Alexandru Lapusneanul - de Costache Negruzzi

Apruta in martie 1840 in primul numr al revistei Dacia literara, opera literara Alexandru Lapusneanul este una intre cele mai
cunoscute nuvele istorice ale lui C! Negruzzi!
Acesta opera este o nuvela in primul r"nd datorita #aptului ca este o crea$ie epica, in proza cu ac$iune ampla!
%n alt argument care sus$ine aparteneta acestei scrieri la specia numita nuvela este dimensiunea acesteia, Alexandru Lapusneanul este
mai &ntinsa dec"t povestirea si schi$a insa mai redusa dec"t romanul!
Acesta crea$ie pune accentul pe caractere si pe con#licte, spre deose'ire de povestire care este caracterizata de epicul pur!
Alexandru Lapusneanul este o scriere care se caracterizeaz prin o'iectivitatea relatrii, naratorul nu se implica in evenimente si nu le
comenteaz, acesta nici mcar nu(si #ace sim$ita prezenta! Naratorul acestei opere literare este neutru si ast#el nu se mai poate pune
pro'lema unei legturi intre cititor si acesta! )oate acestea indica #aptul ca Alexandru Lapusneanul este o nuvela!
*ursa de inspira$ie a lui Negruzzi este istoria, ast#el, aceasta opera literara dovede+te ca este o nuvela istorica &ncerc"nd sa reconstituie
artistic o serie de evenimente relatate in cronica lui ,rigore %reche, si cea a lui -iron Costin!
.aptul ca Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica este indicat si de aten$ia deose'ita pe care Negruzzi o acorda detaliilor care
o#er culoarea locala si atmos#era epocii respective! %tilizarea arhaismelor in scopul unei mai reconstituiri cat mai iz'utite a epocii
relatate reprezint un 'un exemplu in acest sens!
Alexandru Lapusneanul a aprut intr(o perioada in care literatura autohtona era dominata de traduceri de o calitate &ndoielnica #iind un
rspuns la apelul #cut de ctre -ihail /oglniceanu in 0ntroduc$ie la 1acia Literara! 0n acesta articol /oglniceanu atrgea aten$ia
asupra pericolului pe care(l reprezint traducerile, promova ideea unei literaturi originale 2propun"nd si eventuale surse de inspitatie3
istoria patriei, #rumuse$ea acesteia si #olclorul4, si nu in ultimul r"nd sugera realizarea unei lim'i unitare!
Nuvela este alctuita din patru capitole, #iecare capitol av"nd cate un moto semni#icativ, care sugereaz, exprima tensiunea capitolului
respectiv!
I Daca voi nu m vrei io va vreu
5nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde persona6ul ce o#er numele nuvelei intr"nd in -oldova intovarasit de vornicul
7ogdan si o armata numeroasa av"nd inten$ia de a(si recpta tronul pierdut din cauza trdrii 'oierilor! Lapusneanul intentioneaza sa
#ac acest lucru inlaturandu(l de la tron pe 8te#an )omsa!
La un moment dat Lapusneanu popose+te undeva in apropierea )ecuciului unde este &nt"mpinat de patru 'oieri3 9ornicul -otoc,
postelnicul 9everi$a si sptarul *pancioc si *troici, ace+tia vin din partea lui 8te#an )omsa si &ncearc sa(l &ntoarc din drum pe
Lapusneanu spun"ndu(i ca poporul nu &l vrea! 0nsa acesta intelegand ca 'oierii doar &ncearc sa(l descura6eze se &n#urie si le promite
rsplata cuvenita de indata ce isi va recpta tronul!
1up plecarea celorlal$i trei 'oieri, -otoc, impresionat #iind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si &l
roag sa intre in -oldova #ara armata strina deoarece va #i spri6init de 'oieri si de popor! 1omnitorul nu are &ncredere insa in cuvintele
amgitoare ale 'tr"nului vornic, ramanand neclintit in hotr"rea sa!
Acest capitol constituie expozi$iunea!
II Ai sa dai sama Doamna
Cel de al doilea capitol al nuvelei reprezint intriga acesteia!
Alexandru Lapusneanul nu &nt"mpina nici un #el de rezistenta din partea lui )omsa si instal"ndu(se la tronul -oldovei &ncepe sa duca
la &ndeplinire ceea ce le promisese celor patru 'oieri! Ast#el voievodul omora 'oierii la cea mai mica a'atere si le distruge catatile!
1oamna :uxandra, &ngrozita #iind de #aptele so$ului sau &l roag pe acesta sa &nceteze si o'$ine promisiunea ca acest lucru se va
&nt"mpla cur"nd, Lapusneanul de asemenea ii promite so$iei sale ce ii va o#erii un leac pentru #rica!
