata de Presedintele Americii cu aprobarea
Senatului.
Juriul
Esista 2 tipuri: trial jury(cetateni americani alesi din liste electorale. Sunt intre 6 si 12 si asista pe
toata durata procesului) si grand jury
Juriul nu are dreptl de a lua notite, interoreteaza doar starea de fapt si da verdictul dupa ce
asculta expozeul judecatorului cu privire la problemele de drept. Acesta aplica legea in conform
cu verdictul lor, un verdict factual. Daca verdictul nu este unanim sau majoritar judecatorul cere
numirea unui alt juriu.
Grand jury, cand este intalnit in procesele federale este compus din 23 de cetateni iar cand este in
unul statal este compus din 7-23 de cetateni. Are un rol de a decide daca exista sau nu probe
pentru a-l trimite la tribunal pe cel in cauza. El pronunta 2 solutii: un act de acuzare(true bill) sau
unul de renuntare la oricare urmarire penala(no bill)

TGD Curs 8
Sistemul romano-germanic
1. Consideratii generale
2. Sistemul francez de drept
3. Sistemul germanic de drept

1. Familia de drept romano-germanic a aparut in secolul XIII ca un sistem bine
conturat in Europa prin receptionarea dreptului roman dar si prin crearea
unor principii de drept in special prin interpretarea Digestelor lui Iustinian.
Receptionarea dreptului roman s-a facut prin scoala glosatorilor si a
postglosatorilor(scriau note sau glose cu privire la Digeste, fiind folosita
metoda exegetica). Sistemul romano-germanic cuprinde mai multe
subsisteme considerate adevarate modele pentru ca au influentat sistemele
de drept al altor state. Astfel intr-o prima opinie se considera ca exista 3
subsisteme
Sistemul francez (din care facem si noi parte)
Sistemul germano-italiano-elvetian
Sistemul tarilor nordice din Europa
Intr-o a doua opinie a doctrinei contemporane se considera ca sistemul
tarilor scandinave face parte din cadrul sistemelor atipice de drept.
2. Sistemul francez

a) Formarea sistemului
b) Organizarea judiciara
c) Izvoare

a) A aparut in mai multe etape, facandu-se distinctie intre N Frantei dreptul
cutumiar si S Frantei- dreptul scris de influenta romana(legea scrisa forma
baza sistemului si nu cutuma).
Dreptul roman a fost primul drept privat. Dreptul public s-a format la
sfarsitul secolului XVII, insa se observa inceperea procesului de unificare a
dreptului pe tot teritoriul Frantei. Sunt adoptate Marea Ordonanta Civila si
Penala care alaturi de alte legi scrise ale regelui au unificat normele de drept.
Un alt moment important a fost Revolutia Franceza s-a trecut de la un
drept intermediar la un drept modern pentru ca s-a ajuns la o ruptura totala
fata de sistemul juridic anterior, fiind fondate noi principii de drept:
principiul de libertate a persoanei(numai legea poate limita libertatea
persoanei nu autoritatile), principiul egalitatii(trebuie consacrata de catre
toate institutiile juridice civile si trebuie induse atat in dreptul persoanei cat
si in dreptul bunurilor). In timpul directoratului si imperiului a parut ca
necesara unificarea dreptului, considerand ca cea mai buna e solutia
codificarii. Astfel in 1804 Codul de Procedura Civila, 1808 Codul de
instrustie Penala, 1809 Codul de Comert, 1810 Codul Penal.
Noul drept s-a caracterizat prin 2 trasaturi de baza fiind fonadat pe o
noua filozofie si o noua politica dreptul devenind o tehnica de protectie a
liberatii si egalitatii cetatenilor, incercand sa armonizeze intentia statului cu
intentia cetatenilor. Legea scrisa a dobandit un rol predominant, irevocabil
pentru ca toate regulile de drept sunt esential create de lege inlaturandu-se
cutuma si limitandu-se rolul judecatorului(spre deosebire de dreptul anglo-
saxon). In sistemul francez, judecatorul e doar gura care spune legea spre
deosebire de sistemul anglo-saxon, unde judecatorul este creator de drept,
avand rol legiuitor
Al treilea moment de evolutie a dreptului dupa Napoleon(imperiu) in care
dreptul civil a dobandit rolul de drept fundamental in sistemul juridic. S-a
dezvoltat si dreptul penal fundamental pe Declaratia dreptului omului si
cetateanului. Se aplica si dreptul public care cunoaste o dezvoltare foarte
mare a dreptului administrativ.
