Sunteți pe pagina 1din 29

STUDIU DE CAZ

1.Introducere
2.Problema decizionala
3.Obiectivele cercetarii
4.Metodologia
5.Esantionul
6.Determinarea volumului esantionului
7.Analiza si interpretarea datelor
8.Concluzii
9.Recomandari
10. Anexa

CUPRINS

l folosim cu toii aproape zilnic - facem cumprturi pe
Internet, ne informm de pe Internet, comunicm pe Internet,
facem afaceri pe Internet, ne distrm pe Internet, ce nu poate
oferi Internetul?

Dependenta de Internet = o pierdere compulsiva a controlului
impulsurilor legate de utilizarea Internetului care implica in
principal dependenta psihologica de Internet iar simptomele sunt
comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat
fiind jocul de noroc patologic.

1. INTRODUCERE:

Acasa, la birou, in pauza de masa, in sedinta sau in
concediu, oriunde te-ai afla, nu te poti dezlipi de laptop.
Daca nu-ti verifici e-mail-ul in fiecare secunda sau
nu citesti ultimele stiri de pe portalurile favorite, intri in
fibrilatii, te ia cu ameteli, te sufoci si iti pierzi capacitatea
de concentrare.
Nu e de bine! Psihiatrii te-ar incadra imediat in
categoria celor care sufera de tulburari mintale.

2. PROBLEMA DECIZIONALA:


1. Stabilirea unei statistici in ceea ce priveste gradul
de cunoastere al dependentei de internet in randul
tinerilor.
2. Identificarea afectiunilor psihice si fizice
provocate de aceasta dependenta.
3. Implementarea unor masuri de informare si
prevenire a dependentei de internet.


3. OBIECTIVELE CERCETARII:




Informatiile au fost culese prin metoda sondajului clasic
personal, de catre 4 operatori de interviu
Operatorii de interviu au conversat cu persoanele
cunoscute din jurul lor. (familie, prieteni, cunostinte)
Durata medie a completarii unui chestionar a fost de 10
minute.


4. METODOLOGIE:
Studiul nostru privind dependenta de internet se refera la tinerii din
Targu Jiu (familie, prieteni, cunostinte ale operatorilor de interviu.)
Varsta medie a respondentilor este de 25 ani.


5. ESANTIONUL:


Timpul alocat culegerii tuturor informatiilor: 4 zile
Numarul operatorilor de interviu: 4
Durata completarii unui chestionar: 10 min
Ore de munca pe zi (pe cap de operator): 1h


6. DETERMINAREA VOLUMULUI
ESANTIONULUI:

7. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR:

In urma studiului realizat am observat ca persoanele
chestionate au inceput sa foloseasca calculatorul in urma
cu 4,52 ani.
Q1. DE CAT TIMP FOLOSITI
CALCULATORUL?

Q2. CE TIP DE SITE-URI FRECVENTATI
CEL MAI DES?

Intrebati ce tip de site-uri frecventeaza cel
mai des:

Majoritatea respondentilor sustin ca cele
mai frecventate sunt site-urile de socializare
58.7%

34,7% au declarat ca utilizeaza cel mai des
posta electronica

33.3% considera ca site-urile de
divertisment sunt cele mai accesate

Doar 20% din respondeti utilizeaza site-
urile de jocuri online.

Q3. CATE ORE PETRECETI PE ZI IN FATA
CALCULATORULUI?

64% din respondenti au
declarat ca dedica in
medie 1-4 ore utilizarii
internetului.

Q.4 CONSIDERATI CA SUNTETI
DEPENDENT DE INTERNET?

Doar 45.3 % dintre
cei 75 de respondenti au
declarat ca sunt dependenti
de internet.
Acest procent
corespunde unui numar de
34 de persoane.

Q5. DACA NU AI DISPUNE DE
CONEXIUNE DE INTERNET, ATI MAI
FI DISPUS SA PORNITI
CALCULATORUL?

