Sunteți pe pagina 1din 109

FORTA CONTRA FORTA

Marturiile unui clarvazator


Editura Alaya, 2001
Editia I
Cuprins
Cuvant inainte
Cap1 !n paranor"al cat se poate de nor"al
1Accidentul
2Cere"onia de investire# sepraute sa"an
$%a con&luenta a doua lu"i# clarvederea
Clarvederea
'ederea, "irosul, auzul, si"tul vec(i"ii
Cap 2 Aura o"ului
1O"ul in a&ara trupului
2)tructura ener*etico+in&or"a&ionala a o"ului
$,eter"inarea nivelului evolutiv u"an
Cap $ Terra aurica
1,reapta invatatura a -&iului &e"eii-
Turul de in&or"are
Cos"os inte*ral si niveluri ortoe.istentiale
Oceanul *andurilor reziduale
Contrapartea eterica a %u"ii
Tunelul
2%u"ea eterica
O lu"e care -co/oara-
Aspectul *eneral al %u"ii eterice
2%ocuitorii %u"ii eterice# spiritele naturii
$0ortile
1A2ata2a, li"/a lu"ii eterice
Cap 1 Entitatile an*elice ale Terrei aurica
1)tructura ontolo*ica a Fiintelor din Terra aurica
Entitati an*elice, oa"eni sau e.traterestri 3
Entitati eterice, entitati astrale
For"a de "ani&estare a Entitatilor
2Cele trei &orte cos"ice
$Fiii %u"inii sau Fiii Focului# E"ine"
4A!TI
Or*ani*ra"a Fiilor Focului
Trans"iterea %u"inii
0utere si Tarie
%ucrarea ,u(ului )&ant
1Ierar(ia Fiillor intunericului
5,in nou despre clarvedere
Cap 5 Oa"enii din Terra aurica
1Oa"enii raselor anterioare
2Oa"enii -neutri-
$Oa"enii re/eli te(nolo*izati# -e.traterestrii-
0rincipiul pro"eteic
6ona de resedinta
O6N+uri
)e"izeii
Cap 7 0alin*eneza o"ului prin Terra aurica
1O"ul, ulti"a noutate a creatiei
2O"ul, eternul pelerin
$ )coala vietii# procesul evolutiv terestru
Cap8 Trecutul Terrei aurica
1Nu sunte" sin*uri in Cos"os
2Istoria Terrei aurica
Cele trei -caderi-
Cele patru rase u"ane
$Ca"era cu draperii povesteste
1
Cronica a2as(a din lu"ea eterica
Ti"purile &ericite ale inceputului
%upta Fiilor Flacarii cu Entitatile luci&erice
Cap 9 Iisus 4ristos, %u"ina %u"ii
1)ona# Iisus 4ristos
Cos"os crestin
Iisus 4ristos Cel 'iu
Alaiul# Cercurile 0uterii
)&anta Nascatoare de ,u"nezeu
2Calea, Adevarul, 'iata
Nu"ele )&ant si Taina 6ilei :udecatii
C(a2ra iu/irii
Mantuirea
0rincipiul candelei
$0astele, cele/rarea %u"inii
Reintoarcerea la Intuneric
In&ran*erea Mortii
%e(i, %e(i Te 4esaii
)ta/ilirea ,estinului
Cap ; Forta contra Forta
Cuvant inainte
In aceasta lu"e e.ista "ulti indivizi care, intr+un &el sau altul, pe cai adesea ne/anuite, cauta sensurile adanci ale e.istentei
proprii, dar si sensurile adanci ale lu"ii ,e &apt, cautand sensurile adanci ale destinului propriu, nu poti sa nu in*lo/ezi destinul
propriu in sensurile si resorturile destinului "ai lar* al lu"ii
,esi, noi, oa"enii, ne considera" atat de di&eriti unul de celalalt, sunt "ult prea "ulte lucruri care ne unesc, iar e.istentele
noastre au, pe undeva, un nu"itor co"un Ceea ce ne desparte este nu"ai o aparenta, iar aceasta aparenta devine vizi/ila nu"ai
daca reusi" sa ne sustra*e" lu"ii cotidiene, concrete, sa ne ridica" deasupra vre"urilor si sa ne &ocaliza" atentia asupra a ceea
ce ne uneste si asupra a ceea ce, pe undeva, transcende e.istenta noastra de zi cu zi Iar acest deziderat se i"plineste daca
incerca" sa ridica" capul din pa"ant si sa privi", daca nu spre inalti"ile care, si"ti", ne sunt atat de inti"e, cel putin sa
privi" peste u"ar, cu coada oc(iului, spre stra&ul*erarile sau c(iar catre lu"inile care, intr+un "od "isterios, ne lu"ineaza
pasii )au, cu alte cuvinte, daca incerca" sa deveni" oa"eni adevarati
)unt persoane care, o viata intrea*a, cauta cu in&ri*urare transcenderea conditiei u"ane nor"ale, dedicandu+se unor &or"e
e.otice de initiere, te(nicilor yo*a, &eluritelor tipuri de "editatie, asanelor, austeritatitor de tot &elul !neori ei nu o/tin ni"ic
sau, daca o/tin, este prea putin din ceea ce au sperat ca vor o/tine Aceasta nereusita pare sa se produca datorita &aptului ca
uita" "ult prea adesea ca viata ne da, &iecaruia dintre noi, e.act e.perientele de care ave" nevoie
Nu o data, s+a spus, per&ect indreptatit, ca e.perientele vietii, c(iar daca uneori par *rele, di&icil de suportat, reprezinta
initierea cea "ai desavarsita 0ro/le"ele puse de cursul cotidian al vietii reprezenta pro/a/il cea "ai e&icienta &or"a
individualizata de initiere
'iata ne o&era ecuatia a ceea ce noi insine inca nu sunte" si tre/uie sa deveni", iar rezolvarile pe care noi le da" acestei
ecuatii ne trans&or"a "ai "ult decat orice alta &or"a arti&iciala de initiere ,e aceea, trasaturile caracteriale do/andite de+a
lun*ul vietii reprezinta /unul nostru cel "ai de pret, sin*urul, de alt&el, pe care nu ni+l poate lua ni"eni
C(iar daca visa" la transcederea conditiei u"ane si la o trans&or"are radicala a cursului e.istentei noastre, uita" prea adesea
ca nu pute" &i altceva decat produsul i"pre<urarilor vietii cotidiene si al destinului propriu si ca, a/ia in "o"entul in care totul
este copt, cand acu"ularile cantitative se trans&or"a in salturi calitative, apare ceva nou in e.istenta noastra, ceva ce pare de"n
de a &i e.peri"entat in scurtul periplu pe acest pa"ant
)i se"natarul acestor randuri, la &el ca orice individ scindat intre lu"ea aceasta, supusa -terorii istoriei- si lu"ea interioara
careia, sin*ura, ii sunt necesare anu"ite raspunsuri sau c(iar unele certitudini pentru a &i in acord cu sine, a cautat, de+a lun*ul
vietii, un raspuns cat de cat coerent intre/arilor interioare In ceea ce "a priveste, sunt o persoana interesata de anu"ite
pro/le"e pe care, incepand de la un "o"ent dat al e.istentei "ele, a" incercat sa "i le pun Intr+un tarziu, dupa o anu"ita
cotitura a destinului propriu, a" incercat sa le re&lect in scris Consider scrisul ca un &el de initiere + sa+i spune" o initiere care
a<uta la constientizarea "ai a"pla a e.perientelor vietii
Atunci cand, la inceputul lunii noie"/rie a anului 1;;;, l+a" cunoscut pe Eu*en Nicolae =isca, a" inteles cu adevarat ce
inalta &or"a de initiere poate o&eri viata si, "ai ales, ce pret poti plati pentru ea In acea toa"na tarzie a anului 1;;;, a/ia
ter"inase" ulti"ul capitol la o carte re&eritoare la "isterele E*iptului antic, si "a a&la", ca sa zic asa, intr+o pauza plani&icata,
care sa+"i per"ita apoi lecturarea la rece a ceea ce scrisese"
In acea perioada de ti"p, care inca "ai rever/ereaza straniu in a"intirea "ea, Eu*en era in cautarea nu nu"ai a unui partener
de dialo*, ci, "ai ales, in cautarea unui partener care sa+l a<ute sa astearna in scris ceea ce putuse a&la despre lu"ea in care trai"
si, "ai ales, despre lu"ea pe care o -accesase- printr+o inta"plare + daca, intr+adevar, ter"enul de -inta"plare- "ai poate avea
acoperire in lu"ea in care trai"
,e inalti"e "edie, su/tire, cu oc(ii caprui cu re&le.e verzui, parca atintiti spre o lu"e necunoscuta, de o "odestie
incredi/ila, Eu*en era ca un sac plin cu in&or"atii si cauta persoana de dialo* disponi/ila sa+l asculte si, "ai ales, sa+l intelea*a
>atuse la "ulte usi, dar "a<oritatea dintre ele, "ai "ult sau "ai putin ele*ant, ii &usesera trantite in nas
2
,ialo*and pentru pri"a data cu Eu*en, pri"a "ea senzatie, cu" avea sa re"arce "ai tarziu cu u"or noul "eu prieten, a &ost
cea de uluiala si de neincredere Era" de+a dreptul stupe&iat, desi era" oarecu" &a"iliarizat cu in&or"atiile pe care Eu*en
decisese sa le deserte in &ata "ea !na este sa citesti ast&el de in&or"atii in carti sau sa te /azezi pe intuitia proprie, si alta este sa
vina cineva in &ata ta si sa+ti spuna direct, ca el c(iar vede ast&el de lucruri si &eno"ene
Eu*en este ceea ce s+ar putea nu"i, printr+un ter"en la "oda, un -paranor"al- El vede lucruri, &iinte, eveni"ente care se
des&asoara intr+un alt plan de e.istenta decat cel care, printr+un ter"en *eneric, a pri"it nu"ele de -lu"ea noastra-
Cu" a venit, Eu*en "i+a e.plicat dintr+o su&lare ceea ce percepe in acel plan de e.istenta -paralel-, cu vor/ele sale, nu
intrutotul lo*ic + la acel "o"ent + pentru "ine Mi+a" dat sea"a ca tre/uia, inainte de toate, sa adaptez acele in&or"atii la
propriile "ele cunostinte din acel "o"ent
Ca tre/uie sa sintetizez apoi ce+a rezultat si, nu in ulti"ul rand, sa redau totul intr+o &or"a inc(e*ata sl e.plicita ,upa aceea,
tre/uia sa raportez cele a&late la in&or"atiile si la li"/a<ul de<a e.istent in "ass+"edia Era" constient de &aptul ca in "intea
oa"enilor au inceput sa se incurce anu"ite conceptii, anu"iti ter"eni, anu"ite interpretari
,e+a lun*ul a "ultor sute sau poate, "ii de ore de discutii si de e.peri"ente, de despicat &irul in patru, de controverse si de
neintele*eri, de con&ir"ari si de re&or"ulari, a" reusit sa intele* ceea ce voia Eu*en sa co"unice prin "ine oa"enilor interesati
de acest su/iect
Ra"aneau in suspensie o serie de intre/ari 0e atunci nu era" convins ca voi &i capa/il sa reproduc &idel in&or"a&iile
&urnizate de Eu*en, &ara a incerca sa te -"odelez- si sa le interpretez, in &unctie de in&or"atiile si cunostintele pe care, de+a
lun*ul ti"pului, intr+un rasti"p ce de<a depaseste douazeci de ani, le+a" o/tinut prin inter"ediul cartilor ,ar intre/area cea "ai
presanta era daca voi &i capa/il sa+"i anesteziez e*oul, pentru a deveni un canal potrivit prin care in&or"atiile o&erite de Eu*en
sa parvina la cunostinta celor interesati
In *eneral, autorii care dedica ast&el de lucrari unor personalitati co"ple.e si atipice precu" sunt paranor"alii, considera ca
este de datoria lor de a interveni pe parcursul lucrarii asupra su/iectelor dez/atute Autorii unor ast&el de de"ersuri au o
&or"atie intelectualista si enciclopedica destul de vasta, care ii indreptateste, cel putin pana la un punct, sa intervina asupra
in&or"atiilor &urnizate de cei carora le+au sevit, cu "ulta *enerozitate, drept inter"ediari
A" plecat de la ideea ca este necesara eli"inarea unor i"pulsuri e*ocentrice, ca tre/uie sa "a ascund, pe cat posi/il, in
spatele te.tului si ca tre/uie sa intervin cat "ai discret cu putinta, toc"ai pentru a lasa sa a<un*a li/er la cititor in&or"atiile,
unele dintre ele incredi/ile, pe care Eu*en le are de o&erit ,e aceea, decisese" sa+l las pe el sa povesteasca ceea ce are de
povestit, lasand, cu "ulta placere, e*ocentris"ul sa se "ani&este in cartile pe care le scriu sin*ur Eu*en se prezenta ca un canal
de contact intre aspectul "ani&estat al lu"ii "ateriale si aspectul ortoe.istential, iar orice interventie e.terioara nu ar &i &acut
decat sa "odi&ice sau sa coloreze cu o alta tenta "esa<ul sau co"ple. !lterior insa, "i+a" dat sea"a ca rolul de -secretar-,
li/er asu"at, nu se inte*ra deloc in conte.tul *eneral al cola/orarii noastre
Initial, rolul "eu in aceasta carte tre/uia sa &ie acela de a tria, selecta si ordona o cantitate i"ensa de in&or"atie, ast&el incat
cititorul sa se poata descurca cu usurinta intr+un paien<enis vast + "ulte in&or"atii &iind a/solut incredi/ile, unele a&late aparent
in contradictie cu cele &urnizate de alti paranor"ali + si sa o/tina "a.i"u" de /ene&iciu din lecturarea lor
Insa, cu ti"pul, a" inteles ca rolul "eu tre/uia sa devina "ult "ai activ decat cel de a reproduce in&or"atiile &urnizate de
Eu*en Ceea ce+"i povestea el nu putea &i pur si si"plu, trans"is in "od direct Eu*en vor/ea despre -/eculete-, despre -ca"asi
aurice-, despre &el de &el de eveni"ente petrecute intr+un univers paralel lu"ii "ateriale in ter"eni e.tre" de i"proprii
!na din particularitatile personalitatii lui Eu*en era aceea ca nu avea cunostiinta despre ce se scrisese in do"eniu, nu
cunostea inca denu"irile &olosite in "od curent in literatura, s+o nu"i", oculta, iar in&or"atiile acu"ulate aveau toate sansele
de a se pierde intr+o relatare naiva datorita unei saracii evidente de li"/a< %a capatul a nenu"arate si o/ositoare ore de discutie,
a" inceput, treptat, sa a<un*e" la un anu"it rezultat Iar rezultatul &inal al acestor ore de discutii este rezu"at in aceasta carte
Ast&el, &elul "eu speci&ic de a intele*e a "odi&icat &elul speci&ic de a intele*e al lui Eu*en, iar ceea ce percepe el in planurile
paralele ale cos"osului, prin capacitatile de care dispune, au "odi&icat sensi/il conceptia "ea proprie Acesta este si "otivul
pentru care, rolul asu"at initial, de -scri/ autorizat- sau de -secretar-, s+a dovedit a nu se potrivi nici persoanei "ele, nici
con<uncturii *enerale
,aca, pana in acel "o"ent al e.istentei "ele era" un individualist convins, dupa aceea a" a<uns la concluzia ca, in lu"ea
oa"enilor, e.ista o co"ple"entaritate per&ecta intre indivizi, iar lucrarile date oa"enilor, la &el ca si cele asu"ate prin li/erul
ar/itru, pot &i realizate uneori in tande"
Ast&el, cu ti"pul, nu s+a "ai pus pro/le"a de a deli"ita &oarte clar aportul unuia sau al celuilalt !nul dintre parteneri
percepe anu"ite aspecte spirituale, iar celalalt il a<uta pe pri"ul sa intelea*a ceea ce vede si noteaza in scris rezultatul
Acest aspect al parteneriatului dintre "ine si Eu*en este o realitate incontesta/ila, care nu tre/uie ascunsa sau supraesti"ata
Nu tre/uie insa pierdut din vedere &aptul ca cele narate in aceasta carte reprezinta rezultatul perceptiei e.trasenzoriale si ca
trairile &eno"enelor sau eveni"entelor descrise ii apartin in e.clusivitate lui Eu*en In cele din ur"a, rolul "eu a &ost doar acela
de a incerca sa prezint de+o "aniera accesi/ila e.perientele sale suprasensi/ile
Cristian =anescu
Capitolul I
!N 0ARANORMA% CAT )E 0OATE ,E NORMA%
1Accidentul
,aca inainte de producerea eveni"entului care i+a "arcat viata intr+un "od pro&und, Eu*en Nicolae =asca era un o"
$
o/isnuit, cu ni"ic deose/it de ceilalti se"eni ai sai, dupa aceea lucrurile s+au sc(i"/at Inaintea accidentului, Eu*en nu era
interesat in nici un &el de eveni"entele considerate astazi paranor"ale, &iind, la &el ca "a<oritatea oa"enilor, interesat in pri"ul
rand de pro/le"ele cotidiene, de "unca sa si de "odul in care+si petrecea ti"pul li/er
Inaintea accidentului care i+a "odi&icat radical "odul de a &i si de a percepe lu"ea, Eu*en nu+si punea nici un &el de
pro/le"e "eta&izice, iar despre o conceptie despre lu"e in adevaratul sens al cuvantului inca nu putea &i vor/a Nu+l interesau
prea "ult notiuni precu" lu"ea de dincolo sau "ete"psi(oza 'iata lui se scur*ea lin, destul de linistit si de /anal, &ara sa nasca
intre/ari e.istentiale serioase
)in*ura institutie care, in viziunea lui Eu*en, avea indreptatirea sa se ocupe de aspectele "eta&izice ale lu"ii era >iserica
,ar, la &el ca la "area "a<oritate a oa"enilor, luand contact cu cei indrituiti sa reprezinte >iserica, adica cu preotii, re"arcand
in acelasi ti"p cat de departe sunt slu<itorii >isericii de "odelele pe care incearca sa le i"partaseasca altora, Eu*en considera ca
doctrinele reli*ioase reprezinta un &el de "i<loc de prostire in "asa Acesta a &ost unul din "otivele pentru care Eu*en nu a &ost
niciodata atras de "arile su/iecte ale cunoasterii o"enesti# cine este o"ul, de unde vine, incotro se indreapta etc
,ar eveni"entul cel "ai i"portant al vietii sale inca nu avusese loc El s+a produs atunci cand Eu*en avea 27 de ani, cu trei
sapta"ani inaintea 0astelui ortodo., in luna "artie a anului 1;;1
Eu*en lucra in )ectia de trans&or"atoare "ari a unei intreprinderi ,i"ineata, potrivit caietului de sarcini din ziua respectiva,
pri"ise "isiunea de patrunde in standul de pro/e al sectiei, locul unde se a&la in pro/a un trans&or"ator de 100 M? In acea
di"ineata nu e.ista nici un se"n ca, nu peste "ult ti"p, lucrurile vor lua o intorsatura dra"atica )e"nele au inceput sa apara
ceva "ai tarziu, ele "ani&estandu+se sporadic, pe tot parcursul di"inetii
%ucrand in standul de pro/e, loc unde nu puteau patrunde persoanele neautorizate, a avut loc un scurtcircuit
In "o"entul scurtcircuitului, Eu*en a si"tit o caldura intensa urcand prin talpile picioarelor spre crestetul capului Tot corpul
lui a inceput sa &ie invaluit in caldura Avea senzatia ca "ii si "ii de &urnici ii invadeaza trupul dinspre picioare, de+a lun*ul
coloanei verte/rale, spre crestetul capului 'alul de caldura urcase incepand de la e.tre"itatile "ainilor si picioarelor, de+a
lun*ul spatelui, cu o senzatie "ai intensa de+a lun*ul coloanei verte/rale Cele "ai dureroase senzatii s+au produs in re*iunea
*atului si in re*iunea &runtii, e.act la radacina nasului Acolo, Eu*en a si"tit o durere, ca si cu" cineva i+ar &i in&ipt un tarus
&ier/inte
)enzatia cea "ai stranie s+a produs insa in crestetul capului# in ti"p ce restul trupului era &ier/inte, crestetul capului era rece
ca *(eata I"presia coplesitoare pe care a avut+o in acel "o"ent a &ost ca, incepand din crestet, capul se desc(ide ca o varza, ale
carei &runze se des&ac cu rapiditate
Aceste senzatii stranii s+au derulat in rasti"pul a "a.i"u" doua "inute, dupa care "ediul e.terior a inceput sa se
esto"peze Mediul e.terior, standul de pro/e al trans&or"atorului, n+a disparut total, dar peste i"a*inea &a"iliara a inceput sa se
suprapuna alta i"a*ine, cea a unei lu"i ciudate si stranii Acesta a &ost de &apt inceputul unei aventuri care nu a incetat nici in
ziua de astazi
0este i"a*inea atat de &a"iliara a "ediului incon<urator s+a suprapus, &ara ca acesta sa dispara cu totul, o alta lu"e, una
paralela I"a*inile s+au succedat cu o asa de "are repeziciune, iar eveni"entele au &ost atat de insolite, incat, initial, Eu*en nu
si+a dat sea"a c(iar de la inceput ca s+a inta"plat ceva deose/it ,e &apt, nu a re"arcat inca de la inceput ca ceva esential s+a
inta"plat
-Furat- de noul peisa<, Eu*en a re"arcat "ai "ulte entitati de &or"a u"anoida care se "iscau undeva in &undal, iar in <urul
lui erau "ai "ulti po"i &ructi&eri, care aveau &ructe ce se"anau intrucatva cu "erele I"a*inea care se suprapusese lu"ii
cotidiene nu a durat prea "ult si, i"ediat dupa aceea, dupa o scurta perioada de suprapunere, a disparut lasand loc "ediului
incon<urator, cel cunoscut
Toate aceste eveni"ente s+au derulat cu viteza unui &ul*er, Eu*en &iind surprins in pozitie ortostatica A/ia a reusit sa se
aseze pe o /anca 0ersista, apasatoare, o senzatie de *reata Instinctiv, si+a aprins o ti*ara, dar i"ediat dupa aceea a tre/uit sa o
lase in scru"iera# *reata devenise tot "ai apasatoare Apoi, a inceput sa se ridice de pe /anca pe care se asezase, dar senzatia
care a ur"at a &ost "ai presus de tot ceea ce si"tise pana in acel "o"ent
Ridicandu+se, Eu*en a avut uriasa surpriza sa se dedu/leze in doua lu"i di&erite Fara nici un presenti"ent, care sa+l &i
anuntat dinainte, in "o"entul in care s+a ridicat de pe /anca, ceva din el, sa+i spune" du/lura sa ener*etica, s+a ridicat in
picioare pentru a se deplasa In ti"p ce du/lura ener*etica + ter"en pe care+l &olosi" in lipsa, deoca"data, a unui ter"en "ai
/un + era in picioare, trupul &izic ra"asese asezat pe scaun, cu oc(ii desc(isi, &ara sa clipeasca
Eu*en a avut uriasa surpriza sa se vada pe sine din doua ipostaze co"plet di&erite, &iind constient de a"/ele# pe de+o parte isi
privea du/lura ener*etica prin oc(ii &izici, i"a*ine de care era co"plet constient si, pe de alta parte, se vedea pe sine insusi prin
oc(ii du/lurii ener*etice 0rin oc(ii du/lurii ener*etice, Eu*en iti vedea propriul sau trup cu" statea asezat pe /anca
0ri"a senzatie pe care a avut+o, a&landu+se in du/lura ener*etica, a &ost aceea ca le*ile lu"ii &izice nu "ai &unctioneaza si ca
noul sau trup, in care+si "utase ca"pul de percepti/ilitate, nu este identic, ca structura si co"pozitie, cu trupul &izic care statea
asezat pe scaun
,esi atentia era distri/uita in doua directii di&erite @ pe de+o parte pentru a privi prin oc(ii trupului &izic la du/lura ener*etica,
iar pe de alta parte pentru a privi prin oc(ii du/lurii ener*etice trupul &izic care statea ne"iscat pe /anca din le"n @, Eu*en a
reusit sa pastreze o i"a*ine *lo/ala asupra &eno"enului O senzatie de li/ertate si, oarecu", de detasare &ata de in*radirile
trupesti a prevalat in pri"ele "o"ente
Apoi a inceput sa+si studieze du/lura ener*etica, trupul de lu"ina, asa cu" i s+a parut a &i in acele pri"e "o"ente )e si"tea
"artorul "ut al unor &eno"ene iesite din co"un, pe care le conte"pla cu "ulta atentie si cu "are interes Trupul de lu"ina era
aido"a trupului &izic, reproducand o in&atisare, sa+i spune" idealizata, a acestuia ,aca trupul &izic prezenta anu"ite dis&unctii
si anu"ite inconveniente + de e.e"plu parul era destul de rar si tuns scurt, pri"a &alan*a de la de*etul "ainii drepte lipsea +, nu
acelasi lucru se putea spune despre trupul de lu"ina, du/lura ener*etica
Trupul de lu"ina se prezenta intr+o stare i"peca/ila# avea parul "ult "ai lun*, aproape la nivelul u"erilor si ondulat,
&alan*a lipsa de la de*etul "are era acolo, la locul ei, iar dantura se prezenta in conditii i"peca/ile, ceea ce nu era cazul cu
1
dantura reala a trupului &izic Era, cu" s+ar spune, o stare de -(ar-, o stare idealizata Trupul de lu"ina, dupa cu" a re"arcat nu
peste "ult ti"p, e"itea un "iros placut, iar atunci cand se "isca, e"itea un /azait &oarte usor, ca un &el de "ic trans&or"ator
a&lat su/ tensiune Mirosul e"is de trupul de lu"ina era oarecu" ase"anator cu "irosul e"is de &lorile de ca"p sau, "ai e.act,
se"ana cu un a"estec de "irosuri ce e"ana din &anul cosit proaspat
A/ia s+a o/isnuit cu noul sau statut e.istential, de du/lura ener*etica sau de &iinta de lu"ina invaluita intr+o pace pro&unda,
senti"ent atotprezent in noua stare in care se a&la, ca dinspre partea stan*a s+a auzit un sunet, sau "ai curand o "elodie &oarte
&ru"oasa, cantata parca in surdina de un cor &or"at din "ii de persoane Eu*en a intors i"ediat capul pentru a vedea de unde
provine acea "elodie dia&ana ce aducea "ai "ult cu "uzica s&erelor, de care vor/ea candva 0yt(a*oras sau cu corurile in*eresti,
despre care a"intesc traditiile crestine ,ar, dupa cu" si+a dat sea"a i"ediat, era "ai de*ra/a o "uzica a naturiiA natura e"ite
un sunet, "ai precis spus o "uzica care insoteste procesele ce au loc la sanul ei
In partea din care venea "uzica aceea "elodioasa, Eu*en a re"arcat un &el de perdea de ceata, sau "ai de*ra/a un &el de
0oarta "ulticolora, iar din 0oarta si+a &acut aparitia o entitate cu un -trup- stralucitor, cu sclipiri violete, lu"inoase
Entitatea avea o inalti"e i"presionanta, ca" 2,5 + $ "etri inalti"e, se "isca e.tre" de rapid, ca si cu" n+ar &i atins
pa"antul, avea parul &oarte lun*, pana aproape de *enunc(i, ne*ru ca pana cor/ului, care contrasta cu &ata &oarte al/a, cu oc(ii
ne*ri &ara iris si &oarte lu"inosi, cu /uzele roz, &oarte senzuale, &ata ovala, cu trasaturi &oarte placute
Aceasta entitate stranie era inves"antata intr+un &el de (alat de /aie, putea &i c(iar o to*a, desi i se vedeau &oarte clar nasturii
si cordonul cu care era incins la "i<loc, iar in picioarele al/e, la &el ca si &ata, avea un &el de sandale de culoare inc(isa Nu e.ista
nici un indiciu asupra se.ului pe care l+ar &i posedat entitatea, nici daca era se.uata, nici daca era ase.uata, nici daca era
andro*ina
%a un "o"ent dat, entitatea respectiva a scos din &aldurile (alatului sau, dintr+un /uzunar, un &el de s&era de o lu"ina pala,
rosiatica, de "ari"ea unei /ile de /iliard )&era arata ca un &el de planeta, &iind vizi/ile principalele &or"e de relie&, "untii si
oceanele Nu era insa vor/a despre *lo/ul terestru, ci despre o alta planeta, caci, dupa cu" se putea o/serva &oarte clar, proportia
oceanelor si a uscatului erau di&erite !scatul ocupa o supra&ata "ult "ai "are decat apa, iar totul prezenta o &ru"oasa culoare
rosiatica In "o"entul in care entitatea i+a intins *lo/ul de "ari"ea unei "in*i de /iliard, Eu*en s+a si"tit /rusc aspirat inapoi
in trupul &izic, ca si cu" ar &i &ost atras de o &orta careia nu i se putea opune
In "o"entul in care Eu*en s+a -instalat- din nou in trupul &izic, tot ce vazuse inainte a disparut, iar privirile i s+au oprit
asupra ti*arii care inca ardea in scru"iera ,esi a avut senzatia ca trecusera "ulte ore, ti*ara din scru"iera nu arsese decat un
centi"etru Ceea ce insea"na ca nu trecuse prea "ult peste un "inut
2Cere"onia de investire# sepraute sa"an
O perioada de ti"p, Eu*en nu a "ai avut ocazia sa ai/a ast&el de perceptii Aproape ca uitase de acel straniu accident Isi
a"intea va* cu", i"ediat ce isi revenise, stri*ase dupa a<utor si cu" cole*ii de "unca il a<utasera sa se intinda pe o /anca de
le"n
%ucrurile parusera sa reintre in nor"al cand, intr+o /una zi, ca" la trei sapta"ani dupa accident, a doua vedere i s+a activat
/rusc si a &ost din nou "artorul unor eveni"ente care nu aveau nici o le*atura cu lu"ea noastra %a un "o"ent dat, &iind cuprins
de un acces de spai"a cu"plit, a luat+o la &u*a pe strazi pentru a scapa, dupa cu" credea la acele "o"ente, de -e.traterestrii-
care invadasera planeta
In pri"ul an ce a ur"at accidentului, Eu*en a patruns destul de des in lu"ea situata dincolo de perceptia u"ana nor"ala# a
doua vedere i se activa uneori si devenea "artorul tacut al unor noi realitati e.istentiale ,esi*ur, atunci cand incerca sa
vor/easca prietenilor sau cunoscutilor despre ast&el de lucruri era privit cu neincredere sau, in cel "ai /un caz, era indru"at cu
condescendenta spre cel "ai apropiat spital unde ve*(eau nelipsitele persona<e i"/racate in al/, "edicii psi(iatri, atat de si*uri
pe stiinta lor si pe ceea ce tre/uie sa &ie nor"al
Atunci cand avea activata cea de+a doua vedere, Eu*en a inceput sa &ie constient de &aptul ca i"a*inea trupului &izic incepe
sa se esto"peze, iar in locul &a"iliarei i"a*ini apare un &el de &anto"a lu"inoasa, in anu"ite locuri stralucitoare, ca un &el de
du/lura eterata a trupului &izic %a inceput nu prea intele*ea ce se inta"pla, intrucat pana in acel "o"ent nu auzise vor/indu+se
despre aura, despre /ioener*ie, sau despre &aptul ca la acest nivel invizi/il perceptiei nor"ale e.ista anu"ite or*ane + c(a2rele +
o/serva/ile prin a doua vedere ca niste puncte stralucitoare
Oricu", la inceput, perceptia era destul de di&uza si de neclara In acea perioada, in care nu prea pricepea ce se inta"pla cu
el, Eu*en vor/ea prietenilor sai sau oricui dorea sa+l asculte despre o aureola eterata, &or"ata din "ai "ulte -ca"asi- ce
incon<oara o"ul si despre -/eculetele- ce stralucesc straniu in anu"ite puncte ale aureolei eterate
In a&ara o/servarii aurei u"ane, Eu*en a inceput sa perceapa tot "ai clar e.istenta unei alte lu"i, o lu"e paralela lu"ii
&izice, o lu"e la &el de reala ca si lu"ea &izica, &or"ata insa dintr+o su/stanta di&erita Aceasta lu"e era, la &el ca si aura u"ana,
o lu"e eterata, translucida, &or"ata dinu+o su/stanta ase"anatoare celei din care este &or"ata aura %a &el ca si lu"ea &izica,
aceasta lu"e paralela era o lu"e tridi"ensionala, dar in care co"ponenta ti"p parea sa ai/e o alta valoare decat in planul &izic
,aca pri"a data perceptia lu"ii paralele a &ost rezultatul unui ne&ericit accident, ulterior, Eu*en a invatat -inta"plator- cu"
sa+si provoace ast&el de stari %ovindu+se inta"plator intr+un anu"e loc de pe supra&ata trupului, in re*iunea o"/ilicului, a
invatat instinctiv ce tre/uie sa &aca pentru a percepe prin a doua vedere sau pentru a &ace sa inceteze aceasta stare
Ast&el, e.istenta lui a inceput sa se &ra*"enteze in doua aspecte distincte# una perceputa prin a doua vedere si cealalta prin
perceptia &izica In acea perioada, c(iar daca nu era -activat- + ter"enul ii apartine lui Eu*en + deci daca nu era conectat la cea
de+a doua vedere, a inceput sa perceapa instinctiv, ca o i"presie, senti"entele izvorate din aurele persoanelor ce treceau pe
lan*a el# ura, "ania, iu/irea si alte senti"ente u"ane
Modul lui de perceptie prin cea de+a doua vedere co"porta "ai "ulte trepte distincte ,upa ce se activa voluntar la nivelul
celei de+a doua vederi, percepea la inceput du/lurile aurice ale lu"ii "ateriale # aurele plantelor, ani"alelor, oa"enilor,
5
o/iectelor, cladirilor etc ,upa aceea, treptat, pe parcursul catorva secunde, aceasta i"a*ine se esto"pa pentru a &ace loc unei
alte lu"i, in care e.istau alte peisa<e, alte o/iecte, alte &iinte
Eu*en nu stia inca &aptul ca patrunsese in ceea ce, in doctrinele ezoterice, poarta nu"ele de lu"ea eterica Cu" nu stia nici
&aptul ca aceasta lu"e &usese accesata prin cea doua vedere de &oarte "ult ti"p + practic, din antic(itate Eu*en nu stia nici
&aptul ca, in "ediile ezoterice, ca si in literatura ezoterica, ast&el de lucruri, care pe el l+au speriat de "oarte, sunt destul de
cunoscute Ast&el, la scurt ti"p, Eu*en a inceput sa se considere un &el de (andicapat sau c(iar un /leste"at al soartei %u"ea
eterica, aceasta noua lu"e in care patrunsese prin activarea celei de+a doua vederi, se prezenta ca o lu"e oarecu" ase"anatoare
lu"ii &izice, cu di&erenta ca era &or"ata dintr+o su/stanta di&erita de cea pe care noi sunte" o/isnuiti sau poate educati sa o
nu"i" "aterie
In lu"ea eterica e.ista peisa<e vaste, &or"ate din &elurite &or"a de relie& + vai, "unti, ca"pii +, in care se *aseste o ve*etatie
a/undenta, intre care &oarte "ulti po"i, "a<oritatea &ructi&eri %u"ea eterica arata oarecu" cu" arata pa"antul in ti"purile
indepartate, in care activitatea u"ana nu adusese i"/unatatiri "ediului In lu"ea eterica nu e.ista insa ani"ale
Cel "ai surprinzator aspect a &ost insa "o"entul in care a intrat in contact cu entitatile lu"ii eterice In lu"ea eterica nu
e.ista oa"eni, asa cu" e.ista in %u"ea astrala, locul unde "er* oa"enii dupa pra*ul "ortii, e.ista insa anu"ite entitati de
&or"a u"anoida
Aceste entitati nu poseda trup &izic, dar poseda un trup speci&ic lu"ii in care traiesc Cele "ai "ulte dintre ele sunt ceea ce
traditia ezoterica denu"este spirite ale naturii, adica entitati de &or"a u"anoida sau se"iu"anoida care au *ri<a de /una
&unctionare a naturii
In a&ara acestor entitati speci&ice lu"ii eterice, care sunt locuitorii de drept ai acestei lu"i, Eu*en a "ai &ost "artorul aparitiei
unor alte Entitati de &or"a u"anoida, ce pareau oa"eni in sensul strict al cuvantului, dar care, dupa cu" avea sa a&le "ai tarziu,
doar se "ani&estau su/ &or"a de oa"eni
Cu "ult u"or, Eu*en povesteste cu" s+a petrecut pri"a intalnire cu una dintre aceste entitati, a caror caracteristica
principala, la pri"a vedere, este aceea de a se deplasa e.tre" de rapid, la o anu"ita distanta &ata de solul lu"ii eterice Intr+o
/una zi, ca" la o luna dupa pri"a -accesare- accidentala a lu"ii eterice, atunci cand contururile &a"iliare ale lu"ii &izice se
esto"pasera, Eu*en s+a trezit lan*a o Entitate destul de inalta, cu o aura stralucitoare Entitatea respectiva toc"ai levita + acesta
este cuvantul cel "ai e.act prin care pot sa descriu "odul de deplasare al Entitatii + alaturi de Eu*en, putin deasupra capului
acestuia Ea se ridicase pentru a a<un*e la ra"urile unui po" &ructi&er din lu"ea eterica In lu"ea eterica po"ii &ructi&eri sunt
&oarte desi si sunt incarcati de roade &oarte /o*ate
Entitatea stralucitoare, inalta ca" de doi "etri si <u"atate, toc"ai rupsese rodul, un &ruct ce aducea cu o para + ne pute"
i"a*ina ca asa ar &i putut arata perele in lu"ea &izica, daca, de+a lun*ul secolelor, oa"enii n+ar &i realizat (i/rizari si n+ar &i
&olosit in*rasa"inte +, cand privirile i+au cazut asupra "ititelului de o" ce toc"ai ii privea ui"ita "iscarile suave si line, ca
rupte dintr+un vis &ru"os
Nela"urita, socata c(iar, entitatea si+a sc(i"/at /rusc pozitiaA din partea dreapta a lui Eu*en a trecut in partea stan*a In
"o"entul in care a realizat &aptul ca Eu*en inca o ur"area cu privirea, entitatii i+a cazut &ructul din "ana ,upa ce si+a
"odi&icat pozitia de cateva ori, pentru a se convin*e ca este ur"arita cu privirea de "icul o", entitatea respectiva -si+a luat
z/orul-, desi nu avea nici un &el de aripi, deplasandu+se cu o viteza ui"itoare spre o directie necunoscuta 0ractic, intr+o
&ractiune de secunda, entitatea a disparut din raza vizuala a lui Eu*en
In lu"ea eterica, entitatile se "isca cu viteze a"etitoare, unui o" ii este practic i"posi/il de a le ur"ari, ,upa ce isi iau
z/orul + cuvantul z/or tre/uie luat in sensul lar* + entitatile respective dispar ca si cu" ar trece intr+o alta di"ensiune
Nici nu apucase Eu*en sa &aca un pas cand, alaturi de el, se si in&iinta o ar"ata de alte entitati de acelasi &el si de acelasi
cali/ru ca cea care disparuse anterior Foarte ui"ite, vor/ind precipiat intre ele, toate entitatile incepura sa leviteze in <urul
/ietului o" ce indraznise sa le calce teritoriul sau, eventual, sa le strice siesta Intr+o perioada &oarte scurta de ti"p, prin &ata lui
Eu*en se perindara "ai "ulte Entitati care+l studiara cu "ulta atentie
!nele dintre ele ii cercetara ceea ce Eu*en denu"ea pe atunci -/eculete-, adica c(a2rele, iar altele ii cercetau aura Rand pe
rand, "ai "ulte entitati se perindara prin &ata lui Eu*en, ca si cu" acesta era un &el de e.ponat de "uzeu Fiecare isi e.pri"a
surprinderea intr+un "od &oarte u"an# se scarpina dupa cea&a Ca si cand ar &i o"is prover/ul neaos, dupa care calul de dar nu se
cauta dupa dinti, pro/a/il destul de intri*ate de persona<ul u"an din &ata lor, entitatile respective ii scotocira cu privirea &iecare
aspect al aurei
,ar, nu "ult dupa aceea, eveni"entele derulandu+se in "ai putin de un "inut, Entitatile prezente se dadura la o parte in
"o"entul in care, de nicaieri, aparu instantaneu in &ata lor, o Entitate i"punatoare, atat ca aspect e.terior, cat si ca stralucire
aurica
Entitatea stralucitoare care se prezenta de nicaieri in &ata lui Eu*en, dupa cu" avea sa a&le ulterior, poarta nu"ele =a/riel
Mai tarziu, intre/and in dreapta si in stan*a, Eu*en a a&lat de la <ucausele spirite ale naturii + care il priveau cu oarecare
co"pati"ire pe "icul o", care isi per"itea sa nu cunoasca nu"ele entitatilor cu care se intalnea in lu"ea lor + ca nu"ele
entitatii respective este Bceea ce in lu"ea oa"enilor se nu"este =a/rielC
%a intre/area pro/a/il indiscreta, sau poate naiva, speci&ica unui o", daca entitatea in cauza era cea care, in vec(ile Carti
sacre, purta nu"ele de In*erul =a/riel, toate entitatile intre/ate au pre&erat sa za"/easca sau sa ridice din u"eri
0ractic, in lu"ea eterica ni"eni nu poseda un nu"e asa cu" poseda in lu"ea &izica Entitatile prezente in lu"ea eterica se
nu"esc pe ele insele prin anu"ite sinta*"e care de&inesc unul din atri/utele &unctionale Ast&el, In*erul =a/riel + caci despre el
este vor/a, iar acest &apt reiese din cele ce ur"eaza + se prezinta prin sinta*"a oarecu" "eta&orica pentru intele*erea
o"eneasca# -Eu, Acelasi-
Cu un *las &oarte cald, In*erul =a/riel l+a intre/at pe Eu*en cu" se si"te Cu" Eu*en i+a raspuns ca se si"te /ine, acesta i+a
e.plicat ca nou do/andita capacitate de a vedea lu"ea eterica -oricu", nu este de la "ine- -Fiii Fe"eii n+ar tre/ui sa ne vada- a
spus entitatea pe care ceilalti locuitori ai lu"ii eterice o denu"eau In*erul =a/riel, inainte ca aceasta sa plece la &el de rapid si
de "isterios si sa il lase pe Eu*en sa+si vada de trea/a E.presia &iii &e"eii este apelativul prin care entitatile din lu"ea eterica o
7
dau oa"nilor incarnati
,ar, in ti"pul ce a ur"at, In*erul =a/riel l+a vizitat de "ulte ori pe Eu*en, dandu+i o *ra"ada de s&aturi utile si &oarte
i"portante ,aca In*erul =a/riel nu era prezent, locul lui era luat de unul dintre -locotenentii- sai, care+i dadeau lui Eu*en toate
s&aturile si in*ri<irile necesare !lterior, locul lor a &ost luat de cei doi 'e*(etori personali ai lui Eu*en
Intr+una din zilele ce au ur"at, ca" la doua luni de la pri"a activare spontana, Eu*en a inceput sa se si"ta &oarte prost cu
sanatatea ,upa ce s+a activat, au inceput sa apara dureri in re*iunea situata i"ediat su/ o"/ilic ,urerile porneau de la un punct
situat su/ o"/ilic, ocoleau /ustul si se ter"inau undeva in partea dreapta Eu*en a consultat "edicul, care i+a reco"andat sa se
opereze la rinic(iul drept
Ast&el, Eu*en s+a internat in spital 0e toata perioada internarii in spital, Eu*en auzea voci care+l incura<au, iar atunci cand era
trist, auzea voci vesele care incercau sa+l /inedispuna Medicii au constatat &aptul ca Eu*en su&erea, de un /loca< la rinic(i inca
din nastere, &iind &oarte "irati de &aptul ca pana la varsta de 27 de ani nu a "ai acuzat dureri si au decis sa+l opereze
Atunci cand a intrat la operatie, Eu*en a stiut ca nu este sin*ur, asa cu" nu este nici un o" in i"pre<urari *rele ,upa
operatie, a incercat sa co"unice "edicilor ca aude constant anu"ite voci si ca vede &apturi dintr+un plan cos"ic di&erit, pe care
ceilalti oa"eni nu+i vad Foarte -intele*atori-, "edicii l+au "an*aiat pe Eu*en pe crestet, asi*urandu+l de &aptul ca este vor/a
despre (alucinatii trecatoare, datorate pro/a/il anesteziei Totusi, e&ectele -anesteziei- pro*nozate de "edici au durat un ti"p
destul de indelun*at, din "o"ent ce sunt prezente si in ziua de astazi si, dupa cate se pare, vor persista toata viata
Ca" la doua sapta"ani dupa operatie, cand incepuse sa "ear*a sin*ur, Eu*en a inceput sa viziteze /isericile ortodo.e, pentru
a se ru*a In acest ti"p a re"arcat ca in ti"pul slu</ei -se activa- involuntar ,e &apt, nici nu era necesar sa asculte slu</a,
contactul cu >iserica si cu ener*iile din >iserica aveau darul sa+i declanseze spontan a doua vedere
In "o"entul activarii, Eu*en a putut re"arca &aptul ca structura sa aurica su&era anu"ite trans&or"ari# anu"ite c(a2re incep
sa se activeze, iar intr+o anu"ita parte a aurei se &or"eaza un &el de (alo lu"inos, &or"at dintr+o ener*ie ce apare de nicaieri
0ri"a traire interioara ce apare i"ediat dupa ce percepe prin cea de+a doua vedere este un senti"ent de iu/ire intensa, ce
provine de la cineva sau de la ceva i"ens, nease"uit de puternic si de /un A doua senzatie i"portanta este de pace si de cal",
care nu poate &i perceputa in stare nor"ala de constienta A treia senzatie este de natura calorica# pare ca o caldura si o raceala
intense, ce pornesc de la polii opusi ai trupului, se unesc undeva la "i<loc pentru a &or"a ceva ce nu poate &i descris in cuvinte
Iar a patra senzatie este un &el de o"niscienta si de cunoastere totala intr+un sin*ur &las( co*nitiv Toate senzatiile dureaza insa
&oarte putin, nu"ai la inceputul activarii celei de+a doua vederi
In ur"atoarele sapta"ani, dupa ce a inceput sa+si activeze in "od voluntar cea de+a doua vedere, Eu*en a inceput sa
cerceteze "etodic, ela/orat, noua lu"e in care avea acces I se parea insa &oarte curios &aptul ca toate entitatile, de la spiritele
naturii la Entitatile de &or"a u"anoida, il ocolesc voit, continuandu+si activitatea, ca si cu" "icul o" ce le dadea tarcoale si le
incalcase teritoriul nici nu e.ista
La apro.i"ativ o luna dupa operatie, in ti"p ce (oinarea &ara tinta prin acea lu"e ciudata, Eu*en a &ost vizitat de doi
'e*(etori si de Entitatea pe care o cunostea su/ nu"ele de =a/riel Toti trei au &ost &oarte interesati de (aloul ce se &or"a intr+o
anu"ita parte a aurei si de "odul de activare a unor c(a2re ce straluceau &oarte intens 'e*(etorii erau &oarte surprinsi de ceea
ce vad, si puteai sa <uri ca "ai nu le vine sa creada Il intre/au "ereu pe Eu*en daca il doare ceva
In acea zi a avut loc un eveni"ent caruia, a/ia ulterior, Eu*en i+a inteles i"portanta deose/ita %a &el cu" se inta"pla si in
e.istenta cotidiana din planul "aterial, cand unele eveni"ente se des&asoara atat de repede incat o"ul, parca luat pe nepre*atite,
nu este capa/il sa le consientizeze si sa le intelea*a la adevarata lor valoare, tot ast&el se inta"pla si in lu"ea eterica In*erul
=a/riel l+a intre/at pe Eu*en daca dorea sa redevina o" o/isnuit Cu alte cuvinte daca doreste sa renunte la capacitatile sale
-paranor"ale- recent do/andite Atunci cand Eu*en a raspuns ne*ativ, In*erul =a/riel a za"/it si a "ai intre/at de doua ori
Eu*en a ne*at ast&el de trei ori, a&i"andu+si dorinta de a continua ceea ce incepuse
I"ediat dupa acel "o"ent, ca si cu" ar &i aparut dintr+o alta di"ensiune, au aparut patru persona<e ciudate, patru oa"eni cu
un aspect vesti"entar &oarte ciudat )e"anau oarecu" cu stra"osii a"ericanilor precolu"/ieni + tolteci, zapoteci sau "ayasi +,
erau *oi, vopsiti in culori visinii, iar in <urul taliei aveau piei de ani"ale si s&ori pe care erau insirate pene de di&erite culori si
dinti de ani"ale Cele patru persona<e "ai "ult decat stranii erau &oarte /atrane, cu pielea aproape uscata, cu parul lun*, in
coa"e, ca" ca pun2+istii de azi, cu inele in nara stan*a Aveau urec(ile ca" ciudate, lun*i si lasate, oc(ii "ari si &oarte intensi,
nasul coroiat si /uzele su/tiri
Cele patru &iinte u"ane stranii sustineau ca il cunosc pe Eu*en, dar nu speci&icau de unde Fiecare dintre ele, in ti"p ce se
stra"/a si dansa un dans panto"i"ic + oricu", panto"i"a parea o arta pe care o stapanesc la per&ectie +, isi rostea nu"ele, un
nu"e sonor, dar cu neputinta de retinut %a un "o"ent dat au inceput sa se roteasca in cerc in <urul lui Eu*en, cantand sau
rostind ascutit, din *at, sunete sau ono"atopee, AAA, 4AAA, 4EEE, 4!I, in "od continuu
!nul dintre cele patru persona<e avea un &el de zornaitoare care scotea sunete ciudate, ase"anatoare oarecu" cu o zornaitoare
de su*ari, cu a<utorul careia il -ta"aia- pe Eu*en din cap pana la talpi Aura lui Eu*en a inceput sa straluceasca &eeric# e&luvii
aurice lu"inoase e"anau din el si se raspandeau in "ediul incon<urator %a nivelul aurei, intre c(a2ra ini"ii situata in partea
stan*a si spirit s+a &or"at un &el de &iricel "ai su/tire decat &irul de par, din lu"ina rosie, &oarte intensa Acest &iricel a ra"as asa
pana in ziua de astazi In "o"entul in care s+a &or"at acel &iricel de lu"ina, cele patru persona<e stranii, ce pareau venite din alt
veac si din alt spatiu, s+au oprit din dansul lor
In acel "o"ent, In*erul =a/riel a co/orat pe sol, el levitand "ereu la o anu"ita inalti"e deasupra solului, si i+a pus lui
Eu*en "ana dreapta in dreptul spiritului, in zona centrala a pieptului si cea stan*a pe &runte Apoi a scos un &el de cutiuta, iar din
continutul ei a scos un &el de pasta sau ali&ie de culoare verzuie cu un "iros ase"anator ploii, si l+a uns pe Eu*en pe &runte, in
dreptul ini"ii, su/ o"/ilic, in dreptul c(a2rei svadistan, pe soldul stan* si, in s&arsit, pe soldul drept
,upa ce a &ost uns cu acele ali&ii, In*erul =a/riel si+a ridicat "ina dreapta lateral in sus si a co/orat "ana stan*a lateral in
<os, cu de*etele de la "aini in pozitia sa caracteristica, adica cu de*etul "are i"preunat cu de*etul aratator In acel "o"ent,
In*erul =a/riel a devenit ca un &el de *lo/ lu"inos, ast&el incat &ata si in&atisarea cu care se "ani&esta in lu"ea eterica nici nu se
"ai zareau 'ocea lui, de o/icei soptita si /landa, a devenit "etalica ca si cu" ar &i &ost rostita de un cor &or"at din "ulte
8
persoane Atunci a spus ur"atoarele cuvinte in li"/a lu"ii eterice, a"estecata cu o li"/a ro"ana ar(aica#
4ipaute u"a( tu, cel care te stiu dupa nu"e sepraute sta"ra *ruit sa"an tai"a se2 care ti+a" &acut parte sa cunoasti
taina se2u"i iata ce+ti spune Cel ce este in tine si in a&ara ta Fii cu luare a"inte, uita+te in tine si in a&ara ta tai"a se2,
tai"a se2 u("i )i daca "a vei asculta, sepraute sta"ara *ruit sa"an, si vei privi intoc"ai cu" ti+a" spus, tai"a se2 si tai"a
se2 u("i, o "are /inecuvantare se va co/ori peste tine si ai tai
Tradusa in li"/a oa"enilor, aceasta scurta alocutiune ar suna ast&el#
Intele*e acu" tu, cel care Te stiu dupa nu"e, "artor al lu"ii care -co/oara-, care ai "urit o data, care Ti+a" &acut parte sa
Ma cunosti, si ai "urit a doua oara, iata ce+ti spune Cel ce este in tine si in a&ara ta Fii cu luare a"inte, uita+te in tine si in a&ara
ta, cel ce ai "urit pri"a data, si cel ce ai "urit a doua oara )i daca "a vei asculta, "artorule al lu"ii ce -co/oara-, si vei privi
intoc"ai cu" ti+a" spus, cel ce ai "urit pri"a data si cel ce ai "urit a doua oara, Dliteral# "ortule pri"a data si "ortule a doua
oaraE o "are /inecuvantare va veni peste tine si peste ai tai
,upa ce In*erul =a/riel a rostit aceste cuvinte, c(ipul si in&atisarea sa au devenit la &el ca la inceput Atunci, spre stupoarea
lui Eu*en, cele patru persona<e stranii au intins pe niste ster*are, e.act in &ata lui, un &el de "asa ca la un picnic la iar/a verde,
stri*and cu *las tare tai"a se2
Au "ancat si au /aut ce aveau pe ster*are, apoi au strans ster*arele ,ar, dupa ce au strans ster*arele, spre disperarea lui
Eu*en care nu intele*ea ni"ic, au intins alte ster*are, au stri*at tai"a se2 u("i si iarasi au "ancat si au /aut Apoi au strans
ster*arele si au plecat la &el de rapid si de ciudat precu" au venit
,upa ter"inarea acestui ritual inedit, pro/a/il ritualul de investire care "arca acceptarea patrunderii in lu"ea eterica,
durerile pricinuite de activarea celei de+a doua perceptii au disparut cu desavarsire Mai "ult decat atat, perceptia prin a doua
vedere s+a i"/unatatit considera/il# daca pana in acel "o"ent lu"ea eterica era perceputa destul de di&uz, ca prin ceata, de
acu" inainte, pe tot parcursul e.perientelor ulterioare, perceptia a devenit &oarte clara
,e atunci inainte nu s+a "ai "odi&icat ni"ic in ceea ce priveste a doua vedere# totul se vede &oarte clar si &oarte precis, la &el
cu" se vede realitatea &izica prin inter"ediul oc(ilor &izici ,in acel "o"ent al aventurii sale spirituale, Eu*en a inceput sa
patrunda in lu"ea eterica oricand A invatat sa+si preseze anu"ite puncte de pe trup pentru a putea accede la perceptia lu"ii
eterice Este de la sine inteles ca in "o"entul in care percepe lu"ea eterica, Eu*en percepe si aura u"ana
,e cate ori isi dezactiveaza a doua vedere si paraseste lu"ea eterica, 'e*(etorii sai personali, care stau "ereu in apropierea
lui, il acopera cu un &el de plase &ine, una de culoare al/astra si celalalta de culoare rosie Aceste plase au caracteristica de a
retine orice in&luente ce ar putea trece din lu"ea eterica in lu"ea &izica, dar, pe de alta parte, ele il deter"ina pe Eu*en sa uite
anu"ite cuvinte, eveni"ente sau i"a*ini care se petrec in acea lu"e 0lasele au un rol pro&ilactic i"portant, constituindu+se
intr+un &el de &iltre care deter"ina o cenzura instantanee si opresc in&or"atiile si starile su&letesti &ara corespondenta in lu"ea
&izica si, in consecinta, nu pot &i decodate prin inter"ediul constiintei o/isnuite si a li"/a<ului o"enesc
I"ediat dupa cere"onie, i s+au prezentat lui Eu*en cei doi 'e*(etori# 'e*(etorul de su&let, pe nu"e E"ine"o si 'e*(etorul
de corp astral, pe nu"e Mine"e I"ediat dupa aceea, s+au prezentat doua persona<e denu"ite -cadran-, adica -prieteni- dintr+o
alta incarnare# Asisen si Tatan2a( Tot in acea perioada a cunoscut trei spirite ale naturii, Ininina, %atea si )u(ara, care+l
si"patizau in "od natural
,upa aceea, Eu*en a reusit sa+l contacteze pe Oza sau, dupa cu" ii place sa &ie stri*at, 6azar, entitatea care este 0azitorul
Ca"erei cu ,raperii, adica a incintei unde Dceea ce in lu"ea noastra s+ar nu"i un &el de ecran cine"ato*ra&icE un clarvazator
poate vedea i"a*ini din Cronica a2as(a
Acolo, a&lat in &ata acestui -ecran cine"ato*ra&ic-, orice o" poate vedea eveni"ente ale trecutului, inclusiv eveni"ente din
e.istentele anterioare 0rintre eveni"entele vazute pe acel ecran, Eu*en a vazut si eveni"entele caderii Ar(an*(elilor, despre
care va &i vor/a ceva "ai departe ,ar, de re*ula, atunci cand un o" cere sa vada anu"ite eveni"ente in Ca"era cu ,raperii, i
se cere un anu"it pret, care nu este co"unicat direct si care poate &i destul de "are, destul de *reu de platit de o entitate u"ana
O"ul poate vedea doar ce i se arata
Mult ti"p dupa cere"onie, Eu*en a "ers &oarte des in lu"ea eterica, pentru a cerceta "ediul incon<urator si "odul de
actiune al &iintelor eterice, care se deplasau e.tre" de repede Treptat, Eu*en a reusit sa clasi&ice si sa intelea*a rolul si &unctiile
Entitatilor care apar in %u"ea eterica
,upa aceasta cere"onie+ritual, &iintele din lu"ea eterica nu l+au "ai ocolit pe Eu*en )piritele naturii, in special, sunt &oarte
/ucuroase sa vor/easca cu !N o" ,ar, in lu"ea eterica, in a&ara si"paticelor spirite ale naturii, "ai e.ista si alte entitati cu care
o"ul poate co"unica in "od direct
$ %a con&luenta a doua lu"i# clarvederea
Clarvederea
In&or"atiile despre lu"ea spirituala provin de la persoanele care, intr+un &el sau altul, prin "i<loace adesea &oarte di&erite,
reusesc sa acceseze lu"ea spirituala sau o parte a ei Aceste persoane au pri"it de+a lun*ul ti"pului di&erite denu"iri# "ediu"i,
contactori, clarvazatori etc
Modul in care aceste persoane au reusit sa acceseze lu"ea spirituala este adesea destul de di&erit, iar rezultatele la care au
a<uns sunt, cu atat "ai "ult, di&erentiate in &unctie de capacitatile pe care le "ani&esta Ast&el, "odul in care este cunoscuta
astazi lu"ea spirituala ori structura aurica u"ana di&era in &unctie de caracteristicile spirituale ale contactorilor
A doua vedere, ceea ce a" denu"it clarvederea eterica, este capacitatea spirituala prin care se o/tin in&or"atii din "ediul
lu"ii eterice 0arapsi(olo*ia de&ineste aceasta capacitate prin sinta*"a perceptie e.trasenzoriala e.tinsa
0arapsi(olo*ia, constituita in epoca "oderna ca stiinta de *ranita, include aceasta capacitate in cate*oria &eno"enelor
/ioin&or"ationale de tip =a""a In aceasta cate*orie &oarte a"pla, sunt incluse telepatia, clarviziunea, preco*nitia,
9
retroco*nitia, paradia*noza, psi(o"etria si ac(izitia e.otica de in&or"atii
In valoroasele tratate de parapsi(olo*ie aparute in ulti"a vre"e, care prezinta ta.ono"ia &eno"enelor parapsi(olo*ice de tip
/ioin&or"ational, telepatia este de&inita drept un trans&er in&or"ational dintre doi indivizi, clarviziunea este de&inita drept
ac(izitia de in&or"atie dintr+o sursa e.terna, preco*nitia drept ac(izitia de in&or"atie din viitor, retroco*nitia drept ac(izitia de
in&or"atii din trecut, paradia*noza drept ac(izitia unor in&or"atii de la un pacient+su/iect pentru a sta/ili /oala de care su&era,
psi(o"etria drept o retroco*nitie prin clarvedere sau telepatie cu a<utorul unui o/iect+inductor, iar ac(izitia e.otica de in&or"atie
este de&inita drept receptarea unor in&or"atii "odulate ener*etic cate se propa*a intr+un cadru spatio+te"poral deter"inat
Totusi, aceasta clasi&icare corecta din punctul de vedere al parapsi(olo*iei &or"ulata ca stiinta, nu &ace distinctia cuvenita
intre doua tipuri &unda"entale de capacitati pe care, actual"ente, o"ul le poate do/andi# capacitatile strict parapsi(olo*ice, cele
care tin in "od strict de aspectul psi(o+"ental al individului si cele pe care noi le considera" a &i de natura spirituala
0entru "odul nostru de intele*ere, capacitatile parapsi(olo*ice provin dintr+o &unctionare atipica a unor structuri ale aurei
u"ane, in special a unor c(a2re ,atorita &unctionarii atipice a unor c(a2re si datorita "odi&icarii unor para"etrii aurici
speci&ici, pot sa apara in "od spontan anu"ite capacitati psi(o+"entale, precu" telepatia sau clarviziunea, care &ac parte din
ceea ce stiinta parapsi(olo*iei denu"este prin ter"enul de &eno"ene /ioin&or"ationale Aceste capacitati apar nu"ai o perioada
de ti"p, "ai scurta sau "ai indelun*ata, datorita "odi&icarii atipice a para"etrilor aurici Ele se pot "ani&esta, destul de rar, si
pe parcursul intre*ii e.istente a unui su/iect
In sc(i"/, capacitatile spirituale apar datorita "odi&icarilor radicale ale para"etrilor unor c(a2re sau ale unor structuri
aurice Aceste capacitati pot sa apara la un anu"it "o"ent al e.istentei unui individ, de re*ula in i"pre<urari dra"atice +
accident, co"a etc + sau in ur"a unei initieri spirituale
Aparitia /rusca, intr+un anu"it "o"ent al e.istentei unui individ, a unor capacitati spirituale de anver*ura, nu poate &i
e.plicata, in opinia noastra, decat prin anu"ite antecedente din incarnarile anterioare In e.istenta prezenta, prin inter"ediul
unui eveni"ent+sti"ul, se declanseaza o ruptura de nivel care provoaca individului reactivarea unor capacitati posedate anterior,
in e.istenta sau in e.istentele precedente
Ast&el, in toate acele cazuri in care capacitatile spirituale apar spontan, de re*ula in ur"a unei trau"e &izice + de e.e"plu un
accident +, nu poate &i luata in considerare decat alternativa ca aceste capacitati spirituale sa &i &ost insusite, tot printr+o &or"a de
initiere, intr+o e.istenta anterioara, deci ele sa &i &ost prezente, latente, de+a lun*ul vietii, pana in "o"entul in care au devenit
"ani&este datorita eveni"entului+sti"ul
Acelasi lucru se inta"pla, dar pe un alt plan, in cazurile de initiere des&asurate in prezenta e.istenta 0rintr+o &or"a oarecare
de initiere se poate declansa activarea sau &unctionarea, -la alta viteza-, a unor c(a2re, ceea ce deter"ina anu"ite capacitati de
natura pur spirituala
0rivite din acest punct de vedere, &eno"enele parapsi(olo*ice nu sunt decat inter&ata &eno"enelor spirituale, sau altcu"va
spus, sclipiri sporadice datorate unor &actori e.o*eni ce a&ecteaza siste"ul auric u"an, ale unor capacitati latente de natura pur
spirituala care nu pot &i activate in "od corect decat printr+o &or"a initiatica Feno"enele parapsi(olo*ice reprezinta o inter&ata
care in loc sa se "ani&este in "od ordonat si coerent, asa cu" se "ani&esta capacitatile spirituale, se "ani&esta intr+un "od
(aotic, ase"anatoare cu unele /oli psi(ice sau "entale
%a &el ca si in cazul e.perientelor stiinti&ice, si in cazul do"eniului spiritual orice e.perienta tre/uie sa poata &i repetata ori de
cate ori sunt intrunite conditiile necesare Marea di&erenta intre e.perientele de natura considerata astazi parapsi(olo*ica si
e.perientele spirituale este ca pri"ele apar si se "ani&esta inta"plator si (aotic, ca si cu" ave" de+a &ace cu ceva dere*lat sau
care &unctioneaza atipic in siste"ul auric, in ti"p ce secundele se "ani&esta ordonat si pot &i repetate ori de cate ori este nevoie
Ast&el, nu tre/uie con&undati "aestrii spirituali + cei care au accesat in "od voluntar si constient nivelurile spirituale
ortoe.istentiale ale cos"osului + cu cei ce acced ocazional la anu"ite capacitati parapsi(olo*ice datorita &unctionarii
de&ectuaose ale unor c(a2re ,in acest punct de vedere, nu e.ista nici un &el de inrudire spirituala intre, sa spune", Rudol&
)teiner sau Ed*ar Cayce si un "ediu" a carui capacitate parapsi(olo*ica are la /aza crize de epilepsie si care, pe acest &undal,
aude voci sau are viziuni ,in aceasta perspectiva, de e.e"plu, nu pot &i co"parate nici productiile spirituale ale Teresei
dFAvilla, una dintre cele "ai elevate "istice ale Evului Mediu cu cele ale lui Ted )erious, a"ericanul care reusea, in ur"a unei
doze aprecia/ile de G(is2y, sa+si &oto*ra&ieze propriile *anduri
Capacitatile parapsi(olo*ice si spirituale se "ani&esta totusi "ult "ai des decat sunte" noi astazi dispusi sa crede"
Reticenta actuala, la &el ca si conceptia "aterialist+"ecanicista practicata in epoca "oderna, i"piedica "ani&estarea plenara a
unor indivizi dotati cu ast&el de capacitati, care pre&era sa isi ascunda capacitatile native sau do/andite decat sa &ie considerati
ne/uni si, in consecinta, sa &ie e.clusi de la "arele -party- al distri/uirii avutului o/stesc si privat Frica de saracie si de
si*uratate sunt cauzele cele "ai dese ale ascunderii unor ast&el de capacitati native
0e de alta parte, tre/uie &acuta o distinctie "ult "ai clara intre di&eritele &or"e de ac(izitie e.otica de in&or"atii Iar aceasta
distinctie tre/uie &acuta pe /aza unei clasi&icari care sa ai/a in vedere atat capacitatile spirituale ale celui ce o/tine in&or"atii pe
cale e.otica, cat si pe /aza unei clasi&icari care sa tina cont de do"eniul sau particica din cos"osul spiritual din care se o/tin
in&or"atiile
%uand in considerare lucrurile din aceasta perspectiva, a<un*e" la concluzia ca ac(izitia e.otica de in&or"atii + pe scurt
clarvederea + poate &i clasi&icata in &unctie de nivelul cos"osului spiritual de unde o"ul poate cule*e in&or"atiile Cu", la
nivelul cos"osului inte*ral, e.ista, *rosso "odo, trei zone sau re*iuni principale + re*iunea eterica, re*iunea astrala si re*iunea
spirituala +, se poate vor/i despre un tip de clarvedere eterica, despre un tip de clarvedere astrala si despre un tip de clarvedere
spirituala
0entru a accede la unul dintre aceste trei tipuri de clarvedere, su/iectul tre/uie sa+si &i dezvoltat capacitatile necesare si, in
consecinta, sa posede structuri aurice capa/ile de a opera la nivelul respectiv
0rin clarvederea eterica, o"ul poate percepe nivelul planului eteric, prin clarvederea astrala poate percepe %u"ea astrala,
i"propriu denu"ita %u"ea de dincolo, iar prin clarvederea spirituala o"ul poate percepe nivelurile spirituale cos"ice, a&late
dincolo de %u"ea astrala In a&ara acestor tipuri de clarvedere "ai e.ista un al patrulea tip, pe care+l vo" denu"i clarvederea
;
in&raeterica, care constituie nu"ai inter&ata clarvederii de tip eteric El reprezinta un tip in sine, &iind totusi di&erit de cel eteric
0entru &iecare dintre aceste trei &or"e principale de clarvedere, este necesar ca e.peri"entatorul sa posede ceea ce in
ocultis" poarta nu"ele de -ve(icul constient- Cu alte cuvinte, e.peri"entatorul are neaparata nevoie ca structura lui aurica sa
&ie su&icient de dezvoltata pentru a putea &i constient in planurile respective E.peri"entatorul tre/uie sa+si "ute constiinta si
constienta in structura aurica corespunzatoare# cel ce viziteaza planul eteric in corpul eteric, cel ce viziteaza planul astral in
corpul astral, cel ce viziteaza planul spiritual in corpul spiritual
0entru clarvederea eterica, e.peri"entatorul tre/uie sa+si "ute constienta la nivelul corpului eteric, care devine ast&el un
ve(icul dotat cu constienta si care poale percepe lu"ea pe a carui &recventa lucreaza Acelasi lucru se produce si in cazul
clarvederii astrale sau a celei spirituale
Ar &i, desi*ur, ideal ca un e.peri"entator sa reuseasca sa+si trans&or"e atat corpul eteric, cat si corpul astral in ve(icule
constiente, pentru a putea vizita lu"ile corespondente si a realiza <onctiunea dintre "acro si "icrocos"os ,ar, acesti indivizi
sunt, din pacate, destul de rari
In cele ce ur"eaza vo" incerca sa &ace" putina lu"ina in acest do"eniu atat de necunoscut al &eno"enului de clarvedere,
&eno"en care, in opinia noastra nu &ace parte dintre capacitatile zise -paranor"ale-, ci din capacitatile spirituale pe care le poate
"ani&esta o &iinta u"ana ,ar, pentru a duce la /un s&arsit acest de"ers, a" considerat ca este oportun sa incepe" cu ulti"ul tip
de clarvedere, cel "ai rar, clarvederea spirituala
,espre clarvederea spirituala nu se cunosc prea "ulte lucruri, e.istand destul de putini su/iecti care s+au aventurat pana in
acele re*iuni ortoe.istentiale indepartate ale cos"osului spiritual si, in consecinta, au reusit sa+si &or"eze un corp spiritual de o
ase"enea anver*ura incat sa+l -&or"ateze- + pentru a &olosi un ter"en adaptat din li"/a<ul in&or"aticii + drept ve(icul constient
Nu"ai "arii "aestri spirituali ai u"anitatii au reunit sa acceseze in "od constient nivelurile ortoe.istentiale cos"ice si sa
descrie ceea ce au perceput acolo
Nivelul spiritual este un nivel &or"at din *anduri pure, *anduri care se "ani&esta, destul de neverosi"il pentru intele*erea
noastra, su/ &or"a de sunete E.ista &oarte putine co"unicari despre acest nivel superior cos"ic, cele "ai "ulte apartinand unor
initiati de ran* inalt, cu" a &ost de e.e"plu Rudol& )teiner
Tot ce se poate cunoaste despre acest nivel cos"ic este &aptul ca acolo e.ista nu"ai &eno"ene sonore, ur"ate de lu"ini sau
straluciri care nu pot &i interpretate in li"/a<ul o"enesc Acesta este si "otivul pentru care, in clasi&icarile traditionale, acest
palier al cos"osului inte*ral este denu"it arupa, adica &ara &or"a 0ractic, palierul spiritual este &or"at din ar(etipurile a tot ce
e.ista in celelalte paliere In palierul spiritual isi au resedinta ceea ce in antic(itate se nu"eau 6ei, iar, astazi, in reli*ia crestina,
se nu"esc In*eri si Ar(an*(eli 0alierul spiritual este palierul in care Cuvantul dintru inceputuri se trans&or"a in %u"ina
Clarviziunea astrala este tipul de clarviziune cel "ai des intalnit in zilele noastre 0ana in prezent, au e.istat destul de "ulti
e.peri"entatori de"ni de toata increderea care au raportat e.periente traite la nivelul lu"ii astrale
Toti acesti e.peri"entatori au reusit + unii datorita unor accidente, altii datorita unor &or"e de initiere, "er*and de la
in(alarea unor su/stante c(i"ice sau a unor dro*uri psi(edelice pana la unele &or"e de yo*a, de la e.ersarea ru*aciunii crestin+
ortodo.e la trainin*ul auto*en sau la di&erite "etode de "editatie + sa patrunda in lu"ea astrala a pa"antului si sa o/tina
in&or"atii valoroase, pe care le+au co"unicat in carti 0rintre acestia, &rancezul Marcel For(an, care a se"nat carti su/
pseudoni"ul Hra", sau ro"anul Ilie -Cici- Cioara, reprezinta e.e"ple elocvente
In cazul clarviziunii astrale + ceea ce in unele lucrari apare su/ denu"irea de dedu/lare sau voia< astral, ec(ivalentul
ter"enului de travelin* clairvoyance &olosit in parapsi(olo*ie + e.peri"entatorul patrunde in lu"ea astrala intr+o stare de
constiinta di&erita de cea nor"ala, in ti"p ce trupul sau, a&lat intr+o &or"a "ai usoara sau "ai intensa de catalepsie, sta ne"iscat
in pat
In cazul dedu/larii astrale, e.peri"entatorul tre/uie, in preala/il, printr+o serie de e.ercitii initiatice, sa produca "odi&icari la
nivelul corpului sau astral, pentru a+l trans&or"a intr+un ve(icul constient Corpul astral tre/uie -&or"atat- + daca ne este per"is
acest ter"en + pentru a percepe in lu"ea astrala E.peri"entatorul se vede pe sine intr+un corp dia&an, un corp de lu"ina, in care
stra/ate cu viteza *andului spatii &oarte "ari, deplasandu+se in di&erite locuri ale lu"ii astrale
,upa cate se pare, la o"ul actual, corpul astral este cel "ai "alea/il si "ai usor de "anipulat, iar e.ercitiile initiatice pot
deter"ina destul de usor &or"area acestuia ca ve(icul constient Acesta este "otivul pentru care, cele "ai "ulte e.perie"ente
realizate in epoca "oderna se re&era la lu"ea astrala @ asa nu"ita %u"e de -dincolo- +, care poate &i accesata prin inter"ediul
unui corp astral antrenat special pentru a deveni un ve(icul constient
Clarvederea eterica este tot la &el de rara ca si clarvederea spirituala Corpul eteric este "ult "ai di&icil de antrenat decat
corpul astral pentru a deveni un ve(icul constient, prin inter"ediul caruia se pot o/tine in&or"atii Natura corpului eteric este
&oarte apropiata de nivelul "aterial, deci este &oarte di&icil de "anipulat prin inter"ediul te(nicilor initiatice
Antrenarea corpului eteric pentru a deveni un ve(icul constient este intr+adevar di&icila, dar nu i"posi/ila, iar nu"arul celor
ce reusesc sa devina constienti in corpului lor eteric este &oarte "ic 0entru antrenarea in epoca actuala a corpului eteric ca
ve(icul constient sunt necesare te(nici initiatice e.tre" de co"ple.e, care sa poata "odi&ica ceea ce este atat de di&icil de
"odi&icat In ti"purile stravec(i, atunci cand structura aurica a o"ului era di&erita de cea a o"ului actual, antrenarea corpului
eteric era ceva "ai usoara ,e &apt, in antic(itate, oa"enii posedau in "od natural un anu"e tip de clarvedere eterica, iar acest
tip de clarvedere eterica era *enerata de structurarea di&erita a corpurilor aurice ale o"ului
,in punct de vedere auric, o"ul nu a &ost tot ti"pul cu" il cunoaste" astazi, intrucat structura sa a cunoscut "odi&icari
