Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Culturii al Republicii Moldova

Academia de Muzic, Teatru i Arte Plastice


Catedra Regie
Analiza dramatica si conceptul regizoral
al piesei :
,, LUNA DEZMOSTENITILO!!

de Eugene "ladstone O#Neill
Realizat: Moiseenco
Mariana


Chisinau 2012
Cuprins
I.Analiza piesei Luna Dezmostenitilor de u!ene "#$eill
1. $ot% &io!ra'ic%
2. (eme pe care s)a a*at autorul
+. Curentul artistic
,.-enul si stilul
.. /a&ula piesei
0.(impul si locul actiunii
1.(ema
2. Ideea
3. Con'lictul
10.4irul de e5enimente
11.Ac6iunea parcursi5%
II.Conceptul re!izoral al mont%rii
1. Actualitatea piesei
2. -enul spectacolului
+. 7arcina
,.8roiectul actoricesc
.. 7uprasarcina

Analiza piesei 99Luna Dezmostenitilor
1. u!ene -ladstone "#$eill (n. 16 octombrie 1888, New York d. 27
noiembrie 1953) a fost dramatr! american, "areat a" #remi"i Nobe"
$entr %iteratr& 'n an" 1936.(!ene )"adstone *+Nei"" s,a n&sct "a
New York, 'ntr,n" din -ote"ri"e de $e .rodwa/, fi a" actori 0ames
*+Nei"", a" c&ri ro" 'n Contele de Monte Cristo '" f&cse ce"ebr 'n
'ntrea!a ar&. 1o$i" fiind, (!ene i,a 'nso it tat&" 'n trnee, a$oi a
frec2entat 2ariate co"i i 'n 1936 a intrat "a ni2ersitatea din #rincetown,
nde n a r&mas dec4t n an.
5ntre anii 1912 , 1913, *+Nei"" a fost s$ita"i6at 'ntr,n sanatori de
tberc"o i, nde a f&ct am$"e "ectri din "iteratra dramatic&, c
deosebire din 7bsen i 8trindber!. 9oment" acesta a fost decisi2 $entr
orientarea sa "terioar&. 5n 191: s,a 'nscris "a crsri"e de dram& a"e
$rofesor"i )eor!e #ierce .aker de "a ;ar2ard, $redate 'n cadr" a a,
nmit"i <:7 =orks-o$<. >$& n an "e,a $&r&sit $entr a se asocia
tr$ei de arti ti amatori <#ro2incetown #"a/ers<. ?ceast& tr$& 'i 2a @ca
$rima $ies& 'ntr,n act Bound East for Cardiff (5mbarcat $entr 1ardiff),
i a$oi mt4nd, i sedi" "a New York, 'n )reenwic- Ai""a!e, 2a $re6enta
'n continare noi"e $iese 'ntr,n act a"e t4n&r"i dramatr!. *+Nei""
c4 ti!& aten ia criticii i a $b"ic"i abia 'n 1923 c $iesa Dincolo de
orizont, care a marcat 'nce$t" nei noi ere 'n teatr" american
contem$oran
Moti5a ia :uriului $o&el
"pentru puterea, onestitatea i emo iile profunde ale operelor sale
dramatice, care ntruchipeaz o concep ie original a tragediei" .
;i&lio!ra'ie
Bound East for Cardiff , (5mbarcat $entr 1ardiff), (1916)
The Moon of the Caribbees , (%na 1araibi"or), (1918)
Beyond the orizon , (>inco"o de ori6ont), (1923) ($remi" #"it6er,
1923)
The Emperor !ones , (5m$&rat" 0ones), (1923)
"nna Christie, 1921 ($remi" #"it6er, 1922)
The airy "pe , (9aim a $&roas&), ( 1922)
Desire #nder the Elms , (#atima de sb "mi), (192:)
The $reat $od Bro%n , (9are"e 6e .rown), (1926)
Marco Millions, (1927)
&trange 'nterlude , (8trani" inter"di), 1928
Mourning Becomes Electra , (>in @a"e se 'ntr$ea6& ("ectra)
"h, (ilderness) , (*, s&"b&ticieB), (1933)
" Moon for the Misbegotten , (%na de6mo teni i"or), ( 19:3)
The 'ceman Cometh , (Aine om" c !-ea a), ( 19:6)
*ong Day+s !ourney 'nto ,ight , (%n!" drm a" 6i"ei c&tre
noa$te), (1956) ($remi" #"it6er,1957)
" Touch of the -oet , (Cire de $oet), (1958)
More &tately Mansions (1967)