Respondentii intrebati
daca ar fi dispusi sa
porneasca calculatorul
chiar daca nu au
conexiune la Internet
au raspuns cu afirmativ
in proportie de 62.7 %
si negativ in proportie
de 37.3 %.
VI S-A INTAMPLAT SA STATI ONLINE
MAI MULT DECAT V-ATI PROPUS ?


ATI NEGLIJAT TREBURILE
GOSPODARIEI PENTRU A
PETRECE MAI MULT TIMP
PE INTERNET ?

ATI PRIMIT PLANGERI
DIN PARTEA CELORLALTOR
PERSOANE DE FAPTUL CA
PETRECETI PREA MULT
TIMP ONLINE ?
NOTELE SI ACTIVITATEA DVS.LA
FACULTATE/SERVICIU AU AVUT DE SUFERIT
DATORITA FAPTULUI CA ATI PETRECUT PREA
MULT TIMP ONLINE?

ATI UITAT DE
TIMP DATORITA
LOGARII LA
INTERNET ?
CAT DE DES ATI SPUS INCA 5
MINUTE IN TIMP CE ATI FOST
ONLINE?
ATI PREFERAT SA
PETRECETI TIMP
ONLINE DECAT SA
VA INTALNITI CU
PRIETENI ?.

Q7. REALIZATI CA PUTETI DOBANDI
AFECTIUNI DATORITA CONSUMULUI
EXCESIV DE INTERNET, RESPECTIV
TIMPULUI PETRECUT IN FATA
CALCULATORULUI?


82,7% din respondenti
sunt constienti de faptul
ca excesul utilizarii
Internetului poate duce
la afectiuni atat fizice cat
si psihice.
Q8. IN CE MASURA RESIMTITI
URMATOARELE AFECTIUNI?
Q9. CONSIDERATI DEPENDENTA
DE INTERNET CA FIIND O BOALA
PSIHICA?

Studiul a aratat ca
doar 33%,
reprezentand 25 de
persoane intervievate,
considera dependenta
de Internet fiind o
boala psihica.
Majoritatea
respondentilor nu sunt
insa constienti de
gravitatea acestei boli.

1. Stabilirea unei statistici in ceea ce priveste gradul de cunoastere al dependentei de internet
in randul studentiilor.
Rezultatele obtinute indica faptul ca majoritatea studentilor (64%) dedica in jur
de 1-4 ore utilizarii Internetului. Cel mai des utilizate sunt site-urile de
socializare in procent de 58,7%.
8. CONCLUZII:

54,7% nu se considera ca fiind dependenti de Internet, cu toate acestea, 41,3%
au declarat ca ajung sa petreaca online mai mult timp decat si-au propus. In
acelasi procent (41,3%) se regasesc si cei care au neglijat ocazional treburile
gospodaresti in favoarea utilizarii Internetului. Mai bine de jumatate din
respondenti (66,7%) aleg totusi sa petreaca timpul alaturi de prieteni decat
online pe diferite site-uri.
8. CONCLUZII:

2. Identificarea afectiunilor psihice si fizice provocate de aceasta dependenta.
Majoritatea respondentilor sunt constienti de faptul ca excesul utilizarii
Internetului poate duce la afectiuni atat fizice cat si psihice. Cele mai des
intalnite sunt:
Durerile de spate, in procent de 26,7%
Sensibilitatea ochilor, in procent de 25,3%

8. CONCLUZII:

3. Implementarea unor masuri de informare si prevenire a dependentei de internet.
In urma rezultatului obtinut s-a ajuns la concluzia ca multi dintre respondenti
(67%) nu cunosc faptul ca dependenta de internet se incadreaza in categoria
bolilor psihice.
8. CONCLUZII:

De aceea propunem desfasurarea in incinta scolilor din oras si chiar in scoala
noastra a unei campanii de informare si prevenire cu ajutorul pliantelor,
brosurilor si prezentarilor unor specialisti in domeniu (doctori, psihologi,
psihiatri).
9. RECOMANDARI: