Sunteți pe pagina 1din 16

1. Expunei esena filosofiei ca concepie despre lume.

Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce
determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul
acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre lume are un
caracter teoretic,ea nu numai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia este o conceptie despre
lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor reguli metodologice.
Filozofia se ocup cu formarea concepiei despre lume la oameni.
Concepia despre lume este totalitatea de idei despre lume n ntregime, despre om, locul lui n aceast lume, este
totalitatea de cuno!tine despre natur, societate !i om !i raportullui fa de aceast lume. Concepia despre lume este baza
tabloului general al lumii !i ne d cuno!tine generalizate despre coinutul, structura, esena !i legitile apariiei !i dezvoltrii
lumii nconjurtoare. "tiina cu ajutorul cuno!tinelor formeaz tabloul lumii, filozofia este exprimarea teoretic a concepiei
despre lume unde tabloul lumii este numai o amprent, un moment al realitii indiferent ctre om. Concepia despre lume in
afar de tabloul lumii exprim !i atitudunea omului fa de acest lume. Filozofia este nucleul concepiei despre lume.
Concepia despre lume const din totalitatea de diferite cuno!tine #!tiinifice, politice, juridice, etice, estetice, ateiste !i
religioase, filozofice !.a.$, convingeri, principii a cunoa!terii !i activitii, orientri valorice. %vnd a!a cuno!tine despre lume n
ntregime !i locul su n ea, omul organizeaz activitatea sa !i determin scopurile sale n dependen de concepia despre lume.
&mul realizeaz activitatea sa n dependen de reprezentrile lui despre bine !i ru, datorie, idealuri, care la rndul lor depind de
cuno!tine despre sine, natur !i societate. 'entru individ ea este ca un orientir n lumea asta extrem de complicat. (n societate
exist diferite concepii despre lume. (ns orice concepie trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri) Ce prezint lumea
nconjurtoare* 'entru ce noi trim* Cum trbuie s trim* Fiecare om nu numai c trebuie s aib o concepie despre lume, dar ea
trebuie s fie bine argumentat !i fundamantat. Fundamentarea concepiei despre lume !i este filozofie. Filozofia este !i nucleul
concepiei despre lume !i procesul de formare a ei. (n aspectul istoric deosebim urmtoarele concepii despre lume) mitologic,
religioas !i filozofico-!tiinific.
+. Care este obiectul de studiu al filosofiei*
Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.'une intrebari precum,Ce
este existenta*,,,Este posibila cunoasterea*,.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al exteriorului si interiorului in
plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.
'roblema fundamentala a filosofiei are + laturi)latura ontologica-existentiala#consta in raspunsul la intrebarea)ce este
primar)materia sau spiritul*$.latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii./ine de cautarea rs.lai ntrebarea )este oare
posibila cunoasterea*mai ales a esentei lucrurilor*
Filozofia este nucleul concepiei despre lume, ea trebuie se dee ntr-o form maximal generalizat tabloul lumii, omului
!i interaciunii lor. &biectul filozofiei este generalul n sistemul 0lume 1 om,. 2a rndul su acest sistem este compus din dou
subsisteme 1 0lume, !i 0om,. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar interaciunea laturilor 1 patru aspecte) ontologic, gnoseologic,
axiologic !i spiritual-practic. Filozofia este o !tiin complex, care trebuie s dee rspuns la multe probleme. 3e aceea n
filozofie ntr a!a discipline ca ontologia, gnoseologia, antropologia, sociologia, etica, estetica !.a. filozofia este !tiina despre
cele mai generale nsu!iri !i relatii a realitii obiective, legiti a funcionrii !i dezvoltrii ei. Filozofia trebuie s evideniieze
structura general a oricrui obiect, legitile generale a funcionrii !i dezvoltrii lui pentru a trasa orientire de a le cunoa!te !i
transforma. Filozofia este un sistem de concepii asupra lumii n ntregime !i a raportului omului cu aceast lume.
(n obiectul filozofiei ntr cele mai generale legiti a existenei materiale !i existenei omului. (ns obiectul filozofiei
se deosebe!te de obiectul !tiinelor concrete prin aceea c el prezint raportul omului cu lumea, lumii cu omul. (n obiectul
filozofiei ntr nu tot generalul din existena material, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea.
&biectul filozofiei conine acele cuno!tine care omul le folose!te pentru a construi tabloul universal al lumii sub ung4iul de
vedere a %devrului, Frumuseei, 5inelui !i Ec4itii. Cu alte cuvinte, obiectul filozofiei conine acel general din realitatea
material care i ajut omului n formarea concepiei despre lume. Filozofia este un sistem de rspunsuri desf!urate la
problemele conceptuale.
"i dac problemele conceptuale sunt specifice #,ce prezint lumea n ntregime*,, 0ce este omul*,, 0ce este
adevrul*,$, atunci !i rspunsurile la ele sunt deosebite. Cuno!tinele filozofice sunt specifice !i nu se reduc la cuno!tinele
concret-!tiinifice. Cuno!tinele filozofice au trsturi specifice att cuno!tinelor naturalist!tiinifice, ct !i cuno!tinelor !tiinelor
sociale, umanitare, artistice, cuno!tinelor obi!nuite. Cuno!tinele filozofice sunt cuno!tine integrale, sistematizate, generalizate,
este concepia raionalizat despre lume a epocii.
Filozofia este !i !tiin !i form a con!tiinei sociale. Filozofia ca !tiin are toate criteriile !tiinifice #obiectivitate,
raionalitate, sistemicitate, verificabilitate, orientare spre esen !i legitate$, are obiectul su, categoriile, legitile !i metodele
sale. Ca form a con!tiinei sociale filozofia reflect existena social prin nelepciune, manifest o anumit influen asupra
existenei sociale. (n acest sens #filozofia ca form a con!tiinei sociale$ ea este ideologizat. Filozofia tinde spre cunoa!terea
!tiinific a lumii !i n acela!i timp de a exprima maximal interesele subiectului #clasei$. (n istoria filozofiei aceste dou tendine
#ca !tiin !i form a con!tiinei sociale$ se manifestau n diferit mod, predominnd ori una ori alta.
6. 7umii !i caracterizai succint domeniile refleciei filosofice.
&ntologia-teoria generala a existentei - studiul esenei fiinei8, ceea ce face ca o fiin s fie. ea ar reprezenta studiul
temeiului8 ordinii lucrurilor.
9nosiologia-teoria generala a cunoasterii - este teoria filosofica a cunoasterii ca raspuns la intrebarea cum ar fi daca
omul poate sa cunoasca sau nu lumea, cum o cunoaste, pana unde este adevarul..
%ntropologia-stiinta despre om - condiiile de posibilitate ale cunoa!terii sale !i ale unei viei armonioase.
:etodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor.
2ogica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte.
%xiologia-stiinta despre valori - studiu sistematic !i riguros - av;nd ca obiect valorile morale..
Etica-stiinta despre morala.
Estetica-stiinta despre arta si frumos.
<. Caracterizai esena conceptual a mitului.
Concepia mitologic este cea mai vec4e, era caracteristic pentru oamenii din comuna primitiv ca unica form a
con!tiinei sociale. Ea era o modalitate specific de nelegere !i explicare a realitii. (n concepia mitologic nu exist
difereniere clar dintre om !i natur, gndire !i realitate, ideal !i material, obiectiv !i subiectiv, lipse!te cauzalitatea, era totul
contopit, nedezmembrat. Capacitile !i nsu!irile sale omul le atribuia realitii. 2umea era nsufleit, antropomorfizat, iar
omul 1 zoomorfizat.
Concepia mitologic includea n sine diferite cuno!tine primitive, credine !i mituri nesistematizate. :iturile erau
principalele modaliti de explicare a realitii, serveau ca paradigme a activitii umane. :itul este o legend, o povestire, o
istorie sacr despre apariia lumii !i fenomenelor naturii, zeilor !i eroilor. :itul descoper o tain, arat careva fore supranaturale
care aveau o comportare exemplar. :iturile sunt ni!te evenimente care niciodat nu s-au ntmplat, dar permanent au loc. Ele
sunt metafore a ceea ce este imposibil de a explica cumva.
3eosebim urmtoarele mituri) despre animale, despre fenomenele cere!ti, cosmogonice !i antropogonice, despre
sfr!itul lumii, moarte, marele potop, despre zmslirea nepri4nit, despre zeii murind !i nviind !.a. :iturile se transmiteau din
generaie n generaie !i trebuia strict executate. 3up o legend, sufletele strmo!ilor strict supraveg4eau executarea miturilor !i
aspru pedepseau pentru nclcarea poruncilor strmo!ilor. C4iar !i n societatea contemporan se ntlnesc fragmente din diferite
mituri, sau mituri ntregi #spre exemplu, mituri politice$. Concepia mitologic ndeplinea mai multe funcii, asigura succesiunea
spiritual a generaiilor, cosolida un anumit sistem de valori, menineau un anumit comportament n societate.
Coninutul obscur !i fictiv al miturilor le-a fcut s treac pentru mult timp, n raport cu raionalitatea filosofic !i
!tiinific, drept reprezentri naive !i iluzorii, specifice popoarelor primitive !i copilriei spiritului uman. %stfel, n 9recia
filosofia se na!te prin nlocuirea g;ndirii mitice, p;n atunci dominante, cu un alt model de discurs adevrat, discursul raional !i
explicativ. ns etnologia8 contemporan subliniaz faptul c miturile au importante funcii sociale) ele asigur coeziunea
grupului, oferind, n special sub forma unui discurs despre origini povestit sub form ritual, o justificare #a ordinii, at;t naturale
c;t !i sociale a ,lumii8.
=. Caracterizai succint esena conceptual a religiei.
Concepia religioas apare pe baza celei mitologice, generalizeaz diferite mituri !i credine primitive formulnd o
teorie integral despre toat realitatea. Ea rees din dedublarea lumii n dou pri) natural !i supranatural. >pecific pentru
aceast concepie este nu numai admiterea existenei unei fore supranaturale, dar !i atribuirea ei unui sens specific) c lumea
supranatural este adevrata lume, c ea este primordial !i determin lumea natural !i social. 2umea supranatural, ori divin,
dirigeaz cu dezvoltarea naturii, vieii umane. /oate fenomenele !i procesele realitii erau explicate de pe poziiile acestei
concepii.
?eligia este astfel definit n mod curent ca un ansamblu de credine !i de rituri comport;nd un aspect subiectiv
#sentimentul religios sau credina$ !i un aspect obiectiv #ceremonii, instituii, eventual o biseric$.
%titudinea religioas prin excelen este deci credina8. %ceasta este, @ncredereA. Credinciosul se ncredineaz
lui 3umnezeu pentru c se vede limitat !i pentru c 3umnezeu este putere infinit. %ctul de credin este deci legat de
adevruri8 considerate eseniale, ns misterioase, situate dincolo de ceea ce raiunea poate nelege #@adevrurile
inimiiA, potrivii lui 'ascal$ !i care sunt obiectul unei revelaii
B. Care sunt asemnrile !i deosebirile dintre filosofie !i !tiin*
(ncepnd din antic4itate filozofia se gse!te permanent n interaciune cu !tiinele concrete. 7u ntmpltor muli
savani vestii au fost !i filozofi #'laton, %ristotel, C.5runo, 7. Copernic, ?.3escartes, D.Freud, 5. ?ussel !.a.$. Filozofia
permanent prime!te !i prelucreaz informaia din diferite domenii, integreaz diverse cuno!tine umane !e formeaz un tablou
!tiinific al lumii unic. (n acela!i timp filozofia nu pretinde la rolul !tiinei !tiinelor, de a include n sine toate cuno!tinele.
"tiinele concrete au obiectul su de studii, metodele !i legile sale, nivelul su de generalizare a cuno!tinelor. Filozofia
generalizeaz generalizrile !tiinelor concrete, are de aface cu un nivel mai nalt de generalizare, un nivel mai nalt de
teoretizare. 3ac primul nivel de generalizare duce la formularea teoriilor !i legilor !tiinelor concrete, atunci al doilea nivel 1 la
evidenierea celor mai generale legiti !i tendine, aceaste este logica dezvoltrii !tiinei ns!i, logica dezvoltrii gndirii umane.