"a<ore in ulti"ii doua "ii de ani )e spune ca, intr+o perioada indepartata de ti"p, acu" apro.i"ativ cinci "ii de ani o"ul avea
corpul eteric putin decalat &ata de cu" se prezinta astazi, ceea ce+i per"itea sa perceapa direct, natural, lu"ea eterica Intre ti"p,
lucrurile s+au sc(i"/at, o"ul a evoluat in asa &el, incat nu "ai are posi/ilitatea de a contacta in "od direct lu"ea eterica
Cu toate acestea, de+a lun*ul ti"pului, au &ost puse la punct o serie de "etode de initiere ce activau arti&ical anu"ite c(a2re
si &ortau corpul eteric sa+si "odi&ice pozitia &ata de corpul "aterial, ast&el incat o"ul sa perceapa direct lu"ea eterica Initierea
in Marea 0ira"ida de la =ize( avea, dupa cate se pare, toc"ai rolul de a antrena corpul eteric, ast&el incat sa poata deveni un
ve(icul constient al o"ului Astazi, insa, lucrurile sunt ceva "ai co"plicate toc"ai datorita le*aturii &oarte stranse dintre corpul
10
eteric si corpul "aterial
)i in ziua de astazi "ai e.ista oa"eni care sunt capa/ili sa+si "ute constienta la nivelul corpului eteric pentru a putea o/tine
in&or"atii prin clarvederea eterica Aceasta capacitate, in a&ara cazurilor in care ave" de+a &ace cu o initiere reala + nu"i"
initiere orice te(nica "editativa, /azata pe asceza, respiratie, concentrare, "editatie, ru*aciune sau pe te(nici de
autoi"/unatatire +, poate sa apara in "od spontan in ur"a unui soc e.istential, a unei trau"e sau a unui accident Este evident
ca aceasta capacitate nu apare astazi in "od -spontan- decat in cazul in care, in incarnarile anterioare, individul respectiv a
practicat in "od voluntar si constient una din vec(ile te(nici de initiere
Acesta este si cazul lui Eu*en, la care clarvederea eterica a aparut pentru pri"a oara in ur"a unui accident, atunci cand a
intrat din *reseala in ca"pul unei tensiuni e.tre" de puternice provocata de un scurt circuit al unui *enerator de tensiune,
0ractic, in ast&el de cazuri, se produce o decali/rare a ca"purilor aurice in raport cu corpul &izic, ceea ce per"ite o
"odi&icare spontana a "odului de perceptie nor"al 0aralel cu decali/rarea corpurilor aurice se produce si intensi&icarea
activitatii unor c(a2re Aceasta stare dureaza la inceput &oarte putin, dar, in ti"p, datorita &aptului ca s+a creat un &el de
precedent care s+a trans&or"at intr+un &el de instinct, tinde sa se repete in "o"entul in care se produc conditii analoa*e Ast&el,
ori de cate ori trupul si"te un discon&ort oarecare sau c(iar o a"enintare din partea "ediului, se produce instinctiv, ca un &el de
lectie nou invatata, culisarea corpurilor aurice in raport cu corpul &izic si activarea c(a2relor Ter"enii decali/rare sau cali/rate
cu privire la &eno"enele care se produc la nivelul auric tre/uie luate "ai "ult in sens "eta&oric
In "o"entele in care Eu*en isi activeaza ceea ce a" convenit sa denu"i" a doua vedere sau clarvedere, la nivelul aurei sale
se produc anu"ite procese In pri"ul rand este vor/a despre activarea spontana a catorva c(a2re, care in "od nor"al, la o"ul
o/isnuit, sunt latente Este vor/a despre pri"a, a doua si a sasea c(a2ra, adica a<na, svadistan si "ulad(ara %a randul sau,
ele"entul central al &iintei o"enesti care este spiritul, situat in "i<locul pieptului, cu tot cu %inia ,ivina, se deplaseaza "ult spre
stan*a In aceasta portiune a aurei se &or"eaza un (alou lu"inos, &or"at dintr+o ener*ic ce provine de nicaieri
In acel "o"ent are loc si intensi&icarea lu"inozitatii c(a2rei svadistan, situata pe canalul "edian sus(u"na, dar si activarea
unor c(a2re "ai "ici situate pe acelasi nivel cu c(a2ra svadistan Intre spiritul situat in dreptul c(a2rei ana(ata din partea
stan*a, c(a2ra svadistan centrala si *rupul de c(a2re "ai "ici situate in partea dreapta se &or"eaza un &el de triun*(i lu"inos, in
care circula, ca intr+un circuit inc(is, ener*ii calde si reci 0aralel cu aceasta, se intensi&ica activitatea c(a2rei a<na, situata intre
sprancene, care reprezinta co"anda "entala a &iintei o"enesti, in "o"entul in care are loc &or"area triun*(iului care uneste
a<na c(a2ra, svadistan si ana(ata, iar %inia divina se &la"/eaza usor, pentru ca spiritul sa se caleze in dreptul c(a2rei ana(ata, se
realizeaza <onctiunea intre toate planurile cuantice
,aca aceasta stare se repeta de "ai "ulte ori, devine o o/isnuinta ca toate celelalte, iar acesta denota &aptul, poate destul de
si"plu, ca inca din cea "at &ra*eda copilarie, datorita unei o/isnuinte a speciei u"ane pe care o preia instinctiv &iecare "e"/ru,
o"ul este invatat si isi creeaza o/isnuinta de a percepe lu"ea intr+un anu"e &el + &el pe care noi il denu"i" -nor"al- +, dar ca
acesta nu este sin*urul &el de a percepe lu"ea
,aca prin dedu/larea astrala, e.peri"entatorul patrunde intr+o lu"e co"plet di&erita de lu"ea noastra, + ceea ce in li"/a<ul
la "oda astazi a pri"it nu"ele de %u"ea astrala sau %u"ea de dincolo + lu"e in care intalneste aproape nu"ai oa"eni
decorporati, prin clarvedere eterica se poate percepe lu"ea eterica, in care e.peri"entatorul nu intalneste decat entitati non+
u"ane de natura an*elica In lu"ea eterica nu e.ista oa"eni de&uncti si, cu atat "ai putin, oa"eni vii, cu e.ceptia, desi*ur, a
celor care, inta"plator, pot &i acordati in acel "o"ent prin clarvedere cu lu"ea eterica
)a nu uita" totusi ca, la ori*ine, Eu*en a &ost victi"a unui accident de "unca, atunci cand a patruns in ca"pul unei ener*ii
electrice &oarte puternice ,eclansatorul &eno"enului -paranor"al- de perceptie prin cea de+a doua vedere pare sa &i &ost
accidentul petrecut in /ancul de pro/a Atunci cand esti atins de ca"pul de "ani&estare al unei ener*ii de o ase"enea putere,
precu" este cea *enerata in apropierea liniilor de inalta tensiune, se produc scurt+circuite la nivel astral si eteric pe canalele +
nadisurile + ce unesc c(a2rele Fireste, nu este vor/a despre o electrocutare care ar avea drept consecinta car/onizarea
instantanee, partiala sau totala, a corpului &izic, ci de rezonanta vi/ratorie dintre linia electrica si aura o"eneasca Electricitatea,
trans"isa prin linii de inalta tensiune, poate produce pertur/ari aurice serioase persoanelor care au i"prudenta de a se aventura
prea aproape Acesta este si cazul celor care lucreaza in apropierea unor *eneratoare de inalta tensiune, sau, "ai ales, in
apropierea unor *eneratoare ato"ice
)e pare ca, "ai ales in apropierea *eneratoarelor ato"o+electrice, cu" este cazul *eneratoarelor de la Cerno/al, au loc
&eno"ene /ioeterice sau astrale destul de stranii, aparitii inspai"antatoare, destul de periculoase, care in&luenteaza pe cei ce
lucreaza in <ur In literatura de specialitate sunt descrise depozitii ale unor "artori oculari care au vazut un &el de &or"e
ener*etice cvasiu"anoide care au intrat si au iesit de "ai "ulte ori din reactorul nr l al centralei de la Cerno/al inainte de
accidentul nuclear
Folosirea ener*iei electrice si, "ai ales, a celei ato"ice, creeaza &eno"ene colaterale de alta natura decat cea ato"o+nucleara,
&eno"ene care nu prea pot &i e.plicate prea usor prin datele stiintei "oderne Oricu", tre/uie retinut ca ener*iile electrice sau
ato"ice &oarte intense deter"ina anu"ite e&ecte i"previzi/ile la nivelul aurei o"enesti, iar aceste e&ecte, atunci cand nu sunt
devastatoare pentru or*anis"ul &izic, pot deter"ina, in anu"ite conditii, "odi&icari aurice i"portante, cu repercusiune asupra
c(a2relor, ceea ce poate declansa cea de+a doua vedere
!n alt tip de ener*ie care "odi&ica in "od &recvent &uctionarea c(a2relor la Eu*en si, in consecinta, deter"ina activarea celei
de+a doua vederi, este cea *enerata de activitatea reli*ioasa din "anastiri, aseza"inte "ona(ale sau din /iserici, "ai ales in
ti"pul savarsirii slu</elor
Este destul de curioasa si poate parea stranie punerea la acelasi nu"itor a celor doua tipuri de ener*ii care nu au ni"ic in
co"un# ener*iile ce circula prin liniile de inalta tensiune si ener*iile ce sunt e"ise in /isericile crestine, dar aceasta este situatia
Aceste ener*ii di&erite, care din punctul de vedere al stiintei "oderne n+au nici un &el de le*atura, care au desi*ur cauze si
su/straturi di&erite, produc e&ecte ase"anatoare ,ar, in ti"p ce ener*iile ce circula prin liniile de inalta tensiune sunt
distructive, ele activand c(a2rele nu"ai in anu"ite conditii, cu riscuri destul de "ari, ener*iile e"ise de /iserici sunt -/lande- si
placute Ele c(iar pot &i caracterizate prin senzatia de dulce
11
Clarvederea in&raeterica este un tip inter"ediar de clarvedere, destul de raspandit in zilele noastre, prin care se vede
contrapartea eterica a lu"ii "ateriale %a inceputul clarvederii eterice, lu"ea "ateriala incepe, treptat, sa se esto"peze Ea nu se
esto"peaza insa de&initiv, iar o/iectele lu"ii "ateriale + &ie acestea &iinte vii, oa"eni, ani"ale sau plante, &ie o/iecte arti&iciale +
continua sa se vada ca niste contururi di&uze
0este i"a*inea &a"iliara a lu"ii &izice se suprapune o alta i"a*ine care devine, treptat, din ce in ce "ai clara si "ai precisa
Aceasta este contrapartea eterica a lu"ii "ateriale Contrapartea eterica a lu"ii "ateriale + du/lurile o/iectelor din lu"ea &izica
+ se percepe intr+o stare inter"ediara pe care o denu"i" clarvederea in&raeterica In cazul lui Eu*en, aceasta stare nu dureaza
prea "ult ti"p, iar dupa cateva clipe i"a*inea &a"iliara a lu"ii "ateriale si a contrapartii ei eterice, este luata de lu"ea eterica,
lu"e care prezinta un decor total di&erit
In "od natural, nativ, prin clarvederea in&raeterica spontana, unii oa"eni pot accede la cunoasterea contrapartii eterice a
lu"ii "ateriale si pot vedea du/lurile o/iectelor "ateriale Ei pot vedea, de ase"enea, aura o"ului, dar nu pot vedea %u"ea
eterica, care este situata pe un alt nivel cuantic decat contrapartea eterica a lu"ii "ateriale Contrapartea eterica a lu"ii
"ateriale &ace parte din planul "aterial, desi este invizi/ila "arii "a<oritati a oa"enilor
Toate o/iectele lu"ii "ateriale poseda o du/lura ener*etica, un &el de ca"p eteric, o aura sau un (alou ener*etic care le
incon<oara 0rivita ast&el, lu"ea apare cu totul alt&el decat poate &i vazuta prin inter"ediul oc(ilor ,aca ne este per"isa o
co"paratie, c(iar daca este inco"pleta, s+ar putea spune ca, prin clarvederea in&raeterica, lu"ea "ateriala se vede ca printr+un
to"o*ra& Fiintele vii nu "ai apar corporal, conturul trupului se esto"peaza atat de "ult, incat nici nu "ai este luat in sea"a, ci
se prezinta su/ &or"a de radiatii Aceste radiatii reprezinta ener*ia speci&ica e"isa de &iecare &iinta vie, &ie o", &ie ani"al, &ie
ve*etal, adica ceea ce vo" denu"i de aici inainte prin ter"enul de aura
0entru un clarvazator lucrurile sunt, oricu", destul de co"plicate, deoarece este necesara o o/servare indelun*ata si &oarte
atenta a &iintei u"ane pentru a putea &ace distinctiile necesare %a pri"a vedere, aura u"ana apare ca un &el de a"al*a" de
ener*ii colorate, din care cu *reu se poate distin*e care este corpul eteric, care este corpul astral, care este corpul "ental si asa
"ai departe Tot atat de anevoioasa este deter"inarea &unctionalitatii acestor structuri
In lu"ea oa"enilor, ne+a" o/isnuit sa &unctiona" intr+un tip de cultura pe care sociolo*ii au denu"it+o cultura 0I0+ului,
adica a unor &las(uri in&or"ationale de nivel intelectual su/"ediocru, pe care principalele canale "ass+"edia, in pri"ul rand
televiziunea si presa, le pun cu "ulta *enerozitate la dispozitia oa"enilor Oa"enii nu "ai *andesc sin*uri, *andeste crainicul
de pe ecranul televizorului, care+i e.plica de ce, cu" si in ce &el se produce un &eno"en sau un eveni"ent, sau *andeste ziarul
pre&erat, care+i prezinta stirile asa cu" vrea sa le cunoasca
In ziua de astazi, o"ul s+a o/isnuit sa vada lucrurile prin inter"ediul ecranului televizorului, ast&el incat pre&era sa vada
"eciul de &ot/al acasa si nu pe terenul de <oc sau pre&era sa vada natura prin sticla televizorului, &ara a se deplasa in "i<locul ei
Acolo, acasa, in &ata televizorului, &iecare i"a*ine este insotita de co"entariul a&erent, ast&el incat o"ul nu "ai are nevoie sa+si
/ata capul pentru a intelea*e eveni"entele
,ar, atunci cand te deplasezi la "eci, esti auto"at intri*at de &aptul aproape "onstruos ca nu e.ista reluari de &aze si ca nu
e.ista co"entator care sa+ti e.plice ce tre/uie sa intele*i Tot ast&el, cand "er*i in natura, si"ti ca+ti lipseste ceva esential#
co"entariul atoatestiutor al crainicului care sa+ti e.plice ce &el de po" este cel pe care+l ai in &ata sau de ce nu tre/uie sa &aci
&ocul intr+o padure uscata
Tot ast&el, "ulti dintre cei care citesc despre &eno"enele aurice au i"presia ca structurile aurice apar li"pede si clar, uitand
"ult prea lesne &aptul destul de /anal ca nu este ni"eni lan*a tine care sa+ti e.plice &iecare ele"ent co"ponent, ca nu auzi
co"entariul crainicului la &iecare pas pe care+l &aci sau ca nu e.ista nici o traducere auto"ata care sa apara suspendata undeva in
aerul din <ur, care sa+ti o&ere co"entariile a&erente Acesta este si "otivul pentru care e.ista "ulte deose/iri intre opiniile unor
clarvazatori co"petenti care cerceteaza aura u"ana sau lu"ile ortoe.istential+spirituale
0rin clarvederea in&raeterica, aura o"ului nu se poate vedea la &el ca prin clarvederea eterica, iar acest &apt devine evident in
"o"entul in care, in cazul clarvederii eterice, devin o/serva/ile anu"ite structuri ale &iintei u"ane, nesesiza/ile de clarvederea
in&raeterica Clarvederea eterica presupune si o/servarea %u"ii eterice, lu"e care are un alt decor, radical di&erit de ceea ce
e.ista in lu"ea "ateriala
'ederea, auzul "irosul si si"tul vec(i"ii
0entru a putea vedea aura u"ana in toata co"ple.itatea ei, dar si pentru a vedea %u"ea eterica, Eu*en tre/uie sa isi activeze
clarvederea eterica Clarvederea eterica se activeaza datorita unor "odi&icari la nivelul c(a2relor, ceea ce per"ite sc(i"/area
auto"ata a re*istrului perceptiv
Activarea pe &recventa de unda a lu"ii eterice se &ace in stare de ve*(e, in orice pozitie corporala + a&lat in picioare, asezat pe
scaun, culcat + si nu necesita nici un &el de e.ercitiu preli"inar )in*urul lucru care tre/uie realizat pentru a trece de la perceptia
lu"ii "ateriale la perceptia lu"ii eterice si a aurei u"ane este, in cazul lui Eu*en, presarea cu de*etul a unor anu"ite puncte de
pe supra&ata corpului
In clarvederea eterica nu se "odi&ica starea de constiinta, precu" se sc(i"/a in "editatiiA sau in ceea ce unii denu"esc
sa"ad(i Clarvederea nu tre/uie con&undata nici cu e.tazul "istic, nici cu starile onirice speciale )in*ura pro/le"a ce se pune
este aceea de a avea *ri<a sa nu te lovesti de o/iectele din <ur, care se esto"peaza treptat, pana nu le "ai /a*i in sea"a ,esi*ur,
devine periculos atunci cand esti situat undeva la inalti"e + pe "unte, pe un /loc, pe /alcon etc + sau in apropierea unei ape,
pentru si"plul "otiv ca se pot produce accidente neprevazute
Nici postul sau interdictiile ali"entare nu au prea "are in&luenta ,esi*ur, nu este indicat sa "ananci "ancaruri *rele
inaintea unei activari, deoarece pot sa apara stari de *reata O (rana ec(ili/rata este /inevenita In "o"entul in care te
concentrezi asupra detaliilor o/iectelor "ateriale, revii pro*resiv la perceptia nor"ala a lu"ii "ateriale Activarea la stadiul
clarvederii eterice si revenirea din aceasta stare se &ace in "ai putin de un "inut
12
Clarvederea eterica poate persista ca" 21 de ore dupa activare, dar de cele "ai "ulte ori nu tre/uie sa depaseasca "ai "ult
de cateva ore, intrucat e&ectele colaterale pot declansa trau"e serioase la nivelul aurei si, "ai ales, la nivelul trupului &izic ,upa
o anu"ita perioada apare senzatia destul de neplacuta, c(iar periculoasa, de dezinte*rare &izica si aurica, ca si cu" celulele
trupului ar tinde sa e.plodeze
)c(i"/area re*istrului perceptiv aduce dupa sine activarea unor si"turi spirituale speciale# vederea eterica, auzul eteric,
"irosul eteric si si"tul vec(i"ii
Corpul eteric, in ansa"/lul sau, se dina"izeaza spontan, intre el si "ediu se &or"eaza nenu"arate sc(i"/uri de ener*ie si
in&or"atie, "aterializate printr+un &el de scurt+circuite stralucitoare Corpul spiritual creste in intensitate, stralucire si volu",
depasind cu pana la 15 centi"etri corpul "ental 0aralel, apar unele senzatii si senti"ente noi, precu" senti"entul ne"uririi,
a/senta sau suspendarea ti"pului Diesirea in a&ara ti"pului &izicE, puterea neli"itata
Clarvederea eterica aduce dupa sine nu nu"ai o/servarea vizuala a aurei u"ane sau a unor stari de &apt sau eveni"ente dintr+
un palier ortoe.istential al cos"osului spiritual, ci si o succesiune de in&or"atii parvenite prin "ai "ulte canale perceptive
distincte, dintre care doar unele au corespondenta in or*anele de si"t ale trupului &izic Activandu+se, Eu*en /ene&iciaza de
patru si"turi distincte# si"tul vederii, deci al perceperii &or"elor si, in special, a culorilor, perceptia auditiva, perceptia unor
"irosuri, precu" si perceptia vec(i"ii
0rin perceptia &or"elor si culorilor + ceea ce in lu"ea noastra se percepe prin or*anele de si"t ale vazului + Eu*en ia
cunostinta despre structura aurei u"ane, precu" si despre entitatile sau eveni"entele care se "ani&esta la nivelul lu"ii eterice
Ast&el, pentru clarvazator este evident &aptul ca &iecare strat auric nu este altceva decat o ener*ie "odulata in&or"ational, care
este tradusa prin inter"ediul si"tului vazului in senzatia de culoare
Ast&el, pentru cel ce percepe aura o"ului nu"ai prin inter"ediul si"tului vederii, totul este destul de con&uz si de neclar# nu
stie cu certitudine care este o structura aurica sau alta sau ce denota o culoare sau alta ,aca o"ul ar privi pur si si"plu o aura,
&ara sa dispuna si de alte coordonate senzoriale, n+ar intele*e prea "ulte Ar vedea un &el de &il" "ut in care eveni"entele se
petrec destul de ilo*ic pentru o "inte rationala
,ar, in a&ara si"tului vazului, si"tul auzului eteric are o i"portanta (otaratoare Fiecare structura aurica, &iecare c(a2ra,
&iecare individ, &iecare ele"ent al naturii, natura in totalitatea ei, e"it anu"ite sunete percepti/ile pentru auzul eteric Ast&el, in
"o"entul in care clarvazatorul isi concentreaza privirea asupra unei structuri aurice + de e.e"plu asupra corpului eteric al unei
persoane, asupra unei c(a2re, c(iar asupra unui or*an &izic + in a&ara &or"ei si a culorii, percepti/ile prin inter"ediul vazului, se
"ai poate percepe un sunet anu"it, un &el de /aziit, care constituie z*o"otul sau de &ond Auditia sunetului de &ond e"is de o
anu"ita structura "ateriala sau eterica intre*este cunoasterea
In a&ara vazului si auzului de natura eterica "ai e.ista inca un si"t de natura eterica# "irosul Fiecare ele"ent co"ponent al
aurei are propriul sau "iros speci&ic, distinct de toate celelalte "irosuri ,ar, "irosurile percepute in lu"ea eterica nu prea
sea"ana cu "irosurile din lu"ea &izica ast&el incat, pentru a deter"ina pe cineva sa intelea*a un anu"it "iros percepti/il prin
clarvedere tre/uie sa &aci apel la un "iros cunoscut din lu"ea &izica, cu care pare sa se ase"ene
Ast&el, din acest punct do vedere, pot sa apara co"paratiile cele "ai stranii ,e e.e"plu, prin analo*ie, se poate a&ir"a ca
spiritul e"ite un "iros de paine coapta, a/ia scoasa din cuptor sau ca o alta structura aurica e"ite un "iros ase"anator cu cel al
carto&ilor pra<iti ,esi*ur, o ase"enea a&ir"atie pare socanta sau prosteasca, dar acesta este realitatea E&ortul necesar este acela
de a descoperi "irosul din lu"ea &izica care sea"ana cel "ai /ine cu "irosul eteric
In a&ara si"turilor enu"erate anterior, vazul, auzul si "irosul, "ai e.ista un alt si"t &oarte i"portant, care nu are
corespondenta in lu"ea &izica# si"tul vec(i"ii Atunci cand Eu*en isi centreaza atentia asupra unei structuri aurice sau c(iar
asupra aurei unui o", percepe un senti"ent al vec(i"ii El stie ce vec(i"e apro.i"ativa are un strat al aurei, cand si+a &or"at
o"ul o anu"ita co"ponenta aurica, care este vec(i"ea corpului astral sau c(iar, care este vec(i"ea apro.i"ativa a unui o"
,in acest punct de vedere, unii oa"eni par "ai vec(i decat altii
Nu se poate insa apro.i"a in ani, secole, "ilenii sau "ilioane de ani, acest lucru este practic i"posi/il, dar se poate -"irosi-
&aptul ca, de e.e"plu, spiritul este "ai vec(i decat corpul cauzal si decat toate celelalte corpuri aurice ,e ase"enea, se poate
apro.i"a vec(i"ea corpului astral sau perioada apro.i"ativa cand a avut loc ulti"a incarnare a unui individ ,e ase"enea, se
poate apro.i"a, in cazul unui eveni"ent petrecut in lu"ea &izica si care si+a lasat a"prenta in aura, ca" in ce perioada a vietii
unui o" a avut loc
Toate aceste si"turi a<uta &oarte "ult la deter"inarea cat "ai corecta a structurii aurice u"ane, precu" si la precizarea
aspectelor ce se in&atiseaza unui clarvazator in lu"ea eterica Treptat, Eu*en, a pus la punct un siste" de scanare aurica, prin
care se poate &ace, cu destula precizie, o dia*noza a siste"ului auric u"an
)pecializindu+se asupra unor aspecte ce tin "ai ales de co"ponenta su&leteasca si de cea spirituala a &iintei u"ane, Eu*en
poate &i de&init "ai de*ra/a un &el de doctor al su&letului decat unul specializat asupra aspectelor corpului &izic si ale corpului
eteric, asa cu" &ac /ioener*eticienii "oderni Nu este putin lucru sa vina cineva sa+ti spuna pe ce nivel te situezi ca su&let si care
sunt principalele pro/le"e su&letesti cu care te con&runti in aceasta e.istenta, pro/le"e care, netratate la ti"p, se repercuteaza
asupra corpului eteric si asupra corpului &izic, producand i"/olnavirea
0rin scanarea si interpretarea aurei, Eu*en poate a&la starea *enerala de sanatate a unei persoane, care sunt co"pati/ilitatile
de rezonanta cu "ediul sau cu ceilalti oa"eni, nivelul de evolutie individuala, detecta/il din interpretarea culorilor
&unda"entale ale aurei Aura "ai poate releva starile "o"entane ale o"ului# daca ii este tea"a, daca se si"te sin*ur, daca este
tul/urat, daca "inte sau spune adevarul, daca se *andeste la ceva /un sau la ceva rau, daca are intentii curate sau "ai putin
curate
,ar, privind si anlizand oa"enii din punct de vedere auric, vazand in "od ne"i<locit prin parcuri sau pe strazi tinerii care+si
<ura iu/ire vesnica, dar care nu e"it decat ener*ii care poseda culori si "irosuri urate, speci&ice "inciunii a"estecate cu
i"pulsul se.ual, sau vazand patroni care au pierdut si ulti"a &ara"a de u"anitate, *andindu+se nu"ai cu" sa insele sau sa
/ene&icieze necuvenit de pe ur"a "uncii ana*a<atilor pe care+i "int si "aipuleaza, sau politicieni care pro"it o viata "ai /una,
dar care e"it culori aurice intunecate, du/late de "irosuri pestilentiale, nu"ai pentru a+si satis&ace nevoia paranoica de putere,
1$
*lorie si /ani, nu poti decat sa te intre/i daca activarea clarvederii in&raeterice si, in special, cea a clarvederii eterice reprezinta o
/inecuvantare, un /leste" sau un de&ect ce tre/uie *ra/nic re"ediat
0aralel cu cercetarea aurei, Eu*en a incercat sa intelea*a "odul in care se re&lecta in lu"ea eterica cele "ai i"portante
eveni"ente din viata o"ului# nasterea, /otezul, casatoria, "oartea si, "ai ales, ce se inta"pla cu o"ul dupa trecerea prin poarta
"ortii ,espre toate aceste aspecte va &i vor/a in cele ce ur"eaza
Capitolul 2
A!RA OM!%!I
1O"ul in a&ara trupului
Analizand o"ul ca structura ener*etico+in&or"ationala, asa cu" se o/serva prin cea de+a doua vedere, se pot tra*e "ai "ulte
concluzii e.tre" de i"portante Aceste concluzii con&ir"a in /una "asura rezultatele cercetarilor si"ilare &acute de alti
investi*atori paranor"ali in ulti"ul secol de proli&ica activitate spirituala E.ista insa si anu"ite aspecte, aspecte deloc
ne*li<a/ile, care di&era de cele enuntate de cercetatorii care au investi*at acest do"eniu cvasinecunoscut al o"ului si al
universului
Opinia unani"a a celor care s+au ocupat pe lar* de acest su/iect este aceea ca o"ul este &or"at, in a&ara trupului "aterial, din
"ai "ulte co"ponente aurice, denu"ite -corpuri- Clarvazatorii care au o&erit "arturii valoroase in ulti"ul secol despre
structura aurica a &iintei u"ane a&ir"a ca aceste corpuri aurice sunt dispuse concentric in <urul trupului &izic, li"itele lor
intinzandu+se la o anu"ita distanta in <urul acestuia
In cadrul "odelelor teoretice consacrate, cunoscute de<a &oarte /ine de opinia pu/lica, e.ista di&erite clasi&icari ale
structurilor aurice u"ane Ast&el, unii autori &ac o clasi&icare a structurilor aurice u"ane pornind de la corpul "aterial, in ti"p ce
alti autori pornesc cu clasi&icarea de la ele"entul cel "ai su/til, care este spiritul
O/servand aura u"ana prin clarvedere, clarvedere care presupune cele patru si"turi spirituale speciale# vederea eterica, auzul
eteric, "irosul eteric si si"tul vec(i"ii, Eu*en a a<uns la cateva concluzii e.tre" de interesante pe care le vo" prezenta succint,
ur"and ca, ulterior, intr+o lucrare viitoare, sa le dedica" un spatiu "ai a"plu
In cele ce ur"eaza, a" ales o clasi&icare oarecu" di&erita de cea &olosita actual"ente in lucrarile care trateaza acest su/iect,
iar aceasta clasi&icare tine cont nu"ai si nu"ai de ceea ce Eu*en percepe prin clarvederea eterica
0ri"a concluzie preli"inara i"portanta care reiese din cercetarea de catre Eu*en, prin clarvedere, a structurii aurice u"ane
este ca nu se pot clasi&ica in "od corect corpurile si radiatiile structurii aurice u"ane decat daca se are in vedere "odul in care
se prezinta &iinta u"ana inainte de nastere, pe ti"pul vietii si dupa "oartea &izica Acesta este si "otivul pentru care, pe
parcursul de"ersului nostru, vo" incerca a/ordarea structurii aurice u"ane di&erentiat, din trei perspective distincte# inaintea
nasterii in lu"ea "ateriala, in ti"pul e.istentei "ateriale si dupa actul "ortii
A doua concluzie preli"inara i"portanta este aceea ca orice clasi&icare tre/uie sa se &aca incepand cu ele"entul situat in
interior + care este spiritul o"ului + spre ele"entul situat in e.terior, care este ulti"ul strat al aurei Ast&el, undeva la "i<locul
acestei clasi&icari se situeaza corpul "aterial, care este instru"entul de "ani&estare a &iintei u"ane in lu"ea "ateriala
0entru &oarte "ulti dintre conte"poranii nostri, ceea ce este o"ul inaintea nasterii in lu"ea "ateriala este o eni*"a
insonda/ila ,aca ii lasa" in plata ,o"nului pe cei pentru care o"ul se reduce nu"ai la trupul "aterial, la procesele
psi(oso"atice cercetate prin inter"ediul stiintelor pozitiviste, e.ista &oarte "ulti dintre noi care cred, pe /una dreptate, ca o"ul
este un spirit care se incarneaza, pur si si"plu, in lu"ea "ateriala, ur"and ca dupa "oarte, dupa ce o"ul -dez/raca- invelisul
"aterial, sa revina la starea de spirit si sa patrunda in lu"ea de -dincolo-, in %u"ea spirituala sau in %u"ea astrala, acolo unde ii
este locul de drept
Insa ni"eni nu spune in "od concret cu" arata acel spirit, ce &or"a poseda si ce caracteristici ontolo*ice are Nu e.plica nici
"otivul pentru care asa, ta"+nesa", acel spirit se incarneaza in lu"ea "ateriala Ca sa nu "ai vor/i" despre "odul de e.plicare
a e.istentei unor ine*alitati &izice, psi(ice, sociale etc ,e ce un o" se naste /o*at sau in &a"ilii instarite, iar altul sarac, &ara
nicio sansa in viataA de ce unul "oare &oarte tanar, iar altul se c(inuie in /atranete, /oala sau "izerie si -nu+l ia ,u"nezeu la
cer- "ai devre"e )i ast&el de pro/le"e, pe care orice "inte o"eneasca, constient sau inconstient, le pune cu indar<ire, se pot
e.pri"a la nes&arsit
Toate aceste pro/le"e esentiale pentru orice &iinta u"ana isi pot *asi un raspuns cat de cat accepta/il in "o"entul in care,
ideea aceea destul de a/stracta si *enerala, dupa care o"ul inaintea nasterii in lu"ea "ateriala este un spirit, este e.plicitata de
cineva care, prin clarvedere, o poate percepe in "od concret Nu"ai descrierea concreta a unui ast&el de &eno"en ce se petrece
la nivelul cos"osului spiritual este cea care ne poate scoate din i"pas si poate e.plica intr+un "od satis&acator nu nu"ai ce este
o"ul, ci si ce este aceea o aura u"ana despre care se vor/este atat de "ult
Ast&el, prin clarvedere, inainte de nastere, o"ul se vede intr+adevar ca un spirit, dar acest spirit nu este o notiune *enerala si
a/stracta, ci o structura co"ple.a, concreta si, i"plicit, vizi/ila pentru clarvazator O/servat prin clarvedere, un spirit u"an nu
este c(iar ceea ce ne+a" astepta cu totii, adica ceva inco"ensura/il si de necunoscut, ci este ceva &oarte si"pu si neasteptat
)piritul este un &el de /ila stralucitoare, ca" de "ari"ea unei "in*i de pin* pon*
Asa cu" apare unui clarvazator, aceasta /ila stralucitoare nu se "isca sin*ura, ca un &el de &ul* stralucitor de zapada ce
z/urataceste in adierea vantului, ci este invelita in alte doua invelisuri s&erice, care au o alta culoare si o alta stralucire, iar toate
aceste s&ere, la randul lor, sunt intrupate intr+un corp dia&an de lu"ina de &or"a u"anoida
Ast&el, inainte de nasterea in lu"ea "ateriala, o"ul este &or"at dintr+un corp de lu"ina dia&ana in "i<locul caruia, ca" la
nivelul pieptului, straluceste ca un soare ceea ce, in li"/a<ul nostru, a pri"it nu"ele de spirit
)a ne i"a*ina" deci un corp lu"inos, dia&an, de di"ensiuni ceva "ai "ari decat trupul "aterial, de &or"a u"anoida, in
"i<locul caruia, ca printr+un *ea" "at, se o/serva trei s&ere concentrice, stralucitoare Cele trei s&ere sunt dispuse, daca se poate
11
spune ast&el, una in alta Cea "ai interioara dintre cele trei s&ere este toc"ai spiritul o"ului
Tot acest ansa"/lu dia&an, &or"at dintr+un corp de &or"a u"anoida, in "i<locul caruia se a&la cele trei s&ere stralucitoare + de
departe, cea "ai stralucitoare s&era este -spiritul- o"ului + constituie individualitatea u"ana care se incarneaza in lu"ea
"ateriala,
Folosind li"/a<ul acceptat astazi in literatura spiritualista, aceste patru ele"ente co"ponente u"ane, care &or"eaza o"ul
inainte de nasterea in lu"ea "ateriala, ar putea &i nu"ite ast&el# s&era de "ari"ea unei "in*i de pin*+pon*, cea "ai stralucitoare
esenta care poate &i perceputa prin clarvedere, este spiritul insusi, invelisul s&eric care inveleste spiritul ca un &el de "e"/rana
poarta nu"ele de corp sau invelis al spiritului, iar s&era care le include pe a"andoua poarta nu"ele de corp cauzal
In &ine, corpul dia&an de lu"ina care contine acest ansa"/lu pretios + dar care "ai contine si alte ele"ente co"ponente
despre care vo" a"inti la "o"entul potrivit +, poarta nu"ele de du( !nii autori l+au denu"it perispirit sau purtator de spirit,
iar altii corp astral, ceea ce este per&ect adevarat Noi vo" pre&era ter"enii corp+du( sau corp astral ,eoca"data tre/uie &acuta
"entiunea a/solut necesara ca acest corp astral nu este acel -corp- astral despre care se spune ca este rezultatul dorintelor si
pasiunilor o"ului pe ti"pul e.istentei incarnate a o"ului
0rin acest corp dia&an de lu"ina + corpul+du( sau corpul astral + trece o linie &oarte su/tire de lu"ina ar*intie &oarte
stralucitoare, care se pierde in inalt si care nu este vizi/ila decat pana la trei, patru "etri deasupra capului o"ului Aceasta linie,
pe care o denu"i" linie divina, trece e.act prin centrul spiritului, pentru a se pierde undeva su/ picioarele o"ului
Acu", sa &ace" un salt in ti"p si, printr+un e.ercitiu de i"a*inatie, sa vede" cu" arata acest corp+du( incarnat in trupul
"aterial )a spune" ca este vor/a despre un o" in &loarea varstei, in <urul a treizeci si trei de ani
Ast&el, in ti"pul e.istentei terestre, o"ul pare oarecu" di&erit decat ceea ce a &ost vizi/il prin clarvederea eterica inaintea
nasterii )urprinzator, privit prin inter"ediul clarvederii in&raeterice, o"ul pare invaluit in "ai "ulte straturi aurice care
&or"eaza un &el de (alo lu"inos si e"it straluciri "ulticolore ca o &antana arteziana Nici vor/a despre acel ansa"/lu
co"ponent + corpul+du( in care se a&la spiritul, corpul spiritului si corpul cauzal + e.istent inaintea nasterii in lu"ea "ateriala
0rivit prin clarvedere in&raeterica se vad doar un nu"ar varia/il de straturi aurice care incon<oara concentric trupul "aterial
pana la apro.i"ativ 70+;0 centi"etri ,ar, in "o"entul in care clarvazatorul &oloseste clarvederea eterica, perspectiva se
sc(i"/a %inia divina, invizi/ila prin clarvederea in&raeterica, se poate o/serva &oarte clar Nu la &el de clar se vad prin
clarvederea eterica structurile e.istente inaintea nasterii in lu"ea "ateriala# corpul+du( ce contine spiritul, corpul spiritului si
corpul cauzal, dar oricu" se vad
In *eneral, aceste structuri care pree.ista nasterii in lu"ea "ateriala sunt o/turate de straturile e.terioare ale aurei, care se
"odi&ica destul de repede, in &unctie de starile "o"entane ale o"ului 0entru un clarvazator atent, care pur si si"plu se
(ol/eaza de aproape la structura aurica u"ana, corpul du( se poate vedea &oarte clar doar daca acesta stie unde sa priveasca
%a o"ul incarnat, corpul du( se poate vedea, in ciuda o/turarii celorlalte structuri aurice, doar intr+o re*iune circulara ca" de
"ari"ea unui pepene *al/en, in re*iunea pieptului Acea zona circulara o nu"i" vizorul de control Tot acolo, vizi/ila pentru
clarvederea eterica, dar nu si pentru cea in&raeterica, se poate re"arca stralucirea, ce nu poate &i ase"uita cu ni"ic, a spiritului
Ast&el, privind o"ul prin clarvederea in&raeterica, nu se pot o/serva decat straturile e.teriore ale aurei, dar prin clarvederea
eterica se pot re"arca si structurile care pree.ista nasterii
,ar ceea ce este cu adevarat i"presionant si, "ai ales, surprinzator pentru un o" &a"iliarizat cat de cat cu descrierile celor
ce, de+a lun*ul ti"pului, au cercetat structura aurica u"ana prin clarvedere, este &aptul ca, prin clarvederea eterica, corpul+du(,
care inainte de nastere era "ai "are decat statura unui o" nor"al incarnat, in lu"ea "ateriala, acu" este "ai "ic cu cativa
"ili"etri decat trupul "aterial %a o"ul incarnat, corpul du( este "ai "ic decat trupul "aterial El este va* vizi/il la o"ul
incarnat, ca un &el de corp interior, a carui stralucire este "ai "ult interioara, ce sea"ana oarecu" cu un neon rece care nu e"ite
o radiatie prea "are in "ediul incon<urator %u"inozitatea sa nu se asea"ana cu lu"inozitatea unui strat auric
,evine ast&el evident, iar acest &apt este vizi/il daca un clarvazator ur"areste procesul e&ectiv al unei nasteri in lu"ea
"ateriala, ca, corpul du( se co"pri"a in "o"entul nasterii, pentru ca -volu"ul sau- sa intre in volu"ul corpului "aterial
,esi*ur, ter"enii precu" volu" sau di"ensiuni tre/uie luati doar in sens &i*urat si "ai "ult pentru e.plicitarea &eno"enului in
sine, intrucat structurile ce co"pun &iinta u"ana se a&la, &iecare, pe planuri cuantice di&erite
,e+a lun*ul vietii o"ului, incepand de la nastere pana in "o"entul "ortii, corpul du( ur"eaza dezvoltarea trupului "aterial
El -creste- si"ultan cu corpul "aterial, nedepasind insa niciodata li"itele acestuia A/ia dupa "oarte, corpul du(, in ur"a unei
restructurari, revine la di"ensiunile pe care le+a avut inainte de nastere
Acest ansa"/lu de ele"ente co"ponente, &or"at din spirit, invelisul spiritului, corpul cauzal si corpul+du(, care pree.ista
inainte de nastere si care supravietuieste "ortii, este ceea ce nu"i" individualitatea perena si indestructi/ila a o"ului, ele"entul
ne"uritor care se incarneaza de+a lun*ul vre"urilor in lu"ea "ateriala pe planeta 0a"ant
0e ti"pul e.istentei incarnate, in a&ara acestei structuri denu"ite de noi Individualitatea + &or"ata din spirit, invelisul
spiritului, corpul cauzal si corpul du( +, care pree.ista si care supravietuieste e.istentei incarnate, &iinta u"ana "ai este &or"ata
dintr+un anasa"/lu de alte structuri aurice u"ane Toate aceste structuri aurice sunt "ani&estarile individualitatii perene in
decursul e.istentei incarnate a o"ului
Ast&el, pornind de la li"ita epider"ei corpului "aterial spre e.terior, se pot re"arca "ai "ulte straturi aurice concentrice,
destul de cunoscute de cei interesati de pro/le"ele aurice ale &iintei u"ane# corpul eteric, corpul e"otional, corpul astral, corpul
"ental intelectiv, corpul "ental superior, corpul spiritual Toate aceste straturi concentrice, la o"ul "ediu actual, nu depasesc
;0 de centi"etrii in "ari"e Toate la un loc constituie ceea ce denu"i" aura
E.ista insa un alt ele"ent e.tre" de i"portant care nu este vizi/il prin clarvederea in&raeterica, dar care este vizi/il prin
clarvederca eterica# acesta este su&letul
Foarte adesea, ceea ce vo" denu"i "ai departe prin su&let, este con&undat cu corpul eteric al o"ului 0entru clarvederea
eterica, su&letul este intr+adevar o parte co"ponenta a corpului eteric, dar nu este corpul eteric despre care se vor/este astazi atat
de "ult )e poate spune ca su&letul este o inter&ata a corpului eteric, dar nu tre/uie con&undat cu el %a &el de /ine se poate spune
ca, corpul eteric este oarecu" i"partit in doua ele"ente co"ponente# o parte care este corpul eteric propriu+zis, parte care ar
15
tre/ui denu"ita corp vital si o a doua parte, care este ceea ce "ai departe vo" denu"i su&let
Cele a&ir"ate anterior se /azeaza pe o indelun*ata o/servare a structurii aurice u"ane prin clarvederea eterica de catre
Eu*en, di&erita de cea in&raeterica
0rivit prin clarvederea eterica, corpul vital al o"ului + care in toate lucrarile ce trateaza acest do"eniu este denu"it corp eteric +
arata ca un &el de du/lura a trupului "aterial, care reproduce &oarte e.act toate or*anele si toate co"ponentele trupului u"an
Corpul vital este practic "atricea ener*etico+in&or"ationala a trupului "aterial
In sc(i"/, su&letul apare ca un &el de "anta colorata care nu reproduce in nici un &el structura trupului "aterial )u&letul nu
reproduce nici or*anele trupului "aterial, nici siste"ul nervosA intr+un cuvant, nu reproduce a/solut ni"ic din ceea ce e.ista la
nivelul trupului "aterial
,aca ar &i sa+l detasa" de corpul vital si de corpul "aterial, su&letul ar arata ca un &el de &anto"a al/urie, la &el ca acele
&anto"e din /enzile desenate sau din &il"e
)in*urul ele"ent e.istent la nivelul trupului "aterial care poate &i vizi/il la aceasta &anto"a sunt oc(ii Oc(ii -&anto"ei-
su&letului + intensitatea privirii, culoarea oc(ilor, inclusiv ticurile nervilor oculari etc+ sunt identici cu cei ai trupului "aterial
Aici isi *aseste &oarte /ine con&ir"area acea zicala stravec(e care spune te.tual ca -oc(ii sunt o*linda su&letului- Acest lucru
este "ai e.act decat a" &i inclinati sa crede"
!nii oa"eni sunt de parere ca, uneori, corpul eteric+vital se separa de corpul "aterial, dar acest lucru este a/solut incorect
%ipsit de corpul eteric+vital, trupul "aterial ar "uri instantaneu pentru si"plu "otiv ca nu ar "ai avea aportul ener*etico+
in&or"ational necesar intretinerii vietii in lu"ea "ateriala Ceea ce se separa cu adevarat este ceea ce noi denu"i" su&let, care
are &or"a unei &anto"e al/icioase, uneori va* colorale
0entru clarvederea eterica, su&letul este la randul lui &or"at din trei ele"ente co"ponente, asupra carora vo" reveni pe lar*
in cele ce ur"eaza Acestea sunt# steaua su&letului, corpul cauzal al su&letului, "antaua su&letului
)u&letul se &or"eaza la nasterea o"ului, in "o"entul in care se taie cordonul o"/ilical si &atul respira pentru pri"a oara in
lu"ea "ateriala In "o"entul pri"ei respiratii, la nivelul *atului, in zona larin*elului apare o stea &oarte stralucitoare Aceasta
este su&letul propriu+zis sau steaua su&letului I"ediat dupa acest "o"ent, steaua su&letului isi &or"eaza un invelis ca un &el de
cocon stralucitor, de di"ensiunea unei "in*iuteA acesta este corpul cauzal al su&letului %a nastere, din steaua su&letului situata
la nivelul larin*elui, porneste un &el de ener*ie colorata in al/ stralucitor, care se raspandeste pe toata supra&ata trupului, ca un
&el de &luid care se raspandeste pe o "atrice In "ai putin de un "inut dupa pri"a respiratie a &atului, -"atricea- corpului eteric
este acoperita de un &el de &luid auric al/uriu
Toate aceste trei ele"ente co"ponente + steaua su&letului, corpul cauzal al su&letului si "antaua su&letului + &or"eaza o
unitate indestructi/ila pe ti"pul vietii incarnate a o"ului, pe care o denu"i" su&let
)u&letul nu este altceva decat re&lectarea pentru o sin*ura e.istenta a corpului du( Corpul du( nu se poate "ani&esta direct in
lu"ea "ateriala si, de aceea, are nevoie de un &el de inter&ata identica pana la un punct cu sine, prin care sa se "ani&este in
lu"ea "ateriala Aceasta inter&ata este su&letul )u&letul este personalitatea care se "ani&esta in aceasta viata, in ti"p ce corpul+
du( este individualitatea eterna a o"ului
,upa "oarte, su&letul este -supt- ener*etico+in&or"ational de corpul+du( al o"ului, iar acest &apt o&era e.plicatia
clari&icatoare, necesara acestui <oc de puzzle care este structura aurica u"ana Corpul+du( este rezultanta tuturor su&letelor pe
care le+a avut o"ul de+a lun*ul palin*eneziei sale in lu"ea terestra
In a&ara acestor ele"ente ce tin in "od strict de individualitate si de personalitate, o"ul, pe ti"pul vietii incarnate, "ai
poseda si alte cle"ente co"ponente aurice distincte, pe care, in cele ce ur"eaza, vo" incerca sa le trece" cat "ai succint in
revista Aceste ele"ente co"ponente aurice sunt, in ordine, ur"atoarele# corpul e"otional, corpul astral, corpul "ental
intelectiv, corpul "ental superior si corpul spiritual Toate aceste corpuri se prezinta ca un &el de straturi aurice concentrice, ce
se "odi&ica neincetat datorita unor &actori atat e.terni, cat si interni Toate aceste corpuri aurice se "ani&esta si sunt prezente
doar pe ti"pul e.istentei o"ului in lu"ea "ateriala
Intrucat aceste ulti"e ele"ente co"ponente ale structurii aurei u"ane + corpul e"otional, corpul astral, corpul "ental
intelectiv, corpul "ental superior sl corpul spiritual + depasesc li"ita trupului u"an, considera" util sa le denu"i" corpuri
aurice e.terioare In sc(i"/, ele"entele co"ponente ale aurei u"ane ce nu depasesc li"ita corpului "aterial + spiritul, corpul
spiritului, corpul cauzal, corpul+du(, su&letul + le nu"i" corpuri aurice interioare
Ele"entele aurei care depasesc li"itele corpului "aterial se prezinta ca &iind "ani&estarea corpurilor interioare + spiritul,
corpul spiritului, corpul cauzal, corpul+du(, su&letul, corpul eteric + in decursul e.istentei unui o" incarnat, ur"and ca la "oarte
sa dispara instantaneu, &iind resor/ite in corpul du(
0rivite prin clarvederea eterica, corpurile interioare sunt di&erite structural de corpurile e.terioare# au alte culori, alte
straluciri, e"it alte sunete si "irosuri, percepti/ile pentru un clarvazator
2 Ele"entele constitutive ale &iintei u"ane
In cele ce ur"eaza, pentru o intele*ere de ansa"/lu a &iintei u"ane si a "odului in care se "ani&esta pe ti"pul vietii
incarnate in trup "aterial, c(iar cu riscul de a ne repeta, vo" analiza cat "ai succint "odul in care se prezinta clarvazatorului
&iinta u"ana incepand de la ele"entul situat in interior, care este spiritul o"ului si pana la ele"entul situat in e.terior, care este
ulti"ul strat al aurei In aceasta clasi&icare dinspre interior spre e.terior, trupul "aterial este situat undeva pe la "i<loc
,ar, dupa cu" se va re"arca "ai departe, in a&ara ele"entelor constitutive de<a a"intite, e.ista si altele, al caror rol in
&unctionarea &iintei u"ane este la &el de i"portant Clasi&icarea care ur"eaza ia in considerare toate ele"entele co"ponente ale
&iintei u"ane, in ordinea a"intita, indi&erent de i"portanta sau de rolul pe care+l "ani&esta in vastul ansa"/lu care este &iinta
o"eneasca
Ele"entul &unda"ental al &iintei u"ane este &or"at din spirit, invelisul spiritului si corpul cauzal, care se a&la dispuse in
17
centrul trupului u"an Fiecare dintre aceste trei structuri ener*etico+in&or"ationale de /aza are o &or"a s&erica )piritul o"ului
are &or"a s&erica si di"ensiunea unei "in*i de tenis de "asa, invelisul spiritului apare ca un &el de invelis s&eric, distinct de
spirit, ca o "e"/rana ce+l invaluie, iar corpul cauzal apare ca o s&era de di"ensiunea unei portocale, ce invaluie atat invelitul
spiritului, cat si spiritul propriu+zis
)piritul este nucleul i"perisa/il, etern al &iintei o"enesti, centrul de co"anda al o"ului ,e la el se &or"eaza o le*atura cu
trupul "aterial printr+un cordon de le*atura &or"at din lu"ina %a toti oa"enii, spiritul poseda aceeasi structura standard
)tralucirea si lu"inozitatea spiritului di&era insa in &unctie de nivelul evolutiv al &iecarui o" )piritul este sediul esentei eterne a
o"ului, sediul unic al individualitatii )piritul este invaluit de un &el de invelis auric pe care l+a" denu"it corpul spiritului
Corpul )piritului este un corp ener*etic de "ari"ea unei "in*i de tenis de ca"p, care invaluie s&era spiritului ca un &el de
"e"/rana stralucitoare al/+"ata
Corpul cauzal, care invaluie spiritul, apare clarvazatorului ca o s&era de "ari"ea unei portocale, &iind &or"at dintr+o ener*ie
identica cu cea care e.ista pe ulti"ul nivel al Terrei Aurica, "otiv pentru care corpul cauzal poate &i denu"it -planetar- Corpul
cauzal este sediul constiintei si vointei, constientei si "e"oriei El este depozitul ancestral in care se stran*, stocate, toate
e.perientele individului de cand s+a incarnat pentru pri"a oara in lu"ea terestra
0rin cele trei structuri s&erice, care reprezinta esenta inti"a a o"ului trece o linie de lu"ina &oarte su/tire# linia divina %inia
divina este o linie de ener*ie stralucitoare, ase"anatoare unei raze de laser, care se vede incepand de la un "etru deasupra
capului o"ului si se ter"ina undeva su/ talpile picioarelor %inia divina trece c(iar prin centrul spiritului
%inia divina poate &i considerata un &el de -&ir de ar*int- care lea*a spiritul individual al o"ului de ,u"nezeu %inia divina
nu se ter"ina deasupra capului, ci continua in in&init, dar acest aspect nu este vizi/il pentru a doua vedere decat esto"pat %inia
divina reprezinta le*atura perena si indestructi/ila a o"ului cu ,u"nezeu, proiectia ,ivinitatii in corpul o"enesc &iind c(iar
spiritul
%a nivelul structurii aurice u"ane se "ai a&la o linie divina, ce pare sa &i &ost candva in activitate 0ro/a/il ca vec(ea linie
divina a avut rolul si &unctiunea identica cu actuala linie divina intr+o perioada, un ti"p &oarte indepartat in istoria u"anitatii
'ec(ea linie divina apare ca o re"iniscenta pe cale de a se ster*e de&initiv, ca un &el de &ir candva lu"inos, ce se vede &oarte
sla/ si &oarte sters >a pare sa se desco"puna tot "ai "ult de la o e.istenta la alta
Corpul+du( + in unele lucrari este denu"it perispirit, iar in altele corp astral + este situat in interiorul li"itelor trupului &izic
El este pri"ul invelis de &or"a u"anoida al o"ului Corpul+du(, care este cu cativa "ili"etri "ai "ic decat trupul &izic, nu
reproduce or*anele interne ale trupului "aterial, asa cu" &ace corpul eteric Corpul du( are o culoare unica, care persista pe
toata durata vietii o"ului
Aceasta culoare unica, nesc(i"/atoare, a corpului du( nu poate &i vizi/ila la o"ul incarnat datorita interactiunii cu di&erite
straturi ale aurei decat intr+o "ica zona din re*iunea pieptului, prin ceea ce a" convenit sa denu"i" vizorul de control, zona
li/era de orice &el de in&luente aurica
Culoarea corpului+du( este in &unctie de nivelul evolutiv al &iecarui o" In &unctie de nivelul evolutiv al &iecarui o", culoarea
corpului+du( corespunde culorilor spectrului solar, incepand de la culoarea rosie, pana la culoarea al/a Intr+un &el, corpul+du(
reprezinta c(intesenta evolutiei anterioare nasterii &izice prezente, indicand cu precizie nivelul evolutiv atins de o" pana in
"o"entul incarnarii prezente
%a nivelul corpului+du( se a&la un &el de c(a2re+esenta sau c(a2re+atri/ut, de &or"a unor s&ere, care reprezinta esenta
c(a2relor situate la nivelul corpului eteric+vital C(a2rele+atri/ut ale corpului+du( arata ca un &el de "ici s&ere, colorate in
&unctie de nivelul evolutiv u"an Ele nu sunt "ai "ari decat di"ensiunea spiritului
%a nivelul corpului+du(, in re*iunea pieptului, e.ista, de ase"enea, trei pete sau si*ilii 2ar"ice Aceste pete 2ar"ice sunt
vizi/ile la toti oa"enii, dar ceea ce di&era este structura, di"ensiunea si coloratura lor 0etele 2ar"ice sunt locurile de la nivelul
corpului+du( in care este concentrat destinul &iecaruia, destin acu"ulat in e.istentele trecute
Ele"entul care inveleste ca un &el de "e"/rana corpul+du( si care este situat intre acesta si corpul eteric+vital, este su&letul
o"ului )u&letul o"ului se "ani&esta nu"ai pe durata unei sin*ure e.istente u"ane
0ractic, su&letul este &or"at din cinci ele"ente co"ponente# steaua su&letului, corpul cauzal al su&letului, "antaua su&letului,
corpul constientei si corpul constiintei
)u&letul propriu+zis sau steaua su&letului apare ca o /iluta stralucitoare situata la nivelul larin*elui Ea se poate vedea prin
clarvedere eterica, in cazul in care o"ul desc(ide *ura Corpul cauzal al su&letului este un invelis s&eric al stelei su&letului, ca"
de "ari"ea unei "in*i de pin*+pon* In &ine, corpul su&letului apare ca un &el de "anta ce inveleste corpul+du( al o"ului
%a nivelul su&letului "ai e.ista doua corpuri distincte, care sunt vizi/ile clarvederii eterice# corpul constiintei si corpul
constientei Corpul constiintei are &or"a de &lacara, iar corpul constientei are &or"a unei o*linzi concave sau al unei antene
para/olice
Corpul constiintei apare prin clarvedere ca un &el de &lacara stralucitoare ce porneste din coconul su&letului Corpul
constientei este ca un &el de o*linda sau de antena para/oloida, cu supra&ata plata, de di"ensiunea intre*ii aure u"ane, prin care
o"ul devine constient de lu"ea incon<uratoare Fara aceste doua ele"ente esentiale ale &iintei u"ane, o"ul n+ar putea lua
contect cu lu"ea# nu ar putea constientiza ceea ce se petrece cu el si nu ar reusi sa intelea*a lu"ea
In concluzie, steaua su&letului reprezinta o re&lectare, pe parcursul unei sin*ure e.istente, a spiritului, corpul cauzal al
su&letului reprezinta o re&lectare a corpului cauzal, iar corpul su&letului reprezinta o re&lectare, pentru o sin*ura e.istenta, a
corpului+du( Corpul constiintei si corpul constientei sunt &unctiuni sau atri/ute ale corpului+du(, "ani&estate prin inter"ediul
su&letului
)u&letul este in &ond personalitatea &iintei u"ane in actuala e.istenta )u&letul este re&lecarea in lu"ea terestra, la nivelul
&iecarei incarnari, a Individualitatii
Corpul eteric+vital, care invaluie si patrunde corpul &izic, este "ai "ic decat corpul &izic Corpul eteric e"ite o radiatie care
depaseste cu cativa centi"etri li"ita epider"ei, in &unctie de nivelul de sanatate al o"ului, iar aceasta reprezinta ceea ce, in
lucrarile de specialitate, poarta nu"ele de ci"p eteric Corpul eteric reproduce structura si in&atisarea corpului "aterial 0ropriu
18
vor/ind, corpul eteric este du/lura ener*etica per&ecta a trupului "aterial
Rolul corpului eteric+vital este de a asi*ura /una &unctionare a trupului "aterial Fara e.istenta corpului eteric, trupul
"aterial, supus entropiei prezente la nivelul lu"ii "ateriale, s+ar dezinte*ra rapid, asa cu" se inta"pla cu orice cadavru ,e
&apt, la "oarte, corpul eteric se desprinde de trup, iar trupul este lasat su/ do"inatia &ortelor ce e.ista in lu"ea "ateriala
Corpul eteric are culoarea *ri+al/astruie E.ista insa di&erente ale culorilor corpului eteric+vital in &unctie de starea de
sanatate a o"ului sau de alti &actori e.o*eni
%a nivelul corpului eteric, Eu*en poate percepe &oarte clar contrapartea &iecarui or*an anato"ic al corpului "aterial %a acest
nivel se poate deter"ina starea de sanatate a &iecarui or*an si a &iecarui ele"ent anato"ic cu "ult inainte ca dis&unctiile sa se
"ani&este la nivelul trupului "aterial
Corpul eteric pulseaza neincetat In "o"entul pulsatiilor, corpul eteric e"ite zeci de par&u"uri &lorale si de sunete care se
"odi&ica neincetat 0ractic, clarvazatorul are i"presia ca, prin succesiunea de sunete, corpul eteric e"ite o "uzica &oarte suava,
ase"anatoare oarecu" cu sunetul e"is de "ii de tu/uri de cupru care vi/reaza si se atin* in adierea vantului In acelasi ti"p, el
e"ite "irosuri &lorale, de *(iocei, violete sau &an proaspat cosit Corpul eteric e"ite aceleasi sunete si "irosuri ca si intrea*a
lu"e eterica
0rivit prin clarviziune eterica de catre Eu*en, &iinta o"eneasca apare ca o &iinta de lu"ina, stra/atuta in toate directiile de
linii stralucitoare de ener*ie %a nivelul corpului eteric e.ista nu"eroase ele"ente anato"ice speci&ic eterice, ele"ente care nu
e.ista la nivelul trupului "aterial
Ast&el, corpul eteric este stra/atut de nu"eroase canale prin care circula ener*ia, canale cunoscute inca din antic(itate de
specialistii sacrului Aceste canale ener*etice, prin care circula ener*ia vitala, au pri"it di&erite denu"iri de+a lun*ul ti"pului
In ziua de astazi, datorita in&luentei de&initorii pentru epoca "oderna a intelepciunii e.tre" orientale, "ai ales cea (indusa,
aceste canale au &ost denu"ite prin ter"enul sanscrit de nadisuri, ter"en pe care, alaturi de "area "a<oritate a cunoscatorilor
do"eniului, il vo" &olosi si noi
,e ase"enea, in a&ara acestor canale ener*etice principale, e.ista un nu"ar nedeter"inat, oricu" &oarte "are, de canale
ener*etice secundare, de "ai "ica i"portanta O parte din aceste canale ener*etice secundare au &ost denu"ite in li"/a<ul
curent "eridiane, printr+un ter"en preluat din stravec(ea intelepciune c(ineza !nele dintre acestre canale ener*etice au un rol
de&initoriu in /una &unctionare a trupului si a corpului eteric, in ti"p ce altele au o i"portanta de&initorie pentru procesul
evolutiv u"an in ansa"/lul sau
0otrivit traditiei, la nivelul corpului eteric e.ista nu "ai putin de trei sute saizeci de "ii de canale ener*etice, dintre care trei
principale !n clarvazator poate o/serva &oarte /ine cele trei canale ener*etice principale prin care circula ener*ia speci&ica
Canalele secundare sunt destul de *reu de ur"arit de catre Eu*en datorita &aptului ca sunt &oarte su/tiri, in "od practic, concret,
prin clarvederea eterica, Eu*en poate o/serva &oarte clar si &oarte distinct "odul in care, dupa principiul vaselor co"unicante,
circula ener*ia de+a lun*ul tuturor acestor canale
Cele trei canale ener*etice principale au pri"it nu"ele de )us(u"na, 0in*ala si Ida Canalul situat de+a lun*ul coloanei
verte/rale, in dreptul liniei divine, a &ost denu"it )us(u"na in no"enclatura ezoterica a&lata astazi in uz In partea stan*a,
respectiv in partea dreapta a trupului, incolacindu+se ca doi serpi in <urul )us(u"nei, se a&la canalul Ida si canalul 0in*ala
In a&ara canalelor ener*etice prin care circula ener*ia, "ai e.ista si alte ele"ente co"ponente care &ac posi/ila &unctionarea
corpului eteric si a &iintei u"ane in ansa"/lul sau Aceste ele"ente co"ponente, care apar pentru clarvazatori ca niste varte<uri
de ener*ie, au pri"it in literatura a&erenta denu"irea de c(a2re + de la sanscritul c(a2ra +, care insea"na roata, prin e.tensie,
varte<
,e+a lun*ul coloanei verte/rale a o"ului, la nivelul corpului eteric, unde este situat principalul nadis denu"it )us(u"na,
sunt situate sapte c(a2re principale ,ar, in a&ara celor sapte c(a2re &unda"entale, "ai e.ista un nu"ar &oarte "are de c(a2re
"ai "ici, cu di&erite roluri si &unctiuni Aceste c(a2re eterice de "ai "ica i"portanta, sunt "ai "ult sau "ai putin vizi/ile la
nivelul corpului eteric, in &unctie de nivelul evolutiv al o"ului si de activitatea speci&ica de la un anu"it "o"ent dat
C(a2rele eterice se a&la la inter&ata corpului eteric, &iind situate ca" la 5 centi"etri in a&ara corpului eteric Ele apar intr+
adevar ca niste varte<uri lu"inoase, &iind &or"ate din varte<uri conice "ai "ici, care au &ost denu"ite si"/olic petale C(a2rele
arata ca niste cilindri care stra/at toate planurile cuantice, de la nivelul liniei divine pana la nivelul corpului eteric, acolo unde se
des&ac ca niste &iori cu "ai "ulte petale ,i&erentele dintre culoarea si nivelul de rezonanta a c(a2relor corpului+du( si a
c(a2relor corpului eteric indica cu cat a evoluat o"ul in perioada scursa de la incarnare pana in "o"entul prezent
,ar, ceea ce este i"portant, este &aptul ca aceste c(a2re eterice sunt le*ate de c(a2rele+atri/ut situate la nivelul corpului+du(,
c(a2re care au &or"a s&erica si sunt situate pe %inia ,ivina
C(a2rele principale sunt# "ulad(ara, care este situata la /aza colonei verte/rale, svadistan, situata putin "ai <os de o"/ilic,
"anipura, situata in zona sternului, ana(ata, situata in "i<locul pieptului, vis(uddi situata in zona *atului, a<na, situata intre
sprancene si sa(asrara, care este situata in crestetul capului )a(asrara este denu"ita i"propriu c(a2ra, aspectul ei &iind oarecu"
ase"anator unei palnii cu desc(izatura in sus
)pre deose/ire de "a<oritatea cercetatorilor do"eniului, care a&ir"a ca o"ul poseda sapte c(a2re principale, care sunt situate
de+a lun*ul canalului )us(u"na, pentru Eu*en, c(a2rele principale sunt in nu"ar de opt A opta c(a2ra i"portanta a siste"ului
auric u"an nu este insa situata pe )us(u"na, ci in dreptul ini"ii &izice Aceasta este c(a2ra ini"ii
C(a2ra ini"ii este situata in partea stan*a a c(a2rei ana(ata, c(iar in dreptul ini"ii C(a2ra ini"ii, de culoarea aurie,
corespunde celor ce si+au desc(is ini"a si pot pri"i ele"entul iu/ire, i"pulsul introdus de Iisus 4ristos la inceputul erei
crestine Totusi, nu"ai putini oa"eni sunt capa/ili sa se desc(ida iu/irii divine si sa+l perceapa pe Iisus 4ristos in ini"a
C(a2ra ini"ii are insa si o c(a2ra opusa# c(a2ra din partea dreapta a ana(atei, situata in contrapartea c(a2rei ini"ii C(a2ra
ana(ata din partea dreapta, de culoarea "aron, apartine persoanelor &oarte e*oiste, antioa"enilor, care sunt aserviti lui %uci&er
%a aceste persoane, e*ois"ul le coloreaza corpul astral in culoarea "aron
C(a2rele eterice isi au ori*inea intr+un nod lu"inos, pe canalul )us(u"na C(a2rele situate la nivelul corpului eteric au rolul
de a atra*e in&or"atii din "ediu su/ &or"a de ener*ie lu"inoasa Aceasta ener*ie lu"inoasa este receptata de catre siste"ul
19
c(a2relor, iar apoi este prelucrata si "eta/olizata, ceea ce provoaca <er/e de ener*ie lu"inoasa atat la supra&ata c(a2rei, cat si in
interior
In scrierile aparute pana in prezent cu privire la acest do"eniu, se vor/este despre -activarea- unei c(a2re sau despre sensul
in care este "eta/olizata ener*ia ce circula la nivelul respectivei c(a2re )e a&ir"a ast&el ca unele c(a2re sunt -inc(ise-, in ti"p
ce altele sunt -desc(ise- Mai "ult decat atat, se "ai spune ca nu"ai trecerea lui Iundalini printr+o c(a2ra deter"ina activarea
acesteia
Totusi, tre/uie evitate si"pli&icarile cu privire la "odul de &unctionare a c(a2relor ,espre c(a2re se poate discuta tinand
cont de "ai "ulte siste"e de re&erinte, ast&el incat, e.plicarea c(a2relor si a intre*ului siste" auric u"an in &unctie de trezirea si
activarea ener*iei Iundalini in cadrul unui siste" initiatic individual, cu" este yo*a, poate sa &ie adevarata nu"ai pe <u"atate
,upa cu" arata oa"enii astazi, pentru clarvederea eterica este o evidenta &aptul ca, c(a2rele sunt activate + "ai "ult sau "ai
putin, intr+un &el sau altul + la toti oa"enii, iar acest &apt se datoreaza "odului de co"portare al o"ului in &unctie de e.perientele
la care viata il o/li*a
%a nivelul corpului eteric se "ani&esta ener*ia de viata &unda"entala, care apare clarvazatorului ca un curent ener*etic vital,
ce pare sa porneasca de la nivelul c(a2rei Mulad(ara, care este situata la nivelul /azei coloanei verte/rale
Aceasta ener*ie vitala se ra"i&ica si -cur*e- prin nadisuri, trans&or"andu+se neincetat in &or"e de ener*ie particulara, &iecare
dintre aceste ener*ii particulare avand propria sa &unctiune si, in consecinta, propria sa culoare, "iros si sunet
!nii autori, preluand doctrinele (induse, au nu"it acest curent de viata prin ter"enul sanscrit Iundalini Curentul ener*etic
vital care ani"a trupul, desi porneste dintr+un loc situat la /aza coloanei verte/rale nu este propriu+zis Iundalini despre care
a"intesc doctrinele (induse, ci, pro/a/il, nu"ai o "ani&estare a sa ,e alt&el, Iundalini este o ener*ie trans&izica care nu poate
&i situata la nivelul auric u"an, ci la un nivel "ult "ai pro&und
'o" continua sa denu"i" curentul ener*etic vital ce tasneste din Mulad(ara prin ter"enul ener*ie vitala, evitand insa a+l
con&unda cu ceea ce doctrinele (induse denu"esc prin Iundalini, convenind in acelasi ti"p ca ener*ia despre care vor/i" este
nu"ai o &or"a de "ani&estare a lui Iundalini, care actioneaza pe ti"pul vietii o"ului
Corpul &izic este "ult prea /ine cunoscut pentru a "ai za/ovi asupra lui Totusi se i"pun cateva consideratii preli"inare care
pot servi la intele*erea "odului in care arata trupul "aterial privit prin inter"ediul clarvederii lui Eu*en
Nivelul trupului "aterial si lu"ea "ateriala este nu"ai unul dintre nivelurile cuantice ale cos"osului inte*ral Tot ceea ce
cunoaste" noi despre lu"e si o" se re&era nu"ai la un spectru in*ust al cos"osului inte*ral
,upa cu" au re"arcat nu"erosi autori, atenti nu"ai la nivelul "aterial, din punct de vedere strict stiinti&ic, corpul o"enesc
poate &i cercetat pe sase niveluri distincte# nivelul realitatii la scara 1#1, nivelul "ediu celular, nivelul "olecular, nivelul ato"ic,
nivelul particulelor ele"entare si nivelul su/particulelor ele"entare Fiecare dintre aceste niveluri pot &i cercetate in &unctie de
siste"ul lor propriu de re&erinta, potrivit le*itatilor ce e.ista in &iecare dintre aceste su/do"enii
Nivelul realitatii &izice este nivelul anato"ic u"an, ce cuprinde or*ane, aparate, siste"e, *lande E.ista ast&el, 217 oase, 152
"usc(i, un nu"ar de aparate + aparatul circulator, san*uin, di*estiv etc Nivelul celular este nivelul tesuturilor si celulelor ce
&or"eaza ansa"/lul corpului &izic Nu"arul esti"ativ al celulelor ce &or"eaza trupul u"an, in &unctie de autori, este de 70 de
trilioane dupa unii si de 100 "ii de "iliarde, dupa altii Nivelul "olecular, nivelul /iolo*iei "oleculare, la care se &ac studiile de
*enetica, este nivelul la care, pentru cercetarea "oderna, se &ace distinctia intre "ateria vie si cea nevie Celelalte niveluri ale
corpului &izic, nivelul ato"ic, nivelul Juarcic+*luconic al particulelor ele"entare si nivelul risonic al su/particulelor ele"entare
au &ost "ai putin cercetate din perspectiva cunoasterii o"ului
0rivit prin clarvedere de catre Eu*en, corpul "aterial se vede intr+un "od di&erit decat se vede prin inter"ediul oc(ilor &izici
Tot ce poarta nu"ele de "aterie se vede prin inter"ediul clarvederii ca un &el de a*lo"erare de /o/ite "inuscule, "iliarde si
"iliarde de /o/ite, care stralucesc dia&an Tot ce insea"na "aterie in lu"ea noastra se poate vedea in acest "od >o/itele
stralucitoare, &or"e de ener*ie condensata, care sunt de &apt ceea ce &izicienii denu"esc ato"i, &or"eaza i"preuna un corp
"aterial
Trupul o"enesc se vede ca un &el de con*lo"erat (olo*ra&ic &or"at din ato"i stralucitori 0rin clarvedere, Eu*en poate
vedea in interiorul corpului &izic, ca printr+un *ea" "at, toate or*anele interne ale o"ului )iste"ul circulator, siste"ul nervos
sau siste"ul osos se pot o/serva prin a doua vedere la &el de /ine ca si printr+un to"o*ra& sau intr+o radio*ra&ie, cu sin*ura