Dupa 1980 se observa o dezvoltare a dreptului comercial iar pana la Al
Doilea Razboi Mondial si dreptul social. Astfel se dezvolta o jurisprudenta a
consiliului de Stat(Curtea Suprema Administrativa).
Se dezvolta dreptul administrativ in detrimentul dreptului constitutional.
Cu toate acestea dupa al Doilea Razbio Modial dreptul constitutional ocupa
locul central in sistem in detrimentul dreptului civil. Recenta modificare
constitutionala din 2003 a reglementat o organizare descentralizata - pune
in evidenta evolutii importante ale sistemului actual francez. Astfel din
dreptul civil s-au desprins noi ramuri: dreptul imobiliar, dreptul
urbanismului, dreptul mediului, dreptul consumatorului. Dreptul social a dat
nastere la dreptul muncii si la dreptul protectiei sociale. In ceea ce priveste
dreptul penal, sa dezvoltat dreptul penal al minorilor.
Dreptul francez actual are 2 trasaturi fundamentale:
Exista noi baze ale dreptului intern prin extinderea principiilor de
drept la toate ramurile dreptului. Astfel a luat nastere ceea ce se
cheama in doctrina blocul de constitutionalitate, regasind principii
constitutionale.
Dreptul francez are noi baze transnationale: prin aderarea la
comunitatea UE, a cunoscut o dezvoltare a dreptului comunitar in
dreptul national. Ordinea juridica europeana a schimbat
raporturile de drept privat atat de Curtea de Justitii de la
Luxebourg cat si de Curtea drepturilor omului de la Strasbourg.
Acestea au determinat schimbari ale jurisprudentei Curtii de
Casatie. Dreptul civil a ramas un drept lega creat, prin lege, Dreptul
constitutional e in continuare un drept fundamental, dar e un
drept jurisprudential(creat prin jurisprudenta Consiliului
Constitutional)
b) Jurisdictii ordinare(de drept comun)
De fond(2 tipuri de tribunale: Tribunale de Mare instanta si
Tribunale de Instanta= Judecatorii)
Specializate
Judecatoriile de proximitate


Tribunale de Mare Instanta la nivel departamental sau judetean :
are unul sau mai multe sectii civile,
are o sectie corectionala(in materie penala),
toate cauzele in materie civila cu exceptia celor date in competenta
altor jurisdictii.
Sectia corectionala judeca delictul (infractiunile) au o impartire
trihotomica: crima, delicte si contraventii. Delicte = infractiuni de
gravitate medie, pedepsite cu ichisoare sau amenda
Judecatoriile de instructie sunt atasate tribunalelor(de Mare
Instanta si intervin in cazul delictelor numai daca delictele necesita
instructie urmarire penala), dar pot interveni si pentru crime
daca unele crime necesita o innstructie de gradul 1 de jurisdictie.
Sectia de instructie pentru gradul 2 de jurisdictie
Tribunalul de Instanta este creat in cadrul arondismentului(sectorului. In
materie penala exista Tribunalul de Politie (face urmarirea penala pentru
contraventii fiind compus din judecatori unici. Exista si procurori gupati in
Ministerul Public si atasate pe langa aceste tribunale) Procurorul Repubblicii
care are unul sau mai multi substitutori, reprezentabd Ministerul Public pe langa
Tribunalul de Mare Instanta. In materie civila Procurorul Republicii intervine in
mod exceptional dar nu are un parchet propriu la care sa se ataseze.