Cele mai importante descoperiri n !tiinele concrete contribuiau !i la dezvoltarea intensiv a !tiinei. (ns filozofia nu numai este
influenat de !tiinele concrete, ci !i singur acioneaz asupra dezvoltrii lor. Filozofia nu trebuie s rezolve problemele
!tiinelor concrete, ea acioneaz asupra lor prin concepia filozofic, care nflueneaz viziunea savantului, atitudinea lui ctre
lume !i cunoa!tere.
3in !tiinele concrete medicina este disciplina cu care filozofia interacioneaz permanent. Ca !i filozofia medicina are
obiectul su omul. Fr cunoa!terea problemelor conceptuale medicina nu poate exista. Ear pentru rezolvarea problemelor
medicale medicii tpebuie s fie competeni n problemele naturalist-!tiinifice, social-politice, economice !.a.3e aceea cei mai
mari medici au fost !i filozofi #Empedocle, Fipocrat, %ristotel, Celsius, 9alen, >ext Empiric, %vicena, F.5acon, 'aracelsius,
:.>ervet, 9.9alilei, Farvei, 2ametri, G.2innei, D. Freud, G.Caspers, F. >elie !.a.$. Filozofia ajut pe medici s ptrund mai
profund n specialitatea sa, mai bine !i efectiv s foloseasc cuno!tinele medicale pentru teorie !i practic.
Filozofia contemporan trebuie s fie o filozofie a supravieuirii. &menirea nu poate exista dect n limitele unor
parametri strict determinate a mediului fizic, biologic !i social. &menirea ca parte a noosferei a ntrat n epoca dezvoltrii
ireversibile, care depinde de acutizarea problemelor globale. 'roblema c4eie actualmente este elaborarea 0>trategiei &mului,
coordonat cu 0>trategia 7aturii,. >trategia omenirii presupune totalitatea diferitor activiti ce ar asigura coevoluia omului !i
mediului ambiant. >trategia omenirii trebuie s accepte !i noi modernizri, deaceea ea trebuie s aib o nou filozofie 1 filozofia
supravieuirii. :edicina, care se ocup cu problemele omului !i optimizrii condiiilor sociale, poate s contribuie la elaborarea
strategiei omenirii, la rezolvarea problemelor globale, la elaborarea noilor orientri valorice. 'entru formarea con!tiinei globale
e necesar de a recon!tientiza toate relaiile sociale) relaiile omului cu natura, relaiile dintre diferite comuniti, relaiile dintre
om !i om, atitudinea ctre trecut, istorie, cultur, strmo!i !.a.
H. (n ce const problema fundamental a filosofiei*
'roblema fundamentala a filosofiei consta in raportul dintre gndire !i existen, con!tiin !i materie. 2umea
nconjurtoare prezint o totalitate de procese !i fenomene materiale !i spirituale. '.f. este problema prioritii unei laturi din
conexiunea material !i spiritual. %ceast problem este fundamental fiindc fr precizarea raportului dintre material !i spiritual
nu poate exista nici un fel de filosofare, nici o filosofie adevrat. /oate celelalte probleme #ontologice, gnoseologice, etice !.a.$
devin filosofice numai dac le privim prin prisma problemei fundamentale. (n dependen de rezolvarea '.f. se rezolv !i
celelalte probleme filozofice.
'roblema fundamental avea diferit formulare pe parcursul istoriei. (n antic4itate ea se formula ca raportul dintre eu !i
nou-eu, om !i lume, om !i cosmos. (n epoca medieval ea se formula ca raportul dintre trup !i suflet, natural !i supranatural.
F.5acon socotea c problema fundamental este problema dominaiei omului asupra naturii prin diferite invenii. 'entru
Felveius problema fundamental este problema fericirii omene!ti, iar pentru C.C.?usso este problema inegalitii sociale !i cile
dep!irii ei. %,Camus avea n vedere sub problema fundamental problema sensului vieii, problema sinuciderii. Filosoful romn
2ucian 5laga socotea c problema fundamental este Iniversul ca tot ntreg. %lt filozof rom;n Eon 'etrovici considera c
raportul dintre spiritual !i corporal este problema c4eie a oricrei filozofii. 2.Feuerbac4 reducea problema fundamental la
problema omului, la problema corelaiei dintre psi4ic !i fizic.
'roblema fundamental are dou laturi - ontologic !i gnoseologic. 'rima latur trebuie s rspund la ntrebarea -
care-i factorul prim, cine pe cine determin #materia determin con!tiina ori invers - con!tiina materia$* (n dependen de aceia
ce se ia ca factor primordial- materia sau ideia - toate sistemele filosofice se mpart n materialism !i idealism
J. Enumerai !i caracterizai succint funciile filosofiei.
Fiindc filozofia este o teorie despre lume n ntregime, om !i raportul lui cu realitatea ea ndepline!te mai multe funcii)
ontologic, gnoseologic, metodologic, antropologic, sociologic, etic, estetic, axiologic, praxiologic !.a. /oate aceste
funcii pot fi reduse la trei momente)
>inteza cuno!tinelor !i crearea tabloului lumii unic ce ar coincide nivelului de dezvoltare a !tiinei, culturii !i
experienei istorice.
Fundamentarea, justificarea !i analiza concepiei despre lume.
Formularea metodologiei generale a cunoa!terii !i activitii omului n lumea nconjurtoare.
K. Caracterizai succint specificul g;ndirii filosofice orientale antice.
Filozofia antic care apare n Egiptul, C4ina, Endia !i 9recia antic n sec.LEE 1 LE .e.n. !i a existat pn n sec. LE a
e.n. Ea avea un caracter cosmocentric !i se baza ca regul pe !tiin.Filozofia antic coincide cronologic cu societatea sclavagist.
Filozofia n Endia antic apare n primul mileniu .e.n. >ocietatea indian foarte timpuriu se difereniaz n
caste !i grupuri sociale) bra4mani, c!atrii, vai!i !i !udri.primele idei filozofice gsim n literatura religioas 1 Lede
#cuno!tine sacre$. Ledele au aprut n sec.ML .e.n. !i conin diferite imnuri !i cuno!tine religioase.Ele se mpart n
sam4ite, bra4mane, araniac4i !i upani!ade. Iltimile !i conin cuno!tine filozofice, comentarii la Lede.
1N. 3ai o caracteristic succint a OLedelor,. 7umii crile principale ale OLedelor,.
Cele patru Vede au fost compuse n limba vedic 1 cea mai vec4e limb savant din Endia, preced;nd sanscrita clasic,
fiind o variant a acesteia. 9rupul vedic conine aa-numita doctrin vedic, o doctrin religioas ar4aic, specific Endiei.
Constituind cele mai vec4i monumente de mitografie religioas i literatur sanscrit, sunt considerate, n tradiia
Endiei, opere necreate i sacre, exist;nd dintotdeauna, dob;ndite prin revelaie, adic auzite n vec4ime de c;iva rii #nelepi
primordiali$, care le-au transmis posteritii) de aceea ntregul corpus vedic e numit i Cruti #sancr. cruti Oceea ce s-a auzit,$.
Vedele au nceput s fie transcrise numai dup cel puin un mileniu de circulaie liber. >unt patru culegeri tradiionale,
completate apoi de o vast literatur vedic adiacent de comentarii, exegeze, mituri.
1. Rig-Veda #Veda Imnurilor$, primul document de limb sanscrit, cuprinde 1N+J de imnuri ctre marile diviniti
primordiale.
+. Sma-Veda #Veda Melodiilor$, conin;nd 1=<K de imnuri, nu are autonomie propriu-zis, fiind mai mult un tratat de
muzic vocal. %ici se impun imnurile familiale i c;ntecele legate de sacrificiile pentru >oma #divinitate care guverneaz fazele
lumii$.
6. Yajur-Veda #Veda Invocaiilor de sacrificiu$ este alctuit din Yajur-Veda alb #sau tnr$ i Yajur-Veda neagr #sau
btrn$, conin;nd formulele rituale ce se rosteau la sacrificiile legate de cultul focului, la sacrificiul calului. (n Yajur-Veda este
inclus i un codex medical antic de practic Poga pentru diferite boli.
<. t!arva-Veda #Veda "escntecelor sau a Vrjilor$ e divizat n +N de cri care conin H61 de imnuri. Esena o
constituie desc;ntecele contra dumanilor, demonilor, bolilor i erpilor, ca i desc;ntecele pentru via lung, sntate,
prosperitate, dar mai ales materialul magic direct. >unt ns i imnuri filosofice 1 imnuri ale presimirilor. 3in punct de vedere
religios, t!arva-Veda este un izvor incomparabil pentru studiul vec4ilor credine ale indo-europenilor.
#$aniadele #sanscr. u$a-ni-ad Oa edea l;ng,$ sunt comentarii filosofice sanscrite, constituind scrierile anex ale
ciclului Veda. #$aniadele sunt primele texte din cultura Endiei care sistematizeaz marile ntrebri, se ocup de natura
sufletului universal, de opera iluziei divine, dar i de rezultatul ignoranei omeneti. #$aniadele sunt dialoguri cu
caracter psihologic, ce conin ntrebri despre natura psi4ologiei, destinul sufletului, dar i interpretri mistice i spirituale ale
Vedelor.
11. 7umii direciile !i !colile filosofice din Endia %ntic. 3escriei succint esena 5udismului.
3eosebim dou grupe de !coli) ortodoxale #care recunosc autoritatea Ledelor$ !i neortodoxale #ce nu recunosc
autoritatea Ledelor$. :ajoritatea din ele sunt ortodoxale !i religioase #!colile vedanta, mimansa, Poga, vai!e!ica, nPaPa,
samQ4Pa$. :ai progresive snt !colile neortodoxale 1 jainism, budd4ism, loQaPata #carvaQa$.
Jainismul a aprut n sec. LE .e.n. ca concepie etic care indica calea salvrii sufletului de supunerea ei pasiunilor.
>copul filozofiei jainiste 1 sacralitatea, modul de comportare specific ce duce la realizarea salvrii.
Buddhismul apare n sec. LE 1L .e.n. !i era orientat contra bra4manismului, sacerdoilor. Edeile principale
snt sistematizate n 0/ripitaca, #trei corzine$. 5udd4ismul este rspndit n Endia, C4ina, 5irma, CePlon, /ibet, Caponia.
5udd4ismul este religia supu!eniei. Coninutul ei snt patru adevruri sfinte. Existena omului este legat de suferine.
Cauza suferinelor este c omul are prea multe dorine. 2ic4idarea suferinelor trebuie s fie n lic4idarea dorinelor.
Calea spre lic4idarea suferinelor trece prin cele opt ci nobile 1 ideile drepte, inteniile drepte, cuvntul drept, aciunea
dreapt, viaa dreapt, efortul drept, atenia dreapt !i meditaia dreapt. Liaa dreapt cost n respectarea moralitii, a
nu duna fiinelor vii, a se reine de la contactele sexsuale interzise, a nu fura, a nu folosi buturi alcoolice. >copul
cunoa!terii 1 de a elibera omul de suferine nu i viaa de apoi, ci viaa actual. (ntreruperea !i lic4idarea suferinelor se
nume!te nirvana 1 o lini!te netulbutat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare. 7irvana pune capt
lanului de ve!nice rencarnri, guvernate de sansara !i Qarma. :orala budd4ist predic compasiunea !i asceza,
pasivitatea !i nempotrivirea la ru. Exist dou ramuri ale budd4ismului 1 4inaPana !i ma4aPana.