2. Piesele sale au provocat un soc in constiinta contemporanilor sai .
Era vremea cind America isi constitua febril ,,marele mit spre care
se indreptau privirile intregii lumi: exista o tara a tuturor
posibilitatilor si a tuturor libertatilor, in care orice om simplu putea
sa devina milionar. O Europa arsa si pustiita de flacarile primului
razboi mondial, apasata de ascensiunea fascista, torturata de plagile
mereu mai intinse a saraciei , trimite la acest liman zeci de vapoare cu
emigranti. In acest context Oeill este printre cei care inaugureaza
linia mare a literaturii americane moderne ! linia unei literaturi aspre
si pline de forta , inca lipsita de crezul unei afirmatii, dar valoroasa
prin sinceritate brutala si pasionata cu care refuza orice mistificare.
Oeill este cel care a determinat intoarcerea teatrului de peste ocean
catre temele grave ale vietii omenesti. "iata de zi cu zi , cu realitatile
dure ale luptei pentru existenta # scriitorul a a$uns s!o stie foarte
profund si foarte amanuntit din propria experienta, el a strabatut tara,
incercind diferite meserii, cistigindu!si cele necesare traiului ca
marinar , ca actor, ca reporter. In acesti ani el a cunoscut nenumarati
oameni si mai ales a patruns tainele multor gesturi si actiuni omenesti,
a inteles resorturile si mecanismele sociale care determina formarea
unor conceptii si a unor caractere. In%ibindu!si astfel fiinta de destine
anonime din masa poporului sau. Eugene Oeill si!a ales persona$e
dintre americanii de rind&fermieri, marinari, actori de mina a doua,
mici capitani de vas'. (a stabilit intotdeauna o legatura directa intre
viziunea sumbra a creatorului si viata sa&copilarie , adolescenta ,
tinerete' apasata de nevoi, neintelegeri, umilinta. Oeill a fost un
maestru al constructiei teatrale, el a stiut sa ridice barierele timpului si
spatiului , sa interpatrunda realitatea obiectiva si lumea launtrica,
realizind in fiecare piesa o unitate deplina. )ibertate si determinare,
bine si rau, pacat si pedeapsa revin mereu, reprezentind criterii de
optiune , categorii filosofice si valori concrete. Obsesia unei greseli
trecute, umbra unei fiinte dragi&mama! in cazul lui *ames +,ron'
apasa viata eroilor, istovindu!i in remuscari. Acest patetic si foarte
uman efort de intelegere il apropia treptat pe scriitor de cuprinderea
mai adevarata si mai profunda a vesnicei si universalei suferinte in
care se zbate lumea. -aspunsul la care a$unge in ultima dintre piese #
)una dezmostenitilor, este evident partial , dar el nu face parte din
zona,,transcendentalului , nu este nici subiectiv, nici marunt ci de un
bun simt evident: la capatul unei nopti de %alucinante marturisiri,
inevocabil ratatul *ames +,ron se va cunoaste singur vinovat pentru
trista!i soarta: ,, .rmarile , intotdeauna, ii otravesc pe oameni.
.rmarile faptelor. Oeill spune contemporanilor sai: nu va amagiti
cu aparenta stralucire a vietii noastre . (inteti bolnavi pina in miezul
fiintei. /olnavi de egoism, de fatarnicie si de insingurare. Autenticul
umanism, luciditatea si obiectivitatea investigatiei , realismul
psi%ologic , patosul si forta cu care sint dezbatute problemele sint
trasaturi care se topesc una in alta, realizind personalitatea
impresionanta a unui autor care se dovedeste si astazi modern si
important prin ceva ce a avut de spus lumii.
+. Curentul realismul critic
-ealismul critic ! porne te de la ideea existen ei lumei reale si critica,
orinduirea sociala de pe pozitiile valorilor umaniste, a demnitatii
umane, a familiei, drepturile omului. In aspectul artistic utilizeaza
persona$e actuale , reale, concret istorice, situatii recogniscibile luate
din viata, circumstante propuse naturaliste, pune accent pe psi%ologie,
pe conflictul interior al persona$ului dintre mediul social si erou.