deose/ire ca toate ele"entele co"ponente ale trupului apar stralucitoare si &ru"os colorate Tre/uie precizat ca nu este vor/a in
aceasta descriere despre corpul eteric, care si el reproduce e.act or*anele interne, ci despre trupul &izic
)iste"ul osos se vede prin clarvedere ca si cu" ar &i &or"at dintr+o su/stanta stralucitoare de culoare ar*intie, aproape
&os&orescenta )e poate vedea &iecare os si &iecare structura ososasa, o/servandu+se totodata toate petele intunecate care
reprezinta, la nivelul trupesc, dis&unctii "a<ore
)iste"ul "uscular, care se suprapune peste cel osos, are o culoare roz+/o"/on, iar siste"ul circulator este colorat in rosu, cu
di&erite variatii de intensitate )an*ele uneori se prezinta ca un rosu desc(is, alteori se prezinta ca un rosu inc(is )iste"ul
nervos are o stralucire si o coloratura "ulticolora )iste"ul di*estiv se prezinta in culori "ai inc(ise, tipul de ali"ent di*erat
in&luentand culoarea unui or*an la un anu"it "o"ent dat
Creierul apare uneori *ri, /e< sau "aro, intestinele apar de cele "ai "ulte ori al/e, iar cand sunt o/li*ate sa di*ere ali"ente
*rele capata o coloratura intunecata Ini"a pare sa+si "odi&ice uneori culoarea, colorandu+se in anu"ite i"pre<urari in cenusiu
desc(is, "aro sau verde
Toate siste"ele anato"ice interioare au o coloratura speci&ica in &unctie de starea de sanatate a persoanei respectiva Culorile
di&era de la o" la o", de la o perioada a vietii la alta )e poate spune ce ali"ent &ace rau si este *reu tolerat de or*anis" ,e
ase"enea, se poate aprecia ce stare de spirit sau ce in&luenta e.terioara + in&luenta aurica *enerata de prezenta sau contactul cu
aura altei persoane + provoaca dere*lari ale or*anelor trupului &izic, ori c(iar ce preocupare este ne&asta pentru or*anis"ul u"an
Or*anis"ul o"enesc este alcatuit intr+un "od atat de ra&inat si de per&ect incat cu *reu se poate a&ir"a, i"preuna cu stiinta
"oderna, ca a &ost doar rezultatul unor /anale le*i ale naturii, co"/inarii unor su/stante c(i"ice sau, pur si si"plu, (azardului
In <urul trupului &izic sunt vizi/ile "ai "ulte structuri aurice care au capatat denu"irea de corpuri ,in punct de vedere
1;
&unctional, ele"entele care depasesc li"ita trupului "aterial sunt considerate corpuri e.terioare Ele apar nu"ai pe ti"pul vietii
&izice a o"ului ,upa "oarte, toate aceste straturi aurice dispar )traturile aurice e.terioare sunt produsul corpurilor interioare
pe ti"pul vietii o"ului incarnat Corpurile interioare sunt e"ise de corpul+du( prin inter"diul su&letului, al corpului eteric si, in
ulti"a instanta, al c(a2relor nu"ai in perioada in care o"ul este incarnat intr+un corp &izic
0ornind de la li"ita epider"ei trupului "aterial, corpurile e.terioare ale aurei sunt, in ordine, ur"atoarele# corpul e"otional,
corpul astral, corpul "ental intelectiv, corpul "ental superior si corpul spiritual
Corpul e"otional, ceea ce unii autori denu"esc corp senzitiv+e"otional sau su&letul senzatiei, invaluie corpul ca un (alou
colorat, cu &or"atiuni ener*etice de di&erite culori, in &unctie de starea e"otionala a o"ului la un anu"it "o"ent dat In aceasta
co"ponenta aurica se i"pri"a auric toate dorintele si e"otiile pri"are ale o"ului
Corpul e"otional este situat i"ediat dupa corpul eteric El e.pri"a e"otiile, senzatiile si senti"entele pri"are ale o"ului
Acest nivel este apropiat de cel al lu"ii "ateriale, i"plicit de cel al trupului &izic, &iind nivelul aurei in care se e.pri"a
senzatiile si e"otiile, dorintele si senti"entele o"ului
Corpul e"otional este un strat auric care nu copiaza structura corpului &izic, cu" &ace corpul eteric, &iind putin "ai "are
decat conturul corpului &izic In "are, conturul corpului e"otional depaseste ca" cu sapte+zece centi"etri conturul trupului
&izic
)e crede uneori ca structura ca"pul e"otional este ca un &el de aureola ce radiaza in <urul trupului &izic, ca un &el de /anda
stralucitoare ce il incon<oara ,e &apt, corpul e"otional ocupa un spatiu /ine deli"itat in interiorul si in e.teriorul trupului &izic
El se prezinta ca un /alon ce i"ita i"precis trupul &izic, "ult "ai lat la u"eri si "ai su/tire in partea in&erioara a trupului
0ractic, corpul e"otional invaluie spatial, o"nidirectional, trupul &izic
Ener*ia speci&ica corpului e"otional este alcatuita din &or"atiuni &u"urii, de culoare rosie, *al/ena si al/astra care nu se
a"esteca intre ele Aceste &or"atiuni colorate, care apar ca niste norisori, e"it sunete si par&u"uri di&erite Atunci cand o"ul
are e"otii sau trairi su&letesti, la nivelul corpului e"otional se produc "odi&icari rapide ale con&i*uratiei &or"elor, culorilor,
sunetelor si "irosurilor norisorilor colorati Aceste "odi&icari se produc atat de rapid incat, in "o"entul in care doresti sa descri
o anu"ita con&i*uratie, aceasta s+a si sc(i"/at
Fiecare stare su&leteasca are o anu"ila con&i*uratie speci&ica %a nivelul corpului e"otional se produc sc(i"/ari &ul*eratoare
de culori, "irosuri sau sunete Ast&el, in &unctie de starea e"otionala a o"ului, norisorii colorati isi sc(i"/a rapid culoarea,
vi/ratia si con&i*uratia, respectiv sunetul si "irosul Ei se deplaseaza rapid in interiorul corpului e"otional, i"pre*nand uneori
corpul eteric ,ar, in "o"entul in care i"pre*neaza nivelul eteric, norisorii devin "ult "ai &luizi si intrucatva di&eriti de "odul
in care se prezinta la nivelul corpului e"otional
Ast&el, la persoanele care au intr+un "o"ent oarecare senzatii, dorinte si senti"ente ne*ative + de an*oasa, spai"a, &rica,
teroare + norisorii de la nivelul corpului e"otional se coloreaza in culori intunecate, urate, e"itand in acelasi ti"p sunete <oase si
dizar"onice, ase"anatoare sirenei ra*usite a unui vapor care paraseste rada unui port Mirosul sau devine aproape pestilential
,ar, in "o"entul in care o"ul este /ine dispus si percepe lucruri placute sau se si"te con&orta/il, corpul e"otional capata
culori &ru"oase, vii, desc(ise, iar sunetul devine &oarte "elodios, ca si cu" ar &i e"anat de "ii de clopotei de ar*int, e"itand in
acelasi ti"p un "iros de &lori de pri"avara
Corpul astral + nu"it uneori corp al dorintelor + este o "ani&estare directa a corpului+du( al o"ului In el se "ani&esta trairi
su&letesti le*ate de placere, neplacere, si"patie, nesi"patie 0rivit dintr+o anu"ita perspectiva, s+ar putea spune ca acest corp
este "ai de*ra/a un corp psi(o+"oral decat unul al dorintelor si al pasiunilor Corpul astral &or"eaza o unitate cu corpul
e"otional, dar cercetate prin clarvederea eterica, apar independente atat ca structura, cat si ca paleta coloristica
Corpul astral este situat, spatial, i"ediat dupa corpul e"otional Intr+un &el, corpul astral &or"eaza o unitate si cu corpul
"ental in&erior Este ceea ce (indusii au denu"it 2a"a+"anas, adica corpul senti"ent+ratiune
Corpul astral este alcatuit din &or"atiuni colorate de ener*ie care nu se a"esteca unele cu altele Atunci cand o persoana este
plina de suparare sau de ura, &or"atiunile noroase de la nivelul corpului astral se trans&or"a in culori inc(ise, &oarte urate,
e"itand sunete &oarte <oase, aproape *rotesti, la &el ca si corpul e"otional
,i"potriva, in "o"entul in care o persoana iu/este sincer o alta persoana, corpul astral devine un /ul*are stralucitor de
culoare tranda&irie, cu o pelicula ar*intie pe "ar*ine In acest caz, "irosul e"is sea"ana cu un suav par&u" de tranda&iri, iar
sunetul este &oarte "elodios, distin*andu+se un &el de "elodie ce se repeta parca la in&init# AAAEEEOOO Aceasta "elodie, ce
se aude ca pe un &ond de (arpe si rasuna si"ultan din "ai "ulte locuri al corpului astral, poate &i re*asita in planul astral al
structurii aurice a pa"antului
In&or"atiile provenite din "ediul e.o*en sunt -procesate- prin inter"ediul c(a2relor In "o"entul in care o c(a2ra
"eta/olizeaza o in&or"atie, o trans"ite prin inter"ediul corpului astral la corpul+du(, a carui reactie este instantanee
Corpul astral este ase"anator unei "e"/rane de di&uzor care vi/reaza in "o"entul in care i"pulsurile electro"a*netice se
trans&or"a in sunete 0ri"ind i"pusurile din "ediu, prin inter"ediul c(a2relor, corpul astral vi/reaza si se coloreaza in &unctie
de natura i"pulsului pri"it Intrucat i"pulsurile pri"ite sunt senti"ente, aceasta insea"na ca &iecare norisor sau &or"atiune
ener*etica ce apare la nivelul corpului astral re&lecta intr+un "od e.tre" de clar senti"entele persoanei respective,
Corpul "ental intelectiv apare ca un &el de (alou, "ai "are in re*iunea superioara a corpului, in special a capului, de culoare
*al/ena, in &unctie de nivelul de dezvoltare "entala a o"ului Acesta este "entalul intelectiv liniar, atat de apreciat in lu"ea
"oderna
Rolul corpului "ental este acela de a re&lecta *andurile le*ate de lu"ea &izica Corpul "ental in&erior este o*linda *andurilor
o"ului %ocul lui este intre corpul e"otional si corpul astral cu care &uzioneaza Cu", de re*ula, nu se poate vor/i despre
senti"ent pur sau *andire intelectiva pura, corpul "ental in&erior &or"eaza o unitate cu corpul astral
Ener*ia &luida a corpul "ental este &oarte &ina, precu" &u"ul de ti*ara Are un "iros &oarte puternic de iod In "o"entul in
care o"ul are o idee, c(a2ra "anipura e"ite o anu"ita vi/ratie, iar in ener*ia &luida a corpului "ental se &or"eaza nenu"arate
e.plozii lu"inoase, ca un &el de stropi colorati pe *ea"ul unui par/riz Corpul "ental intelectiv nu &unctioneaza decat cu
*anduri ce tin de intelect, adica cu *anduri ce au drept suport realitati ale lu"ii &izice Mentalul intelectiv co"/ina, separa,
20
sintetizeaza, analizeaza
,esi initial are o culoare verzuie, &luidul ener*etic al corpul "ental devine *al/en si se dilata, contopindu+se atat cu corpul
astral, cat si cu corpul e"otional Cu", o"ul are in per"enenta senzatii, senti"ente, dorinte, *anduri sau idei, cele trei ele"ente
co"ponente sunt unite si par sa &unctioneze i"preuna, "otiv pentru care &oarte "ulti autori considera ca au de+a &ace cu un
sin*ur corp auric
,in reunirea celor trei corpuri, apar "iliarde de stropi "ulticolori care tind sa se departeze la o anu"ita distanta de aura, in
&unctie de puterea "entala a o"ului care le e"ite =andurile rele sunt inc(ise la culoare, e"it un sunet &oarte <os si au un "iros
*reu de &runze putrezite =andurile de dra*oste &izica au o culoare portocalie si un "iros ase"anator sapunului de casa ,e
alt&el, acest "iros se si"te si la nivelul &izic, persoanele -curate- su&leteste si "ental e"it in "od re*ulat un "iros de sapun, ca
si cu" s+ar &i spalat de curand
Corpul "ental superior are culoare aurie, invaluie ca un &el de (alou corpul "ental intelectiv, in &unctie de nivelul evolutiv al
o"ului In *eneral, oa"enii poseda un corp "ental superior destul de "ic
Corpul "ental superior este re&lectarea iu/irii se"enilor, dar si a ridicarii in lu"ea conceptelor, a ratiunii pure, intr+un cuvant
a ridicarii de la particular la *eneral si de la concret ta universal
Corpul "ental superior apare ca un &el de structura aurica situata deasupra corpului "ental intelectiv, pe care+l inveleste
precu" o "anta Corpul "ental superior se intinde la o distanta de circa sase+sapte centi"etri de corpul "ental intelectiv
Corpul "ental superior are o culoare tranda&iriu+aurie, si un "iros de dulceata sau de za"/ile )unetul e"is de acest corp
auric este ca un &el de sunet produs de o (arpa, ce pare a veni din toate partile invaluindu+te ca si cu" ai asculta o "elodie cu
a<utorul unor casti stereo
Corpul "ental superior pare sa e.pri"e dra*ostea neconditionata pentru toate &iintele vii 0e de alta parte, corpul "ental
superior per"ite celui ce il poseda sa intelea*a lu"ea prin inter"ediul conceptelor a/stracte, nele*ate in vreun &el de lu"ea
"ateriala ,ar, intrucat re&lecta si iu/irea neconditionata &ata de intrea*a lu"e si &ata de toate &iintele din cos"os, se poate
intele*e ca, caracteristica principala a corpului "ental este ceea ce in li"/a<ul o"enesc s+ar putea nu"i iu/ire+intelepciune
O"ul nu poate patrunde cu *andirea pura, cu ratiunea pura la intele*erea cos"osului decat in cazul in care aceasta *andire
este invaluita de iu/ire Iu/irea+intelepciune este sin*ura -ar"a- prin inter"ediul careia cos"osul, in s&arsit, incepe sa se
desc(ida ,ar, acest tip de intelepciune+iu/ire apare nu"ai la un anu"it "o"ent al evolutiei o"ului Mai "ult de saptezeci la
suta din oa"eni nu au inca acest corp auric, el &iind do/andit doar in "o"entul in care ura, "ania si rautatea sunt treptat
eli"inate
Corpul spiritual, de culoare ar*intie, invaluie ca un (alou corpul "ental superior Apare clarvederii eterice intr+un "od
ase"anator e&ectului de coroana, care se "ani&esta in ti"pul unei eclipse de )oare, ca un &el de stralucire ar*intie care invaluie
corpul "ental superior
In *eneral, corpul spiritual se &or"eaza si apare "ai /ine structurat la cei ce practica ru*aciunea crestina !neori apare de la o
varsta &ra*eda 0reotii crestini au acest corp spiritual &oarte "are, du/lu sau triplu &ata de ceilalti oa"eni
0rin clarvedere, corpul spiritual se poate o/serva stralucind deasupra corpului "ental superior ca o /anda &ina de lu"ina
ar*intie Corpul spiritual este le*at inti" de ele"entului iu/ire, dar nu de ele"entul "ani&estat de re*ula in lu"ea &izica prin
iu/irea carnala, ci de acea iu/ire perena care sta la te"elia cos"osului si pe care, acu" 2000 de ani, Iisus 4ristos a sadit+o in
ini"ile tuturor oa"enilor, ca un dar de nepretuit pe care Fiul lui ,u"nezeu l+a adus u"anitatii
Totusi, &oarte putini oa"eni poseda un corp spiritual /ine conturat !nii oa"eni au corpul spiritual de cativa centi"etri, dar
e.ista si oa"eni care poseda un corp spiritual de un "etru E.ista si oa"eni, la care corpul spiritual atin*e treizeci de "etri, iar
radiatiile sale se intind "ult "ai departe
Culoarea corpului spiritual este ar*intiu sclipitor si pare &or"at din "iliarde de straluciri ce supara privirea, precu" zapada
prospat asternuta in /ataia razelor soarelui Corpul spiritual e"ite un sunet ase"anator unei tra"/ite si are un "iros ce aduce cu
"irosul &a"iliar de vin rosu i"/i/at in paine proaspata si calda, &acuta in vatra Alteori, corpul spiritual e"ite un sunet ce
sea"ana cu un OOOO prelun*, ca o e.cla"atie de ui"ire sau ca susurul unui izvor de "unte, care clipoceste vesel si <ucaus
Corpul spiritual este in le*atura directa cu corpul astral 0ractic, corpul spiritual este un &el de corp eteric trans&or"at de
vointa si de li/erul ar/itru al o"ului El indica cu precizie cat din instinctele pri"are, din dorintele si din pasiunile e.plozive ale
o"ului au &ost do"inate in decursul procesului evolutiv u"an
)iste"ul de protectie sa/lon nu este un corp, ci un siste" de &or"a *lo/ulara de linii ce se suprapun intr+o retea de plase care
incadreaza intre*ul corp auric Acesta structura are o &ru"oasa culoare al/astru+verzui inc(isa
)iste"ul de protectie sa/lon contine, ca un &el de ne*ativ al unei &oto*ra&ii, toate &or"ele e.istente la nivelul trupului
)tructura sa/lon apare ca un &el de "odel ar(etipal sau paradi*"atic al trupului "aterial ,aca o celula sau un *rup de celule al
trupului este distrus, daca o"ul su&era un accident, o operatie sau o de&or"are a unui or*an sau *rup de ora*ane, datorita acestei
structuri sa/lon, trupul se poate re&ace si isi poate redo/andi &or"a si structura initiala
,aca o rana sau o operatie se vindeca rapid nu se datoreaza, cu" cred unii nu"ai si"plei -intelepciuni- sau inteli*ente a
"ateriei, ci se datoreaza in principal &aptului ca, undeva, la un anu"it nivel auric, e.ista o structura "atriciala in care sunt
i"pri"ate toate in&or"atiile re&eritoare la trupul &izic, in&or"atii pe /aza carora ener*ia &or"atoare a trupului, &orta
palas"uitoare de viata, poate opera insanatosirea Rolul siste"ului sa/lon este de a sustine si de a ali"enta intrea*a structura a
aurei ,espre acest corp se poate spune ca este al&a si o"e*a deoarece sustine toate celelalte corpuri aurice
)iste"ul de protectie sa/lon are &or"a unui *lo/ alun*it la a"/ele capete, &or"at din "ii si "ii de &ire stralucitoare El esle
sustinut de linia divina Mirosul structurii sa/lon este ase"anator o.i*enului curat, care poate &i respirat pe var&urile "untilor
Are o culoare roz aurie si un sunet ase"anator a "ii de c(i/rituri ce se aprind necontenit, unul dupa altul
Corpul eteric superior este ulti"ul invelis auric care poate &i o/servat prin clarvederea eterica Corpul eteric superior are o
*rosi"e de apro.i"ativ zece centi"etri, &iind &or"at din "iliarde de particule "ici de lu"ina "ata, care apar de nicaieri
Culoarea acestui corp este in continua sc(i"/are, iar lu"inozitatea particulelelor "ici de lu"ina, care tind la un "o"ent dat
sa se u"&le si sa se spar*a ca niste /alonase de sapun, creeaza i"presia unei anu"ite culori ce nu poate &i deter"inata cu
21
precizie, intrucat nu sea"ana cu ni"ic e.istent in lu"ea "ateriala
)unetul e"is de acest corp aduce cu un &el de "elodie nepa"anteana, un &el de "uzica a s&erelor sau a in*erilor, ce pare a &i
co"pusa de un =eniu cos"ic, care insa nu are nici un corespondent cu lu"ea &izica si cu ceea ce noi nu"i" "uzica Aceste
sunete "elodioase se repeta la in&init, sunetele triste si parca tan*uitoare alternand cu alte sunete, voioase si z*lo/ii
Mirosurile e"ise de acest corp sunt e.tre" de par&u"ate, ase"anatoare cu cele ale unor &ructe sau &lori ce nu e.ista in lu"ea
terestra, dar care vor apare candva, in viitor Este ca si cu" =eniul cos"ic ar arata o"ului cu" vor "irosi &lorile si &ructele intr+
un viitor nedeter"inat sau cu" se va auzi "uzica viitorului, aunci cand, dupa cu" sta scris in cartile sacre ale crestinis"ului, va
apare -un pa"ant nou si un cer nou-
Ini"a aurica + desi ter"enul de ini"a este i"propriu, &iind &olosit "ai "ult in sensul "eta&oric de ini"a a &iintei decat de
ini"a ca or*an &izic al trupului + este un ele"ent despre care, cel putin pana in acest "o"ent, nu s+a "ai spus ni"ic Ter"enul
de ini"a aurica a &ost dat de catre 'e*(etorii din %u"ea eterica, dar ter"enul cel "ai adecvat intele*erii noastre u"ane pare sa
&ie cel de ini"a a &iintei
)a ne i"a*ina" ca, in <urul trupului nostru, la o distanta de cativa centi"etri de trup, c(iar la nivelul ini"ii &izice, se a&la o
/ila lu"inoasa care e.ecuta o "iscare de rotatie continuua 0entru clarvederea eterica, asa si este# in <urul trupului o"ului se
roteste neincetat o /ila stralucitoare, pe o or/ita apropiata de li"ita corpului eteric
Aceasta /ila lu"inoasa ce se roteste neincetat, are dia"etrul de apro.i"ativ $+1 "ili"etri Ce este cel "ai interesant la /ila
stralucitoare pe care 'e*(etorii din lu"ea eterica o denu"esc ini"a aurica, este &aptul ca, rotindu+se cu "are viteza in <urul
trupului, e"ite un -/ip- &oarte scurt in "o"entul in care a<un*e in dreptul ini"ii &izice
Ini"a aurica arata ca un &el de satelit "inuscul care or/iteaza cu viteza in <urul trupului si care, la &iecare /ataie a ini"ii
&izice, se a&la e.act in dreptul or*anului &izic al ini"ii pentru a e"ite un /ip &oarte scurt 0ractic, ini"a &izica, i"preuna cu ini"a
aurica pulseaza i"preuna
,ar, rolul ini"ii aurice nu tine de /una &unctionare a ini"ii &izice, ci de &actorul constientei 0ractic, ini"a aurica pare sa &ie
le*ata de &unctionarea corpului constientei In "o"entul in care o"ul devine constient de un lucru anu"e, ini"a aurica se
"ani&esta e"itand un &el de e.plozie lu"inoasa ce creeaza &ul*ere ener*etice
C(iar prin inter"ediul acestei interactiuni continue, se &or"eaza *andurile oa"enilor, e.pri"ate la nivelul auric 0rin acest
proces continuu, spun 'e*(etorii din lu"ea eterica, o"ul invata tainele lu"ii "ateriale Fireste, acest proces se des&asoara
&ul*erator de repede, aproape instantaneu, &iind destul de *reu de prins de privirea unui o" care poseda clarvederea eterica
Acesta este un proces &oarte su/til, care are loc la nivelul "icroscopic al aurei si, &ara e.plicatiile 'e*(etorilor din lu"ea eterica,
ar &i &ost destul de *reu, daca nu i"posi/il, de surprins in cuvinte
>anda de lu"ina din <urul capului este o structura aurica &oarte co"ple.a, care apare intr+un "od ase"anator cu inelul
planetei )aturn %a &el ca si ini"a aurica, /anda de lu"ina din <urul capului este un ele"ent al structurii ortoe.istentiale u"ane
despre care nu s+a spus ni"ic pana in prezent
In <urul capului &iecarui o" *raviteaza 11 stelute stralucitoare care tin de nivelul cuantic al corpului du( Fiecare dintre cele
11 stelute are propria sa stralucire, propria sa culoare, propriul sau sunet speci&ic si propriul sau "iros Cele 11 stelute, a caror
stralucire este "ai pala decat a corpului du(, pulseaza rit"ic ca niste /lituri care e"it <er/e de lu"ini "ulticolore Fiecare dintre
cele 11 stelute lu"inoase are dia"etrul de "a.i"u" un centi"etru
Intre toate cele 11 stelute se &or"eaza &las(uri lu"inoase discontinue care, de la distanta, dau i"presia unei /enzi continuue
de lu"ina cu irizari "ulticolore, intr+un &el, /anda din <urul capului se asea"ana cu inelul planetei )aturn, care este &or"at din
"iliarde de particule ce *raviteaza datorita &ortei de atractie a planetei, dand i"presia unei /enzi continue %a copiii "ici, /anda
de lu"ina este "ai apropiata de cap, dar, o data cu trecerea ti"pului, se departeaza pana ce, la /atranete, este "ai departata de
cap
Rolul celor 11 stelute este Dprintre alteleE de a inre*istra, ca niste ca"ere de &il"at, toate eveni"entele vietii o"ului, de la
nastere pana la "oarte Tot ceea ce &ace o"ul se inre*istreaza prin inter"ediul celor 11 stelute stralucitoare, viu colorate
,atorita activitatii acestor stelute, o"ul este capa/il, i"ediat dupa pra*ul "ortii, sa+si a"inteasca eveni"entele e.istentei sale,
dar nu ca vazute prin inter"ediul oc(ilor &izici, ci ca si cu" ar &i inre*istrate de undeva de sus, de deasupra capului sau ,in
acest punct de vedere, ca"pul lu"inos de stelute ce incon<oara &runtea o"ului pare a &i in relatie directa cu corpul cauzal al
o"ului, locul unde se inre*istreaza toate eveni"entele vietii
Fiecare steluta are rolul ei speci&ic, &iind -specializata- pe o anu"ita activitate u"ana Atunci cand o"ul rosteste un cuvant,
inelul de lu"ina din <urul &runtii vi/reaza In "o"entul in care un o" se enerveaza, unele stelute vi/reaza violent, e"itand
culori "urdare, sunete <oase, c(iar *rotesti, si "irosuri urate In acest caz, e"isiile stelutelor din <urul capului se trans"it la
distanta, reusind sa spar*a aura persoanelor din prea<"a
,ar, in cazul in care o"ul este vesel, rade sau *lu"este, stelutele e"it culori placute, sunete cristaline si "irosuri par&u"ate
In cazul in care o"ul se roa*a, toate stelutele devin ar*intii, &oarte lu"inoase, e"anand in acelasi ti"p sunete ase"anatoare
clipocitului unui rau ce co/oara vesel printre stanci si un "iros oarecu" ase"anator stru*urilor ta"aiosi In ti"pul ru*aciunii,
intrea*a /anda lu"inoasa se coloreaza tranda&iriu si e"ite un "iros ase"anator painii calde a/ia scoasa din cuptor
Corpul (aric In a&ara structurilor aurice descrise anterior, structuri aurice ce tin de &iziolo*ia aurei u"ane a o"ului incarnat
in trup "aterial, "ai e.ista o structura aurica, ce apare, doar in anu"ite "o"ente, structura care nu este *enerata de siste"ul
aurei o"ului, ci este independenta
Aceasta structura este ceea ce vo" denu"i a &i corpul (aric al plaselor "esianice Corpul (aric nu apare decat in "o"entele
in care o"ul se roa*a El este &or"at dintr+o structura i"pletita de plase "esianice
Corpul (aric nu &ace parte din structura aurica u"ana, ci se &or"eaza instantaneu doar in "o"entul in care o"ul rosteste cu
voce tare o ru*aciune crestina sau in "o"entul in care rosteste cu voce tare nu"ele lui Iisus 4ristos
Corpul (aric al plaselor "esianice, care pare "ai de*ra/a un &el de radiatie, apare instantaneu, ca si cu" s+ar &or"a intr+o alta
di"ensiune El nu are de+a &ace strict cu aura o"eneasca si nu este *enerat de ea
Corpul (aric este un corp du/lu# e.ista un strat interior + adica orientat spre aura u"ana + care are culoarea "etalului topit si
22
un strat e.terior, de culoarea al/a stralucitoare )tratul (aric de culoarea "etalului topit are o *rosi"e ca" de un lat de pal"a,
&iind &or"at din &or"atiuni noroase, ca un &el de a/uri care apar instantaneu de nicaieri Al doilea strat, stratul e.terior, are ca"
aceeasi *rosi"e, &iind co"pus din "iliarde de /ilute de *enul ato"ilor "ateriali, care se deplaseaza &oarte repede si care se
ciocnesc intre ele
In "o"entul in care se rosteste cu voce tare nu"ele II)!), se &or"eaza plasa "esianica de culoare rosie, iar in "o"entul in
care se rosteste nu"ele 4RI)TO) se &or"eaza plasa de culoare al/a Cele doua plase "esianice apar doar pe durata ru*aciunii
%a tipurile de ru*aciune necrestine nu s+a re"arcat &or"area plaselor "esianice
Aspectul stratului e.terior este de o claritate e.ceptionala, &iind oarecu" ase"anator cu "ii si "ii de cristale &oarte &ine de
*(eata care se &or"eaza instanteneu la te"peraturi <oase Al doilea strat "esianic este le*at de c(a2ra ana(ata din partea stan*a,
situata in dreptul ini"ii Acest al doilea strat apare instantaneu nu"ai la cei care se roa*a in sens crestin si nu"ai pe durata
ru*aciunii
Corpul (aric al plaselor "esianice apare la o"ul care se roa*a prin inter"ediul vocii, rostind nu"ele lui ,u"nezeu sau Iisus
4ristos, indi&erent de li"/a pe care o &olosesc El nu se &or"eaza insa la cei ce se roa*a "ental sau in *and
,upa ce s+a inc(eiat ru*aciunea, corpul "esianic dispare la &el cu" a aparut# instanteneu si de nicaieri, ca si cu" acest corp
protector ar &i &ost i"pru"utat de Cineva cu care, pe durata ru*aciunii, o"ul ar &i rezonat instantaneu
Rolul acestui corp "esianic pare sa &ie cel de protectie El pare a prote<a aura u"ana, prea sla/a, de in&luentele provenite din
e.terior Nu pare a actiona asupra altor corpuri aurice sau a interactiona cu ele, dar asupra acestui su/iect "ai sunt "ulte lucruri
de cercetat
,eter"inarea nivelului evolutiv u"an
Recapituland, in concluzie, cele a&ir"ate anterior, se poate spune ca structura aurica a o"ului este &or"ata din ur"atoarele
ele"ente co"ponente#
1)piritul este un invelis s&eric nu "ai "are decat o "in*e de pin* pon*, &oarte stralucitor, situat in centrul &iintei u"ane,
undeva in re*iunea pieptului
2Invelisul spiritului apare clarvazatorului ca o "e"/rana ener*etica &oarte su/tire care inveleste spiritul
$Corpul cauzal este depozitarul "e"oriei ancestrale a o"ului, de &or"a unei s&ere ce cuprinde invelisul spiritului si spiritul
insusi
Aceste trei s&ere se a&la insa situate pe trei planuri cuantice di&erite, ast&el incat arata ca si cu" ar &i trei s&ere de sine
statatoare care ocupa acelasi spatiu, dar care, vizi/ile in planul "aterial prin clarvedere, par a &i incluse una in alta
1Corpul du( este corpul dia&an de lu"ina, purtator al spiritului de la pri"a incarnare in Terra aurica pana la ulti"a Corpul
du( este invelisul de &or"a u"anoida al o"ului atat in lu"ea "ateriala, cat si in lu"ea spirituala, dupa "oarte
5%inia ,ivina este ca un &el de linie laser e.tre" de stralucitoare care vine de undeva din inalt, trece e.act prin centrul
spiritului si, i"plicit, prin centrul invelisului spiritului, corpul cauzal si corpului+du( si se continua in pa"ant Alaturi de linia
divina "ai este vizi/ila o vec(e linie divina, care astazi nu "ai are nici un &el de &unctionalitate Ea pare sa &i &ost in &unctiune
candva, in trecutul u"anitatii
7 )u&letul este re&lectarea pentru o sin*ura e.istenta a corpului du( )u&letul este &or"at din cinci structuri aurice distincte#
1)teaua su&letului, o stea stralucitoare situata la nivelul larin*elui, care este su&letul propriu+zis
2Corpul cauzal al su&letului, de &or"a unui cocon ce invaluie )teaua su&letului, care este depozitarul a"intirilor su&letului
din prezenta e.istenta sau, pentru a &olosi li"/a<ul actual, su/constientul
$Mantaua su&letului este du/lura corpului+du( pentru prezenta e.istenta, ca un &el de &anto"a ce invaluie corpul eteric al
o"ului
1Corpul o*linda al constientei arata ca un &el de antena para/olica ce invaluie intrea*a supra&ata a aurei o"ului
5Corpul &lacara al constiintei arata ca un &el de &lacara aurica ce izvoraste direct din steaua su&letului, pana la o inalti"e
de apro.i"ativ 20 de centi"etri
8Corpul eteric+vital este du/lura e.acta a corpului "aterial, care contine contrapartea ener*etica a tutoror or*anelor trupului
%a nivelul corpului eteric+vital sunt situate nadisurile + canale ener*etice prin care circula "ai "ulte tipuri de ener*ii vitale + si
c(a2rele
9Corpul "aterial este percepti/il prin or*anele de si"t
;Corpul e"otional contine re&lectarea dorintelor, e"otiilor pri"are, pasiunilor u"ane pe ti"pul e.istetei incarnate a o"ului
10Corpul astral este e.presia aurica, pe ti"pul vietii unui o" a corpului du( prin inter"edeiul su&letului si corpului eteric
11Corpul "ental, -corpul *andurilor-, re&lecta intelectualitatea o"ului
12Corpul "ental superior re&lecta "odul in care o"ul se inte*reaza ordinii naturale si se si"te una cu tot ce e.ista in
cos"os In "asura in care recunoaste interior ca in cos"os toate sunt una, o"ul poseda intuitia drept principal instru"ent de
cunoastere
1$Corpul eteric sa/lon este patternul in&or"ational al corpului eteric 'izi/il prin clarvedere arata ca un &el de ne*ativ
&oto*ra&ic al corpului eteric
11Corpul spiritual este corpul astral trans&or"at # "ari"ea sa indica cat din ci"pul astral al o"ului, ce contine dorinte si
pasiuni, a &ost trans&or"at prin activitatea u"ana constienta si voluntara
15Corpul eteric superior arata ca un &el de du/lura deoca"data destul de palida a corpului eteric El este un corp eteric
trans&or"at
15Ini"a aurica arata ca o /ituta care se invarte in <urul o"ului la nivelul pieptului
17>anda de lu"ina din <urul capului contine 11 stelute stralucitoare precu" o centura de asteroizi in <urul unui siste" solar
18 Corpul (aric al plaselor "esianice este &or"at din doua plase distincte care apar in "o"entul ru*aciunii crestine sau al
2$
rostirii nu"elui lui Iisus 4ristos sau al lui ,u"nezeu
Inainte de nastere, o"ul este &or"at din ur"atoarele ele"ente co"ponente# spirit, corpul spiritului, corpul cauzat si corpul
du( Corpul du( poseda o anu"ita culoare, in &unctie de nivelul evolutiv al o"ului respectiv, iar aceasta culoare nu se "odi&ica
pe ti"pul vietii o"ului
,upa doua+trei sapta"ani de la "o"entul conceptiei, incepe sa se &or"eze corpul eteric, a carui desavarsire este inc(eiata in
"o"entul nasterii In "o"entul nasterii &izice, se naste su&letul, care este re&lectarea pentru o sin*ura e.istenta a corpul+du(
Mai intai se &or"eaza steaua su&letului si corpul cauzal al su&letului, apoi, instantaneu, ca un &et de lic(id care se i"prastie pe o
&or"a oarecare, se &or"eaza corpul su&letului
0e durata vietii o"ului, &iecare corp auric este le*at de &unctionarea si de activarea unei c(a2re corespondente ,e &apt,
&iecare corp auric se &or"eaza in "od e&ectiv prin inter"ediul c(a2rei corespondente Ast&el, corpul eteric este le*at de c(a2rele
svadistan si "anipura Cele doua c(a2re nu sunt prea departe una de alta, &unctionand oarecu" in tande" Corpul astral si
"entalul in&erior + ceea ce (indusii nu"esc Ia"a+"anas+ este le*at de c(a2ra "anipura Corpul "ental superior este le*at de
c(a2ra ana(ata Corpul spiritual este le*at de vis(uddi
%a o"ul actual e.ista corpuri care inca nu s+au &or"at, si care sunt in relatie cu a<na c(a2ra, respectiv cu sa(asrara Ast&el,
corpul spiritual este o contraparte a corpului astral + un corp astral trans&or"at +, iar corpul eteric superior este in le*atura cu
corpul eteric vital + un corp eteric trans&or"at Corpul eteric trans&or"at, precu" si corpul astral trans&or"at vor constitui,
candva, in viitorul speciei o"enesti, ve(iculele o"ului de "ani&estare constienta
,ar, in&or"atii i"portante cu privire la &iinta o"ului si la structura sa ener*etico+in&or"ationala pot &i cercetate o/servand si
"odul in care apare o"ul dupa "oarte
In "o"entul "ortii, corpul eteric se desprinde de trup Toate c(a2rele corpului eteric se stin* Instantaneu sau in cateva
&ractiuni de secunda inainte de acel "o"ent, toate corpurile aurei e.terioare sunt resor/ite prin c(a2re in su&let Nu dupa "ult
ti"p, la randul sau, su&letul se desprinde de intre*ul an*rena< care co"pusese &iinta u"ana
,upa "oarte, toate straturile aurice e.terioare + corpul e"otiilor, corpul astral al dorintelor, corpul "ental intelectiv, corpul
"ental superior, corpul spiritual + sunt resor/ite in su&let si apoi in corpul du( prin c(a2rele care candva le+au produs
I"ediat dupa "oarte, su&letul trans"ite corpului du(, prin inter"ediul c(a2relor, toate in&or"atiile acu"ulate in e.istenta ce
toc"ai s+a inc(eiat ,upa acel "o"ent, su&letul -*olit- de in&or"atii ra"ane ca un &el de &anto"a, aparenta a su&letului din
ti"pul vietii, care vor/este neinteli*i/il, pastrand o va*a a"intire din personalitatea &izica )u&letul continua sa rataceasca o
perioada de ti"p, dupa care, la &el ca si corpul eteric, se desco"pune
)trans le*at de trup, corpul eteric inca reproduce or*anele interne ale acestuia, c(iar daca par -stinse-, iar &anto"a su&letului
care are doar aparenta u"anoida, o &or"a va*a de ou, din care se vad doar oc(ii, continua sa (aladuie, ca o &runza purtata de
vant, incoace si incolo In ti"p ce &anto"a su&letului continua sa rataceasca o perioada, plan*and si vor/ind &ara noi"a,
re"iniscenta a personalitatii terestre a o"ului, corpul eteric ra"ane lan*a trup, pana ce va &i a/sor/it in entropia universala
Aceasta enu"erare succinta a ele"entelor ce co"pun &iinta o"eneasca din punct de vedere auric, la &el ca si trecerea in
revista, &oarte pe scurt, a "odului de &or"are a structurii aurice in cazul o"ului incorporat in trup "aterial, evidentiaza un &apt
e.tre" de i"portant pentru intele*erea co"pleta a &iintei unane# la /aza "ani&estarii o"ului in lu"ea "ateriala se a&la corpul
du(, trupul de lu"ina dia&ana, purtator al spiritului, in care se "ani&esta o"ul atat in lu"ea "ateriala, cat si in %u"ea de
-dincolo- Corpul du( are drept caracteristica de&initorie o anu"ita culoare speci&ica, in &unctie de nivelul evolutiv al o"ului
In ti"pul vietii o"ului, corpul du( nu poate &i o/servat cu &oarte "ulta claritate, &iind acoperit de aurele corpurilor e"otional
si astral E.ista o sin*ura zona, zona denu"ita vizorul de control, care este situata in centrul pieptului, in apropierea c(a2rei
ana(ata, prin care se poate vedea cu claritate culoarea corpul+du( Corpul du( poseda o culoare unica, care nu se "odi&ica de+a
lun*ul vietii o"ului
Toate celelalte structuri aurice poseda culori variate, care se succed cu "are viteza ,aca o"ul este suparat in acel "o"ent,
culoarea corpului astral si a corpului e"otional se "odi&ica, devenind intunecata, iar daca se concentreaza asupra unui lucrari,
rezolva o pro/le"a de "ate"atica sau citeste o carte, corpul "ental devine "ai "are si "ai lu"inos
Ast&el, aura e.terioara u"ana se "odi&ica cu rapiditate in &unctie de starile e"otionale sau a&ective "o"entane ale
individului, de activitatea sau de ocupatia sa dintr+un anu"it "o"ent si, /ineinteles, de nivelul de sanatate re&lectat la nivelul
corpului eteric
,ar, indi&erent in ce stare e"otionala, a&ectiva sau "entala se a&la o"ul in orice "o"ent al vietii sale, culoarea corpului du(
nu se "odi&ica Ea ra"ane aceeasi pe toata durata vietii
0ractic, culoarea nu este altceva decat e.presia cro"atica a unei ener*ii "odulate in&or"ational, iar o ener*ie "odulata
in&or"ational poseda o anu"ita lun*i"e de unda si o anu"ita &recventa Aceasta "odulare in aptitudine si in &recventa a unei
ener*ii se re&lecta in "ai "ulte "oduri, percepti/ile &ie prin or*anele de si"t &izice, &ie cu a<utorul unor instru"ente te(nolo*ice,
&ie prin clarvedere
Ast&el, a vor/i despre culoarea unui strat auric oarecare, despre culoarea corpului du( sau c(iar despre culoarea spiritului
u"an nu are de ce sa &ie c(iar atat de surprinzatoare pe cat ar parea la pri"a vedere Tot la &el de /ine s+ar putea vor/i despre
sunetul sau despre "irosul e"is de aceste structuri aurice ,e &apt, &iecarei culori ii corespunde un anu"it sunet si un anu"it
"iros speci&ic Culorile tuturor structurilor aurice o/serva/ile corespund culorilor spectrului solar, iar sunetele corespund notelor
*a"ei "uzicale E.ista o sinoni"ie per&ecta intre aceste ele"ente caracteristice, intrucat sunt &atete di&erite ale aceluiasi
&eno"en
Ori de vor/esti despre culori, ori de vor/esti despre sunete este acelasi lucru ,aca vo" vor/i "ai "ult despre culoarea unei
anu"ite structuri aurice nu insea"na decat ca autorii acestei carti nu au urec(e "uzicala si sunt a&oni si nu pot apro.i"a cu
precizie sunetul e"is de respectiva structura aurica ,ar, este de la sine inteles &aptul ca, prin si"tul auzului ce insoteste
clarvederea + clarauzul + se percepe si nota "uzicala sau sunetul ce insoteste culoarea respectiva
Totusi, culorile corpurilor+du( ale oa"enilor, desi conceptual sunt identice cu culorile spectrului solar, au nuante si straluciri
di&erite, ast&el incat pute" spune ca sunt nu"e sau denu"iri ale culorilor &olosite in lu"ea "ateriala 0entru realitatile
21
percepti/ile prin clarvedere nu e.ista intotdeuna un li"/a< e.act si o corespondenta /ine deter"inata cu cea ce se "ani&esta in
lu"ea &izica
0rin scanarea clarvazatoare a corpului du( al oa"enilor de catre Eu*en apare evident &aptul ca oa"enii nu suni e*ali ca nivel
evolutiv In *eneral se vor/este despre vec(i"ea spirituala a unui o" si despre e.perientele pe care acesta le+a do/andit de+a
lun*ul e.istentelor sale, atat ca spirit incorporat in "aterie, cat si ca spirit decorporat, in %u"ea de dincolo 0ro/a/il ca, in "od
nor"al, deter"inarea nivelului evolutiv al unui o" s+ar putea &ace nu"ai in cazul in care s+ar putea accesa in&or"atiile e.istente
la nivelul "e"oriei ancestrale individuale, care se a&la la nivelul corpului cauzal
Cercetarea prin clarvedere de catre Eu*en a unui "are nu"ar de oa"eni, a evidentiat &aptul ca, in&or"atiile situate la nivelul
corpului cauzal al o"ului sunt re&lectate in culoarea corpul du(, iar culoarea corpului du( a &lecarui individ re&lecta nivelul sau
evolutiv Este, desi*ur, vor/a despre nivelul evolutiv al o"ului ca individualitate
Ast&el, &olosind ca reper culorile spectrului solar, precu" si notele *a"ei "uzicale + culorile cu toate su/nuatele posi/ile, iar
notele "uzicale cu octavele corespondente + oa"enii pot &i i"partiti in &unctie de atri/utele speci&ice ale corpulul du(, vizi/il
clarvedereii eterice a lui Eu*en prin vizorul de control
Cu" e.ista sapte culori ale spectrului solar + rosu, portocaliu Doran<E, *al/en, verde, al/astru, indi*o si violet, se poate a&ir"a
ca e.ista sapte tipuri principale de corp du( si, i"plicit, de oa"eni Ast&el, se poate vor/i despre un tip de o" -rosu-, un tip de
o" -portocaliu- si asa "ai departe Fiecare dintre aceste *rupe principale de oa"eni+culori are, desi*ur, o "ulti"e de nuante
inter"ediare
Acu" nu tre/uie uitat insa un "ic -a"anunt-, iar acest -a"anunt- are o i"portanta de&initorie in intele*erea &iintei u"ane
Culoarea corpului du( indica ceea ce era o"ul inaintea prezentei incarnari in lu"ea "ateriala si nu ceea ce este o"ul in
"o"entul de &ata, sa spune" la varsta de treizeci si trei de ani In&or"atiile re&eritoare la prezenta e.istenta tre/uie cautate in
alta parte si anu"e la nivelul su&letului
)u&letul, in &apt corpul su&letului, are culoarea sa speci&ica dupa acelasi principiu )u&letul, care este re&lectarea evolutiei
u"ane in prezenta incarnare + personalitatea o"ului + capata o culoare speci&ica in &unctie de co"porta"entului o"ului )i
culorile speci&ice su&letului pot &i i"partite dupa acelasi principiu ca si corpul du(, cu sin*ura distinctie ca su&letul "ani&esta
culori, lu"inozitati si straluciri di&erite de cele ale corpului du(
0e ti"pul vietii o"ului, in&or"atiile rezultate din co"portarea si "ani&estarea o"ului in prezenta e.istenta + care se re&lecta
la nivelul su&letului +, nu sunt decat rar si niciodata inte*ral "eta/olizate si trans&erate la nivelul corpului du(, ast&el incat este
vor/a despre o evolutie oarecu" paralela ,e cele "ai "ulte ori, culoarea corpului du( nu corespunde cu cea a su&letului A/ia
in "o"entul in care, dupa "oarte, in&or"atiile su&letului sunt "eta/olizate prin c(a2re si trans&erate corpului du(, se "odi&ica
culoarea acestuia din ur"a
0erceperea culorii corpului du( si sta/ilirea nivelului evolutiv, poate &i corelata cu o alta constatare &oarte i"portanta,
realizata prin clarvedere de catre Eu*en 0rin clarvederea eterica, Eu*en poale o/serva cu", din c(a2ra "ulad(ara, situata la
/aza coloanei verte/rale, porneste ener*ia vitala, "ani&estarea lui Iundalini la toti oa"enii Aceasta ener*ie vitala urca
pro*resiv pe canalul )us(u"na, dar si pe toate celelalte canale secundare ale corpului eteric, activand toate c(a2rele intalnite in
cale Acest proces l+a" denu"it principiul ter"o"etrului
0e "asura ce ener*ia de viata urca pe )us(u"na, activand tot siste"ul de c(a2re, petalele c(a2relor se activeaza pe rand, in
"od treptat, si incep sa intre in activitate in &unctie de e.perientele o"ului si de "odul in care se co"porta in e.istenta sa
Mai "ult decat atat, cercetand structura aurica u"ana prin clarvedere, se poate sta/ili o corelatie &oarte se"ni&icativa intre
culoarea corpului du( si nivelul pana la care poate urca Ener*ia de viata, vivi&icand c(a2rele
Ast&el, este evident pentru un clarvazator ca e.ista sapte niveluri evolutive principale sau sapte clase evolutive si ca aceste
niveluri evolutive sunt ine.trica/il le*ate de siste"ul de c(a2re si de nivelul pana la care urca ener*ia de viata 0rocesul
parcur*erii siste"ului celor sapte c(a2re principale de catre ener*ia de viata, precu" si nivelul indicat de culoarea corpului du(,
l+a" denu"it paradi*"a evolutiei u"ane
Cu" nivelul evolutiv al &iecarui o" se re&lecta in culoarea corpului du(, tot ast&el u"anitatea in ansa"/lul ei poate &i
clasi&icata in sapte niveluri evolutive Fiecare dintre nivelurile evolutive corespunde activarii unei c(a2re si unei culori a
corpului du(
0entru a e.e"pli&ica procesul respectiv, pute" &olosi o co"paratie 0ute" co"para &iecare c(a2ra cu o clasa, iar &iecare
petala cu un tri"estru, in ti"p ce co"ple.ul celor sapte c(a2re poate &i co"parata cu ur"area cursurilor unei scoli 0arcur*erea
unei scoli corespunde cu activarea tuturor celor sapte c(a2re ale siste"ului u"an
In "od traditional, &iecare dintre cele sapte c(a2re corespunde uneia dintre culoarile spectrului solar Ast&el, &iecare clasa,
deci &iecare c(a2ra con&era corpului du( culoarea sa speci&ica In &iecare clasa, elevul parcur*e "ai "ulte tri"estre, &iecarui
tri"estru corespunzandu+i o petala
Ast&el, "ulad(arei ii corespunde culoarea rosie, svadistanului culoarea portocalie, "anipurci ii corespunde culoarea *al/en,
ana(atei ii corespunde culoarea aurie, lui vis(udi ii corespunde culoarea al/astru, a<nei ii corespunde culoarea indi*o si c(a2rei
sa(asrara ii corespunde culoarea al/
Fiecare dintre culorile de /aza are "ai "ulte nuante, in &unctie de nu"arul petalelor &iecarei c(a2re Ast&el#
"ulad(ara are 1 nuante de rosu, corespunzatoare celor 1 petale, ceea ce reprezinta cele 1 tri"estre ale clasei intaiA
svadistan are 7 nuante ce corespund celor 7 petale, ceea ce reprezinta cele 7 tri"estre ale clasei a douaA
"anipura are 10 nuante ce corespund celor 10 petale, ceea ce reprezinta cele 10 tri"estre ale clasei a treia A
ana(ata are 12 nuante ce corespund celor 12 petale, ceea ce reprezinta cele 12 tri"estre ale clasei a patraA
vis(udi are 17 nuante ce corespund celor 17 petale, ceea ce reprezinta cele 17 tri"estre ale clasei a cincea A
a<na are nu"ai 2 nuante ce corespund celor 2 petale, dar aceasta reprezentare este "ai "ult sc(e"aticaA
sa(asrara poseda, pro/a/il, daca ar &i sa ur"a" traditia, 1000 de nuante corespunzatoare celor 1000 de petale ce+i sunt
atri/uite Oricu", ceea ce se inta"pla dincolo de vis(udi, este deoca"data un "are "ister
0etalele c(a2relor sunt activate, in "od &oarte lent, de e.perientele vietii In "od nor"al, nu"ai e.perientele vietii si,
25
i"plicit, constientizarea e.perientelor pe care viata le pune in &ata o"ului, in con&or"itate cu nivelul sau evolutiv si cu 2ar"a
sa, sunt cele care activeaza sau -trezesc- petalele c(a2relor In "asura activarii petalelor c(a2relor, Ener*ia de viata pri"este un
nou i"puls, &iind atrasa de c(a2rele respective si urca prin nadisuri
0etalele "ai pot &i trezite si arti&icial, prin inter"diul unor te(nici de initiere individuala, precu" yo*a + prin rostirea unor
"antre care nu constituie altceva decat sinoni"ul sonor al sunetului de &ond al c(a2rei respective +, dar acest procedeu nu este
indicat, intrucat nu"ai e.perienta de o" incarnat este cea care poate con&eri in "od corect, in "od constient, activarea petalelor
Trezirea si activarea accelerata si arti&iciala a petalelor, respectiv a c(a2relor, &ara a constientiza "ersul evolutiv prin
inter"ediul e.perientelor de viata, duce la &or"area unei personalitati reci care poate atin*e -du"nezeirea &ara sa+l cunoasca pe
,u"nezeu-
0ercepand prin clarvedere eterica &iecare &iinta u"ana si avand in vedere acesti para"etri + ulti"a c(a2ra activata la acel
"o"ent, nivelul de urcare a Ener*iei de viata si culoarea corpului du(, asa cu" se vede prin 'izorul de control +, se poate
deter"ina nivelul evolutiv al unui o"
Cu" &iecare individ se a&la intr+una din cele sapte clase evolutive principale, iar &iecare clasa are o culoare do"inanta, a"
convenit sa denu"i" &iecare o" in &unctie de culoarea corpului spiritual Ast&el, e.ista un tip de o" rosu, un tip de o"
portocaliu, un tip de o" *al/en, un tip de o" auriu, un tip de o" al/astru, un tip de o" indi*o si un tip de o" al/ ,aca ar &i sa
reda" sintetic clasi&icarea nivelurilor evolutive u"ane, lucrurile ar sta in &elul ur"ator#
O"ul rosu, Clasa intai# O"ul senzatiilor si dorintelor /rute, a carui ener*ie de viata este situata su/ svadistan Acest tip de
oa"eni par sa se a&le la inceputul evolutiei
O"ul portocaliu, Clasa a doua # O"ul senzatiilor, po&telor necenzurate si se.ualitatii de/ordante, centrat in svadistan E.ista
sase nuante de portocaliu, corespunzand &iecarei petale a c(a2rei
O"ul *al/en, Clasa a treia# O"ul dorintelor si intelectului, a"estec speci&ic o"ului conte"poran, inteli*ent, a"/itios,
tenace
In "od nor"al ar tre/ui sa ur"eze un nivel evolutiv corespunzator culorii verde a spectrului solar Acest nivel insa nu e.ista
in prezent datorita intrarii in activitate a principiului e"anat de Iisus 4ristos prin c(a2ra ini"ii Nivelul evolutiv -verde- a
e.istat, intr+adevar, pana acu" 2000 de oni
C(a2ra ini"ii e"ite culoarea aurie, culoare care este -i"pru"utata- si de corpul du( al o"ului Ast&el, datorita unui principiu
"icrocos"ic si "acrocos"ic in acelasi ti"p, principiu introdus acu" 2000 de ani, nu "ai e.ista culoarea verde a corpului du(,
ci o culoare oarecu" co"pozita, indusa prin c(a2ra iu/irii de ceea ce a" putea denu"i 0rincipiul Iisus 4ristos
0rincipiul Iisus 4ristos este un ele"ent auric nou introdus datorita activitatii "acro+"icrocos"ice a celei de+a doua 0ersoane
a )&intei Trei"i, care este Iisus 4ristos, Cel care, acu" 2000 de ani, s+a incarnat in trup "aterial in lu"ea terestra
,upa Cruci&icarea, Moartea, Invierea si Inaltarea de acu" 2000 de ani, Iisus 4ristos in corpul )au de slava, conduce evolutia
u"ana din planul eteric al pa"antului, iar acesta este un "are "ister al lu"ii noastre
O"ul auriu, Clasa a patra# O"ul caruia incepe sa+i &unctioneze "entalul superior si care incepe sa intelea*a "ecanis"ele
acestei lu"i O"ul auriu, situat in clasa a patra, tre/uie sa stra/ata 12 tri"estre
O"ul al/astru, Clasa a cincea, la care, in a&ara "entalului superior, se dezvolta aspectul reli*ios, spiritual, al &iintei u"ane
O"ul al/astru tre/uie sa stra/ata 17 tri"estre
Incepand de la nivelul al/astru, o"ul incepe cu adevarat sa intelea*a aspectul divin al lu"ii, ceea ce insa nu se va inta"pla
cu adevarat decat in apropierea a<nei c(a2ra, deci din "o"entul in care o"ul trece de nivelul al/astru 10 in sus
,espre nivelurile superioare nu se pot spune prea "ulte lucruri acu" Oricu", se pare ca in "o"entul in care ener*ia de
viata atin*e a<na c(a2ra si corpul+du( atin*e culoarea indi*o, o"ul intele*e cu e.actitate de ce a venit in lu"e El intele*e de ce
s+a incarnat Iisus 4ristos in trup &izic acu" 2000 de ani In *eneral, oa"enii care trec de nivelul al/astru se retra* in "anastiri,
departe de z*o"otele si pasiunile vietii cotidiene
Totusi, in a&ara acestor sapte culori de /aza "ai e.ista si alte tipuri de culori, asupra carora nu vo" za/ovi prea "ult, pentru
ca sunt atipice Ast&el, oa"enii a&lati la pri"ele incarnari poseda la nivelul corpului spiritual culoarea "etalului topit, ceea ce
insea"na ca nu au inca toate cete patru petale ale "ulad(arei in activitate E.ista si un tip de o" "aron, o" care are in activitate
c(a2ra ana(ata din partea dreapta, c(a2ra e*ois"ului, o" care este unealta entitatilor luci&erice in lu"ea pa"anteasca
In decursul unei e.istente, o"ul "ediu a/solva ca" doua tri"estre dintr+o clasa, adica poate pune in activitate doua petale
ale unei c(a2re )+ar parea ca, asa cu" se prezinta astazi, in epoca "oderna, trupul &izic nu poate suporta "ai "ult
,aca ar &i sa &ace", statistic, la "odul *eneral, cu o "ar<a de eroare destul de "are, o clasi&icare a oa"enilor e.istenti la
nivelul unui oras de 1000000 de locuitori, structura ierar(ica u"ana s+ar prezenta in &elul ur"ator# oa"enii rosii# 9K, oa"enii
portocalii 29 K, oa"enii *al/eni peste 50 K, oa"enii aurii 7 K, restul &iind alte tipuri superioare Oa"enii "aro n+ar atin*e nici
ei "ai "ult de 2+$K
Capitolul $
TERRA A!RICA
1 Inceputul "uncii de dreapta invatatura
Turul de in&or"are
0aralel cu studierea a"anuntita a siste"ului auric u"an, Eu*en a continuat sa cerceteze pe indelete %u"ea eterica %a
apro.i"ativ o luna si <u"atate de la cere"onia de investire, Eu*en a &ost dus de catre In*erul =a/riel intr+o -'izita- de
in&or"are pe toate palierele aurei spirituale ale 0a"antului, sau dupa e.presia &olosita acolo, ale Terrei aurica Incepand cu luna
au*ust a anului 1;;1, Eu*en a inceput parcur*erea cararii initierii in tainele Terrei aurica + aura spirituala a 0a"antului +, sau,
27
pentru a &olosi e.presia In*erului =a/riel, a avut loc -inceputul "uncii de dreapta invatatura a Fiului Fe"eii pana la ter"inarea
sa in slava-
0e parcursul unei perioade destul de lun*i, care s+a intins pe cativa ani, Eu*en a &ost condus de In*erul =a/riel pe toate
nivelurile Terrei aurica, atat in %u"ea de dincolo + %u"ea astrala +, acolo unde locuiesc oa"enii, precu" si in re*iunile
superioare ale lu"ii spirituale Acest voia< in cele "ai di&erite zone si paliere ale cos"osului spiritual reprezinta un &el de tur de
in&or"are si in acelasi ti"p o initiere necesara in "arile taine ale -celeilalte lu"i-
,e+a lun*ul ti"pului, ast&el de -tururi de in&or"are- au &ost descrise in "ulte &eluri de "arii initiati ai lu"ii, ele re*asindu+se
si in "ulte scrieri ar(aice ale u"anitatii despre care, astazi, e.e*etii "oderni nu prea stiu ce sa creada, interpretandu+se &ie ca o
poveste &antezista scornita de &a/ulatia unui pastor din vec(i"e, &ie ca o rapire pe o nava e.traterestra
Turul de in&or"are nu este nici pe departe un &apt e.traordinar, asa cu" s+ar putea crede la pri"a vedere, ci, dupa toate
pro/a/ilitatile, pare a &i unul din episoadele o/li*atorii prin care tre/uie sa treaca un o" incarnat, atunci cand patrunde
-inta"plator- in cos"osul spiritual Indi&erent daca se initiaza in ti"pul vietii, daca trece printr+un episod de "oarte clinica sau
daca isi paraseste trupul la "oarte, o"ul tre/uie sa &ie supus turului de in&or"are, pentru a cunoaste structura cos"osului
ortoe.istential
Faptul ca o"ul este supus turului de in&or"are nu se datoreaza cine stie carui arti&iciu *ratuit sau &aptului ca o"ul respectiv
este un -ales-, ci reprezinta un &apt necesar Necesitatea turului de in&or"are pare sa &ie *enerata de o le*e a cos"osului
spiritual, pe care &iecare individ tre/uie sa o respecte
Intr+un &el, si in lu"ea &izica se repeta acest procedeu atunci cand un o" se prezinta, de e.e"plu, la un nou loc de "unca
Noului an*a<at i se e.plica ce are de &acut si ce activitate are de des&asurat la noul loc de "unca ,e ase"enea, i se e.plica ce &el
de activitate se des&asoara in intreprinderea sau institutia respectiva pentru ca o"ul sa intelea*a )i sa constientizeze cat "ai /ine
ce are de &acut si care este rolul sau in or*ani*ra"a institutiei In "od nor"al, in acel tur de in&or"are, noului an*a<at i se
prezinta se&ii responsa/ili de /unul "ers al intreprinderii si principalele co"parti"ente de productie Nu"ai in acest &el, un nou
an*a<at se poate aco"oda rapid cu un nou loc de "unca si poate intele*e inca de la inceput ceea ce are de &acut si, in consecinta,
poate sa+si des&asoare activitatea intr+un "od e&icient
,aca acest eveni"ent se produce in lu"ea terestra la an*a<area intr+un nou loc de "unca sau la inceputul oricarei alte
activitati u"ane, este de la sine inteles ca devine o necesitate strin*enta atunci cand un o" patrunde prin inter"ediul constientei
de ve*(e speci&ica unui su&let incarnat, intr+o lu"e pe care inca nu o cunoste
Turul de in&or"are a &ost descris in toate "arile scrieri antice sacre, printre care poe"ul /a/ilonian Co/orarea 6eitei Is(tar in
In&ern, Epopeea lui =(il*a"es, Cartea lui Enoc( + in care lui Enoc( ii sunt aratate toate palierele cos"osului spiritual +, Cartea
"ortilor e*ipteana, pentru a nu cita decat cateva
Acelasi lucru este vala/il si pentru teolo*ia crestin+ortodo.a care a&ir"a, re&erindu+se in special la eveni"entele care se
petrec i"ediat dupa "o"entul "ortii, ca su&letului de&unctului ii sunt aratate - va"ile, cerurile si in&ernurile-
Acest periplu se petrece si in cazurile "ortilor clinice + cazuri cercetate de t(anatolo*ia "oderna +, dar si in cazurile de
patrundere constienta in -%u"ea de dincolo-, in planul eteric sau in planul astral Iar &aptul ca prea putini oa"eni isi a"intesc cu
precizie despre acest tur de in&or"are este o alta pro/le"a, care tine in special de calitatea si de nivelul de evolutie al celui care
trece prin ast&el de eveni"ente
Acelasi &eno"en i s+a inta"plat si lui Eu*en, la cateva luni dupa cere"onia de acceptare =(idul lui Eu*en in turul de
in&or"are in lu"ea de dincolo a &ost acelasi o"niprezent In*er =a/riel, cel care, ca -0ri" 'e*(etor- sau -0astrator al c(eilor-,
printre "ulte altele, are &unctia cos"ica de a ocroti si de a ve*(ea pe toti cei care, intr+un &el sau altul, trec linia de de"arcatie
dintre lu"ea -noastra- si lu"ea de dincolo
0entru unii cititori poate &i un "otiv de stupe&actie &aptul ca o entitate atat de inalta, precu" este In*erul =a/riel, sa &ie
prezenta in "od ne"i<locit la aceste eveni"ente care pot parea /anale si, "ai "ult decat atat, sa &ie interesata de un o"
neinse"nat ,ar, aceste <udecati pot tine &oarte /ine de lu"ea noastra, in care valoarea unui o" tine de (aina sau de &unctia sa
sociala
%o*ica din lu"ea -noastra- nu este aceeasi cu cea de dincolo 0entru lo*ica din lu"ea de dincolo, orice o" este i"portant,
orice o" este unic, iar Entitatile diri*uitoare ale cos"osului spiritual se co"porta cu "ulta dra*oste si intele*ere &ata de &iecare
o" Nu e.ista nici un &el de di&erente intre oa"eni, nici in ceea ce priveste nationalitatea, nici in ceea ce priveste se.ul, rasa,
*radul de cultura sau de inteli*enta, nici in ceea ce priveste pozitia sociala Acestia sunt &actori colaterali, care nu reprezinta
ni"ic in lu"ea de dincolo
Toti oa"enii sunt copiii lui ,u"nezeu si sunt e*ali in &ata )a, iar Entitatile diri*uitoare ale cos"osului sunt "esa*erii lui
,u"nezeu, ei pri"ind caracteristicile &iintiale si ontolo*ice direct de la ,u"nezeuA intr+un cuvant, ei sunt reprezentantii directi
ai lui ,u"nezeu intr+un anu"it do"eniu al cos"osului
O entitate precu" este In*erul =a/riel poate &i intr+o in&initate de locuri in acelasi ti"p, poate vor/i direct si ne"i<locit cu
nenu"arati oa"eni, poate ve*(ea nenu"arati oa"eni in "o"ente de cu"pana sau poate &i vazut si"ultan in ipostaze di&erite
Aceasta caracteristica ontolo*ica + denu"ita aseietate de teolo*ia crestin+ortodo.a, u/icuuitate in vor/irea curenta + este
speci&ica unei Entitati de o ase"enea putere In*erul =a/riel "ai este prezent la nasterea &iecarui o" care se incarneaza in trup
&izic, este prezent la plecarea &iecarui o" din planul "aterial si, de ase"enea, este prezent la toate eveni"entele principale ale
vietii &iecarui o"
Aceste caracteristici &iintiale, precu" o"niprezenta, aseietatea, atotcunoasterea, sunt speci&ice tuturor Entitatilor diri*uitoare
din cos"osul spiritual, in "asura *radului si a &unctiei pe care o indeplinesc in Or*ani*ra"a cos"ica
Aceasta scurta e.punere a avut nu"ai rolul de a scoate in evidenta &aptul ca lo*ica cos"osului spiritual nu are ni"ic in
co"un cu cea cunoscuta de noi in lu"ea de aici si ca nu reprezinta un ele"ent atat de senzational precu" s+ar crede Acesta este
"otivul pentru care, &aptul ca un o" oarecare este condus prin palierele %u"ii de dincolo de insusi In*erul =a/riel, nu tre/uie sa
surprinda pe ni"eni
Inainte de a descrie cat "ai succint posi/il -turul de in&or"are- in care Eu*en a &ost condus uneori de "ana de In*erul
28
=a/riel tre/uie sa &ace" o alta precizare, a/solut necesara in de"ersul nostru ,e "ulte ori, Eu*en a &ost "artorul unor
eveni"ente care, in lu"ea de aici nu au nici un &el de inteles si, "ai ales, n+au nici un &el de lo*ica !nele dintre ele sunt atat de
i"posi/ile incat nici "acar nu pot &i concepute de o "inte o"eneasca !nele dintre aceste eveni"ente nu au nici un &el de
corespondenta in lu"ea &izica si nu pot &i interpretate decat cu o oarecare apro.i"atie ,e aceea, le vo" prezenta asa cu" s+au
des&asurat, &ara a incerca sa da" e.plicatii lo*ice satis&acatoare, cu speranta ca cititorii le vor intui se"ni&icatia
!nul dintre aceste eveni"ente cu *rad "are de stranietate s+a des&asurat c(iar la inceputul turului de in&or"are al lui Eu*en
su/ conducerea In*erul =a/riel In toata perioada turului de in&or"are, In*erul =a/riel + care, dupa cu" a" a&ir"at anterior, se
in&atiseaza "uritorilor su/ &or"a o"eneascaA de alt&el, toate Entitatile diri*uitoare se in&atiseaza su/ o &or"a o"eneasca, &or"a
standard in Terra aurica + era inves"antat in ceea ce Eu*en nu"este -tinuta de *ala-, purtand toate inse"nele &unctiei sale
cos"ice %an*a In*erul =a/riel, la o anu"ita distanta in &ata si in spatele sau, "er*eau alte doua inalte Entitati, care in li"/a<ul
o"enesc ar putea &i nu"ite %ocotenenti sau A*(iotanti !nul dintre %ocotenentii In*erului =a/riel tine in "ana o perna +
ase"anatoare cu acelea pe care sunt tinute "edaliile unor personalitati "ilitare +, cu deose/irea ca aceasta perna era construita
dintr+un &el de su/stanta lu"inoasa, translucida
)traniu era &aptul ca acea perna isi "odi&ica "ereu &or"a# ea era si"ultan rotunda, triun*(iulara si patrata ,easupra acestei
perne purtate cu "are &ast de %ocotenentul In*erului =a/riel se a&la un cerc lu"inos pe care erau dispuse "ai "ulte c(ei ,aca
ar &i nu"ai i"a*inea &a"iliara a unui cerc din sar"a pe care sunt prinse "ai "ulte c(ei, totul ar &i lo*ic ,ar lo*ica u"ana se
destra"a in "o"entul in care vede ca cercul este &or"at dintr+o lu"ina &oarte intensa, ca sta suspendat in aer ca" la trei de*ete
deasupra pernei translucide, iar c(eile sunt lucrate artistic dintr+o lu"ina &oarte intensa
Cel "ai straniu "o"ent este insa acela in care clarvazatorul isi da sea"a ca acele c(ei isi "odi&ica neincetat zi"tii si
&or"ele, intoc"ind "ereu alte si alte con&i*uratii 0rin si"turile corpului astral, Eu*en a perceput si &aptul ca &iecare c(eie e"ite
sunete &ascinante care nu e.ista in lu"ea &izica, "irosuri par&u"ate si culori incredi/ile ,esi nu sunt prea "ulte c(ei prinse in
acel inel din lu"ina, nu le poti nu"ara, tot ast&el cu" nu le poti percepe &or"a zi"tilor sau con&i*uratia
Cel ce tinea c(eile "er*ea "ereu in &ata In*erului =a/riel In spatele sau, la o anu"ita distanta, "er*ea alt A*(iotant, care
tinea "ereu aratatorul "iinii drepte ridicat deasupra capului, iar aratatorul "iinii stan*i pe lan*a corp, in <os, spre pa"ant
Eu*en spune ca, de cate ori se opreau, Cel ce tine aratorul "ainii drepte deasupra capului, indicand cerul si aratatorul "ainii
stan*i spre pa"ant, avea un picior pe apa si celalalt picior pe uscat Tot ti"pul, cei doi insotitori ai In*erului =a/riel pastrau
aceeasi distanta si aceeasi pozitie in spatiu, dupa o lo*ica de neinteles
0eriplul lui Eu*en prin cos"osul spiritual in cadrul turului de in&or"are a durat o perioada "ai indelun*ata de ti"p si a ur"at
o lo*ica pe care, partial, a inteles+o a/ia "ai tarziu -=eo*ra&ia- cos"osului spiritual este destul de co"plicata si ar necesita
volu"e intre*i pentru a o descrie
Asupra tuturor eveni"entelor si aspectelor tainice ale universului spiritual vo" reveni pe lar* in cadrul de"ersurilor noastre
viitoare ,eoca"data vo" prezenta &oarte pe scurt cu" a decurs -inceputul "uncii de dreapta invatatura a Fiului Fe"eii pana la
ter"inarea sa in slava-
Eu*en a parcurs toate palierele concentrice ale cos"osului spiritual, a<utat &iind de In*erul =a/riel ,e &iecare data cand
a<un*ea pe cate un palier, era intre/at ce vede Eu*en povestea i"ediat i"a*inile care se des&asurau prin &ata sa ,e re*ula,
raspunsurile sale il "ultu"eau pe In*erul =a/riel, care se declara satis&acut de raspunsurile pri"ite In cazul in care In*erul
=a/riel nu era "ultu"it de raspunsul pri"it, se repeta e.perienta pana in "o"entul in care Eu*en dadea raspunsul corect
0ractic, Eu*en "er*ea zilnic, intr+un anu"e loc din lu"ea "ateriala unde, activandu+si clarvederea, patrundea in lu"ea
eterica Acolo il astepta In*erul =a/riel, care il lua de "ana si il conducea prin palierele cos"osului spiritual, inclusiv in lu"ea
astrala Toate vizitele pareau ca dureaza zile intre*i, dar, in ti"pul real nu treceau decat cateva "inule In "o"entul in care
In*erul =a/riel il lua de "ana pe Eu*en, parea ca lu"ile pe care le vede vin spre el cu viteza a"etitoare, si nu ca el se
deplaseaza prin ele
Eu*en a nu"arat noua niveluri principale ale aurei pa"antului ,e la un anu"it nivel incolo, Eu*en nu a "ai putut patrunde,
iar acest &apt s+a datorat nivelului sau evolutiv ,in "o"entul in care entitatile din <urul sau au inceput sa+si piarda &or"a
o"eneasca si sa se prezinte ca niste <er/e de lu"ina care stralucesc &eeric si care e"it un anu"it sunet + deci de la nivelul nu"it
de unii ar(etipal+cauzal, in care o"ul se prezinta ca un &el de sunet +, iar acesta este un nivel destul de inalt pentru o entitate
o"eneasca Eu*en nu a "ai putut avansa %a acel nivel +sunte" tentati sa+l nu"i" c(intesential + al cos"osului spiritual, &or"a
sa trupeasca tindea sa se dezinte*reze Oricu", Eu*en a putut vizita si cel de+al noualea nivel al Terrei aurice, locul unde
salasluieste 4A!TI, ,!MNE6E!