Judecatoriile de proximitae: Tribunalul de Comert(litigiile dintre comercianti si
cetateni), Conseil de prud'hommes(judeca litigii intre angajatori si salariati),
Comisii de prima Instanta si securitate Sociala(judeca litigiile privind presatiile
datorate de angajati)
Judecatoriile de proximitate judeca micile litigii civile, precum si contraventiile.
Al doilea grad de jurisdictie este Curtea de Apel creata la nivel regional, judecand
pe probleme privind starea de fapt cat si problemele de drept. Judeca apelurile T
Tribunalelor de Mare Instanta sau ale Tribunalelor de Instanta si drepturile
contra jurisdictiilor specializate. In material penala exista o camera corectionala
ce judeca apelurile contra Tribunalelor de Politie si Cameriei Constitutionale.
Exista curs de instructie daca infractiunea e o crima si au ca obiect efectuarea
instructiei de grad 2. Exista un procuror general pe langa Curtile de Apel care
depinde de Ministrul Justitiei.
Curtile de Jurati(Cour dassise)=Curti Penale dar nu sunt permanente avand
sedinte organizate semestriale. Contine 3 magistrati de cariera si 9 jurati. Pentru
infractiuni comisie de militari exista Curtile Militare conduse de magistrati.
Daca e vorba de infractiuni comise de minori litigiile se judeca de juristi
specializati.
Pentru gradul 3 exista curtea de Casatie care este Curtea Suprema cu dublu rol :
controleaza legalitatea hotararilor instantei inferioare si asigura in interpretarea
legii unitatea aplicarii acesteia.
Dreptul administrative e un drept al judecatorilor pentru ca un rol essential in
dezvoltarea lui il are Consiliul de Stat 3 grade de jurisdictie.
Tribunale administrative(38
Curti de Apel administrative(8)- asigura gradul 2 de jurisdictie care
judeca apelurile impotriva hotararilor tribunalelor.
Conseil DStat intervine in control de legalitate a hotararilor
administrative inferioare, pentru exces de putere fiind recursul declarat
impotriva actelor administrative emise cu depasirea atributiilor
administrative. Ex: recursul contra unui decret illegal.
Tribunale de Conflict
- de competenta intre Jurisdictiile Judiciare si cele administrative
- compus din judecator de la consiliul de stat si judecatorii de la Curtea de
Casatie
- este reprezentat de Ministrul Justitiei dar in realitate aceasta vine numai
exceptional anume in caz de paritate de voturi

c) Izvoare legea scrisa ocupa locul central.


TGD curs 9
Sistemul germanic
1. Formarea
2. Izvoare
3. Organizare juridica
Etape de formare
1) Evul Mediu sfarsitul secolului XIX. Imperiul Romano-Germanic care se
contureaza in 1843, inainte de a avea acest nume. Imperiul rezista 3
secole ca o structura de tip feudal. Propriu-zis, regatul devine Imperiu in
962, cand incep sa se afirme in interiorul lui mai multe state(ex: Prusia).
Imperiul dispare formal la 6 august 1806 cand Francis al II lea al Austriei
depune coroana. Dreptul se manifesta ca un drept feudal, cutumiar fara
caracter unitar.
2) De la sfarsitul secolului XIX incepe un proces de unificare a dreptului
datorat unitatii nationale(1867-1871)
Dreptul parcurge o etapa noua: dreptul tipic feudal cu putere concentrata
dupa ducatele apoi statele care au condus Imperiul. Dreptul penal initial
avea caracter cutumiar in evul Mediu, apoi a fost adoptata o Ordonanta
denumita Constitutio Criminalis Carolina(1532)- Carol al V-lea. De la
aceatsa ordonanta, considerata o adevarat constitutie, s-a pus in evidenta
necesitatea codificarii si inlaturarii oricarei cutume. In ceea ce priveste
sistemul privat, in Evul Mediu a avut caracter cutumiar:Cutuma este
sacra. Apoi s-a ajuns la necesitatea codificarii. Astfel ca in 1786 a fost
adoptat primul Cod civil pe teritroiul statelor germane: Codul din Bavaria.