Locayata (cearvaka este o !coal materialist care apare n sec. LEEE 1 LEE .e.n. Ei negau existena oricrei
alte lumi n afar de cea material. Credina n existena lui 3umnezeu, a sufletului, a lumii de apoi este fals.2a baza
existen!ei stau elementele primare materiale. Ei considerau c lumea este compus din patru elemente primordiale) apa,
aerul, focul !i pmntul. 3up moarte organismul #inclusiv !i sufletul$ se descompun n elemente primordiale. Etica
acestei !coli afirm, c omul retrie!te !i plceri !i suferine, lic4idarea lor complet este imposibil.
1+. 7umii principalele !coli filosofice din C4ina %ntic !i fondatorii acestora.
'rimele idei filozofice se conin n cele mai vec4i monumente literare ca 0Cartea sc4imbrilor,, Cartea
despre armonia ntunericului,, 0Canonul poeziilor, etc. (n care se expuneau viziuni despre materialitatea lumii. >e
afirma, c lumea este ve!nic !i prezint un tot unitar compus din cinci elemente primare) focul, apa, pmntul, lemnul
!i metalul. 3iferite combinaii a acestor elemente formeaz multitudinea obiectelor. Filozofii din C4ina antic ncearc
de a lmuri lumea prin ea ns!i fr a apela la fore supranaturale. %u mers mai departe !i argumenteaz unitatea lumii.
Ei formuleaz concepia, c substania tuturor lucrurilor, ce formeaz lumea, este unica !i ve!nica materie n mi!care
RE. Cauza mi!crii c4inezii o vedeau n interaciunea forelor contrare E7 !i E%7 caracteristice materiei.
Confucianismul - Cung Fu-dzi- Gong Fu Di
2egismul- Fan Fei Di
3aosismul #taoismul$ apare n sec. LE .e.n., fondatorul ei este 2ao Di
:oismul 1 :o Di.
16. 3escriei succint esena confucianismului !i a legismului.
En C4ina antic se evideniaz !coala lui Confucius #Cung Fu-dzi , ==1 1 <HK$, creatorul unui sistem original
filozofic, etic !i social-politic. El afirma, c cerul ca realitate suprem dicteaz omului voina sa, c viaa oamenilor
depinde de soart, iar bogia !i nobilitatea depind de cer. En centru filozofiei lui Confucius st problema educaiei. El
afirm c oamenii snt apropriai !i seamn unii cu alii dup natura sa, iar se deosebesc dup educaie. Educaia
omului trebuie s fie n spiritul atitudunii cu stim !i respect fa de mediu !i societate. En alt loc Confucius afirm, c
pentru a cunoa!te noul e necesar de a cunoa!te vac4iul. Envtura fr gndire este inutil, iar gndirea fr invtur
este oarb. Etica lui Confucius concepe omul in relaii cu funcia lui social, el este personalitate nu pentru sine, ci
pentru societate, iar educaia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenit a acestei funcii.
?elaiile sociale trebuie s se formeze dup analogie cu relaiile familiale 1 crmuitor !i supus, sudaltern !i !ef, a!a ca !i
relaiile dintre fecior !i tat, fratelui mai mic ctre cel mai mare. 'entru respectarea subordonrii !i ordinii Confucius
formuleaz principiul ec4itii, punctualitii !i con!tiinciozitii. &mul trebuie s procedeza a!a cum cere ordinea !i
situaia. Comportamentul punctual este comportament cu respectarea ordinii !i umanitii.
Legism, un curent filosofic, doctrin social !i o practic a dreptului reprezentat de doi mari g;nditori) Fan
Feizi !i 2i >i, >4ang Sang 1 suveranitatea legilor in conducerea statului. Examina problemele de ordin etico-politic, de
dirijare a activitatii omului, statului si societatii in ansamblu. 2egismul s-a incadrat in lupta impotriva confucianismului
timpuriu. >e pronunta impotriva dominatiei aristocreatiei, priveau scaptic ritualurile si traditiile menite sa reglementeze
conduita omului. 'ledind pt un stat puternic legistii considerau ca el poate fi condos numai datorita legii, acesta fiind
unicul factor efficient si necesar in stare de a asigura existenta sociala
1<. Expunei succint esena teoriei daoismului.
3aosismul #taoismul$ apare n sec. LE .e.n., fondatorul ei este 2ao-dzi. (n centrul acestei concepii se gse!te
natura, cosmosul, omul. 2umea material se gse!te ntr-o mi!care natural legic. /otul se supune 3%& #cale, lege$ !i
3ao este izvorul tuturor. &mul trebuie s se contopiasc cu natura, s triasc n conformitate cu legile ei. ?ul !i
nefericirea n viaa oamenilor apare de aceea, c oamenii se implic n mersul natural al lucrurilor !i ncalc legea
3%&.
1=. 7umii perioadele dezvoltrii filosofiei n 9recia %ntic.
- Etapa presocratica- sec LEE-L i.Fr
- Etapa socratica #clasica$ mij sec. L- sf. >ec. EL i.Fr
- 'erioada elenista 1 sf sec. EL- sec EE i.Fr
- 'erioada romana 1 sec E i.Fr 1 sec L d.Fr
1B. Ce este temeiul ultim n filosofia greac antic* Caracterizai temeiul ultim n filosofia
pitagoreic. 'rin ce se deosebe!te acesta de temeiul ultim n !coala din :ilet !i la Feraclit*
'entru prima dat se pune problema elementelor primordiale a ntregii existente, problema esenei lumii de catre
reprezentanii /4ales, %naximandros !i %naximene . /emelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. %!a
principiu /4ales socotea apa, %naximene 1 aerul, %naximandros 1 apeironul. Ei ncercau de pe poziiile materialismului
s explice lumea !i fenomenele ei, a!a orientare poate fi caracterizat ca naturfilozofie.
!eraclit sustine ideea unitatii principiului. En viziunea lui O?ecele devine cald, caldul rece, umedul uscat, uscatul umed,
Feraclit vede peste tot o coexistenta a contrariilor, fapt ce conduce la armonie. 3escopera totusi un temei al lumii, comn tuturor
lucrurilor, identificandu-l cu focul. El exista dintotdeauna si are menirea sa fundamenteze unitatea universului. .
2umea este aceeasi pt toti.>tingindu-se focul trece in aer,din aer in apa,din apa in pamint,dar el n u se transforma ca principii ci
ramine foc vesnic viu, prin urmare apa aerul pamintul nu sunt forme de instrainare a focului ci modalitati de manifestare a lui.El
se aprinde si se stinge dupa masura. 'entru el temeiul este o sinteza a mai multor elemente originare si anume)apa aerul pamintul
si focul.%ceasta sinteza o numeste apeiron,care in traducere ar insemna nelimitatul,ndefinitul..
"hales din #ilet a trait la cca. B+<-=<B i.Fr. si este socotit primul ganditor care incearca intuirea unui principiu originar al
tuturor lucrurilor. En urma observatiilor pe care le face, ca tot ce este viu este umed, si tot ce moare se dez4idrateaza, el identifica
acest principiu originar cu apa. /4ales identific principiul lumii cu a$a% ca origine, esen, substrat permanent al ntregului
univers n mi!care, ca !i al fiecrui lucru n parte. %stfel, /4ales revendica un temei care este inceput al tuturor lucrurilor, dar fara
ca el sa aiba un inceput, fiind etern.
'entru $ythagoras principiul lumii este numarul, care are insa expresie corporala prin punct. /ot ceea ce este in lume
este numar, un corp oarecare, o structura a universului sau c4iar cosmosul in totalitatea lui sunt niste expresii ale numerelor.
1H. (n ce const dialectica lui Feraclit*
?eprezentantul dialecticii spontane este !eraclit din Efes. El considera c focul este elementul primordial al
existenei. 2umea, cosmosul sunt fr nceput !i sfr!it,nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar a fost,
este !i va fi foc ve!nic permanent aprinznduse !i stngnduse. 7ucleul filozofiei 4eraclitiene este principiul 0totul
curge,#panta rei$. :ersul permanent al dezvoltrii el l compara cu curgerea unui ru n care nu se poate ntra de dou
ori. /otul este dirijat de soart ori necesitate. 3e ultima este legat noiunea lege, legitate, logos. 2ogosul este tot a!a de
ve!nic ca !i lumea necreabil !i indestructibil. Feraclit face deosebire ntre nelepciune !i cuno!tine, cuno!tinele nc
nu-l fac pe om ntlept. (nelepciunea const n a cunoa!te natura !i proceda conform legitilor ei. 3ialectica spontan
se ntlne!te deasemenea la sofi!ti !i >ocrate #ca dialog filozofic, discuie, eristic$.
1J. Cum argumenteaz eleaii imposibilitatea at;t a mi!crii, c;t !i a caracterului multiplu al
Iniversului*
'armenides face parte dintre acei filosofi care sustin despre Inivers ca ar consta dintr-o singura natura, care considera ca
ceea-ce-este este Inu, dar care nu fac sa existe o generare din Inu, pretinzand astfel imobilitatea. 'armenides a abordat Inu
conceptual, si de aceea el susine ca este limitat.
'armenide spunea ca lumea in care traim este compusa dintr-o multime de lucruri fiecare dintre acesteaTfiindT el
insusi,nefiind altul.%cesteTexisteTin acelasi timp.multitudinea lucrurilor este doar aparenta si opinie.Denon dei Elena a elaborat
<N de aporii.prima aporie este impotriva miscariiTpt ca un corp sa ajunga la tinta el trebuie mai intii sa ajunga la jumatatea
drumului.dar pt aceasta trebuie sa parcurga jumatati,si asa mai departe pina la infinitT-inseamna ca mobilul sta pe loc.EE.a doua
aporie se intituleaza %4ilesi broasca testoasa.Tzabavnicul nu va fi ajuns nicicind in fuga de al.tul mai iute de picior,deoarece cel
ce urmareste trebuie sa ajunga mai intii in mod obligatoriu acolo unde a aparut cel ce fuge asa ca in mod obligatoriu zabavnicul
se va gasi de fiecare data inainte. Eleatii spuneau ca materia e de fapt constanta si nemiscata in esenta sa, doar aparent ea se
sc4imba. En esenta, nimic nu se sc4imba, doar in aparenta, doar formele. 2umea este vazuta unitar, ca un intreg in care se
contopesc unitatea temeiului #ascunsului$ si intemeiatelor #dezvaluitelor$.
1K. 7umii temeiul ultim n filosofia lui Empedocle !i dai o caracteristic succint a acestuia.
Empedocle consider c universul reprezint doar formele pe care le ia physis #substana primordial$ n transformrile
ei.Empedocle identific < elemente ca substane primordiale imuabile, eterne, necreate !i indestructibile)focul apa pm;ntul aerul
care nu pot trece unul ntr-altul, ci se pot doar combina !i separa mecanic. 3in acest proces continuu de unire !i dispersare,
rezultat al aciunii a dou fore universale #Tputeri dominanteT sau TprincipiiT$, iubirea #philotes$ !i ura #neikos$, reprezentri
alegorice ale forelor centripet !i centrifug, iau na!tere toate obiectele !i vieuitoarele universului. %ciunea acestor dou fore
este determinat de un principiu superior, numit de Empedocle ananke #necesitate$, conceput ca o esen a existenei. 2a
Empedocle, materia !i energia nu pot subzista separat
+N. Care este temeiul ultim n viziunea lui %naxagora* 'rin ce se caracterizeaz el*
%naxagora a fost preocupat de originea lucrurilor !i de geneza universului.%naxagoras este !i iniiatorul viziunii
atomiste prin formularea ideii, c lumea este alctuit din acele TsemineT #prticele sasu corpusculi de pm;nt, foc, aur, carne,
s;nge etc. 1 denumite ulterior 4omoiomerii$, 1 amestecate n proporii diferite n fiecare lucru. Iniversul este alcatuit din mici
particule eterne,angrenate intr-o miscare 4aotica.En viziunea sa aceste elemente primordiale se aflau la inceput in neorinduiala.