In &inalul turului de in&or"are prin palierele cos"osului spiritual, In*erul =a/riel i+a spus lui Eu*en ur"atoarele cuvinte
"e"ora/ile#
-Cand vei &i si vei "er*e, spune doar ceea ce vezi si "ulte se vor &ace )i vor/a ta asa sa sune, cand ii vor/esti &ratelui si
surorii tale Cei ce stau i"pre<urul tau sunt "ai in putere sau in tarie decat cei ce si se i"potrivesc un ti"p Iar cel ce este in tine
este "ult, "ult in iu/ire si intelepciune ,e aceea, ce vedeai si ce vezi stau drepte si nu se clatina nicicu" -
,upa ter"inarea acelui tur de in&or"ate, Eu*en nu a "ai &ost dus nicaieri pe celelalte niveluri ale cos"osului spiritual,
ra"anand "ereu in li"itele lu"ii eterice, unde a continuat sa discute cu 'e*(etorii sai, cu spiritele naturii sau cu alte entitati
care veneau pe acolo
Cos"os inte*ral si nivel ortoe.istential
,in 1;;7 si pana in 1;;;, Eu*en a incercat sa o/serve cat "ai &idel ceea ce se inta"pla in "o"entele i"portante ale vietii
o"ului# la nastere, la /otez, la cununia reli*ioasa, la "oarte, care este traiectul o"ului dincolo de "oarte
Au ur"at nenu"arate vizite prin "anastiri, /iserici, azile de /atrani, spitale, unde a incercat sa o/serve ceea ce se inta"pla in
planul eteric ,e ase"enea, a cautat sa intelea*a ceea ce se petrece in spatele incercarilor si eveni"entelor 2ar"ice la care este
29
partas o"ul
Totodata, Eu*en s+a straduit sa desci&reze ascunsele cai ale destinului oa"enilor, invatand sa recunoasca i"plicarea
,o"nilor Iar"ei si a ta/erelor in*eresti in <ocurile destinului pentru &iecare individ in parte
'izitarea Terrei aurica, in special a palierului eteric + caci in lu"ea astrala nu a "ai putut patrunde de la inc(eierea turului de
in&or"are + precu" si cercetarea "odului in care eveni"entele din lu"ea &izica se in*e"aneaza cu cele din celelalte paliere ale
cos"osului, a nascut in Eu*en dorinta de a scrie o carte, in care sa povesteasca cu lu. de a"anunte ceea ce se vede in lu"ea
eterica si ce invataturi pot tra*e oa"enii din acestea Ceea ce Eu*en a trait si vazut in lu"ile spirituale, du/lat de e.plicatiile
pri"ite de la entitatile care e.ista acolo, vo" incerca sa re&lecta" in cele ce ur"eaza
,e aceea, cititorul tre/uie intotdeuna sa ai/a in vedere &aptul ca aceasta carte nu este o carte in care autorul incearca sa
prezinte ceea ce crede sau ceea ce isi i"a*ineaza, ci dincolo de toate, este o carte care incearca sa re&lecte e.perientele cuiva
care a transcens lu"ea "ateriala si a patruns intr+o alta di"ensiune a cos"osului ,ar, in acest conte.t, devine evident si &aptul
ca realitatile percepute intr+un alt do"eniu al realitatii, pe un alt palier al cos"osului spiritual, nu pot &i, pur si si"plu, narate
intr+o carte &ara un e&ort preala/il de desci&rare si interpretare
Atunci cand incerci sa &aci o descriere co"pre(ensi/ila a realitatii suprasensi/ile + &ie ca este vor/a despre structura
ener*etica a &iintei u"ane, &ie ca este vor/a despre structura unor niveluri ale cos"osului spiritual + te lovesti de o serie de
o/stacole &iresti Iar pri"ul o/stacol, este li"/a<ul
%i"/a<ul o"enesc nu este inca capa/il de a re&lecta cu" se cuvine &eno"ene si realitati care se produc pe un alt palier al
cos"osului inte*ral Acest &apt a &ost re"arcat de toti "arii clarvazatori ai lu"ii, de la inteleptul antediluvian Enoc(, cel care
incerca in veacurile de de"ult sa descrie cu" arata cos"osul spiritual, asa nu"ita -%u"e de dincolo- + descriere pe care astazi
unii co"entatori "oderni o interpreteaza ca reprezentand decolarea sau aterizarea unei nave e.traterestre vazuta prin oc(ii unui
pri"itivLLL +, pro&etul Ezec(iel sau Ioan, autorul Apocalipsei, pana la autori ce au trait "ai aproape de zilele noastre sau c(iar in
zilele noastre, precu" :aco/ >o("e, E""anuel )Gdend/or*, 4ellen >lavats2y, Annie >esant, C? %ead/eater, Rudol& )teiner
sau >ar/ara Ann >renenen
Intr+adevar, li"/a<ul o"enesc + creatie a o"ului care nu este constient decat de lu"ea &izica prin inter"ediul or*anelor de
si"t + este destul de sarac pentru a e.pri"a &eno"ene ce se produc la un alt nivel al realitatii decat cel "aterial, iar unele
co"paratii sau analo*ii de care se serveste oricine vrea sa co"unice ast&el de e.periente clarvazatoare sunt adeseori considerate
naive sau neverosi"ile
Oricine incearca sa co"unice e.periente sau &eno"ene care se produc pe un alt nivel al realitatii inta"pina *reutati in
e.pri"area si co"unicarea acestora in li"/a<ul o"enesc ,ar, c(iar si in acest caz, li"/a<ul sarac nu poate i"piedica
cunoasterea reala + c(iar daca partiala + a unui &eno"en, indi&erent la ce nivel al realitatii se "ani&esta el
Autorii acestei carti sunt pe deplini constienti de &aptul ca realitatile percepute pe un alt palier al cos"osului spiritual au un
*rad e.tre" de "are de co"ple.itate, iar li"/a<ul o"enesc, "ult prea sarac, nu le poate reda cu &idelitate Acesta este "otivul
pentru care autorii acestei carti au incercat, pe de+o parte, sa adapteze li"/a<ul unui ast&el de de"ers, iar pe de alta parte, atat cat
a &ost posi/il, au &olosit li"/a<ul a&lat astazi in uz si i"partasit pe scara lar*a de autorii consacrati, i"pru"utand ter"eni,
&or"ulari, sinta*"e sau e.presii devenite uzuale
,ar, c(iar daca de+a lun*ul acestei carti pot &i intalnite e.presii, &or"ulari sau sinta*"e consacrate in literatura de
specialitate, nu tre/uie uitat nici o clipa ca toate e.perientele descrise in aceasta carte ii apartin lui Eu*en si ca cel ce asterne pe
(artie aceste randuri nu &ace altceva decat sa re&lecte in scris cat "ai coerent posi/il, intr+un li"/a< cat "ai adaptat su/iectului,
anu"ite e.periente des&asurate la un alt nivel al realitatii
)i, dupa cu" se va putea re"arca de+a lun*ul intre*ii lucrari, e.perientele si eveni"entele descrise in continuare nu sunt si
nici nu au cu" sa &ie copiate din alte lucrari pentru si"plul "otiv ca cele descrise "ai departe reprezinta un &apt de cunoastere
aproape unic, care, cel putin dupa cunostinta noastra, n+a "ai &ost descris de alti autori decat, cel "ult, si"/olic sau &ilozo&ic ,e
aceea, descrierea e.perientelor va &i a.ata asupra aspectelor concrete, care nu au cu" sa &ie cunoscute decat direct si ne"i<locit
0entru o "ai /una intele*ere a celor ce ur"eaza, sunte" datori inca de la inceput sa &ace" cateva precizari *enerale asupra
unor ter"eni pe care+i vo" &olosi "ai departe
In pri"ul rand vo" &olosi ter"enul de cos"os spiritual sau cos"os inte*ral pentru a dese"na toate palierele e.istente in
cos"os, din care planul &izic, lu"ea "ateriala pe care noi o cunoaste" atata ti"p cat trai" intr+un trup &izic, este doar o "ica
parte Considerat din punctul de vedere al unui o" care traieste in planul &izic + sin*urul "od din care se poate &ace o apreciere +
se poate spune, *rosso "odo, ca, cos"osul inte*ral este &or"at din doua aspecte distincte
0ri"ul aspect al cos"osului inte*ral este &or"at din planul &izic, adica din ceea ce de re*ula, printr+un ter"en *eneric, a
pri"it nu"ele de continuu"ul spatiote"poral $M1, adica planul in care noi, oa"enii, trai" si ne duce" e.istenta Noi percepe"
acest plan prin inter"ediul or*anelor de si"t, in stare de ve*(e, si il pute" analiza prin inter"ediul intelectului si ratiunii Acest
nivel al cos"osului inte*ral reprezinta planul in care ne des&asura" e.istenta in ti"pul e.istentei de spirit incarnat Acest aspect
al cos"osului inte*ral este nivelul e.istential al cos"osului
Al doilea aspect al cos"osului inte*ral, care pentru &oarte "ulti oa"eni este doar o ipoteza + si este &oarte /ine ca se inta"pla
acest lucru, pentru ca &iecare lucru tre/uie a&lat sau e.peri"entat la ti"pul sau + este &or"at dintr+un nivel al realitatii care
depasesete spectrul perceptiv speci&ic or*anelor &izice de si"t si starii de constienta speci&ica ve*(ei Acest aspect al cos"osului
inte*ral poate &i, insa, &oarte /ine analizat prin inter"ediul intelectului si ratiunii Iar pentru a dese"na nivelul realitatii care
scapa cercetarii nor"ale prin inter"ediul or*anelor de si"t, vo" utiliza ter"enul *eneric de aspect ortoe.istential al cos"osului
inte*ral Nivelul ortoe.istential poate &i considerat a &i -e.istenta din a&ara universului "aterial- In acelasi ti"p, ortoe.istenta
este sursa universului "aterial Nivelul ortoe.istential este nivelul i"ediat superior nivelului e.istential, adica al continuu"ului
spatiote"poral pe care+l considera" a &i lu"ea &izica sau lu"ea noastra 0entru a dese"na acest aspect al realitatii, de cele "ai
"ulte ori, autorii consacrati au &olosit ter"enul lu"ea spirituala
Nivelul ortoe.istential al cos"osului inte*ral este &or"at din "ai "ulte re*iuni, lu"i sau planuri # lu"ea eterica, lu"ea
su&leteasca sau astrala, lu"ea spirituala sau lu"ea cauzal+ar(etipala Toate aceste lu"i sau planuri di&erite, luate i"preuna,
2;
&or"eaza do"eniul realitatii care scapa si"turilor o"enesti, &iind situate in a&ara starilor de constiinta si de constienta pe care
oa"enii le "ani&esta in planul &izic e.istential si care &or"eaza ceea ce nu"i" aspectul ortoe.istential al cos"osului inte*ral
,atorita &aptului ca la nivelul ortoe.istential al lu"ii e.ista "ai "ulte planuri, paliere sau lu"i, distincte intre ele, vo"
considera ca &iecare palier sau nivel reprezinta un salt cuantic &ata de nivelul i"ediat anterior Ast&el, vo" cosidera ca &iecare
plan sau nivel ortoe.istential este situat pe un nivel cuantic superior decat cel anterior Ast&el, planul sau palierul eteric este
situat la nivelul cuantic i"ediat superior lu"ii "ateriale, nivelul astral la nivelul i"ediat superior nivelului eteric, nivelul
spiritual+ar(etipal la nivelul cuantic i"ediat superior nivelului astral si asa "ai departe Fiecare plan sau palier poseda propriile
sale le*i de &unctionare "ai "ult sau "ai putin di&erite de nivelurile anterioare
0rivit din punctul de vedere al lu"ii in care trai", al pa"antului ca planeta "ateriala, nu pute" sa raporta" e.perientele
e.trasenzoriala si spirituala a lui Eu*en decat la li"itele planetei 0a"ant Ast&el tot ce se va spune "ai departe despre aspectele
ortoe.istentiale nu se re&era decat la planeta 0a"ant, deci la ceea ce a" de&init anterior a &i Terra aurica
,espre alte planete sau siste"e planetare nu se pot spune prea "ulte lucruri, opinia unor autori "oderni care povestesc in
cartile lor ca s+au depalasat pe planete indepartate, pe alte siste"e solare sau in alte constelatii si ca au luat contactul cu
civilizatii e.traterestre, pare, cel putin pentru autorii acestei carti, destul de neverosi"ila Respectivii autori ar tre/ui sa cerceteze
"ai indeaproape cine sunt de &apt entitatile cu care iau contact si care este "otivul pentru care li se serveste o ast&el de e.plicatie
stiinti&ico+&antastica Mai "ult decat atat, respectivii autori ar tre/ui sa nu uite ca natura aspectului ortoe.istential cos"ic se
reveleaza si in &unctie de structura su/constienta a celui ce realizeaza de"ersul co*nitiv
0a"antul, la &el ca si &iinta o"eneasca, nu este &or"at nu"ai din -trup- +corpul cos"ic *eo&izic, despre care cunoaste"
atatea lucruri, datorita cercetarilor stiinti&ice a/solut necesare in acest "o"ent al de"ersului co*nitiv al u"anitatii +, ci si dintr+
un aspect ortoe.istential 0recu" o"ul are un trup &izic, un corp eteric, un corp astral etc, tot ast&el si planeta pe care locui"
poseda un corp eteric, un corp astral, etc Ceea ce este sus este <os si ceea ce este <os este sus, spune un vec(i prover/ atri/uit lui
4er"es
Ast&el, la nivelul pa"antului, se poate vor/i despre "ai "ulte paliere sau -lu"i-, &iecare dintre aceste paliere &iind populat de
anu"ite entitati speci&ice 'or/ind la "odul *eneral, este vor/a despre trei "ari paliere + paliere care sunt denu"ite -lu"i- de
unii cercetatori, + palierul eteric, palierul astral st palierul spiritual
Toate aceste lu"i sau paliere &ac parte din structura aurica a 0a"antului, a carei li"ita este situata, in spatiul nostru, dincolo
de %una, ca" la <u"atatea distantei dintre satelitul nostru natural si planeta Marte Toate aceste paliere distincte + eteric, astral,
spiritual + &or"eaza ceea ce nu"i" Terra Aurica, aura planetei 0a"ant
Ast&el, pentru a intele*e intr+un "od corect cele ce vor &i a&ir"ate "ai departe, cititorul este ru*at sa isi reprezinte planeta
0a"ant incon<urata de un &el de aura i"ensa, aura ce se intinde dincolo de satelitul natural al 0a"antului, %una, pana la
<u"atatea distantei dintre satelitul nostru natural si planeta vecina Ast&el, *lo/ul terestru este asezat in "i<locul unei aure i"ense
la &el cu" trupul "aterial al o"ului este asezat in "i<locul aurei sale, iar acest siste" vast, care este *lo/ul terestru &izic si aura
sa, &or"eaza Terra aurica
0lanul &izic este su&icient de cunoscut pentru a "ai vor/i despre el ,espre *lo/ul terestru, stiinta "oderna a &urnizat
nu"eroase in&or"atii, ast&el incat aspectele "ateriale ale *lo/ului terestru sunt ar(icunoscute inca din clasele pri"are Atunci
cand, din punctul de vedere al unui clarvazator, vor/esti despre planul "aterial, nu tre/uie trecuta cu vederea contrapartea
eterica a lu"ii "ateriale, care nu este insa o lu"e sau un plan cuantic in sine, ci doar o inter&ata a planului "aterial, in care sunt
vizi/ile contrapartile eterice ale tuturor o/iectelor si &iintelor care traiesc in li"itele lu"ii "ateriale
%a *ranita planului &izic e.ista o realitate ortoe.istentiala co"ple.a, despre care, deoca"data, Eu*en nu cunoaste prea "ulte
lucruri si, pro/a/il, nici nu este /ine sa cunoasca# este vor/a despre Oceanul *andurilor reziduale
Oceanul *andurilor reziduale este un &el de cos de *unoi al *andurilor ne&olositoare e"anate de &iintele u"ane, in care nici un
o" cu "intea intra*a nu are ce cauta Oceanul *andurilor reziduale, locul unde se aduna, condensata, intr+o stare (aotica,
*andurile ne&olositoare ale oa"enilor, este ceea ce Carl =ustav :un* denu"ea -inconstient colectiv- In acest loc, oa"enii nu
prea au de ce sa patrunda, daca nu vor sa inne/uneasca
0lanul eteric + ceea ce vo" denu"i Terra eterica + este pri"ul palier al cos"osului spiritual, situat i"ediat dupa planul
"aterial %a &el ca si planul "aterial, %u"ea eterica este o lu"e tridi"ensionala, oarecu" ase"anatoare lu"ii "ateriale 0entru
a a<un*e in planul eteric, oa"enii tre/uie sa treaca printr+un &el de Tunel
0alierul eteric este un do"eniu al cos"osului spiritual care, de cele "ai "ulte ori, din pacate, a &ost i*norat cu desavarsire,
iar cand nu a &ost pur si si"plu i*norat, a &ost prezentat ca &iind nei"portant, speci&icandu+se totusi &aptul ca in acest do"eniu al
cos"osului spiritual se a&la doar spiritele naturii, entitatile care au *ri<a de natura
,incolo de planul eteric, de care o desparte o 0oarta, dincolo de care se a&la un &el de apa "are sau de &luviu, se a&la planul
sau palierul astral In ter"inolo*ia adoptata astazi de "a<oritatea cercetatorilor, planul astral a pri"it nu"ele de %u"ea de
dincolo sau %u"ea astrala
In lu"ea astrala "er* su&letele decorporate ale oa"enilor, dupa ce trec prin procesul "ortii trupesti !nii nu"esc acest
do"eniu al Terrei aurica prin ter"enul sanscrit de Ia"alo2a, %u"ea dorintei 0lanul astral are, la randul sau, "ai "ulte
su/planuri distincte, &iecare dintre aceste su/planuri &iind situat pe un nivel cuantic di&erit &ata de cel anterior,
,e re"arcat, palierul astral este di&erit de cel &izic, dar si de cel eteric, datorita &aptului ca la acest nivel lipseste co"ponenta
ti"p, iar di"ensiunile spatiale sunt di&erite de cele ale lu"ii &izice ,upa unii co"entatori "oderni, palierul astral are "ai "ult
de trei di"ensiuni spatiale, dar acest aspect este, deoca"data, discuta/il Oricu", con&i*uratia spatio+te"porala a astralului este
di&erita de cea a lu"ii &izice, ase"anandu+se oarecu" cu caracteristicile spatio+te"porale in care se des&asoara unele dintre
visurile noastre
,easupra %u"ii astrale + ter"eni precu" -deasupra- sau -superior- tre/uie luati doar in sens &i*urativ, li"/a<ul o"aenesc,
dupa cu" speci&ica" anterior, este incapa/il de a descrie in "od corect natura unor aspecte ale cos"osului ortoe.istential + se
a&la un alt palier al cos"osului spiritual# palierul cauzal+spiritual ,espre acest palier e.ista "ult prea putine in&or"atii, iar
natura acestui palier ortoe.istential este "ult prea di&erita c(iar de natura lu"ii astrale pentru a putea vor/i despre el in ter"eni
$0
clari, adaptati intele*ii o"enesti In ter"inolo*ia teozo&ica de ori*ine (indusa, acest palier a &ost denu"it ,evac(an
E&ortul nostru in investi*area tainelor Terrei aurice se va des&asura cu precadere asupra palierului eteric, Terra eterica,
-specialitatea- lui Eu*en si doar tan*ential asupra palierului astral sau spiritual ,aca, in literatura aparuta in secolul NN, despre
palierul astral e.ista destul de "ulte in&or"atii, despre palierul eteric e.ista &oarte putine, iar cele care e.ista sunt discuta/ile
Aceasta scurta trecere in revista cu privire la structura aspectului ortoe.istential al lu"ii si a alcatuirii Terrei aurica nu ar &i
insa co"pleta daca nu a" da cuvantul si Entitatilor din %u"ea eterica Ast&el, Entitatile din lu"ea eterica vor/esc despre cele
sapte lu"i ale creatiei
-%a inceput-, a&ir"a Entitatile din %u"ea eterica, se a&la )&era ne"ani&estatului, Resedinta lui 4A!TI + 4A!TI &iind nu"ele
acordat in lu"ea eterica Celui 0reainalt# ,u"nezeu
)&era ne"ani&estatului, 0alierul DaEcos"ic al lui 4A!TI, nu are un nu"ar in succesiunea de lu"i, ast&el ca nu pute" sa o
nu"i" -pri"a-, ea &iind cu desavarsire in a&ara "ani&estarii Cali&icativul -pri"a- dese"neaza de re*uli pri"ul ele"ent al unui
sir, pri"ul nu"ar rational sau pri"ul ele"ent al unei serii In acest caz, )&era lui 4A!TI nu poate &i pri"a, ea &iind in a&ara
"ani&estarii
0ri"a lu"e este ceea care poarta nu"ele de %u"ea "ani&estarii lui 4A!TI Aceasta este %u"ea ,ivina + lu"ea in care se
"ani&esta ,ivinitatea +, sin*ura lu"e in care poate &i cunoscut aspectul "ani&estat al Celui 0reainalt
A doua lu"e este %u"ea creatiei In*erilor, nu"ita uneori in ter"eni o"enesti %u"ea spiritelor 'ir*ine, a treia lu"e este
Resedinta In*erilor, a patra lu"e este %u"ea 0er&ectiunii sau %u"ea ar(etipurilor In &ine, a cincea lu"e este %u"ea stapanita
de %uci&er A sasea lu"e este %u"ea oa"enilor de pe planta 0a"ant + ceea ce noi nu"i" Terra Aurica
Aceasta clasi&icare pe care au co"unicat+o entitatile din lu"ea eterica poate &i re*asita si in doctrinele ezoterice din lu"ea
oa"enilor Are deoca"data "ai putina i"porianta daca, pentru a dese"na aceste lu"i, vo" &olosi di&erite ter"inolo*ii, daca
de e.e"plu vo" &olosi ter"inolo*ia crestina, ter"inolo*ia e/raica sau ter"inolo*ia (indusa
Ast&el, 2a//ala e/raica vor/este despre )e&iroti si despre Ar/orele vietii, "ai precis despre proiectia "acrocos"ica a
Ar/orelui vietii ,octrinele ezoterice (induse a"intesc despre lo2asuri# lo2asul lui >ra("a, lo2asul lui )(iva etc ,ar, orice
denu"ire a" &olosi, vala/ila in orice siste" doctrinar, este vor/a despre aceleasi realitati ortoe.istentiale "acrocos"ice a"intite
de entitatile din %u"ea eterica
Actual"ente, o"ul traieste nu"ai in propria sa lu"e + lu"ea "ateriala, &iind constient doar de sine, dar in viitor, o"ul se va
putea "ani&esta in sase lu"i, iar canalul de contact cu aceste lu"i este activarea c(a2relor Actual"ente, doar Iisus 4ristos se
poate "ani&esta in sase lu"i
In viitor, o"ul va putea, traind pe pa"ant, sa &ie constient de toate cele sase lu"i cos"ice, incepand cu %u"ea "ateriala
terestra si ter"inand cu )&era "ani&estarii lui 4auti, adica va ur"a e.e"plul lui Iisus 4ristos, "arele desc(izator de dru"uri,
care este Al&a si O"e*a evolutiei ,ar, pentru aceasta, o"ul va tre/ui sa se patrunda pe Calea desc(isa de Iisus 4ristos, Calea
Iu/irii si sa+l cunoasca inti", -in ini"a- pe 4ristos+,u"nezeu
In ti"purile viitoare, o"ul va putea cunoaste + va &i constient si va trai e&ectiv + si"ultan in toate cele sase planuri cos"ice,
adica in toate cele sase lu"i "ani&estate El ii va putea cunoaste cu adevarat + adica se va identi&ica auric si spiritual + pe toti
ceilalti oa"eni ,e ase"enea, o"ul ii va cunoaste pe toti ceilalti locuitori suprau"ani ai acestor lu"i In cele din ur"a, toti
oa"enii il vor cunoaste pe ,u"nezeu + 4A!TI + prin creatia )a !lti"a etapa a evolutiei u"ane va se"ana cu o &oto*ra&ie de
&a"ilie a intre*ii creatii care se va re*asi in Creatorul sau
Oceanul *andurilor reziduale
Terra aurica, aura spirituala a planetei pa"ant, este un &el de s&era aurica, in "i<locul careia se *aseste pa"antul &izic 0entru
inceput, si"pli&icand lucrurile, tre/uie sa ne i"a*ina" *lo/ul terestru incon<urat de "ai "ulte s&ere aurice concentrice
0ri"a s&era concentrica principala este lu"ea eterica, a doua s&era este lu"ea astrala, iar a treia s&era este lu"ea spirituala
Celelalte s&ere ale Terrei aurica sunt insu&icient cunoscute, ast&el incat, pentru "o"ent, nu le vo" lua in considerare Oricu",
pentru cunoasterea u"ana, cele "ai i"portante sunt lu"ea eterica si lu"ea astrala
Fireste, &iecare din s&erele enu"erate anterior este situata pe un anu"it palier cos"ic, &iind in esenta o lu"e in sine %u"ea
astrala, la &el ca si lu"ea spirituala, are "ai "ulte paliere distincte, structurate ierar(ic in &unctie de nivelul evolutiv al entitatilor
u"ane care+si des&asoara activitatea acolo Fiecare palier cos"ic, care reprezinta o lu"e in sine, poseda propriile sale le*i de
&unctionare si propriul sau cadru spatio+te"poral, di&erit de cel cunoscut in lu"ea &izica
In <urul lu"ii &izice se a&la un &el de no/odyland, un -tinut al ni"anui-, &or"at din *andurile reziduale ale oa"enilor 0ractic,
acest no/odyland este un &el de invelis ener*etic, un &el de "anta, unde se aduna &or"ele *anduri e"ise de oa"eni
Acest tinut, care nu este nici lu"ea eterica, nici lu"ea astrala, tre/uie evitat cu *ri<a, intrucat &or"ele *anduri e.istente acolo
+ *andurile e"ise de oa"eni de+a lun*ul e.istentei planetei + au capatat o e.istenta autono"a si nu sunt a/solut deloc &olositoare
oa"enilor ,i"potriva, ele au un e&ect distructiv asupra celui care, in di&erite i"pre<urari, patrunde acolo
)e pare ca, cei care consu"a dro*uri si au anu"ite stari -onirice- patrund in acest palier cos"ic care tre/uie evitat Cei care o
iau razna + se cred Napoleon, )talin etc + se conecteaza "ental in acel loc al (i"erelor Acest invelis al *lo/ului terestru il vo"
nu"i Oceanul *andurilor reziduale Acesta este de &apt ceea ce Carl =ustav :un* a denu"it -inconstientul colectiv-
Contrapartea eterica a lu"ii "ateriale
Eu*en se activeaza pentru a percepe prin cea de+a doua vedere prin presarea unor puncte de pe supra&ata trupului ,esi*ur,
$1
activarea prin presarea acelor puncte de pe supra&ata corpului este vala/ila doar pentru el si nu pentru toti oa"enii,
In "o"entul activarii celei de+a doua vederi, care se realizeaza prin presarea punctelor de pe supra&ata corpului "aterial,
Eu*en are pentru scurt ti"p cateva "o"ente de o/scuritate totala Este aceeasi senzatie ca si cand ai &i cu&undat intr+o /ezna
totala sau cand ai inc(ide oc(ii, stran*and puternic pleoapele I"ediat dupa aceea, apar stelute lu"inoase, oarecu"
ase"anatoare acelora care apar in "o"entul in care te lovesti la cap si vezi -stele verzi-
%a un "o"ent dat, stelutele "ai "ult sau "ai putin verzi se unesc una cu alta pentru a &or"a o stea "ai "are, stralucitoare
In acel "o"ent, perceptia se centreaza c(iar in acea stea stralucitoare ce pare sa vina cu viteza spre tine, iar in "o"entul in care
stralucirea se caleaza pe perceptia vizuala, se desc(ide panora"a celei de+a doua vederi Aceeasi realitate incon<uratoare este
perceputa di&erit 0e de+o parte se poate o/serva lu"ea "ateriala, iar pe de alta parte incep sa se o/serve din ce in ce "ai /ine
aurele o/iectelor si &iintelor
0ret de cateva zeci de secunde se poate o/serva &oarte /ine contrapartea eterica a lu"ii "ateriale, dupa care, lu"ea "ateriala,
cat si contrapartea eterica a acesteia, tind treptat sa se esto"peze, iar peste i"a*inea &a"iliara a acesteia se suprapune i"a*inea
unei alte lu"i, lu"e pe care o denu"i" lu"ea eterica %u"ea eterica are alt decor decat cel care e.ista in lu"ea "ateriala ,oar
contrapartea eterica a lu"ii "ateriale reproduce ceea ce e.ista in planul &izic
,in pacate, tipul de clarvedere al lui Eu*en + clarvedere care+l conecteaza &oarte repede la lu"ea eterica + nu per"ite
cercetarea prea indelun*ata a contrapartii eterice a lu"ii "ateriale Contrapartea eterica a lu"ii "ateriale se poate vedea &oarte
scurt ti"p, nu "ai "ult de cateva zeci de secunde
Acest ti"p se poate prelun*i totusi prin punerea unei pun*i de *(eata pe cap sau intre picioare, ca" in dreptul c(a2rei
"ulad(ara Totusi, aceasta te(nica este daunatoare sanatatii# dupa dezactivare, apar dureri puternice in zona creierului "ic, ca"
in locul unde se uneste /ul/ul ra(idian cu creierul
Aceasta pri"a &or"a de clarvedere, care dureaza doar cateva zeci de secunde, a" convenit sa o denu"i" clarvedere
in&raeterica 0rin acest tip de clarvedere se poate vedea &oarte /ine contrapartea aurica a tot ce e.ista in lu"ea nateriala ,atorita
&aptului ca se o/serva nu"ai lu"inozitatea aurica e"anata de tot ce e.ista in lu"ea "ateriala ea poate &i de&inita drept o
clarvedere -e.terioara-
Aceasta lu"inozitate aurica, percepti/ila prin clarvederea in&raeterica, a putut &i &oto*ra&iata prin di&erite te(nici de
&oto*ra&iere, in special prin tipul de &oto*ra&ie denu"it astazi -e&ectul corona- sau -e&ectul Iirilian- + nu"ele este dat dupa
cercetatorii ce(i care au pus la punct pentru pri"a oara acest procedeu +, dar poate &i detectata si de catre unii dintre cei care,
astazi, se autonu"esc clarvazatori si care percep nu"ai o inter&ata a aurei &iintelor si o/iectelor din lu"ea "ateriala
)a nu uita" totusi ca radiatia aurica care se poate percepe prin acest tip de clarvedere este doar un e&ect si nu o cauza Intr+
adevar, culorile si lu"inozitatea aurelor percepute prin acest tip de clarvedere indica caracteristicile principale ale &iintelor si
o/iectelor din lu"ea "ateriala, dar nu pot patrunde in esenta &eno"enelor
In lu"ea in&raeterica, a contrapartii eterice a lu"ii "ateriale, "ediul se vede di&erit decat in lu"ea "ateriala, desi este vor/a
despre aceleasi o/iecte si &iinte
Ast&el, "ineralele si pietrele au di&erite straluciri, sunete si "irosuri =resia lu"ineaza in verde, "ar"ura + indi&erent de
culoare in ne*ru, o roca oarecare in verde, iar dia"antul in ar*intiu Toate rocile de pe supra&ata pa"antului au aceeasi
vec(i"e, dar aceasta vec(i"e nu pare a &i c(iar asa de "are precu" crede *eolo*ia "oderna
0rivit prin clarvederea in&raeterica, pa"antul luat in pal"a are culoarea rosie+cara"izie, iar "irosul este ase"anator laptelui
&iert proaspat 0a"antul e"ite continuu un sunet anu"it, un &el de aaaa prelun* Apa are o culoare al/a "ata si un "iros ce
aduce cu "irosul s"oc(inelor Cerul, privit prin clarvederea in&raeterica, are culoare *al/ena, iar soarele se vede intotdeuna de
culoare verde )oarele pare "ereu un *lo/ verde stralucitor In in&raeteric, nu e.ista insa &ocul Flacarile &ocului nu se vad deloc
,aca te a&li in prea<"a unei ape cur*atoare, cerul re&lecta culoarea apei
Cu totul alta se prezinta insa situatia cand apare clarvederea eterica 0rin clarvederea eterica se percepe lu"ea eterica, dar
daca te concentrezi si devii atent +se poate vedea si lu"ea "ateriala, "ai precis contrapartea eterica a lu"ii "ateriale
E.ista o di&ernta de esenta intre "odul in care apare lu"ea "ateriala privita prin inter"ediul clarvederii in&raeterice si lu"ea
"ateriala vazuta prin inter"diul clarvederii eterice
,aca aplici insa clarvederea eterica "ediului lu"ii "ateriale, iar acest &apt se realizeaza prin concentrarea speciala a atentiei
asupra &iintelor si o/iectelor "ateriale, se poate re"arca &aptul ca, dincolo de aura stralucitoare vizi/ila prin clarvederea
in&raeterica, se pot o/serva un &el de structuri interioare translucide Acelasi lucru se poate spune si despre &iinta u"ana
,aca prin vederea in&raeterica nu se pot vedea decat or*anele trupului "aterial si radiatiile care le incon<oara ca un (alou
"ulticolor, prin clarvederea eterica, ca printr+un &el de *ea" "at, se pot vedea si &or"ele translucide ale unor structuri aurice
care e.ista in interiorul li"itelor trupului tuturor &iintelor
0ietrele, la randul lor, in a&ara aurei care este vizi/ila prin clarvederea in&raeterica, poseda in interior "ai "ulte invelisuri
lu"inoase + un &el de ca"asi de lu"ina + care poseda straluciri di&erite si e"it radiatii pe care si"tul vec(i"ii le apreciaza ca
&iind de vec(i"i di&erite In interior, pietrele prezinta un &el de constructii de lu"ina &oarte co"plicate, care se asea"ana cu
&a*urii de "iere Aceste structuri interioare se vad insa nu"ai prin clarvederea eterica
0rivit tot prin clarvederea eterica, pa"antul are in&atisarea unui <eleu "ulticolor, oarecu" transparent si &oarte par&u"at
0a"antul, ca *lo/ cos"ic, are o aura de pana la un "etru inalti"e Atunci cand o"ul calca pe pa"ant, aura pa"antului se
tul/ura la &el ca si atunci cand calca intr+o /alta I"ediat dupa trecerea o"ului, aura pa"antului revine la starea initiala 0rin
clarvederea eterica, apa apare ca un &el de lu"ina "ulticolora, &oarte par&u"ata
,aca pui intr+un recipient apa si pa"ant, de e.e"plu intr+o *lastra, din punct de vedere auric se &or"eaza un a"estec nou, cu
alte propietati ,aca cele doua ele"ente ra"an a"estecate, se &or"eaza un &el de "a*"a, din care apare alt ele"ent i"portant#
&ocul
Modul in care se co"/ina aceste ele"ente pare sa indice &aptul ca atat pa"antul, cat si apa, s+au &or"at candva din &oc, iar
acu" sunt reunite in sens invers ,aca separi din nou cele doua ele"ente, &iecare dintre ele isi recapata proprietatile, iar acest
ele"ent dispare la &el de straniu precu" a aparut Acest ele"ent straniu ce pare a se situa la o/arsia ele"entelor naturale este
$2
nu"it 4azi" in lu"ea eterica, iar traducerea e.acta a ter"enului este -respiratiaOarderea care aduce viata-
In li"/a<ul nostru este vor/a despre ele"entul &oc Focul terestru pare sa &ie cel "ai vec(i ele"ent din lu"ea "ateriala
Analizand din punct de vedere auric ele"entele naturii, vec(i"ea ele"entelor de /aza ale naturii pare sa &ie ur"atoarea# &ocul,
aerul, apa si pa"antul
Ca o paranteza, se poate re"arca &oarte /ine &aptul ca &ilozo&ii antic(itatii erau destul de /ine in&or"ati, din "o"ent ce au
detectat atat de /ine caracteristicile ele"entelor naturale + &ocul, pa"antul, aerul si apa + incat au &ost capa/ili ca, nu"ai pe /aza
cercetarii lor, sa a<un*a la constituirea unor doctrine cos"o*onice si teo*onice e.tre" de co"ple.e
Iar noi, in ziua de astazi, sta" atat de prost cu intele*erea lu"ii incat nu "ai sunte" capa/ili nici "acar sa re"arca" ca
&ilozo&ii antic(itatii + de e.e"plu un T(ales sau un 4eraclit + nu se re&ereau la ele"entele "ateriale, ci la cele trans&izice, cele
care inca pot &i re"arcate in lu"ea in&raeterica sau in cea eterica ,aca lucrarile de &ilozo&ie "oderna sunt de parere ca T(ales
sau 4eraclit erau -"aterialisti-, cu" sa ne "ai "ire &aptul ca Noul Testa"ent este atat de /at<ocorit, incat este co"entat in
ter"enii &il"elor )F de calitate indoielnica sau ca Iisus 4ristos sau In*erul =a/riel sunt considerati e.traterestrii care se pli"/a
in nave spatiale
0rivind ve*etalele prin clarvederea in&raeterica, aurele lor radiaza in di&erite nuante si culori Ast&el, vazut prin clarvederea
in&raeterica, un artar are nuante "aronii, plantele din case un &el de *ri+cre", iar po"ii &ructi&eri au nunate de *al/en sau rosu+
*al/en O/servati tot prin clarvederea in&raeterica, unii ar/ori "ai /atrani + de e.e"plu teii, nucii, da&inii, salciile, salca"ii +
poseda "ai "ulte straturi aurice !nele straturi aurice i"ita intr+un &el straturile aurice ale oa"enilor
0rivite insa prin clarvederea eterica, plantele poseda in interior "ai "ulte invelisuri lu"inoase Cel "ai lu"inos ele"ent in
interiorul unei plante este un &el de -su&let-, care are &or"a unei stele stralucitoare ,e re*ula, acest su&let este situat in locul
unde se ter"ina tulpina si incepe pri"a ra"i&icatie
!nii copaci "ai /atrani poseda c(iar si o linie divina, care pare sa co/oare undeva de &oarte sus pana in centrul pa"antului
Aceasta %inie divina are aceeasi culoare, acelasi sunet si acelasi par&u" ca cel al unor entitati &oarte inalte de pe scara &iintelor
din cos"os, care pot &i considerate un &el de se&i ai spiritelor naturii
Intre radacina si pri"a ra"i&icatie a cren*ilor, copacii /atrani au un &el de *lo/uri lu"inoase, -su&letele-, care stralucesc
"ulticolor Intre aceste *lo/uri si celelalte ele"ente co"ponente se &or"eaza un &el de &ire lu"inoase care pulseaza neincetat
Aceste *lo/uri e"it ceva ce s+ar traduce prin dra*oste si prietenie pentru ani"ale sau oa"eni
Ani"alele au o aura oarecu" apropiata de cea u"ana 0rivite prin clarvederea in&raeterica, ani"alele poseda "ai "ulte
straturi aurice, trei sau patru in &unctie de specie, dar prin clarvederea eterica, ani"alele poseda si un &el de sa"anta a su&letului
individual, care are aspectul unei /ile stralucitoare, dar nu atat de stralucitoare ca si cea a unui o" )i ani"alele poseda un corp
astral si un su&let + de &apt, ec(ivalentele acestor structuri aurice u"ane +, dar spre deose/ire de oa"eni, la ani"ale corpul astral
si su&letul sunt contopite, dar separate de corpul eteric
Considerate prin inter"ediul si"turilor adiacente clarvederii eterice +vederea, auzul, "irosul si si"tul vec(i"ii + se poate
constata &aptul ca ani"alele nu se tra* unele din altele ca specie asa cu" considera stiinta "oderna ,e ase"enea, se poate
constata ca structurile aurice ale ani"alelor au o vec(i"e ceva "ai "are decat cea e"isa de trupurile &izice ale oa"enilor Cu
alte cuvinte, structurile aurice ale ani"alelor au aparut in lu"ea "ateriala inaintea o"ului
!nele ani"ale poseda un &el de si*le, la &el ca si unii oa"eni, adica un &el de a"prente aurice pri"ite de la Entitatile
an*elice Aceste ani"ale sunt cele care salveaza oa"enii de la "oarte# de la innec, incendii etc 0ro/a/il unii caini politisti sau
cainii antrenati in cautarea supravietuitorilor unor cutre"ure &ac parte din aceasta cate*orie
%a &el ca si oa"enii, in a&ara instinctelor, ani"alele au dorinte si e"otii, ceea ce insea"na ca poseda un corp e"otional destul
de /ine structurat Culoarea predo"inanta a corpului e"otional a "a<oritatii ani"alelor este rosul
Intr+un &el, ani"alele au aceeasi culoare a corpului e"otional ca si copilul "ic, care inca asculta de s&aturile parintilor 0rin
clarvederea in&raeterica se poate re"arca &oarte clar &aptul ca, intr+un &el, ani"alele au aceeasi rezonanta aurica + aceeasi
culoare, sunet si "iros + ca si acei oa"eni a caror caracteristica principala este ascultarea oar/a si increderea totala in ceva sau
cineva Asa cu" copiii "ici au o incredere oar/a in "a"ele lor, tot ast&el au ani"alele do"estice Oile, porcii, caprele, vacile,
cainii, precu" si del&inii "ani&esta aceasta caracteristica &unda"entala ce este vizi/ila la nivelul aurei In "o"entul in care
oa"enii nu se co"porta corespunzator si, "ai ales, in "o"entele in care sunt sacri&icate pe altarul consu"ului cotidian,
ani"alele do"enstice par a &i la &el de stupe&iate ca si copiii "ici care sunt -tradati- de "a"ele lor
0rin clarvederea eterica se pot o/serva toate le*aturile aurice dintre ele"entele ecosiste"ului terestru Ast&el, clarvazatorul
eteric are parte de o "are surpriza in "o"entul in care intele*e &aptul ca ani"alele &ac parte din planul lui ,u"nezeu, din planul
de evolutie a o"ului Ideea /i/lica a punerii nu"elui ani"alelor de catre Ada" pare a avea alt sens decat cel acordat in "od
clasic In "o"entul in care Ada" a dat nu"e vietuitoarelor in =radina Edenului, u"anitatii i s+a dat in pri"ire e&ectiv lu"ea
plantelor si ani"alelor si, in consecinta, este responsa/il &ata de ea Ani"alele inca isi respecta contractul i"pa"antenit la
inceputul evolutiei u"anitatii, dar oa"enii nu
Ani"alele poseda un strat auric e.terior care ar putea &i co"parat cu "entalul superior al o"ului, iar din acest strat auric
ani"al raz/ate "ereu *ri<a pentru o" ,e cand se nasc si pana cand "or, ani"alele au "ereu *ri<a de oa"eni ,e cand se nasc
si pana cand, la &inalul unei indelun*ate (aituieli, sunt sacri&icate in &olosul o"ului, ani"alele sunt "anate de *ri<a pentru
oa"eni
Ani"alele, c(iar si cele "ai ino&ensive + ani"alele sunt ino&ensive doar in "intea noastra de &iinte -superioare- +, pot oricand
&ace rau o"ului, desi nu doresc acest lucru Intr+un &el, sunt destul de edi&icatoare in acest sens + si "ai -reale- decat sunte"
inclinati sa crede" + acele &il"e -(orrror-, in care ani"ale, plante sau insecte aparent ino&ensive, pe care oa"enii le considera
ino&ensive si in&erioare doar pentru ca nu sunt atat de destepte sau de a*resive ca si ei, devin violente datorita unui "otiv sau
altul Ce s+ar inta"pla daca o &urnica, o al/ina, un purcelus de lapte, o vaca /lea*a, o *aina proasta sau o caprioara cu oc(ii
u"ezi ar "ani&esta dintr+o data capacitati a*resive datorita unor &actori e.o*eni# otravirea "ediului sau orice &el de poluare
0ro/a/il ca savantii atoatecunoscatori ar vor/i i"ediat despre "odi&icari *enetice, iar /ratul inar"at al u"anitatii ar pune la cale
e.ter"inarea "asiva a tuturor &apturilor de acest &el
$$
)tupe&iant este "ai ales &aptul ca, din corpul auric al ani"alelor, care este oarecu" ase"anator cu "entalul superior al
oa"enilor, e"ana culori, "irosuri si sunete identice cu cele ale unor inalte entitati cos"ice, iar caracteristica lor este una
sin*ura# sacri&iciul in &olosul o"ului Acest strat auric al ani"alelor este ase"anator si cu corpul "ental superior al unor oa"eni
&oarte evoluati, oa"eni care n+ar ucide pentru ni"ic in lu"e un ani"al Ast&el de oa"eni au drept caracteristica de&initorie a
&iintei lor sacri&iciul in &olosul u"anitatii, precu" si intele*erea planului lui ,u"nezeu pentru toate &iintele
,aca a" &ace o analiza super&iciala a &eno"enului, a" putea spune ca, cei a&lati la inceputul scarii evolutive se intalnesc cu
cei a&lati la s&arsitul scarii evolutive cos"ice Adevarul este insa altul# oa"enii nu sunt inte*rati ordinii naturale divine a lu"ii,
pe cand ani"alele sunt A/ia acei se"eni ai nostri care si+au &or"at de<a un corp "ental superior si "ai ales un corp spiritual
clar de&init, sunt inte*rati ordinii cos"ice Acesta este "otivul pentru care, alaturi de acesti oa"eni, ani"alele se si"t in
si*uranta 0e acesti oa"eni cainii nu+i latra si nu+i "usca, iar noi spune" ca acei oa"eni au su&letul /un
Adevarul este "ult "ai crud decat sunte" noi inclinati sa crede"# oa"enii sunt inca &iinte decazute, iar senti"entul
superioritatii, al or*oliului si al e*otis"ului e.acer/at constituie &actorii principali ai unei scu&undari si*ure in ceea ce poate &i
"ai rau# /oala, ne&ericirea, "oartea si in &inal, iadul ,e re*ula, oa"enii cred ca "oartea este cel "ai *rav lucru, dar s+ar putea
sa se insele
!n alt aspect surprinzator pentru un clarvazator eteric este insa dialo*ul per"anent al ani"alelor cu entitatile an*elice si cu
spiritele naturii Ani"alele percep natural entitatile nonu"ane din <urul lor si intele* instinctiv ceea ce le spun acestea %a
sacri&icari de ani"ale, in prea<"a a/atoarelor, vin o *ra"ada de entitati nonu"ane care, auric, incearca sa do"oleasca senzatiile
de spai"a cu"plita care e"ana din ani"alele sacri&icate
In <urul locurilor de sacri&icare apar nori *rosi de e"otii *enerate de spai"a "ortii, nori care sunt vizi/ili prin clarvederea
eterica Iar dincolo de norii *rosi ai &ricii de "oarte pe care o "ani&esta toate &iintele create de ,u"nezeu, dar sacri&icate de
oa"eni, sta dra*ostea si *ri<a per"anenta &ata de o"
Intre ani"ale, plante + "ai ales unele le*u"e + si oa"eni se &or"eaza cone.iuni ener*etice pro&unde care asi*ura sta/ilitatea
ecosiste"ului terestru Aceste cone.iuni sunt vizi/ile atat prin clarvederea in&raeterica, cat si prin clarvederea eterica ,aca este
ucis un ani"al + ce sa "ai vor/i" despre disparitia unor specii de ani"ale + plantele corespunzatoare lantului dispar
In acest sens, au doza lor de adevar acele superstitii stravec(i, auzite din /atrani, dupa care un o" este le*at pe ti"pul vietii
sau doar pe ti"pul anu"itor perioade ale vietii de unele ani"ale sau de unele ve*etale
In vec(i"e se spunea ca &iecare o" are, undeva, nestiut, un ani"al + poate un caine, poate altceva + de care este le*at, la &el
cu" are si un copac In Muntii Carpati, e.ista traditia -populara- care spune ca &iecare o" are (arazit de la ,u"nezeu un /rad
care este nu"ai al sau Cand o"ul "oare, cea "ai apropiata ruda "er*e in "unti si cauta intuitiv /radul &rate al de&unctului, pe
care+l taie, iar din el ciopleste o cruce Crucea, in acest sens, este o Coloana a cerului pe care su&letul o"ului tre/uie sa o urce
Tot ast&el, o"ul este le*at de ani"ale, in special de caini !n caine a&lat in prea<"a o"ului, in virtutea aceleiasi desc(ideri
aurice a ani"alelor, preia de la stapan sau de la o"ul de care este le*at auric anu"ite no.e aurice u"ane Oa"enii varsa no.ele
aurice prin inter"ediul cainilor
)i"patia oa"enilor &ata de ani"ale, in special &ata de caini si pisici, pli"/area de di"ineata cu cainele in lesa, poate avea alt
te"ei decat dra*ostea dezinteresata a o"ului &ata de cainele sau pre&erat Inconstient, o"ul se descarca de tarele aurice ale unei
e.istente de&ectuoase + no.ele aurice acu"ulate prin super&icialitate, or*oliu, *oana dup&t inavutire, se.ualitate e.acer/ata etc
care se i"pri"a destul de urat la nivelul auric +, prin inter"ediul ani"alelor )i este inspai"antator pentru un clarvazator eteric
atunci cand vede un ani"al /olnav nu"ai datorita in&luentelor ne&aste pri"ite de la un o"
%ocuintele, cladirile, constructiile ridicate de oa"eni reprezinta un alt -punct de atractie- pentru un clarvazator 0rivite prin
clarvederea in&raeterica, constructiile ridicate de oa"eni par invaluite de un &el de pacla vascoasa, de culoare *ri, cu o *rosi"e
de pana la cinci "etri, in &unctie de nu"arul de oa"eni care+si des&asoara e.istenta acolo
In dreptul &erestrelor si usilor, se aduna o "ulti"e de puncte ne*re, care de cele "ai "ulte ori par incarcate ne*ativ si care
atra* &ul*ere din "ediu Aceste puncte sunt de &apt no.ele aurice e"ise de oa"eni
0rivita prin clarvederea eterica, ceata *ri vascoasa capata o culoare verzuie+s"arald, iar punctele intunecate de la &erestre si
de la usi apar ca niste norisori colorati in culori inc(ise, "urdare, care e"ana sunete *roase, un &el de (uruituri si "irosuri
pestilentiale 'azute de &oarte aproape, acele punctisoare au &or"e diverse, destul de putin placute# c(ipuri *rotesti, cu un aspect
sinistru, care se stra"/a si scot un &el de ono"atopee de"ne de &il"ele (orror
E.ista insa si &erestre sau usi ale unor locuinte care e"it culori placute, &ru"oase si sunete "elodioase %a aceste &erestre vin
o *ra"ada de pasarele !nele pasarele /at cu ciocul in *ea" si cer de "ancare, si"tind ca acolo pot &i in*ri<ite si ocrotite
0asarelele se re&ac ener*etic alaturi de &erestrele lu"inoase auric
In *eneral oa"enii care se roa*a sau practica te(nici de autoi"/unatatire sunt capa/ili sa &aca curatenie aurica in locuintele
lor sau la locurile lor de "unca, iar in cazul ru*aciunii in co"un, intrea*a cladire /ene&iciaza de protectia aurica ,esi*ur, dupa
inc(eierea ru*aciunii, aura cladirilor revine la &or"a initiala, usor i"/unatatita
Este &oarte surprinzator si &aptul ca *e"urile de la &ererstre sau de la usi nu se vad nici prin clarvederea in&raeterica, nici prin
clarvederea eterica Este ca si cu" *ea"urile n+ar e.ista, iar in acele locuri se a&la un spatiu *ol Acelasi lucru este vala/il si
pentru o*linzi
,intre toate cladirile de pe supra&ata pa"antului, /isericile par a &i cele "ai i"punatoare din punct de vedere auric ,in punct
de vedere auric, /isericile au inse"ne unice Inse"nele aurice sunt date la tarnosirea /isericii respective
E.ista insa di&erente nota/ile intre &elurite lacasuri de cult Ast&el, privite de la distanta, /isericile catolice par a &i invaluite
intr+un &el de strat auric stralucitor de culoarea "etalului topit, in ti"p ce /isericile ortodo.e par a &i invaluite intr+un strat auric
de culoare ar*intie Acest strat auric este &or"at din norisori colorati, "elodiosi si &oarte par&u"ati la &el cu", uneori, un var&
solitar de "unte este invaluit intr+un nor ce straluceste in /ataia soarelui
In centrul &iecarei /iserici + &ie ortodo.a, &ie catolica + trece un &ir de lu"ina ar*intie, ca un &el de linie laser, cu o *rosi"e de
apro.i"ativ 50 de centi"etri Aceasta este linia divina a &iecarei /iserici Aceasta linie se &or"eaza la tarnosirea /isericii, iar
daca intre s&intirea /isericii si constructia ei e&ectiva trece o perioada "ai lun*a de ti"p, linia divina continua sa e.iste in acel
$1
loc
0ractic, la &or"area liniei divine a &iecarei /iserici concura doua ener*ii &unda"entale# o ener*ie telurica ce pare a proveni
din stra&undul pa"antului si o ener*ie cos"ica ce provine din inalturile cerului Teolo*ia crestina denu"este ,u( )&ant ener*ia
provenita din inaltul cerului
Cu adevarat, in >iserici are loc unirea cerului cu pa"antul si a lu"ii ceresti cu lu"ea oa"enilor In "o"entul in care se
&or"eaza co"plet + deci in cazul unei /iserici &unctionale +, linia divina devine un &el de conducta de o <u"atate de "etru lati"e,
de culoare aurie, in interiorul careia clarvederea eterica poate detecta "iliarde si "iliarde de stelute stralucitoare, care se
"ani&esta aido"a unei structuri A,N cos"ica, in &or"a de spirala
Fiecare /iserica are o Entitate an*elica protectoare, care ocroteste spiritual lacasul de cult ,e e.e"plu, o ast&el de entitate
are o inalti"e de apro.i"ativ 2,5 "etri ,upa trasaturile &etei nu pare nici /ar/at, nici &e"eie Are &ata &oarte al/a, ovala, /uzele
carnoase, nasul &oarte &in, oc(ii "ari, caprui, &oarte lu"inosi, cu *ene &oarte lun*i si parul ne*ru, carliontat 0e &runte poarta o
coronita ce pare de &oc 0oarta un &el de ro/a de culoare violeta Nu"ele in li"/a eterica al uneia dintre inaltele entitati care
ocroteste un lacas, de cult este 4II,E, adica -0azitorul celor napastuiti-
In perioadele de var& ale slu</elor, si "ai ales atunci cand vin la /iserici "ulti enoriasi, aceasta entitate an*elica devine atat
de puternica si de stralucitoare incat nu o "ai poti privi )tralucirea sa se poate vedea prin clarvedere eterica de la "ai "ulti
2ilo"etri In acele "o"ente, parul, oc(ii si *ura acestei entitati an*elice par a &i &acute din &ocul cel "ai stralucilor, iar prin
vocea sa se aud si"ultan "ai "ulte voci, de parca ar vor/i conco"itent "ulte entitati
)lu</a preotilor in /iserici are rolul de a conecta ener*iile ceresti, cos"ic+spirituale la lu"ea oa"enilor In "o"entul in care,
dupa rasaritul soarelui, la pri"a slu</a a zilei, preotul rosteste pentru pri"a oara nu"ere lui Iisus 4ristos, la nivelul intre*ii
>iserici se &or"eaza un &el de (alou ener*etic protector, denu"it de noi plase "esianice >iserica insasi pare ca un &el de cupola
*i*antica circu"scrisa de plasele "esianice
0lasele "esianice sunt &or"ate din doua straturi distincte # pri"a plasa are culoarea "etalului topit, iar a doua plasa are
culoarea ar*intie In interiorul plaselor "esianice toate no.ele ne*ative e"ise de oa"eni se topesc precu" se topeste zapada su/
razele soarelui de pri"avara
Interiorul /isericii este -lucrat- operativ de In*erul /isericii, care proiecteaza pe &iecare perete un &el de a/ur "ulticolor cu o
*rosi"e de pana la 10 centi"etri Acest ecran protector auric are rolul de a &ace posi/ila actiunea /ene&ica a ,u(ului )&ant care
patrunde in /iserica prin linia divina
In *eneral, oa"enii cred ca o constructie cu" este o /iserica poate suporta de la sine, prin e&ectul "aterialelor de constructie,
o &orta de o ase"enea putere cu" este cea a ,u(ului )&ant, care se "ani&esta prin linia divina ,e &apt, constructia in sine nu
reprezinta decat invelisul "aterial al unor ener*ii aurice Ecranul protector creat de catre In*erul /isericii are toc"ai rolul de a
apropia prin rezonanta ener*iile &oarte puternice ale ,u(ului )&ant cu cele ale constructiei si cu cele ale oa"enilor care stau
acolo in ti"pul slu</elor Fara acest ecran protector, spunea In*erul =a/riel, orice constructie s+ar pre&ace in nisip &in
0rivite prin clarvederea eterica, icoanele si picturile de pe peretii /isericilor sunt &or"ate din "ii si "ii de stelute lu"inoase
care e"it culori, sunete si "irosuri ase"anatoare cu cele ale aurei persona<ului pictat Acele straluciri par oarecu" vii# ele se
stran* sau se dilata in &unctie de ceea ce se petrece i"pre<urul lor ,aca, de e.e"plu vine cineva a"arat, suparat sau disperat si
plan*e sau se roa*a in &ata lor, o parte din "iile de stelute stralucitoare, de culori di&erite, par ca ies din icoane sau picturi si
patrund in aura o"ului prin re*iunea pieptului, pentru a iesi prin spate
In acel "o"ent, instantaneu, entitatea care apare pictata in icoana isi &ace aparitia parca dintr+o alta di"ensiune lan*a cel
care+i cere a<utorul O"ul nu este niciodata sin*ur atunci cand se roa*a &ie la un s&ant, &ie la un In*er, &ie la Iisus 4ristos, iar
i"presia de usurare cu care cei "ai "ulti dintre noi pleaca din >iserici nu se datoreaza unei autosu*estii sau unui e&ect place/o,
asa cu" cred unii psi(iatri sau psi(analisti, ci pur si si"plu, actiunii /ene&ice a entitatii cos"ice la care se roa*a o"ul ,in
pacate, stiinta actuala a eli"inat din cunoasterea lu"ii toc"ai esentialul# activitatea lui ,u"nezeu si a Tri"isilor )ai in lu"ea
destul de cenusie a oa"enilor sau, "ai corect spus, in lu"ea pe care oa"enii au &acut+o sa para cenusie
Activitatea preotilor in >iserici este &oarte la/orioasa, iar e&ectele actiunilor lor sunt vizi/ile prin clarvederea eterica In
ti"pul slu</elor, deasupra capului preotilor pluteste ener*ia ar*initie stralucitoare a ,u(ului )&ant, iar actele sacra"entale si
rituale au e&ectele lor /ine de&inite
Tunelul
0entru a patrunde in %u"ea eterica, Eu*en tre/uie sa stra/ata un &el de pestera de &or"a unui tunel Este de<a &oarte
cunoscuta descrierea "ultor conte"porani care, in cazul unei "orti clinice, co"e sau lesin, a&ir"a ca parasesc trupul "aterial
trecand printr+un &el de tunel sau (orn in*ust Aceasta constatare este la &el de corecta si pentru un clarvazator care ia contact cu
lu"ea eterica precu" si, dupa toate pro/a/ilitatile, pentru un clarvazator de tip -astral-, care se priveste in lu"ea astrala
,e &apt, e.ista nu unul, ci doua tuneluri pe care le stra/ate esenta u"ana atunci cand, dintr+un "otiv sau altul, paraseste
lu"ea "ateriala si intre*ul siste" de conditionari pe care aceasta o i"plica 0entru clarvazatorul care poate percepe lu"ea
eterica e.ista deci doua tunele distincte# un tunel "icrocos"ic si un tunel "acrocos"ic
Ceea ce conteaza este insa "odul in care o"ul insusi este capa/il sa &ie constient de ceea ce se petrece in acele "o"ente
e.tre" de scurte, in care are loc trecerea dintr+un palier in altul al cos"osului Trecerea se produce in *eneral &oarte repede,
ast&el incat nu"ai cei care sunt &oarte atenti la ceea ce se petrece pot povesti in cunostinta de cauza &eno"enele la care au &ost
"artori
0ri"ul tunel, care se prezinta su/ &or"a unei pesteri, este situat la nivelul "icrocos"ic, adica la nivelul structurii aurice a
o"ului, iar al doilea tunel este situat la nivelul "acrocos"ic, la nivelul Terrei aurica
In "o"entul parasirii acestei lu"i + prin parasire intele*e" sc(i"/area re*istrului perceptiv al o"ului + o"ul insusi se
condenseaza si se centreaza intr+un sin*ur si unic punct %a parasirea trupului, constiinta si constienta o"ului se centreaza
instantaneu pe canalul central, situat de+a lun*ul coloanei verte/rale, )us(u"na, de+a lun*ul caruia z/oara cu o viteza a"etitoare
$5
pentru a iesi printr+un punct oarecare
Canalul )us(u"na este pri"ul tunel prin care o"ul paraseste trupul, indi&erent daca este "oarte clinica, co"a sau lesin
pro&und 0rin acest tunel, o"ul nu se vede pe sine inves"antat intr+un -corp-, ci este doar un punct de constiinta si de constienta
)us(u"na se asea"ana cu o pestera *i*antica, e.tre" de lun*a, prin care o"ul, centrat intr+un sin*ur punct de constiinta si
constienta, se deplaseaza e.tre" de rapid
0arasind pri"a pestera su/ &or"a unui tunel interior + )us(u"na +, o"ul patrunde auto"at in cea de+a doua, care este situata
insa la nivelul "arcocos"ic al Terrei aurica ,e re*ula, o"ul care "oare sau care se dedu/leaza nu realizeaza ca este vor/a
despre doua pesteri+tunel si vor/este despre una sin*ura E.ista insa o di&erenta i"portanta, o/servata pro/a/il de catre cei care
reusesc sa ai/a o ase"enea e.perienta in "od repetat 0entru cineva care a trecut de "ulte ori prin ase"enea e.periente + cu"
este cazul lui Eu*en +, este evident &aptul ca e.ista o di&erenta esentiala + o di&erenta de plan cuantic + intre cele doua tunele+
pesteri
,aca in pri"a pestera+tunel, o"ul este condensat la nivelul unui punct de ener*ie c(intesentiala, in cea de+a doua pestera+
tunel o"ul se vede pe sine ca posedand un corp Este, desi*ur, vor/a despre un corp de lu"ina In cea de+a doua pestera+tunel,
o"ul z/oara, cu pletele in vant, cu o viteza &oarte "are
E.ista insa di&erente esentiale de perceptie intre o"ul care paraseste de&initiv lu"ea "ateriala, prin "oarte, si cei care o
parasesc doar pentru o perioada oarecare de ti"p, prin dedu/lare in lu"ea astrala sau eterica, ori in cazurile de "oarte clinica
Acest &apt este per&ect e.plica/il daca ne *andi" ca, la "oarte, se produc anu"ite procese la nivelul structurilor aurice u"ane,
procese care nu au loc la persoanele care doar voia<eaza inta"plator sau voluntar in a&ara trupului "aterial si a siste"ului de
re&erinta a lu"ii "ateriale
0arasirea trupului "aterial nu insea"na nu"ai o si"pla -iesire la aer curat- cu" cred unii, ci o operatiune de "ari proportii
in care are loc sc(i"/area te"porara Ddedu/lare, "oarte clinicaE sau de&initiva D"oarteE a siste"ului de re&erinta speci&ic lu"ii
"ateriale 'oia<ul astral, la &el ca si clarvederea in lu"ea eterica, presupune "ulte "odi&icari de "are co"ple.itate a siste"ului
auric u"an, i"plicand sc(i"/area radicala a siste"ului propriu de reprezentare, intele*ere si de perceptie a lu"ii )e sc(i"/a
radical optica, "odul de intele*ere al o"ului, care constientizeaza in cateva &ractiuni de secunda "ai "ult decat a &acut+o de+a
lun*ul unei vieti intre*i
%a intre/area cu" este posi/ila trecerea instantaneee de la "icrocos"os la "acrocos"os, 'e*(etorii contactati de Eu*en in
lu"ea eterica raspund invaria/il# -Fiecare lu"e are inaintea ei o alta lu"e "ai "are decat ea, Dlu"eE in care se duce, si in spatele
ei o alta lu"e, "ai "ica, din care s+au nascut a"andoua DtoateE-
A"/ele pesteri+tunele prin care trece o"ul cu viteza &oarte "are par a avea "ii si "ii de 2ilo"etri lun*i"e si "ii si "ii de
2ilo"etri adanci"e O"ul se si"te pierdut, iar senzatia de i"ensitate il copleseste
0estera "acrocos"ica pare a &i &or"ata din "iliarde si "iliarde de pietre stralucitoare ,in pereti urca si co/oara "ii si "ii
de stalactite si stala*"ite *i*antice, ce par a "asura zeci de "ii de 2ilo"etri :ocurile de lu"ini "ulticolore, <er/ele de lu"ina
care stralucesc &eeric creaza o i"a*ine neintalnita in lu"ea "ateriala Culorile stralucitoare ce e"ana din stalactite si stala*"ite
sunt insotite de "iliarde de "elodii, a caror per&ectiune si &ru"usete este coplesitoare pentru orice &iinta u"ana
,in toate partile pesterii+tunel e"ana o lu"inozitate e.tre" de dulce, de voluptoasa 0estera pare a &i vie si inzestrata cu
inteli*enta si constienta Orice o" care patrunde prin ea si"te iu/irea pro&unda care e"ana de peste tot si are senzatia ca pestera
este o "a"a iu/itoare care il prote<eaza si il incura<eaza &ara a cere ni"ic in sc(i"/
,in loc in loc, toate lu"inile stralucitoare par a &i a/sor/ite de un &el de varte<uri *i*antice ,in acele varte<uri se aud "ii si
"ii de voci ,in unele varte<uri se aud voci placute, voioase, lar"a si voie /una ,e "ulte ori se aud cantece in*eresti, de+o
&ru"usete &ara sea"an Aceste varte<uri e"it culori, straluciri si par&u"uri &oarte &ru"oase In*erii 'e*(etori spun ca acestea
sunt 0ortile care dau spre -%ocasul %u"inii-, -locul unde 4A!TI &a/rica ploaia, zapada, vanturile si &ul*erele-
)unt insa si varte<uri care e"it culori intunecate, din care se aud /leste"e, stri*ate de "anie, de a<utor, vaiete disperate,
plansete Aceste din ur"a varte<uri se desc(id doar pentru scurt ti"p Ele apar "ereu in alte locuri
'oia<ul o"ului prin aceste pesteri tunele nu dureaza "ai "ult de $0 de secunde dupa ti"pul "aterial, dar cel ce le stra/ate
are senzatia ca au trecut "ulte ore sau c(iar zile ,e &iecare data cand stra/ate aceasta pestera i"ensa, clarvazatorul este &ascinat
de inteli*enta, intelepciunea, &ru"usetea, iu/irea i"ensa care e"ana din ea )i, desi pare parado.al, clarvazatorul stie ca el este
in pestera si ca pestera este in el
0estera tunel are "ai "ulte iesiri, iar una din aceste iesiri duce in lu"ea eterica %a acest capat al pesterii tunel se vede de
departe o lu"ina &oarte intensa, iar aceasta lu"ina &oarte intensa este stralucirea lu"ii eterice O alta iesire duce, dupa cate se
pare, in %u"ea de -dincolo-, dar prin aceasta iesire nu "er* decat cei care nu se "ai intorc in lu"ea "ateriala
2 %u"ea eterica
O lu"e care -co/oara-
%u"ea eterica, care apare clarvederii eterice a lui Eu*en la capatul tunelului pestera "acrocos"ic, este o lu"e distincta de
planul "aterial, care are un decor propriu# &or"e de relie& ase"anatoare celor "ateriale, ve*etatie si anu"ite constructii care nu
au corespondent in lu"ea &izica %a un "o"ent dat al calatoriei sale prin lu"ea eterica, Eu*en a intre/at ce lu"e este aceea in
care se *aseste Raspunsul a &ost pro"t# este o lu"e care -co/oara-
0ri"a data, datorita &aptului ca raspunsurile pri"ite sunt in li"/a a2ata2a, li"/a lu"ii eterice, Eu*en a inteles ca este vor/a
despre o lu"e care -"oare- ,upa un ti"p oarecare, in care a "editat la &aptul ca acea lu"e este pe cale de a "uri, Eu*en si+a
luat ini"a in dinti si a intre/at din nou# de ce aceasta lu"e este pe cale de a "uri3 Entitatea careia i se pusese intre/area a ra"as
stupe&iata# cu" adica sa "oara3 a intre/at ea, continuand # -in cos"os nu "oare ni"icA ce te &ace sa crezi ca aceasta lu"e va
"uri 3-
$7
I"ediat dupa aceea, Eu*en si+a dat sea"a ca tradusese in "od *resit un ter"en din li"/a lu"ii eterice si ca, intr+adevar, in
cos"osul acesta vast nu "oare ni"ic Nu era o lu"e care -"oare-, ci o lu"e care -co/oara- ,e &apt, dupa cu" si+a dat sea"a
"at tarziu, c(iar si ter"enul -co/oara- este i"propriu, in li"/a o"eneasca neee.istand un ter"en prin care s+ar putes de&ini in
"od corespunzator aceasta lu"e
Nu este vor/a nici despre o lu"e care -"oare-, nici despre o lu"e care -co/oara-, ci despre o lu"e in adevaratul sens al
cuvantului, un palier cos"ic paralel, care are la /aza, la &el ca si lu"ea &izica, anu"ite le*i de &unctionare
)tiinta "oderna + in special noile teorii care vor/esc despre cos"osul de tip (olo*ra"a sau despre Ordinea in&asurata si
universul cu -n- di"ensiuni + ad"ite e.istenta "ai "ultor paliere cos"ice, paliere care, de cele "ai "ulte ori, sunt interpretate
drept posi/ile universuri paralele Totusi, ter"enul de univers paralel nu este intru+totul corect, intrucat ideea unui univers
paralel ar putea *enera ipoteza e.istentei unui alt ,u"nezeu, care sa conduca acest univers paralel, ceea ce nu este posi/il din
nici un punct de vedere# teolo*ic, "eta&izic sau lo*ic
)e poate insa vor/i &oarte /ine despre e.istenta "ai "ultor paliere sau niveluri ontolo*ice ale aceluiasi univers, creatie a
!nicului ,u"nezeu, iar acest aspect este acceptat atat de teolo*ie, de "eta&izica, cat si de lo*ica &or"ala Cu stat "ai "ult cu
cat, indi&erent de ter"inolo*ia &olosita de+a lun*ul ti"purilor, ideea structurarii universului pe "ai "ulte paliere sau nivele, a
&ost i"partasita de toate doctrinele esoterice care au aparut pana in prezent, incepand de la conceptiile su"erienilor, e*iptenilor,
(indusilor, c(inezilor pana la su/tila teolo*ie crestina sau a altor reli*ii "oderne
-%u"ea- perceputa de Eu*en nu reprezinta un -univers paralel-, ci nu"ai unul din "ultiplele paliere ale unicului univers,
creatie a lui ,u"nezeu, iar aceasta lu"e poate &i cunoscuta de &oarte "ulti oa"eni, in conditiile in care si+ar dezvolta anu"ite
caracteristici spirituale latente
,e alt&el, de+a lun*ul vre"urilor, "ulti oa"eni au vizitat aceast palier cos"ic caruia noi ii da" nu"ele de %u"ea eterica, la
&el cu" au vizitat si alte paliere cos"ice + cu" ar &i de e.e"plu %u"ea astrala +, in stari critice# accidente, co"a, "oarte clinica,
/oala, eveni"ente petrecute la li"ita "ortii
Este de la sine inteles ca o"ul nu poate pastra a"initirea starilor si eveni"entelor petrecute in palierele cos"ice paralele
celui &izic+terestru datorita unui &actor ce tine de structura psi(ica a &iecarui individ# cenzura e.istenta intre su/constient si
constient sau ceea ce unii "istici denu"esc 0azitorul pra*ului
Ast&el, nu este vor/a nici despre o lu"e care -"oare-, caci in cos"os nu "oare ni"ic, nici despre o lu"e care -co/oara- in
sens spatial, ter"enul -a co/ori- &iind total i"propriu caracteristicilor ontolo*ice ale acestei lu"i, caci nu este ni"ic care sa
-co/oare- ,e ase"enea, nu este vor/a nici despre un -univers paralel-, ci despre un palier paralel al aceluias univers, in care se
"ani&esta anu"ite realitati ontolo*ice de cel "ai inalt ran* din cos"osul spiritual
Este o caracteristica *enerala &aptul ca, cuvintele li"/ii eterice sunt intraducti/ile in li"/a<ul o/isnuit al oa"enilor,
se"ni&icatia lor scapand in special datorita &aptului ca li"/a o"eneasca a &ost corupta in cel "ai inalt *rad ,espre un cuvant
din li"/a eterica, li"/a a2ata2a, se pot scrie pa*ini intre*i &ara a+i epuiza se"ni&icatiile -A co/ori-, in acest caz, are
se"ni&icatii speciale %u"ea eterica este o lu"e in sine, un palier al cos"osului spiritual in care, datorita unor caracteristici
speciale, entitatile cos"ice diri*uitoare se pot "ani&esta plenar cu scopul de a+si indeplini atri/utiile &unctionale cos"ice
)e stie ca entitatile diri*uitoare cos"ice + ceea ce anticii denu"eau 6ei, iar crestinii nu"esc In*eri, Ar(an*(eli, 0uteri,
,o"nii etc + e.ista in &or"a lor esentiala in palierele superioare ale cos"osului spiritual, acolo unde oa"enii nu pot a<un*e
poate nici in "o"entul in care si+au desavarsit evolutia terestra Entitatile diri*uitoare cos"ice sunt spirite inalte, su/li"e, care+l
a<uta pe ,u"nezeu in procesul "ani&estarii lu"ii Ele sunt spirite divine, "ult superioare o"ului, care &or"eaza un re*n in sine
0e nivelul lor de resedinta, entitatile diri*uitoare cos"ice sunt &iinte necorporale care nu au o &or"a anu"ita !nii "istici de
ran* inalt le+au perceput de "ulte ori ca &iind <er/e de lu"ina stralucitoare, ale caror puteri &iintiale depasesc i"a*inatia cea "ai
in&lacarata a o"ului ,ar, datorita inteleptei alcatuiri a lu"ii, aceste inalte entitati sunt nevoite sa CO>OARE din inaltele lor
planuri de resedinta, de pe palierele c(intesentiale ale cos"osului spiritual, pentru a+si indeplini "isiunile
Misiunile cos"ice ale acestor inalte entitati sunt le*ate de o" si de "odul in care o"ul se "ani&esta in lu"ea &izica a
pa"antului !nii oa"eni, care se considera reli*iosi sau -spiritualisti- isi i"a*ineaza ca aceste entitati inalte indeplinesc
poruncile lui ,u"nezeu si isi des&asoara atri/utiile &unctionale direct din planurile lor c(intesentiale de resedinta ,ar acest
lucru nu este posi/il, iar cei ce cred in "od naiv acest lucru, nu dovedesc altceva decat ca nu intele* alcatuirea cos"osului
spiritual
Ma<oritatea autorilor consacrati care a"intesc despre aceste aspecte, aspecte considerate pe /una dreptate taine inalte,
vor/esc de re*ula in concepte *enerale, a&ir"and de e.e"plu ca e.ista entitati necorporale care ve*(eaza asupra /unului "ers al
cos"osului, inclusiv asupra lu"ii "ateriale ,ar, ei vor/esc nu"ai in ter"eni de "a.i"a *eneralitate, conceptualizand totul,
ast&el incat nu "ai intele*i cu" de este posi/il ca o entitate cos"ica sa conduca universul dintr+un -univers paralel- a&lat undeva
in i"ensitatea cos"osului spirilual
Acesta este "otivul pentru care, in vre"urile din ur"a, s+a a<uns la o ruptura a oa"enilor de cos"osul spiritual si de inaltele
entitati care+l conduc, considerandu+se in "od total ne<usti&icat ca inaltele entitati cunoscute su/ nu"ele de In*eri, Ar(an*(eli
etc sunt atat de departate de oa"eni si de lu"ea "ateriala incat nu "ai este cazul sa+ti /ati capul cu ast&el de lucruri ,e la
aceasta tendinta intelectualista de conceptualizare si de *eneralizare s+a a<uns la un scepticis" sear/ad care nu &ace altceva decat
sa respin*a e.istenta unor ast&el de puteri