0eorge (anta,ana este socotit drept cel mai influent reprezentant
american al realismului critic. 1n Europa, reprezentan i ai realismului
critic sunt icolai 2artmann i 2ans 3riesc% &0ermania', /ertrand
-ussell i -o, /%as4ar &5area /ritanie', Ion )uca 6ragiale, A. O
strovs4ii, .".0ogol.
4. enul # drama in 7 acte.
!tilul piesei # realism critic.
". #abula. Intr!o ferma paraginita si saracacioasa, trudesc pentru a!si
asigura traiul zilnic batrinul si betivul P%il 2ogan si nemaipomenita
sa fiica *osie. 8ata este un 92ercule 8eminin, cu inima buna, gura
sloboda si reputatia proasta. 6ei trei frati ai ei&+omas, *o%n si 5a,4'
au fugit la oras sa!si caute o viata mai usoara. +ata si fiica muncesc
cot la cot , se cearta, se mai si paruiesc cite!o data. Ea iubeste cu o
surprinzatoare puritate si daruire pe risipitorul , fermecatorul *ames
+,ron # barbat in declin, actor fara %ar, alcoolic inrait, la un pas de
nebunie, care este stapinul fermei arendate de familia 2og%en. P%il
afla ca a aparut un cuparator anonim care vrea sa cumpere de la +,ron
ferma. 8amilia 2og%en este vizitata de vecinul lor bogatas (tadmen
2arder care este deran$at de faptul ca porcii lui 2og%en fac baie in
iazul lui din care el isi face g%eata de vara. 2arder este cumparatorul
anon,m care vrea sa obtine ferma cu orice pr:t ca sa scape astfel de
familia 2og%en. P%il pleaca la circiuma impreuna cu +,ron de unde
vine singur, beat si suparat. El ii spune *osiei ca +,ron sa decis sa
vinda ferma cu ;<.<<< lui 2arder. *osie incearca sa alcatuiasca un
plan, o farsa, care l!ar obliga pe +,ron sa vinda ferma, familiei
2og%en cu pretul de =<<<. +,ron vine la intilnire la *osie acasa, tatal
ei pleaca si ii lasa in doi. 6ei doi incep sa serveasca alcool, din cele
povestite de +,ron, *osie intelege ca P%il a inteles gresit, si defapt
+,ron nu va vinde ferma lui 2arder. /a mai mult, tatal ei stia de acest
lucru doar ca a provocat!o pe ea pentru ca cu a$utorul ei sa puie mina
pe averea lui. *im sub influenta alcoolului intr!o stare de affect vrea sa
o violeze pe *osie, insa la timp se opreste. El ii destainuie *osiei
pacatul care il macina de mult timp # ca in timp ce transporta in tren
sicriul cu cadavrul mamei, in cupeul de alaturi a avut un act sexual cu
o prostituata. +,ron neca$it adoarme in bratele *osiei>intre timp tatal
ei se intoarce acasa, *osie este foarte dezamagita in el si afirma ca nu
mai vrea sa traiasca cu el pentru faptul ca a vrut sa profite de ea. 3upa
o noapte de cosmar si poezie scaldata in raze de luna si in valuri de
?%is4,, fata cea sanatoasa si puternica renunta la imposibilul ei vis
de dragoste si are taria sa inlature pe cel ce nu mai poate fi salvat,
luind din nou viata in piept. 6onflictul insa este rezolvat prin faptul ca
+,ron lasa ferma 2ogenilor.

$. Timpul si locul actiunii % "ara, la o ferma americana.
&. Tema # dorinta celor saraci de a se imbogati cu orice pret
'. (deea ! cu dragostea si iertare fata de cel mai decazut obtii mult
mai mult decit prin excroc%erii.
). Con*lictul interior % dintre datoria de fiica, care cere participarea
la excroc%eria pusa la cale de P%il si sentimentul de compatimire fata
de +,ron.
Con*lictul e+terior % dintre familia 2og%en si vecinul bogatas
2arder care vrea sa obtina ferma cu orice pret.
,-. !irul de evenimente:
Evenimentul initial ! Evadarea lui 5a,4 din casa parinteasca
Evenimentul conflictogen ! Aparitia lui (tadmen 2arder care vrea sa
cumpere ferma
Intriga ! Inscenarea violului *osiei de catre +,ron pentru al impune sa
semneze contractul de vinzare cumparare a fermei cu tatal ei.