Empulsul mi!crii, principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug, n urma cruia a luat na!tere
universul, a fost denumit de %naxagora nous #raiune, spirit$.El a negat existenta zeilor, considera soarele ca o masa de metal
incandescent,astrii sunt asemenea pamintului
+1. Care este temeiul ultim n viziunea lui 3emocrit* 'rin ce se caracterizeaz el*
/emeiul despre care vorbeste 3emocrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor
cu o necesitate inexorabila. 'entru %emocrit #<BN-6HN .e.n.$ din %bdera, elementele principale ale lumii, ireductibile,
necompuse !i deci de nedescompus, sunt atomii, care se deosebesc ntre ei doar prin form, ordine !i poziie. Cei de form
sferic, Tfoarte mobili !i foarte subtiliT alctuiesc TsufletulT omului, singurul capabil s dea via trupului. %t;t senzaiile, c;t !i
g;ndirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului
++. Cui i aparine expresia) O&mul este msura tuturor lucrurilor,* (n ce const subiectivismul !i
relativismul filosofiei sofiste*
Lenirea demos-ului la putere n %tena #<<6 .e.n.$ !i formularea de ctre 'rotagoras, cel mai important dintre sofi!ti a
maximei T&mul este msura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, precum c sunt, a celor ce nu sunt, precum c nu suntT, tez
puternic controversat, dar rmas celebr pentru umanismul ei, confer mi!crii intelectuale din acea perioad a istoriei ateniene,
orientarea ctre un domeniu insuficient explorat p;n atunci, dar nu de mai mic importan, 1 cel al con!tiinei, al vieii interioare
1. >unt sc4iate noile sensuri ale nelepciunii ca !i posibilitatea unui alt centru de interes al filosofiei) fiina uman.
+6. 7umii !i caracterizai principiile de baz ale filosofiei socratice.
Formulat de >ocrate, prin deviza Tcunoa&te-te $e tine 'nsuiT, preluat din templul lui %pollo, calea so$!iei% presupune
deta!area total de simpla surprindere a particularitilor lumii, de ansamblul discuiilor despre lucruri !i ncercarea de aflare a
adevrului prin sondarea insistent a propriei persoane, a simirii !i g;ndirii cu care aceasta este nzestrat. >ocrate afirm
alctuirea corp-suflet a omului, dar consider drept unic esen uman 1 sufletul 1, singurul care ndepline!te toate condiiile de
legitimitate ale $rinci$iului, cel care este nenscut !i nepieritor, necompus !i mereu identic cu sine, necondiionat !i nelimitativ.
$rincipiul&suflet nu invit ns numai la o simpl introspecie de natur psi4ologic, ci urmre!te ntemeierea esenei
umane !i a procesului, care duce la cunoa!terea ei.
(n ceea ce prive!te cunoa!terea, >ocrate, apreciat ca primul logician al civilizaiei europene, formuleaz urmtoarele
concluzii) !tiina este posibil !i necesar pentru viaa omului, pentru c pleac de la uniti stabilite, conceptele diviziunii,
sintezei, induciei !i se sprijin pe principiul contradiciei, deci pe logic. cutarea adevrului se ndreapt spre lumea interioar,
adevrata !tiin fiind !tiina omului, fiindc i confer cel mai mare bine, at;t pentru el c;t !i pentru societate.
(nelepciunea socratic se contureaz a!adar, n exerciiul sistematic al formrii eu-lui, a con!tiinei de sine !i o dat cu
aceasta a autonomiei interioare, pe care filosoful o identific cu temelia libertii veritabile. ?ealitatea !i aciunea logosului nu
mai sunt cutate n afara omului, ci, n interioritatea lui, natura recontopindu-se astfel cu fiina uman.
>ocrate ncearc s dezvluie semnificaiile pozitive ale refleciei) actul sv;r!it de om n afara
refleciei, afirm el, constituie o negare a unitii !i realitii eu-lui,iar incoerena interioar este semn !i factor de disoluie. &mul
care vorbe!te fr s cread n ceea ce spune, sau care acioneaz ntr-un fel diferit de convingerile sale, se situeaz, prin aceast
duplicitate, n afara liniei morale de conduit. Socrate% conce$e filosofia% ca fiind studiul omului asu$ra lui 'nsu&i, n scopul de a-
!i cunoa!te natura intelectual !i moral.
+<. 'rin ce se deosebe!te filosofia lui >ocrate de filosofia sofist*
Entre filosofia lui socrate si fanfaroandele sofistilor exista totusi o deosebire fundamentala.caci in timp sofistii,patrunsi de un
scepticim ucigator relativizau si problematizau orice cunoastere si orice moralitate.socrate traieste din convingerea nestramutata
ca trebuie sa existe un adevar absolut ce este independent atit de parerile insilor cit si de parerile maselor de oameni.Fata de
relativismul sofistilor,dupa care fiecaruia in fiecare moment ii este adevarat ceea ce i se pare,fata de lipsa de convingere,ce nu se
fundamenteaza pe argumente,ci cauta sa determine numai prin vorbe,socrate este patruns de intreaga lui fiinta de adevarul ca
exista un adevar,care are valabilitate peste toate parerile asadar o masura dupa care trebuie judecata si examinata orice
afirmatie'>ocrate crede in valabilitatea adevarului si dreptul critic al acestuia.%ceasta convingere nu poate fi dovedita din pricina
ca ea este conditia oricarei argumentari.
+=. Existena, n viziunea lui 'laton, se divizeaz n)
"elimitea(a dou $lanuri ale e)istenei #existena efemer a obiectelor !i existena real a Edeilor 1 esena$
3oua lumi ) una nevazuta, vesnica, netrecatoare si nesc4imbatoare, - lumea imateriala a Edeilor - si o alta lume vazuta,
ce se afla intr-o continua sc4imbare, o lume de umbre si pareri, amestecata in existenta ei cu non-existenta . lumea materiala. a
corpurilor si a miscarilor acestora
Ca entitate inteligibil, Ideea este, n timp ce fenomenele, lucrurile nu sunt% ci devin !i redevin. Ideea este absolut, n
timp ce fenomenele depind de altceva. Ideea este imuabil, n timp ce fenomenele sunt supuse curgerii ve!nice.
+B. Ce semnific Erosul platonic*
En clipa in care omul este trezit la privirea lucrurilor senzoriale si presimte ca acestea ii indica Edeile, el este curprins de impulsul
Erosului, asadar de nostalgia dupa lumea pura a Edeilor. 3e aceea Erosul il determina pe om la intoarcerea despre care vorbeam
mai sus. El este o putere reala ce impinge sufletul spre lumea Edeilor. 3aca n-ar fi acest Eros, intre cele doua lumi n-ar fi nici o
miscare. Ele ar sta una langa alta, fara sa se atinga. Erosul este marea sansa a lumii Edeilor, fata de lumea senzoriala, caci desi
Edeile nu sunt in stare sa contribuie la mantuirea sufletului omenesc din inc4isoarea corporalului, totusi omul are, dupa 'laton,
menirea ca, gratie nostalgiei TeroticeT, ce se aprinde in sufletul sau, sa ajute Edeilor ca sa se impuna ca puteri in lumea senzoriala,
prin aceea ca Edeile devin motive determinante ale vointei omului #t4Pmos, t4Pmoeides$.
+H. >ufletul, n opinia lui 'laton, este compus din)
'laton, din trei facultati sau puteri ) ?atiunea #conducatorul$ vointa, curajul, calul cel bun si poftele, calul cel rau care este partea
cea mai rea a sufletului. %sadar sufletul are trei facultati ) 1. Facultatea de a gandi, ratiunea, care se afla in cap . +, Facultatea
afectelor si a sentimentelor, care isi are locul in piept si 6. Facultatea poftelor ce se afla in pantece.
1.constienta sau rationala#constituind baza intelepciunii$
+.infocata sau volitiva#e virtutea bunei cuviinte$
6.doritoare sau sezoriala
%cestor trei elemente corespund urmtoarele caliti morale)
virtutea intelepciunii
virtutea bunei cuviinte
virtutea dreptatii
+J. 9noseologia, din perspectiva lui 'laton, include)
amnezii,dialectica si teoria ideilor
+K. Existena, n viziunea lui %ristotel o constituie)
3enumirile de baza a existentei si notiunile logice principale care sunt legate de denumirile existentei
6N. Ce este forma n opinia lui %ristotel* Cum determin %ristotel forma formelor*
*orma are acela!i neles de concept, ce exprim generalul, esena, totalitatea nsu!irilor de structur !i funcionale, ce
confer specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte. %nume forma confera lucrurilor particularitati specifice si
poate fi considerate esenta primara. Este factorul activ,creativ.
61. Ce este materia n viziunea lui %ristotel*
:ateria este tot un concept, referitor la substratul comun tuturor lucrurilor, la ceea ce exist n ele ca posibilitate
#potent$ !i care se transform n realitate #n act$ sub aciunea formei #esen$.
6+. 7umii !i descriei etapele principale ale filosofiei medievale.
(n spaiul european, ncep;nd cu secolele EL-L, evul mediu filosofic este pregtit, c4iar dac numai n parte, de dou
mari momente, cu puternic coloratur teologic) $ologetica !i +atristica. %m;ndou legitimeaz !i sistematizeaz n mod
doctrinar cre&tinismul, printr-o argumentare, menit s-i asigure superioritatea deplin ca religie, filosofie !i moral.
%'&2&9U/EC >istem#adesea nentemeiat$ de aprare sau de justificare a unei idei, doctrine etc. 'arte a teologiei care are ca
scop aprarea religiei crestine.
'%/?E>/EC% 3octrin teologic -filozofic prin care s -au pus bazele dogmaticii si
cultului crestin, complet;nd 5iblia si studiind viata, opera si conceptia printilor 5isericii
66. Ce este scolastica* 3e ce filosofia medieval este numit astfel*
(colastica 1 filozofia medieval cre!tin care domina n !coli !i dependea n ntregime de teologie. 3ac patristica avea
scopul de a sistematiza dogmatica cre!tin din ceea ce se coninea n crile sfinte !i a o ntroduce n mase #a duce lupta cu
pgnismul$, atunci scolastica trebuia s fac aceste dogme accesibile pentru oamenii neinstruii !i s duc lupta cu eterodoxia !i
falsificarea religiei cre!tine. >copul scolasticii consta nu n cercetarea !i studierea realitii, ci n a gsi ci raionale de a
demonstra adevrurile declarate de credin. Filozofiei i se atribuia rolul de slujanc a religiei. Ea nu trebuia s caute adevrul, el
era dat deacum n revelaia divin, filozofia trebuia s expun !i demonstreze acest adevr cu ajutorul raiunii !i limbajul
accesibil a ei. ?eprezentanii scolasticii au fost Eoan >cot Eriugena #J1N-JHH$, Eoan ?oscelin, %nselm de Canterburi #1N66-11NK$,
'. %belard #1NHK-11<+$, /oma dV%Wuino #1++=-1+H<$, Eoan 3uns >cot #1+B=-16NJ$, %lbertus :agnus #1+NH-1+JN$, X.&ccam
#1+J1-1+H<$ !.a. /oi ei argumantau unitatea credinei !i raiunii, filozofiei !i teologiei, c natura este creat de 3umnezeu, c el
este esena suprem, nceputul !i scopul tuturor lucrurilor, c 3umnezeu este nceputul, centrul !i sfr!itul cosmosului. Eriugena
considera, c adevrul este ascuns n crile sfinte sub acoperi!ul imaginilor care trebuie interpretate de raiune. (n tlmcirea
crilor sfinte raiunea trebuie s se conduc de prerile !i concepiile autoritilor biserice!ti. %nselm de Canterburi afirma, c
credina catolic trebuie s fie denezdruncinat !i s se gseasc n afar de orice dubiu, nu de aceea trebuie s nelegi ca s crezi,
dar dimpotriv, trebuie s crezi ca s nelegi.
6<. 7umii reprezentanii principali ai filosofiei medievale.
%nselm de Canterburi , /oma dV%Wuino, '. %belard, Eoan 3uns >cot, %lbertus :agnus, X.&ccam
6=. Explicai de ce filosofia medieval poate-sau nu poate fi considerat antropocentrist.