Acelasi lucru se crede si despre Iisus 4ristos, despre care, c(iar si cei care se autode&inesc drept crestini practicanti, cred ca
se a&la "ult prea departe de lu"ea -noastra-, cine stie deasupra carui nor pu&os ce se vede pe cer sau pe cine stie ce stea
indepartata, total rupt de oa"eni si de nevoile lor
)e uita insa "ult prea usor &aptul ca, la &el ca si cos"osul spiritual, cos"osul "aterial nu ar putea e.ista nici "acar o
&ractiune de secunda daca aceste inalte entitati cos"ice nu si+ar indepli "isiunea de constructie si de sustinere a lu"ii O"ul
insusi nu ar putea e.ista &ara activitatea lor Cercetand "ecanis"ele de &unctionare ale cos"osului inte*ral, devine evident
&aptul ca aceste inalte entitati spirituale, pentru a putea "entine cos"osul in stare de &unctionare, nu se pot "ani&esta direct din
palierele spirituale inalte ale cos"osului
$8
,u"nezeu, in inalta+i intelepciune, a construit lu"ea intr+un anu"e &el, iar acest &el nu poate &i incalcat de ni"eni, nici c(iar
de o inalta entitate spirituala
0entru a se putea "ani&esta si a+si indeplini "isiunea, su/li"ele entitati diri*uitoare sunt o/li*ate sa respecte alcatuirea
lu"ii si le*ile sale de &unctionare
Ast&el, pentru a se putea in*ri<i de u"anitate si de lu"ea &izica, entitatile diri*uitoare cos"ice tre/uie sa CO>OARE, dar
cu" nu se pot "ani&esta direct in lu"ea "ateriala, ele se "ani&esta intr+o lu"e inter"ediara, in lu"ea cea "ai apropiata de
planul &izic Iar aceasta lu"e este %u"ea eterica sau, dupa cu" a" convenit sa o denu"i", Terra eterica ,e aceea, Terra eterica
este o lu"e care CO>OARA
Toate entitatile cos"ice, datorita atri/utiilor lor &unctionale de a ve*(ea la /unul "ers al cos"osului in ansa"/lu, sunt
o/li*ate sa co/oare intr+un palier in&erior palierului lor de ori*ine si, i"plicit, sa se inves"anteze te"porar intr+un corp adecvat
acestei lu"i
)i, intrucat &or"a standard prin care se pot "ani&esta toate entitatile spirituale in interiorul Terrei aurica este &or"a
o"eneasca + &or"a creata, dupa cu" sta scris in >i/lie, de ,u"nezeu la inceputul creatiei, -dupa c(ipul si ase"anarea )a- +
atunci toate entitatile care participa la "area opera de creatie si de "entinere a lu"ii nu pot &i -inves"antate- decat intr+o &or"a
o"eneasca
Fiecare dintre entitatile diri*uitoare care participa la /unul "ers al lu"ii are o in&atisare de &or"a u"anoida anu"ita, prin
care se poate "ani&esta in lu"ea eterica si, deci, prin care poate &i cunoscuta de oa"eni
Entitatile diri*uitoare pastreaza aceeasi in&atisare o"eneasca de+a lun*ul "ileniilor + de &apt "ileniile sunt pentru ele precu"
sunt zilele pentru oa"eni + ast&el incat, asa cu" au &ost descrise acu" doua "ii de ani, asa apar si in zilele noastre C(iar si in
zilele noastre, ca in&atisare, entitatile diri*uitoare arata la &el ca acu" doua "ii de ani, in aceleasi to*i lun*i si sandale i"pletite
Acesta este "isterul datorita caruia Eu*en vede in %u"ea eterica + lu"ea care CO>OARA + nu"ai entitatile diri*uitoare
cos"ice care se "ani&esta intr+o &or"a o"eneasca Aceste entitati se in*ri<esc de /unul "ers al lu"ii "ateriale in ansa"/lul ei,
dar si de &iecare o" in parte, ast&el ca ele sunt prezente alaturi de oa"eni la toate "o"entele sacre ale e.istentei cotidiene
In*erii 'e*(etori, Mesa*erii, ,o"nii 2ar"ei si celelalte entitati care apar in lu"ea eterica sunt entitati spirituale,
inves"antate in corpuri eterice care, din lu"ea cea "ai apropiata lu"ii "ateriale, asista sau se in*ri<esc de eveni"entele cele
"ai diverse din e.istenta cotidiana a oa"enilor Alt&el, aceste entitati n+ar putea sa+si indeplineasca caracteristicile &iintiale si
atri/utiile &unctionale cu care au &ost dele*ate, la inceputul Facerii, de insusi ,u"nezeu, Creatorul lu"ii
Oa"enii au i"presia ca sunt sin*uri si ca nu+i vede ni"eni atunci cand savarsesc un lucru sau un altul, atunci cand savarsesc
un &apt rau, sau, di"potriva, atunci cand savarsesc un &apt /un, atunci cand /lestea"a pe cineva sau, di"potriva, atunci cand se
roa*a ,ar cat de "ult se insealaL Ni"ic din ceea ce &ace o"ul nu este atat de secret, cu" au oa"enii i"presia Ni"ic din ceea
ce se petrece in lu"ea "ateriala nu este necunoscut -dincolo-, nici cel "ai "ic *est, cuvant sau eveni"ent Nu e.ista inta"plari,
nu e.ista (azard, totul este alcatuit si oranduit cu "ulta atentie de catre entitatile diri*uitoare cos"ice
!nii cercetatori "oderni isi inc(ipuie ca in trecutul planetei, u"anitatea a &ost vizitata de nave ale unei civilizatii e.traterestre
&oarte evoluate, iar aceasta idee a &ost i"/ratisata de o "are parte a oa"enilor ,ar, din pacate, acei cercetatori, pro"otori ai
unui curent denu"it paleoastronautica, uita &aptul, &oarte si"plu, ca 0a"antul nu este o planeta &ara stapan, in care orice
nec(e"at poate veni i"/arcat in nave e.traterestre inter*alactice si poate &ace ce vrea cu locuitorii planetei sau ii poate educa
cu" ii trece lui prin "inte
,e locuitorii acestei planete are cine sa se ocupe, ast&el ca nu este cazul ca u"anitatea sa &ie educata sau clonata de o"uletii
cu oc(ii o/lici si pielea violeta proveniti din stele ,e alt&el, in aura planetei 0a"ant, nu poate patrunde ni"eni &ara incuviintarea
e.presa a Conducatorului ei
Aspectul *eneral al lu"ii eterice
0ractic, lu"ea eterica nu are inceput sau s&arsit, desi + parado.al + nu este rotunda precu" *lo/ul terestru, ci dreapta
0atrunzand in lu"ea eterica, poti "er*e la nes&arsit nu"ai in linie dreapta, &ara a intalni ceea ce in lu"ea terestra se nu"este
-cur/ura pa"antului-
,e &apt, pentru a &i e.acti, lu"ea eterica ar tre/ui denu"ita %u"ea su&letelor, intrucat su/stanta+ener*ie din care este &or"ata
este identica cu acel ele"ent co"ponent al &iintei u"ane pe care il denu"i" su&let, ele"ent care este distinct de corpul eteric+
vital
%u"ea eterica nu este o -du/lura- a lu"ii terestre, a continuu"ului tridi"ensional, ci este o lu"e autono"a, care are
propriile sale caracteristici, proprietati si le*i de &unctionare %u"ea eterica nu tre/uie con&undata cu contrapartea du/lurilor
eterice ale o/iectelor din planul "aterial, ast&el incat peisa<ele din lu"ea eterica nu corespund cu peisa<ele din lu"ea "ateriala
E.ista &oarte putine peisa<e sau a"plasa"ente din lu"ea eterica care sa corespunda cu cele din lu"ea "ateriala
0e cerul %u"ii eterice nu se vad nici )oarele, %una sau stelele Cerul are o culoare verde+al/astruie care nu se "odi&ica
niciodata In lu"ea eterica nu e.ista alternanta noapteOzi E.ista insa o lu"inozitate di&uza, de aceeasi nuanta ca si a cerului,
&oarte placuta, c(iar vesela, care per"ite o /una vizi/ilitate in orice "o"ent
)coarta terestra eterica este incarcata ener*etic ne*ativ, in ti"p ce "area "a<oritate a ener*iilor e.o*ene ce vin din -cer- sunt
incalcate pozitiv )coarta lu"ii eterice se prezinta su/ &or"a unui spectru lar* de culori Aceste culori se "odi&ica neincetat in
&unctie de "ai "ulti &actori ,intre acesti &actori, &actorii "eteorolo*ici au o in&luenta &oarte "are
Interactiunea scoartei terestre eterice cu o"ul, cu aura sa si cu *andurile sale are o i"portanta covarsitoare Mediul eteric se
sc(i"/a in &unctie de nivelul auric u"an, de ener*iile pe care o"ul le lasa in ur"a sa Are desi*ur i"portanta daca printr+un
anu"e loc trece o in"or"antare sau o nunta, daca o"ul care trece e"ite /ucurie sau durere, daca este vesel sau trist
Cand scoarta teresta nu se a&la in interactiune cu o"ul sau nu este in&luentata de conditii "eteorolo*ice deose/ite, pastreaza
culoarea sa -naturala-, "aron desc(is, o culoare ase"anatoare ar*ilei proaspete
$9
%a &el cu" poseda propria sa culoare, 0a"antul are propriul sau sunet, dar si propriul sau "iros speci&ic 0a"antul, ca
planeta, "ai precis scoarta pa"antului, e"ite, ca un diapazon urias, o nota "uzicala care pare di&erita de notele percepti/ile in
lu"ea "ateriala Aceasta nota "uzicala pare a &i ase"anatoare notei &a din *a"a "uzicala Mirosul speci&ic al scoatei terestre,
asa cu" este perceput in planul eteric, este un "iros ase"anator &anului proaspat cosit si al &lorilor de corp
In "o"entul in care, din di&erite "otive, se actioneaza sau se interactionaza cu scoarta lu"ii eterice, sunetul de &ond si
"irosul speci&ic se "odi&ica in &unctie de activitatea respectiva 0oluarea si activitatile u"ane de toate tipurile au tendinta de a
"odi&ica atat ener*iile+speci&ice ale scoartei terestre, sunetul &unda"ental, cat si "irosul
Atunci cand patrunzi in lu"ea eterica te iz/este peisa<ul ,in toate partile te coplesesc "irosuri par&u"ate )olul lu"ii eterice
este plin de ve*etatie# "ii si "ii de specii de ve*etale, de &lori de toate culorile si de toate &or"ele, care e"ana par&u"uri
a"etitoare Florile si ar/ustii e"ana lu"inozitati aurice di&erite
0este tot sunt ar/usti, ca" de "ari"ea unui o" si po"i &ructi&eri, de &or"e si "ari"i diverse 0o"ii &ructi&eri sunt plini de
rod /o*at Fructele, care atarna *reu pe cren*ile po"ilor &ructi&eri, sunt ase"anatoare "erilor, perilor, cireselor si altor &ructe
care e.ista astazi in lu"ea terestra
Totusi, aceste &ructe sunt di&erite de cele actuale Fructele ar/orilor &ructi&eri din %u"ea eterica par sa se"ene cu cele care
e.istau candva in lu"ea terestra, cu "ult inainte ca poluarea actuala si actiunea oa"enilor sa le &i "odi&icat structura
Este posi/il ca &ructele ar/orilor si ale po"ilor &ructi&eri sa &i e.istai candva pe supra&ata pa"antului Ele sunt, daca se poate
spune asa, stra"osi ai &ructelor actuale Fructele actuale, "ediul ve*etal in *eneral, /iosiste"ul terestru, au su&erit o
trans&or"are radicala in ti"p, care le+a "odi&icat structura si in&atisarea Modul in care arata "ediul ve*etal al lu"ii eterice pare
sa corespunda "odului in care arata candva lu"ea terestra, atunci cand pri"ii oa"eni erau in &aza copilariei
In "o"entul in care cineva rupe un &ruct, acesta creste la loc &oarte repede Atunci cand estre rupt un &ruct, din acel loc iese
un &el de pasta verde, care se "areste, se usuca si crapa, pentru ca in &inal sa se desprinda de ra"ura si sa cada pe sol In locul ei
apare insa un nou "u*ure, care se trans&or"a rapid in &ruct Nici nu apuci sa "usti din &ruct, ca acesta de<a a crescut la loc pe
ra"ura Acesta pare a &i un proces accelerat de coacere a unei plante
O caracteristica constanta a "ediului %u"ii eterice o reprezinta padurile i"ense, presarate din loc in loc cu lu"inisuri
Ma<oritatea soiurilor de copaci au di"ensiuni i"ense, a"intind de copacii *i*antici e.istenti in erele *eolo*ice ale pa"antului
Truc(iurile copacilor seculari depasesc de cele "ai "ulte ori 10 de "etri in dia"etru, iar inalti"ea lor a<un*e pana la
apro.i"ativ $00 de "etri
!ndeva, in departare, se pot vedea "unti inalti, cu creste *olase, rosiatice, ca si cu" ar &i acoperiti de "ar"ura rosie ,e
"ulte ori, "untii din %u"ea eterica par a &i acoperiti de ve*etatie a/undenta care e"ana o &ru"oasa culoare verde inc(is Nu
poti urca insa pe "untii %u"ii eterice pentru si"plul "otiv ca ei nu corespund cu ceea ce e.ista in lu"ea "ateriala 0e "untii
lu"ii eterice se pot zari, din loc in loc, un &el de cetatui cu ziduri crenelate, construite din acelasi "aterial # culoare rosie, din
care par sa &ie &acute crestele si versantii *olasi care se pierd in zare
0rintre versantii "untilor se pot zari, cu" serpuiesc a*ale, parauri si rauri Apa care cur*e prin rauri si paraie, de culoarea
s"araldului, este "ult "ai *roasa si "ai &luida decat cea care e.ista in lu"ea terestra 0e &undul apelor se vad pietre rosii, de
di&erite "ari"i
O alta caracteristica a lu"ii eterice este aceea ca nu e.ista ani"ale, asa cu" e.ista in lu"ea terestra Nu se vede nici un &el de
ani"al
Modul in care este alcatuita aceasta lu"e eterica, atat de strans le*ata de su/plan ul eteric al lu"ii "ateriale, dar si de lu"ea
"ateriala, ne indea"na sa crede" ca aici rezida un &el de patternuri ener*etico+in&or"ationale ale naturii din lu"ea "ateriala
Este &oarte posi/il ca, inainte de aparitia in lu"ea "ateriala, ve*etatia sa &i aparut in lu"ea eterica
)enzatia cea "ai pre*nanta pe care o resi"te cel ce patrunde in aceasta lu"e este ca se a&la in paradis Actual"ente, in
%u"ea eterica, "ediul arata asa cu" &iinta la inceputuri >iosiste"ul ve*etal al lu"ii eterice este ase"anator cu 0aradisul
descris de >i/lie
Nu scrie nicaieri in 'ec(iul Testa"ent ca 0aradisul a &ost o realitate strict "ateriala, ast&el incat, tot la &el de /ine, poate sa
&ie o realitate eterica >i/lia spune nu"ai ca, dupa ce Ada" si Eva au &ost iz*oniti din 0aradis, acesta a devenit un teritoriu
interzis, in care nu se "ai poate patrunde asa de usor )i, dupa cu" sta scris in 'ec(iul Testa"ent, in 0aradis se "ai a&la inca
0o"ul 'ietii, ale carui &ructe aduc ne"urirea, si po"ul Cunoasterii >inelui si Raului, ale carui &ructe aduc cunoasterea Tot
>i/lia "ai spune ca, intrarea in paradis este pazita de un 4eruvi" cu sa/ie de &oc, care nu lasa pe ni"eni, cu e.ceptia celor
puri&icati, sa patrunda inauntru
In lu"ea eterica se "ai produce un alt &eno"en ciudat, care pare "ai "ult de do"eniul /as"ului sau al &antasticului celui
"ai neveros"il In anu"ite perioade, din cerul %u"ii eterice cade uneori ceva ca un &el de ninsoare, &or"ata dintr+un &el de &ul*i
"ari, roz, &oarte par&u"ati ca "iros si dulci la *ust
Caderea acestei ninsori ciudate, care poate &i *ustata, poate &i co"parata cu e.punerea 'ec(iului Testa"ent, care descrie
iesirea tri/ului lui Israel, condus de Moise, din E*ipt In E.odul, cap 17, este descrisa (ranirea tri/ului condus de Moise in
desert, cu a<utorul "anei -)i cand vor/ea Aaron intre*ei adunari a lui Israel, s+a uitat inspre pustie, si iata ca slava ,o"nului s+a
aratat intr+un nor di"ineata s+a asezat un strat *ros de roua in <urul ta/erei Cand s+a luat roua aceasta, pe &ata pustiei era ceva
"arunt ca niste *raunte, "arunt ca /o/itele de *(iata al/a- Moise le+a e.plicat ca aceasta este -painea pe care v+o da ,u"nezeu
ca (rana-
Constant, la nivelul lu"ii eterice pot &i re"arcate doua tipuri principale de ener*ii speci&ice# o ener*ie ce provine din cer si o
ener*ie ce provine din solul lu"ii eterice Aceste ener*ii asi*ura vitalitatea or*anis"elor &izice Ele sunt vizi/ile ca niste
pan*lici de lu"ina sau ca li"/ile unui &oc Rolul acestor ener*ii se poate re"arca cel "ai /ine in interactiune cu or*anis"ele
vii
Ener*iile ce provin din solul lu"ii eterice vitalizeaza radacinile plantelor, ali"entandu+le cu ener*ie telurica Aceste ener*ii
sunt preluate de pri"a c(a2ra a ve*etalului, &ie aceasta planta sau copac, c(a2rele ve*etalelor &iind desi*ur di&erite de cele ale
ani"alelor si ale o"ului, avand alte roluri si &unctiuni %a ani"ale si la oa"eni, ener*iile e"ise de la nivelul scoartei terestre
$;
actioneaza asupra c(a2rei "ulad(ara Ele au rolul de -i"pa"antare- pentru toate &iintele vii
%a o", una din aceste ener*ii actioneaza si asupra c(a2rei care se *aseste su/ talpile picioarelor, la apro.i"ativ $0
centi"etri, de unde se propa*a prin "ulad(ara, pana la c(a2ra ple.ului solar Aceasta ener*ie are trei culori + rosu, al/astru si
verde + ca si cu" ar poseda trei invelisuri
Ener*ia de culoare rosie este in relatie cu ener*ia vitala, care are "a.i"u" de activitate intre orele 8 si ; di"ineata Ener*ia
de culoare al/astra actioneaza pentru scur*erea to.inelor si no.elor ener*etice de la oa"eni si ani"ale Ener*ia de culoare verde
are rolul de o.i*enare a or*anis"ului
Mai e.ista o ener*ie de culoare ar*intie, care are rolul de a realiza i"pa"antarea cu natura si cu re*nul ani"al >a "ai
serveste drept suport ener*etic pentru co"unicarea dintre nivelurile pri"are de la nivelul lu"ii vii, precu" si co"unicarea cu
nivelurile nonu"ane In cazul particular al o"ului, aceasta ener*ie serveste ca ve(icul pentru descantece, le*ari si dezle*ari de
cununii
%a celalalt pol al perceptiei eterice se a&la cerul eteric Cerul este incarcat cu o ener*ie pozitiva, spre deose/ire de pa"ant
care este incarcat ne*ativ Totusi, ter"eni precu" pozitiv si ne*ativ nu tre/uie luati in sensul a/solut, ci nu"ai ca siste" *eneral
de re&erinta Ter"enul ne*ativ nu tre/uie luat in sensul de rau, precu" ter"enul pozitiv nu tre/uie luat in sensul de /ine
Ener*iile nu tre/uie interpretate in sensuri "orale, ci tre/uie interpretate nu"ai in &unctie de un siste" de valori /ine precizat
0olul pozitiv al unui "a*net nu este "ai -/un- decat polul , ne*ativ al aceluiasi "a*net ,e alt&el, nici ter"enul de ener*ie
*ravitationala, care este o ener*ie *enerata de *lo/ul terestru, nu are vreo se"ni&icatie "orala
Culoarea naturala a cerului eteric, atunci cand nu este in&luentat de conditii "eteo, este al/ul transparent Cerul e"ite in "od
continuu un sunet va*, ase"anator /azaitului unui trans&or"ator prin care trece un curent electric cu o tensiune &oarte "are
Mirosul de*a<at de cer este un "iros di&uz de -aer curat-, "iros identic cu cel perceput de un sca&andru conectat la un tu/ de
o.i*en
,in cer patrund in lu"ea terestra ener*ii variate, care par sa ai/a scopuri /ine precizate si e"it sunete, culori si "irosuri
speci&ice, ast&el incat pot &i recunoscute destul de usor Cele "ai "ulte ener*ii cos"ice e.o*ene actioneaza la nivelui aurei
o"enesti, avand rolul de a incarca principalele structuri ener*etice ale acestuia Ener*iile cos"ice e.o*ene sunt co"ple"entare
ener*iilor e"ise de *lo/ul terestru, actionand in special asupra partii superioare a aurei
0rincipala ener*ie cos"ica "ani&estata in lu"ea eterica, in special la nivelul at"os&erei, este o ener*ie care apare ca o
lu"inozitate laptoasa, e"ite un "iros de vanilie si un sunet ase"anator celui e"is de un &laut
E.ista si al doilea tip i"portant de ener*ie de ori*ine cos"ica care se vani&esta in aura u"ana Ea pare sa se "ani&este intre
portiunea aurei u"ane cuprinsa intre ple.ul solar si ulti"ul centru ener*etic situat ca" la $0 de centi"etri deasupra capului
Atunci cand se "ani&esta, aceasta ener*ie e"ite sunete ase"anatoare arcusului de vioara, un "iros ca de liliac si o &ru"oasa
culoare roz desc(is 0rincipalul rol al acestei ener*ii este de le*atura intre aura oa"eneasca si cer
E.ista insa o ener*ie &oarte i"portanta care provine dintr+o di"eniune superioara a cos"osului spiritual, deoarece apare in
lu"ea eterica de nicaieri
!nele tratate de "istica crestina identi&ica aceasta ener*ie &oarte inalta cu ,u(ul )&ant Aceasta ener*ie are rolul de a"pli&icator
sau sti"ulent pentru aura o"ului Ea vindeca sau a"pli&ica aura u"ana Are o culoare rosie e.tre" de stralucitoare si e"ite un
"iros de tranda&iri, ceva ase"anator dulcetei de tranda&iri
Cand se "ani&esta asupra aurei, privitorul o/serva cu" aceasta ener*ie patrunde prin sa(asrara, c(a2ra din crestetul capului
ca niste li"/i de &oc )e poate o/serva &oarte des in asezarile "ona(ale Ea se "ani&esta cu cea "ai "are intensitate si acuitate
in cazul ru*aciunilor practicate in *rup, "ai ales daca nu"arul de "e"/ri depaseste doua+trei persoane
In lu"ea eterica poate &i o/servat prin clarvedere si un alt tip de ener*ie, care are o culoare nea*ra, un "iros de putre&actie si
are o in&luenta distructiva asupra aurei u"ane In "o"entul in care o"ul des&asoara o activitate contrara le*ilor cos"ice si
Ordinii %u"ii, aceasta ener*ie de culoare nea*ra se declanseaza auto"at, repercutandu+se asupra o"ului printr+o &ul*erare sau
&la"a de scurta durata Atunci cand actioneaza aceasta ener*ie, intelepciunea populara spune ca -te trazneste ,u"nezeu-
In lu"ea eterica nu e.ista nici un &el de ani"ale, in sc(i"/ e.ista "ulte entitati nonu"ane, unele superioare o"ului, altele
a&late pe o alta spira evolutiva, care se "ani&esta in &or"e o"enesti sau in &or"e apropiate de cele o"enesti
0entru un clarvazator, care este cat de cat &a"iliarizat cu aura o"ului, este evident ca entitatile non+u"ane care se "ani&esta
in lu"ea eterica nu sunt oa"eni de&uncti, iar aceasta se o/serva &oarte clar analizand caracteristicilor aurice pe care le prezinta
Oa"enii de&uncti e.ista in palierul astral si, intr+o anu"ita "asura, in palierul spiritual ,ar, e&ectiv, locuitorii de drept ai acestei
lu"i care -co/oara- sunt o cate*orie aparte de entitati, denu"ite spirite ale naturii
$ %ocuitorii lu"ii eterice # spiritele naturii
,espre spiritele naturii s+au spus, de+a lun*ul ti"pului, destul de "ulte lucruri )piritele naturii pot &i considerate entitati
nonu"ane, situate pe o alta spira evolutiva decat oa"enii ,e cele "ai "ulte ori, spiritele naturii au in&atisari u"anoide sau
co"/inatii /izare care a"intesc de persona<ele /as"elor
Misiunea principala a )piritelor naturii este de a avea *ri<a de tot ce noi nu"i" natura Fiecare padure, lu"inis, &iecare /alta,
parau, rau sau &luviu din lu"ea "ateriala este suprave*(eat de cate un spirit al naturii ,e &apt, ter"enul a suprave*(ea este total
i"propriu# spiritele naturii sunt acele lu"inisuri, paduri, rauri sau &luvii Ele par a se "aterializa e&ectiv din "ediul natural de
care raspund
I"ediat dupa cere"onia de investire, In*erul =a/riel i+a per"is lui Eu*en sa intre in contact cu spiritele naturii + ceea ce
spiritele naturii au &acut cu "ulta placere, considerindu+l de atunci pe Eu*en ca pe unul de+al casei Totodata In*erul =a/riel l+a
povatuit pe Eu*en sa le intre/e -care este rostul lor in invatatura &iului &e"eii, care este si a lor- ,e alt&el, spiritele naturii sunt
&oarte prietenoase si vesele Ele poseda o intelepciune stravec(e
10
,e departe, spiritele naturii, prin stilul lor de a se co"porta sunt cele "ai &ascinante entitati care pot &i intalnite in lu"ea
eterica %e plac &oarte "ult copiii, care le vad instinctiv pana la o anu"ita varsta, cu care se <oaca adesea in curtea casei, "ai ales
in "ediul natural, la tara sau in parcuri
)piritelor naturii le plac si oa"enii adulti, cu conditia ca acestia sa "iroase &ru"os Daici nu este vor/a despre "irosul e"anat
de deodorant sau de par&u"E, sa &ie /uni la su&let si sa nu taie copacii sau sa nu aduca sticaciuni naturii, de care ei raspund in &ata
Creatorului ,ar, cu" de re*ula adultii "iros urat datorita &aptului ca sunt consu"atori de carne -"oarta-, de alcool sau de tutun
si au aura sc(i"onosita de pasiuni invol/urate, pre&era sa stea departe de ei
)e&ul principal al spiritelor naturii este )piritul 0a"antului )piritul 0a"antului este o entitate &oarte puternica, care se
"ani&esta avand in&atisare &e"inina, de di"ensiuni i"presionante# apro.i"ativ $0+10 de "etri inalti"e, adica ca" cat un /loc
turn de zece eta<e ,e re*ula, in&atisarea )piritului pa"antului se &or"eaza din ele"entele "ediului Mii de stelute "ulticolore
se aduna din pa"ant, aer, apa, ve*etatie, pentru a in&atisa splendida in&atisare &e"inina a )piritului pa"antului Este de"n de
re"arcat &aptul ca )piritul 0a"antului apare "ereu cu o alta in&atisare si cu un alt ves"ant
)piritul pa"antului este "a"a tuturor creaturilor si a &or"elor de viata care traiesc pe pa"ant In ulti"ul ti"p, pare din ce in
ce "ai indurerata, pro/a/il datorita "odului in care oa"enii au inteles sa distru*a "ediul ecolo*ic Orice distru*ere a
ecosiste"ului natural terestru insea"na o "are su&erinta pentru Ma"a tuturor, )piritul 0a"antului 'ec(ii *reci au denu"it+o
=eea sau =lia
)piritele naturii au de cele "ai "ulte ori &or"e care, pentru "intea noastra o"eneasca, sunt &oarte /izare For"ele uneori
/izare ale spiritelor naturii nu tre/uie sa insele sau sa inspai"ante pe ni"eni Natura lor interioara este &oarte pasnica si au o
/unatate speci&ica naturii, care nu raneste si nu deran<eaza pe ni"eni 0rin &elul lor de a &i, sea"ana "ult cu niste copii pusi
"ereu pe sotii, in po&ida vec(i"ii lor evidente
)unt "ereu /inevoitori, desi in co"paratie cu oa"enii, nu au o -inteli*enta- sclipitoare, arti&icial do/andita prin cunoastere
Inteli*enta si intelepciunea lor nativa este cea a naturii intre*i, care stie sin*ura cand sa creasca, cand sa in&loreasca, cand sa
produca rodul ,e &apt, c(iar spiritele naturii sunt responsa/ile pentru tot ce se petrece in natura# cresterea ier/ii, a copacilor, a
&eno"enelor "eteorolo*ice etc
)piritele naturii sunt structurate in Ierar(ii, in &unctie de indatoririle pe care le au E.ista spirite ale naturii ale &ocului, ale
pa"antului, ale apei si ale aerului E.ista, de ase"enea, spirite ale naturii speci&ice lu"ii eterice, ale -eterului- + ca ele"ent
cos"ic Ele au pri"it c(iar di&erite denu"iri, in &unctie de ele"entul in care se "ani&esta Ast&el, c(iar si crestinis"ul -cos"ic-
popular, rezultat al si"/iozei dintre crestinis"ul do*"atic pro"ovat de >iserica si re"iniscentele vec(ilor culte -pa*ane-
ancestrale, care a in&lorit in "ediul rural in Evul Mediu, le+a con&erit di&erite denu"iri
In Evul Mediu, spiritele naturii au &ost denu"ite in &unctie de do"eniul in care+si des&asoara activitatea# spiritele naturii care
actioneaza in ele"entul pa"ant au pri"it nu"ele de *no"i, cele care actioneaza in ele"entul aer au pri"it nu"ele de sil&e, cele
care actioneaza in ele"entul &oc su pri"it nu"ele de sala"andre, cele care actioneaza in ele"entul apa au pri"it nu"ele de
ondine
=no"ii, spiritele naturii care se "ani&esta in ele"entul pa"ant, au in&atisarea unor pitici /ondoci si /ono"i =no"ii pot &i
intalniti in "ine sau in apropierea locurilor unde se &ac e.cavatii Multi *no"i au &or"e oarecu" ani"aliere sau a"estecuri
/izare intre ele"ente u"anoide si ele"ente ani"aliere !nii dintre ei, un &el de pitici, au picioare de tap sau urec(i ase"anatoare
"a*arilor, structurate pe trupuri va* u"anoide
)il&ele, spiritele naturii care se "ani&esta in ele"enul aer, au in&atisarea unor &apturi &e"inine inaripate, delicate si e.tre" de
&ru"oase ,e alt&el, sil&ele, datorita delicatetii si &ru"usetii lor, precu" si &aptului ca poseda aripi transparente, ca de li/elula, si
pot z/ura prin aer, au &ost de "ulte ori con&undate cu in*erii Multi oa"eni, vazandu+le in di&erite conditii, au &ost convinsi ca au
vazut in*eri, cand de &apt erau nu"ai spirite ale naturii care se "ani&esta in aer In lu"ea eterica, in*erii nu au aripi
)ala"andrele, spiritele naturii care se "ani&esta in ele"entul &oc au &or"ele cele "ai ciudate, dar si cele "ai nonu"ane,
datorita "ediului in care se "ani&esta For"a lor, va* u"anoida, este &or"ata din li"/i de &oc
Ondinele, spiritele apelor, se &or"eaza aproape instantaneu, ca si cu" ar &i &or"ate din "ii si "ii de picaturi de apa
Trupurile lor sunt &or"ate din "ii de stropi cristalini
)piritele naturii ale ve*etatiei se "ani&esta in "ediul lor natural, avand *ri<a de tot ce insea"na natura # paduri, copaci, oaze,
vai, &lori, iar/a, ar/usti etc For"ele lor sunt din cele "ai pitoresti, se"anand *estul de /ine cu persoan<ele descrise de /as"e si
le*ende populare
E.ista anu"ite spirite ale naturii care indeplinesc anu"ite "isiuni sau activitati alaturi de o" Nu este insa &oarte clar daca
intr+adevar &ac parte din cate*oria lar*a a spiritelor naturii, dar, oricu" rolul lor principal pare a &i le*at de e.istenta intrupata a
o"ului Aceste entitati sunt "ai de*ra/a un &el de inter"ediari intre oa"eni si 0uterile cos"ice %a &el ca si spiritele naturii
descrise anterior, ele sunt su/ordonate )piritului 0a"antului ,intre acestea, cele "ai i"portante sunt cele care sunt prezente la
nastere, la /otez, la cununii, sau la -trans"utarea-, prin "oarte, a o"ului in alte lu"i In intelepciunea populara ele au pri"it
di&erite denu"iri# ursitori sau ursitoare, cantareti, uratori etc Aceste entitati sunt prezente la anu"ite eveni"ente ce tin de
e.istenta "ateriala a o"ului, "arcand eveni"entele i"portante prin anu"ite ritualuri speci&ice, care se "ani&esta in special prin
aporturi de ener*ie cos"ica aduse oa"enilor
O data sau, poate, de "ai "ulte ori pe an au loc anu"ite ritualuri speci&ice, la care participa o "are "ulti"e a spiritelor
naturii de toate tipurile !neori se reunesc nu"ai )e&ii principali ai ele"entelor naturii, spiritele naturii conducatoare Ele
savarsesc un anu"it ritual si, lucru &oarte pro/a/il, discuta situatia -re*atelor- lor, in conditiile unei a*resiuni &ara precedent a
u"anitatii asupra naturii
E.ista "ulte locuri predilecte unde se aduna conducatorii spiritelor naturii la aceste -conventii- anuale !nul din aceste locuri
este situat undeva intre >a/ele de pe >uce*i si 'ar&ul O"ul, acolo unde, in antic(itate, se spunea ca este situat ->uricul
0a"antului-, sau Centrul lu"ii ,e alt&el, cei din antic(ilate au denu"it un "unte apropiat prin ter"enul Carai"an, adica Cerus
Ma*nus, Marele Cer
E.ista insa si spirite ale naturii -cazute-, re/ele sau e.co"unicate In li"/a lu"ii eterice sunt denu"ite %ore Ele continua
11
sa+si duca e.istenta in lu"ea eterica, dar nu "ai au nici un &el de prero*ative sau de &unctii de indeplinit
Aceste spirite ale naturii cazute sau "ai corect spus razvratite, au &ost candva, in epocile anterioare, prota*onistele a ceea ce
spiritele naturii nu"esc -al doilea raz/oi al cerului- ,upa plecarea sau dupa retra*erea 6eilor adevarati, o parte a spiritelor
naturii, descoperind *ustul puterii, s+au su/stituit &raudulos adevaratilor 6ei 0osedand puteri speci&ice ran*ului si &unctiei
indeplinite in planul eteric, ele si+au atri/uit anu"ite "erite si, in sc(i"/ul unor a<utoare &acile pe care le acordau oa"enilor, au
vrut sa &ie adulate si venerate de oa"eni
Incepand din evul "ediu, spiritele naturii au devenit persona<e de /as"e sau de le*ende, acesta &iind sin*urul "i<loc prin care
a"intirea lor "ai putea &i perpetuata in epoca intelectului, a oa"enilor superdocti si superdestepti, care nu "ai cred in ni"ic,
pentru care lu"ea este &or"ata doar din ceea ce cade su/ incidenta si"turilor si care "asoara si cantaresc totul nu"ai dupa
lo*ica &or"ala
>as"ele indra*ite de copii nu sunt c(iar -povesti de ador"it copiii-, ci au o "are doza de adevar >as"ele sunt naratiuni
/azate pe &apte, eveni"ente reale si entitati care e.ista in %u"ea eterica >as"ele sunt rezultatul unui anu"it tip de cunoastere
paranor"ala
Este &oarte pro/a/il ca "arii creatori de "ituri, rapsozii populari, /arzii, poetii, sa &i posedat capacitati spirituale sau
paranor"ale native Ei n+au inventat ni"ic, ci au redat ceea ce au vazut in aceste planuri ale universului spiritual Eveni"entele
descrise de /as"e au avut intr+adevar loc, dar nu in palierul "aterial ci in lu"ea eterica
Marii povestitori ai lu"ii, rapsozii populari din toate ti"purile, cei de talia &ratilor =ri"", a lui 4 C Andersen sau a lui Ion
Crean*a cunosteau "ai "ulte decat lasa sa se intelea*a povestile lor, care astazi nu "ai sunt citite decat de copii desi nici adultii
nu sunt c(iar atat de "ari precu" cred, pentru a le lasa la o parte
Cele "ai "ulte persona<e din /as"e, indra*ite de copii, sunt spirite ale naturii si alte entitati ale lu"ii eterice care au &ost
o/servate de persoane dotate nativ cu capacitati paranor"ale 0ersona<e precu" Al/a ca 6apada, cei sapte pitici, Feti &ru"osi,
Ilene Cosanzene, 6"ei, Mu"a padurii, Fru"oasa din padurea ador"ita etc sunt entitati reale, care e.ista in palierul eteric
Copiii de varste prescolare sunt teri/il de indra*ostiti de /as"e, datoriti in special, &aptului ca si"t intuitiv ca e.ista o "are
doza de adevar ascunsa printre randurile acestora 0e de alta parte, "ulti copii pot avea inconstient unele &las(uri co*nitive cu
privire la %u"ea eterica Copiii poseda uneori o &or"a de clarvedere spontana nativa Ei stiu intuitiv ce este adevarat sau &als
"ai /ine decat adultii, care sunt corupti de aspectul "aterial al e.istentei cotidiene 0ractic, sunt &oarte putini copiii, care, in
perioada pri"ei copilarii, nu percep uneori spirite ale naturii, pitici, Ilene Cosanzene, Feti Fru"osi
Nu"ai copiii crescuti in "i<locul "arilor orase, adevarate caze"ate de /eton ar"at, in care spiritele naturii nu prea se
aventureaza datorita no.elor ne*ative care e"ana din ele, nu au (a/ar despre acest paradis pierdut al copilariei ,ar, in ti"purile
trecute, nu "ai departe de acu" cincizeci, saptezeci de ani, cand nu e.istau atatea no.e de toate &elurile, copiii aveau in "od
curent ast&el de perceptii spontane
0arintii tin insa cu tot dinadinsul sa le ani(ileze aceasta perceptie innascuta si sa le atro&ieze ,aca copiii povestesc depre noii
lor prieteni de <oaca pe care nu+i vede ni"eni, parinti dau &u*a la "edicul psi(iatru + una dintre cele "ai sinistre &or"e de
"ani&estare a ordinii atotstapanitoare a adultilorA distru*atorul de constiinte in &or"a sa cea "ai pura +, care incearca sa+i
convin*a ca ceea ce au ei i"presia ca vad, nu reprezinta decat produsul i"a*inatiei
Nu de putine ori, copiii sunt certati cand povestesc despre prietenii lor de <oaca invizi/ili, nu "ai sunt lasati sa "ear*a la
<oaca sau c(iar li se aplica pedepse corporale ,rept ur"are, ascund aceste aspecte, poate cele "ai &ru"oase ale copilariei, si in
acelasi ti"p invata, cu lar*ul concurs al parintilor, sa "inta si sa se pre&aca Ast&el, cu ti"pul, pierd capacitatea innascuta de a
percepe &las(urile in&or"ationale din lu"ea eterica
In "o"entul in care, in <urul varstei de sapte ani, se inc(eie procesul de &or"are si de structurare a corpului eteric, &or"a
nativ+instinctiva de clarvedere spontana dispare de la sine Acela este "o"entul in care puritatea copiilor se duce pe apa
sa"/etei, in care copilaria ia s&arsit in "od /rusc, in care copilul incepe sa "ear*a la scoala si invata ca nu /arza l+a adus pe
lu"e, ca nu e.ista Mos Craciun sau Fat Fru"os
,in acest "o"ent, copii invata ca tre/uie sa se co"porte dupa anu"ite nor"e create de adulti, ca tre/uie sa "inta si sa se
pre&aca pentru a supravietui, ca tre/uie sa &ie in concurenta cu altii pentru a trai /ine si ca, uneori, tre/uie sa &aca "or"ane de
cadavre pentru a se situa in var&ul pira"idei sociale Cu alte cuvinte, copiilor li se -desc(id oc(ii- pentru a percepe -realitatea-,
sar"ana realitate a adultilor pervertiti, aceea de a &i cu picioarele pe pa"ant
In a&ara spiritelor naturii, in lu"ea eterica pot &i intalnite &oarte "ulte alte entitati, entitati u"ane sau, cel "ai adesea,
nonu"ane ,e o/icei, aceste entitati sunt in trecere sau indeplinesc anu"ite activitati te"porare in lu"ea eterica, si de aceea nu
pot &i considerate locuitori de /astina ai acestei lu"i
Ma<oritatea dintre entitatile u"ane sau nonu"ane, care pot &i intalnite in aceasta lu"e, patrund prin anu"ite 0orti, isi
indeplinesc "isiunea, dupa care dispar pe unde au venit
10ortile
Ter"enul de 0oarta, pe care+l vo" &olosi in cele ce ur"eaza, este "ai de*ra/a un ter"en "eta&izic si are prea putine in
co"un cu ter"enul o/isnuit de poarta, care se &oloseste in li"/a<ul curent Intre/uintarea acestui ter"en nu este insa noua, el a
&ost &olosit de vec(ii e*ipteni, de vec(ii celti, dar si de traditia ezoterica "oderna
O poarta, in sens "eta&izic, este un pasa< de trecere, prin care entitatile dintr+o lu"e sau, "ai corect spus, dintr+un anu"it
palier e.istential pot trece in alt palier e.istential E.ista porti de trecere intre planurile sau palierele din interiorul Terrei aurica,
de e.e"plu din planul astral in planul eteric, dar e.ista si porti in care se patrunde din a&ara aurei pa"antului in interiorul ei
0ute" co"para aura *lo/ului terestru cu un i"ens /alon, in "i<locul caruia este situat pa"antul &izic Cu" aura pa"antului,
care este in esenta un &el de lu"e inc(isa, tre/uie sa co"unice cu e.teriorul, ea are porti prin care co"unica cu e.teriorul
12
%a li"ita e.terioara a Terrei aurica e.ista doua 0orti principale# o 0oarta prin care se patrunde in interiorul aurei pa"antului
si o 0oarta prin care se poate iesi din aura pa"antului Cele doua 0orti principale sunt situate la antipozi O 0oarta poate &i
denu"ita Al&a, iar cealalta 0oarta, O"e*a Ele sunt, daca se poate spune ast&el, inceputul si s&arsitul siste"ului auric terestru
0e de alta parte, insa, portile de la nivelul auric nu pot &i ase"anate cu portile sau cu usile unei case, care sunt situate in locuri
&i.e !na din caracteristicile structurii aurice terestre este aceea ca 0ortile se pot &or"a instantaneu in orice loc de pe supra&ata
sa Ter"eni precu" porti sau supra&ata sunt desi*ur i"proprii, deoarece la nivelul auric nu se poate vor/i despre spatiu in sensul
terestru, la &el cu" nu se poate vor/i despre ti"p
O alta caracteristica e.tre" de i"portanta este si aceea ca, ele"entele co"ponente ale aurei terestre nu pot &i de&inite
caracterial in ter"eni strict te(nici, ci doar raportate la senzatiile care sunt provocate su/iectului cunoascator# culori, sunete,
"irosuri, senzatii etc
%a "ar*inile sale, Terra aurica este invelita cu un &el de "e"/rana protectoare, prin care nu poate patrunde nici un &el de
entitate a&lata in a&ara acesteia In aura terestra nu poate intra nici un venetic, cu atat "ai putin un e.traterestru intr+o nava
spatiala, asa cu" cred unii dintre conte"poranii nostri In aura terestra se poate patrunde printr+o sin*ura intrare, intrare pe care
a" convenit sa o nu"i" 0oarta Al&a %a polul opus al 0ortii Al&a se a&la 0oarta O"e*a, locul prin care se paraseste Terra aurica
0entru a patrunde in Terra aurica, s&era aurica in centrul careia se a&la *lo/ul terestru, entitatile vizitatoare tre/uie sa treaca
prin 0oarta Al&a, iar pentru a pleca tre/uie sa treaca prin 0oarta O"e*a Alta cale de a parasi Terra aurica nu e.ista Cele doua
usi se a&la in pozitii opuse, iar prin pozitie opusa nu se intele*e o pozitie spatiala, ci o pozitie ortoe.istentiala si ontolo*ica
In lu"ea eterica, oa"enii sunt nu"iti prin apelatia &iii &e"eii 0ractic, atunci cand au avenit in Terra aurica, toti oa"enii au
intrat prin 0oarta Al&a ,e+a lun*ul unui traseu lun* si anevoios, oa"enii se vor cali si "aturiza treptat prin procesul evolutiv
care se des&asoara in Terra aurica, la scoala vietii 0arcursul evolutiv al u"anitatii incepe in punctul Al&a si se ter"ina in punctul
O"e*a
In lu"ea eterica se patrunde sau se iese tot prin inter"ediul 0ortilor ,in lu"ea eterica, prin inter"ediul 0ortilor + &unctional,
poarta este un pasa< de trecere dintr+un loc in altul + se patrunde in alte lu"i ale cos"osului spiritual 0ortile reprezinta doar
ele"entul de trecere de pe un palier pe altul
In lu"ea eterica e.ista doua tipuri principale de 0orti# 0oarta 1 si 0oarta 2 0rin 0oarta 1 se poate patrunde in %u"ea astrala,
%u"ea de -dincolo- cu" ii spun unii, locul unde "er* su&letele oa"enilor de&uncti 0rin 0oarta 2 se poate patrunde intr+o lu"e
unde su&letele u"ane nu prea au ce cauta 0e &iecare dintre aceste doua tipuri de 0orti, patrund entitati care sunt in deplina
rezonanta cu planul propriu, dar si cu natura ener*etica a 0ortii
0ortile sunt desc(iderile naturale ale lu"ii eterice 0ortile se &or"eaza instantaneu, din ele"entele naturii eterice Ele apar ca
un &el de perdele "ulticolore, care e"ana un par&u" aparte ,upa cate se pare, 0ortile au si un anu"it rol pro&ilactic # ele nu
per"it entitatilor neavenite, provenite din alte planuri ale cos"osului spiritual, sa patrunda in lu"ile in care nu au ce cauta,
ne&iind in rezonanta vi/ratorie cu ele Este posi/il ca "ulte entitati u"ane sau nonu"ane, eterice, astrale sau de alte cate*orii sa
doreasca sa patrunda prin porti, dar sa &ie oprite de structura ener*etica a portii ca de o /ariera naturala
0oarta 1 arata ca un &el de supapa, care se &or"eaza din natura In "o"entul &or"arii si pe toata durata e.istentei portii se
aude nota -"i-, ca si cu" cineva ar su&la printr+un &laut Inalti"ea portii este de apro.i"ativ 1 "etri 0rocesul de &or"are are
loc de <os in sus, pornind de la ele"entul pa"ant, in special de la ele"entul "ineral
)e pare ca la procesul de &or"are instantaneu al unei porti iau parte spirite ale naturii care tin de ele"entul pa"ant Atunci
cand se &or"eaza 0oarta 1, pare ca ener*ia &luidica se prelin*e dinspre pa"ant, deci din ele"entul pa"ant, a"estecandu+se cu
ele"entul "ineral DrocaE, ca un &el de li"/i rosiatice si cara"izii, &oarte intense Conco"itent se aud voci si z*o"ote stranii, ca
si cu" s+ar <uca niste copii z*o"otosi ,e re*ula, se aud voci &e"inine Este ca si cu" esenta ele"entului pa"ant se a"esteca
cu esenta ele"entului roca si cu esenta ve*etalelor pentru a &or"a o 0oarta Ele"entul pa"ant se uneste in &inal cu ele"entul
aer, adica cu esenta cerului, ceea ce insea"na ca la aceasta actiune participa si spiritele naturii de aer Toate acestea &or"eaza un
&el de 0oarta eterica care sea"ana cu un &el de a/ur viu colorat, prin care isi &ac aparitia Entitati nonu"ane speci&ice
0rin 0oarta 1 patrund doar Entitatile an*elice din Ierar(ia Fiilor lu"inii, precu" si oa"enii care vin si pleaca in si de la o
incarnare in lu"ea terestra For"a de "ani&estare a tuturor Entitatilor an*elice din Ierar(ia Fiilor %u"inii este &or"a u"anoida
In&atisarea Entitatilor an*elice, asa cu" se "ani&esta in lu"ea eterica, este per&ect identica cu cea u"ana Aura lor este insa
di&erita de cea a oa"enilor, &iind "ult "ai "are si "ai intensa Nu e.ista o ase"anare intre stralucirea unei Entitati an*elice si
cea a unui o", ast&el ca suspiciunea care ar putea &i *enerata de o con&uzie intre entitati an*elice si oa"eni nu este vala/ila
pentru un clarvazator
,incolo de 0oarta 1 se a&la %u"ea astrala, nivelul i"ediat ur"ator al Terrei aurica, unde stau su&letele oa"enilor de&uncti
dupa "o"entul "ortii %u"ea astrala are "ai "ulte niveluri distincte, la &el ca si lu"ea spirituala %a inter&ata %u"ii astrale se
a&la, de ase"enea, un &el de 6one de asteptare, in care stau oa"enii inainte si, uneori, dupa incarnare ,e alt&el, si in %u"ea
eterica e.ista 6one de asteptare ceva "ai "ici in care stau, o perioada oarecare de ti"p, din di&erite "otive, oa"eni inainte sau
dupa incarnare
In lu"ea astrala, dupa :udecata individuala ce are loc i"ediat dupa "oartea &izica, &lecare su&let o"enesc "er*e pe nivelul
sau propriu de evolutie in &unctie de nivelul spiritual+"oral atins in e.istenta &izica El isi continua procesul evolutiv in planul
astral, dupa care, la capatul unui rasti"p varia/il, se incarneaza iarasi in lu"ea "ateriala
,incolo de %u"ea astrala se a&la lu"ea spirituala, denu"ita de unii -Cerul- ,incolo de %u"ea spirituala se a&la ulti"ul strat
al Terei aurica, planul in care isi are salasul vesnic Izvorul de %u"ina, denu"it in lu"ea eterica 4A!TI ,ar, in toate aceste
planuri paralele ale Terrei aurica nu se poate patrunde decat prin 0oarta 1
0oarta 2 este identica cu pri"a, dar procesul de &or"are este invers 0oarta 2 este 0oarta prin care se patrunde in palierul
entitatilor denu"ite de noi -luci&erice- ,eose/irea evidenta dintre oa"eni sau in*eri si entitatile luci&erice este ca acestea din
ur"a au irisul ne*ru, iar oc(ii lor sunt co"plet ne*ri+intunecati
0alierul entitatilor luci&erice nu este deci situat in lu"ea eterica, ci intr+o lu"e di&erita, prin care se poate patrunde prin 0oarta
2, intinzandu+se spatial pe o distanta i"ensa Totusi, "ediul acestui plan locuit de entitatile luci&erice pare sa &ie ase"anator cu
1$
palierul eteric Este posi/il ca aceasta zona care astazi pare distincta, sa &i &acut parte candva din palierul eteric, dar sa &i &ost
ocupata de entitatile luci&erice, in e.tre"is, dupa eveni"entul cos"ic nu"it -Caderea in*erilor-
O"ul incarnat care percepe lu"ea eterica prin clarvedere, nu poate patrunde prin 0oarta 2 in lu"ea entitatilor luci&erice decat
daca, de /una voie, constient, adera la ceea ce ele reprezinta la scara cos"ica# cei care s+au opus si se opun lui ,u"nezeu si
planului de evolutie a lu"ii
Ierar(ia entitatilor luci&erice este identica cu cea a Fiilor %u"inii, dar de se"n ne*ativ Conducator supre" al entitatilor
luci&erice este %uci&er sau %u., Ar(an*(elul re/el, care s+a opus lui ,u"nezeu si Ierar(iei Fiilor lu"inii %u. nu apare niciodata
in %u"ea eterica, locul lui pare sa &ie undeva dincolo de 0oarta 2
Cel "ai i"ponant conducator care se "ani&esta adesea in lu"ea eterica, deci iese prin 0oarta 1, este cea denu"ita "eta&oric
0rincipesa, care in dialo*ul cu oa"enii se prezinta a &i %ili, dar al carei nu"e adevarat pare a &i %illit(
,upa cate se spune, in zona entitatilor luci&erice,dincolo de 0oarta 2, se a&la ceea ce se nu"este "ai "ult sau "ai putin
eu&e"istic 0alatul 0rincipesei %illit(, o 6ona a placerilor carnale, a erotis"ului, precu" si alte zone de aceeasi natura
%a nivelul %u"ii eterice "ai pot &i distinse alte cateva 6one, prin care nu se patrunde prin 0orti, 6one care apar "ai de*ra/a
ca un &el de spatii ri*uros deli"itate in care isi duc e.istenta anu"ite cate*orii de entitati Acestor entitati, din di&erite "otive, li
s+a interzis accesul atat in %u"ea astrala, cat si in lu"ea "ateriala
!ndeva, la li"ita %u"ii eterice, dar in interiorul Terrei aurica, dincolo de o zona ta"pon, care sea"ana cu un &el de
no/odyland, se a&la zona oa"enilor re/eli Oa"enii re/eli au iesit din circuitul trans"i*ratiei si au construit o supercivilizatie
te(nolo*ica care este sediul O6N+urilor despre care astazi se vor/este atat de "ult
E.ista, de ase"enea, 6one in care+si des&asoara e.istenta entitati u"ane evoluate, care &ac parte dintr+o rasa anterioara rasei
u"ane actuale, care nu sunt insa re/ele Aceste entitati u"ane nu se i"plica in nici un &el de activitate in a&ara razei lor de
activitate, care este strict deli"itata la zona pe care o au in custodie in lu"ea eterica
!ndeva, la un anu"it nivel in&erior al Terrei aurica, dincolo de lu"ea eterica, e.ista o 6ona a -inc(isorilor- si o zona de
ispasire In zonele de ispasire, unii oa"eni constientizeaza erorile *rave pe care le+au &acut in ti"pul vietii sau, dupa &or"ularile
pline de intelepciune ale In*erului =a/riel, -&iii &e"eii + asa sunt nu"iti oa"enii in cos"osul spiritual + su&era rodul necurateniei
darului pri"it, "urdarindu+l cu "andria su&letul lor /olnav- Ranile su&letesti sunt deter"inate de parasirea sau de -intoarcerea
&etei de la Facatorul lor-
5A2ata2a, li"/a lu"ii eterice
A2ata2a sau A2(ata2a este li"/a speci&ica lu"ii eterice si a spiritelor naturii Fiecare palier cos"ic poseda propriul sau
li"/a< in care se intele* entitatile care locuiesc acolo
A2ata2a se &oloseste doar in lu"ea elerica Candva, intr+un trecut indepartat, toti oa"enii de pe supra&ata pa"antului vor/eau
li"/a a2ata2a 0rin inter"ediul acestui li"/a<, toate entitatile cos"osului spiritual se intele*eau intre ele# oa"enii, spiritele
naturii, entitatile an*elice diri*uitoare cos"ice
A2ata2a a &ost &olosita de oa"eni pana in "o"entul in care a avut loc -caderea- u"anitatii, adica alun*area din Rai si,
i"plicit, pana in "o"entul in care, in lu"ea "ateriala, a aparut "oartea )i in 'ec(iul Testa"ent se a"inteste, in capitolul
despre Turnul >a/el, despre li"/a pri"ordiala vor/ita de toti oa"enii inainte de 0otop
%i"/a a2ata2a presupune &olosirea unor sunete "odulate in&or"ational, care corespund unor vocale sau consoane care nu au
corespondenta in li"/ile o"enesti ,e &apt, aceste sunete nu pot &i pronuntate de oa"eni, care nu au corzile vocale adaptate
pentru ele
0entru a se intele*e cu oa"enii, Entitatile din lu"ea eterica &olosesc un a"estec destul de /izar pentru noi, de cuvinte din
li"/a a2ata2a si de cuvinte din li"/a "aterna a o"ului care viziteaza aceasta lu"e
Ast&el, daca au de+a &ace cu un ro"an, aceste entitati &olosesc cuvinte ro"anesti, daca au de+a &ace cu un en*lez &olosesc
cuvinte enc*lezesti, daca au de+a &ace cu un &rancez &olosesc cuvinte &rantuzesti si asa "ai departe 0oate parea &oarte
surprinzator pentru unii dintre noi sa a&le, de e.e"plu, ca o entitate atat de i"punatoare cu" este In*erul =a/riel, vor/este in
li"/a ro"ana
Acest &apt, in opinia noastra, are o e.plicatie -rationala- Este &oarte pro/a/il ca, respectivele entitati, la &el cu" poseda
capacitati &iintiale precu" aseietatea, atotcunoasterea etc, sa posede capacitatea traducerii auto"ate a li"/a<ului spiritelor in
li"/a oa"enilor Este si "ai interesant &aptul ca, in "o"entul in care vor/esc cu un o", aceste entitati tin cont de /a*a<ul de
cunostinte si de voca/ularul &olosit de acesta %a &el se inta"pla si in lu"ea oa"enilor, unde un acade"ician, dialo*and cu un
copil, &oloseste doar cuvinte si e.presii cunoscute de copil si nu li"/a<ul -ezoteric- al o"ului de stiinta
,ar ceea ce este cu adevarat i"presionant este &aptul ca, vor/ind li"/a ro"ana, Entitatile din lu"ea eterica &olosesc cuvinte
ro"anesti ar(aice, cuvinte iesite de "ult din uz, care pot &i intelese cu *reu Aceasta li"/a ro"ana ar(aica, se vor/ea candva de
catre stra"osii nostri Acest li"/a< co"pozit, &or"at din cuvinte ar(aice ale li"/ii "aterne si din li"/a a2ata2a este &olosit si de
In*erii 'e*(etori din lu"ea eterica
%a intre/area, de ce Entitatile din lu"ea eterica &olosesc cuvinte ar(aice, desi intele* per&ect li"/a pe care o vor/este o"ul
actual, 'e*(etorii au raspuns ca, cuvintele li"/ii ar(aice, iesite de "ult din uz in lu"ea oa"enilor, e.pri"a cel "ai /ine ceea ce
doresc ei sa spuna, li"/a ar(aica pastrand acea sacralitate stravec(e care a disparut din li"/a<ul o"enesc actual
)e pare ca toti oa"enii cunosc instinctiv sau inconstient li"/a ar(aica a poporului din care &ac parte, la &el cu" cunosc li"/a
a2ata2a, a"/ele li"/i &iind i"pri"ate in straturile adanci ale &iintei u"ane Oa"enii pot ast&el intele*e nu doar cu intelectul, ci
si cu toata &iinta lor cele spuse de 'e*(etori sau de celelalte entitati ale lu"ii eterice, &ara a "ai avea nevoie de e.plicatii
supli"entare, c(iar daca nu le pot reda corect in li"/a<ul o"enesc
11
,espre un si"plu cuvant &olosit in li"/a a2ata2a, s+ar putea scrie o carte de di"ensiunea unui dictionar enciclopedic, dar nici
atunci sensul si"plu si e&icient al acestui li"/a< al -spiritelor- nu ar putea &i inteles in co"ple.itatea sa i"plicita In cele ce
ur"eaza vo" &olosi de "ulte ori cuvinte ale li"/ii a2ata2a, iar intotdeuna tre/uie avut in vedere &aptul ca sensurile propuse de
noi sunt doar apro.i"ative Ele re&lecta "ai "ult sensul *eneral traducti/il intr+o li"/a o"eneasca decat traducerea e.acta
,atorita di&erentei dintre speci&icul li"/ii &olosite de Entitatile lu"ii eterice si li"/a vor/ita actual"ente de oa"eni, pentru
intele*erea cat "ai e.acta a celor ce au &ost co"unicate in lu"ea eterica, vo" reproduce uneori pasa<e din e.plicatiile lor asa
cu" sunt, &ara a le "ai -traduce- in li"/a<ul co"pre(ensi/il al li"/ii vor/ite de oa"eni Acelasi lucru il vo" &ace cu nu"ele
proprii, pe care le vo" reda e.act asa cu" se aud
E.ista c(iar si o scriere a li"/ii a2ata2a, scriere care &oloseste se"ne *ra&ice &oarte si"ple, si"/oluri cu" spune" noi, dar
desi par e.tre" de si"ple in lurnea eterica, acestea nu pot &i co"unicate in li"/ile oa"enilor
Capitolul 1
ENTITATI%E AN=E%ICE A%E TERREI A!RICA
1)tructura ontolo*ica a &iintelor din Terra aurica
Entitati an*elice, Oa"eni, E.traterestri
In epoca "oderna a inceput sa se vor/easca din ce in ce "ai "ult despre prezenta in lu"ea terestra a unor entitati nonu"ane
care, in viziunea unor autori care se autoconsidera noncon&or"isti, provin de pe planete "ai indepartate sau "ai apropiate si
sunt, asadar, e.traterestre
Ast&el, in virtutea unei conceptii de<a /ine conturate si siste"atic ali"entate cu noi teorii, pa"antul a &ost si este vizitat de
entitati e.traterestre, carora li se atri/uie civilizarea u"anitatii
Nu poti desc(ide o carte sau o revista cat de cat serioasa din epoca noastra &ara sa intalnesti noi si noi dovezi asupra prezentei
e.traterestrilor, atat in trecutul u"anitatii cat si in epoca "oderna E.traterestrii ne viziteaza planeta in -care de &oc-, nave
cos"ice, intra in contact de *radul trei cu u"anitatea prin anu"iti reprezentanti de "arca# acesta este "esa<ul curentului
intelectualist denu"it destul de i"propriu paleoastronautica
,ar, &aptul ca e.traterestrii ne viziteaza planeta nu este un &apt c(iar atat de e.traordinar, data &iind cazuistica a/solut
i"presionanta pe care !FO+nautii din intrea*a lu"e au adunat+o in ulti"ul ti"p Ceea ce este insa in "asura sa ne puna intr+un
"od serios pe *anduri este un alt &apt, considerat astazi de la sine inteles, &apt care ridica "ulte se"ne de intre/are cu privire la
adevaratele intentii ale celor care le pro"oveaza
Ast&el, e.ista o intrea*a literatura aparuta "ai ales in ulti"ii treizeci de ani, care, pe /aza dovezilor intr+adevar i"presionante
adunate de !FO+nautii din intrea*a lu"e, a e.trapolat &eno"enul cu pricina, lansand ipoteza ca u"anitatea a evoluat datorita
interventiei e.traterestrilor In viziunea acestor cercetatori, toate realizarile u"anitatii din cele "ai vec(i ti"puri si pana in
prezent se datoreaza in e.clusivitate o"uletilor verzi Mai "ult decat atat, dupa unii autori, insasi aparitia vietii sau a o"ului pe
pa"ant se datoreaza clonarii e.traterestrilor
Cu ti"pul, pe "asura ce studiul cazuisticii !FO+lo*ice s+a e.tins la trecutul u"anitatii, din ce in ce "at "ulti autori de "arca
s+au aplecat asupra vec(ilor docu"ente ar(eolo*ice sau carti sacre ale u"anitatii %a un anu"it "o"ent dat + in deceniul al
saselea al secolului NN +, cu surle si tra"/ite, prin toate canalele "ass "edia + presa, T', carte + a &ost lansata teza ca
e.traterestrii apar su/ alt nu"e in toate vec(ile carti sacre ale u"anitatii si ca nu sunt altceva decat cei pe care anticii ii
denu"eau 6ei, In*eri, ,evasi etc
Ast&el, intr+un rasti"p e.tre" de scurt, s+a creionat o conceptie care, cel putin la pri"a vedere, pare &oarte solid ancorata in
docu"entele pastrate pana astazi# cartile sacre, vec(ile "ituri, "onu"ente ar(eolo*ice
E.traterestrii au construit Marea 0ira"ida de la =ize( sau Te"plul de la Ti(uanaco, l+au instiintat pe Iov inainte de a &olosi
/o"/a nucleara pentru a scapa de ina"icii nedoriti, au construit Arca lui Noe, l+au ridicat pe Enoc( la cer, au dara"at terasa de
la >aaal/e2, au ridicat Te"plul de la Iarna2, au con&ectionat pile electrice si /ecuri, au adus cele sapte pla*i asupra E*iptului, i+
au condus pe evrei prin desert etc etc, sunt nu"ai cateva dintre tezele ce sunt astazi e.puse pana si in cele "ai u"ile reviste de
paranor"al sau -&ilozo&ie- ezoterica
Mai "ult decat atat, e.ponentii de "arca ai acestor teze cu adevarat -revolutionare-, au concluzionat ca eroii vec(ilor "ituri
si carti sacre ale u"anitatii, precu" Moise, Iezec(iel, Enoc(, Ilie, 6arat(ustra au &ost persoane de contact cu e.traterestrii si cu
navele lor spatiale, iar 6eii a"intiti in vec(ile "ituri sau carti sacre, precu" Elo(i", Ie(ova(, Osiris, A"on, A(ura Mazda,
>ra("a, 'is(nu, )(iva si lista ar putea continua la nes&arsit, sunt, si"plu, e.traterestri
Mintea li"itata a oa"enilor + spun tezele paleoastronautice + care a/ia depasisera nivelul sal/aticiei, vazand puterile lor
15
te(nolo*izate, precu" capacitatea de a z/ura prin aer cu a<utorul unor aparate individuale de z/or sau capacitatea de distru*ere
neli"itata prin inter"ediul unor ar"e cu ni"ic "ai pre<os decat ar"ele "oderne, le+a acordat e.traterestrilor nu"ele de 6ei,
In*eri sau Ar(an*(eli, considerand ca vin din -ceruri- 6eii, In*erii, Ar(an*(elii nu e.ista, ne asi*ura /la<in si &ara nici un &el de
indoiala in su&let pro"otorii paleoastronauticii, e.ista doar e.traterestrii, pe care oa"enii i+au con&undat cu acestia
Iisus 4ristos sau c(iar ,u"nezeu nu e.ista, conc(id plini de co"pasiune + pentru /ietele "inti ale "uritorilor de rand,
intunecate de ceata (i"erelor +, e.e*etii atat de inteli*enti ai paleoastronauticii )unt si"ple nascociri ale unor pri"itivi in*usti
la "inte ,u"nezeu este doar un e.traterestru care /utoneaza a&lat in &ata unui i"ens panou de co"anda a unei nave spatiale,
undeva prin Constelatia Andro"eda, iar Iisus 4ristos este un /iet ta"plar ridicat la -ceruri- de e.traterestri cu a<utorul unui
aparat individual de z/or -)lava- lui ,u"nezeu este, in <ar*onul intelectualizat al e.e*etilor paleoastronauticii, o si"pla nava
spatiala
Nu sta insa acu" in intentia noastra de a pune su/ lupa o ast&el de pro/le"atica, ci doar de a atra*e atentia asupra unor
aspecte la care, sunte" convinsi, nu s+au *andit toti cei care au adoptat o ast&el de pozitie In pri"ul rand este vor/a, despre
con&uzia + noi a" nu"i+o *roteasca + intre e.traterestri si Entitatile diri*uitoare ale cos"osului
Astazi, ni"eni nu+si "ai pune pro/le"a carei cate*orii ontolo*ice ii pot apartine e.traterestrii, intrucat, in viziunea
paleoastronauticii, ca nivel ontolo*ic, e.traterestrii nu pot &i decat ec(ivalenti oa"enilor ,e &apt, este de la sine inteles &aptul ca
e.traterestrii sunt ec(ivalenti oa"enilor pe planeta lor de ori*ine
!n locuitor al unei planete, indi&erent daca acea planeta se a&la in lu"ea "ateriala sau in planul eteric, nu poate &i situat decat
la nivelul ontolo*ic al oa"enilor Nu conteaza nivelul "ental, intelectual, te(nolo*ic sau cultural al e.traterestrilor, cu" nu
conteaza nici &or"a in care pot &i vazuti de oa"eni +o"uleti verzi, violeti sau rosii, de &or"a u"anoida sau neu"anoida +,
conteaza nu"ai &aptul ca pe planeta lor de ori*ine sunt ec(ivalenti oa"enilor Oricu" ar &i, nivelul ontolo*ic al oa"enilor este
radical di&erit de nivelul ontolo*ic "ani&estat de Entitatile diri*uitoare cos"ice, indi&erent in ce zona a cos"osului ar &i situate
acestea
A doua eroare a celor ce nu vad in &ata oc(ilor "intii decat e.traterestrii este con&uzia intre universul &izic si cos"osul
spiritual, uitandu+se "ult prea usor &aptul ca cos"osul spiritual cuprinde "ai "ulte paliere considerate uneori -paralele-
E.e*etii paleoastronauticii nu vad decat o &ateta a pro/le"ei, considerand ca lu"ea "ateriala este sin*ura posi/ila
Ei &ac calcule so&isticate, cu" este acea ecuatie cele/ra de la =reen >an2, pentru a esti"a nu"arul de planete locui/ile din
univers, uitand o data in plus ca pa"antul, departe de a &i un si"plu *lo/ "aterial, cuprinde si o structura ortoe.istentiala
co"ple.a, in care+si duc e.istenta "ai "ulte entitati decat nu"arul de stele esti"ate prin calculele savante ale astro&izicienilor
"oderni ,eparte de a &i o si"pla a*lo"erare de particule "ateriale, 0a"antul nu poate &i redus nu"ai la ceea ce poate &i
perceput prin inter"ediul si"turilor, la &el cu" nici universul nu poate &i redus la o si"pla a*lo"erare de corpuri ceresti
In &ine, a treia "are eroare a paleoastronautilor "oderni este con&uzia dintre vederea &izica si clarvederea sau vederea -in
du(-, ter"en care indica un alt tip de perceptie decat cel considerat astazi -nor"al- 'ederea in du(, ter"en &olosit in
antic(itate, nu este altceva decat ceea ce astazi poarta nu"ele de perceptie e.trasenzoriala e.tinsa sau clarvedere !nii &olosesc
ter"enul de -a doua vedere-
,e alt&el, ceea ce nareaza vec(ile "ituri si reli*ii ale antic(itatii nu sunt reporta<e ale unor precursori ai ziaristilor din ziua de
astazi, oa"eni -pri"itivi-, care, in ti"p ce pasteau oile sau caprele, capatasera si "ania de a nota in scris tot ce vedeau Ast&el de
aspecte nu e.ista in nici un &el de scriere antica si in nici o Carte sacra a u"anitatii
Cartile+sacre ale u"anitatii au &ost scrise de initiati nu de si"pli pri"itivi, iar acesti initiati puteau calatori in du( sau in spirit
O/iectul de cercetare al o/servatiei vec(ilor initiati nu se a&la in lu"ea "ateriala, ci in lu"ea in care se poale calatori in du(, in
lu"ea eterica, astrala sau spirituala a pa"antului, adica in ceea ce denu"i" aici prin sinta*"a Terra aurica
,e alt&el, pentru orice "inte rationala, cele descrise de e.e"plu in Cartea lui Enoc(, in 0ro&etiile lui Iezec(iel sau in
Apocalipsa lui Ioan nu reprezinta eveni"ente care s+au petrecut sau se pot petrece in lu"ea "ateriala ,e &apt, in c(iar aceste
carti sacre, autorul respectiv isi anunta cititotii ca a -&ost rapit in du(- si, in consecinta, eveni"entele descrise nu se petrec in
lu"ea "ateriala
Acest &apt nu insea"na insa i"plicit ca tre/uie respinsa e.istenta !FO+nautilor, adica a unor entitati ce se deplaseaza &oarte
rapid in aparate de z/or + "ai "ult sau "ai putin + neidenti&icate# !FO+nautii e.ista c(iar si &ara a recur*e la so&is"e *ratuite
Mai "ult c(iar # in aceasta carte e.ista su&iciente in&or"atii o/tinute prin clarvedere care intaresc aceasta teorie a epocii
"oderne
,ar nu pute" &i de acord cu incercarea *rotesca si a/eranta de a identi&ica 6eii si 0uterile diri*uitoare cos"ice cu !FO+
nautii Este vor/a despre entitati di&erite, &iecare dintre ele ocupand locul lor speci&ic in or*anizarea cos"ica
0oate ca "aterialis"ul epocii actuale este prea accentuat si ataca siste"ul nervos central atunci cand este sor/it cu in*(itituri
prea "ari, din "o"ent ce unii dintre conte"poranii nostri eli"ina dintr+o si"pla trasatura de condei pe ,u"nezeu, pe Iisus
4ristos, pe In*erul =a/riel si pe celelalte entitati diri*uitoare cos"ice pentru a pune in loc o"uleti verzi, cu urec(ile cat toate
zilele si cu oc(ii o/lici
Mer*and pe acelasi dru", in cativa ani, respectivii conte"porani atat de indra*ostiti de e.traterestri, vor dori pro/a/il sa
dara"e /isericile e.istente, caci oricu" nu e.ista nici o entitate an*elica in cos"os, si sa construiasca altele su/ &or"a de O6N+
uri, in care sa aduca o&rande u&onautilor verzi
)au poate ca + si aceasta pro/le"a a devenit din ce in ce "ai actuala +vestitele e.e*eze paleoastronautice care co/oara 6eii la
ran*ul de e.traterestri si ridica e.traterestrii la ran*ul de 6ei, c(iar acest &apt il tintesc Atunci intre/area ce s+ar putea pune ar &i#
cui &oloseste 3
Entitati eterice, entitati astrale
17
0ri"ul ele"ent cu care Eu*en a avut de+a &ace in "o"entul in care i s+a activat a doua vedere, l+au constituit Entitatile pe
care le vedea in lu"ea eterica ,esi, treptat, a inceput sa se &a"iliarizeze cu ele, a/ia dupa un rasti"p destul de lun*, in care a
&acut o serie de cercetari, a inceput sa intelea*a cu cine are de+a &ace
Incepand cu luna au*ust a anului 1;;1, "o"entul in care a inceput cu adevarat -inceputul "uncii de dreapta invatatura a
&iului &e"eii pana la ter"inarea sa in slava-, Eu*en a inceput sa se intereseze "ai "ult de adevarata natura a entitatilor care
actioneaza in lu"ea eterica )i, dupa cu" a a&lat &oarte curand, entitatile pe care le+a vazut si cu care a discutat in %u"ea eterica
nu sunt nici oa"eni de&uncti, nici e.traterestrii + de &apt, e.traterestrii in sensul paleoastronautic nu e.ista in Terra aurica
Cu" nu e.ista in %u"ea eterica nici oa"eni decorporati, ci nu"ai in %u"ea astrala, era evident &aptul ca entitatile
stralucitoare intalnite, cu aure i"presionante, tre/uie sa &aca parte dintr+o alta cate*orie de &iinte Ast&el, treptat, Eu*en a a&lat ca
entitatile stralucitoare intalnite in %u"ea eterica sunt, de &apt entitati cos"ice &oarte inalte, superioare oa"enilor incarnati sau
decorporati, entitati cunoscute de toate vec(ile Carti sacre ale u"anitatii, inclusiv de Cartile sacre ale crestinis"ului Aceste
inalte entitati spirituale au &ost denu"ite 6ei in vec(ile reli*ii ale antic(itatii si in*eri sau Ar(an*(eli de catre reli*ia crestina,
Ast&el Eu*en a intalnit, a vor/it, sau cel putin a vazut de la o anu"ita departare, Entitati cos"ice despre care a"intesc
vec(ile carti sacre ale u"anitatii 0rintre acestea, in a&ara si"paticelor spirite ale naturii, se nu"ara In*erii 'e*(etori, Mesa*eri
ceresti de di&erite cate*orii, -*rade si &unctii-, ,o"ni ai Iar"ei etc %a loc de &runte se a&la insa Iisus 4ristos si In*erul =a/riel
In a&ara de aceste inalte Entitati cos"ice, Eu*en a avut prile<ul de a+% vedea, de la distanta, pe insusi 4A!TI, Tatal acestei lu"i
%u"ea eterica este populata de entitati di&erite de cele pe care o"ul le poate intalni in lu"ea &izica, dar este di&erita si de cele
care pot &i intalnite in %u"ea astrala, prin inter"ediul clarvederii astrale
Cei ce au reusit de+a lun*ul ti"pului sa viziteze %u"ea astrala, si acestia sunt destul de "ulti, au raportat cel "ai adesea
intalnirile lor cu entitati u"ane de&uncte Foarte putini dintre ei au raportat intalnirea cu Entitati non+u"ane de natura an*elica,
intre/andu+se unde sunt In*erii, Ar(an*(elii sau )&intii, sau c(iar unde se a&la ,u"nezeu, la &el ca si cei "ai -de trea/a- dintre
co"entatorii "aterialisti Acesta este si "otivul pentru care ocultis"ul "odern pastraza + lucru destul de ciudat + o lo*ica tipica
"ecanis"ului conceptual "aterialist+"ecanicist
E.peri"entatorii voia<ului astral au raportat &aptul ca %u"ea astrala este structurata dupa le*ea -ordonarii dupa *reutatea
speci&ica- -Ordonarea dupa *reutatea speci&ica-, le*e &unda"entala in lu"ea astrala, per"ite unui e.peri"entator sa se -ridice-
nu"ai pana unde ii per"ite nivelul sau evolutiv, ast&el incat, datorita caracteristicilor ener*iei din care este constituit astralul, el
nu poate cunoaste ceea ce se a&la deasupra
Acest &apt i+a deter"inat pe "ulti co"entatori si e.peri"entatori de sea"a si /ine intentionati, care se autoprocla"a
-spiritualisti-, sa respin*a e.istenta lui ,u"nezeu, pe care spun ca nu l+au intalnit, a lui Iisus 4ristos, pe care iarasi a&ir"a ca nu
l+au intalnit, a entitatilor an*elice + In*eri sau Ar(an*(eli +despre care a&ir"a ca sunt creatii "ito+poetice ale unor pri"itivi
naivi