Aflarea adevarului ! +,ron va ceda ferma familiei 2og%en
Evenimentul central ! 5arturisirea pacatului savirsit de +,ron
Evenimentul final ! renuntarea la visul de dragoste a *osiei.
,,. Actiunea parcursiva # flirtul dintre *osie si +,ron.
Conceptul regizoral al montarii
1. Actualitatea piesei , este dictata de faptul ca astazi lumea e in
goana dupa bani, averi, si mai putin dupa cunostinte, cultura, nu tind
spre o fericire spirituala dar spre cea materiala. 5oldovenii , mai ales
cei de la tara isi cresc copiii pina in clasa a @, dupa care ii trimit la
munca peste %otare pentru a cistiga niste bani ca sa!si construiasca
palate in sat. Astfel copii lor peste ani se reintorc acasa unde este o
casa mare, frumoasa, unde sint garduri inalte insa cultura acestui copil
care de$a e un om matur in toata legea, cunostintele lui sint la nivelul
unui elev de clasa a @. 6ei care ramin in sat isi inneaca viata in pa%ar,
sint in stare sa!si omoare parintii pentru o sticla cu vod4a , sau bunica
pentru pensia ei mizera. 8etele sint in cautarea unui barbat bogat care
le!ar oferi toate conditiile pentru un trai luxos, insa nu!s%i dau seama
de riscul de a fi folosite si aruncate precum un gunoi.
2. enul spectacolului # Poem dramatic. Intr!un fel piesa este
poemul luptei dintre vitalitate si morbiditate, dintre forta si slabiciune,
poemul nevoii de solidaritate si intelegere si totodata elegie la
mormintul unui cadavru inca viu
.. !arcina regizorala! a crea un poem dramatic al fetei de la tara.
3ecorul scenic va reprezenta un bolovan, o piatra mare amplasata
pe centrul scenei in planul doi. (cena are %aina neagra. Orice marca$e
care vor sugera America, vor fi omise. 6aracterul moldovenesc va fi
redat prin fonosfera, prin stilistica vorbirii, prin portul contemporan.
)a finele spectacolului apare cerul instelat cu luna plina.
(pectacolul este conceput pentru publicul de la tara, astfel inainte
de prezentarea spectacolului vor fi proiectate imagini cu diferite
locuri filmate in acest sat, satenii ! care se vor recunoaste in aceste
imagini. Astfel se va mari credibilitatea ca toata intimplarea
prezentata a avut loc c%iar in satul lor.
In spectacol vor fi utilizate sunete ale vietii de la sat, a porcilor
crescuti de familia 2ogan, altor $ivine, pasari din gospodarie,
specifice pentru dimineata sau seara rustica, a satului. In scena
nocturna de seductie a lui +,ron va fi necesara o melodie de gen
romantic, dar si %alucinanta in acelasi timp.
,. 8roiectele actoricesti ale persona<elor:
P/il 0ogen # tatal *osiei. Are AA de ani. E de statura mi$locie, cu o
cerbice de taur, umeri puternici aplecati inainte, un trunc%i bine cladit
si niste picioare scurte cu laba mare. /ratele ii sint scurte si
musculoase, iar miinile ii sint late si paroase. 6apul rotund , cu par
rarit, castaniu desc%is. Are fata groasa cu nas cirn, buza de sus e
alungita, gura mare si oc%ii mici, albastri. 0enele si sprincenele ii sint
intr!atit de descolorate incit amintesc de blana porcului alb. Poarta
bocanci, o salopeta murdara si un maiou murdar. 8ata si miinile ii sint
arse de soare si pistruiate. Pe cap are o palarie de pai vec%e. Are voce
ascutita cu un pronuntat accent popular.