%ntropocentrism, orientarea spre om. (n centrul cercetrilor filozofice se gse!te omul. 3ac filozofia medieval era
teocentrist, mai nti se vorbea despre 3umnezeu !i peurm despre om, atunci n filozofia ?ena!terei pe primul plan se pune
omul iar apoi se discuta despre 3umnezeu. >e preuie!te omul cu capacitile lui individuale, activitatea lui de ntreprinztor,
apare necesitatea n munca intelectual.
%ntropocentrism este o conceptie filosofica idealista potrivut careia omul este centrul si scopul universului.En evul mediu
timpuriu sYa petrecut ,realmente, o mare depreciere a valorilor umaniste si a muncii paralel cu exaltatea virtutilor nobile si a
corpului cavaleresc.Enstitutia bisericeasca avea controlul asupra intregii vieti sociale,economice,politice,spirituale exercitindu-si
puterea cu mijloace in cadrul carora violenta ocupa unul din primele locuri.%tunci,ca si mai tirziu,in secolele urmatoare cu toate
conflictele dintre papalitate si monar4ii,biserica a fost legata de clasele suprapuse ale societatii.3eci,filosofia medievalanu poate
fi considerata antropocentrista
6B. 7umii trsturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.
/rasaturile caracteristice ale filosofiei renascentriste sunt)-are caracter antiscolasti.-este umanista,orientata spre studiul
omului si a naturii.-se caracterizeaza prin apelul la experienta,care ca,cercetarea naturii sa se faca fara de prejudecati.-se
caracterizeaza prin proclamarea libertatii de gindire.
'entru filozofia ?ena!terei este caracteristic)
)ntropocentrism* orientarea spre om. (n centrul cercetrilor filozofice se gse!te omul. 3ac filozofia medieval era
teocentrist, mai nti se vorbea despre 3umnezeu !i peurm despre om, atunci n filozofia ?ena!terei pe primul plan se pune
omul iar apoi se discuta despre 3umnezeu. >e preuie!te omul cu capacitile lui individuale, activitatea lui de ntreprinztor,
apare necesitatea n munca intelectual.
Concepia despre lume din acea perioad avea un caracter umanist, omul se nelegea ca fiin liber, creatorul de sine
ns!i !i a lumii nconjurtoare. +manism 1 este concepia coform crei omul este valoarea suprem !i trebuie de creat
condiii umane pentru dezvoltarea multilateral !i armonioas a fiecrei personaliti. 3ac n epoca medieval omul se
asemna cu 3umnezeu, era creat de el dup c4ipul !i nfi!area lui, atunci in filozofia ?ena!terei omul este zeificat,
maximal se apropie de 3umnezeu dup activitatea sa creatoare. 3umnezeu i-a dat omului libertatea voinei iar mai departe
el singur !i rezolv soarta sa. &mul este nu numai ofiin natural, ci !i creatorul de sine ns!i !i stpn asupra ntregii
naturi. (n sens ngust umanism nseamn o mi!care ideologic coninutul crei este studierea !i popularizarea limbilor,
literaturii, artei !i culturii antice.
Cu umanismul este legat !i alt trstur specific a filozofiei ?ena!terei 1 panteismul , concepie care consider c
3umnezeu !i natura sunt identice, c 3umnezeu este peste tot locul. 3umnezeul cre!tin nu se neag, ns el!i pierde
caracterul su supranatural. 3umnezeu este cobort din cer !i dizolvat n natur, el se contope!te cu natura, iar natura se
zeific. 3umnezeu !i natura coincid. Calitile care se atribuiau lui 3umnezeu acum se refer la natur #puterea, creaia !.a.$.
'entru filozofia ?ena!terii este caracteristic secularizarea 1 eliberarea treptat a vieii spirituale !i societii de sub tutela !i
dominaia religiei !i bisericii, trecerea la o via mai laic.
Filozofia ?ena!terei se dezvolt mpreun cu arta* se rena!te cultul frumuseii. 3ac n filozofia medieval omul avea o
natur dubl #el era !i creaia lui 3umnezeu !i fiin pctoas$ !i tot ce era corporal se nega !i suprima, atunci n gndirea
?ena!terei are loc reabilitarea trupului uman. /rupul nu-i pctos, viaa trupeasc este o valoare n sine. %rta din acea
perioad #5otticelli, 2eonardo da Linci, ?afael$ zugrveau c4ipul !i corpul uman, proslveau frumuseea omului.
6H. (n ce const Imanismul epocii ?ena!terii*
Imanismul epocii ?enasterii reprezinta faza de inceput a acesteia si consta in intoarcerea la valorile culturale si
filosofice,precum si cultivarea unor discipline ale spiritului#literatura,arta$,pentru ca sa se premareasca omul,care este considerat
nu numai fiinta naturala ci si sociala,fiind o parte a societatii.
$roblema umanist 1 problema omului !i locul lui n lume, unitatea lui fizic !i spiritual. Imani!tii dezvoltau idei
despre libertatea !i demnitatea omului, despre valoarea vieii pmnte!ti, criticau viciile !i neajunsurile societii, considerau c
filozofia scolastic este inutil pentru orientarea n via. >ocietatea trebuie s formeze un om nou capabil la un comportament
binevoitor. Educarea acestui om nou trebuie s se realizeze n procesul instruirii !i muncii struitoare, n procesul studierii
disciplinelor umanitare 1 gramaticii, ritoricii, filozofiei, eticii, literaturii, operelor oamenelor de stat !i biserice!ti, filozofilor
antic4itii. :ai mult ca att, studierea operelor lui 'laton, %ristotel, Epicur !.a. trebuie s fie eliberat de amprenta scolasticii !i
tomismului. Imani!tii argumentau necesitatea luptei cu scolastica !i clericalismul.
6J. (n ce const esena filosofiei naturii din epoca ?ena!terii* 7umii reprezentanii ei de baz !i
caracterizai succint ideile lor.
$roblema naturfilozofic 1 elaborarea tabloului naturalist-!tiinific al lumii !i studierea naturii. Cu aceast problem se
preocupau 7icolai Cuzanus #1<N1-1<B<$, 5ernardino /elezio #1=NK-1=J6$, C.5runo #1=<J-1BNN$, 9.9alilei #1=B<-1B<+$,
'aracelsus #1<K6-1=<1$. 'roblema naturfilozofic n epoca ?ena!terei avea un caravter panteist. Crearea unui nou tablou al lumii
!i studierea naturii erau n strns legtur cu dezvoltarea modului de producie, navigaiei maritime, noile descoperiri geografice.
5./elezio desc4ide n 7eapole academia studierii experimentale a naturii. >copul filizofiei, consider el, const nu n cunoa!terea
lui 3umnezeu, ci cercetarea naturii reale. /elezio neag apelul la autoriti !i socoate c concluziile !tiinifice !i filozofice trebuie
s se bazeze pe perceperea nemijlocit !i experien, pe raiunea proprie. 7.Cuzanus este preocupat de problema tradiional
pentru acea vreme a raportului lui 3umnezeu !i lumea, o rezo!v original. El l apropie pe 3umnezeu cu natura, atribuindui
naturii calitile divine. (n 3umnezeu coincid finitul !i infinitul, centrul !i periferia. 3umnezeu este un maximum infinit, iar
lumea, natura 1 maximum limitat. 3e aceea universul nu poate fi considerat nici finit, nici infinit. Contopirea divinului !i
umanului se realizeaz n C4ristos. 7.Cuzanus formuleaz un !ir de idei dialectice n nelegerea naturii 1 unitatea contrariilor,
unicul !i multiplul, posibilitate !i realitate, finit !i infinit. (n teoria cunoa!terii 7.Cuzanus fundamenteaz noiunea de metod
!tiinific, abordeaz problema creaiei, posibilitile nelimitate a omului. El formuleaz noiunea de ignoran con!tient #docta
ignorania$, care este con!tientizarea disproporiei ntre raiunea uman limitat !i infinitatea in care omul este inclus !i spre care
tinde. ?aiunea limitat se apropie de infinit, de 3umnezeu, concepndul ca unitatea contrariilor. 2ucrurile finite trebuiesc privite
ca legate cu ntregul, cu infinitatea. Fiecare lucru, inclusiv !i omul, se przint ca coninnd n sine o lume n mod restrns, ca un
microcosm. Cunoa!terea lumii se realizeaz pe fonul incognoscibilitii lui 3umnezeu. 'roblema cunoa!terii lumii se
concretizeaz le 7.Cuzanus ca problema credinei !i raiunii. Credina el o pune mai sus dect raiunea. 3e la credin se ncepe
orice nelegere. ?aiunea se orienteaz prin credin, iar credina se desf!oar prin raiune.
7.Copernic distruge sistemul geocentric a lui %ristotel-'tolemei conform crei 'mntul este centrul universului nostru
!i planeta aleas de 3umnezeu. Edeea geocentrismului se concorda cu experiena obi!nuit !i bunul sin. 7.Copernic formuleaz
concepia 4eliocentric conform crei pmntul se rote!te n jurul axei sale prin ce se explic sc4imbul zilei !i nopii !i mi!carea
boltei cere!ti. &dat cu aceasta pmntul se rote!te !i n jurul soarelui pe care 7.Copernic l pune n centrul universului. Edeea
4eliocentrismului a fost foarte fecund fiindc stimula dep!irea aparenei senzoriale a con!tiinei obi!nuite !i reprezentarea
despre cosmosul finit. "i totu!i 7.Copernic era convins c lumea este finit !i un centru a universului exist #dac nu pmntul,
atunci soarele$.
C.5runo dezvolt mai departe ideele lui 7.Cuzanus !i 7.Copernic, argumanteaz unitatea !i infinitatea lumii, caracterul
ei necreabil !i indistructibil. >istemul nostru solar este numai unul din multiplele sisteme asemntoare. 'mntul nu poate fi
centrul cosmosului, fiindc n lume nu-i nici centru nici periferie. (n univers exist o infinitate de sori, pmnturi care se rotesc n
jurul planetelor sale asemntoare sistemului nostru. 'entru aceste idei !i panteisn C.5runo a fost ars pe rug de inc4iziie n
a.1BNN.
In rol important n dezvoltarea !tiinei !i filozofiei ?ena!terei a avut 9.9alilei care a pus temeliile mecanicii clasice,
are un !ir de descoperiri n astronomie, era adeptul studierei experimentale a naturii. El considera c mecanica !i matematica stau
la baza tuturor !tiinelor. Cartea naturii, afirma 9.9alilei, este scris n limba matematicii !i pentru a o putea citi trebuie de folosit
metodele matematice. 'n la el metodele cantitative, matematice n !tiin practic nu se foloseau. 9.9alilei era convins c !tiina
va face un salt calitativ n dezvoltarea sa dac ea a reu!i cu ajutorul matematicii s construiasc obiecte ideale #ca modele pentru
cunoa!tere$. El a propus ideea experimentului !i metoda analizei cantitative n studierea naturii.
6K. Expunei concis esena ideilor social-politice ale ?ena!terii.