In ceea ce priveste cutuma , ea reprezinta normele de drept care au fost
experimentate. Dreptul roman a ocupat un loc important in formarea
sistemului germani, iar rolul lui se accentueaza din secolul 16. Dupa Codul
Civil din Bavaria, a fost adoptat un cod general german, in Prusia, in 1794.
Acest Cod adoperea tot sistemul de drept, insa fara proceduri si
organizare judiciara(sistemul instantei). Ulterior, unificarea politica a
Germaniei in Confederatia Germaniei de N a determinat si unificarea
dreptului confederatiei ca stat feudal in care autoritatile locale au
competenta sa legifereze, pentru ansamblul Germaniei iar cu timpul si
statele din Sud s-au alaturt statelor din N astfel ca a inceput un amplu
proces de codificare. In 1871 a fost adoptat Codul de Comert, inlocuit in
1897 cu un alt cod de Comert, de aceasta data in armoie cu Noul Cod Civil.
Codul Penal din 1870, initial ca un cod al statelor Confederatiei de N, iar
apoi, dupa alaturarea din statelor din S, devine Cod Imperial in 1871. In
1877 au aparut noi legi privind procedura si organizarea judiciara.
In 1874 s-a infiintat comisia pentru adoptarea noului Cod Civil:
Brgerliches Gesetzbuch (BGB). Aceasta comisie a fost inlocuita cu o alta
pentru ca nu a decis sa urmeze un model prestabilit(exista Codul civil
Francez), si sa compare sistemul juridic al statelor germane pentru a gasi
cele mai bune institutii juridice. A doua comisie a reusit redactarea
Codului Civil iar in 1896 a fost adoptat si promulgat, dar a intrat in
vigoare de la 1.04.1900. Acesta era diferit de codul Civil Francez sub
aspectul formei si al continutului.
Forma: reuneste ansamblul institutiilor dreptului civil;
Fond(continut): BGB nu are la baza principiile inovatoare politice si
sociale ale epocii sale, ci se bazeaza pe principiile individualismului.
Exista institutii originale si dispozitii normative inedite in ceea ce priveste
actele juridice, obligatiile civile etc.
Dupa adoptarea Codului Civil s-a manifestat o amploare a dreptului
Constitutional, vorbindu-se despre un constitutionalism german, unde
statul e stat de drept. Tot acum se dezvolta si dreptul social pentru ca
statul de drept devine si un stat social.
Intre cele 2 Razboiaie Mondiale(20 de ani) se observa o criza a dreptului
german satorat falimentului monetar si nazismului.
Falimentul monetar a fost considerat ca s-ar datora si rigiditatii Codului
civil german, care s-a incercat a fi corectat prin jurisprudenta si alte legi.
Nazismul a perveriti dreptul, ajungand la nondrept. Dupa Al Doilea Razboi
Modial, Germania s-a divizat dar dreptul si-a pastrat identitatea in
Republica Federala Germana. In Republica Democrata Germana, dreptul a
dobandit trasaturile dreptului socialist.
Din 1990, unitatea politica a Germnaiei a rezultat in unitatea dreptului
german sub constitutia din 1849 care a restablilit statul de drept pe
intregul teritoriu.
Promovarea dreptului constitutional si implicit a dreptului
supranational pentru ca germanii au aderat la Conventia
Europeana a Drepturilor omului si la Tratatele de la Paris. Toate
institutiile drepturilor de ra muara au fost dervate din dr.
constitutional
Reforme tehnice impuse in dreptul penal si procedura penala.
Rpncipiul legalitatii are un rol fundamental ajungandu-se la
suprimarea pedepsei cu moartea. Procedura penala releva un
sistem acuzator intermediar intre sistemul englez si cel francez. Se
observa o imbunatatire a dreptului la aparare, a reglementarilor
detentiei preventibe si a integului sistem probator.
In sistemul privat, in special in dreptul familiei, in protectia
persoanelor handicapate, reglementarea falimentului precum si a
dreptului obligatiilor.
Organizarea judiciara
Instante juridice de drept comun: Tribunalul judeca litigiile de prima instanta.