III Capul lui Motoc vrem
0n cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele
0n acest capitol Lapusneanul ii invita pe to$i 'oierii la un ospat care are loc intr(o zi de sr'toare dup slu6'a religioasa la care
domnitorul participa! Acesta &nt"rzie la slu6'a, si dup ce aceasta se &ncheie Lapusneanul se &nchina la icoane si sruta cu mare smerenie
moa+tele lui 0oan! Acesta se suie din nou in strana si se caieste de #aptele sale promitandu(le 'oierilor ca le va aduce pacea! -ai mult
domnitorul le cere 'oierilor iertare si apoi ii invita la un ospat!
7nuind inten$iile necurate ale domnitorului, *pancioc si *troici nu se duc la masa domneasca!
Com#irmand temerile celor doi 'oieri ospatul se trans#orma pe nea+teptate intr(un mcel in care sunt uci+i 4; de 'oieri!
<oporul vine la palat amenintand sa #or$eze por$ile! )oate nemultunirile mul$imii se &ndreapt &mpotriva lui -otoc, considerat a #ii
cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr(un glas capul lui -otoc!
Alexandru Lapusneanul &l arunca pe -otoc mul$imii care omorandul pe motoc se rz'una pentru su#erin$ele indurate! Acest moment
constituie punctul culminant!
1up ce 9ornicul -otoc este ucis de mul$ime Alexandru Lapusneanul porunce+te sa #ie tiate capetele 'oierilor din care #ace o
piramida pe care o arata 1oamnei :uxandra pentru a(i da un leac de #rica!
1up ce(i ucide pe 'oieri, domnitorul porunce+te sa #ie cautati *pancioc si *troici insa ace+tia reu+esc da treac grani$a nu &nainte de
a(i transmite domnitorului ca se vor vedea &nainte de a muri!
IV De m voi scula pre muli am sa popesc eu
)imp de patru ani Lapusneanul nu mai porunce+te nici o execu$ie insa, totu+i, ii schingiuie+te pe unii 'oieri considera$i suspec$i!
0n timpul +ederii sale la =otin Lapusneanul se im'onlaveste si caz"nd la pat, intr(un moment de delir cere sa #ie clugrit! 1orin$e ii
este &ndeplinita si acesta prime+te numele de <aisie! >dat revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l(au clugrit! Acesta o
alunga si pe :uxandra, care, la s#atul lui *pancioc pune otrava in 'utura so$ului sau care isi gaseste ast#el s#arsitul!
Acest ultim capitol reprezint, 'ineinteles, deznodm"ntul nuvelei!
Cele mai importante persona6e ale acestei opere literare sunt Alexandru Lapusneanul, voievodul -oldovei, doamna :uxandra so$ia
acestuia si 'oieri 9everi$a, -otoc, *troici si *pancioc! 0nterac$iunea dintre aceste persona6e constituie con#lictul romanului3 Lapusneanul
ii uraste pe 'oieri pe care ini$ial ii amenin$a si ulterior ii omoar si ii schingiuie+te! Atitudinea lui Lapusneanul in rela$ie cu 'oierii si
#aptele acestuia scot la iveala o #iin$a sadica, aceasta delect"ndu(se cu su#erin$a altora! Lapusneaul si sotia acestuia sunt prezenta$i in
antiteza3 in timp ce :uxandra este &ngrozita de ororile so$ului sau acesta pune alte #apte &ngrozitoare! -otoc sugereaz imaginea tipica a
'oierului lingu+itor care ar #ii in stare de orice pentru a(si apra interesele!
Caracteristice acestei nuvele sunt3 &m'inarea echili'rata dintre nara$iune si dialog, Negruzzi reu+ind ast#el sa o'tina dinamica
adecvata nuvelei sale
<erspectiva auctoriala este o'iectiva nara$iunea realiz"ndu(se la persoana a treia, naratorul este ast#el omniscient iar #ocalizarea
utilizata este de tip zero, aceasta caracteristica este speci#ica nuvelei!
Caracterizarea lui Alexandru Lpuneanu
Alexandru Lapusneanu este persona6ul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si e#ecte extreme, Negruzzi reusind
sa intruchipeze un persona6 unic prin complexitatea acestuia! ?ste asezat in centrul nuvelei, toate celelalte persona6e, ca si actiunile
prezentate, sunt orientate spre relie#area caracterului acestuia!
Asa cum e in#atisat, trasatura sa dominata, care le su'ordoneaza pe toate celelalte, este dorinta de putere, de a o cuceri si de a o pastra
cu orice pret!
?rou romantic, Lpu+neanu este alctuit din puternice trsturi de caracter, un persona6 excep$ional, ce ac$ioneaz &n &mpre6urri
deose'ite! Autorul &+i urmre+te persona6ul, de(a lungul celor patru capitole, din momentul intrrii &n $ar +i p"n &n clipa mor$ii! )ot ceea
ce se &nt"mpl &n aceast nuvel poart pecetea durit$ii lui Lpu+neanu!