Filosofia social-politica.'roblema omului in epoca ?enasterii este reflectata nu numai de filosofie si teologie,ci si de
teoriile sociale.En epoca ?enasterii este discutata intens problema statului centralizat.En perioada cind se desteptau natiunile
europene,cind se ducea lupta fortata impotriva orinduirii vec4i,doar statul centralizat era capabil sa apere suveranitatea
nationala.Este studiata problema organizarii politice a societatii,a conditiilor sociale de existenta umana./eoriile sociale ale epocii
se orienteaza spre om si cultura lui,eliberata de dictatura teologiei.>unt formulate noi conceptii despre stat si drept,despre
corelatia lor.%cestea sunt intemeiate pe tezele despre caracterul natural al omului,pe interesele si necesitatile lui
pamintesti.>tatul ,geneza si esenta lui,sunt explicate in baza legilor naturale,a ratiunii si experientei.Cele mai valoroase teorii
sociale din epoca ?enasterii apartin lui )7icollo :ac4iavelli,Cean 5odiu,Fugo 9rotius,/4omas :orus,/omazo Campanella
$roblema sociologic se refer la crearea teoriilor despre societate !i relaii sociale, politic !i relaii politice, stat si
formele de guvernare !.a. Cu aceast problem se ocupau 7.:ac4iavelli #1<BK-1=+H$, :artin 2uter #1<J6-1=<B$, /4omas :orus
#1<HK-1===$, C.5odin #1=6N-1=KB$, 9ugo 9rotius #1=J6-1B<=$, /ommaso Campanella #1=BJ-1B6K$. 'rintre ideile sociologice
merit un interes deosebit concepia lui 7.:ac4iavelli despre statul centralizat. El neag concepia religioas conform crei statul
depinde de biseric ca puterea suprem pe pmnt. 5iserica a destabilizat temelia statului ncercnd de a lua n minile sale puterea
laic !i spiritual. Fiindc forele motrice a activitii oamenilor sunt egoismul !i interesele materiale reese c numai un stat
puternic !i centralizat poate s fac regul n societate, s formeze o concepie juridic la oameni. 7.:ac4iavelli se ocup !i cu
problemele politice !i relaiilor politice, interaciunea politicii !i moralei. El ajunge la concluzia c pentru a atinge scopurile
politice toate mijloacele sunt bune, c scopul scuz mijloacele. :onar4ul poate s ignoreze normele morale general-acceptate
dac aceasta va contribui la ntrirea ordinii publice !i consolidarea puterii de stat. 'romisiuni goale, n!elciuni, mituire, corupie,
crime 1 totul acesta este permis n politic !i relaii politice. :ai trziu a!a mijloace antiumane de realizare a scopurilor politice au
fost numite mac4iavellism.
Edeea unui stat puternic este dezvoltat !i de Cean 5odin. Enteresele statului el le pune mai presus dect religia !i
biserica. >tatul rezolv problemele familiei, menine inegalitatea patrimonial ce apare pe baza proprietii private. :onar4ul este
unica !i absoluta surs a dreptului.
9ugo 9rotius formuleaz concepia dreptului natural, c dreptul are origine uman, reese din natura uman. ?eferitor
la clasificarea dreptului 9rotius evideniaz dreptul civil !i dreptul natural. 3reptul civil apare istorice!te !i este determinat de
situaia politic. 3reptul natural este cauzat de caracterul social al omului ce condiioneaz necesitatea contractului social, care
oamenii l nc4eie pentru asigurarea intereselor sale.
<N. Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca modern*
$aradigma gnoseologic era consecina necesitii cptrii cuno!tinelor adevrate !i avea ca scop fundamentarea
metodei !tiinifice, metodologiei cunoa!terii !.a. (n rezolvarea acestor probleme se formuleaz dou curente) empirism -i
raionalism'
.mpirism #gr.empeiria - experien$ - doctrin n filosofie cu referire la domeniul cunoa!terii ce afirm c
experiena senzorial este unica sau principala surs a cunoa!terii. /oate cuno!tinele se bazeaz pe experien sau se dobndesc
prin intermediul experienei. Coninutul cuno!tinelor se reduc direct la experien ori este o descriere a acestei experiene. (n
dependen de faptul ce coninut se ntroduce n noiunea de experien se distinge empirism materialist !i idealist. Empirismul
materialist reprezentant de /'Bacon* "h'!obbes* 0'Locke* materialismul francez din sec'12 consider c sursa experienei
senzoriale este lumea exterioar, care exist obiectiv. Empirismul idealist n persoana lui 3'Berkeley* %'!ume* reduce
experiena la totalitatea senzaiilor sau reprezentrilor negnd faptul c la baza experienei se afl lumea obiectiv. Empirismul
este aproape de sensualism !i opus raionalismului. Contradicia dintre empirism !i raionalism rezid n faptul c empirismul
deduce caracaterul general !i necesar al cuno!tinelor nu din minte, ci din experien. Empirismul subevalua rolul abstraciilor
!tiinifice, negnd independena relativ a gndirii.
4aionalism #reprezentanii ?.3escartes, 9.X.2eibnitz, 5. >pinoza, E.Gant, 2.9.Fic4te, F.X.>c4elling,
9.X.Fr.Fegel$ - curent filosofic cu referin la problema cunoa!terii care recunoa!te con!tiina drept baz a cunoa!terii !i
comportrii umane, adevrul, deci, se afl numai prin raiune. Ezvorul cuno!tinelor !i criteriul verdicitiilor se gse!te n
raiune, dar nu n lumea exterioar cum cosidera empirismul. Este contrar empirismului !i sensualismului. ?aionali!tii
supraapreciaz excesiv rolul con!tiinei n cunoa!tere, delimitnd-o de experiena senzorial. /otodat cunoa!terea
senzorial #empiric$ ori se neag, ori se prive!te ca imperfect. 7umai raiunea poate da cuno!tine veridice.
:omentul iniial al cunoa!terii este, dup ?.3escartes, intuiia !i gndirea. /oate ideile el le considera
aprute din senzaii !i nnscute #ideea despre 3umnezeu, axiomele matematice !.a.$. numai ultimile el le socotea
adevrate. Inica metod veridic de cunoa!tere este ndoiala 1 0: ndoiesc, deci cuget. cuget, deci exist, #3ubito, ergo
cogito, cogito, ergo sum$.
?aionalismul se manifest n diverse domenii ale cunoa!terii. %stfel n $si!ologie pune pe primul loc funciile
psi4ice intelectuale, 'n etic - motivele !i principiile raionale ale activitii morale, n estetic - caracterul raional
#intelectual$ al creaiei, n teologie - orientarea spre acceptarea acelor dogme pe care mintea le consider armonioase cu
logica !i cu argumentele raiunii. ?aionalismul este n opoziie cu iraionalismul #vezi$. Zn filosofia sec.1K !i +N credina
n fora nemrginit a raiunii a deczut #$o(itivismul% neo$o(itivismul etc,-, >e dezvolt o critic a raionalismului clasic
de pe poziiile curentelor iraionaliste #freudism% intuitivism% $ragmatism% e)istenialism-
(ensualismul , doctrina filosofica ce reduce toate continuturile si toate actele de cunoastere la senzatie sau mai
pr[cis la modificarile simtirii #Fobbes si 9asendi insista asupra originii sensibile a tuturor datelor cunoasterii umane,
punind in relief activitatea de organizare a subiectului$
<1. (n aspect ontologic n filosofia modern deosebim urmtoarele curente)
'rincipalele curente gnosiologice*** din epoca moderna sunt) scepticizmul-conceptia ce refuza sa accepte idei considerate in
general adevarate.3ogmatizmul-orientarea care considera ca exista idei absolute in cunoastere si ca deasemenea exista o metoda
sigura de cunoastere.?elativismul-conceptie idealist-subiectiva care exagereaza relativitatea cunoasterii umane ,negind caracterul
obiectiv al adevarului ,vazut doar ca o convenctie,o fictiune.Erationalismul-conceptie care neaga sau supraapreciaza posibilitatea
cunoasterii lumii pe care rationala postulind primatul revelatiei,intuitiei,trairii asupra cunoasterii rationale.9nosiologia
existentiala,Constructivismul dialectic.
<+. Expunei esena empirismului lui F. 5acon.
Empirismul lui 5acon are ca esenta conceptia ca simturile ne dau cunostinte cere si constituie izvorul tuturor
cunostintelor,iar stiinta adevarata se dobindeste prin prelucrarea metodica rationala a datelor senzoriale.7ucleul metodei
stiintifice moderne,potrivit careia teoriile trebuie sa se bazeze pe observatie mai degraba decit pe intuitie sau credinta
adica)cercetarea empirica si rationament inductiv aposteriori mai degraba decit logica deductiva pura. sau Francis 5acon este un
reprezentant de baza al curentului empirism.El considera ca principalele metode a cunoasterii este metoda inductiva punind
accent puternic pe experiment.Enductia presupune cercetarea unor cazuri particulare si obtinerea unei concluzii despre toata clasa
de obiecte.Cunoasterea impirica presupune obtinerea cunostintelor in procesul activitatii practice a omului.5acon considera ca
studierea lumii era impiedicata de < idoli)idolii pesterii,idolii teatrului,idolii forului si idolii tribului
/rebuie de menionat deosebit conceptia lui F.5acon care foarte nalt aprecia !tiinele experimentale, observaia !i experimentul.
(n lucrarea sa 07oul organon, F.5acon propune noi metode de cunoa!tere !tiinific 1 experimentul !i inducia. 'n la F.5acon n
!tiin domina deducia, care n principiu nu d noi cuno!tine ci numai le precizeaz. "tiina trebuie s fie orientat spre cunoa!terea
naturii, s se bazeze pe experiment !i s mearg de la singular la general, de la fapte spre teorie. ?aiunea trebuie s fie curit de
diferite superstiii !i erori #cele < fantome 1 pe!terii, pieii, teatrului !i genului$. Cunoa!terea este o reflectare pasiv a activitii lumii
nconjurtoare n creerul uman, cunoa!terea n ntregime depinde de obiect, de precizia ntipririi lui n memorie.
<6. 7umii !i caracterizai Oidolii, n filosofia lui F. 5acon)
a$ idolii tribului, a cror origine s-ar afla n natura uman, !i care ar crea predispoziia intelectului de a vedea n lucruri mai
multe nsu!iri dec;t cele reale, de a nscoci corespondene !i relaii inexistente, de a face generalizri pripite, de a cuta dovezi
fictive pentru idei preconcepute !i de a se lsa influenat de voin, afectivitate !i iluzii.
b$ idolii pe!terii, n categoria crora ar intra caracterul !i temperamentul individual, adic structura sufleteasc !i corporal,
cum scrie 5acon, a fiecrui om n parte, a!a cum le-a mo!tenit prin na!tere sau !i le-a format prin educaie, prin deprinderi, prin
influena mediului nconjurtor, prin lecturi etc. 'onderea acestor factori personali n deformarea opiniilor este tot at;t de
constant !i periculoas ca cea a factorilor impersonali #idolii tribului$.
c$ idolii pieei sunt 1 cuvintele 1 care circul din om n om precum mrfurile la pia, fiind lipsite de coninut, false, sau
desemn;nd confuz lucrurile. TConfecionateT de mulimea ignorant, ele nu pot conduce la o cunoa!tere adevrat.
d$ idolii teatrului sunt disputele diferitelor !coli, sistemele de idei nscocite, !i prezentate pe scena lumii ca la teatru, pentru a
provoca aplauze !i a aduce laude. 3atorit tradiiei care le-a nrdcinat, credulitii care le-a impus fr control !i neglijenei
acelor care ar fi trebuit s le st;rpeasc, unele din ele au devenit atotputernice, de!i n realitate sunt false !i inaplicabile n
practic.
<<. Caracterizai succint principiul de baz al filosofiei lui 3escartes OCogito, ergo sum,. (n ce
const esena acestuia*
$licat 'n filosofie% $rima regul a metodei% 'ntemeia( 'ndoiala, mpins deliberat p;n unde nu mai poate n nici un
c4ipavansa. T(n cutarea adevrului, spune 3escartes, m-am g;ndit s resping ca absolut fals, orice lucru, despre care a! fi putut
imagina cea mai mic ndoial ... dar mi-am dat ndat seama c n timp ce voiam s g;ndesc astfel, !i anume c totul era fals,
trebuia n mod necesar ca eu, care g;ndeam, s fiu ceva. !i remarc;nd c acest adevr) gndesc deci e)ist (cogito ergo sum)* era
at;t de ferm !i sigur, nc;t toate propunerile cele mai extravagante ale
scepticilor nu erau capabile s-l zdruncine, am socotit, c puteam s-l accept, fr ezitare, ca primul principiu al filosofiei pe care
o cutamT.
(ndoiala total, folosit ca tactic, conduce la un adevr etern, care nu ofer cuno!tine despre lucruri existente, ci
reprezint singurul Tteren solidT, pe care se putea ridica edificiulunui sistem unitar de g;ndire filosofic, sau altfel spus, prima
idee clar !i distinct, primul adevr indiscutabil, punctul ar4imedic al problemelor care-l frm;ntau pe filosof) existena eu-lui
g;nditor.