)i cul"ea este ca, din punctul lor de vedere, au per&ecta dreptate ,ar, din pacate, nu s+au intre/at niciodata carui &apt se
datoreaza aceasta Noi crede" ca respectivii autori n+au cautat unde tre/uie sau n+au a<uns prea -sus-
Inainte de a vor/i, c(iar si pe scurt, despre "odul in care apar Entitatile an*elice in lu"ea eterica, tre/uie sa &ace" o scurta
di*resiune, toc"ai pentru a preinta"pina o eventuala nedu"erire, per&ect inte"eiata, din partea cititorului Aceasta nedu"erire,
avuta de toti cei cu care a purtat Eu*en discutii, provine din neintele*erea &aptului, ca un o" "odest a putut sa+l vada personal
pe insusi Iisus 4ristos in lu"ea eterica, cand in opinia "ultor se"eni de+ai nostri, Iisus 4ristos ar tre/ui sa se a&le pe cine stie ce
stea indepartata, de e.e"plu pe )irius, intr+o calatorie de placere pe o nava e.traterestra sau sa se a&le undeva, intr+un loc
nede&init, deasupra norilor
)i, cand+colo, vine cineva care a&ir"a cu voce tare, destul de raspicat pentru a intele*e si cei ce au urec(i de auzit dar nu vor
sa auda, ca Iisus 4ristos se a&la c(iar aici, &oarte aproape, lan*a &iecare o" ,e ase"enea, e.ista nedu"erirea *enerata de &aptul
ca, cel caruia >iserica crestina ii da nu"ele de =a/riel si care, in Ierar(ia Fiilor lu"inii, are &unctia de Ar(an*(el, apare in
lu"ea eterica si sta de vor/a cu un /iet o"
Ast&el de neintele*eri pot sa apara doar la cei care concep lu"ea ca &iind &or"ata nu"ai din "aterie si nu pot accepta altceva
decat ceea ce cade su/ incidenta si"turilor Faptul ca "ari entitati ale lu"ii spirituale, In*eri sau Ar(an*(eli, pot &i percepute de
un o" nu ar tre/ui sa reprezinte c(iar un &actor de "irare, din "o"ent ce toate vec(ile carti sacre ale !"anitatii au relatat
despre acest &apt
,in vec(i"e si pana in zilele noastre nu s+au sc(i"/at c(iar atat de "ulte lucruri Iar, daca se accepta e.istenta unor 0uteri
cos"ice, indi&erent ce denu"ire ar pri"i ele din partea oa"enilor, atunci aceste 0uteri + care in crestinis" au pri"it denu"irile
de In*eri, Ar(an*(eli etc + tre/uie sa e.iste undeva, intr+un anu"it loc din cos"os
Cu" stiinta "oderna a de"onstrat cu /rio &aptul ca, cel putin in lu"ea &izica, in continuu"ul spatiote"poral $M1, aceste
Entitati cos"ice nu sunt prezente, insea"na ca ele tre/uie sa e.iste sau cel putin sa se "ani&este intr+un alt palier cos"ic
Acest palier cos"ic este lu"ea eterica ,ar, tre/uie avut intotdeuna in vedere &aptul ca aceste Entitati diri*uitoare cos"ice,
denu"ite 6ei in antic(itate si in*eri in epoca crestina, se "ani&esta in lu"ea eterica doar in vederea indeplinirii unor activitati
sau atri/utii &unctionale cerute de dina"ica universului si de propria lor "isiune
%a intre/area poate naiva pusa candva de Eu*en, intre/are re&eritoare la &or"a ori*inara de "ani&estare a entitatilor
diri*uitoare pe propriile lor planuri e.istentiale, una din entitatile care se "ani&esta in %u"ea eterica a raspuns ur"atoarele#
-,aca &iul &e"eii ar urca pe cel "ai inalt "unte care e.ista in lu"ea lui si ar cerceta cu privirea orizontul, nu ar putea intele*e ca
ceea ce el poate vedea nu se co"para nici cu o "ica particica din &or"a ori*inara a unei Entitati diri*uitoare cos"ice- -%ocul-
de resedinta al entitatilor diri*uitoare nu este insa in lu"ea eterica, ci intr+un alt plan cos"ic, plan care nu poate &i cunoscut de
oa"eni
,in descrierile &acute de+a lun*ul ti"pului, in special ale "isticilor, la &el ca si din picturile de pe peretii /isericilor, este de la
sine inteles &aptul ca Eu*en nu a &ost, nici pe departe, sin*urul care a reusit sa vada ast&el de entitati stralucitoare Ele apar
pictate pe toti peretii /isericilor intr+o &or"a apropiata celei prin care pot &i vazute prin clarvedere )i*ura deose/ire este ca
aceste entitati nu poseda aripi
18
Mai "ult decat atat, toate vec(ile )crieri sacre ale u"anitatii au vor/it despre Entitati suprau"ane, diri*uitoare ale
cos"osului Toate vec(ile "ituri si reli*ii ale antic(itatii cuprind in&or"atii cu privire la e.istenta lor )e pare ca, in ti"purile
stravec(i, erau &oarte "ulti oa"eni care le vedeau si care dialo*au cu ele
)e vor/este deseori despre o ctarvedere spontana care e.ista candva, dar pe care oa"enii au pierdut+o de+a lun*ul ti"pului
datorita unor &actori oarecu" o/iectivi si independenti de vointa o"ului Aceasta clarvedere spontana se va reactiva tot "at "ult
in viitor, pe un alt plan si cu o alta calitate, atunci cand o"ul va urca pe o alta treapta evolutiva Atunci cand oa"enii se vor situa
pe un anu"it punct al spiralei evolutive, aceleasi capacitati se vor activa pe un alt plan si intr+o alta &or"a
)e pare ca, in zilele noastre, in secolul NN, dupa o intrerupere destul de lun*a, oa"enii incep sa devina capa/ili sa perceapa
si alte aspecte ale cos"osului decat cele ale lu"ii "ateriale )i*ur, la inceput cei care incep sa "ani&este ast&el de capacitati sunt
priviti cu neincredere si cu "ulta suspiciune, unii sunt c(iar ostracizati, insa, cu ti"pul vor &i din ce in ce "ai "ulti clarvazatori,
iar in&or"atiile &urnizate de ei vor &i din ce in ce "ai detaliate si "ai co"plete, ast&el incat cei care nu pot inca vedea aceste
aspecte ale cos"osului spiritual le vor putea intele*e pe cale rationala
,e aceea, nu tre/uie sa "ire pe ni"eni &aptul ca in ulti"a <u"atate de veac a aparut o suita destul de inse"nata de
clarvazatori sau de oa"eni care au "ani&estat capacitati paranor"ale si spirituale de neconceput pana in acel "o"ent Acestia
au &acut cunoscut "arelui pu/lic in&or"atiile culese din palierele spirituale ale universului# lu"ea astrala, eterica sau spirituala
Faptul ca doctrinele ezoterice au proli&erat atat de "ult de"onstreaza &aptul ca, undeva, nestiut, se -coace- ceva pentru
u"anitate
,esi*ur, au aparut si &oarte "ulti sarlatani, care au cautat sa induca in eroare opinia pu/lica, dar in depistarea acestora e.isla
inca "ecanis"e solide de investi*atie, din &ata caroara nu se poate sustra*e ni"eni In ulti"a instanta, ratiunea si intuitia
interioara a &iecarui cititor reprezinta o /ariera in acceptarea sau respin*erea unor in&or"atii
%a &el ca in <ocul acela pentru copii + <ocul cald+rece +, daca interiorul o"ului vi/reaza pe aceeasi lun*i"e de unda cu
in&or"atiile pri"ite, insea"na ca, undeva, acolo, in in&or"atiile pri"ite pe aceasta cale, este ascuns ceva i"portant, iar
interiorul o"ului, care pana "ai inainte stri*ase -rece-, acu" stri*a -cald- 'a veni insa vre"ea cand o"ul va putea, din toata
ini"a, sa stri*e -&ier/inte-
For"a standard in Terra aurica
Toate entitatile diri*uitoare se "ani&esta in lu"ea eterica intr+o &or"a speci&ica, iar aceasta &or"a speci&ica este cea
u"anoida For"a u"anoida este &or"a standard de "ani&estare a tuturor entitatilor nonu"ane in Terra aurica
Auzind ast&el de a&ir"atii, luand drept accepta/ila pre"isa ca entitatile an*elice se "ani&esta intr+o &or"a u"anoida, deci
apar e.act ca oa"enii, acceptand ca pre"isa si &aptul ca e.ista persoane care pot sa perceapa alte lu"i sau alte paliere cos"ice,
orice o" cu scaun la cap si cu o &ara"a de lo*ica ar pune o intre/are /anala# prin ce se deose/este o entitate diri*uitoare cos"ica
de un o" si cu" poate &i &acuta distinctia dintre ei, caci, in de&initiv, a"/ii i"/raca &or"a "anoida !nde "ai pui ca, in Terra
aurica e.ista si oa"eni de&uncti, care se "ani&esta tot in &or"a u"anoida
'izitand Terra eterica, pri"ul aspect "a<or care poate &i inteles de catre un o" in "od intuitiv, &ara alte e.plicatii, este acela
ca entitatile prezente in &or"e u"anoide nu sunt oa"eni de&uncti si nici e.traterestri, ci entitati diri*uitoare cos"ice
In lu"ea eterica, la &el ca si in lu"ea astrala, capacitatile o"ului suni di&erite de cele din lu"ea &izica In lu"ea eterica, la &el
ca si in lu"ea astrala, o"ul poseda, ca un dar natural, anu"ite capacitati, precu" un anu"it *rad de o"nistienta spontana,
care insa nu pot &i e.plicate corespunzator in ter"eni lo*ici, rationali
0entru orice clarvazator, cat de cat &a"iliarizat cu realitatile din Terra aurica, raspunsul la intre/area -de /ara<- pusa anterior
este destul de si"plu# -trupurile- de lu"ina ale entitatilor diri*uitoare ale Terrei aurica sunt di&erite calitativ de corpul de lu"ina
al oa"enilor Au o alta calitate, alte &eluri de culori, alta stralucire, alt sunet, alt "iros
C(iar daca toate entitatile intalnite in Terra eterica poseda o &or"a u"anoida, nu insea"na auto"at ca sunt oa"eni sau ca
sunt ase"anatori oa"enilor din lu"ea &izica Ele poseda o in&atisare u"ana tipica, dar aceasta in&atisare poate &i detectata nu"ai
in "o"entul in care clarvazatorul se apropie &oarte "ult Aceste entitati poseda o &or"a o"eneasca incon<urata de o aura &oarte
intensa, total di&erita de cea a oa"enilor, atat a oa"enilor incarnati, cat si a oa"enilor decorporati
,e la o distanta de apro.i"ativ cinci, sapte "etri, aceste entitati apar ca un &el de /ul*ari stralucitori de &oc, aura lor &iind
e.tre" de intensa si de lu"inoasa Treptat, pe "asura ce se apropie de ele, patrunzand cu privirea prin aura, clarvazatorul
descopera o in&atisare u"anoida, cu trasaturi per&ect u"ane Nici o entitate u"ana de&uncta sau vie + vie in lu"ea "ateriala + nu
are si nu poate avea culorile si stralucirea aurica pe care o prezinta aceste entitati
Apropiindu+se de ele, cel ce patrunde in %u"ea eterica are aceeasi senzatie ca si atunci cand se apropie de un /ec &oarte
stralucitor A/ia in "o"entul in care privitorul se o/isnuieste cu stralucirea /ecului, poate vedea &ila"entul incandescent
,esi*ur, atunci cand privesti de aproape un /ec de "are putere, te dor oc(ii Acelasi &eno"en se petrece si in "o"enlul in care
un clarvazator priveste aura unei ast&el de entitati
,ar, surpriza cea "ai "are apare atunci cand cel ce investi*(eaza lu"ea eterica descopera ca nu toate entitatile sunt la &el
Apropiindu+se &oarte "ult de ele, atunci cand de<a s+a o/isnuit sa priveasca indeaproape stralucirea aurei lor, privitorul
descopera &aptul, de neconceput pana atunci, ca e.ista o "are di&erenta intre entitati 0rivindu+le de aproape si cercetandu+le
&iziono"ia, se poate constatata ca unele entitati intalnite in lu"ea eterica poseda oc(ii nor"ali, o"enesti, cu iris nor"al, iar
altele nu au iris si au oc(ii co"plet ne*ri Ast&el, ca o consecinta, apare necesitatea de a le i"parti in doua ta/ere
Acelasi lucru s+a inta"plat si cu Eu*en Treptat, in decursul ti"pului, "editand la acest aspect, Eu*en a inteles ca tre/uie sa
&oloseasca un anu"it siste" de re&erinta pentru a se descurca in (atisul acelor eveni"ente si persona<e dintr+o lu"e in care
a<usese oarecu" &ara voia lui Iar pri"ul *and a &ost acela de a adopta ca punct de spri<in principalele ele"ente teoretice ale
19
do*"aticii crestine Acest &apt s+a produs deoarece, dupa cu" re"arcase, in esenta lui, cos"osul pare sa &ie asa cu" este
prezentat in vec(ile carti sacre ale crestinis"ului
Ast&el, pentru un clarvazator apare evident &aptul ca entitatile diri*uitoare ale aurei terestre nu sunt oa"eni in sensul strict al
cuvantului, desi i"/raca o &or"a u"anoida Ele sunt situate pe un nivel superior, dar pentru a se "ani&esta in Terra aurica sunt
o/li*ate, pro/a/il datorita conditiilor speci&ice ale acestei lu"i, sa -i"/race- &or"e o"enesti
Inaltele entitati diri*uitoare sunt deci spirite pure, ener*ii &ara &or"a speci&ica, care pentru a se putea "ani&esta si pentru a+si
indeplini atri/utiile &unctionale, sunt nevoite sa i"/race &or"a cea "ai desavarsita, &or"a o"eneasca
Atunci cand sunt situate pe palierele cele "ai inalte ale aurei terestre, aceste inalte entitati au in&atisari destul de
in&ricosatoare pentru un o" Acest lucru a &ost re"arcat de "ulti cercetatori ai lu"ii de dincolo, inca din cele "ai vec(i ti"puri
,escrierile despre Fiintele de lu"ina, despre In*eri, Ar(an*(eli, 4eruvi"i sau )era&i"i din care ies &lacari, care tin sa/ii de
&lacari in "aini, sunt &recvente in >i/lie si in alte scrieri sacre, si nu tre/uie interpretate nu"ai ca si"ple "eta&ore In planurile
lor de resedinta, Ar(an*(elii sau In*erii par a &i &acuti din trupuri de &oc, iar oc(ii lor e"ana e&luvii de lu"ina
0e de alta parte, in lu"ea eterica, la &el ca si in celelalte paliere ale cos"osului spiritual + astral, eteric sau spiritual + nu e.ista
ipocrizia ce e.ista in lu"ea "ateriala, ipocrizie tipica o"ului incarnat, dar nu si o"ului decorporat, de a se ascunde in spatele
cuvintelor, in spatele (ainelor sau in spatele laudelor Nici o entitate nu pretinde ca este altceva decat este si nu se pre&ace pentru
a induce pe cineva in eroare
Oricu", pro/le"a in sine se pune alt&el decat in lu"ea oa"enilor, unde e.ista &el de &el de i"postori, unde e.ista inselaciune
si "inciuna Este su&icient sa vezi in &ata oc(ilor o ast&el de entitate diri*uitoare, in splendoarea aurica cu care se "ani&esta in
lu"ea eterica, si nici nu ai nevoie de vreo e.plicatie din partea ei Mai "ult decat atat, ra"ai "ut de ui"ire, si se lasa *enunc(ii
si ai neaparata nevoie de a &i incura<at si sustinut
Oa"enii care au ocazia de a vedea, c(iar &ara a &i clarvazatori, intr+un anu"it "o"ent al vietii + "o"ent uneori dra"atic
pentru ei + o inalta entitate cos"ica diri*uitoare "ani&estata cu scopul de a &i vazuta, n+au nevoie de nici un &el de e.plicatii
supli"entare# apare instantaneu un senti"ent atat de coplestitor, incat nu le "ai trece prin "inte intre/area daca au in &ata un
e.traterestru, un in*er sau un o" decorporat )tiu interior, intr+o &ractiune de secunda, cu cine au de+a &ace )i nici nu "ai &ac
vreodata con&uzia intre entitati diri*uitoare cos"ice, e.traterestri si oa"eni de&uncti Tot ast&el, stiu in "od si*ur + desi nu+i
crede ni"eni, caci senti"entul interior provine din ceva &oarte adanc pe care nu pot sa+l trans"ita altora + ca nu au in &ata o
proiectie a propriului su/constient, un &eno"en de tip polter*eist, o (i"era sau un &eno"en de tip &ata "or*ana
Iar cei ce au &ericirea de a+l vedea pe Iisus 4ristos, care se "ani&esta in corpul sau de *lorie in %u"ea eterica, nu "ai au
nevoie de nici un &el de e.plicatii si de nici un &el de teorii so&isticate In acel "o"ent, e.plicatiile -inteli*ente- ale psi(olo*ilor
"oderni, care incearca sa e.plice ca sunt proiectii ale propriului su/constient sau ale inconstientului colectiv, la &el ca si
e.plicatiile pseudosavante si se"idocte ale e.e*etilor paleoastronauticii, care vor sa de"onstereze ca este vor/a despre un
e.traterestru, apar ca ne/unii *rosolane si sinistre
,aca il vezi o sin*ura data in %u"ea eterica pe Iisus 4ristos, stii pe cine ai vazut dintr+o privire, intr+o &ractiune de secunda,
intele*i instantaneu cu cine ai de+a &ace si si"ti cu" si se in"oaie picioarele, &ascinat de cea "ai inalta Entitate a Terrei aurica,
O" si ,u"nezeu in acelasi ti"p, Al&a si O"e*a evolutiei Iar in cazul in care ai norocul, intr+adevar unic, sa+% vezi de aproape
si sa+I privesti oc(ii, atunci nu le "ai uiti sapte vieti de acu" inainte si nu "ai ai c(e& sa asculti nici un &el de teorie
pseudosavanta si s&ertodocta despre e.traterestri
0e de alta parte, &iecare Entitate care apare in &ata unui o" in %u"ea eterica se prezinta cu cea "ai "are seriozitate, &ie ca
este vor/a despre un spirit al naturii, &ie ca este vor/a despre o Entitate an*elica din Ierar(ia Fiilor %u"inii, &ie +iar acesta este
un &apt deose/it + de o entitate luci&erica
Ast&el, pentru cineva care poate percepe lu"ea eterica, nu e.ista o pro/le"a in a+si da sea"a aproape instantaneu din ce
cate*orie &ace parte persona<ul din &ata, cercetan du+i si citindu+i aura Tot ast&el, in cazul intalnirii unui o", &ie acesta de&unct
sau incarnat in trup "aterial, clarvazatorul intele*e cu cine are de+a &ace, pe ce nivel evolutiv se a&la si care sunt caracteristicile
sale de /aza In lu"ea eterica, la &el ca si in lu"ea astrala, e.ista o &oarte "are varietate de entitati u"ane sau non+u"ane cu
care poti intra in contact, iar cercetarea aurica rapida + o si"pla aruncare a privirii + iti spune cu cine ai de+a &ace
,aca intalnesti o entitate nonu"ana in lu"ea eterica si aceasta si"te ca doresti sa discuti cu ea, se apropie de tine si te
intrea/a ce doresti sa stii ,aca o repin*i sau nu doresti sa discuti cu ea, pleaca i"ediat Ni"eni nu te &enteaza si nici nu te
-s"ec(ereste-, asa cu" se inta"pla in lu"ea oa"enilor
Acest &apt este vala/il si pentru entitatile luci&erice Orice entitate luci&erica pleaca in "o"entul in care nu doresti sa discuti
cu ea Fireste, o entitate luci&erica poate sa+ti pro"ita avanta<e sau &acilitati de toate &elurile in e.istenta pe care o des&asori in
lu"ea "ateriala + avanta<e "ateriale, spirituale, intelectuale sau se.uale + dar nu te o/li*a la ni"ic i"potriva li/erului tau
ar/itru In cos"osul spiritual, li/erul ar/itru este sacru# nu ti+l incalca ni"eni
,ar, in "o"entul in care ai vi/rat prin sincronicitate cu o ast&el de entitate luci&erica, ii ceri ceva sau accepti ceva de la ea,
esti "ai "ult decat pierdut Orice *est de acest tip insea"na i"plicit o acceptare tacita, iar din acel "o"ent li/erul tau ar/itru nu
"ai valoreaza ni"ic# ii esti datoare, iar pretul va &i platit cu var& si indesat "ai tarziu, atunci cand se va i"plini sorocul
In "o"entul in care intalnesti o Entitate diri*uitoare in lu"ea etrerica, aceasta isi pronunta nu"ele o sin*ura data atunci cand
intri pentru pri"a oara in contaci cu ea si, de aceea, tre/uie sa ciulesti /ine, urec(ile ,ar nu"ele prin care se prezinta nu este
nu"ele ei de spirit, asa ceva nu se spune niciodata, ci nu"ele unui atri/ut speci&ic
Noi, oa"enii, denu"i" aceste Entitati diri*uitoare prin nu"ele intrate in constiinta co"una de "ii de ani# Ar(an*(elul
=a/riel, Ar(an*(elul Mi(ail etc, dar acestea sunt doar denu"irile cunoscute in lu"ea oa"enilor Toate entitatile diri*uitoare se
prezinta su/ o denu"ire oarecu" "eta&orica care e.plica &unctia sau atri/utul &unctional speci&ic
Ast&el, In*erul =a/riel se prezinta prin &or"ula poetica# Eu, Acelasi, Cel ce tine c(eile sau su/ denu"irea *enerica de 0ri"ul
'e*(etor Nu"ele real al In*erului =a/riel nu+l cunoaste ni"eni, tot ast&el cu" nu"ele de spirit al unui o" nu tre/uie sa+l
cunoasca ni"eni, nici prietenii te"porari, nici dus"anii te"porari ,aca ar cunoaste cineva nu"ele unei inalte entitati cos"ice
ar putea sa o invoce in orice "o"ent
1;
2 Cele trei &orte cos"ice
,in punctul de vedere al intelesului curent acordat ter"enului e.traterestru, se poate spune ca entitatile denu"ite in
antic(itate 6ei, iar in epoca crestina In*eri, sunt "ai terestre decat oa"enii Oa"enii, ca spirite, nu sunt creatii ale 0a"antului
sau ale Terrei aurica, pa"antul ne&iind capa/il sa creeeze spirite o"ensti 0a"antul poate crea doar "ateria necesara &or"arii
trupurilor
)piritele o"enesti au &ost create de Cel 0reainalt in ceea ce a" putea denu"i printr+un ter"en "eta&oric -)&era Creatiei-,
care nu este un loc a"plasat in i"ensitatea spatiului )ideral, ci este un plan sau palier cos"ic Oa"enii, ca spirite, indi&erent de
planeta pe care isi des&asoara e.istenta, sunt creatii directe si ne"i<locite ale !nicului ,u"nezeu Toate spiritele e.istente in
univers sunt creatii ale lui ,u"nezeu ,ar, dupa creatia lor in )&era Creatiei, spiritele sunt tri"ise in circuitul cos"ic, la scoala
vietii
Acest proces evolutiv universal a &ost denu"it adesea palin*enezie Dde la *recescul palin*enesia# renasterea perpetua, ciclica
a tuturor &iintelorE )piritele tri"ise in circuitul cos"ic al palin*eneziei, au insa nevoie de pro&esori co"petenti
Iar acesti pro&esori co"petenti sunt entitatile diri*uitoare cos"ice, cele denu"ite 6ei, In*eri, Ar(an*(eli, ,<ini, Mesa*eri,
,evasi in "arile Carti sacre ale u"anitatii
0ractic, se poate co"para "odul de or*anizare al unei planete + prin planeta intele*and, in conte.tul dat, atat aura planetara,
cat si structura &izica, caci planeta "ateriala nu este decat o parte co"ponenta a siste"ului auric + cu o scoala in care elevii vin si
pleaca, dar pro&esorii si personalul ad"inistrativ ra"ane Nu elevii pot &i considerati de+ai casei, ci pro&esorii si personalul
ad"inistrativ %a &el se inta"pla la nivelul siste"ului aurei terestre, Terra aurica
)piritele o"enesti sunt elevii, iar Entitatile diri*uitoare + 6eii, In*erii, Ar(an*(elii etc + sunt pro&esorii 0ro&esorii sunt "ai
-terestri- decat elevii, intrucat elevii i"/raca nu"ai pe parcursul ciclului scolar uni&or"a scolii In cazul nostru -uni&or"a-
scolii este ansa"/lul ener*etico+in&or"ational caruia i+a" dat nu"ele de aura u"ana In planul de -dincolo-, dupa "oarte, o"ul
este inves"antat intr+un corp de lu"ina, care nu este altul decat corpul+du(, denu"it adesea, &oarte corect, prin ter"enul
perispirit Corpul du(, in &ond, este un corp planetar, care tine nu"ai de planeta pa"ant
Asadar, dizertatia actuala lansata de paleoastronautica, dupa care oa"enii sunt -teresti-, iar Entitatile diri*uitoare sunt
-e.traterestre- este nu nu"ai incorecta, ci c(iar de se"n contrar realitatilor ortoe.istentiale, percepti/ile prin cea de+a doua
vedere %ucrurile stau e.act invers# oa"enii pot &i considerati -e.traterestri-, iar Entitatile diri*uitoare pot &i considerate
-terestre- Oa"enii vin si pleaca, des&asoara anu"ite activitati, dar Entitatile diri*uitoare ra"an pana cand + si aici &olosi"
e.presia lor# -se vor stin*e stelele-
,esi*ur, in Terra aurica, ni"eni nu+i considera pe oa"eni e.traterestri sau venetici, pro/le"ele care se pun la acel nivel sunt
de o alta natura decat de a sta/ili cine este de+al casei si cine nu este Opozitia e.traterestru+terestru este &alsa, arti&iciala, pusa
*resit, si nu poate a<uta la intele*erea pro/le"elor co"ple.e ale cos"osului spiritual
Oa"enii veniti la )coala vietii in Terra aurica se -i"/raca- intr+un corp du( terestru, care re&lecta structura ener*etico+
in&or"ationala a aurei terestre, iar in "o"entul in care se intrupeaza in planul "aterial -i"/raca- un corp "aterial ,upa ce
parcur* traiectul evolutiv in lu"ea "ateriala, oa"enii dez/raca trupul "aterial si ra"an in invelisul lor care le+a &ost dat in
"o"entul in care au venit in Terra aurica# corpul du( sau perispiritul
In *eneral se considera ca, cos"osul spiritual este teatrul de /atalie intre doua &orte cos"ice, intrupate de doua "ari cate*orii
de entitati# In*erii cei /uni si in*erii cei rai, adica >inele si Raul ,ar, cunoasterea tainelor Terrei aurica releva &aptul ca, la
nivelul cos"osului spiritual, nu e.ista nu"ai doua &orte principale care se in&runta I"partirea -clasica- intre /ine si rau, desi*ur
e.tre" de su*estiva, re&lecta nu"ai unul dintre aspectele cos"osului spiritual, opunandu+i pe In*erii cei /uni, in*erilor re/eli
In realitate, lucrurile sunt ceva "ai co"plicate# e.ista nu doua, ci trei &orte cos"ice principale care se in&runta neincetat#
In*erii cei /uni, In*erii re/eli si entitatile care reprezinta esenta raului Cele trei &orte cos"ice sunt &or"ate, &iecare, dintr+o
ierar(ie de entitati care se "ani&esta si in planul eteric Alaturi de aceste trei cate*orii distincte de entitati suprau"ane, "ai
e.ista entitati u"ane care traiesc in lu"ea eterica, in zone strict deli"itate, &iecare dintre aceste cate*orii u"ane &iind alipite
uneia din cele trei principale cate*orii de Forte cos"ice
Entitatile an*elice din cele trei ta/ere nu isi au salasul in lu"ea eterica, ci pe propriile lor Dsu/Eniveluri cos"ice, dar pot
patrunde in lu"ea eterica prin inter"ediul a ceea ce noi, &olosind un li"/a< cotidian + datorita si &aptului ca ter"enul este &olosit
atat in li"/a<ul o/isnuit, cat si in literatura sau cine"ato*ra&ie + nu"i" 0orti Fiecare dintre *ruparile distincte de entitati ce apar
in &or"e u"anoide in lu"ea eterica isi au propriile lor 0orti Ast&el, prin ceea ce a" convenit sa denu"i" 0oarta 1 patrund
In*erii, iar prin 0oarta 2 patrund in*erii re/eli, al caror conducator principal esle %u. sau %uci&er, Ar(an*(elul Cazut
,ar in a&ara acestor doua &orte cos"ice principale, "ai e.ista si o a treia, &or"ata din entitati pe care le nu"i" satanice sau
dia/olice Fortele dia/olice, in nici un caz nu tre/uie con&undate cu cele luci&erice ,upa cu" s+a putut re"arca, entitatile
luci&erice au &ost candva in*eri nor"ali, au &acut parte din Ierar(ia Fiilor %u"inii si datorita unei decizii luate de ei insisi la
inceputul evolutiei u"ane, s+au rupt de Ierar(ie Entitatile raului sunt altceva, iar acest altceva nu are corespondent cu ceea ce
e.ista in Terra aurica
Entitatile ce tin de &orta raului nu au o &or"a o"eneasca, sunt &orte+entitati &oarte periculoase, care se pot "ani&esta in lu"ea
oa"enilor nu"ai in cazurile in care sunt invocate Cand sunt invocate de oa"eni, &ortele+entitati ale raului iau anu"ite &or"e pe
care este "ai /ine sa nu le po"eni" Ele reprezinta raul in sine, iar cel ce le "ani&esta este Adversarul, cel care este de veacuri
i"potriva a toate ce se vad si nu se vad
In li"/a lu"ii eterice, Adversarul este nu"it -acesta- -Acesta- este nu"it in a2ata2a, li"/a lu"ii eterice, (+a+al, adica
-i"potriva M purtator-, iar (+a+alOs(+it(+an insea"na literal -acesta, purtator de i"potrivire -
Entitatile ce apartin de &orta raului, sunt deci conduse de cel pe care spiritele naturii il nu"esc ( a a l s ( i t an sau )(aitan
Nu cunoaste" prea "ulte lucruri despre entitatile raului, ast&el incat nu sti" daca &olosesc sau nu 0ortile 0entru Ierar(ia Fiilor
50
lu"inii, ener*iile care se i"potrivesc la tot ce e.ista sunt precu" sunt virusii pentru un calculator
Eu*en a &ost s&atuit sa &u*a de aceste &orte ale raului -Respin*e pe acesta l+a s&atuit inca de la inceput In*erul =a/riel pe
Eu*en, dar ai *ri<a sa nu &i sin*ur atunci- -Acesta este "ulti unul in altul + a "ai spus In*erul =a/riel + si nici c(iar Fiii Flacarii
cei "ai "ari in putere si tarie nu+l pot cuprinde si nici intele*e-
Cel "ai pro/a/il, aceste entitati ale raului care nu se "ani&esta in lu"ea eterica printr+o &or"a u"anoida, nu par sa ai/a
nevoie de 0orti Felul lor de "ani&estare este atipic &ata de al celorlalte entitati ale Terrei aurica si este /ine ca oa"enii sa nu
ai/a de+a &ace cu ele# este su&icient sa stie ca e.ista, ca se pot "ani&esta si sa+si dea silinta sa le evite
,oar cei care practica "a*ia nea*ra si anu"ite &or"e a/erante de "a*ie cere"oniala le cunosc "ai /ine )au, cel "ai
pro/a/il, poate ca nici ei nu le cunosc prea /ine, caci daca le+ar cunoaste "ai /ine nu le+ar trece prin cap sa le invoce 0ro/a/il
ca "a*icienii ne*ri le cunoasc nu"ai prin &or"ele Dsi acestea neu"aneE "ai -indulcite- prin care se "ani&esta in cadrul
operatiilor "a*ice
Nici "acar entitatile luci&erice nu vor sa ai/a de+a &ace cu &ortele raului, pe care le evita cu desavarsire )e pare ca &ortele
raului conduse de )(aitan isi au salasul in a&ara Terrei aurica si nu apar decat in "o"entul in care reusesc sa &aci o /resa in
siste"ul de protectie al aurei terestre Iar cei care le a<uta sa &aca aceste /rese nu sunt altii decat oa"enii, care au teri/ila a"/itie
de a le invoca in ritualurile "a*iei ne*re
$Fiii %u"inii sau Fiii Flacarii
4A!TI
,easupra tuturor, in palierul cel "ai inalt al cos"osului spiritul, salasuieste Marea Fiinta de %u"ina, creatorul acestui
univers, nu"it I)) in li"/a lu"ii eterice, a2ata2a Crestinii nu"esc aceasta Fiinta su/li"a ,u"nezeu 0entru entitatile din
lu"ea eterica e.ista insa doua &or"e de "ani&estare ale lui ,u"nezeu# I)) si 4A!TI
I)) este aspectul lui ,u"nezeu pe care a" putea sa+l denu"i" "eta&izic -in sine-, adica ,u"nezeu ne"ani&estat Aceasta
&or"a su/li"a de ne "ani&estare nu poate &i perceputa de oa"eni si, dupa cate se pare, nici de in*eri I)) nu are &or"a
u"anoida si ni"eni + nici c(iar in*erii + nu l+au cunoscut pana in prezent I)) se "ani&esta in Terra aurica ca 4A!TI,
,u"nezeu Tatal %a nivelul Terrei aurica, "ai precis la nivelul ulti"ului strat al Terrei aurica, in ceea ce, in li"/a<ul entitatilor
lu"ii eterice s+ar nu"i -Cerul Cerurilor-, 4A!TI se "ani&esta ca 0ersoana intr+o &or"a u"anoida Aceasta din ur"a
"ani&estare a Creatorului o pute" denu"i "eta&izic -pentru sine- In Cerul Cerurilor, 4A!TI se "ani&esta printr+o &or"a
u"anoida, ast&el incat poale &i de&init, asa cu" &ace do*"atica crestin ortodo.a, drept -0ersoana-
O/servat prin clarvedere, in cadrul turului de in&or"are, 4A!TI se prezinta intr+o &or"a *reu de descris prin inter"ediul
cuvintelor o"enesti Relevant este insa &aptul ca descrierile din >i/lie, in special cele din Cartea Iui Ezec(iel si din Apocalipsa
Iui Ioan, la &el ca si descrierile din Cartea Iui Enoc(, in care Enoc( se prezinta in -&ata ,o"nului %u"ilor-, sunt a/solut corecte
din acest punct de vedere, ele re&lectand ceea ce poate vedea un o" care viziteaza prin clarvedere -%ocuinta- ,o"nului acestei
lu"i
,aca teolo*ia crestina vor/este in "od do*"atic+"eta&izic despre o Trinitate care se "ani&esta prin Trei 0ersoane + nu"ite
Tatal, Fiul si )&antul ,u( + prin clarvedere lucrurile devin concrete si evidente ,e &apt ceea ce ne intereseaza in acest de"ers al
nostru este latura concreta a lucrurilor Tatal denu"it 4A!TI, Fiul denu"it )4ONA si )&antul ,u( sunt 0ersoane distincte, care
pot &i o/servate &oarte clar prin clarvedere Totusi, clarvazatorul si"te ca cele trei 0ersoane sunt una )i"tul vec(i"ii unui
clarvazator avertizeaza asupra vec(i"ii inco"ensura/ile ale celor trei inalte Entitati cos"ice ale Trinitatii
,in &iecare dintre cele trei 0ersoane ale Trinitatii e"ana cate o Ener*ie speci&ica Cele trei ener*ii e"anate de catre cele trei
0ersoane ale Trinitatii au culori, sunete si "irosuri distincte
0entru un clarvazator este evident &aptul ca intrea*a Terra aurica este sustinuta de aceste trei Ener*ii &unda"enlale, ener*ii
e"anate de cele trei 0ersoane ale Trinitatii# Tatal, Fiul si )&antul ,u( O splendida ener*ie ar*intie e"ana de la Tatal, o
splendida ener*ie aurie e"ana de la Fiul si o splendida ener*ie rosie intensa e"ana de la )&antul ,u(
Ener*ia ar*intie + care se vede ca o lu"ina ar*intie + izvaraste din Marea Aura a lui 4A!TI ca un susur /land de izvor ,e
aceea, uneori, 4A!TI este denu"it Izvorul de %u"ina Tot ast&el, ener*ia aurie e"ana din Fiul, denu"it )4ONA, Ener*ia rosie
intensa, care se "ani&esta &oarte rar in &or"a u"anoida, este ener*ia ,u(ului )&ant
Atunci cand, prin clarvedere, o"ul a<un*e sa le o/serve, devine evident ca cele trei inalte Entitati cos"ice sunt una si aceeasi
Ele au structuri aurice, &or"e si c(iar in&atisari ase"anatoare
Or*ani*ra"a Entitatilor an*elice E"ine"
In*erii cei /uni, pe care+i vo" denu"i prin sinta*"a Fiii %u"inii sau Fiii Flacarii, sunt entitatile care respecta si indeplinesc
poruncile lui ,u"nezeu si care+i a<uta pe oa"eni in toate i"pre<urarile Ierar(ia Fiilor %u"inii, sau dupa cu" se nu"esc ei
insisi, E"ine", adica Cei drepti, sunt i"partiti dupa o ierar(ie &oarte ri*uroasa
,upa cu" se stie, toate reli*iile lu"ii au considerat necesar sa reveleze oa"enilor, cel putin in "are, care este or*ani*ra"a
Entitatilor an*elice diri*uitoare In 'ec(iul Testa"ent se a"inteste despre scara lui laco/, pe care in*erii urca si co/oara
neincetat
Traditia crestina o&era la randul ei o con&i*urare *enerala a structurii or*anizatorice a Ierar(iei 0uterilor an*elice cos"ice In
pri"ele secole crestine, unul dintre "arii "istici ai crestinis"ului, ,ionisie 0seudo Areoap*itul a o&erit o clasi&icare a 0uterilor
51
an*elice, clasi&icare &olosita si astazi
0otrivit traditiei crestine, relevata pentru pri"a data de 0seudo ,ionisie Areopa*itul, structura ierar(ica a In*erilor cuprinde
ur"atoarele cate*orii de entitati# In*erii Ar(an*(elii, Ar(eii, )tapanirile, 0uterile, ,o"niile, Tronurile, 4eruvi"ii si )era&i"ii
Aceasta structura corespunde, cel putin pana la un punct, cu ceea ce se poate vedea in lu"ea eterica E.ista insa "ulte realitati
ale cos"osului spiritual care nu pot &i percepute si intelese decat de "arii "aestrii spirituali ai lu"ii, precu" a &ost ,ionisie
0seudo Areopa*itul
Este de la sine inteles &aptul ca, nu"ai o parte din aceste Entitati se pot vedea prin clarvedere, pe nivelurile superioare ale
Terrei Aurica In esenta, nu"ai unele Entitati an*elice sunt vizi/ile in &or"ele lor de "ani&estare u"anoida la nivelul Terrei
aurica, celelalte Entitati &iind "ult prea "ari si prea puternice, iar activitatea lor curenta in cos"osul spiritual este "ult prea
departata de lu"ea oa"enilor, pentru a putea &i vazute, c(iar si &u*itiv, la acest nivel
Candva, Eu*en l+a intre/at pe In*erul =a/riel, Calauza sa in turul de in&or"are, care este nu"arul total al in*erilor din Terra
aurica Cu alte cuvinte, &olosind li"/a<ul speci&ic lu"ii eterice, Eu*en a intre/at -cati sunt cei care+l iu/esc pe ,u"nezeu si Il
ur"eaza-
In*erul =a/riel a za"/it, asa cu" nu"ai el stie sa za"/easca + In*erul =a/riel are in&atisarea unui /ar/at &oarte &ru"os + si a
desenat una sau doua ci&re cu un &el de /aston pe nisipul solului lu"ii eterice
,upa ce In*erul =a/riel a ter"inat de scris, Eu*en a vazut cu" acele ci&re se "ultiplica sin*ure, devenind din ce in ce "ai
"ulte Aproape i"ediat s+a &or"at un sir nes&arsit de ci&e, care s+a intins la in&init precu" o pan*lica Cat priveai cu oc(ii, se
intindeau ci&re i"posi/il de de&init prin inter"ediul corzilor vocale si i"posi/il de esti"at prin inter"ediul siste"ului "ate"atic
o"enesc
%a un "o"ent dat, Eu*en a a<uns la un &el de /loca< "ental si a tre/uit sa &ie readus la realitate printr+un i"/old prietenesc al
In*erului =a/riel 0ro/a/il ca asa pateste orice o" care incearca sa intelea*a cu "intea o"eneasca "isterele ascunse ale
universului si lucrarile tainice ale lui ,u"nezeu, realizate prin inter"ediul Fiilor %u"inii
O lun*a pleiada de Entitati spirituale de cel "ai inalt ran* pe scara Fiintelor an*elice stau "ereu in apropierea ,o"nului
acestei lu"i, pentru a+I indeplini poruncile Multe din aceste Entitati spirituale nu au o &or"a u"anoida, pro/a/il pentru ca nu au
nevoie sa se "ani&este pe palierele in&erioare cos"ice, in lu"ea astrala sau in cea eterica Ele arata e.act asa cu" le+au descris
"arii "istici si pro&eti ai antic(itatii# ca niste s&ere inaripate care vor/esc pe "ii de voci Aceste Entitati an*elice sunt "ai
su/li"e si "ai puternice decat tot ceea ce poate concepe un ora
In cele ce ur"eaza vo" trece in revista &oarte succint structura or*anizatorica a 0uterilor an*elice diri*uitoare, asa cu" este
ea cunoscuta in lu"ea eterica si asa cu" poate &i o/servata prin clarvedere de catre Eu*en Ceea ce este &oarte i"portant, este
&aptul ca, cele ce ur"eaza sunt rodul clarvederii lui Eu*en si nu reprezinta o co"pilatie dupa alte suse e.istente pana in prezent
Cercetata direct, prin clarvedere, structura Or*ani*ra"ei cos"ice a Entitatilor an*elice este destul de co"plicata si nu pare sa
concorde cu ceea ce s+a scris pana in prezent despre aceste su/iecte ,e alt&el, dupa cunostinta noastra, relatarile despre ast&el de
su/iecte sunt destul de rare si de inco"plete
In aceasta prezentare vor &i trecute in reviste nu"ai acele Entitati diri*uitoare cos"ice care se "ani&esta la nivelul Terei
aurica, nu si cele care, pro/a/il, se "ani&esta la nivelul altor planele sau la nivelul cos"ic
Rea"inti", Terra aurica este o s&era i"ensa, cu pa"antul &izic in centru, care se intinde pana la <u"atatea distantei dintre
%una si Marte Terra aurica are noua niveluri sau -cercuri- concentrice, iar 4A!TI se "ani&esta in Terrra aurica nu"ai pe cel
de+al noualea nivel, acolo unde se "ani&esta si celelalte entitati an*elice in &or"a lor cea "ai pura Al noualea nivel al Terrei
aurica, este un spatiu adi"ensional, destul de *reu de de&init prin ter"enii &izicii actuale
Este &oarte pro/a/il ca al noualea nivel sa &ie un nivel cos"ic si nu unul planetar Ast&el, Terra aurica este structurata in "od
concret pe opt niveluri distincte sau opt cercuri concentrice Cu" pri"ul nivel este ceea ce noi nu"i" Iadul, ra"an sapte
niveluri speci&ice de "ani&estare ale &iintelor in Terra aurica
Entitatile din lu"ea eterica a&ir"a ca, ceea ce nu"in noi Terra aurica este su"a corpurilor a 21 de ,u(uri >une )tra<uitoare,
-care se /ucura de "arirea ,o"nului 4A!TI-, dupa cu" spune In*erul =a/riel
0rin ele, -&iii &e"eii Dadica oa"eniiE si orisice %u"ina DEntitati an*eliceE pot capata &or"a u"anoida-, "ai spune In*erul
=a/riel, re&erindu+se la aceste inalte Entitati diri*uitoare cos"ice -Ei sunt cei "ai inalti &rati ai &iilor &e"eii, &ratii nostri-
-0riveste+i, spune In*erul =a/riel, si uita+te atent, caci la orice 0erioada, de "ii de Ti"puri, cate sapte din acesti In*eri vin si
se aseaza inaintea ,o"nului Tariilor ca sa &ie "an*aiati pentru lucrul lor- Ti"purile si 0erioadele sunt unitatile in*eresti pentru
"asurarea ti"pului, eonii sau erele in sens in*eresc
0rivite prin clarvedere, aceste inalte Entitati cos"ice, asa cu" arata pe nivelul al noualea, par )apte Flacari ce stau la
picioarele lui 4A!TI si in <urul Tronului )au de do"nie 0ronuntate in a2ata2a, cele )apte Flacari sunt denu"ite ast&el# -Int(,
Idon, Avat2, )e/et(, A(n, '(ait, Es(-
Cele )apte Flacari e"ana straluciri, sunete si "irosuri su/li"e care nu au corespondent la nivelul Terrei aurica Cele )apte
Flacari + ,u(urile /une )tra<uitoare, din al caror trup este &or"ata Terra aurica + sunt Entitati cos"ice lipsite de in&atisare
u"anoida, vii, care vor/esc pe "ulte voci Fiecare dintre aceste voci este atat de dulce si de duioasa incat &er"eca orice "uritor
Ceilati in*eri le nu"esc )4A4+MINEM, adica, tradus din a2ata2a, In*eri Nepatati, 0uri si 0er&ecti Aceste inalte Entitati
cos"ice sunt -"ai "ari in 0utere si Tarie- decat toti 4eruvi"ii si )era&i"ii
-Ei, spune In*erul =a/riel, sunt ca"ara din care porneste vazul, iar vazul naste realitatea-
%a picioarele Tronului de do"nie al lui 4A!TI sta o alta inalta entitate cos"ica, nu"ita )AAT4I, care este ceea ce noi, in
li"/a<ul o"enesc, a" nu"i In*erul Fetei !r<de "er*e 4A!TI, in &ata %!I "er*e )AAT4I, considerat -al doilea ca 0utere si
Tarie dupa El-, dupa cu" spune In*erul =a/riel
0rivit prin clarvedere, )AAT4I pare o entitate de &or"a u"anoida de 20+25 de ani, 2,50 "etri inalti"e, &ata ovala, al/a ca
zapada, oc(ii "ari, de aceeasi culoare ca si &ata, &ara iris, parul lun*, castaniu, &oarte cret Este &oarte &ru"os si &oarte se"et
Mereu este inves"antat intr+o to*a de culoare verde ce e"ana "ii si "ii de straluciri
Cand paseste )AAT4I, clarvazatorul are senzatia coplesitoare ca vine un &oc teri/il, apoi un cutre"ur cu"plit, apoi o &urtuna
52
inspai"antatoare, iar in &ine un vuiet de ape in&uriate In cele din ur"a se aude un susur /land ca o apa lina, dulce si
in"ires"ata# este 4A!TI
O alta inalta Entitate an*elica prezenta in apropierea lui 4A!TI, este !T4, -,o"nul tuturor distru*erilor si al "inunilor
vietii vazute si nevazute, stiute si nestiute-, dupa cu" spune In*erul =a/riel -!T4 este "ult "ult in 0utere si Tarie-
Intensitatea si tensiunea aurei lui !T4 este e.traordinar de "are si nu poate &i cuprinsa cu "intea o"eneasca si nici
apro.i"ata in cuvinte !T4 este In*erul distru*erii A<utoarele sale de incredere sunt AT4ON si E64ON, Co"andantii celor
doua ar"ate de In*eri distru*atori
I"ediat dupa !T4, pe scara ierar(ica sunt Entitatile diri*uitoare cos"ice care se "ani&esta su/ in&atisarea unor &etite Acesta
este "otivul pentru care le vo" denu"i de acu" inainte Fetite ,e &apt, este vor/a despre Entitati an*elice e.tre" de puternice,
atat de puternice incat "intea o"eneasca nu le poate concepe Ele nu au nu"e, spune In*erul =a/riel despre Fetite, caci din ele
se nasc nu"ele-
Aceste inalte Entitati an*elice au in&atisarea unor &etite de pana la noua ani, cu codite, inves"antate in roc(ite colorate
&or"ate din lu"ina, care se co"porta, &olosind ter"enii corespondenti din lu"ea "ateriala, &oarte *in*as si inocent ,e &apt,
caracteristica lor de&initorie ca &or"a de "ani&estare este puritatea, inocenta si *in*asia In prezenta lor, si"ti insa in&initul
co"pri"at intr+o &iinta de aproape un "etru inalti"e
0e nivelul al noualea al Terrei aurica, in&atisarea acestor &etite este aproape inspai"antatoare# par a avea trupul de &lacari, iar
in <urul lor apar "ii si "ii de descarcari electrice ca "ii de &ul*ere distru*atoare Totusi, aceste Entitati an*elice se "ani&esta
destul de rar in &or"a u"anoida In*erul =a/riel le nu"este Tarii
In su/ordinea Fetitelor de pe nivelul al noualea, se a&la alte Fetite, cu nu"e de vocale + AA EA OA IOA AEO + care au puteri
"ai "ici In*erul =a/riel a denu"it aceste Fetite prin ter"enul de 0uteri
Fetitele+0uteri sunt inalte Entitati an*elice cos"ice care conduc nivelurile Terrei aurica ,e e.e"plu, pri"ul nivel astral este
condus de o Fetita+0utere, al doilea de o alta si asa "ai departe
In calatoria sa prin Terra Aurica, pe &iecare palier, Eu*en a &ost inta"pinat de o Fetita+0utere &oarte &ru"oasa, in varsta de ;+
10 ani, cu in&atisare de zana Terra Aurica are 8 niveluri ortoe.istentiale, ast&el incat pute" vor/i despre 8 ast&el de Entitati
diri*uitoare
In&atisarea Fetitelor+0uteri este apro.i"ativ identica# parul, oc(ii &ara iris si roc(ite pline de &ireturi si &lori au aceeasi culoare
ca si cea a palierului cos"ic pe care il au su/ <urisdictie spirituala
Fiecare dintre cele sapte paliere cos"ice ale Terrei aurica + denu"ite uneori prin &or"ularile # pri"ul inel &luidic, al doilea
inel &luidic etc + poseda o anu"ita culoare de /aza, culoare care se re&lecta atat in culoarea preponderenta a in&atisarii Fetitelor+
0uteri, cat si in culoarea corpului du( al oa"enilor
Oa"enii, dupa cu" s+a re"arcat anterior, sunt di&erentiati prin culoarea corpului du(, iar aceasta culoare este *enerata de
clasa evolutiva in care se a&la &iecare individ, deci de nivelul pana la care, in ti"pul e.istentei terestre, urca Ener*ia de viata ,e
e.e"plu, daca Ener*ia de viata urca pana la c(a2ra "anipura insea"na ca o"ul se a&la in a treia clasa evolutiva, "anipura &iind
a treia c(a2ra, iar culoarea sa este *al/ena Ast&el, daca, dupa "oarte, o"ul urca pana la al treilea nivel cos"ic, atunci este
inta"pinat de o Fetita+0utere cu oc(ii de culoare *al/ena, cu parul *al/en si cu tinuta *al/ena
In "o"entul in care se prezinta un o" in &ata lor, Fetitele+0uteri isi pronunta nu"ele Nu"ele unei Fetite+0utere nu poate &i
pronuntat de nici o &aptura u"ana incarnata, intrucat nu e.ista sunete sinoni"e in lu"ea terestra, cu" pro/a/il nu e.ista nici
corzi vocale capa/ile sa le pronunte
,e &apt, intors in lu"ea terestra, un o" incarnat nu poate sa+si a"inteasca nu"ele acestor Entitati an*elice inalte sau sunetele
pe care le pronunta Nu"ele lor cuprind o succesiune de vocale, ce nu au nici un &el de corespondenta in lu"ea &izica 0ractic,
Fetitele+0uteri pronunta sunetul care corespunde unei c(a2re ,aca o"ul nu are acea c(a2ra in activitate, el nu poate patrunde pe
acel palier cos"ic Ast&el, este evident ca, corespondentul "acrocos"ic al unei c(a2ra este una din cele sapte Fetite+0utere
Culoarea palierului cos"ic, la &el ca si culoarea tinutei sau a oc(ilor Fetitelor+0uteri este re&lectata in culoarea unei c(a2re
u"ane corespondente In "ana stan*a, &iecare &etita poarta o &loare, care are acelasi nu"ar de petale ca si c(a2ra respectiva
In a&ara acestor doua cate*orii de Entitati diri*uitoare cos"ice care se "ani&esta su/ &or"a unor Fetite, "ai e.ista si o a treia
cate*orie, denu"ita de In*erul =a/riel prin &or"ula Forte Aceste Entitati an*elice "entin /alanta intre ener*iile ne*ative si
pozitive e.istente la nivelul Terrei aurica
In ordinea &ru"usetii si a splendorii aurice perceputa prin clarvedere si tot ce i"plica ea + vazul, auzul, "irosul si si"tul
vec(i"ii +, dupa Fetite + &or"ate din Tarii, 0uteri si Forte +, in Ierar(ia Entitatilor an*elice ur"eaza In*erul Metatron
Aceasta inalta Entitate diri*uitoare cos"ica intrece prin &ru"usete orice alt in*er In*erul Metatron are 2, 5 "etri, parul
/lond+canepiu, oc(ii verzi+al/astri lipsiti de iris, iar parul lun* si drept este prins intr+o cununa de &oc &oarte stralucitoare Are o
voce &oarte pro&unda, invaluitoare, aproape &e"inina 0e (ainele sale ce par de zapada, sunt inscrise o "ulti"e de inse"ne
stralucitoare In*erul Metratron poarta cea "ai "inunata spada care e.ista in Terra aurica
Tot pe cel de+al noualea nivel, in <urul Tronului lui 4A!TI, in -curtea- )a &or"ata din Entitati an*elice e.tre" de
stralucitoare, in ordinea puterii si tariei, stau )era&i"ii si 4eruvi"ii
)era&i"ii sunt &oarte u"ani, dar "ult "ai &ru"osi decat oa"enii si "ai &e"inini in co"porta"ent ,in )era&i"i e"ana
lu"ina, iu/irea si dreptatea )era&i"ii nu poseda ceea ce in lu"ea noastra se nu"este -li/erul ar/itru- 'oia lor este 'oia lui
4A!TI
,aca a" incerca sa de&ini" in ter"eni o"enesti ceea ce este un )era&i" atunci ar tre/ui sa &olosi" sinta*"a# realizarea
i"posi/ilului prin vointa, putere si tarie Ni"ic nu este i"posi/il pentru vointa unui )era&i"
In "o"entul in care atin* acest inalt ran*, in*erii devin -realizati-, iar -realizarea- sera&i"ica insea"na constientizarea
interioara a rolului si a activitatii lui 4A!TI in cos"os
In&atisarea )era&i"ilor este cu adevarat *randioasa Fata, oc(ii, *ura si parul )era&i"ilor par &lacari de &oc "istuitor, iar
(ainele lor par a &i &or"ate din "etal topit
Ceea ce este cu adevarat inspai"antator pentru o &iinta o"eneasca si i"posi/il de conceput pentru o "inte rationala este insa
5$
&aptul ca in&atisarea )era&i"ilor, la &el ca si in&atisarea unora dintre 4eruvi"i, se "odi&ica neincetat ,aca se prezinta din &ata,
un )era&i" are o anu"ita &iziono"ie, o anu"ita stralucite aurica, un anu"it "iros si un anu"it sunet ,aca intoarce capul spre
dreapta are alta in&atisare, alt c(ip, alta culoare aurica, alt "iros si alt sunet ,aca intoarce capul spre stan*a in&atisarea se
sc(i"/a, &iind di&erita de cele anterioare %a &el se inta"pla si daca intoarce capul inapoi
,aca )era&i"ii au in&atisari u"ane, nu acelasi lucru se poate spune despre 4eruvi"i, care nu se prezinta totdeuna in &or"a
u"anoida 4eruvi"ii sunt se&ii tuturor spiritelor naturii si ale tuturor ele"entelor din Terra aurica
4eruvi"ii au o in&atisare &eerica Au o inalti"e de pana la 2,5 "etri inalti"e, iar in&atisarile lor + &etele, nasul, *ura si oc(ii +
par &oarte &e"inine, cu o nuanta adanca de senzualitate
Ast&el, de e.e"plu, &ata 4eruvi"ului nu"it )O%AT in a2ata2a este &oarte &ru"oasa, ovala, cu oc(ii "ari si *ene prelun*i,
nasul "ic si /uzele pline ,intii sai au al/ul curat al zapezii proaspat puse 0arul, &oarte /o*at si &oarte lun*, este prins intr+o
coada cu "ai "ulte pan*lici Ne*rul parului contrasteaza cu al/ul i"aculat al pielii
,e &oarte "ulte ori, aceste inalte entitati an*elice par a+si sc(i"/a lu"inozitatea din interior# uneori par &acuti din &lacari,
alteori din apa E.ista si "ulti 4eruvi"i care nu au &or"a u"anoida si care se prezinta clarvazatorului ca o i"/inare /izara de
&or"e u"anoide si ani"aliere
Cate*oria de Entitati an*elice situata i"ediat su/ treapta 4eruvi"ilor este cea a :ilturilor sau a )tapanirilor Aceste inalte
Entitati an*elice se i"part in doua cate*orii distincte
In*erii nu"esc pri"a cate*orie prin &or"ula -:ilturile Intelepciunilor ,o"nesti-, iar a doua cate*orie prin &or"ula -:ilturile
Intelepciunilor )tapanitoare- ,e &apt, pe aceste :ilturi stau Entitati &oarte inalte in Ierar(ia Fiilor %u"inii, pe care le denu"i"
>atrani
-:ilturile Intelepciunilor ,o"nesti-, sunt asezate c(iar alaturi de Tronul de do"nie al lui 4A!TI E.ista 11 :ilturi ocupate de
>atrani, <ilturi care incadreaza in cerc Tronul de ,o"nie al lui 4A!TI
>atranii sunt ceva "ai inalti decat celelalte Entitati an*elice, unii dintre ei a<un*and pana la inalti"ea aprecia/ila de $ "etri
0ar sa nu ai/a "ai "ult de $0 de ani, desi au parul si /ar/ile al/e ca zapada Oc(ii >atranilor, cu iris nor"al, au o splendida
culoare azur
4ainele >atranilor sunt &or"ate din lu"ini al/e, &oarte clare 6eci de inse"ne, si*ilii, peceti si ceva ce, in lu"ea noastra, s+ar
nu"i pietre pretioase, ce stralucesc &eeric, de culori di&erite + rosii, al/astre, verzi, aurii, ar*intii +co"pleteaza tinuta (ieratica a
acestor Entitati an*elice su/li"e 0e cap, >atranii poarta coroane ase"anatoare celor re*ale, ce stralucesc or/itor !neori
coroanele par a &i &acute din &oc, alteori par a &i &acute din apa stralucitoare )tand lan*a un >atran, clarvazatorul stie instinctiv
ca sta lan*a cineva care cunoaste solutiile tuturor pro/le"elor vietii cotidiene ale oa"enilor
:ilturile pe care stau asezati cei 11 >atrani au &or"e si "ari"i *reu accepta/ile prin inter"ediul ratiunii ,e la &undatia
:ilturilor, de &or"a paralelipipedica, urca nenu"arate trepte pira"idale, i"posi/il de nu"arat de un o" Fiecare treapta are
"irosuri, lu"inozitati, culori si sunete di&erite ,in interiorul treptelor se aud "ii si "ii de voci o"enesti care lauda, plan* ori
scrasnesc 0e trepte sunt asezate Entitatile an*elice su/ordonate >atranilor
In &ine, in var&ul pira"idei se a&la :ilturile "aiestuoase si i"punatoare pe care stau asezati >atranii Fiecare :ilt are culoarea,
lu"inozitatea, sunetul si "irosul corespunzator principalelor cate*orii de corpuri astrale ale oa"enilor Cu alte cuvinte, :ilturile
sunt &or"ate din e"anatiile aurice ale dorintelor si pasiunilor u"ane ,in trepte par a iesi "ii si "ii de &anto"e de di&erite
culori, care stri*a &iecare pe li"/a ei, ca "ari "ase de oa"eni ce vuiesc necontenit
)patarul unui :ilt pare a avea cel putin treizeci de "etri inalti"e )patarul are &or"a unor aripi intinse, iar reze"atoarale de
"aini au &or"a "e"/relor unor 4eruvi"i Este cu adevarat uluitor &aptul ca :iltul insusi pare a &i viu 0e &iecare dintre inaltele
spatare in &or"a de aripi desc(ise este desenat un desen co"plicat si nu"ele &iecarui >atran
In sc(i"/, :ilturile Intelepciunii stapanitoare, se a&la pe &iecare plan al lu"ii astrale :ilturile sunt situate in )alile de :udecata
ale &iecarui palier al lu"ii astrale >atranii care stau pe ele i"plinesc <udecata &iecarei entitati u"ane i"ediat dupa "o"entul
"ortii
>atranii Intelepciunii stapanitoare au in su/ordinea lor entitati de ran* "ai "ic de pe scara &iintelor an*elice, nu"iti Maestrii
de <ocuri, cei care se ocupa de <ocurile 2ar"ice al lu"ii oa"enilor >atranii pot &i denu"iti ,o"nii Iar"ei
In a&ara acestor Entitati an*elice, pe cel de+al noualea nivel se a&la si un OM Nu"ele sau, in li"/a a2ata2a este MERRA4,
adica Cel preaiu/it
In*erul =a/riel povesteste istoria acestui o" care are per"isiunea de vedea Fata lui 4A!TI#
-In vre"urile acelea departate "ult de veacul tau si de *eneratia aceasta, 4A!TI "a incununase cu =lorie si )lava E% s+a
uitat peste locuintele &iilor &e"eii si a vazut ca ini"a o"ului este de la zi la zi tot "ai rea Totusi, a *asit pe unul pe placul ini"ii
)A%E si l+a c(e"at pe nu"e
El este 0reaiu/it + MERRA4 + si vede Fata ,o"nului sau si locuieste in Odi(na )A %a ur"a, vaietul rautatii oa"enilor era
atat de "are, incat a a<uns pana la E% )i In*erul distru*erii si+a luat tainul sau-
)piritele naturii spun ca, de cate ori patrunde in Terra aurica, pe nivelul al noualea, 4A!TI il vede pe acest o" asezat la
picioarele Tronului sau si isi a"inteste de oa"eni si de un le*a"ant &oarte vec(i
Toate Entitatile an*elice descrise anterior locuiesc pe cel de+al noualea nivel al Terrei aurica, in -cerul cerurilor- Ele
&or"eaza ceea ce in li"/a a2ata2a se nu"este A4INAT4, adica Adunarea lui ,u"nezeu, un &el de pri" stat "a<or al lui
4A!TI
)in*ura Entitate an*elica de "are anver*ura care poate intra sau pleca pe orice nivel al Terrei aurica este Intaiul In*er
'e*(etor, Cel ce are *ri<a in "od "e"i<locit de -&iii &e"eii-, In*erul =a/riel
0entru noi oa"enii, in virtutea unei traditii ar(aice, *radul ierar(ic al In*erului =a/riel este cel de Ar(an*(el ,ar, dupa
a&ir"atiile entitatilor din lu"ea eterica c(estionate despre acest su/iect, *radul ierar(ic al In*erului =a/riel este cel de -)era& -
Noi vo" &olosi insa ter"enul *eneric de in*er, nu"e care dese"neaza toate entitatile an*elice prezente in Terra aurica
E.ista destul de "ulte di&erente de denu"iri si de titulaturi intre "odul in care sunt prezente Entitatile an*elice in lu"ea eterica
si denu"irile &olosite in lu"ea oa"enilor, ast&el incat este &oarte *reu de a cunoaste cu e.actitate se"ni&icatia &unctiilor, a
51
titulaturilor si a denu"irilor
Toate Entitatile intalnite in lu"ea eterica au speci&icat de &iecare data ca In*erul =a/riel nu are titulatura de Ar(an*(el asa
cu" a" crezut initial, ci este "ult "ai inalt Ter"enul de )era& poate ca nu spune ni"ic in lu"ea oa"enilor, dar &unctia pe care
aceasta inalta Entitate diri*uitoare cos"ica o indeplineste in Terra aurica spune totul
!na din denu"irile din %u"ea eterica ale In*erului =a/riel este TENT4+T4AN, adica 0urtatorul C(eilor 0uterii In*erul
=a/riel este + pentru a &olosi un ter"en e"ina"ente -lu"esc- + Co"andantul supre" al Ierar(iilor de In*eri care actianeata in
Terra aurica si care se ocupa in "od ne"i<locit de oa"eni In*erul =a/riel este 0ri"ul 'e*(etor al -&iilor &e"eii-
In lu"ea eterica se spune de "ulte ori ca, o Entitate an*elica cu cat este "ai inalta pe scara ierar(ica, cu atat "unceste "ai
"ult Ast&el, de e.e"plu, un In*er 0azitor sau un 'e*(etor se ocupa doar de un sin*ur o" O Entitate an*elica cu o treapta
superioara acesteia + un Ar(an*(el + se ocupa de un popor sau de o natiune, oricu" de un *rup relativ li"itat de persoane
Ar(an*(elul respectiv este 0ri"ul 'e*(etor al poporului pe care+l conduce ,ar, intre*a Terra aurica, indi&erent de palier + &ie
eteric, astral, spiritual sau "aterial + este condusa de un 0ri" 'e*(etor, care poarta de *ri<a tuturor entitatilor care+si des&asoara
activitatea aici Acesta este In*erul =a/riel, care in opinia entitatilor c(estionate din lu"ea eterica are *radul ierar(ic de )era&
0ractic, in Terra aurica, In*erul =a/riel este o"niprezent El este prezent la toate eveni"entele i"portante ce au loc in Terra
aurica incepand de la pri"a incarnare a o"ului de pe pa"ant
In*erul =a/riel suprave*(eaza &iecare nastere u"ana, &iecare /otez, &iecare deces, &iecare cere"onie i"portanta a vietii unui
o" Tot ast&el, In*erul =a/riel suprave*(eaza eveni"entele la care este partas o"ul dincolo de "oartea trupului# trecerea
portilor, <udecata post"orte" etc
)a ne i"a*ina" doar ca un o" vine la incarnare In "o"entul in care in lu"ea "ateriala suna ora nasterii, la acest eveni"ent
participa in lu"ea eterica o "ulti"e de Entitati an*elice # 'e*(etorii personali ai o"ului, para"edicii eterici, *(izii etc In a&ara
acestora, care au *ri<a ne"i<locita de respectivul o", participa si In*erul =a/riel Acelasi lucru se petrece la toate celelalte
eveni"ente i"portante ale vietii unui o" + accidente, /oli + precu" si la deces
In*erul =a/riel participa la eveni"entele i"portante ale tuturor oa"enilor care se incarneaza in lu"ea "ateriala In cos"os
nu e.ista -alesi-
,atorita capacitatilor sale i"posi/il de conceput pentru o "inte o"eneasca, In*erul =a/riel poate &i si"ultan in &oarte "ulte
locuri ale Terrei aurica C(iar daca, intr+o &ractiune de secunda din ti"pul o"enesc, se petrec sute de "ii de eveni"ente pe tot
cuprinsul Terrei aurica, In*erul =a/riel este prezent la toate si suprave*(eaza atent tot ce se petrece
In*erul =a/riel "unceste ast&el cel "ai "ult, iar atri/utiile sale &unctionale sunt atat de "ulte si de co"ple.e incat o "inte
o"eneasca nu le poate cuprinde 0entru "intea unui o" este intr+adevar de neconceput cu" o inalta Entitate cos"ica poate sa
"unceasca neincetat de la inceputul evolutiei o"ului pe pa"ant si pana in prezent
In*erul =a/riel va continua sa ai/a *ri<a de toti oa"enii pana cand evolutia u"anitatii in Terra aurica se va &i inc(eiat
In*erul =a/riel, care este cel "ai apropiat de oa"eni dintre Entitatile an*elice diri*uitoare cos"ice, a sustinut u"anitatea inca
de la inceputul evolutiei sale Tot In*erul =a/riel este cel care il sustine pe o" in &ata lui 4A!TI
In acest sens, nu tre/uie sa &ie un "otiv de surprindere &aptul ca orice clarvazator care patrunde in lu"ea eterica il are drept
*(id si calauza pe acelasi o"niprezent In*er =a/riel Ni"ic din ceea ce se petrece in Terra aurica nu se petrece &ara stirea sa
%ocuinta In*erului =a/riel este pe nivelul al noualea al Terei aurica !n clarvazator poate vedea pe cel de+al noualea nivel
cinci "ari 0alate super/e, iar unul dintre aceste palate incredi/ile este al In*erului =a/riel Fiecare dintre aceste 0alate de o
nease"uita &ru"usete se "odi&ica in &unctie de urcarea locatarilor lor in -Iu/ire, 0utere si Tarie-
,esi*ur, si celelalte Entitati diri*uitoare cos"ice sunt apropiate de o" si de nevoile sale, dar, prin insasi natura &unctiilor, ele
au alte atri/utii &unctionale# ele se ocupa de alte ele"ente co"ponente ale "arelui siste" cos"ic+spiritual care este Terra aurica
In*erul =a/riel, dupa in&or"atiile de care dispune" in prezent, este si )e&ul 0rincipatelor Ocrotitoare 0rincipatele
Ocrotitoare sunt inalte Entitati an*elice Nu"ele lor este cunoscut din traditia crestina# Mi(ail, Ra&ael, !riel Acestor Entitati
an*elice, traditia crestina le+a atri/uit *radul de Ar(an*(el, dar este evident ca sunt "ult "ai sus pe scara in*ereasca
Aici tre/uie sa &ace" insa o constatare necesara, care ne va la"uri cu" stau de &apt lucrurile cu *radele si cu &unctiile
Ierar(iei de Entitati an*elice In cos"osul spiritual nu e.ista acea clasi&icare ierar(ica stricta pe &unctii si pe *rade, cu" e.ista de
e.e"plu intr+o "are institutie, intreprindere sau intr+o ar"ata din lu"ea noastra A&ir"and, de e.e"plu, ca o Entitate an*elica
are un anu"it nivel sau o anu"ita &unctie in Ierar(ie, este doar un "od de e.pri"are, util doar in lu"ea oa"enilor ,e &apt,
&iecare Entitate an*elica are un anu"it do"eniu de care raspunde sau pe care+l suprave*(eaza, ast&el incat nu este vor/a despre
o structurare stricta pe verticala
0rintre 0rincipii Ocrotitori + sau 0rincipatele Ocrotitoare + se nu"ara si cel denu"it in lu"ea oa"enilor In*erul Mortii
In*erul Mortii, departe de a &i identi&icat cu acel stupid inse"n pa"antesc at -,o"nei cu coasa-, este un in*er &oarte &ru"os, de
2,5 "etri inalti"e, cu parul ne*ru ca pana cor/ului, oc(ii caprui &oarte &ru"osi si &oarte e.presivi, &ata al/a si /uzele pline
Raspandeste un par&u" intr+adevar deose/it, iar rezonanta sa aurica este &oarte inalta
)u/ co"anda In*erului Mortii se a&la "iliarde si "iliarde de entitati an*elice cu di&erite &unctii# 0ara"edici intrupatori sau
destrupatori, 'e*(etori de di&erite cate*orii In &unctie de nivelul evolutiv al o"ului ce se destrupeaza sau se intrupeaza se ale*
si 0ara"edicii intrupatori sau destrupatori, precu" si 'e*(etorii
Alt 0rincipe Ocrotitor, In*erul Ra&ael este, oarecu", contrapartea In*erului Mortii, in sensul ca -&ura, clipa de clipa, pe cei
de<a pierduti-
In*erul Ra&ael este 'indecatorul prin e.celenta El are in su/ordine o intrea*a ierar(ie de in*eri "an*aietori+vindecatori ce
u"plu spatiile lu"ii eterice, "ai ales in prea<"a spitalelor, azilelor de /atrani etc
Activitatea 0uterii Ocrotitoare cunoscuta de oa"eni su/ nu"ele de In*erul Ra&ael si a ierar(iei su/ordonate lui actioneaza
clipa de clipa -pentru &iecare o", in toate zilele lui, acu" si in veac,- dupa cu", sin*ur, a&ir"a In*erul Ra&ael
Tot In*erul Ra&ael este 0rintul tuturor In*erilor 0azitori ai oa"enilor In*erii 0azitori nu tre/uie con&undati cu 'e*(etorii,
care sunt su/ordonati In*erului Mortii
In*erii 0azitori nu se "ani&esta in lu"ea eterica, ast&el ca nu pot &i descrisi Ei sunt perceputi doar ca voci interioare care,
55
uneori, in "o"entele co"plicate ale e.istentei cotidiene ii s&atuiesc pe oa"eni
Tre/uie retinut &aptul ca nici In*erii 0azitori, nici alte entitati diri*uitoare cos"ice nu dicteaza o"ului ce sa &aca, ci doar il
s&atuiesc O"ul, posedand li/eruL ar/itru, este suveran si poate decide sin*ur ce sa &aca ,ar, s&atul unui In*er 0azitor conteaza
&oarte "ult, asa cu" sti" cu totii in pro&unzi"ile &iintei noastre Fiecare o" are trei In*eri pazitori care se "ani&esta ca voci
In*erii 0azitori, -sunt cei "ai "ari in 0utere si Tarie dintre in*erii ce ocrotesc pe &iul &e"eii dinauntrul lui- + dupa cu" a&ir"a
In*erul Ra&ael
Alt 0rincipe Ocrotitor, In*erul Mi(ail, este Co"andantul supre" al Ar"atelor ceresti El are in su/ordinea sa "iliarde si
"iliarde de In*eri luptatori Misiunea principala a In*erului Mi(ail este de a apara 0ortile Terrei aurica + Al&a si O"e*a +,
precu" si de a apara su&letul &iecarui o" Adversarii sai sunt ele"entele ce tin de )(aitan si entitatile luci&erice care vor sa &ure
su&letul o"ului
In*erul Mi(ail este atotprezent la "arile con&runtari "ilitare, dupa cu" este prezent in apararea o"ului napastuit, la toate
incalcarile prin &orta ale li/rului ar/itru u"an# lupte de strada, /atai intre vecini, violari ale inte*ritatii &izice ale unei persoane
"ai sla/e din punctul de vedere al &ortei /rute, cazurile de viol, de inselare etc
,e &iecare data cand slava lui ,u"nezeu D&iecare o" poarta in sine o particica din slava lui ,u"nezeuE este in<osita prin
laco"ie, or*oliu, "andrie, nestiinta a unui o" &ata de alt o", In*erul Mi(ail este prezent, dar, de "ulte ori, intrucat
eveni"entele se produc in lu"ea "ateriala, nu poate &ace ni"ic
)e inta"pla uneori sa vezi si cu" -/uturu*a "ica-, de re*ula un o" sla/ ca potential &izic, este lovita de o -/uturu*a "are- si
reactioneaza cu o &orta insutita asupra a*resorului, "irandu+se ulterior de unde a avut atata putere /ruta pentru a &ace IO un
adversar atat de puternic ,e ase"enea, poti sa o/servi o &e"eie &irava atacata de un *olan de strada, care reactioneaza si+l /iruie
pe a*resor cu o &orta de invidiat
Noi spune" ca s+au trezit instinctele atavice ancestrale sau ca s+a varsat adrenalina in san*e datorita spai"ei, dar acesta este
doar aspectul e.terior al pro/le"ei Intotdeuna, in acele "o"ente, In*erul Mi(ail este prezent pentru a prote<a slava lui
,u"nezeu inc(isa intr+un trup u"an de &uria oar/a a celor ce si+au uitat "enirea
In a&ara acestor Entitati an*elice cu atri/utiuni la nivelul intre*ii Terre aurica, e.ista Entitati an*elice care au ca atri/utiuni
/una &unctionare a unor anu"ite portiuni a aurei terestre, inclusiv a *lo/ului terestru, cu tot ce se inta"pla pe el E.ista ast&el o
Entitate an*elica ce raspunde de intrea*a civilizatie u"ana a pa"antului, asa cu" e.ista si Entitati an*elice ce au ca atri/utii
principale anu"ite zone locuite de oa"eni
0rintre aceste inalte entitati an*elice se nu"ara si Ar(an*(elul poporului sau, dupa cu" este nu"it in lu"ea eterica, 0rintul
0oporului
Ast&el, 0rintul 0oporului Ro"an este nu"it in li"/a a2ata2a I))4ION, cuvant care este &or"at din doua cuvinte # I)) este
nu"ele lui ,u"nezeu, 4+ION insea"na -Cel dintai-
,upa opinia noastra, ION pare a &i o particula lin*vistica care poate &i re*asita in li"/a ro"ana ar(aica, in acel eni*"atic IO
care se punea inaintea nu"elui de do"nie al ,o"nitorilor ro"ani 0ractic, IODNE situat inaintea nu"elui unui ,o"nilor Ro"an
se re&era la Ar(an*(elul 0oporului Ro"an, nu"it uneori in le*ende ION+)ANT+ION
In lu"ea eterica, Ar(an*(elul unui 0opor este conducatorul nevazut al respectivului popor Ar(an*(elul 0oporului nu are
&or"a u"anoida, el se "ani&esta practic ca o &orta a naturii, ca un &el de ciclon de 2 "etri dia"etru si de aproape 20 de "etri
inalti"e Nu"ele sau in lu"ea eterica este -0ri"ul asezat de cand s+au oranduit o/cinele-
Ar(an*(elul 0oporului pare a se &or"a din toate ele"entele naturii Cand vor/este, vocea lui este &oarte linistitoare, cal"a, ca
o soapta !neori, la "arile eveni"ente, vocea sa /u/uie ca un tunet si &ace sa vi/reze toate particulele ele"entelor din lu"ea
in&raeterica
In sc(i"/, in lu"ea eterica poate &i vazut Cel ce are "isiunea de a+l reprezenta, Reprezentantul sau Reprezentantul
Ar(an*(elului 0oporului este un O" care, prin un*ere, a pri"it aceasta inalta &unctie si o indeplineste pe parcursul unei
perioade "ai lun*i de ti"p
Aceasta inalta entitate u"ana este prezenta in lu"ea eterica, acolo unde se des&asoara activitati ce privesc interesele nationale
ale poporului, la &estivitati o&iciale in care se ar/oreaza drapelul de stat, la <ura"inte "ilitare sau ale persoanelor cu &unctii in
stat, ori la alte eveni"ente curente
Reprezentantul lui I))ION, Ar(an*(elul poporului ro"an, are, in lu"ea eterica, un nu"e &or"at din trei sunete, nu"e care
insa nu poate &i retinut si reprodus in lu"ea "ateriala )piritele naturii ii spun -%ucitorul- sau -)tralucitorul- Are o statura
i"presionanta, putin peste 2 "etri, u"erii &oarte lati, par &oarte /o*at, al/ cu sclipiri al/astre, prins uneori in coada cu trei
pan*lici de lu"ini + rosu, *al/en si al/astru, culorile drapelului national al Ro"aniei +, oc(ii "ari, precu" azurul "inunat al
cerului de pri"avara !neori isi asaza pe cap o cununa sau "ai de*ra/a o coroana ce pare din &oc, e.tre" de stralucitoare
0oarta o (aina lun*a, al/a ca zapada si un /rau lat de lu"ina *al/ena
,espre Reprezentantul sau u"an, I))4ION spune ur"atoarele# -0riveste 0usul "eu si (otarat de"ult, ca ,o"n al ,o"niilor