Ast#el &n capitolul 0 Lpu+neanu este prezentat de ctre autor, &n detaliul #rapant, amnun$it, conduc"ndu(ne ast#el &n mi6locul strii de
spirit a persona6ului! Negruzzi utilizeaz dialogul ca procedeu de caracterizare ast#el persona6ul relev"ndu(+i propriile sale trsturi prin
intermediul gesturilor, al g"ndurilor! *e o'serv c Lpu+neanu vor'e+te &n pilde, #olosindu(se de exclama$ii +i &ntre'ri retorice, intr"nd
ast#el &n categoria persona6elor romantice!
)otodata modul de a vor'i al persona6ului, discursul lui Lpu+neanu este un exemplu de discurs romantic &n care sunt #olosite toate
procedeele de retoric tipic romantic, repeti$ia, grada$ia, interoga$ia +i exclama$ia retoric, enumera$ia +i citarea #olosit drept
argumenta$ie!
1ac &n primul capitol portretul lui Lpu+neanu este scos &n eviden$ prin intermediul antitezei dintre 'oieri +i Lpu+neanu &n al doilea
capitol, caracterizarea lui Lpu+neanu reiese din antiteza romantica si totodata con#lictual dintre domni$a :uxanda +i el! 1omni$a
:uxanda e plin de &n$elepciune, ging+ie, par@a e ireala pe c"nd Lpu+neanu e crud, nemilos +i #$arnic!
?ste de o'servat &n acest capitol momentul &n care Lpu+neanu &n#uriat de cerin$a domni$ei, +i anume de a &nceta omorurile, pune
m"na pe 6ungher! ?ste o reac$ie necontrolat a lui, nepotrivit pentru un domnitor! <rin aceast ac$iune, Lpu+neanu dovede+te a #i un om
cu o #ire coleric, impulsiva, o'i+nuit s 6udece +i s #ac dreptate singur, dup propriile reguli!
Auzind cererea domni$ei, Lpu+neanu o mustr pentru vor'ele ne'une, dar promite &n #inal c va &nceta cu omorurile, &ns nu
&nainte de a(i da leac de #ric! Lpu+neanu &n momentul de #a$, disimuleaz, dorind s #ie calm +i se poart autoritar #a$ de so$ia sa, dar +i
cinic pentru c &n sine leacul promis o va &ngrozi! ?ste o reac$ie de(a dreptul maladiv a persona6ului d"nd &nc o dat dovad de cruzime,
spirit dia'olic +i spirit de rz'unare! Lpu+neanu a6unge acum s &ndeplineasc cu adevrat rolul de persona6 excep$ional &n situa$ii
excep$ionale, speci#ic persona6elor romantice!
<ersona6ul Alexandru Lpu+neanu, care ilustreaz un destin de excep$ie, este romantic cu o palet ampl de trsturi de caracter, cu
trsturi puternice, un erou excep$ional &n situa$ii excep$ionale, ale crui #apte sunt impresionante prin cruzime si rz'unare, avand , ca
exemplu, osp$ul unde sunt masacra$i 4; de 'oieri, iar -o$oc, tras deoparte de domn, este dat pe m"inile mul$imii, ce(l s#"+ie de viu
pentru ca &n #inal s #ie asasinat!
Constructia persona6ului su'liniaza insa cel mai 'ine romantismul nuvelei! Creat pe calitati si de#ecte la #el de mari, in general,
persona6ul literaturii romantice este impatimit, revolutionar, indragostit, meditativ, 'olnav, selenar, 'ulversat, adeseori ne'un, dar mai ales
inegal in comportare, extremist, dilematic etc! Lapusneanu im'ina trasaturi extreme este retinut, capa'il de stapanire de sine in scena cu
'oierii si incapa'il sa se stapaneasca in timpul macelului, cand nu(si mai poate ascunde sentimentul de dementa 'ucurie a raz'unariiA ii
caracterizeaza pe 'oierii veniti sa(1 primeasca la intrarea in tara cu inteligenta si cu #inete psihologica, dar nu dovedeste deloc ratiune
politica atunci cand distruge cetatile de granitaA pare incapa'il de sinceritate si totodata isi exprima #ara mena6amente gandurile!
Amestecul acesta de luciditate si dementa reprezinta o trasatura importanta a persona6ului romantic!
Alcatuit din contraste tari, din 6ocuri de lumini si um're, investit cu trasaturi exceptionale si pus sa actioneze in situatii de exceptie,
Lapusneanu este un persona6 romantic! ?l il intruchipeaza pe tiranul a carui trasatura dominanta este cruzimea,iar semnele prevestitoare
din opera sunt niste procedee romantice,cu rol de a pune in evidenta romantismul persona6ului principal!