Completul e format din judecatori unici.
Gradul 2: Tribunalul Regional judeca litigiile date in competenta sa prin lege si
apelurile de la Tribunalul Cantonar. Completul e format din 3 judectaori.
In materie civila exista 2 sectii: Marea Camera si Mica Camera.
In materie penala: Marea Camera Penala si Mica Camera Penala
Marea Camera judeca litigiile date in competenta sa in prima instanta.
Mica Camera judeca apelul importriva hotararilor Tribunalului Cantonar.
Exista Tribunale Regionale Superioare asemanatoare Curtilor de Apel. Completul
e format din 3 judecatori. In materie civila judecaapelurile contra Tribunalelor
Regionale. Judeca si litigiile in materie penala
Gradul 3: Curtea Suprema Federala de Justitie are competenta in materie civila si
Penala. Exista si jurisdictile specializate: in dreptul muncii O Curte Federala.
Exista Tribunale Administrative pana la nivelul unei Curti Administrative
Federale. Exista jurisdictii financiare. Curtea Constitutionala, care desi nu se
incadreaza in jurisdictiile judiciare de drept comun, se considera ca fac parte din
puterea judecatoreasca. Ea are 16 judecatori,2 camere compuse din cate 8
judecatori. Sediul este la Karlsruhe si poate sesiza Curtea Constitutionala.
In tabloul izvoarelor, jurisprudenta are valoare persuasiva. Exista ajutoritatea de
lucru judecatoreasca dar hotararea judecatoreasca singura nu poate forma
precedent judiciar pentru ca ea nu poate determina crearea unei noi reguli de
drept si jurisprudenta in ansamblul ei poate influenta formarea dreptului prin
reguli de drept deduse dintr-o succesiune de hotarari judecatoresti- in sistemul
german contributia la formarea dreptului e globala.
Dreptul musulman/islamic
1. Formarea si izvoarele
Este un drept religios, dar are si surse laice. Exista 3 izvoare religioase: Coranul,
Sunnah si Ijma
Coranul cuprinde revelatii ale profetului Mohamed transmise de Allah prin
intermediul arhanghelului Gabriel. Din Coran , doar 500 de versete privesc
dreptul, in special dreptul penal unde sunt definite 6 infractiuni majore iar in
ceea ce priveste dreptul civil: dreptul familiei, poligamia, succesiunea si statultul
persoanei.coranul cuprinde 70 de verstete privind statutul persoanei, 70
reporturile patrimoniale, 30- dreptul penal, 13- procedura judiciara, 10- dreptul
constitutional, 10- economia si finantele, 25 - dreptul international.
Sunnah cuprinde traditii si norme de comprtament ale profetilor cuprinse in
Hadith-uri(8000 de versete cu privire la viata profetului: vorbele, obiceiurile
sale, atitudinea in fata legii). Unele sunt in contradictoriu asa ca sa admis faptul
ca un hadith poate sa-l modifice sau abroge pe altul. Exista 3 categorii: autentice,
bune, false. Numai hadithurile autentice pot fi folosite in crearea regulilor de
drept.
Ijma reprezinta doctrina juridica sau acordul unanim al doctorilor. Ideea de baza
e aceea a caracterului infailibil al comunitatii musulmane(ea nu greseste
niciodata). Concordanta opiniilor autorilor nu e necesara astfel, de-a lungul
timpului au aparut rituri diferite de Ijma. Nu au fost considerate obstacole in
calea respectarii ei. Se face o diferenta intre riturile corecte/ortodoxe dar sunt
ale sunitilor(musulmani majoritari, care admit ca pot exista rituri diferite, dar
acestea trebuie sa fie compatibile cu Coranul si cu Sunnah). Exista riturile eretice
ale siitilor conform carora seful musulmanilor trebuie sa apartina familiei
profetului. Pentru suniti, califul trebuie sa fie sef, arab, dar cu timpul s-a ajuns la
ideea ca poate fi oricare musulman chiar si daca nu este arab.