pa"antesti in O/cina "ea 0us si (otarat din vre"i peste *rai, porturi si (otare )i lui i+a" spus atunci# apara ce Ti+a" dat-
D0usul# cel pe care l+a" pus euA o/cina # spatiul *eo*ra&ic circu"scris de )piritul 0oporului In li"/a ro"ana curenta cuvintele
respective au alte intelesuriE
Ar(an*(elul 0oporului Ro"an spune adesea prin inter"ediul Reprezentantului )au, oa"enilor de vaza Da se citi oa"enii cu
&unctii pu/lice din Ro"aniaE ur"atoarele #
-)pune la do"nii vostri asa# Traieste in pace cu vecinii tai, dar apara ce+i al tau, caci nu+i pret si nici le*e, nici in ceruri, nici
pe pa"ant, nici su/ pa"ant daca &aci cu" iti zic
)i inlauntrul o/cinei tale, nu pune *ard sa zici aici e al "eu, aici e al tau Caci *ol vii si *oi pleci )i, do"nule, de "ine pus si
(otarat, DsaE ai/i *ri<a ca sa nu se astearna ne*ura si sa ra"aie /urti *oale Caci eu, care te cinstesc, voi lua cununa cinstei de la
tine si o voi pune la altul Iar tu vei cade ca un o" de rand, vei s&arsi ca un o" o/isnuit-
In a&ara acestor entitati an*elice su/li"e, diri*uitoare ale cos"osului, e.ista "iliarde si "iliarde de alte Entitati an*elice
su/ordonate, de ran*uri di&erite Ele apar uneori in Terra aurica, isi indeplinesc "isiunea cu care au &ost investiti, apoi dispar
57
&ara ur"a !nele entitati an*elice tin de structura aurica a Terrei, altele de ele"entele cos"ice, unele de natura sau de ve*etatie,
altele de oa"eni si de activitatile lor
Atunci cand se "ani&esta in lu"ea eterica, In*erii din Ierar(ia Fiilor lu"inii patrund prin 0oarta 1 ,e &oarte "ulte ori, ei
transcend pur si si"plu palierele Terrei aurica pentru a se putea "ani&esta intr+un loc oarecare, unde au nevoie !nii dintre ei se
pot "ani&esta c(iar si in lu"ea "ateriala ,ar, in "o"entul in care se "ani&esta in lu"ea "ateriala, oa"enii nu+i recunosc si
trec pe lan*a ei, uneori c(iar &ara sa le acorde cea "ai "ica atentie
Fiecare dintre noi, oa"enii, a" avut de "ulte ori in viata ocazia de a trece in lu"ea "ateriala pe lan*a o Entitate an*elica,
&ara a+i acorda nici cea "ai "ica i"portanta ,ar, in acele "o"ente, ceva in &orul nostru interior a sunat prelun*, precu" sirena
unui vapor care paraseste rada unui port, iar &iinta noastra a &ost cuprinsa de o e"otie interioara pro&unda, careia nu i+a" detectat
cauza
Trans"iterea %u"inii
4A!TI este, dupa cu" a&ir"a in*erii, -Creatorul Terrei aurica celei noi a ceea ce se vede si nu se vede si care va &i sa apara,
,o"nul ,o"nilor, I"paratul I"paratiilor ascunse si a celor viitoare, care se vad si nu se vad, dar vor &i sa apara-
4A!TI, al carui salas este cos"osul intre*, patrunde in Terra aurica de pe nivelul al noualea, in ceea ce In*erii nu"esc
-Cerul cerurilor-
In "o"entul in care 4A!TI apare pe cel de+al noualea nivel, din "ediul incon< urator, din stele, vanturi si lu"ini, se
&or"eaza %ocuinta )a, care este cu neputinta de descris Cand o privesti din &ata, %ocuinta lui 4A!TI apare ca o pira"ida, cand
o privesti din spate apare ca o s&era, cand o privesti din lateral apare ca un triun*(i, iar in "o"entul in care te a&li inlauntrul ei,
ai senzatia ca stai intr+un cu/ i"ens
In Terra aurica, 4A!TI se "ani&esta intr+o &or"a *i*antica de lu"ina I"ensitatea )a este cu neputinta de privit prin oc(ii
u"ani Fiinta sa in&inita de lu"ina + in&initul pare a se condensa intr+o &or"a u"anoida de lu"ina + e"ana o aureola &antastica,
&or"ata din "iliarde si "iliarde de sclipiri, ca un &oc i"ens din care ies scantei si sclipiri "ulticiolore
,in 4A!TI e"ana cele trei Ener*ii &unda"entale ale cos"osului# lu"ina ar*intie pe care noi o nu"i" Ener*ia Tatalui,
lu"ina aurie pe care o nu"i" Ener*ia Fiului si lu"ina rosie intensa, pe care o nu"i" Ener*ia ,u(ului )&ant
%u"ina i"ensitatii aurice a Fiintei lui 4A!TI se raspandeste la toate Entitatile din :urul sau Acesta este un proces tainic, de
"are anver*ura cos"ica, care poate e.plica "odul de "ani&estare a tot ce e.ista la nivelul Terrei aurica Noi nu"i" acest
proces prin &or"ula -principiul candelei- sau al -trans"itere lu"inii-
!nii oa"eni vor/esc cu &oarte "ulta usurinta despre &aptul ca ,u"nezeu se "ani&esta in o", identi&icand spiritul o"ului cu
o scanteie du"nezeiasca Ei considera ca nu prea "ai au nevoie sa actioneze in sensul desavarsirii sau al i"/unatatirii proprii,
din "o"ent ce, oricu", ,ivinul salasluieste in ei
Cu adevarat, dupa cu" se o/serva prin clarvedere, spiritul o"ului este o scanteie du"nezeiasca e"isa candva de ,u"nezeu,
scanteie a&lata in le*atura cu ,u"nezeu prin linia divina, dar partea a doua a acestei dizertatii si"pliste si co"ode, nu prea are
cu" sa stea in picioare O"ul, ca &iinta inte*rala, este "ult "ai "ult decat sunte" noi inclinati sa crede", iar procesul
"entinerii &iintei u"ane, a tot ce e.ista in Terra aurica, nu este c(iar atat de si"plu si de /anal cu" pare la pri"a vedere
,esi*ur, clarvederea con&ir"a &aptul ca o"ul poseda un spirit, un corp cauzal, un corp du(, un corp astral, un corp eteric etc,
dar aceste structuri nu e.ista nu"ai in virtutea unui i"puls teolo*ic initiat la inceputul ti"pului Toate aceste structuri aurice ale
&iintei u"ane, la &el ca si &iecare ele"ent ce co"pune i"ensul siste" cos"ic care este Terra aurica + de restul cos"osului nu
discuta", intrucat su/iectul in sine ne depaseste + e.ista nu"ai datorita actiunii per"anente a lui 4A!TI prin inter"ediul
Entitatilor an*elice diri*uitoare cos"ice
Acest &apt este vizi/il in "o"entul in care, prin clarvedere, se poate o/serva "odul in care se in&atiseaza 4A!TI in -Cerul
Cerurilor- Ast&el, clarvazatorul poate o/serva cu" %u"ina e"isa de 0ersoana lui 4A!TI este re&lectata in Entitatile an*elice
din <urul Tronului, sau de do"nie Ast&el, un )era&i" sau un 4eruvi" preia %u"ina lui 4A!TI, o sintetizeaza intr+un &el tainic
si o trans"ite, pe scara ierar(ica, celor a&lati pe treptele i"ediat in&erioare Ast&el, )intetizata, %u"ina lui 4A!TI a<un*e pana la
ulti"ul in*er al Ierar(iei
,aca ne este per"isa o co"paratie, pentru e.e"pli&icare, pute" ase"ui 0ersoana lut 4A!TI cu un Co"andant supre" al
unei ar"ate In <urul Co"andantului supre" al unei ar"atei sta )tatul sau "a<or, &or"at din co"andantii corpurilor de ar"ata,
/ri*azilor, re*i"entelor, /atalioanelor si asa "ai departe Fiecare dintre ad<unctii ce &or"eaza statul "a<or are in su/ordine o
intrea*a ierar(ie de su/ordonati Ordinul Co"andantului supre" este trans"is "ai intai ad<unctiilor ce &or"eaza statul "a<or,
iar acestia la randul lor, trans"it &idel ordinele pana la cel "ai "ic nivel, prin intrea*a &iliera ierar(ica
Tot ast&el, se trans"ite "ereu %u"ina lui 4A!TI Entitatile an*elice ce stau per"anent in prea<"a )a pri"esc %u"ina, o
"eta/olizeaza si o sintetizeaza pentru a o trans"ite "ai departe, &iecare pe &iliera speci&ica co"parti"entului pe care il are in
pastorire
Ast&el, daca a" co/ori, de e.e"plu, pana la aura unui o" a" cunoaste &aptul ca &iecare strat al aurei unui o" este sustinut
"o"ent de "o"ent de %u"ina lui 4A!TI "eta/olizata prin activitatea speci&ica a )era&i"ilor, 4eruvi"ilor, Tronurilor,
0uterilor, Fortelor, Ar(an*(elilor, In*erilor
O"ul, lu"ea "ateriala in totalitatea sa, Terrra aurica in ansa"/lul ei, e.ista nu"ai datorita &aptului ca sunt sustinute
per"anent de 0uterea lui 4A!TI si de activitatea specializata a &iecarei 0uteri an*elice diri*uitoare Este incredi/il cata "unca
este des&asurata pentru a e.ista o"ul, pentru a e.ista &iecare strat auric, pentru a e.ista u"anitatea in ansa"/lul ei, pentru a
e.ista planeta "ateriala 0a"ant sau pentru a e.ista Terra aurica
In lu"ea eterica se spune ca -daca un In*er si+ar intrerupe lucrul c(iar si pentru o clipire, o"ul, asa cu" il vede" noi, s+ar
disipa in "ii de sclipiri ase"anatoare apei ce dispare in puterea soarelui-
Intre/at despre acest tainic proces, In*erul =a/riel a spus candva aceste vor/e "e"ora/ile# -Iti voi spune doar inceputul si
58
s&arsitul Fiul &e"eii este alcatuirea a tot ce se vede si a tot ce vezi tu, iar o"ul este alcatuirea a tot ce vezi tu si D%u"ina luiE
4A!TI, adica cele trei Ener*ii pe care le+ai invatat tu, dupa vec(i"e, "iros, sunet, tarie si putere- Cele trei ener*ii sunt cele
enu"erate anterior# Ener*ia rosie a ,u(ului )&ant, Ener*ia aurie a Fiului si Ener*ia ar*intie a Tatalui
Aspectul *eneral al in&atisarii + trasaturile &etei etc + in care se "ani&esta 4A!TI in cel de+a noualea nivel este identic cu
aspectul *eneral al in&atisarii lui )4ONA si al ,u(ului )&ant ,u(ul )&ant se "ani&esta &oarte rar intr+o &or"a u"anoida, el
"ani&estandu+se cu predilectie ca ener*ie
Intre/at cu privire la "isterul &or"ei u"anoide a lui 4A!TI, In*erul =a/riel a raspuns # -Toti si toate sunte" !N!% si noi
lucra" acu" ca !N!% sa ra"ana in toti si in toate-

0utere si Tarie
Fiecare dintre "arile Entitati an*elice poseda un &el de curte personala sau "ai de*ra/a un &el de )tat "a<or, &or"at din ceea
s+ar nu"i in lu"ea oa"enilor a*(iotanti, scri/i, ste*ari, purtatori de -sa/ie-, consilieri etc
0rivind o Entitate an*elica, clarvazatorul o/tine &oarte "ulte in&or"atii cu privire la caracteristicile pe care aceste Entitati le
"ani&esta in "area si"&onie a cos"osului Ast&el, e.ista doua "ari caracteristici principale # 0uterea si Taria, care re&lecta
*radul evolutiv si situarea Entitatii respective in ierar(ia Fiilor %u"inii
0uterea si Taria sunt ceea ce in lu"ea noastra a" denu"i intensitatea si tensiunea unui curent electric 0rivite de la o anu"ita
departare, Entitatile an*elice par un &el de /ul*ari de &oc 0uterea lor este data de rezonanta vi/ratorie interioara care se
"ani&esta ca stralucire aurica
)i in lu"ea noastra, e.ista, de pilda, /ecuri de 70 ? sau de 85 ?, dar e.ista si /ecuri de 500 sau 1000 de ? )tralucirea
e"anata de &ila"entul unui /ec de 70 de ? este di&erita de cea a unui /ec de 1000 de ? E.act asa este si di&erenta de Tarie
dintre un In*er a&lat, ierar(ic, pe o treapta "ai "ica si unul din "arii In*eri ai Ierar(iei
In "o"entul in care se apropie de o Entitate an*elica, in "o"entul in care se o/isnuieste cu stralucirea aurei si nu+l "ai dor
oc(ii + la &el cu" in lu"ea "ateriala te o/isnuiesti dupa un ti"p sa privesti direct &ila"entul unui /ec + clarvazatorul poate
percepe &or"a u"anoida si in&atisarea concreta a respectivei entitati
0rivind o Entitate an*elica de la o oarecare distanta, clarvazatorul percepe un &el de /azait continuu Apropiindu+se,
clarvazatorul percepe sonor in locul /azaitului de &ond o anu"ita "elodie speci&ica Fiecare Entitate an*elica poseda propria sa
"elodie dupa care poate &i recunoscuta, la &el ca si propriul sau "iros speci&ic
0erceperea unei inalte Entitati an*elice activeaza anu"ite si"turi speci&ice unui du( u"an, care per"it detectarea si altor
caracteristici speci&ice, caracteristici care e.ista doar intr+o "ica "asura la o"ul incarnat# vec(i"ea, iu/irea, co"pasiunea,
si"tul datoriei sau si"tul apartenentei
Ast&el, si"tul apartenentei este &oarte dezvoltat, caci in "o"entul in care este perceputa o entitate in lu"ea eterica sau pe alt
palier cos"ic, stii instinctiv din ce ta/ara cos"ica &ace parte entitatea respectiva Iu/irea, co"pasiunea si alte calitati care in
lu"ea oa"enilor nu pot &i "asurate sau scanate, constituie caracteristicile &iintiale ale &iecarei entitati, care reprezinta -cartea sa
de vizita-
,e &apt, aceste caracteristici &iintiale de&initorii sunt vala/ile si pentru oa"enii decorporati care locuiesc in %u"ea astrala
,aca percepe prin clarvedere un o" decorporat, care+si des&asoara activitatea in lu"ea astrala, un clarvazator stie, intr+o
&ractiune de secunda, prin e"patie, cu cine are de+a &ace# care este capacitatea sa &iintiala, care este puterea si taria ce se re&lecta
in aura, cu" sta la capitolul iu/ire, co"pasiune, intele*ere si asa "ai departe Aici, in lu"ea oa"enilor, ast&el de capacitati nici
nu sunt luate in sea"a, caci aici conteaza nu"ai (ainele, contul in /anca si aspectele e.terioare In sc(i"/, in lu"ea eterica sau
in lu"ea astrala, o"ul este -*ol pusca-# nu e.ista (aine care sa+i acopere sla/iciunile, nu e.ista conturi in /anca care sa
constituie pavaza
Tot ce este o"ul se re&lecta in aura si, ast&el, orice o" poate &i scotocit cu privirea In lu"ea astrala sau in lu"ea eterica,
interiorul se trans&or"a in e.terior Acesta este si "otivul pentru care &oarte "ulti oa"eni au in lu"ea astrala sau eterica ca
ele"ent de&initoriu senti"entul de rusine Tot ce au &aptuit in lu"ea "ateriala, tot ce insea"na 2ar"a, se re&lecta in aura si poate
&i citit In lu"ea eterica sau astrala, -coroana- creatiei sau -re*ele- creatiei + asa cu" ii place o"ului sa se autode&ineasca + este
*ol pusca si se prezinta in toata nuditatea sa interioara
Entitatile an*elice sunt insa &oarte in*ri<orate pentru o" si pentru viitorul sau, iar acest &apt se re&lecta in aura lor, &iind
percepti/il de un clarvazator Acest senti"ent este e.tre" de coplesitor In*erii nu sunt in*ri<orati pentru ei insisi, nici nu+ti &ac
pro/le"e cu" ne &ace" noi oa"enii, de a urca pe cine stie ce treapta a scarii ierar(ice
-In*erii nu stiu viitorul-, a&ir"a In*erul =a/riel In*erii nu stiu viitorul pentru ca nu cunoasc "odul de reactie al oa"enilor, care
poseda li/erul ar/itru si se pot sc(i"/a de la o ora la alta, de la o zi la alta, de la o secunda la alta
-,oar I)) Dcelalalt nu"e al lui 4A!TI, I)) insea"na ,u"nezeu ne"ani&estatE il stie DviitorulE, pentru ca I)) il lucreaza
I)) + "ai spune In*erul =a/riel +, este drept si sin*urul drept, este /un si sin*urul /un, este viu si sin*urul viu Fiul &e"eii
care se lipeste cu su&letul si cu ini"a de E% va trai )i ce tre/uie sa &aca &iul &e"eii nu este *reu
)pune asta &ratilor tai si surorilor tale, si daca vor vrea, vor trai Iar noi, sunte" deasupra, lan*a, i"pre<urul si inlauntrul lor#
sa nu uite niciodata asta A" zisLLL- a inc(eiat In*erul =a/riel
Intre/at ce se inta"pla cu cei ce nu vor &ace acest lucru, In*erul =a/riel a "ai spus# -Ei vor veni in &ata si vor spune cu ini"a
curata ori necurata, dreapta ori nedreapta, &iecare unde il conduce vrerea sa )e vor inc(ina, cu" o vor &ace cei alesi, si vor
spune# T! esti I)) D)in*urul ,u"nezeuE LLL-
Insa ti se va raspunde# -'oi nu i"i sunteti cunoscuti ca prieteni-, si cei ce pazesc locuintele %!I vor tra*e zavoarele si le vor
spune# -,epartati+va de la E%- ,ar a&ara din %ocuintele %!I sunt plansul si deznade<dea ,e acolo nu+i intoarcere A" zisLLL-, a
inc(eiat In*erul =a/riel
59
%ucrarea ,u(ului )&ant
Ener*ia )&antului ,u( are o viteza de reactie e.tre" de rapida 0ractic, prin inter"ediul si"turilor eterice, care oricu" sunt
"ult "ai dezvoltate decat cele &izice, nici nu se poate ur"ari cu precizie lucrarea ,u(ului )&ant, care poate &i intr+o &ractiune de
secunda in &oarte "ulte locuri si"ultan si poate des&asura activitati care nici nu pot &i /anuite sau apro.i"ate
,e re*ula, ,u(ul )&ant se "ani&esta ca un &el de ener*ie de "are intensitate, de "are putere + ,u(ul )&ant este cea "ai
puternica ener*ie e.istenta in cos"osA ,u(ul )&ant este "ani&estarea directa a lui ,u"nezeu +, &oarte "elodioasa si &oarte
par&u"ata, care se "isca cu cea "ai "are rapiditate posi/ila
%ucrarea ,u(ului )&ant se re"arca cel "ai /ine in ti"pul slu</elor reli*ioase in /isericile crestine In anu"ite "o"ente ale
slu</elor, ,u(ul )&ant devine 0ersoana si se "ani&esta su/ &or"a u"anoida, la &el ca si toate celelalte Entitati cos"ice an*elice
Ast&el, in )a"/ata "ortilor, prin clarvederea eterica se poate o/serva cu", din "iile de stelute stralucitoare ce circula prin
linia divina a unei /iserici, se intrupeaza aproape instantaneu o &aptura u"anoida desavarsita atat ca &or"a, cat si ca stralucire
Modul de &or"are a in&atisarii u"anoide a ,u(ului )&ant, este i"posi/il de descris in cuvinte c(iar si pentru un clarvazator
eteric e.peri"entat Aceasta "ani&estare este o "inune c(iar si pentru In*eri
In )a"/ata "ortilor, Ener*ia ,u(ului )&ant, care are o culoare rosu inc(is, se retra*e la un anu"it "o"ent dat din tot ce
e.ista Aceasta retra*ere se "ani&esta &oarte rapid, aprioape instantaneu, iar procesele care ur"eaza se deruleaza cu viteza
&ul*erului Ener*ia )&antului ,u( pare atunci a se concentra in altarul >isericii Este ca si cu" ai spune ca tot nisipul din lu"e se
retra*e intr+un pa(ar cu apa Atunci cand clarvazatorul eteric priveste altarul are senzatia vizuala ca priveste adanci"i, distante
si lar*i"i in&inite
Acolo, in interiorul altarului, undeva &oarte adanc, in pro&unzi"i insonda/ile, ca de la "iliarde de ani lu"ina, straluceste ceva
ce pare "ai "are decat intrea*a /olta cereasca si decat toate universurile la un loc Acel ceva, "ai&estat ca o lu"ina i"ensa pare
a veni spre tine cu o viteza a"etitoare ,ar, pe "asura ce se apropie, aceasta lu"ina pare a se "icsora
Nu dupa "ult ti"p + rasti"p in care pe clarvazatorul eteric ori il lasa picioarele, ori paleste involuntar, a"etit de "ani&estarea
i"posi/il de conceput pentru o "inte o"eneasca a acestei &orte &a/uloase +, din "i<locul altarului se insinueaza o /oare placuta,
lu"inoasa, ca un pra& de dia"ant aruncat in sus de un copil poznas Acest a/ur se con&i*ureaza rapid intr+o &aptura u"anoida,
cea "ai dulce, suava si cea "ai &ru"oasa &aptura ce poate e.ista pe lu"e -Ni"ic nu o intrece in ni"ic-, spun In*erii despre
aceasta "ani&estare &ascinanta, &olosind li"/a lu"ii eterice, atat de plina de sensuri
Fata acestei &apturi este ase"anatoare cu cea a Tatalui + 4A!TI + si cu cea a Fiului + )4ONA +, dar si cu structura &iintei
u"ane atunci cand, dupa "oartea astrala, patrunde in cer, acolo unde pentru clarvazator nu e.ista decat sunete spirituale
"odulate in&or"ational
In )a"/ata "ortilor, se desc(id toate portile cerului, iar /isericile sunt invadate de &el de &el de entitati u"ane de&uncte
!nele dintre ele au o culoare intunecata, ceea ce insea"na ca vin de undeva din nivelurile in&erioare ale cos"osului spiritual, in
ti"p ce altele sunt lu"inoase In "o"entul in care preotul pronunta &or"ula sacra"entala -,u"nezeu sa+i ierte-, toate entitatile
u"ane incep sa lu"ineze &eeric
In acele "o"ente, ,u(ul )&ant se "ani&esta peste tot in Terra aurica, lu"inand su&letele si aurele tuturor oa"enilor care sunt
po"eniti, &ie de&uncti, &ie in trup "aterial
In )a"/ata "ortilor, se desc(id -cerurile- si toate palierele cos"osului spiritual + de la cel "ai de <os la cel "ai inalt, de la
Iad la Rai + co"unica intre ele, printr+un &el de 0od sau Cale
In li"/a eterica aceasta Cale este nu"ita A)I), adica, in traducere apro.i"ativa 'alea !"/rei Mortii sau 'alea opusului
In*erului Mortii Faptura dia&ana a ,u(ului )&ant lu"ineaza Calea A)I) care se &or"eaza instantaneu, iar pe aceasta Cale se pot
vedea su&letele de&unctilor + u"/re intunecate, insotite si calauzite de In*erii lor 'e*(etori +, care ies din Iad si din nivelurile
in&erioare ale cos"osului spiritual, pentru a urca spre nivelurile lu"inoase ale lu"ii astrale
Calea A)I) este, intr+adevar, o Cale cu in&atisare paradisiaca, sau oricu" asa se prezinta atat clarvazatorului, cat si celor ce o
traverseaza Ea are &or"a unui pod ca" de un 2ilo"etru lati"e, &oarte par&u"ata si lu"inoasa, care e"ite acorduri sonore
"elodioase, nepa"antene 0e "ar*inile ei sunt insirate izvoare "inunate, in <urul carora, in adevarate oaze de verdeata cu ar/ori
si "ulte &lori, se z/en*uie o "are "ulti"e de pasari cu pena< "ulticolor Florile si &ructele ce cresc in ar/ori descretesc &runtile
celor ce ies din Iad si urca spre nivelurile superioare
,in loc in loc, pe un &el de &la"uri, sunt inscrise propozitii scurte atat in li"/a a2ata2a, li"/a &olosita in lu"ea eterica, cat si
in li"/a spiritelor, li"/a care se &oloseste pe nivelul cel "ai inalt al lu"ii spirituale Citind aceste inscrisuri, su&letele celor care
ies din Iad incep sa se invioreze Acest &apt se poate re"arca din aurele celor ce parasesc Iadul Citind o &la"ura sau alta, din
centrul aurei de&unctilor ce urca din Iad creste o lu"ina tranda&irie+aurie+ar*intie, care e"ana un "iros puternic de dulceata de
tranda&iri Credinta in A!TI, ,!MNE6E! si in )4ONA, II)!) 4RI)TO) se intareste "ereu
,ar pot iesi din Iad doar cei ai caror nu"e este po"enit de cei ce inca stau in lu"ea "ateriala si dau de po"ana in )a"/ata
"ortilor )unt cazuri in care ur"asii din a doua sau din a treia *eneratie isi a"intesc de stra"osii lor si le dau de po"ana
Indi&erent cat ti"p a trecut in lu"ea "ateriala, iar de&unctul este po"enit de ur"asi, in )a"/ata "ortilor, Iadul se desc(ide si
Calea stralucitoare spre %u"ina, A)I), se &or"eaza
)i iarasi unul din In*erii 'e*(etori o&era o e.plicatie coplesitoare care, tradusa din li"/a lu"ii eterice, ar suna ca" asa#
-0o"enirea o"ului a<uta deoarece acolo unde nu este iu/irea, te copleseste uitarea a toate-
5;
1Fiii Intunericului# ,ree
0rin cea de+a doua 0oarta + "ai precis prin al doilea tip de 0oarta, intrucat nu e.ista 0orti &i.e, dispuse in acelasi loc, 0ortile
&or"andu+se in cele "ai di&erite locuri in &unctie de anu"iti para"etri + intra in lu"ea eterica, entitatile pe care le considera"
cazute sau re/ele
Ierar(ia entitatilor an*elice re/ele, denu"ite ,ree, adica Cei rupti, este si ea, la randul ei, structurata intr+o ierar(ie si"ilara
celei a Fiilor lu"inii, care este copia inversata, de se"n opus, a acesteia ,atorita caderii, eveni"ent petrecut in ti"puri
i"e"oriale, aceasta cate*orie de entitati, care initial a avut rolul sau /ine precizat in evolutia cos"ica, este situata, de cealalta
parte a /aricadei
0e drept cuvant, aceste entitati au &ost denu"ite -luci&erice-, se&ul lor incontesta/il ne&iind altul decat %uci&er 0rin activitatea
lor curenta in lu"ea eterica, aceasta cate*orie de entitati se opun "ersului evolutiv u"an si planului sta/ilit de ,ivinitate
,esi aceste entitati pot &i considerate -stapanii "entalului-, pentru ca nu cunosc ele"entul iu/ire introdus in cos"os prin
activitatea lui Iisus 4ristos In&luenta lor asupra oa"enilor este total ne&asta Ei se *(ideaza dupa un plan evolutiv propriu, a&lat
in opozitie structurala cu cel conceput de ,u"nezeu si pus in aplicare prin activitatea lui Iisus 4ristos si a Ierar(iei Fiilor
%u"inii
In lu"ea eterica, toate Entitatile cos"ice se "ani&esta prin &or"a u"anoida, at&el ca nu poti sa+ti dai sea"a de la inceput de
&aptul ca sunt di&eriti Intre E"ine", Fii %u"inii si ,ree, Cei cazuti, e.ista insa o di&erenta de esenta, di&erenta care nu este clara
decat in "o"entul in care te apropii la "ica distanta de ei si poti vedea prin stralucirea aurei care+i incon<oara
In ti"p ce toti "e"/rii ierar(iei Fiilor %u"inii au oc(i ase"anatori cu cei o"enesti, adica cu iris nor"al, entitatile luci&erice
nu poseda iris si au oc(ii ne*ri+intunecati )e spune ca oc(ii lor s+au intunecat dupa razvratireOcadere
,e la distanta, aceasta deose/ire &unda"entala nu este vizi/ila, datorita stralucirii aurei si pro/a/il din acest "otiv, cei care,
ocazional, ii pot vedea, nu devin constienti de acest &apt decat in "o"entul in care se apropie de ei &oarte "ult )unt su&icient de
inteli*enti + de alt&el inteli*enta este ar"a lor principala, ei &iind cei ce au dotat o"ul cu "ental + pentru a nu+i lasa pe oa"eni sa
se apropie prea "ult de ei
0rezentand aceasta cate*orie de entitati lui Eu*en, In*erul =a/riel a spus ca reprezinta acea -"ica parte- din entitatile
an*elice care -au voit locuri ce nu le puteau cuprinde si case pe care nu le puteau sustine- )i, "ai spune In*erul =a/riel,
-locurile si casele nu le puteau &i date, nicidecu" din rea vointa, ci pentru ca erau preaiu/iti si "ena<ati, si nu aveau puterea si
taria sa le ocupe corect, &ara a &i s&atuiti-
Totusi, datorita &aptului ca toate &iintele din cos"osul spiritual au li/er ar/itru si, in consecinta, pot &ace ceea ce doresc,
aceste entitati au &ost lasate sa &aca ceea ce doresc, dar au dat *res si, -in loc sa se disciplineze, i+au atras si pe altii ca ei, creind
ast&el s&ada si "ari rascoale intre Fiii Flacarii-, dupa cu" a&ir"a In*erul =a/riel
Conducatorul entitatilor luci&erice este %uci&er Aspectul lui %uci&er poate arunca o lu"ina clari&icatoare asupra personalitatii
sale co"ple.e si, &ara nici o indoiala, &ascinanta prin dra"atis"ul ei
%uci&er este intruc(iparea &ru"usetii %a &el ca toate Entitatile an*elice, este ase.uat, in po&ida aspectului predo"inant
/ar/atesc, %uci&er are sani ca de &e"eie, solduri rotunde si picioare &oarte lun*i Are un par &oarte lun*, care a<un*e pana la
*enunc(i, dinti al/i, puternici, stralucitori, oc(i ne*ri, lipsiti de iris, /uze rozalii, &oarte senzuale
Aspectul lui &izic este unic # pe cap poarta o coronita, iar in dreptul &runtii, ca si cu" ar &i prinsa in acea coronita, straluceste
o lu"ina e.tre" de puternica In "ana poarta un sceptru, precu" cel al re*ilor "edievali, pe care este sculptat un soclu cu doua
aripi i"ense si un &el de instru"ente "uzicale %uci&er, la &el ca si alte entitati an*elice, poate sa se deplaseze &oarte rapid,
reusind sa &ie in "ai "ulte locuri deodata %uci&er nu apare insa in lu"ea eterica Eu*en i+a vazut in&atisarea nu"ai in cronica
a2as(a
O alta entitate luci&erica i"portanta este una dintre cele patru &e"ei pri"ordiale, care au trait la -inceputul ti"purilor- Ea a
trait aproape -12 ti"puri- in vre"urile in care, dupa cu" se e.pri"a entitatile lu"ii de dincolo, -luna putea &i cuprinsa in pal"a,
cu "ana indoita de la cot-, iar -)oarele lu"ina in coloarea verde-, adica luna, privita de un o" de pe supra&ata pa"antului, era
atat de apropiata, incat, daca puneai "ana in dreptul oc(ilor, circu"&erinta ei era ca" cat pal"a intinsa Nu"ele acestei entitati
este redat in ter"inolo*ia tal"udica prin %illit( Ea insasi se prezinta si"plu %ili
%ili sau %illit( ar putea &i caracterizata printr+o &e"initate de/ordanta si un se.+appeal i"presionant Are sanii "ari,
-"aterni-, "i<locul su/tire si picioarele lun*i 'or/este cu -r-, are o inalti"e de 1,90 "etri, oc(ii "ari, ne*ri, &ara iris, parul
ne*ru, drept, &oarte lun* si o carnatie &oarte al/a, cu /uzele rosii care contrasteaza puternic cu dintii al/i, puternici si stralucitori
Interesant, si "ai ales atipic, in in&atisarea ei, sunt dintii canini, un pic "ai lun*i decat cei nor"ali, ceea ce duce cu *andul la un
va"pir 0oarta o sutana vaporoasa, rosie+"ar*ean
>elial, o alta entitate luci&erica, are parul ne*ru, carliontat, care+i trece de u"ari Oc(ii, la &el ca la toate entitatile luci&erice,
sunt "ari si ne*ri, lipsiti de iris Are /uze si /ot ase"anatoare cu ale unui leu Caninii, ase"anatori cu ai lui %ilit(, sunt alun*iti
Inves"antat intr+un &el de ro/a de culoare nea*ra, poarta "ereu o sa/ie cu doua taisuri )i aceasta entitate are un sceptru, pe care
sunt sculptate &iinte inaripate cu &i*uri de /er/eci, tauri si tapi ,e &apt, el este conducatorul unei ar"ate &oarte puternice, ce
nu"ara &oarte "ulti -soldati- cu in&atisare nonu"ana
In lu"ea sa, >elial are un soclu i"presionant, cu cinci trepte din "ar"ura rosie 0e &iecare treapta a )oclului stau entitati
&e"inine nude care intretin relatii se.uale Alaturi, pe treptele )oclului, stau a"&ore cu lic(ide si cu &ructe e.otice
>el(e"ot, o alta entitate luci&erica i"portanta, are un par lun*, castaniu pe care este pusa o coronita din vita de vie, precu"
>acc(us )i el are oc(ii "ari si ne*ri, lipsiti de iris, /uzele rosii si caninii "ari 0oarta o (aina lun*a, incinsa la "i<loc )i el are
un )oclu, de culoare rosie, cu trei trepte 0e treptele soclului, &e"ei nude se i"perec(eaza cu ani"ale Alaturi, pe scarile
soclului, sunt a"&ore cu lic(id, pro/a/il vin, si tipsii cu stru*uri )i el are in su/ordine o "are ar"ata
O alta entitate luci&erica este Iozael, o entitate desprinsa la Marea Cadere din *ruparea 'e*(etorilor E"ine"o, care in
vre"urile indepartate dinainte de cadere avea &unctia de =iarsi, adica era un &el de a*(iotant sau locotenent
%u"ea entitatilor luci&erice, in care se patrunde nu"ai prin 0oarta 2, are cinci niveluri di&erite 0rincipala -activitate- a
70
entitatilor luci&erce este aceea de a i"pune propriul lor -orar- evolutiv
Fiintele luci&erice, dupa cu" sin*ure a&ir"a, doresc -sa redesc(ida cerul pentru ca totul sa &ie la &el ca la inceput, cand noi
era" cei "ai iu/iti- de ,o"nul tuturor lu"ilor
O alta ocupatie predilecta a entilatilor luci&erice este de a &ura cat "ai "ulte su&lete u"ane, in special ale acelor oa"eni care
au cola/orat cu ele de+a lun*ul unei e.istente incarnate
)u&letele &urate apartin oa"enilor care, pe ti"pul vietii, au participat la sedintele de spiritis", au a/uzat de practici
vra<itoresti sau au inc(eiat pacturi 0actele inc(eiate intre vra<itoare si entitatile lucilerice se &ac pentru o/tinerea unor /ene&icii
"ateriale, raz/unari sau &ar"ece de di&erite tipuri
0e pri"ele trei niveluri ale %u"ii entitatilor luci&erice, se produc "aterializari si reconditionari ale su&letelor u"ane &urate
0e nivelurile 1 si 5 ale %u"ii entitatilor luci&erice, e.ista un &el de -paradisuri-, in care su&letele u"ane &urate se prosterneaza in
&ata entitatilor luci&erice Acolo, su&letele &urate n+au alta *ri<a decat sa "anance, sa /ea si sa se i"perec(eze cu o &renezie
ini"a*ina/ila
In ti"pul i"perec(erii se produc &eno"ene e.tre" de ciudate # e.plozii ener*etice, lu"ini, "irosuri stridente In ur"a
i"perec(erii cu su&letele u"ane &urate, entitatile luci&erice devin e.tre" de puternice, de stralucitoare si de e&iciente in lupta lor
continua cu entitatile in*eresti
Ast&el, &iecare entitate luci&erica poseda o ar"ata de -sclavi-,+ su&letele &urate de la oa"eni + /ar/ati si &e"ei nude, care le
canta osanale si le aduc laude
1,in nou despre clarvedere
)tructura aurica u"ana se vede di&erentiat in &unctie de tipul de clarvedere &olosit# clarvederea in&raeterica si clarvederea
eterica 0rin clarvederea in&raeterica se pot vedea &oarte /ine corpurile e.terioare# corpul eteric al o"ului, corpul e"otional,
corpul "ental intelectiv, corpul astral, in sc(i"/, prin clarvederea eterica se pot o/serva toate celelalte structuri interioare#
spiritul, invelisul spiritului, corpul cauzal, corpul du(, linia divina )e "ai pot vedea corpul "ental superior si corpul "ental
spiritual, care nu sunt vizi/ile nici ele prin clarvederea in&raeterica ,e ase"enea, prin clarvederea eterica se "ai pot vedea
plasele "esianice si corpul eteric trans&or"at )e vede &oarte clar su&letul, care apare ca un &el de a/ur auric &oarte &in, situat
intre corpul du( si corpul eteric+vital Clarvazatorii -specializati- nu"ai in clarvederea in&raeterica pot vedea, de
re*ula, nu"ai contrapartea eterica a lu"ii "ateriale si corpurile ce depasesc li"itele trupului "aterial Clarvazatorii in&raeterici
pot o/serva si entitatile nonu"ane care au capacitatea de a se "ani&esta in contrapartea eterica a lu"ii "ateriale, adica undeva la
*ranita lu"ii "ateriale ,ar, "ani&estandu+se in contrapartea eterica a lu"ii "ateriala, aceste entitati arata di&erit decat pot &i
o/servate prin clarvederea eterica
O/servand aura u"ana si entitatile nonu"ane sau suprau"ane care au capacitatea de a se "ani&esta in contrapartea eterica a
lu"ii "ateriale, clarvazatorii in&raeterici au i"presia ca acesta tre/uie sa &ie tot spectrul perceptiv ce poate &i o/servat de catre
un o" incarnat in trup "aterial 0oti &i ast&el un clarvazator in&raeteric, a carui capacitate paranor"ala sau spirituala -/ate- pana
in contrapartea eterica a lu"ii "ateriale, &iind ast&el capa/il sa vezi aura o"ului sau nu"ai o parte a sa, &ara a cunoaste ni"ic
despre entitatile spirituale sau despre lu"ea eterica
Mai "ult decat atat, un clarvazator ce-/ate- nu"ai in contrapartea in&raeterica nu poate vedea structuri aurice u"ane e.tre"
de i"portante precu" spiritul, corpul du( sau su&letul 0entru acest tip de clarvazatori nu e.ista nici un &el de entitati spirituale,
nu e.ista spiritul o"ului, nu e.ista corpul du( sau su&letul 0rin clarvederea in&raeterica nu se pot vedea decat structurile aurice
e.terioare corpului "aterial, care apar ca un &el de corpuri divers colorate, a caror &or"a si lu"inozitate se "odi&ica cu
repeziciune
0rivit prin clarvedere in&raeterica, o"ul se co"pune nu"ai din structuri aurice + corpuri sau radiatii + ovoidale, de di&erite
aspecte cro"atice si lu"inozitati, care incon<oara trupul "aterial pana la o anu"ita distanta Toate aceste structuri aurice +
structuri care au pri"it di&erite nu"e in no"enclatura do"eniului# corp astral, corp "ental intetectiv, corp spiritual etc + sunt
intr+o continua sc(i"/are, atat ca aspect cro"atic, cat si ca aspect sonor
Ast&el, e.ista "ulti cercetatori e"inenti ai &eno"enului, care considera ca la /aza structurii aurice u"ane se a&la corpul astral
Ei vor/esc despre corpul astral ca despre &unda"entul etern al &iintei u"ane, a&ir"and in acelasi ti"p &aptul ca acesta isi
"odi&ica neincetat culoarea si lu"inozitatea, in &unctie de pasiunile si de dorintele o"ului
,esi*ur, aceasta constatare este a/solut corecta, nu"ai ca, respectivii cercetatori se re&era la corpul e"otiilor sau al
dorintelor, care nu este insa "odulul auric principal al &iintei u"ane Este lo*ic pentru oricine ca aspectul cro"atic al "odulului
auric &unda"ental al &iintei u"ane nu poate si nu are cu" sa se "odi&ice in &unctie de dorinte sau pasiuni, caci ce &el de "odul
auric principal al &iintei u"ane este acela care+si "odi&ica aspectul cro"atic in &unctie de starile "o"entane 3L
,aca s+ar inta"pla o &ractiune de secunda acest lucru, o"ul si+ar pierde de&initiv /usola e.istentiala si ar &i aruncat in (aos
"ental !n corp auric a&lat intr+o continua sc(i"/are, nu poate constitui /aza aurica a o"ului pentru si"plul "otiv ca o"ul si+ar
pierde identitatea si continuitatea constiintei In &iecare secunda o"ul ar &i altul si nu ar "ai poseda nici un &el de a"initiri, iar
acest lucru este i"posi/il
0rivind insa &iinta u"ana prin clarvederea eterica, intre*a perspectiva se "odi&ica radical Corpurile e.terioare, care radiaza
in <urul trupului "aterial + indi&erent daca le nu"esti ca"puri sau corpuri + nu sunt decat "ani&estari ale unor structuri aurice
situate in interiorul trupului "aterial, care nu depasesc li"ita epider"ei Cercetand cu atentie o"ul de+a lun*ul vietii + atat la
nastere, cat si la "oarte si, in special, ceea ce se petrece dupa "o"entul "ortii +, clarvederea eterica con&era raspunsul la aceasta
pro/le"a Corpurile aurice e.terioare nu sunt decat "ani&estarea, pe durata e.istentei incarnate a o"ului, a unui ele"ent
&unda"ental ai &iintei u"ane# corpul du(
71
Corpul du( este "ai "ic ca di"ensiuni decat trupul "aterial El are o e.tensie sau o re&lectare pe ti"pul vietii incarnate a
o"ului, re&lectare care este ceea ce noi nu"i" corpul astral, dar nu tre/uie con&undat cu acesta Corpul du( nu poseda
caracteristicile unui strat auric e.terior Are o alta lu"inozitate si nu+si "odi&ica culoarea pe ti"pul e.istentei incarnate a
o"ului
0e ti"pul e.istentei incarnate a o"ului, corpul du( nu este vizi/il decat intr+o sin*ura zona li"itata + vizorul de control +
situata in centrul corpului A/ia dupa "o"entul decesului, cand toate structurile aurice e.terioare dispar, corpul du( este
co"plet vizi/il clarvederii eterice
Nu are i"portanta daca nu"esti acest ele"ent central + care este, in pri"ul rand, purtatorul ener*etic de &or"a u"anoida al
spiritului + corp du( sau corp astral, dar are i"portanta atunci cand con&unzi pur si si"plu corpul e"otional, nu"it uneori astral,
care se "odi&ica neincetat, cu corpul du(, care nu este rezultatul starilor e"otionale trecatoare Corpul du( este "odulul peren al
&iintei u"ane
Nu nu"ai aura u"ana se vede di&erit in &unctie de tipul de clarvedere &olosit, ci si contrapartea eterica a lu"ii "ateriale
,esi, in "od aparent, ca "odel ontolo*ic, contrapartea eterica a lu"ii "ateriale pare a &i &oarte apropiata de lu"ea "ateriala,
si"turile care secondeaza clarvederea eterica + auzul, vederea, "irosul si si"tul vec(i"ii + par sa indice altceva Contrapartea
eterica a lu"ii "ateriale, care se percepe prin clarvederea in&raeterica, pare a &ace parte dintr+un alt plan decat lu"ea "ateriala
Cu atat "ai "ult se pune pro/le"a atunci cand este vor/a despre lu"ea eterica care, din aceasta perspectiva, pare si "ai
indepartata de lu"ea "ateriala decat contrapartea eterica a lu"ii "ateriale Cele trei lu"i + lu"ea "ateriala, contrapartea eterica
a lu"ii "ateriale Din&raetericulE si lu"ea eterica + par a &i ca un &el de papusi rusesti, introduse una in alta, cu deose/irea ca ele
coe.ista in acelasi spatiu
0e de alta parte, in "o"entul in care se activeaza atat clarvederea in&raeterica, cat si clarvederea eterica, e.ista senzatia ca
distantele se topesc de la sine# spatiul si le*ile &izicii nu "ai au nici un &el de ratiune de a "ai e.ista Atat in contrapartea eterica
a lu"ii cat si in lu"ea eterica e.ista alte le*i ale -naturii-
!n cercetator super&icial ar spune ca lu"ea "ateriala *enereaza prin anu"ite procese &izico+c(i"ice deoca"data
necunoscute, celelalte doua lu"iA dar, acest &apt este eronat Nu lu"ea "ateriala *eneraza ceva, ci lu"ea eterica este cea care
*enereaza atat contrapartea lu"ii "ateriale, cat si lu"ea "ateriala in sine In "o"entul in care paraseste starea de constienta
speci&ica lu"ii "ateriale, clarvazatorul are senzatia ca se trezeste dintr+un sornn lun* si *reu In acel "o"ent, el este asaltat din
toate partile de i"presiile provenite din "ediul in care patrunde
,i&erenta dintre cele doua tipuri de clarvedere, clarvederea in&raeterica si clarvederea eterica, este evidenta si in ceea ce
priveste "odul de "ani&estare al entitati tor spirituale
0rin clarvederea in&raeterica, un spirit al naturii se vede initial ca un &el de /ul*are sau ca un norisor colorat, aproape
transparent, &oarte par&u"at Acel norisor sea"ana cu un &el de spu"a aurica colorata care &ier/e in sine, la &el ca un pra& de
/icar/onat pus intr+un pa(ar cu apa Inauntrul acestei spu"e nu se percepe ni"ic
Nourasul respectiv nu este decat reactia spiritului naturii la trecerea dintr+un plan cuantic in altul, din lu"ea eterica, care este
-locuinta- sa de drept, in contrapartea eterica a lu"ii "ateriale Treptat, acea spu"a aurica, in &or"a de nor straveziu, atra*e
catre sine particule ele"entare din "ediul "aterial, de la plante si de la ele"entul pa"ant, si incepe sa se -"aterializeze-,
devenind vizi/ila in planul contrapartii eterice a lu"ii "ateriale In scurt ti"p, spiritul naturii devine la &el de -o/iectiv-, ca si un
o", cu sin*ura deose/ire ca este lu"inos in interior
Modul de deplasare a spiritelor naturii este e.tre" de rapid )piritele naturii se deplaseaza &antastic de repede la stan*a sau la
dreapta, inainte sau inapoi, in <os sau in sus, &ara sa se intoarca, ra"anand in aceeasi pozitie corporala !neori, pur si si"plu,
dispar instantaneu din planul in&raeteric, dar ele nu &ac altceva decat sa sc(i"/e planul cunatic, "utandu+se in planul eteric Ele
ra"an spatial c(iar in acel loc, dar sc(i"/a planul cuantic In "o"entul in care sc(i"/a planul cuantic, i"a*inea lor se
"odi&ica# ele isi sc(i"/a lu"inozitatea, sunetul si "irosul
!neori, spiritele naturii pot &i o/servate de catre persoanele "ai sensi/ile, care poseda o clarvedere di&uza in&raeterica !nele
vanturi sau varte<uri de aer care se produc din senin in lu"inisuri sau printre ar/orii unei paduri au drept autori spirite ale naturii
In lu"ea eterica, privite deci prin clarvederea eterica, spiritele naturii par a se intrupa din "ii si "ii de stelute par&u"ate,
"ulticolore si &oarte stralucitoare, care se &or"eaza ca un &el de varte< Alteori, ele apar ca de nicaieri In "o"entul in are dispar,
de "ulte ori se -spar*- in "ii si "ii de stelute stralucitoare, care sunt a/sor/ite instantaneu de "ediul incon<urator ,in spiritele
naturii par a izvori lu"ini calde
)piritele naturii re/ele sau %ore sunt denu"ite de unii oa"eni -de"oni-, datorita in&atisarii ca" neo/isnuite pentru canoanele
noastre estetice %ore au o in&atisare identica cu cea a spiritelor naturii -nor"ale-, dar, datorita re/eliunii si alierii cu entitatile
luci&erice, si+au sc(i"/at lu"inozitatea, sunetul si "irosul pe care+l aveau la inceputul ti"pului %ore arata ca" cu" isi
i"a*ineaza unii oa"eni ca arata -dracii-
Atunci cand se "ani&esta in contrapartea eterica a lu"ii "ateriale, datorita unei distorsiuni spatiale, atat aurele lor, cat si
in&atisarile propriu+zise, par "ult "ai de&or"ate, aratand destul de *rotesc Ne&iind le*ate strict de activitatea in lu"ea eterica,
%ore, spiritele naturii &ara slu</a in &olosul cos"osului, reusesc uneori sa patrunda in in&raeteric, &iind adesea vizi/ile de catre
oa"eni In in&raeteric, %ore radiaza culori sterse, "urdare, "irosuri urate si sunete *rotesti
)in*ura deose/ire dintre %ore si spiritele naturii -nor"ale-, ra"ase &idele planului Creatorului, sunt oc(ii ne*ri, &ara iris,
identici cu cei ai entitatilor luci&erice O alta di&erenta iz/itoare &ata de si"paticele spirite ale naturii ra"ase &idele Creatorului,
este aceea ca un %ore, ca entitate individuala, contine in sine sute de alte entitati de acelasi tip Este vor/a despre entitati
colective, care uneori vor/esc pe "ii de voci -O "ulti"e intr+una sin*ura-, spunea )(a2a T(an + prietenul lui Eu*en din lu"ea
eterica + despre ele
!neori, %ore par a se le*a de oa"eni, iar atunci este nevoie de e.orcizari pentru a &i date a&ara ,e &apt, nu ele se lea*a de
oa"eni, ci oa"enii per"it sa &ie cuceriti prin viciile sau apucaturile nesanatoase pe care le practica ,e e.e"plu %ore se.uale,
denu"ite )a&eri, au prostul o/icei de a se lipi de oa"enii care &ac e.cese se.uale
%ore sunt atrase de anu"ite practici ne&iresti, &ie se.uale, &ie de alta natura Ele se prind de aura u"ana, de e.e"plu de corpul
72
eteric+vital al unui o", ca un &el de po<ar 0rivite cu" arata pe aura unui o", %ore par un &el de puncte intunecate, dar
stralucitoare + un ne*ru stralucitor + care "urdaresc aura si in special corpul eteric+vital
In "o"entul in care sunt e.orcizate, deci scoase din aura, acele puncte "inuscule se trans&or"a in "ici varte<uri lu"inoase
care tind a se invarti in <urul o"ului e.orcizat Fiecare dintre aceste varte<uri este &or"at din sute de %ore, care in acel "o"ent
ies din varte< si arata ca un &el de &iinte+(olo*ra"a, care stri*a si se co"porta straniu !lterior, sutele de entitati %ore intra la loc
una in alta si devin o persoana
Este un lucru destul de straniu &aptul ca, intrand in corpul auric al unui o", %ore reusesc sa perceapa ceea ce nici un spirit
&idel al naturii si nici o entitate an*elica nu pot percepe# durerea o"eneasca si, uneori, "oartea
,aca in planul cuantic eteric un %ore este ne"uritor, atunci cand e atras in in&raeteric si apoi prins in lu"ea "ateriala pe aura
unui o" @ despre acel o" se spune ca este posedat +, risca, prin e.orcizare, sa &ie pur si si"plu a/sor/it de aura pa"antului,
careia ii &ace "are placere sa se -(raneasca- cu ele Acesta este si "otivul pentru care, pentru a nu &i servit la "icul de<un, un
%ore e.orcizat intra, de &rica, &oarte repede in aura unui alt o" sau c(iar in aura unui ani"al
Nu"ai dupa "oartea naturala a o"ului, %ore se poate intoarce in lu"ea eterica O"ul, prins auric prin rezonanta de un %ore,
su&era cu"plit datorita a*resiunii unei &orte straine asupra corpului sau eteric C(iar daca nu se realizeaza o e.orcizare, %ore nu
poate ra"ane prea "ult ti"p in aura unui o", datorita inco"pati/ilitatii aurice 0e "asura ce sta in aura unui o", %ore "oare
putin cate putin, dar acelasi lucru se petrece si cu o"ul
Faptul ca o entitate nonu"ana, cu" este %ore, poate "uri, este un &apt nou in cos"os, intrucat toate entitatile nonu"ane, in
&or"a in care se prezinta in cos"osul spiritual, au &ost create ne"uritoare C(iar re/ele, %ore ra"an entitati nonu"ane
ne"uritoare Noutatea a/soluta pentru ele + &aptul de a "uri + reprezinta, dupa cu" a&ir"a In*erul =a/riel, -ceva educativ in
cos"os-
,ar, toate aceste aspecte nu pot &i o/servate decat prin clarvederea eterica si "ai putin prin clarvederea in&raeterica 0rin
clarvederea in&raeterica nu se poate o/serva decat cateva puncte ne*re, stralucitoare, prinse in aura unui o"
)i in*erii cazuti + entitatile luci&erice, dree + pot &i o/servati di&erentiat in &unctie de tipul de clarvedere &olosit In &or"a lor
din lu"ea eterica, ,ree, entitatile luci&erice, arata la &el ca si in*erii &ideli, Fiii Focului, dar spre deose/ire de acestia au oc(ii
ne*ri, lipsiti de iris Aura entitatilor luci&erice este la &el de vie ca si a Fiiilor Flacarii &ideli, dar iu/irea ce e"ana din ei are o
tenta di&erita
0rivite prin clarvederea in&raeterica, in "o"entul in care se "ani&esta in contrapartea eterica a lu"ii "ateriale, culorile aurei
entitatilor luci&erice devin e.tre" de urate, sunetele *roase si in&undate, iar "irosurile neplacute I"a*inea lor *enerala devine
inspai"antatoare ,ree nu se pot "ani&esta direct in lu"ea "ateriala, la &el cu" nu se pot "ani&esta nici celelalte entitati re/ele
0ot &i vazute insa direct din lu"ea "ateriala, "ai ales in "ediile in care no.ele ne*ative sunt &oarte a"ple
,ree sunt entitati sin*ulare, unice, indivizi/ile Ele nu se pot "ani&esta ca entitati colective, precu" %ore A&lat lan*a o ast&el
de entitate "ani&estata in in&raeteric, oa"enii si"t prezenta unei i"ensitati insonda/ile, co"pri"ata intr+o &or"a stralucitoare
u"anoida
'azute ocazional de oa"eni, in anu"ite "o"ente ale e.istentei lor, aceste entitati arata apro.i"ativ in &elul in care se pot
vedea prin clarvederea in&raeterica 0rivitorii ocazionali se po"eneasc lan*a ei cu o lu"ina stralucitoare, o aura i"ensa
ase"anatoare cu un *lo/ de &oc din care le vor/este cineva in cuvinte cunoscute
!nii oa"eni se trezesc lan*a ei cu &el de &el de creaturi sinistre sau &ioroase despre care spune ca sunt -draci- Atat &or"ele
de lu"ina radianta + lu"ini pe care unii le con&unda cu O6N+urile, iar altii cu &ul*erele *lo/ulare +, cat si -dracii- sunt
"ani&estari distorsionate ale unor entitati pe care, in anu"ite i"pre<urari, oa"enii le pot vedea printr+o &or"a spontana de
clarvedere in&raeterica
0rivite prin stra&ul*erarile spontane ale clarvederii in&raeterice, aceste entitati apar si dispar instantaneu, iar oa"enii nu stiu in
ce cate*orii sa le includa ,e &apt, daca ar poseda "acar clarvederea in&raeterica co"pleta, oa"enii le+ar vedea tot ti"pul, caci
ast&el de entitati sunt "ereu alaturi de oa"eni Entitatile re/ele ,ree sau %ore arata asa de distorsionat si de urat in in&raeteric
datorita &aptului ca, prin insusi &aptul re/eliunii lor, au rupt le*aturile cu Creatorul si cu Ener*iile c(intesentiale cos"ice
Ener*iile necreate + este vor/a despre Ener*ia ar*intie a Creatorului, Ener*ia aurie a Fiului si Ener*ia rosie a ,u(ului )&ant +
sunt prezente in planul eteric, de unde se -ali"enteaza- aceste entitati, dar nu sunt in aceeasi "asura prezente si in planurile
in&erioare# contrapartea eterica a lu"ii "ateriala si lu"ea "ateriala
,espre %ore si ,ree, In*erul =a/riel spunea ur"atoarele# -Ei nu "ai sunt s&inti, nici drepti, nici iu/itori Cu" poate sta Cel
)&ant in cel "urdar, Cel >un in rau si Cel Iu/itor in Cel neiu/itor 3 -
In sc(i"/, Entitatile an*elice au le*atura per"anenta cu Creatorul si pot &i vazute in &or"a lor reala si prin clarvederea
in&raeterica 4e"in 4e" sau E"ine", Fiii Focului, Entitatile an*elice pot &i re"arcate de oa"eni si prin stra&ul*erari sporadice
ale clarvederii in&raeterice
0rivite prin clarvederea eterica, Entitatile an*elice lasa un senti"ent coplesitor *enerat de i"ensitatea lor de necuprins
O/servatorul se poate intre/a cu" este posi/il ca o ast&el de i"ensitate sa &ie cuprinsa intr+un trup de &or"a u"anoida din
lu"ina )tralucirea lor este atat de "are incat a&ecteaza oc(ii si dupa ce au disparut
Oc(ii Entitatilor an*elice sunt ase"anatori cu oc(ii oa"enilor, dar in unele "o"ente, oc(ii lor, la &el ca si parul, *ura, &ata
sau (ainele, radiaza lu"ini intense, iar vocile lor se aud precu" ecourile, pe "ai "ulte tonuri
E"ine", Entitatile an*elice, au ca" 2,5 "etri inalti"e si o in&atisare u"ana per&ecta Nu au aripi si sunt andro*ine Ca aspect
de &iinte u"anoide nu par sa ai/a "ai "ult de 20+22 de ani, dar perceptia adiacenta, o/tinuta prin si"tul vec(i"ii unui
clarvazator, cu privire la varsta lor pare de necuprins pentru o "inte o"eneasca
Entitatile an*elice, E"ine", pot &i o/servate, in special, de catre cei care au pro/le"e si care pri"esc un a<utor nesperat de la
-straini- sau de la necunoscuti ,aca oa"enii ar ur"ari pe acei necunoscuti care le intind o "ana de a<utor in "o"entele de
cu"pana, ar &i ui"iti sa constate ca, puri si si"plu, dispar dupa cativa pasi
Cei ce se roa*a intens si care reusesc sa+si desc(ida c(a2ra ini"ii reusesc sa+i o/serve Mai intai ii o/serva ca pe niste *lo/uri
de &oc + ceea ce corespunde aspectului *eneral al aurei lor + iar apoi, de la "ica distanta, pot sa+i o/serve in &or"a lor u"ana in
7$
care se "ani&esta in lu"ea eterica
0rivite de departe, ca" de la 20 de "etri, Entitatile an*elice par *lo/uri incandescente de lu"ina, dar apropiindu+te de ele si
privindu+le &oarte atent dincolo de stralucirea or/itoare a aurei e"anate de corpul lor de lu"ina, le poti vedea in&atisarea
u"anoida in care se "ani&esta in lu"ea eterica Este ca si cu" ai privi un /ec de "are putere pana ce te o/isnuiesti cu
stralucirea lui, pentru a+i o/serva &ila"entrul din interior
Cand se "ani&esta in in&raeteric, Entitatile an*elice isi "odi&ica lu"inozitatea aurei, culorile, sunetul si "irosul, dar nu+si
sc(i"/a in&atisarea Ei ra"an per&ecti, indi&erent de planul cuantic in care sunt vazuti
Capitolul 5
OAMENII ,IN TERRA A!RICA
1Oa"enii raselor anterioare
Oa"enii rasei actuale se pot "ani&esta in Terra aurica in doua &eluri# oa"eni incarnati in lu"ea "ateriala si oa"enii
decorporati, care continua sa e.iste in lu"ea de -dincolo-, pe unul dintre nivelele evolutive ale lu"ii astrale sau spirituale
In lu"ea eterica nu e.ista oa"eni din rasa actuala incarnati sau decorporati In a&ara de sine, Eu*en nu a intalnit inca nici un
o" din rasa actuala a&lat in circuitul palin*eneziei cos"ice Aceasta nu insea"na, desi*ur, ca nu "ai sunt si alti oa"eni care se
-pli"/a- prin lu"ea eterica, ci doar ca inca nu a intalnit nici unul )in*urii oa"eni din rasa actuala intalniti in lu"ea eterica sunt
oa"enii stralucitori care &ac parte din Alaiul lui Iisus 4ristos In a&ara acestor oa"eni, par sa nu "ai e.iste altii
,ar, in lu"ea eterica "ai e.ista zone locuite de alte cate*orii de entitati u"ane, care &ac parte din rasele ce au trait candva in
trecut, pe supra&ata pa"antului Rasa actuala este a patra rasa ce a trait pe pa"ant
0rin -rasele- anterioare intele*e" toate entitatile de nivel ontolo*ic u"an care s+au incarnat in lu"ea "ateriala inainte de
0otop Cat au trait in lu"ea "ateriala, oa"enii raselor anterioare au atins un nivel evolutiv &oarte inalt, ast&el incat, in lu"ea
eterica, ei "ani&esta caracteristici distincte de cele ale oa"enilor de astazi
0otopul, eveni"entul dra"atic descris de toate vec(ile carti sacre ale antic(itatii, inclusiv de >i/lie, a pus capat unei epoci in
care u"anitatea a decazut intr+un "od &ara precedent ,upa cu" se povesteste in %u"ea eterica, 0otopul a distrus nu nu"ai
ecosiste"ul "aterial al pa"antului, ci si pe cel spiritual 0ur si si"plu, s+a &acut curat atat in cer cat si pe pa"ant !"anitatea a
&ost retrasa din circuitul evolutiv, iar lu"ea astrala a ra"as &ara -c(iriasi-
Inainte de a &i declansat teri/ilul eveni"ent, anu"ite elite ale u"anitatii e.istente in acea perioada s+au retras prin procedee
"a*ice intr+un palier neutru# lu"ea eterica %u"ea eterica nu a &ost atinsa de "area distru*ere din anu"ite ratiuni, pe care a"
putea sa le denu"i" de -si*uranta cos"ica- Asa cu" e.ista la nivelul statelor o -si*uranta nationala- si o politica *lo/ala, tot
ast&el e.ista o -si*uranta cos"ica- si o politica *lo/ala + *lo/alpoliti2 + la nivelul ta/erelor care se in&runta in cos"osul spiritual
%u"ea eterica, ulti"ul re&u*iu pentru entitatile luci&erice, reprezinta ulti"ul /astion cos"ic al luptei pentru -cucerirea
cerurilor- ,aca aceasta lu"e ar &i distrusa, lu"ea "ateriala ar &i rupta de -cer-, de lu"ea astrala si de lu"ea spirituala si, in
consecinta, Entitatile an*elice ar &i rupte total de oa"enii incarnati Acest &apt este de alt&el ur"arit de entitatile luci&erice
0ractic, in lu"ea eterica nu "ai e.ista c(iar asa de "ulti oa"eni din pri"ele doua rase de oa"eni, dar in sc(i"/ e.ista destul
de "ulti oa"eni din rasa a treia, rasa care a precedat rasa actuala Oa"enii rasei anterioare se deose/esc intr+un "od evident de
oa"enii rasei actuale prin structura aurica di&erita Ei poseda un alt aran<a"ent al c(a2relor si o alta stralucire aurica
In "od nor"al, daca s+ar &i ur"at intoc"ai planul evolutiv cos"ic, oa"enii raselor anterioare nu prea au ce sa caute astazi in
lu"ea eterica Ei au patruns acolo, iesind pur si si"plu din circuitul evolutiv u"an, care prevede ciruitul evolutiv o/li*atoriu
prin straturile aurice ale Terrei# nastere in lu"ea "ateriala, "oarte, un sta*iu petrecut in lu"ea astrala si spirituala, renastere in
lu"ea "ateriala
Aceste entitati u"ane au ales insa un alt dru", iesind din circuitul cos"ic, evadand in no/odyland+ul care este lu"ea eterica
Multe dintre aceste entitati u"ane din rasele anterioare s+au razvratit intr+o &or"a sau alta, pasiv sau activ, opunandu+se planului
cos"ic de evolutie !nele dintre ele s+au aliat cu entitatile luci&erice sau cu spiritele naturii re/ele
Toate aceste entitati sunt &oarte triste ca ,u"nezeu nu le "ai vor/este, ceea ce este &oarte adevarat daca le privi" structura
aurica Fata de oa"enii rasei actuale, acestor entitati din rasele anterioare le lipseste un ele"ent de&initoriu# linia divina Aceste
entitati nu au, la &el cu" au toti oa"enii rasei noastre, linia divina Ele poseda spirit si toate ele"entele co"ponente ale structurii
aurice u"ane descrise anterior + cu deose/irea ca c(a2rele sunt dispuse alt&el decat la o"ul actual + dar nu poseda linia divina,
ele"entul prin care o"ul, pe toata perioada palin*eneziei cos"ice, este in le*atura cu Tatal ,ivin
In "are, dupa "odul lor de co"portare, oa"enii raselor anterioare pot &i i"partiti in trei cate*orii distincte In pri"a
cate*orie intra entitati u"ane pe care a" putea sa le nu"i" -neutre-, in a doua cate*orie intra entitatile u"ane re/ele
te(nolo*izate, iar in a treia cate*orie intra entitatile u"ane care indeplinesc anu"ite activitati in &olosul Ierar(iei Fiilor lu"inii
Toate aceste tipuri de entitati u"ane au statutul ontolo*ic de oa"eni
,e+a lun*ul erelor, entitatilor u"ane din rasele anterioare 0otopului li s+au alaturat entitati u"ane din rasa noastra, rasa
actuala care a aparut dupa 0otop E.ista oa"eni actuali care, dupa "oarte, se aliaza cu ta/erele care+si des&asoara activitatea in
lu"ea eterica in &unctie de dorinta proprie ,ar, in "o"entul in care un o" din rasa+actuala se aliaza entitatilor din pri"ele doua
cate*orii, pierde acel atri/ut &unda"ental al &iintei u"ane, care "entine o"ul in raza de actiune a Creatorului# linia divina
In ziua de astazi, in lu"ea eterica, &iecare dintre cele trei "ari ta/ere este co"pusa dintr+o populatie destul de etero*ena )e
poate &ace insa distinctie &oarte clara intre oa"enii din rasele anterioare si oa"enii din rasa actuala, datorita con&i*uratiei aurice
71
2Oa"enii neutri
Entitatile u"ane din rasa anterioara pe care le nu"i" -neutre-, care au reusit sa se salveze de la ceea ce ele denu"esc -Marea
cadere-, nu &ac parte din nici una dintre ta/erele care se con&runta in lu"ea eterica Ele stau -cu"inti- in zona lor din lu"ea
eterica, au propria lor politica si nu se aliaza cu niciuna dintre parti
Aceste entitati u"ane, cu o in&atisare aurica i"punatoare, sunt posesoarele unei inalte stiinte spirituale )tructura lor aurica
este di&erita de cea a u"anitatii din zilele noastre ,esi nu sunt "ulte ca nu"ar, continua sa locuiasca in zonele lor paradisiace
din lu"ea eterica, asteptand ti"pul in care, dupa spusele lor, se vor alipi curentului evolutiv u"an ,eoca"data, a&ir"a ei, -inca
nu a sosit ti"pul-, caci u"anitatea trece prin perioade destul de *rele
Oa"enii eterici neutri traiesc intr+un &el de co"unitati inc(ise, un &el de colonii, situate in di&erite zone din lu"ea eterica
Cu" &iecare zona din lu"ea eterica corespunde precis, "ate"atic, unei zone din lu"ea "ateriala, este evident ca zonele
oa"enilor eterici neutri pot &i situate in &unctie de anu"ite puncte de re&erinta din lu"ea "ateriala
%ocuitorii unei ast&el de colonii au o in&atisare e.terioara ase"anatoare cu cea a oa"enilor o/isnuiti, cu deose/irea ca au
parul lun*, al/ stralucitor, oc(ii al/astri sau verzi si trasaturile &etei &oarte &ru"oase !nii dintre ei, putin la nu"ar, au parul de
culoare rosu aprins
I"/raca"intea lor este destul de si"pla# poarta un &el de to*i lun*i, al/e, cu "aneci lar*i, iar in picioare au sandale Toti
poarta prinse pe &runte un &el de coronite in &or"a de ', la care este atasata o piatra pretioasa Acestea sea"ana intrucatva cu
diade"ele care sunt atri/uite atlantilor Inalti"ea lor este nor"ala# un "etru optzeci de centi"etriA &e"eile suntFputin "ai
scunde
O co"unitate a oa"enilor neutri arata in &elul ur"ator# printre copaci "asivi, intr+un "ic lu"inis al lu"ii eterice, incon<urat
de ar/ori &ructi&eri si de "ulte &lori ase"anatoare tranda&irilor, e.ista un &el de alei sau stradute care duc de la o casa la alta
Ma<oritatea caselor au un sin*ur eta< Totul radiaza culori eterice &oarte &ru"oase si, "at ales, &oarte lu"inoase Casele sunt
coc(ete, &ru"os i"podo/ite cu /asorelie&uri si cu sculpturi "a*ni&ice
In centrul "icii colonii se a&la un &el de sanctuar, oarecu" ase"anator cu cel a&lat candva la )ar"ise*etusa Re*ia )anctuarul
este &or"at dintr+un posta"ent pira"idal cu noua trepte, in var&ul caruia se a&la un altar Altarul are la /aza patru &i*uri
ani"aliere, care+l sustin Altarul "ai are nu"eroase scrieri si inse"ne si"/olice, trasate cu rosu ,easupra altarului este un &el
de /aldac(in, pe care sunt desenati cavaleri in ar"uri ciudate )u/ desenele care+i reprezinta pe cavaleri se pot vedea alte
inscrisuri
Intre locuitorii acestei co"unitati se pare ca nu e.ista di&erentieri si nu e.ista nici o ierar(ie stricta Toti insa au un "are
respect pentru persona<ul care ar putea &i nu"it, in li"/a<ul nostru, -Mosul-
Mosul este un persona< &oarte vec(i El este &oarte vec(i c(iar si pentru oa"enii neutri ,upa cate se pare, Mosul este o
entitate nonu"ana, care poate &i catolo*at "ai de*ra/a in cate*oria vec(ilor zei despre care vor/eau scrierile sacre ale
antic(itatii
Mosul are /ar/a si "ustatile &oarte lun*i si &oarte al/e, &ata osoasa, oc(ii &oarte "ari, al/astru verzui Calota craniana este
disprportionat de "are, "ai ales in partea posterioara, in contrast cu ceilalti "e"/ri ai co"unitatii, care au craniul nor"al
In "ana dreapta, Mosul poarta un toia*, ase"anator toia*ului de conducator al sacerdo<ilor din vec(i"e Este &oarte ciudat
&aptul ca pe toia* cresc &lori adevarate
In ti"pul ritualurilor care se des&asoara pe treptele sanctuarului situat in "i<locul "icii co"unitati, Mosul &oloseste "ai "ulte
o/iecte rituale, printre care si un pocal i"podo/it cu /asorelie&uri ce in&atiseaza un o" incon<urat sau &lancat de oa"eni+pasare
In pocal, Mosul are ceea ce "e"/rii co"unitatii nu"esc -lic(idul s&ant- In cadrul &iecarui ritual, Mosul isi cresteaza "ana cu
un cutit si lasa sa picure cativa stropi de san*e in pocal
Oa"enii neutri nu sunt prea vor/areti ,oar unul dintre ei, caruia ii place sa &ie nu"it )(a2a T(an, are desc(iderea de a
dialo*a cu oa"enii rasei actuale Oricu", este un "are privile*iu pentru un clarvazator sa poata discuta cu cineva care a &acut
parte din rasa a treia antediluviana, a trait in ti"pul -Celor trei re*ate-, a carui stiinta a ra"as nealterata ti"p de "ulte "ii de
ani
)(a2a T(an are o inalti"e "edie, adica apro.i"ativ 1,90 "etri, parul lun*, al/ stralucitor, oc(ii al/astri, /uze rosii, pline
)(a2a T(an are ves"antul ase"anator celorlalti din *rupul lui, adica o to*a al/a, lun*a, cu "anecile lar*i si cu sandale in
picioare ,e "ulte ori, )(a2a T(an isi a"inteste cu "ulta placere, dar si cu "ulta "elancolie, despre vre"urile de de"ult, cand
traia in lu"ea "ateriala 0ovestile sale, care sea"ana cu vec(ile "ituri, pot soca un o" al zilelor noastre prin insolitul
eveni"entelor
Atunci cand povesteste despre vre"urile de de"ult, la &el ca orice o" din lu"ea noastra, de care nu se deose/este decat ca
nivel evolutiv si ca structura aurica, )(a2a T(an se reazi"a de unul din copacii inalti din lu"ea eterica, pune o cren*uta in *ura
si "ainile su/ cap, privind undeva in departarile lu"ii eterice, spre epoci ce par apuse de&initiv
Oa"enii antediluvieni neutri au trait in trupuri "ateriale in ciclul anteriorA sau, dupa propriile lor spuse, pe vre"ea -celor trei
Re*ate- ,upa opinia noastra cele trei Re*ate sunt cele trei insule care &or"au candva Atlantida Oricu", acestor entitati nu le
spune ni"ic cuvantul Atlantida si, de cele "ai "ulte ori, vor/esc despre realitati *eo*ra&ice si istorice care nu "ai e.ista astazi
in lu"ea "ateriala si despre care stiintele actuale nu cunosc ni"ic )e pare totusi ca Atlantida a aparut dupa epoca celor trei
Re*ate
Oricu", )(a2a T(an nu+si a"inteste sa &i auzit vreodata cuvantul atlant sau Atlantida, dar a ad"is &aptul ca, astazi, oa"enii
actuali &oloseasc alte denu"iri pentru a dese"na ceea ce e.ista candva in trecut
In acele ti"puri in care era incarnat in lu"ea "ateriala, povesteste )(a2a T(an, oa"enii se inc(inau la Fiii Flacarii, adica la
Entitatile an*elice, denu"ite candva 6ei Fiii Flacarii, care se "ani&estau pe atunci in lu"ea terestra, ii civilizau pe oa"eni
,ar, cu ti"pul, oa"enii au inceput sa se inc(ine si sa venereze unele spirite ale naturii sau unii Fii ai Flacarii, cele pe care le+
a" nu"it re/ele, cu" era cazul unei entitati pe care )(a2a T(an a denu"it+o 6eita, a&ir"and ca avea un -re*at- in %u"ea
75
vazdu(ului
)(a2a T(an nu a speci&icat insa ce intele*e prin 'azdu(, socotind pro/a/il ca nu este cazul sa e.plice ceea ce si copii "ici
stiu El "ai spune ca 6eita respectiva, practic un &el de spirit al naturii &oarte puternic care+si avea salasul in vazdu(, l+a luat in
re*atul ei, insarcinandu+l drept -purtator de arc si de pocal-
In acea perioada, nu era de "irare &aptul ca un o" sa &ie luat su/ protectia unei Entitati nonu"ane, /a c(iar era o "are cinste
!lterior, a avut loc Raz/oiul intre Fiii Flacarii si entitatile luci&erice aliate cu o parte din oa"eni, iar re*atele e.istente, atat cele
terestre cat si cele situate in di&eritele ele"ente ale naturii, aer, apa, vazdu(, au &ost distruse
)(a2a T(an, i"preuna cu "ulti alti oa"eni care s+au aliat, din di&erite interese, cu spiritele naturii re/ele, a reusit sa se
re&u*ieze, nu inainte de a &i -stra/atut oceane de ti"p-, pentru a &olosi o e.presie de+a lui, in locul unde se a&la in prezent, adica
in lu"ea eterica, unde a *asit -liniste si uitare- Ceilalti oa"eni ai acelei rase au disparut la 0otop
Oa"enii neutri traiesc in aceasta lu"e de &oarte "ult ti"p, desi, ca trup eteric, nu par sa ai/a "ai "ult de treizeci de ani
Nu"ai oc(ii ii tradeaza, privirea lor indicand parca o varsta i"ensa Nu poseda nici un &el de te(nolo*ie, cu e.ceptia unor
cristale, care e"ana o lu"ina /landa si e"it un par&u" in"ires"at
%a &el ca toate celelalte entitati care se "ani&esta in lu"ea eterica, oa"enii neutri se pot deplasa &oarte repede in di&erite
locuri Totusi, viteza lor de reactie si de deplasare nu este c(iar atat de "are precu" a celorlalte entitati ale lu"ii eterice si nu
poate &i co"parata cu cea a Entitatilor an*elice
Oa"enii neutri nu se "ani&esta su/ nici un c(ip in lu"ea "ateriala ,e &apt, ei nici nu se deplaseaza in a&ara zonei lor de
resedinta, despre care spun ca le+a &ost acordata de catre ,o"nul %u"ilor Ei sunt &oarte tristi datorita &aptului ca -,u"nezeu nu
le "ai vor/este, asa cu" &acea candva- Oa"enii neutri nu au linie divina
$Oa"enii re/eli# Te(nolo*izatii
0rincipiul pro"eteic
%a "ar*inea lu"ii eterice e.ista o zona ce pare a &i &ost vizitata, in decursul ulti"ilor cincizeci de ani, de "ulti oa"eni care
au capacitatea de a voia<a -in du(- Aceasta zona, situata undeva la li"ita lu"ii eterice, este locuita de entitati u"ane care au
apartinut unei anu"ite cate*orii de oa"eni din rasele anterioare Este vor/a in special despre entitati u"ane din rasa a treia, la
care s+au adau*at si unele entitati u"ane din pri"ele doua rase
Aceste entitati u"ane sunt cele care, candva, aliindu+se cu entitatile luci&erice, s+au raz/oit cu Entitatile an*elice Fiind
in&rante, s+au re&u*iat la "ar*inea lu"ii eterice, la &el cu" au &acut si oa"enii neutri ,ar, spre deose/ire de oa"enii neutri,
aceste entitati u"ane des&asoara o vie activitate in scopuri proprii
Actual"ente, aceste entitati de&asoara activitati a&late in contradictie cu le*ile cos"ice, cu "ersul evolutiv nor"al si cu