5%ubito ergo cogito* cogito ergo sum5* arat c ne putem ndoi de orice, numai de faptul nsu!i al ndoielii nu, iar
ndoiala,c4iar metodic, fiind un act al g;ndirii, ntemeiaz existena acesteia. 3in ndoial se na!te con!tiina cugetrii, iar din
cugetare,
certitudinea existenei eu-lui cugettor.
<=. Cui i aparine expresia) O/abula rasa,* (n ce const esena ei*
Tabula rasa - % nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut./abula rasa #din latin - /abl !tears$ este caracterizarea
intelectului uman la na!tere, dup empiri!ti. &riginea ajunge la %ristotel care reia o imagine a lui 'laton #din /4eaetetus$ !i
caracterizeaz psi4icul naintea unui act de cunoa!tere. Expresia este folosit !i de %lbertus :agnus !i /oma dV%Wuino.
Consacrarea expresiei se produce mai trziu prin dialogul dintre 2ocQe !i 2eibniz n legtur cu ideile nnscute. se dezvolt
teoria conform creia, la na!tere, mintea este o tabula rasa, n a!teptarea ideilor ce provin din experien #n 7ouveaux essais$.
Expresia, provenit din traducerea latin a lucrrii 3e %nima a lui %ristotel, nu se gse!te la 2ocQe, ns teoria poate fi
identificat aici. 'relund de la scolastici ideea asociat c Onu exist nimic n intelect care nu a fost mai nti n simuri,,
9assendi !i 2ocQe au fcut din aceasta o pies important a empirismului lor. Expresia /abula rasa este folosit !i n psi4analiza
lui >igmund Freud. (n viaa cotidian, expresia are sensul de stare de ignoran cras, de incultur sau ntr-o locuiune verbal) a
!terge cu buretele trecutul
<B. 'rin ce se deosebe!te senzualismul lui 2ocQe de raionalismul lui 3escartes*
Faptul ca 2ocQe considera ca in afara de simturile noastre nu exista cunostinte veridice,iar 3ecartes spunea ca experimentul si
simturile nu ne pot da cunostintele adevarate despre lume deoarece aceste cunostinte sunt particulare,insa ratiunea este cea care
ne aduce cunostintele adevarate
<H. Ce este substana n filosofia lui >pinoza*
>ubstana, noiune preluat din filosofia scolastic, nu are o realitate material, ci o esen metafizic, fiind dotat cu
atribute infinite, din care inteligena uman nu poate cuprinde dect dou) lumea obiectelor materiale !i manifestrile gndirii
El susine c nu exist dec;t o singur substan !i aceea este 3umnezeu. %ceast identificare a lui 3umnezeu cu
universul fizic E-a !ocat profund pe contemporani. /otu!i, dac substana este, prin definiie, ceea ce e independent de orice alt
lucru, atunci a proclama universul creat drept o substan distinct de creatorul lui nseamn s generezi o contradicie. 3e aceea,
subliniaz >pinoza, creatorul !i ntreaga sa creaie trebuie s fie o singur substan. 3umnezeu !i 7atura sunt una. 3umnezeu
este imanent !i nu transcendent !i 3umnezeu ori 7atura, ca ntreg, se autocreeaz, ca atare, se bucur de total libertate.
<J. Cui aparine expresia O2ibertatea este necesitatea cunoscut, !i cum poate fi ea neleas*
.6presia 7 Libertatea este necesitatea cunoscut 8 aparine lui Fegel -i poate fi neleas astfel 9acesta interpretare incearca
sa treaca dincolo de libertatea subiectiva a omului,exprimata in posibilitatea de a alege dintr-un evantai de posibilitati si de a
decide fara constringeriexterioarecatre libertatea de actiune#obiectiva$a omului exprimata in posibilitatea de a realiza efectiv,in
mod liber acordul,nestinjenit de constringere exterioara intre scopul propus si obiectivul realizat.
Fegel a fost primul filosof care a prezentat just raportul dintre libertate si necesitate. 'entru el, libertatea
este intelegerea necesitatii),7ecesitatea este oarba in masura in care nu este inteleasa,.
<K. >tatul n viziunea lui Fobbes este rezultatul... #continuai g;ndul$.
ca fiind ideea aprrii fericirii omului. 'rin intermediul statului se exprim in cel mai inalt grad necesitatea pcii sociale, prin stat
se aduce lini!tea fiinei umane.
>tatul este un simplu instrument pe care oamenii si l-au creat asociindu-se, pentru mai buna satisfacere a intereselor individuale
ale fiecaruia dintre membrii comunitatii civile, acesta fiind de altfel si singurul motiv pentru care ei consimt sa inc4eie
Tcontractul socialT.
=N. (n ce const nvtura lui 2eibniz despre Omonade,*
1. 2eibniz pune la baza existenei .monadele., elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, nzestrate
cu o for activ. (n consecin, materia nu este dec;t manifestarea exterioar a monadelor. Fiecare monad oglinde!te ntregul
univers. concordana dintre activitatea monadelor este asigurat de Tarmonia prestabilitT, creat de monada suprem, 3umnezeu.
'e baza acestei teze, 2eibniz consider, n spiritul unui optimism conformist, c lumea noastr, creat de 3umnezeu, este .cea
mai bun dintre toate lumile $osibile.
+. En conceptia lui 2eibniz, monadele sunt unitati simple, fara parti, materiale sau spirituale, care intra in tot ceea ce este
compus, adica in alcatuirea lumii.
:onadele au inscrise in sine din eternitate ceea ce li se va intampla, sunt programate ca niste veritabile automate sa execute
anumite instructiuni.
En functie de gradul si felul perceptiei fiecareia, 2eibniz a ierar4izat monadele intr-un sistem monadologic al naturii care
cuprinde trei mari grupe)
a$ monadele pure.
b$ monadele sufletului.
c$ monadele spirituale.
=1. 7umii principalii reprezentani ai Eluminismului. Inde apare filosofia Eluminismului !i prin
ce se caracterizeaz ea*
Eluminismul are urmatorii reprezentanti)Loltaire,?ousseau,:ontesWuieu in Franta.Fender,Gant,9oet4e in 9ermania. Co4n
2ocQe,Fume in %nglia.Carlo Coldoni in Etalia. 2omonosov in ?usia. Filosofia iluminismului %pare n rile Europei, ale
%mericii de 7ord !i ale %mericii de >ud !i av;nd drept scop crearea unei societi Oraionale,, prin rsp;ndirea culturii, a
Oluminilor, n mase
=+. 7umii reprezentanii filosofiei clasice germane.
1. E.Gant
+. E.Fic4te
6. F.>c4elling
<. Fegel
=. 2.Feuerbac4
=6. O%priorismul, lui Gant const n)
...faptul ca subiectul cunoasterii dispune de anume forme de cunoastere,care s-au stabilit inca pina la el.Ensa apriorismul
acesta nu este identic cu notiunea de idei innascute)apriori-nu-s ideile innascute,ci formele insusite de om in procesul deprinderii
sale cu formele culturii,care s-au stabilit pina la el.
Considera spatiul si timpul ca forme subiective ale sensibilitatii si perceptiunii externe, si anume spatiul ca forma pe
care o imbraca senzatiile tactile, musculare si vizuale, iar timpul ca forma subiectiva a tuturor senzatiilor, durata fiind o forma
c4iar a tuturor modificarilor din constiinta.
=<. Explicai noiunile de Ofenomen, !i Olucru n sine, la Gant.
/enomen 1 creatie subiectiva si obiect al cunoasterii.
Lucru in sine 1 lumea exterioara necunoscuta#onticul$.%ceste lucruri nu depind de constiinta omului,actioneaza asupra organelor
de simt si trezesc senzatii
'rin lucru n sine el nelege lucrurile cum ele exizst de la sine#sau n sine$ spre deosebire cum el se prezint pentru noi n
cunoa!terea noastr.
'rin fenomen el nelege aceea ce este dat n senzaiile omului, ce poate fi cunoscut !i atunci c;nd Gant admite c reprezentrilor
le corespunde ceva n afara noastr, anumite lucruri n sine. El este materialist, dar c;nd afirm c acest lucru n sine
incognoscibil transcendent de cealalt parte a cunoaterii el se pronun ca agnostic.
==. Ce este Oimperativul categoric, n opinia lui Gant*
Gant formuleaz principiul Timperativului categoricT, considerat ca fundament al moralei) T%cioneaz n a!a fel, nc;t
maxima aciunilor tale s poat fi impus ca lege universalT.
Gant considera ca imperativul categoric orienteaza omul sa procedeze astfel incit faptele sale sa poata servi drept baza
si principiul calauzitor pentru legislatia universala. Emperativul caregoric cuprinde o cerinta ce obliga pe oricine sa actioneze cu
neoesitate intr-un anumit fel.Conform adevaratei moralitati trebuie sa vrei sa faci un lucru,fiindca asa iti cere constiinta si atita
tot.'rin notiunea,imperativul categoric, Qant a sesizat specificul formal al imperativului moral,forma sub care se exprima
datoria,dar,pe de alta parte,el a opus in mod rigid datoria intereselor si a existentei 0empirice,a omului.
=B. Ce sunt antinomiile n viziunea Gant*
Gant afirma ca in 3umnezeu trebuie sa crezi ca exista 3umnezeu pentru ca aceasta credinta ne este impusa de ratiunea
parcticii.En procesul formarii ideilor ratiunea intra in contradictii.%ceste contradictii Gant le numeste antinomii
1. 'rima antinomie) /eza) T2umea are un inceput in timp si este limitata in spatiu.T - %ntiteza) T2umea nu are nici un
inceput in timp si nici limite in spatiu si este infinita in timp ca si in spatiu.T
+. % doua antinomie) /eza) T&rice substanta compusa este compusa din parti simple si nu exista nimic care sa nu fie
simplu sau sompus din parti simple.T - %ntiteza) T7ici un lucru compus din lume nu consta din parti simple si nu exista nimic
simplu nic\ieri.T
6. % treia antinomie) /eza) TCauzalitatea conforma cu legile naturii nu este singura din care se pot deriva toate fenomenele
lumii. /rebuie sa admitem, pentru a le explica, si o cauzalitate libera.T -
%ntiteza) T7u exista libertate, ci totul se intmpla in lume numai dup\ legile naturii.T
<. % patra antinomie) /eza) TExista in lume ceva care, fie ca o parte a sa, fie ca o cauza a sa, este o fiinta necesara.T -
%ntiteza) T7u exista nic\ieri, nici in lume, nici in afara de lume, o fiinta necesara, cauza a acestei lumi.T
=H. Edealismul lui Fegel este un idealism absolut. Cum nelegei aceast afirmaie*
'entru Fegel filosofia este obligata sa legitimeze existenta absolutului in fata constiintei,sau sa fundamenteze desc4iderea
constiintei catre cuprinderea lui.>copul filosofiei este acela de a prinde ideea in adevarata ei forma de generalitate, adica, de a
intelege procesul istoric al cunoasterii umane
FE9E2 9E&?9 XE2FE2: F?EE3?ECF #1HHN-1J61$ - filosof idealist obiectiv !i dialectician, cel mai mare
reprezentant al filosofiei clasice germane. 2a nceputul activitii sale filosofice Fegel a fost adeptul lui Gant !i Fic4te ca mai
apoi, sub influena lui >c4elling, s treac de la idealismul transcendental, subiectiv la cel absolut, obiectiv.
Fegel a creat sistemul idealismului obiectiv original la temelia cruia a pus teza despre identitatea dintre existen !i
gndire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute. Ear aceasta nseamn, c existena este gndire, c tot ce-i real este raional
!i tot ce-i raional este real. Conform concepiei lui Fegel baza lumii o constituie ideea absolut, spiritul universal care dup
natura sa e contradictoriu !i de aceea se afl ntr-o permanent automi!care, autodezvoltare. Edeea absolut, potrivit lui Fegel ,
nu-i altceva dect raiunea, gndirea, substana ce formeaz esena !i baza primordial a tuturor lucrurilor, ea exist ve!nic !i
conine n sine n form potenial toate determinrile fenomenelor naturale, sociale !i spirituale.