Ijma a fost folosita pentru interpretarea legala a surselor scrise. Pentru ca o
regula de drept sa fie admisa de Ijma nu e suficienta credinta poporului sau
aderarea unanima la ea. Nu trebuie sa fie confundata cu cutumapentru ca este
necesar sa existe unanimitatea specialistilor, acceptarea lor conferind solutia
juridica.
Cele 2 surse religioase nu au forta egala pentru ca cele mai importante sunt
Coranul si Sunnah. Ijma este considerata un izvor derivat din ratiunea umana.
In doctrina(ijtihad) juristii musulmani au incercat sa justifice solutia juridica
plecand de la Coran. Ei nu au fost preocupati de teoretizarea dreptului pozitiv, ci
de sistematizarea unui mecanism intelectual pentru a legitima o practica in
scopul gasirii de solutii la cazurile noi. Desi juristii nu au avut un rol creator de
drept, ci s-au limitat la a interpreta solutii deja continute in Coran, interpretarea
lor s-a impus tuturor.
Izvoarele laice: sunt complementare cu cele religioase.
Cutuma e izvor de drept daca nu e contrara surselor religioase si legii scrise.
Legea scrisa e izvor de drept daca e compatibila cu legile religioase.
Jurisprudenta poate fi creatoare de drept pentru ca judecatorul islamic are
liberatatea sa dezvolte un raionament prin analogie dupa sursele religioase
elaborand solutii proprii. Insa el are aceasta libertate numai daca gaseste solutia
in Coran si Sunnah. Spre deosebire de dreptul englez nu are libertatea de a crea
precedente de drept.
2. Organizarea judiciara si statutul judecatorului
Califul are rol central pentru suniti. El delega solutile sale sultanului care nu
trebuie sa incalce regulile religioase. Exista un Guvern numit Consiliu, format din
ministri care il asista pe sultan, fiecare ministru este reprezentat de un
guvernator.
Judecatorul are rol central. Puterea judiciara apartine guvernatorului care o
delega cadiului, mai tarziu acesta devenind judecator. Cadiul judeca singur toate
litigiile. El aplica dreptul musulman, religios, inclusiv prin analogie, procedura
fiind foarte simpla.
In dreptul penal exista 3 categorii de infractiuni:
1) de sange: omorul, vatamarea corporala
2) cuprinse in Coran: omorul, adulterul femeii, vatamarea corporala, furtul,
infractiunea de a bea vin, renegarea sau abjurarea islamului
3) lasate la puterea cadiului: fapte contrare ordinii publice
In dreptul privat : in materia dreptului persoanelor, desi barbatul si femeia
formal sunt egali, in drepturi exista diferente in casatorie si proba in justitie; in
dreptul familiei: tatl isi poate casatori copii minori fara acordul lor, in schimbul
unei sume de bani, sotul se poate casatori cu 4 femei si are drept de repudiere a
femeii. Barbatul se poate casatori cu o femeie crestina dar o femeie musulmana
nu se poate casatori cu un barbat crestin. Femeie isi pstreaza dreptul de a creste
copii daca a fost repudiata. Cu privire la drepturile patrimoniale: terenul e
considerat dar de la dumnezeu, dar poate face obiectul proprietatii private
transmisibile prin contracte sau succesiuni. Dar terenul are caracter sacru.
In materia obligatiilor: contractul nu e caracterizat de teoria acordului de vointa
din sistemul romano-germanic, este suficienta declaratia unei parti cu intentii
scrise. Nu exista o teorie generala a raspunderii civile pentru fapta altuia, fapta
lucrului. Raspunderea personala este cazuistica si uneori se recunoaste obligatia
de a repara prejudiciul.
Tendintele actuale sunt de laicizare. Cu toate acestea, exista state care combina
dreptul religios musulman cu legi laice. State: Arabia Saudita(musulman),
Egipt(cu tendinte de modernizare), state care s-au intors la sistemul pur sunt
fostele republici din URSS(Uzbekistan etc.), state musulmane din fostele colonii
franceze(Algeria, Tunisia etc.)