Mai1 0ogen # fratele *osiei. Are vreo =< de ani si e cu vreo ;<cm
mai scund decit sora!sa. E un tinar bine cladit, dar in prea$ma surorii
pare aproape nea$utorat. Are o expresie a fetei cind ursuza , cind
vicleana, cind de o ipocrizie trufasa. Poarta o salopeta murdara si o
camasa cafenie decolorata de sudoare
2osie 0ogen # Persona$ principal. 8iica lui P%il 2og%en, are =B de ani
si e prea trupesa pentru o femeie&;.B<m , ;<<4g'. .merii putin oblici
sint largi, sinii petrosi, proeminenti , in sc%imb talia pare delicata,
subtire daca o compari cu linia soldurilor si a umerilor. /ratele is
lungi, frumoase si neobisnuit de vin$oase, fara de musc%i insa. )a fel
si picioarele insa nu e nimic barbatesc in ea, e feminina din crestet
pina in talpi. Are buza de $os croita scurt, un nas mic, parul la roscat
si aspru, iar pielea desi bronzata e desc%isa la culoare si pistruiata,
pometii sint proieminenti si barbia volitiva. Oc%ii mari de un albastru
inc%is si zimbetul care descopera niste dinti albi sanatosi o umplu de
farmec. Poarta o roc%ie ieftina de bumbac, vec%e care a purtat!o si
mama ei, fara mineci si umbla in calos%i. A ramas fara mama la B ani,
tot atunci a invatat sa gateasca, sa faca totul prin gospodarie, avea
gri$a de C frati ai ei, tot ea ia a$utat sa fuga de!acasa de la tatal tiran
care!i obliga sa lucreze zi si noapte si care ii teroriza de fiece data
cind se!ntorcea beat acasa. umai ea poate sa!l linisteasca pe tatal
ei>asa precum o facea cind era vie mama. Are inima buna, gura
sloboda si reputatia proasta. Aventurile nu ocupa nici un loc in inima
*osiei. Ea il iubeste cu adevarat pe *ames +,ron care este pentru ea un
vis irealizabil, un vis care pentru o noapte devine posibil sub clar de
luna atunci cind totul devine o nebunie, un delir. *osie in teatrul
Oeillian este singura eroina care nu regreta si nu se caieste, care
stie sa priveasca inainte # nu o simpla femeie dominata de patimi ci
un om complet, cu simtul realitatii.
2ames T3ron #persona$ principal. Are bani datorita parintilor care ia
lasat mostenire. E trecut de 7< de ani, are o statura mi$locie, lat in
spate si pieptos. 6orpul lui puternic e cam flescait de bautura si
noptile nedormite, dar fata arata inca bine indiferent de un inceput de
bu%aiala si de ciarcanele de sub oc%i. Parul negru pornit sa se
rareasca. Oc%i caprui, nasul mare si rapitor, o expresie a fetei cinica,
dar atunci cind fata ii zimbeste e binevoitor si bun. (entimental si
romantic, umorul si farmecul iau pastrat admiratia femeilor si
pretuirea barbatilor, ca tovarasi de pa%ar. Poarta un costum de culoare
be$, niste pantofi de firma, ciorapi de matasa, camasa alba de matasa,
are o bric%eta scumpa. /arbat in declin, actor fara %ar, alcoolic inrait,
la un pas de nebunie. iciodata nu sa impacat cu tatal lui , unica care
la inteles a fost maica!sa>de!aceea cind ea a decedat, el nusi mai
gasise rostul vietii si a inceput sa bea. Iubeste viata frumoasa, fetele
frumoase care pot fi cumparate, bautura si distractia.
!tadmen 0arder # vecinul familiei 2og%en, mostenitor al
concernului,,(tandart Oil. Are peste CA de ani, dar pare mai tinar
deoarece fata nu ii e brazdata de nici un fel de necazuri si gri$i si nici
de dorintele cele neimplinite. Are studii si in anii de studentie a facut
parte din clubul universitatii caruia tatal ia donat milioane. obil de
tara, preocupat de mosia, de caii sai de calarie si de automobilele
straine model!sport. E un sot ce se respecta si tata a trei copii. (e
impaca cu toata lumea, are un exterior placut. 6u un inceput de
obezitate. 3in fire e cam moliu si destul de tont, alintat deoarece e
bogat. E plin de sine, constient de superioritatea sa de bogatas, cu
oamenii de $os se poarta infumurat si dispretuitor. "orbeste incet,
sesizeaza sensul celor spuse cu intirziere si e lipsit total de umor.
Poarta o %aina frumos croita, pantaloni de calarie, cizme cu pinteni
lustruite ca oglinda.
.. 7uprasarcina = putem obtine ceea ce ne dorim nu neaparat prin
excroc%erii dar si prin fapte bune, prin compatimire. Implinirea
sufleteasca este mai importanta decit cea materiala.