=J. Ce este dialectica 4egelian*
:omentul progresiv n filosofia lui Fegel este metoda dialectic, interpretat de el ca teorie universal a dezvoltrii !i conexiunii
universale. Fegel a formulat legile cele mai generale ale dezvoltrii, principiile fundamentale !i categoriile dialecticii. 3ar
dialectica lui Fegel purta un caracter idealist, deoarece la temelia dezvoltrii !i conexiunii universale, potrivit lui Fegel , se afl
ideea absolut.
Inul dintre fundamentele lui Fegel in filosofie este dialectica. Ea proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla ideea ca
sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltarea notiunii,adica ca dezvoltarea are natura spirituala.3ialectica notiunilor determina
dialecteca lucrurilor.
=K. Care sunt legile dialecticii*
1.2egea Enterdependenteidintre transformarile cantitative si calitative.
+.2egea 7egarii care presupune ca teza devine antiteza si peurma are loc sinteza
BN. Fegel este reprezentant de vaz al)
a. senzualismului b. raionalismului c. idealismului subiectiv
d. idealismului obiectiv e. materialismului
Explicai de ce*
Fegel este un reprezentant de vaza al idealismului obiectiv deoarece el porneste in conceptia sa filosofica de la teza despre
identitatea absoluta despre gindire si existenta declarind ca gindirea este unicul fenomen care poseda o dezvoltare,o activitate
autentica,reala
B1. 7umii principalele curente ale filosofiei contemporane.
pragmatismul #C4arles >. 'eirce, Xilliam Cames, Co4n 3e]eP$
pozitivismul #%uguste Comte$
%rt4ur >c4open4auer
Friedric4 7ietzsc4e
Fenri 5ergson
filozofia analitic #2ud]ig Xittgenstein$
5ertrand ?ussel
fenomenologia #Franz 5rentano, Edmund Fusserl, :ax >c4eler, Fanna4 %rendt, :aurice :erleau-'ontP, 3ietric4 von
Fildebrand, Emmanuel 2evinas.$
:artin Feidegger
%Pn ?and
existenialismul #>oeren GierQegaard, Cean-'aul >artre, 9abriel :arcel, Garl Caspers$
4ermeneutica #'aul ?icoeur, Fans-9eorg 9adamer$
filozofia politic #Co4n >tuart :ill, Friedric4 FaPeQ, Garl 'opper, Esaia4 5erlin, Co4n ?a]ls$
teoria critic #"coala de la FranQfurt) /4eodor X. %dorno, Ferbert :arcuse, Xalter 5enjamin, Eric4 Fromm, C^rgen
Fabermas, :ax ForQ4eimer$
structuralismul !i post-structuralismul #Claude 2[vi->trauss, 2ouis %lt4usser, 9illes 3eleuze, :ic4el Foucault, 'ierre
5ourdieu$
deconstructivismul #CacWues 3errida$
B+. Ce este iraionalismul* 7umii principalii reprezentani.
Erationalismul este un curent n filozofie care neag posibilitatea de a cunoa!te realitatea pe cale raional, postul;nd primatul
intuiiei, instinctului, credinei.'rincipalii reprezentanti sunt) %.>c4open4auer, >.GierQegaard, F.7ietzsc4e
B6. 7umii etapele principale ale dezvoltrii Loinei :ondiale n opinia lui %. >4open4auer.
>c4open4auer susine c Voina st la baza reprezentrii lumii, av;nd o puternic for lipsit de raiune !i de scop. Loina st nu
numai la baza aciunilor omului, ci determin ntreaga realitate, organic sau anorganic. Loina se manifest n lumea animal ca
for vital !i ca impuls spre procreare. %ceast teorie asupra Tprimatului voineiT reprezint ideea central a filozofiei lui
>c4open4auer !i a avut, ncep;nd cu a doua jumtate a secolului al MEM-lea p;n n actualitate, o influen cresc;nd asupra
g;ndirii filozofice
B<. Ce este Ovoina spre putere, n opinia lui 7ietzsc4e*
Loina de putere, a!a cum apare n concepia lui 7ietzsc4e, are o dublsemnificaie. :ai nt;i, una ontologic, ntruc;t voina de
putere constituie o for afirmativ intrinsec existenei n ansamblul ei. Exist, apoi, o semnificaie uman, care arat c voina
de putere constituie expresia ntregii viei instinctuale !i reprezint manifestarea ramificat, n plan intern, a unei forme
fundamentale !i unice a voinei de putere, care acioneaz la nivelul existenei.
Conceptul de Tvoin de putereT joac un rol central n g;ndirea lui 7ietzsc4e, n msura n care este pentru el - n sens metafizic
- un instrument pentru nelegerea lumii) Tesena cea mai intim a existenei este voina de putereT. 'roiectul lui de reevaluare a
conceptelor tradiionale ale metafizicei va antrena abolirea valorilor idealiste, n special ale cre!tinismului. Loina de putere este
analizat ca relaie intern a unui conflict, ca structur intim a devenirii, ca pat4os fundamental, !i nu numai ca dezvoltare a unei
fore. %ceast concepie permite dep!irea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vec4ilor idoli !i a speranei ntr-o lume de
dincolo, acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere.
B=. Cum este conceput omul n filosofia existenialist*
En filosofia existentiala omul inseamna libertate pentru a-!i construi viaa, el trebuie s opteze, s aleag n permanen, s se
angajeze n raport cu destinul su !i cu al celorlali. &mul constat c n realitate nu este singur) el este o fiin alturi de cei cu
care e nevoit s existe. fiina uman este fiina-mpreun
BB. Caracterizai succint pozitivismul !i formele principale ale acestuia.
' $ozitivismul este un curent filozofic al crui tez principal este c singura cunoa!tere autentic este cea !tiinific, iar aceasta
nu poate veni dec;t de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei !tiinifice.>e disting + forme ale
pozitivismului)-pozitivismul social cu caracter predominant practic.-pozitivismul evolutiv cu caracter teoretic.
BH. 7umii principalii reprezentani ai g;ndirii filosofice din :oldova.
9rigore Irec4e
:iron Costin
7icolae Costin
:E2E>CI->'_/%?I 7EC&2%E
C%7/E:E? 3E:E/?EE
%mfilo4ie Fotiniul
94. %sac4i
C.>tamati
C.7egruzzi
% 3onici
% Fjdeu
:. Goglnicianu
5.' Fa!deu
% ?usso
L. %lecsandri
: Eminescu
:%E&?E>CI /E/I
52%9% 2ICE%7
7&EC% C&7>/%7/E7
BJ. (n ce const esena filosofiei istorice a cronicarilor moldoveni*
/oate domeniile con!tiinei sociale, cultura din aceast epoc sunt ptrunse de spiritul religios cre!tin. 9ndirea
filosofic din aceast ep c la fel fiina n corelaie cu religia. Criteriul principal al filosofiei medievale l constituie att categoriile
religioase, ct !i 0limba religioas,. & larg rspndire capt ideile umanismului care avea un caracter patriotic. Imani!tii
moldoveni au pledat pentru independena patriei, au luptat mpotriva jugului turcesc. Estoria devine un mijloc de exprimare a
ideilor politice, de trezire a mndriei poporului pentru trecutul su glorios, pentru originea sa rom;n. Enteresul pentru originea
neamului i-a fcut pe crturarii rom;ni receptivi fa de cultura umanist, i-a ndemnat s studieze istoria, geografia, filologia !i
filozofia clasic.
3rigore +reche #1=KN-1B<H$ n 02etopiseul Rrii :oldovei, afirm, c istoria, pstrarea trecutului l deosebe!te pe
om de animale, c istoria joac n acela!i timp rolul educativ !i cognitiv. 9.Irec4e este ntemeietorul analizei istoriografice n
cronografia moldoveneasc. #iron Costin #1B66-1BK1$ continue ideile predecesorului su. (n lucrrile 03e neamul
moldovenilor,, 0Crobnica rilor :oldovei !i :unteniei, sc4ieaz ideile despre originea rom;n a neamului nostru. (n 0Liaa
lumii,- poem de maditaie filosofic 1 se pun probleme despre sistemul solar, dezec4ilibru cosmic, fericirea n viaa omului. &
mare contribuie a avut-o !i :icolae Costin #1BBN-1H<6$, feciorul lui :.Costin. El proslve!te pacea ntre popoare !i condamn
rzboaiele de cotropire, pleda pentru rspndire !tiinei, literaturei !i artei. %u contribuit la dezvoltarea culturii din sec. MLEE
mitropoliii 'etru :ovil #1=KB-1B<B$, Larlaam #1=KN-1B=K$ !i 3osoftei #1B+<-1BK6$.
BK. 7umii principalele opere filosofice ale lui 3. Cantemir.
C):".#04 %0#0"40. #1BH6-1H+6$ - filosof, scriitor, om de cultur !i politic de formaie enciclopedic,
reprezentant al umanismul rom;nesc din sec. 1H-1J. (n 1H1< a fost ales membru al %cademiei din 5erlin. % desf!urat o larg
activitate !tiinific, are lucruri de logic, filosofie, etic, literatur, istorie, politic, geografie, orientalistic, muzic !.a. % scris
urmtoarele lucrri) 0Emaginea de nedescris a !tiinei sacrosancte, #1HNN$, 03ivanul, sau glceava neleptului cu lumea, #1HN1$,
0Enterpretarea natural a monar4iilor, #1H1<$, 0Estoria imperiului &toman, #1H1<-1H1B$, 03escrierea :oldovei, #1H1=$, 0>istema
religiei ma4omedane, #1H++$ !.a.
Concepia lui Cantemir despre lume s-a format sub influena teologiei ortodoxe, filosofiei stoicismului !i scolasticii
medievale. % ncercat s elaboreze o doctrin ampl ce ar cuprinde teologo-fizica, teologo-metafizica !i teologo-etica. % realizat
numai prima parte.Cantemir a fost primul care a ncercat de a formula o terminologie filosofic rom;n, public 0:ic manual de
logic,. 2a baza lumii stau patru elemente - apa, aerul, focul, pmntul, obiectele !i fenomenele sunt combinaia atomilor !i celor
patru elemente. :ateria a fost 0insuflat0 supranatural de 3umnezeu, dar mai departe se dezvolt dup legile sale
proprii.%nalizeaz noiunile filosofice de timp, spaiu, mi!care, necesitate !.a. Fenomenile !i obiectile sunt cauzal, determinate. (n
teoria cunoa!terii afirma unitatea sensorialului !i raionalului, rolul experienei !i practicii n dezvoltarea !tiinei. ?ecuno!tea
teoria adevrului dublu - c exist adevruri a credinei !i !tiinei, pleda pentru separarea !tiinei, filosofiei de teologie.
Enterpreteaz omul ca unitate a trupului !i sufletului, el se deosebe!te de alte fiine din natur prin spiritualitatea sa. Explic
fenomenele sociale n conformitate cu anumite legi. 2a baza dezvoltrii societii pune factorii interni, materiali. %firm
caracterul ciclic al dezvoltrii, c toate rile trec anumite cicle - apariia, maturizarea !i pieirea, dup dispariia unor ri ori
imperii - apar altele. 'rogresul societii depinde de cultur, moral. &perele lui Cantemir au contribuit la formarea gndirii laice
!i extinderea umanismului.
HN. 7umii trsturile specifice ale Eluminismului moldovenesc.
&caracter antifeudat si antidespotic.
-militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura.
-incurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura.
-genereaza o literatura cu caracter moralist.
-lupta impotriva ignorantei si superstitiilor.
-a inlocui feudalismul cu o rinduire nationala.
-a dezvolta stiinta si raspindi cultura.
-revendicarea valorilor ratiunii ca o calauza a vietii individuale si sociale a omului