activitatea oa"enilor Ele si+au construit acolo un &el de orase stralucitoare, iar activitatea lor principala consta in incercarea de a
copia te(nolo*ic caracteristicile si puterile &iintiale ale Entitatilor an*elice
Intrucat activitatea lor este a.ata cu preponderenta asupra construirii unor productii te(nolo*ice + este desi*ur vor/a despre o
te(nolo*ie eterica + a" convenit sa le denu"i" prin &or"ula entitati u"ane te(nolo*izate pentru a le deose/i de celelalte Cu
ti"pul, ele au atras in zona lor o "ulti"e de entitati u"ane din rasa noastra, pe care le+au educat in spiritul invataturilor proprii
0rintre "ulte altele, entitatile u"ane te(nolo*izate au reusit sa construiasca aparate de z/or individuale sau colective, prin
inter"ediul carora se "ani&esta uneori si in planul &izic Aceste aparate de deplasare rapida, prin care aceste entitati vor sa se
deplaseze la &el de repede ca si Entitatile an*elice, au &ost denu"ite O6N+uri Oa"enii ii considera e.traterestri si, in ulti"ul
ti"p, incearca sa le construiasca o &alsa i"a*ine, considerandu+i civilizatorii u"anitatii sau salvatorii pa"antului Aceasta
constituie o eroare de proportii pe care, din pacate, o parte a u"anitatii o i"/ratiseaza tot "ai "ult
In lu"ea eterica, la &el ca si in cos"osul spiritual e.ista -"ulte creaturi care au parasit dreptele invataturi si casele lor, pe
&ratii lor "ai "ari in putere si tarie, care ii invatau zi si noapte sa se i"plineasca-, dupa cu" suna, tradus din li"/a eterica,
&or"ularea e.plicativa a In*erului =a/riel cu privire la entitatile re/ele care, dintr+un "otiv sau altul, au cazut ori s+au a/atut de
la dru"ul drept al spiritelor + dru" statornicit din vecie de Cel 0reinalt
6ona de resedinta a entitatilor te(nolo*izate este, dupa cu" a&ir"a In*erul =a/riel, -tara"ul celor ce se pierd in pri"ul cerc
al lu"ii, adica al cunoasterii celor care au &ost de<a intoc"ite-
-0riveste+i si rade tare + "ai spune In*erul =a/riel +, si toate vor rade cu tine Ei sunt acestia care, in ne/unia lor, cred ca vor
a&la un alt adevar la s&arsitul "uncii lor- -Altul Dalt adevarE nu este, caci adevarul este !N!%-
- )i uite, i+a "ai spus In*erul =a/riel lui Eu*en, cu toate ca au trecut atatea perioade de ti"p, nu au "ai putut nici adau*a,
nici scoate ni"ic din toata creatia %ui DA!TIE )i, desi, in ne/unia lor + intoc"ai ca unul in piata care isi arata lucrarea "ainilor
%ui + au reusit sa vada "ainile %ucratorului &er"ecati de lucratura %ui, au uitat pana aici sa+l priveasca in &ata si sa+l intre/e
Insa tu &ii in pace, caci %ucratorul ii va astepta pana cand stiinta lor va inceta si ne/unia lor va trece-, a inc(eiat Ar(an*(elul
=a/riel, re&erindu+se la entitatile u"ane re/ele
Entitatile u"ane te(nolo*izate sunt entitati identice ca in&atisare cu oa"enii din cea de+a treia rasa pe care i+a" nu"it neutri
,i&erenta dintre ei consta insa in &elul de e.istenta pe care o duc in lu"ea eterica ,aca oa"enii neutri duc o e.istenta "ai "ult
pastorala, pasnica si linistita, in "ici co"unitati presarate pe tot intinsul lu"ii eterice, entitatile u"ane te(nolo*izate duc o
e.istenta "ai putin pasnica, &iind *rupati in "ari co"unitati ce traiesc in orase i"punatoare ,e+a lun*ul ti"pului, oa"enii
te(nolo*izati si+au creat o te(nolo*ie &oarte avansata, superioara celei din lu"ea "ateriala
,atorita &aptului ca, in lu"ea eterica, la &el ca si in lu"ea "ateriala, o"ul nu poate atin*e, prin inter"ediul puterilor proprii,
calitati speci&ice Entitatilor an*elice, precu" capacitatea de a se deplasa &oarte rapid sau de a accede la anu"ite puteri care pot &i
77
&olosite drept ar"e, entitatile u"ane te(nolo*izate au incercat sa &a/rice sin*uri un &el de aparate au.iliare care sa indeplineasca
aceste &unctiuni
Intr+un &el, nici u"anitatea terestra nu &ace altceva Inconstient, ea doreste sa cucereasca anu"ite puteri speci&ice spiritelor
inalte, inainte de &i sosit vre"ea si de &i coapta pentru ase"enea e.peri"ente Ceea ce spiritele decorporate sau "arii initiati pot
&ace in "od natural, u"anitatea realizeaza prin inter"ediul aparatelor de z/or )e stie, de e.e"plu, ca unii yo*(ini din India pot
realiza anu"ite per&or"ante, nu"ite astazi paranor"ale, prin inter"ediul cuceririi sid(isurilor Aceste puteri ar tre/ui insa atinse
doar in "o"entul in care practicantul atin*e un anu"it nivel "oral
Oa"enii doresc sa atin*a un nivel inalt din punct de vedere te(nolo*ic Inainte de a putea atin*e un nivel "oral corepunzator
Ast&el, in lu"ea "ateriala, lipsiti &iind de capacitati telepatice, oa"enii au inventat tele&onul, televiziunea, radioul si internetul
Ne&iind capa/ili de a "e"ora rapid cunostintele e.istente, oa"enii au inventat scrisul, sulurile de papirus, (artia, tipo*ra&ia,
ziarele, cartile si calculatorul personal Acelasi procedeu l+au incercat, "ult ti"p inaintea oa"enilor din lu"ea "ateriala,
entitatile eterice te(nolo*izate care au pre&atat in planul eteric ca" tot ce se produce in lu"ea &izica in "aterie de te(nolo*ie
Entitatile eterice te(nolo*izate nu doresc ni"ic altceva decat &ortarea le*ilor cos"ice Neputand do/andi individual unele
calitati per&or"ante, caracteristice In*erilor, ele doresc sa le cucereasca prin te(nolo*ie
Te(nolo*iile &olosite de ei sunt atat de di&erite de cele cunoscute actual"ente in lu"ea "ateriala, incat este *reu de a &ace
a&ir"atii transante asupra lor ,atorita &aptului ca sunt secretosi si discreti, dar si datorita &aptului ca se depalseaza rapid, esenta
te(nolo*iei lor se lasa &oarte *reu desci&rata
Nu este vor/a insa despre o civilizatie te(nolo*ica "ateriala, ci de una care se /azeaza pe ceea ce a" putea denu"i, printr+un
ter"en preluat din lu"ea "ateriala, /ioc(i"ie eterica Asa ceva se incerca astazi si in lu"ea "ateriala
)copul declarat al entitatilor u"ane te(nolo*izate este de a -redesc(ide Cerul-, e.presie &oarte des &olosita, spusa c(iar cu
"ulta "andrie 0ractic, ele doresc sa &ie -ca la inceput, atunci cand Fiii Flacarii nu se pri*oneau intre ei-, adica in epoca de
inceput a evolutiei u"anitatii pe Terra, cand nu e.istau entitati -cazute-
0entru a+si indeplini scopul principal, entitatile u"ane eterice te(nolo*izate intra &oarte des in con&lict cu Entitatile an*elice
%a inceput, entitatile u"ane te(nolo*izate erau in relatii &oarte stranse cu entitatile luci&erice In ti"pul "arilor raz/oaie ale
cerului, ele s+au aliat cu entitatile luci&erice si cu spiritele naturii cazute in lupta co"una i"potriva Fiilor Flacarii
In ziua de astazi, dupa toate pro/a/ilitatile, desi ii uneste aceeasi lupta co"una i"potriva Fiilor Flacarii, interesele entitatilor
u"ane eterice te(nolo*izate par sa nu "ai coincida cu cele ale entitatilor luci&erice Acest &apt se datoreaza, dupa cate se pare,
tendintei naturale a entitatilor luci&erice de a distru*e u"anitatea si de a scapa de oa"eni, -pentru a &i la &el ca inainte-, cand
o"ul nu era creat
Entitatile u"ane eterice te(nolo*izate sunt totusi oa"eni care nu doresc in nici un &el distru*erea propriei lor se"intii Ei au
propria lor &ilozo&ie de viata, care sta la /aza "odului lor de co"porta"ent Ei considera ca u"anitatea nu are nevoie nici de
Iisus 4ristos, nici de Fiii Flacarii pentru a putea evolua Tipul de u"anitate pe care incearca sa+l construiasca are la /aza ceea ce
vo" nu"i de acu" inainte -principiul pro"eteic-, iar ca sinoni" pentru sinta*"a -entitatile u"ane eterice te(nolo*izate -
pute" &olosi, la &el de /ine, sinta*"a oa"eni pro"eteici
)e stie, 0ro"eteu a &ost un se"izeu din "itolo*ia vec(ilor *reci, care a &urat &ocul zeilor si l+a daruit oa"enilor pentru ca
acestia sa evolueze independent de zei 0entru a+l pedepsi pentru &apta sa, 6eus l+a le*at pe o stanca si a pus un vultur sa+i
"anance &icatul, care se re&acea de la sine
0rincipiul pro"eteic este asadar principiul potrivit caruia o"ul poate evolua independent, prin propriile sale puteri 0rivit din
perspectiva "oderna, acest principiu poate &i considerat corect, iar acest lucru este dorit cel "ai "ult c(iar de Fiii Flacarii ,ar,
dupa "odul in care s+a co"portat u"anitatea de la pri"a sa cadere si pana in prezent, este total irealiza/il
Autono"ia totala a o"ului este realiza/ila, caci, prin inter"ediul o"ului a &ost introdus un nou principiu in cos"os#
li/ertatea Nici Fiii Flacarii nu poseda darurile pe care ,u"nezeu le+a dat o"ului, autono"ia si li/ertatea, iar acest &apt a atras
supararea entitatilor luci&erice si riposta lor i"potriva planului evolutiv divin
Autono"ia totala a o"ului va &i posi/ila insa in "o"entul in care toti oa"enii vor deveni capa/ili sa o constientizeze si vor
atin*e un pra* al procesului evolutiv, dincolo de care nu va "ai &i nevoie de tutela ni"anui O"ul tre/uie sa+l cunoasca prin
li/erul sau ar/itru pe ,u"nezeu prin Iisus 4ristos, ca o" li/er si autono" 0entru aceasta se z/at Fiii Flacarii, pentru aceasta s+a
incarnat si a &ost cruci&icat Iisus 4ristos Intr+un cuvant, aceasta este dorinta lui ,u"nezeu
O"ul avea de ales intre a &i dintru inceput o &iinta per&ecta, autono"a, si a &i un &el de auto"at incapa/il sa &oloseasca li/erul
ar/itru, incapa/il de a &i li/er si de a constientiza acest &apt O"ul, nici astazi nu constientizeaza li/ertatea decat in "o"entul in
care nu o "ai are, tot ast&el cu" nu apreciaza sanatatea decat in "o"entul in care se i"/olnaveste Ca ur"area a pri"ei caderi,
a aparut "oartea, /oala, lupta acer/a pentru e.istenta, "unca si se.ualitatea
-Tro&eele- dupa care <induiesc atat entitatile luci&erice, cat si entitatile u"ane te(nolo*izate sunt aceleasi, ast&el incat se poate
vor/i despre o concurenta acer/a 0ractic, lupta cea "ai dura pe care o dau atat entitatile u"ane te(nolo*izate, cat si entitatile
luci&erice este cea pentru -"ateria pri"a-
Atat entitatile u"ane te(nolo*izate, cat si entitatile luci&erice doresc pentru scopurile lor drept "aterie pri"a aura u"ana,
care se desprinde la "oarte )i*urii care se opun acestui &urt *rosolan de aura u"ana sunt Entitatile an*elice, care au datoria de a
ve*(ea la inte*ritatea aurica a tuturor oa"enilor care "or
Atunci cand o"ul "oare, o anu"ita parte din aura sa + in care s+au in"a*azinat in&or"atiile structurate ener*etic, ale tuturor
e.perientelor vietii incarnate +, se desprinde de trupul "aterial, i"preuna cu corpul eteric Aura u"ana sea"ana intrucatva cu o
ceapa, adica poseda "ai "ulte invelisuri Anu"ite invelisuri ale aurei e.terioare contin i"pri"ate toate in&or"atiile
e.perientelor oa"enilor din ti"pul vietii incarnate Aceste in&or"atii reprezinta insa zestrea cu care o"ul pleaca in lu"ea de
dincolo, iar un evenutal &urt este o catastro&a pentru orice o" !n o" caruia ii este &urata acea parte a aurei, este pus in situatia
deloc de invidiat de a &i trait de*ea/a
0utin dupa "o"entul "ortii, la cateva secunde dupa ulti"a e.piratie a o"ului, in&or"atiile sintetizate la nivelul aurei o"ului
se varsa in corpul du(, unde sunt "eta/olizate Actiunea de &urt de aura co"isa de entitatile luci&erice si de entitatile u"ane
78
te(nolo*izate se des&asoara &ul*erator in acele &ractiuni de secunda care despart "o"entul "ortii de "eta/olizarea in&or"atiilor
pretioase continute in acele straturi aurice
Atat oa"enii te(nolo*izati, cat si entitatile luci&erice sunt &oarte interesate sa preia + a se citi# sa &ure + aceste invelisuri aurice,
intrucat ei nu se pot "ani&easta in lu"ea "ateriala pentru a putea acu"ula e.periente de viata necesara in procesul evolutiv Ele
au nevoie atat de aura propriu+zisa, cat si de in&or"atiile stocate acolo
In cazul oa"enilor vii, invelisurile respective se separa nu"ai in cazul dedu/larilor spontane sau voluntare Atunci, oa"enii
te(nolo*izati se prezinta drept -*(izi spirituali- ai oa"enilor si+i conduc pe cei naivi sa le arate stralucitoarele lor orase din
lu"ea eterica 0atrunderea in zona lor de rezidenta aduce de la sine incarcarea du/lului ener*etic cu un anu"it tip de vi/ratie si
realizarea unei anu"ite si"patii ener*etice cu acea lu"e si cu locuitorii ei, ceea ce este ec(ivalent cu inc(eierea unui pact
,ar, la "oarte, -*(izii spirituali- se prezinta la capataiul de&unctului si+i s"ul* -du/lura- cu care a voia<at in lu"ile lor
,e&unctul, caruia i se inta"pla asa ceva, este in*rozit o/servand, c(iar inainte de a "uri, cu" se stran* -de"onii- in <urul lui
,e re*ula, ei "or in spas"e, cu spu"e la *ura si cu oc(ii iesiti din or/ite
Aceasta -e.tra*ere- cu &orta a unei structuri aurice, c(iar inainte ca o"ul sa+si &i dat ulti"a su&lare, este &oarte dureroasa si
pa*u/itoare pentru oa"eni !neori, oa"enii te(nolo*izati sau entitatile luci&erice reusesc sa &u*a &oarte repede cu du/lurile
aurice si, o data patrunsi in lu"ea lor, ni"eni nu o "ai poate recupera
,ar, nici Entitatile an*elice, conduse de Ar(an*(elul Mi(ail nu stau cu "ainile in san In "o"entul in care de&unctul isi da
ulti"a su&lare, apar si In*erii condusi de Ar(an*(elul Mi(ail care se opun -&urtului- de aura
In*erii condusi de Ar(an*(elul Mi(ail, puternici si e&icienti, reusesc de cele "ai "ulte ori sa recupereze du/lurile aurice pe
care oa"enii te(nolo*izati <induiesc sa le &ure ,ar, pentru ca aceste du/luri eterice sa &ie redate de&unctilor, se dau lupte
inspai"antatoare Aceste lupte se dau practic, de &iecare data cand "oare un o" )e &olosesc ar"e necunoscute noua 0rin
te(nolo*ia lor, oa"enii te(nolo*izati sunt incapa/ili sa se opuna puternicei ar"ate a Ar(an*(elul Mi(ail ,aca, pentru In*eri,
ar"ele respective reprezinta caracteristici ontolo*ice -naturale-, pentru entitatile u"ane te(nolo*izate ele reprezinta productii
te(nolo*ice, copii "ai "ult sau "ai putin e&iciente ale acestora
,upa ce du/lurile sunt recuperate, sunt redate inapoi de&unctului, care isi trans&era si apoi isi "eta/olizeaza in&or"atiile
stocate la nivelul aurei e.terioare in Corpul du( 'idate de orice continut in&or"ational, du/lurile ra"an in prea<"a "or"intelor
+ ca un &el de &anto"e + si se desco"pun o data cu trupul, in ti"p
6ona de resedinta
6ona in care+si des&asoara activitatea entitatile u"ane te(nolo*izate se a&la destul de departe, in interiorul lu"ii eterice,
departe de toate celelalte zone locuite de alte entitati eterice
0entru a a<un*e acolo, in cadrul turului de in&or"are, insotit de Calauza +Calauza este In*erul =a/riel + Eu*en a tre/uit sa se
deplaseze cu o viteza &oarte "are ,e &apt, el a &ost pur si si"plu luat de "ana si purtat cu "are viteza in zona de resedinta a
entitatilor u"ane te(nolo*izate Este evident ca, in lu"ea "ateriala, clarvazatorul nu se "isca de pe locul pe care sta Nu el
stra/ate lu"ile, ci lu"ile vin spre el
)enzatia -vizitatorului- clarvazator este ca, incepand de la un "o"ent dat, se deplaseaza cu viteza &antastica Treptat, in <urul
lui, ve*etatia lu"ii eterice dispare incetul cu incetul, ca si cu" ar parcur*e un tinut arid, iar "ediul + cerul si pa"antul lu"ii
eterice + capata culori inc(ise
Cerul are nuante din ce in ce "ai inc(ise, iar norii sunt situati &oarte sus, par ca se prelun*esc la in&init, se"n ca lu"ea eterica
nu este s&erica In norii inc(isi, ase"anatori cu norii cu"ulus, au loc neincetat descarcari electrice &oarte puternice, un &el de
&ul*ere stralucitoare, "ulticolore, in care are loc o eli/erare i"ensa de ener*ie
0a"antul eteric are aspectul /izar al unor con*lo"erate solide, uneori c(iar lic(ide, de ele"ente "inerale ase"anatoare
dia"antului, &oarte stralucitoare, aproape translucide Interesant este si &aptul ca nu se vad spiritele naturii, care i"panzesc de
re*ula lu"ea eterica !ndeva, departe, se vad -"ar*inile- lu"ii
0e "asura ce te apropii de zona oa"enilor te(nolo*izati + situata c(iar la capatul lu"ii eterice + clarvazatorul percepe o
senzatie intensa de caldura C(a2ra "ulad(ara se activeaza &oarte puternic si straluceste in culori "ulticolore, + pro/a/il, se
apropie de ceva cu care vi/reaza sincron &oarte intens C(a2ra "anipura radiaza si ea &oarte puternic, ca" la doua lun*i"i de
pal"a in a&ara trupului Mulad(ara este c(a2ra responsa/ila cu instinctele pri"are + instinctul conservarii &izice si a luptei pentru
supravietuire +, este deci evident ca resedinta oa"enilor te(nolo*izati are la /aza caracleristicile acestor instincte
0retutindeni, in aceasta lu"e se aud "inunate acorduri "uzicale, "ii de voci si de ecouri care rever/ereaza neincetat
Multe dintre aceste acorduri "uzicale, cantate pe "ii de voci, sea"ana cu uitatele "elodii ale celtilor sau cu ru*aciunile
"ur"urate in "osc(eile ara/e
6ona oa"enilor te(nolo*izati are "ai "ulte intrari )pre deose/ire de lu"ea eterica propriu+zisa, unde nu e.ista noapte sau
zi, ci e.ista nu"ai o lu"ina di&uza, care nu pare sa e"ane de la o sursa anu"e, in lu"ea oa"enilor te(nolo*izati e.ista
alternanta noapteOzi, desi )oarele nu este vizi/il Noaptea se pot vedea "ilioane de stele stralucitoare, de di&erite culori # rosii,
al/e si al/astre !ndeva, departe, in inaltul cerului se vad doua planete distincte, una care pare "ai "are, cealalta ceva "ai "ica,
care sunt incon<urate de inele precu" )aturn
Este di&icil de a sti ce se inta"pla in zona oa"enilor te(nolo*izati, si"pla o/servatie a unui clarvazator este totusi
insu&icienta pentru a a&ir"a ceva cu certitudine In esenta, entitati u"ane te(nolo*izate traiesc intr+un &el de orase, in <urul carora
nu e.ista ve*etatia lu.urianta ce caracterizeaza lu"ea eterica )e pot o/serva cladiri i"ense, le*ate intre ele printr+un &el de
poduri
In interiorul acestor cladiri i"ense e.ista sali+la/oratoare &oarte spatiose, unde se a&la un &el de /azine circulare In /azine se
poate o/serva un &el de &luid colorat In aceste /azine sunt crescute &or"e /ioeterice, care au aspectul unor "ici /aloane Aceste
/aloane /ioeterice sunt lasate sa se dezvolte, sa creasca sau sa se "aturizeze o /una perioada de ti"p, &iind atent suprave*(eate
79
Ele sunt le*ale printr+un siste" co"plicat de tu/uri, cordoane sau electrozi la di&erite aparate Este *reu de apro.i"at la ce
servesc &iecare in parte
%a inceput, nu era prea clar pentru Eu*en daca acele /aloane sunt produse te(nolo*ice sau sunt intr+adevar entitati /ioeterice
arti&iciale !lterior, a aparut evident &aptul ca nevinovatele /alonase sunt cu adevarat entitati /ioeterice, care ur"eaza un proces
de crestere, un &el de clone construite dintr+un "aterial identic cu aura sau "ai precis cu su&letul o"ului
Aceste entitati /ioeterice dau i"presia ca sunt vii# ele pulseaza rit"ic, in culori stralucitoare Ca aspect si ca stralucire, ele au
la /aza ceva ce sea"ana cu o c(a2ra Tratate corespunzator, aceste &or"atiuni /ioeterice vii de &or"a s&erica, se dezvolta treptat,
devenind "ari si incapatoare
,upa ce sunt scoase din "arile sali+la/oratoare si aduse pe un &el de ra"pe de lansare, entitatile u"ane te(nolo*izate patrund
in interiorul lor si le &olosesc ca ve(icule de transport Cu a<utorul lor, dupa cu" se a&ir"a adeseori in planul eteric, entitatile
u"ane te(nolo*izate sunt capa/ile sa se deplaseze "ai repede decat viteza lu"inii Crede" ca aici rezida "arele "ister al
deplasarilor O6N+urilor, care s&ideaza le*ile &izicii
,ar cel "ai teri/il lucru se produce in "o"entul in care intele*i ce sunt de &apt aceste &or"atiuni /ioeterice s&erice Ele nu
sunt altceva decat du/lurile aurice u"ane, capturate de entitati u"ane te(nolo*izate ,u/lurile aurice u"ane capturateO &urate de
la de&uncti sunt duse in "arile la/oratoare, din orasele lor din lu"ea eterica, si studiate in pro&unzi"e Aparatele z/uratoare
-neidenti&icate-+ atat de "ediatizate in ziua de astazi +, in care se deplaseaza entitatile u"ane te(nolo*izate, sunt &or"ate din
su/stanta aurica u"ana, du/lurile aurice servind ca "aterie /ruta
Aceste ve(icule sunt se"ivii si se"iconstiente Ele pastreaza un &el de constienta, "ai precis de se"iconstienta di&uza, pe
care o are orice corp eteric u"an Aceste ve(icule vii pot &i "anevrate &oarte usor, nu"ai prin puterea "entalului conductorului
ve(iculului ,u/lul eteric, se stie, poate &i in&uentat usor de *andirea u"ana
Ordinea &ireasca a lu"ii, Ordinea cos"ica divina, presupune ca puterile + z/orul, deplasarea rapida, "anuirea unor &orte
i"ense + sa &ie o/tinute de oa"eni nu"ai in ur"a elevarii spirituale, a -urcusului- evolutiv pe scara vietii Entitatile u"ane
te(nolo*izate incearca sa aceeada la ast&el de capacitati prin inter"ediul unor o/iecte realizate te(nolo*ic, ceea ce insea"na ca
ocolesc "ersul &iresc al lu"ii si Ordinea creatiei, ca nesocotesc 0lanul lui ,u"nezeu, si ca incearca sa a<un*a la var& sarind
peste etapele &iresti
0uterile sunt, prin natura lucrurilor, atri/ute ale spiritului pur Ele vin de la cei care le "ani&esta la scara "are in cos"os #
Iera(ia 0uterilor Cos"ice, Fiii Flacarii Treptat, pe "asura evolutiei nor"ale, oa"enii vor urca treapta cu treapta si se vor putea
"ani&esta plenar, potrivit planului cos"ic, &ara a avea nevoie de a "ai apela la ast&el de su/ter&u*ii te(nolo*izate
)e spune ca e.ista doua linii evolutive distincte # linia cunoasterii si linia &iintei Oa"enii din lu"ea terestra cred, in
i*noranta lor, ca linia cunoasterii este cea "ai potrivita pentru a evolua Cunoasterea lu"ii i"plica, cu" este si &iresc, stapanirea
lu"ii Oa"enii din ziua de astazi sunt de parere ca stiinta sau cunoasterea + sau cel putin un anu"it tip de cunoastere + este cea
care poate aduce /unastarea si &ericirea, uitand cu desavarsire cu nu linia cunoasterii este pri"ordiala, ci linia &iintei
%inia &iintei i"plica trans&or"area interioara "orala, "entala, a&ectiva si volitiva, &ara de care cunoasterea poate de*enera in
&orta necontrolata Cunoasterea, lipsita de o trans&or"are interioara a propriei &iinte duce la distru*ere, iar acest &apt a &ost de
"ult prea "ulte ori dovedit de istorie
%inia &iintei este in &ond resortul interior dupa care se *(ideaza u"anitatea Nu are prea "are i"portanta daca o"ul dispune
de te(nolo*ie avansata, daca poseda "asini &oarte rapide, calculatoare per&or"ante si te(nolo*ie de var&, daca in interior
spiritualitatea este la un nivel in&erior
,aca spiritualitatea nu este la &el de "are precu" cunoasterea, atunci te(nolo*ia nu va &i pusa in slu</a o"ului si a
u"anitatii, ci in slu</a aservirii altora si a cuceririi puterii prin care o"ul asupreste, distru*e si &ace rau )tiinta &ara spiritualitate
nu este ni"ic, dupa cu" cunoasterea lipsita de &iinta poate deveni "ale&ica
,ar, dupa cu" se vede, nu nu"ai savantii lu"ii noastre coc(eteaza -in or/- cu puterile naturii si cu "anipularea ener*iilor
&unda"entale ale cos"osului + dorind sa stapaneasca natura si sa se inalte pe linia cunosterii, uitand cu desavarsire de linia
&iintei +, ci si savantii %u"ii eterice Aproape ca nu sti" cine pe cine a i"itat in aceasta *oana ne/uneasca dupa cunostere si
te(nolo*ieL )avantii acestei lu"i sau savantii lu"ii eterice 3
Intre/area este, desi*ur, &or"ala, iar raspunsul este "ai "ult decat evident Ni"eni nu poate sti cu e.actitate cate dintre
descoperirile *eniale ale stiintei "oderne apartin, cu adevarat e&ortului creator direct al savantilor din ziua de astazi si cate
apartin trans&erului de in&or"atii dintre palierele cos"ice eteric si &izic
O/iectele z/uratoare DneEidenti&icate
O/iectele z/uratoare + cele denu"ite astazi O6N+uri + sunt ve(icule eterice de &or"e diverse, transparente, care, spre
deose/ire de navele terestre, par vii si inteli*ente O/iectele z/uratoare ale oa"enilor te(nolo*izati sunt construite in la/oratoare
*i*antice, lu"inate stralucitor
%a/oratoarele par a &i construite dintr+o &or"a de ener*ie ciudata, se"i&luida, ase"anatoare apei In interiorul acestor
la/oratoare i"ense, nenu"arati savanti ai lu"ii eterice lucreaza la un &el de panouri de co"anda, con&ectionate din aceeasi
su/stanta stranie, ase"anatoare apei, de culoare al/astru "arin, al/astru desc(is sau verde
In spatele sau "ai precis in interiorul acestor panouri de co"anda se a&la ceva ce sea"ana cu turturii de *(eata sau cu
stalactilele din lu"ea terestra, de di&erite &or"e, culori si "ari"i Atunci cand vor sa atin*a acesti turturi, savantii isi cu&unda
"ainile in interiorul panourilor con&ectionate din "isteriosul &luid ase"anator apei Cind isi cu&unda "ainile in panouri, &luidul
ase"anator apei &ace valuri la &el cu" se inta"pla in lu"ea terestra daca introduci "ana intr+un vas cu apa
)tupe&iant este &aptul ca, introducand "ana prin acele panouri se"i&luide, savantii nu se uda In "o"entul in care sunt atinsi,
turturii &or"ati din cristale incep sa pulseze si sa e"ita "irosuri in"ires"ate si sunete cristaline de tonalitati di&erite, inalte,
"edii sau <oase
7;
In aceste la/oratoare e.ista "ii si "ii de recipiente de di&erite &or"e si "ari"i, con&ectionate din acelasi &luid "isterios ,e
"ulte ori, recipientele par a &i con&ectionate din ele"ente naturale, precu" apa, &oc, pa"ant, a/ur, &u"
Interiorul recipientelor este /razdat neincetat de stralucirea incandescenta a unor &ul*ere plas"alice In interiorul
recipientelor, lucru de "irare, caci i"a*inea sea"ana "ai "ult cu &il"ele )F de duzina, sunt introduse or*ane sau parti ale unor
aure de trupuri o"enesti, care au apartinut unor oa"eni sau c(iar care au apartinut unor spirite ale naturii
Toate recipientele sunt interconectate, prin inter"ediul unor &urtunase sau ca/luri transparente, la un &el de /aterie+dina" si
la alte recipiente "ari, un &el de rezervoare sau /azine, pline oc(i cu o su/stanta sau un &luid vascos, "ulticolor
>ateria dina" &urnizeaza ener*ia necesara care pune in &unctiune intre*ul siste" %ic(idul din /azine este po"pat in
recipientele in care se a&la &ra*"entele de aura ale unor trupuri o"enesti Interesant este insa &aptul ca, in acele &ra*"ente de
aura u"ana c(a2rete sunt in activitate, "entinute pro/a/il arti&icial cu a<utorul lic(idului care se scur*e din /azine
0ractic, din aceste &ra*"ente de aure u"ana, precu" si din c(a2rele o"enesti adiacente, se construiesc, in ur"a unui proces
te(nolo*ic la/orios, pretentios si so&isticat, navele cu a<utorul carora se deplaseaza entitatile te(nolo*izate
Intr+un cuvant, se poate spune ca o/iectele z/uratoare ale oa"enilor te(nolo*izati sunt construite din &ra*"ente o"enesti, din
du/luri aurice u"ane, care inca poseda c(a2rele in activitate C(a2rele du/lurilor aurice u"ane sunt in stare de &unctionare, la
&el cu" aratau in "o"entul in care au &ost &urate de la oa"eni
Cele "ai des utilizate o/iecte z/uratoare sunt un &el de nave in &or"a de lacri"a Aceste nave par a &i &oarte inteli*ente Ele
poseda o &or"a de constienta si de si"tire )i, nici nu este de "irare din "o"ent ce sunt realizate din du/luri u"ane care inca au
c(a2rele in activitate O/iectele z/uratoare ale entitatilor u"ane te(nolo*izate &unctioneaza ca niste du/luri aurice u"ane
I"/unatatite si adaptate, avand la /aza insusirile si caracteristicile c(a2relor, o/iectele z/uratoare capata caracteristici
deose/ite
O/iectele z/uratoare sunt de "ari"i di&erite, in ele putand intra le<er doua sau trei entitati u"ane Entitatile u"ane
te(nolo*izate conduc o/iectele z/uratoare cu a<utorul unor panouri intrucatva ase"anatoare panourilor de co"anda din "arile
la/oratoare
Atunci cand se deplaseaza, o/iectele z/uratoare pot scoate un &el de sunete + ceva ase"anator ultrasunetelor+ care pot
distru*e orice o/iect a&lat in apropierea lor In &unctie de "odul in care sunt ec(ipate, navele pot arunca &ascicule stralucitoare,
ca de laser, care au acelasi e&ect
In *eneral, vazuta de aproape, o ast&el de nava are "ai "ulte ele"ente co"ponente In partea din &ata a navei se a&la panoul
de co"anda dreptun*(iular, in interiorul caruia se *asesc "ai "ulte cristale de &or"a unor turturi In &ata panoului sta entitatea
care conduce nava In spatele navei se *aseste sursa de ener*ie, care este identica cu o c(a2ra o"eneasca Ceea ce este cu
adevarat straniu pentru un o", este &aptul ca, atunci cand patrunde in nava, are senzatia ca spatiul se dilata ,esi, privita de
a&ara, nava pare sa ai/a di"ensiuni "odeste, atunci cand patrunde inauntru, o"ul are senzatia ca patrunde intr+un spatiu i"ens,
ca si cu" ar patrunde in interiorul vast al unei catedrale
In "o"entul in care se pune nava in &unctiune, de la sursa de ener*ic situata la coada navei porneste un i"puls ener*etic care
se trans"ite instantaneu la celelalte c(a2re situate in di&erite parti ale navei C(a2rele navei incep sa se roteasca si sa pulseze cu
o viteza e.tre" de "are I"ediat, dupa punerea in &unctiune, entitatea care piloteaza nava se ar"onizeaza auric+ener*etic cu
ve(iculul z/urator
)ursa de ener*ie cu care &unctioneaza aceste nave este de natura u"ana, /ioeterica Este vor/a despre transpunerea
&unctionalitatii aurice u"ane la un "i<loc te(nolo*ic Toate c(a2rele unei nave sunt le*ate atat intre ele, cat si cu entitatea u"ana
care conduce nava, &or"and un &el de entitate te(nolo*ica /ioeterica co"ple.a
Navele se co"porta ca si cu" ar avea *andire si si"tire 0rivite de la distanta, navele apar ca niste *lo/uri stralucitoare care
e"it inter"itent lu"ina E.ista nave de aparare, de atac si de transport
In a&ara ve(iculelor de deplasare rapida + vestitele O6N+uri pe care unii dintre noi, pa"antenii le iu/i" &oarte "ult + entitatile
u"ane te(nolo*izate au o *a"a &oarte diversa de -produse- de acelasi cali/ru
E.ista ast&el destul de "ulte tipuri din ceea ce s+ar putea nu"i aparatura individuala intre/uintata in di&erite scopuri +
aparatura "ontata pe un &el de /ratari sau coliere +, ar"e dintre cele "ai diverse si "ai "ulte tipuri de aparatura de deplasare
individuala rapida
>ratarile sau colierele sunt acele podoa/e sau o/iecte de &olosinta personala, pe care entitati u"ane te(nolo*izate le poarta in
anu"ite zone ale trupului # la inc(eieturile "ainilor, la *leznele picioarelor, la *at, la "i<loc + ca un &el de centuri +, sau in <urul
capului
,upa cu" lesne se poate re"arca, aceste o/iecte, care cu *reu ar putea &i incluse in cate*oria podoa/elor, sunt dispuse c(iar
in zonele in care se a&la principalele c(a2re ale corpului Toate aceste podoa/e sunt a"pli&icatoare &oarte puternice ale ener*iilor
e"ise de c(a2re
>ratarile pentru deplasare se atasaza la "aini si la picioare, in dreptul c(a2relor corespunzatoare Cu aceste /ratari, entitatile
te(nolo*izate se deplaseaza e.tre" de repede, dar nu la &el de repede ca Entitatile an*elice ,e la departare, aceste /ratari apar
ca niste &ul*ere *lo/ulare, care pulseaza in culori "ulticolore
E.ista insa si coliere ce se pun la *at, in dreptul c(a2rei vis(uddi Aceste coliere, atunci cand sunt activate, e"it o lu"ina
al/astra )e pare ca, cu a<utorul lor, cel ce le &oloseste se poale "aterializa si de"aterializa Deste vor/a despre "aterializari,
re"aterializari si de"aterializari eterice si nu "aterialeE dupa dorinta, procedeu a/solut necesar in durele con&runtari ce se
des&asoara la nivelul lu"ii eterice
Colierele care se pun in dreptul a<nei c(a2ra e"it o lu"ina al/urie care raneste oc(ii Cu a<utorul acestor coliere, devenite
ar"e reduta/ile si periculoase, entitatea te(nolo*izata poate distru*e o/iecte sau c(iar &iinte cu a<utorul *andirii >ucatile de
roca, de "etal sau c(iar lic(idele se trans&or"a in pra& la contactul cu &luidul e"is de aceste coliere, care trans&or"a *andirea in
ener*ie distru*atoare Centurile care se aplica peste "i<loc, undeva in dreptul c(a2rei "anipura, sunt &olosite "ai ales pentru
revitalizare ener*etica
>ratarile, colierele, centurile nu au aplica/ilitate nu"ai in cazul indivizilor, ci si in cazul *rupurilor de persoane Ele au
80
aplica/ilitate "ai ales atunci cand, in &or"e si de "ari"i di&erite, sunt atasate O/iectelor z/uratoare cu a<utorul carora circula
entitatile u"ane te(nolo*izate
)e"izeii
In lu"ea entitatilor u"ane te(nolo*izate e.ista "ai "ulte cate*orii de entitati u"ane, se"iu"ane sau nonu"ane Cele "ai
i"portante entitati nonu"ane care e.ista in aceasta lu"e sunt cele denu"ite -Cei 'ec(i- sau -)tralucitorii- ,e &apt, cei din
ierar(ia in*ereasca le nu"esc Cei 'ec(i, spiritele naturii le denu"esc )tralucitorii, iar entitatile u"ane te(nolo*izate insisi le
denu"esc )e"izei
)piritele naturii spun despre aceaste entitati ca au patruns in lu"ea eterica cu &oarte "ult ti"p in ur"a -pentru a cauta uitare
si liniste-, intr+o epoca *reu de deter"inat cu precizie, dupa ce a avut loc "arele raz/oi ce a dus la caderea celor trei Re*ate Cei
'ec(i au &ost adusi de 6eii alaturi de care luptasera pana atunci
Eveni"entele povestite de spiritele naturii sea"ana cu vec(ile "ituri *recesti Ast&el, poetul *rec 4esiod, a"intea in scrierile
sale despre caderea rasei de aur in ur"a unui "are raz/oi In Nopti si 6ile, 4esiod a&ir"a ca rasa de aur a &ost trans"utata intr+o
lu"e paradisiaca, in Ca"piile prea&ericitilor, situata undeva la capatul pa"antului Aceleasi eveni"ente sunt re&lectate in "ulte
alte "ituri ale u"anitatii
Cei 'ec(i, spre deose/ire de entitatile luci&erice, au oc(i nor"ali, cu iris la &el ca si oa"enii Ca in&atisare, Cei 'ec(i poarta
o ro/a lun*a, violeta, /rodata cu &ir de aur, iar in picioare sunt incaltati in sandale de culoare violeta, ase"anatoare cu cele ale
ro"anilor Cu" culoarea violeta pare sa &ie se"nul lor distinctiv, reprezentand pro/a/il nivelul lor evolutiv, Cei vec(i poarta pe
de*ete inele din aur "asiv in "i<locul caroara se a&la spledide pietre pretioase de culoare violeta 0e cap poarta coroane din aur
"asiv, &oarte ase"anatoare ca &or"a cu coroanele purtate candva de do"nitorii ro"ani In <urul capului, se poate o/serva un
ni"/ auriu stralucitor, &oarte "are, iar in "ana poarta un sceptru stralucitor, din aur, in var&ul caruia se a&la o piatra pretioasa,
desi*ur de culoare violeta
%ocuintele Celor vec(i din lu"ea eterica arata ca niste se"is&ere lu"inoase, &acute parca dintr+o lu"ina "ata, al/icioasa,
care pulseaza rit"ic Cei 'ec(i apar de "ulte ori in pu/lic, in cadrul unor sar/atori, si vor/esc "ulti"ii entitatilor u"ane
te(nolo*izate %a aceste sar/atori pu/lice, locuitorii oraselor eterice se aduna pe un &el de platou de culoare rosie aprinsa, din
care ies a/uri,
!nul dintre Cei vec(i, caruia i se spune Ariel, un persona< i"portant, are parul lun* si /o*at, de culoare al/+stralucitor, iar
oc(ii ii sunt desc(isi la culoare 0oarta aceeasi ro/a lun*a, violeta, aceeasi coroana de aur pe cap si acelasi sceptru ca si ceilalti
In <urul capului are un ni"/ auriu stralucitor Aura sa straluceste puternic, pulsand succesiv in "ai "ulte culori# rosu, *al/en,
verde, al/astru, auriu si al/
O alta entitate, al carui nu"e, 0ro"eu + nu"e apropiat &onetic de nu"ele se"izeului *rec 0ro"eteu + poarta o ro/a ar*intie,
/rodata cu *al/en, iar in picioare poarta sandale al/e, ase"anatoare cu sandalele vec(ilor *reci si ro"ani 0e cap poarta o
diade"a din ar*int, iar in dreptul &runtii poarta o piatra pretioasa de culoare al/a )i el are parul al/ si lun*, iar oc(ii ii are
desc(isi la culoare
O alta cate*orie i"portanta de entitati care se *asesc in aceasta lu"e, sunt cei pe care entitatile u"ane te(nolo*izate ii
nu"esc Invatatorii
In ti"purile indepartate, cand s+au "ani&estat la supra&ata pa"antului, in lu"ea oa"enilor, Invatatorii erau un &el de
"ediatori intre 6ei si oa"eni In acea perioada indepartata de ti"p, in care pe pa"ant e.istau cele Trei Re*ate, invatatorii
i"er"ediau intre 6ei si oa"enii
Invatatorii sunt &oarte intelepti # ei cunosc tot ce poate &i nu"ita stiinta si intelepciune Ca in&atisare, au parul ne*ru ca pana
cor/ului sau c(iar al/, lun*, prins intr+un coc sau in cozi Au oc(ii nor"ali, desc(isi la culoare, iar pe &runte poarta diade"e Nu
au insa nici un &el de piatra prinsa in diade"a Invatatorii sunt i"/racati si"plu si so/ru, in ro/e inc(ise la culoare, iar in
picioare poarta sandale ne*re
Invatatorii poseda puteri psi(ice teri/ile, puteri considerate c(iar si de ceilalti locuitori ai lu"ii eterice drept -paranor"ale-
Asa cu" oa"enii din lu"ea &izica considera -paranor"al- ceea ce depaseste capacitatile lor naturale, la &el si entitatile u"ane
te(nolo*izate de rand considera drept -paranor"ale- puterile invatatorilor
Este de presupus ca Invatatorii poseda anu"ite puteri spirituale, di&erite in esenta de puterile psi(ice zise -paranor"ale-,
puteri care sea"ana "ai de*ra/a cu sidd(isurile yo*(inilor ,espre invatatori, In*erul =a/riel spune ca au o putere atat de "are,
incat sunt capa/ili sa se a"estece in Ordinea cos"ica si sa patrunda in lu"ea oa"enilor, incurcand de "ulte ori planurile
cerestri, care se &ac cu privire la "ersul eveni"entelor In*erul =a/riel "ai a&ir"a ca invatatorii pot specula tendinta unor
oa"eni spre i"/o*atire si putere, o&erindu+le ceea ce doresc, desi*ur, in sc(i"/ul unui anu"it pret
O alta cate*orie de entitati este cea denu"ita Constructorii Acestia sunt oa"enii de stiinta ai lu"ii oa"enilor te(nolo*izati
Ei sunt oa"eni o/isnuiti din rasa noastra, aparuta dupa 0otop Multi dintre ei au trait in lu"ea oa"enilor si, datorita optiunii
personale, nu au ur"at traseul &iresc al celor ce trec 0ra*ul Mortii, si care "er* in %u"ea astrala, ra"anand in aceasta re*iune a
lu"ii eterice
Costructorii sunt i"/racati in &unctie de optiunea lor personala Ei "uncesc continuu pentru a per&ectiona stiinta si te(nolo*ia
acestei lu"i )e pare ca, initial, au &ost -scoliti- de catre invatatori Oricu", ei pot "anipula ener*ia si su/stanta lu"ii eterice,
precu" se <oaca copiii in nisip in lu"ea noastra Ei pot controla si "anipula dupa /unul plac ele"entele naturii si ener*iile
speci&ice lu"ii eterice
Constructorii -poruncesc- ele"entelor naturale + apei sau &ocului + sa se co"/ine ,in ele"entele si ener*iile naturii eterice,
ei creeaza constructii de toate tipurile E.ista in aceasta lu"e constructii *randioase din apa sau din &oc, lucruri desi*ur *reu de
crezut pentru orice "inte o"eneasca
,e &apt, Constructorii, incearca sa i"ite creatiile Izvorului de lu"ina + 4A!TI +, dar creatiile lor nu pot avea stralucirea si
81
per&ectiunea creatiilor celei "ai inalte Entitati a cos"osului nostru
Cu" stau &oarte prost la capitolul surse de ener*ie, Constructorii, "ai precis a<utoarele lor care reprezinta -/ratul inar"at- al
stiintei oa"enilor te(nolo*izati + &ura sursele de ener*ie c(iar de la oa"eni
Capitolul 7
0A%IN=ENE6IA OM!%!I IN TERRA A!RICA
1!lti"a -noutate- a creatiei
In lu"ea eterica se a&ir"a ca o"ul este ulti"a creatie a lui ,u"nezeu in %u"ea "ani&estata, ulti"a atat ca succesiune, cat si
ca potential Alunci cand o"ul va atin*e desavarsirea, va poseda sapte c(a2re activate, devenind cel "ai co"plet ele"ent
constient al cos"osului
Intr+un &el, o"ul desavarsit, -indu"nezeit- cu" spun crestinii, va deveni, un ele"ent nou in cos"os, depasindu+i intr+un
anu"it sens pe toti ceilalti ,eoca"data, o"ul incarnat nu se poate "ani&esta constient decat in lu"ea "ateriala
In viitor, o"ul va &i sin*urul ele"ent constient creat de ,u"nezeu, si va poseda sapte c(a2re in activitate Entitatile in*eresti
poseda astazi patru c(a2re activate, ceea ce le per"ite sa se "ani&este + si aici reda" e.act e.presia &olosita in lu"ea eterica +
-in patru lu"i, in patru locuri, in patru ti"puri si in patru perioade si"ultan-
)e "ai a&ir"a ca %u. era sin*ura entitate care avea cinci c(a2re activate, ceea ce insea"na ca putea &i si"ultan in -cinci
locuri, cinci lu"i, in cinci ti"puri si in cinci perioade- %u. se putea "ani&esta initial in cinci lu"i, ceea ce inse"na ca putea lua
contact direct cu 4A!TI in orice "o"ent ,upa cadere, i+a &ost luata aceasta putere, iar le*aturile sale cu cel 0reainalt s+au
intrerupt Actual"ente, doar Iisus 4ristos poate sa se "ani&este si"ultan in -sapte locuri, sapte perioade, sapte ti"puri-
In lu"ea eterica se spune ca, -atunci cand a &ost construit o"ul, iar o parte din entitatile din re*nurile superioare care au
vazut capacitatile pe care le va atin*e in "o"entul in care va deveni desavarsit, intele*and i"plicit ca vor &i depasite ca putere,
s+au i"potrivit dorintei lui 4A!TI, Marea Fiinta de %u"ina, Conducatorul acestei lu"i-, considerand ca li s+a &acut o
nedreptate In acel "o"ent s+a pornit -"area s&ada intre Fiii Flacarii-
O parte dintre Fiii Flacarii + aceasta este denu"irea acordata Entitatilor in*eresti de catre spiritele naturii + s+au opus acestui
proiect, iar o alta parte s+a supus vointei lui 4A!TI, ,o"nul acestei lu"i Ast&el, a avut loc -"area ruptura-, ceea ce in
crestinis" poarta nu"ele de -caderea In*erilorOEonilor-
In*erii care s+au supus vointei lui 4A!TI sunt nu"iti E"ine", adica Cei drepti, iar care nu s+au supus vointei lui 4A!TI
sunt nu"iti ,ree, adica -Cei rupti, cei pe care ii nu"i" luci&erici
0ri"ul o" -pro*ra"at- sa atin*a desavarsirea si sa atin*a per&or"anta de a se "ani&esta si"ultan in -sase locuri, sase
perioade si sase ti"puri-, adica sa ai/a activate sase c(a2re, a &ost -Cel Al/-, Ada", denu"it )antia in lu"ea eterica ,ar, ispitit
prin Eva de catre entitatile ,ree + Cei rupti + pe care le vo" denu"i "ai departe ca &iind ele"ente luci&erice + Ada" nu a reusit
sa acceada la aceasta per&or"anta
-)u&letul lui )antia a "urit ti"puriu-, spun spiritele naturii, ast&el incat, la &el ca si 0rotoparintele Ada", u"anitatea a cazut
in pacat Aceasta nereusita a lui Ada" constituie pacatul ori*inar, datorita caruia, actual"ente, intrea*a u"anitate se a&la pe
dru"ul pe care se a&la ,atorita nereusitei lui Ada" + Ada" a &ost pacalit prin soata sa de insusi %uci&er "eta"or&ozat in sarpe +
a tre/uit sa apara Cineva care sa devina noul Ada" si sa rascu"pere pacatul ori*inar, laolalta cu pacatele oa"enilor Noul Ada"
este Iisus 4ristos, sin*ura Entitate capa/ila sa se "ani&este -in sapte locuri, sapte ti"puri si sapte perioade-
In lu"ea eterica se a&ir"a ca o"ul este sin*ura entitate din cos"os care, prin inter"ediul c(a2rei ini"ii, poate accede la
senti"entul de iu/ire ,i"ensiunea iu/irii ii apropie pe oa"eni in "od direct de Cel 0reainalt, aceasta di"ensiune lipsind
celorlalte Entitati In "o"entul in care oa"enii vor atin*e desavarsirea, vor &i in "od direct copiii Celui 0reainalt, 4A!TI
Aceste a&ir"atii ale entitatilor din lu"ea eterica lasa oarecu" sa se intelea*a &aptul ca ele"entul ontolo*ic caracteristic al
Fiilor Flacarii este senti"entul datoriei si al respectarii poruncilor Celui 0reainalt
Nu"ai ca, Cei rupti + ,ree +, entitatile luci&erice, nu poseda nici acest ulti" ele"ent, toc"ai datorita &aptului ca nu "ai
respecta poruncile Celui 0reainalt Ele practic nici nu intele* o"ul, nestiind pur si si"plu ce este iu/irea, iar actiunile si
in&luentele lor in lu"ea oa"enilor sunt "otivate doar de ele"entul pe care+l stapanesc# intelectul pur, sec, &ara nici un &el de alta
"otivatie
Entitatile luci&erice sunt ui"ite cand intalnesc in lu"ea oa"enilor co"porta"entul u"an ce are la /aza iu/irea, "ila,
co"pasiune Ele par sa nu intelea*a nici "ulte dintre eveni"entele ce se petrec in lu"ea oa"enilor, in care rasul, /ucuria,
plansul, tristetea si, /ineinteles, cele "otivate de iu/ire, deter"ina actiunile oa"enilor
Este &oarte interesant de re"arcat in trecere ca, co"porta"entul speci&ic entitatilor luci&erice, deter"inat de necunoasterea
iu/irii, se ase"ana &oarte "ult cu co"porta"enul "ultor oa"eni de stiinta, i"plicit cu "odul *eneral de a/ordare a vietii de
catre stiinta "oderna, pentru care doar le*ile *enerale ale ratiunii pure si ale intelectualitatii par sa &ie &aruri calauzitoare si
puncte de reper
O"ul, ca "icrocos"os, este &or"at din toate ele"entele cos"ice# din ele"entele caracteristice ale "ateriei, din ele"entele
caracteristice ale spiritelor naturii, din ele"entele ve*etalelor, ani"alelor, adica ale spiritelor ce conduc re*nurile ve*etal si
ani"al, precu" si din ele"entele tuturor entitatilor an*elice
%a &el ca si entitatile an*elice, o"ul poseda incorporat in sine ele"entul divin, spiritul, el avand prin linia divina canalul de
le*atura direct cu Cel 0reainalt, 4A!TI Mai "ult decat atat, o"ul poseda in sine si principalele atri/ute si caracteristici ale
entitatilor luci&erice, ca si pe cele ale entitatilor s(aitanice, care reprezinta raul a/solut
2O"ul, eternul pelerin
82
%a e.tre"itatea sa, Terra aurica are doua 0orti principale prin care se poate intra si, respectiv, iesi Intrarea in universul
nostru, in aura terestra, se &ace intotdeuna prin 0oarta de intrare + Al&a
Aceasta 0oarta se &or"eaza instantaneu in orice punct al aurei terestre, in "o"entul in care apare necesitatea co"unicarii cu
e.teriorul In a&ara acestei porti "ai e.ista o 0oarta, 0oarta de iesire + O"e*a, prin care entitatile care au poposit o perioada "ai
lun*a sau "ai scurta in Terra aurica, pleaca spre alte zone ale cos"osului spiritual
0rin 0oarta de intrare Al&a patrund in Terra Aurica + spatiul auric terestru, care circu"scrie pa"antul "aterial pana la
<u"atatea distantei dintre %una si Marte + toate entitatile venite in vizita Nu este insa vor/a despre entitati e.traterestre in sensul
pale oastronauticii, ci despre spirite cos"ice, provenite &ie din lu"i departate, &ie din lu"i apropiate, circu"scrise in aura "ai
vasta a siste"ului nostru solar Tot prin 0oarta de intrare Al&a patrund spiritele o"enesti in "o"entul in care patrund pentru
pri"a oara in Terra aurica
In "o"entul in care spiritul o"ului patrunde pentru pri"a oara in Aura terestra a 0a"antului, intra prin 0oarta Al&a
,eoca"data nu se poate &ace nici un &el de speculatie asupra destinatiei de unde provine o"ul ca spirit Eu*en nu poate da nici
un &el de in&or"atie in acest sens
E.ista in lu"ea "ateriala opinii ale unor autori, care cred ca o"ul provine din ceea ce ei nu"esc )&era Creatiei, altii spun ca
o"ul vine din 0alierul spiritelor vir*ine, iar altii spun ca o"ul vine de pe alte planete sau din alte siste"e cos"ice Toate
entitatile consultate din %u"ea eterica considera ca este "ai /ine ca &iii &e"eii sa intelea*a "ai intai ce se inta"pla acasa la ei +
in Terra aurica + si a/ia dupa aceea, pot sa+si /ata capul cu pro/le"e care, oricu", ii depasesc
0oarta de intrare Al&a nu este o poarta in sensul strict al cuvantului, ci apare ca un &el de apa verde+al/astrie, care se &or"eaza
din ni"ic Intr+un anu"e &el ea este, oarecu", ase"anatoare cu 0oarta stelara din &il"ul )tar*ate
0entru noi este evident &aptul ca, productiile cine"ato*ra&ice, "uzicale sau literare nu creeaza ceva a/solut A de alt&el, ceva
a/solut ori*inal nu se poate crea 0roductiile artistice create de "intea o"ului nu &ac altceva decat sa reproduca ceea ce e.ista la
nivelul inconstientului colectiv sau al "entalului u"anitatii 0entru un o/servator atent, este destul de evident si &aptul ca, o"ul
incarnat in trupul "aterial cauta cu o/stinatie sa reproduca, potrivit "<loacelor sale speci&ice de "ani&estare artistica,
ar(etipurile si paradi*"ele cos"ice e.istente in palierele ortoe.istentiale superioare O"ul nu poate crea asa, din neant, datorita
unui talent de *eniu sau unei capacitati a/solut personale, cu" isi inc(ipuie "ulti dintre se"enii nostri O"ul nu &ace decat sa
reproduca intr+o "aniera personala, ori*inala, potrivit aptitudinilor su&letesti do/andite in "ilenii de evolutie, ceea ce
salasluieste in palierele ortoe.istentiale cos"ice Realitatile ortoe.istentiale cos"ice au &ost vazute de &iecare o" in parte, in
"o"entele in care o"ul se "ani&ersta ca spirit decorporat Aceste &apt este cunoscut de "ult ti"p si nu reprezinta c(iar o
noutate, din "o"ent ce insusi 0laton vor/ea candva despre conte"plarea Ideilor de catre spiritul o"ului, inaintea incarnarii in
lu"ea "ateriala
Atunci cand patrunde pe 0oarta de intrare Al&a, spiritul venit in lu"ea terestra, spiritul u"an -e.traterestru-, are senzatia ca
trece printr+un va*in Aceasta senzatie, spiritul o va repeta de "ulte ori in planul "aterial, la nastere, cand intr+adevar iese dintr+
un va*in la lu"ina zilei
In "o"entul in care spiritul o"ului patrunde prin 0oarta de intrare Al&a, atunci cand o -atin*e-, percepe o senzualitate
pro&unda, resi"te &e"initatea a/soluta care e.ista in starea sa cea "ai pura !n o/servator poate percepe -eternul &e"inin-
concretizat in su/stanta &luida al/astru+verzuie a 0ortii de intrare Nu e.ista ni"ic "asculin in aceasta poarta, totul este &e"inin
0oarta Al&a contine o senzualitate atat de adanca, incat o/servatorul are senzatia di&uza, dar patrunzatoare, ca toata
senzualitatea s+a concentrat intr+un sin*ur punct al cos"osului Este ca si cu", in acel punct al cos"osului, s+a concentrat
senzualitatea tuturor &e"eilor care au trait vreodata in lu"e, in trecut, prezent si viitor Totusi, este vor/a doar despre o esenta a
senzualitatii, care, ca atare, nu e.ista in lu"ea "ani&estata ,incolo de 0oarta de intrare se poate intrevedea o ne*ura
stralu"inata de &ul*ere, asa cu" nu se pot zari nicaieri in interiorul aurei terestre
%a li"ita Terrei aurica "ai e.ista o alta 0oarta, la &el de i"portanta, 0oarta de iesire O"e*a ,ar, precu" 0oarta de intrare
Al&a are concentrata in sine &e"initatea a/soluta, 0oarta de iesire O"e*a nu are ni"ic &e"inin, ci este per&ectiunea "asculina
)enzatia *enerata de 0oarta de iesire nu are ni"ic se.ual Ea se asea"ana "ai de*ra/a cu dra*ostea tatalui catre copil, cu
prietenia sau cu ca"araderia ,incolo de aceasta 0oarta, se poate re"arca un ocean intins de lu"ina si de culoare )piritul
o"enesc trece prin 0oarta de iesire, dupa ce si+a inc(eiat periplul prin aura pa"antului
I"ediat ce patrunde prin 0oarta Al&a in aura terestra, &iind insotita de un In*er insotitor, printr+o cere"onie, o"ul este
prezentat in &ata Izvorului de %u"ina, 4A!TI ,e ase"enea, la cere"onie participa Iisus 4ristos, ,o"nul su&letelor din Terra
aurica, precu" si Ar(an*(elul =a/riel
In cadrul acestui cere"onial de pri"ire, spiritului u"an i se con&era sau "ai precis i se construieste un corp du(, un
perispirit %a aceasta cere"onie iau parte, printre altii, trei inalti intrupatori si "ai "ulte spirite ale naturii Apoi, i"ediat, o"ul
este tri"is in lu"ea "ateriala la pri"a incarnare in lu"ea &izica
Aceasta pri"a incarnare va &i de &oarte scurta durata, rolul ei &iind "ai "ult acela de a lua contactul cu realitatea "ateriala a
planului &izic I"ediat dupa "oarte, "oarte ce are loc la scurt ti"p dupa "o"entul nasterii, aceasta noua &iinta o"eneasca este
tri"isa in lu"ea astrala, unde va astepta pana ce i se va pre*ati o noua incarnare
,upa zeci, poate sute de incarnari in lu"ea terestra, dupa o lun*a perioada petrecuta in Terra aurica, va veni ti"pul pentru ca
&iinta o"eneasca, cea care a patruns candva prin 0oarta Al&a, sa paraseasca lu"ea noastra
,upa ce isi va &i &acut circuitul evolutiv, in ur"a unei cere"onii petrecute pe nivelul al noualea, in &ata lui 4A!TI, a lui Iisus
4ristos si a In*erului =a/riel, spiritul se va eli/era de &or"a o"eneasca a corpului du( + perispiritul + si va parasi pentru
totdeauna Terra Aurica prin 0oarta O"e*a
E.ista si oa"eni care nu parasesc Terra aurica ,e re*ula, datorita unor le*i cos"ice, se paraseste Terra Aurica prin 0oarta
O"e*a in *rupuri de cel putin trei oa"eni
$)coala vietii# procesul evolutiv terestru
8$
In *eneral, procesul evolutiv al o"ului in aura pa"antului, co/orarea lui din inaltul cerului in lu"ea terestra, -caderea- cu" i
se spune, este e.plicat intr+un "od destul de a/stract in "ai toate scrierile aparuta pana acu" Mai toate scrierile ezoterice
-clasice- e.plica destul de *eneral si de a/stract "odul in care se prezinta spiritul la incarnare, dar nu descriu in detaliu procesul
co"ple. care are loc in acele "o"ente In cele ce ur"eaza vo" incerca sa reda", cat "ai &idel, procesul concret al
palin*eneziei o"ului in Terra aurica asa cu" poate &i vazut de un clarvazator
)piritul o"enesc venit la scoala vietii, care /ate la 0oarta de intrare Al&a a siste"ului auric terestru, este adus de inalte
Entitati cos"ice, precu" un elev este adus de "ana de parinti la portile unei scoli )piritul u"an care vine in aura pa"antului
este oarecu" inconstient El este pur, pri"ordial, ne"urdarit de pacat, intrucatva, el se asea"ana Creatorului, este esenta din
esenta )a, -trup- din trupul )au, carne din carnea )a Este aido"a Celui care l+a creat
%a &el ca intr+o scoala din lu"ea noastra + sau asa cu" ar tre/ui sa se petreaca in scolile din lu"ea terestra, la sosirea in
-)coala- evolutiva a Tercei aurica, spiritul o"enesc se in&atiseaza inaintea -,irectorului )colii-, si nu in &ata unei secretare sau
&e"ei responsa/ile cu curatenia *enerala Iar la nivelul aurei terestre, -*azda- noastra, a tuturor, este 4A!TI
Conducatorul supre" al universului, i"plicit al Terrei aurica, este 4A!TI ,u"nezeu+Tatal 4A!TI este "ani&estarea in
&or"a u"anoida a lui I)), ,!MNE6E! NEMANIFE)TAT
4A!TI, la nivelul Terrei aurica se "ani&esta ca TRINITATE Dpentru crestini, )FANTA TREIMEE # TATA% Dcare este
4A!TI insusiE, FI!% DII)!) 4RI)TO), denu"it )4ONA in lu"ea etericaE si )FANT!% ,!4
II)!) 4RI)TO), Fiul lui ,u"nezeu, este "ani&estarea directa a lui 4A!TI in Terra aurica ,e ase"enea, )FANT!% ,!4,
este "ani&estarea directa a lui 4A!TI
,ar, Terra aurica are si o conducere, a" putea sa o nu"i" -ad"inistrativa-, &or"ata din Ierar(ia Fiilor %u"inii, al carui
conducator este IN=ER!% =A>RIE% In*erul =a/riel este conducatorul tuturor entitatilor din Terra aurica, &ie acestia in*eri
din Ierar(ia Fiilor %u"inii, spirite ale naturii sau oa"eni
,upa ce este prezentat lui 4A!TI si lui II)!) 4RI)TO), spiritele u"ane sunt preluate de Ar(an*(elul =a/riel, -,irectorul
e.ecutiv- al scolii vietii in Terra aurica ,e &apt, procesul evolutiv al tuturor oa"enilor in Terra aurica este coordonat si condus
atat de Ar(an*(elul =a/riel cat si de Iisus 4ristos, Fiul lui ,u"nezeu, ,o"nul tuturor su&letelor u"ane din Terra aurica
For"a in care se prezinta spiritul u"an prin 0oarta de intrare Al&a in aura terestra este ovoidala Aceeasi &or"a o are si in
"o"entul in care paraseste aura terestra si pleaca prin 0oarta de iesire O"e*a Ca &or"a vizi/ila atat in planurile spirituale, cat
si in lu"ea "ateriala, &or"a spiritului o"enesc nu se "odi&ica niciodata %a o"ul incarnat in "aterie, spiritul este centrat in
"i<locul pieptului, undeva in zona in care se a&la ana(ata c(a2ra
In acord cu ,o"nul su&letelor, Iisus 4ristos, In*erul =a/riel sta/ileste 0lanul evolutiv pentru toate &iintele care intra prin
0oarta de intrare Al&a si care isi vor des&asura activitatea in spatiul circu"scris de aura terestra 0lanul evolutiv este sta/ilit pe
/aza le*ilor cos"ice
,esi*ur, In*erul =a/riel nu este sin*ur Alaturi de -,irectorul e.ecutiv- al Terrei aurica e.ista o intrea*a ar"ata de Entitati
an*elice, care pot &i considerate ca &iind sinoni"e -pro&esorilor- si personalului ad"inistrativ, de toate *radele si cate*oriile,
dintr+o scoala din lu"ea noastra Ar"ata de a<utoare a Ar(an*(elului =a/riel, care a pri"it nu"ele de 0anteon sau Ierar(ie in
vec(ile reli*ii, este structurata intr+o vasta or*ani*ra"a cos"ica, pe *rade si pe &unctii
Terra aurica nu este structurata c(iar atat de di&erit de "odul in care sunt structurate institutiile din lu"ea "ateriala, cu
"entiunea ca or*anizarea din lu"ea "ateriala este doar o copie i"per&ecta a or*anizarii care e.ista in planurile ortoe.iste ntiale,
la nivelul aurei terestre Asadar, co"paratia dintre "odul de des&asurare a evolutiei oa"nesti in Terra aurica si o scoala din
lu"ea "ateriala nu are de ce sa &ie deplasata, intrucat lu"ea "ateriala re&lecta, c(iar daca nu"ai intr+un "od i"per&ect, realitati
ale cos"osului spiritual
!nii oa"eni isi inc(ipuie ca structurarea %u"ii de -dincolo-, a ceea ce noi nu"i" Terra aurica, este &oarte di&erita de cea din
lu"ea "ateriala ,e ase"enea, "ulti oa"eni isi i"a*ineaza ca -dincolo- e.ista conditii &oarte di&erite de cele de -aici- sau ca ei
insisi vor &i cu totul alt&el decat se prezinta in planul "aterial, dar acest lucru este destul de departe de adevar
E.ista intr+adevar conditii di&erite -dincolo-, dar in *eneral e.ista aceleasi patternuri sau "odele ar(etipale O"ul are o
parere prea /una despre sine daca isi inc(ipuie ca a creat, de+a lun*ul veacurilor, ceva care sa nu &i e.istat anterior in palierele
ortoe.istentiale ale cos"osului spiritual
Candva, o"ul va intele*e &aptul destul de si"plu ca el sin*ur nu este ni"ic si ca, departe de a &i -coroana- creatiei, este
nu"ai unul din pionii unui an*rena< &oarte vast O"ul &ara ,u"nezeu nu reprezinta ni"ic, iar aceasta a&ir"atie nu apartine unui
teolo* sau unui &anatic reli*os, ci unui o" care a putut arunca o privire dincolo de cortina ce separa lu"ea aceasta de lu"ea de
-dincolo-
0lanul trecerii prin scoala vietii de catre &iecare spirit este intoc"it de -,irectorul- )colii evolutive a Terrei aurica si pus in
aplicare de pro&esorii su/ordonati, Entitatile de di&erite ran*uri si &unctii# Ierar(ia in*ereasca
E.ista insa anu"ite entitati care se opun planului conceput si care incearca, pe toate caile, sa zadarniceasca acest 0lan
evolutiv Este, desi*ur, vor/a despre entitatile luci&erice, care au inventat, dupa cadere, un alt plan evolutiv pentru o", plan pe
care, prin actiunile lor, cauta sa+l duca la indeplinire prin toate "i<loacele
Entitatile an*elice ve*(etoare, -pro&esorii- su/ordonati ,irectorului e.ecutiv al )colii evolutive a Terrei aurica, insotesc
o"ul in trecerea lui de la 0oarta Al&a la 0oarta O"e*a prin toate avatarurile vietii, atat in planul su/til, in %u"ea de dincolo, cat
si in planul terestru In planul terestru, cat ti"p o"ul este incorsetat in trupul "aterial, spri<inul entitatilor an*elice ve*(etoare
este "ult di"inuat, in special datorita activitatii &ortelor, ener*iilor si entitatilor potrivnice interesului *eneral divin
I"portanta actiunii Ierar(iei de entitati an*elice a&late in su/ordinea directa a In*erului =a/riel, care duc la indeplinire 0lanul
divin trasat de 4A!TI, este decisiva pentru evolutia o"ului O"ul n+ar putea e.ista nici "acar o secunda in lu"ea "ateriala
&ara aportul decisiv al Entitatilor an*elice diri*uitoare
Istoria u"anitatii, asa cu" este scrisa in cartile de istorie, la &el ca si cunoasterea u"ana cuprinsa in enciclopediile -savante-,
este doar o &i*ura de stil, care ar putea &i c(iar a"uzanta, daca n+ar &i atat de pa*u/itoare o"ului in intele*erea adevarului despre
81
sine insusi si despre lu"ea in care traieste
Fara *ri<a necontenita a spiritelor naturii &ata de "ediul de care o"ul isi /ate <oc asa cu" vrea, socotindu+se sin*urul stapan
al naturii si deci pe deplin indreptatit sa o "utileze, natura s+ar &i scu&undat de"ult in "a*"a pri"ordiala, din care, prin "a*ia
intelepciunii divine, a iesit candva
Fara lucrarea e.traordinar de co"ple.a a entitatilor an*elice, corpul o"enesc n+ar putea su/zista nici "acar o secunda,
ereditatea ar &i o si"pla vor/a in vant, iar natura in care trai", "ediul incon<urator si lu"ea "ateriala in ansa"/lul ei n+ar putea
e.ista nici ca realitate virtuala
Ast&el, o"ul este insotit si ve*(eat per"anent, de la nastere la "oarte, de di"ineata pana seara si de seara pana di"ineata, de
entitati cos"ice diri*uitoare care incearca sa+l spri<ine si sa+l povatuiasca in de"ersurile pe care le intreprinde -Munca o"ului
de dreapta invatatura, pana la slava sa-, cu" &ru"os denu"ea In*erul =a/riel procesul evolutiv u"an, se petrece neincetat, atat
in ti"pul starii de ve*(e, cat si in ti"pul so"nului, in ceea ce noi nu"i" vis, atat in ti"pul vietii incarnate in lu"ea "ateriala,
cat si in perioada cuprinsa intre "oarte si o noua nastere ,ar, per"anent, clipa de clipa, o"ul este asistat de Entitatile
diri*uitoare cos"ice, indreptatite sa se ocupe de el In "o"entul in care,
o data intrat prin 0oarta de intrare in aura terestra, se prezinta in &ata Izvorului de lu"ina, 4A!TI, o"ul incepe cicruitul
palin*eneziei printr+o alternanta viataO"oarteOrenastere
0ortile de intrare si de iesire din aura terestra sunt situate pe nivelul ortoe.istential cel "ai inalt al Terrei aurica, in ceea ce
unele reli*ii au denu"it -al noualea cer- Este de"n de re"arcat, dar si &oarte i"portant in intele*erea structurii si &unctionarii
Terrei aurica, ca, desi 0ortile de intrare si de iesire sunt situate pe ulti"ul palier, ele nu sunt le*ate, asa cu" ar &i poate lo*ic, de
palierele superioare ale aurei terestre, de e.e"plu de palierul spiritual sau astral, ci direct de palierul eteric al pa"antului
,in acest "otiv, i"ediat dupa ce trece prin 0oarta de intrare, spiritul o"ului patrunde direct in planul eteric si se pre*ateste
sa se incarneze in lu"ea "ateriala El trece, asadar, direct in clasa intai a scolii, &ara a "ai petrece o perioada de aco"odare in
lu"ea astrala sau spirituala
,e re*ula, pri"a incarnare terestra este de &oarte scurta durata, &atul nici nu atin*e doua sapta"ani de viata El ia contact
direct cu "ediul terestru si a/ia dupa aceea, dupa ce "oare in trup &izic, poate "er*e in %u"ea astrala
Acest &eno"en pare sa de"onstreze &aptul ca, pentru a putea patrunde in aura terestra, spiritul tre/uie sa treaca prin palierul
eteric si prin palierul &izic Nu"ai din lu"ea "ateriala se poate trece in lu"ea astrala, spirituala, si nu in "od direct din planul
e.tra+auric terestru Iar, aceasta constatare, cu i"plicatii pro&unde, poate sa inse"ne nici "ai "ult nici "ai putin, ca orice
entitate e.tra+terestra care doreste sa viziteze aura planetei, &ie spirit autono", &ie *rup de spirite, venit din alte re*iuni spirituale
ale cos"osului tre/uie, auto"at, sa treaca prin planul &izic, c(iar daca aceasta trecere poate dura nu"ai cateva &ractiuni de
secunda in ti"pul terestru
Inainte de pri"a incarnare a unui o" in planul terestru, care are loc la scurt ti"p dupa ce spiritul o"enesc a patruns prin
0oarta de intrare Al&a si dupa ce s+a prezentat in &ata Izvorului de %u"ina, 4A!TI, spiritul do/andeste un corp du( sau
perispirit Acesta este invelisul speci&ic + corpul planetar + pe care+l va purta pe toata durata sederii sale in Terra aurica
0erispiritul o"ului a&lat la pri"a sa incarnare are culoarea "etalului topit
Teoretic, pentru a putea pleca pe o alta planeta, in alt spatiu auric, spiritul o"enesc va &i nevoit sa+si dez/race corpul planetar
+ corpul du( sau perispiritul +, sa revina la starea de spirit, asa cu" a sosit la 0oarta de intrare ,ar, se pare ca, atata ti"p cat nu
si+a inc(eiat pelerina<ul in Terra aurica, nici un spirit nu poate &ace acest lucru )copul trecerii spiritului u"an prin Terra aurica
este evolutia spirituala, iar instru"entul prin care se realizeaza aceasta evolutie este toc"ai corpul du( sau perispiritul
0erispiritul este -trupul- ener*etic lu"inos in care o"ul e.ista in -lu"ea de dincolo-
0e de alta parte, tre/uie a"intit ca toate entitatile care e.ista in Terra aurica se "ani&esta intr+o &or"a u"anoida, &ie ca este
vo/a despre oa"eni, in*eri, spirite ale naturii sau c(iar 4A!TI Toate entitatile spirituale, indi&erent daca sunt u"ane + "ai
corect spus, indi&erent daca sunt situate sau nu la nivelul ontolo*ic de o" + au o &or"a u"anoida
For"a u"anoida a &iintei u"ane se pastreaza si dupa ce o"ul "oare si trece in %u"ea de dincolo, pe unul din palierele
aurice ale Terrei In %u"ea de dincolo, &or"a u"anoida "ani&estata la nivelul corpului du( se pastreaza, desi este ceva "ai
esto"pata decat in planul "aterial
O caracteristica i"portanta a procesului evolutiv u"an prin aura terestra, atat in lu"ea "ateriala cat si -dincolo-, este aceea
ca orice eveni"ent i"portant, orice trecere a unei trepte sau etape evolutive este insotita de un anu"it cere"onial sau ritual
Nasterea, /otezul, cununia reli*ioasa, "oartea, in"or"antarea, sunt eveni"ente i"portante Cand se produc, o"ului i se &ac
anu"ite cere"onii sau ritualuri de catre entitatile ve*(etoare ,e ase"enea, trecerea unei etape evolutive in ti"pul e.istentei
incarnate este "arcata printr+o cere"onie sau printr+un ritual in lu"ea eterica, la care participa entitatile diri*uitoare cos"ice
Cere"oniile la care participa o"ul in e.istenta cotidiana nu sunt decat re&lecarea terestra a cere"oniilor care au loc in planul
su/til
E.ista insa cere"onii i"portante care i se &ac o"ului de catre entitatile ve*(etoare in anu"ite "o"ente i"portante care nu
tin de planul "aterial si de e.istenta cotidiana si de care o"ul incarnat nici nu are (a/ar !n ast&el de eveni"ent este trezirea
-naturala- a unei c(a2ra sau trecerea intr+o alta clasa evolutiva Cere"oniile care se &ac in planul eteric lasa ur"e la nivelul aurei
u"ane ,upa &iecare ritual i se i"pri"a o"ului pe aura un anu"it si*iliu sau un anu"it se"n care ra"ane in perispiritul sau
Cu putin ti"p inainte de pri"a incarnare in lu"ea "ateriala, entitatea u"ana care este la pri"a incarnare terestra este
preluata de In*erul =a/riel si de entitati an*elice din cate*oria intrupatorilor si supusa pri"ului "are cere"onial in lu"ea
eterica O"ul pri"este corpul+du( sau perispiritul, care in acest "o"ent incipient al evolutiei sale in Terra aurica, are culoarea
"etalului topit
Cere"onialul la care, in lu"ea eterica, este supus spiritul u"an inainte de pri"a sa incarnare in Terra aurica se petrece ca"
in &elul ur"ator In*erul =a/riel tine "ainile caus, iar o"ul + "ai precis spus, corpul sau du( + se aseaza, plutind, undeva
deasupra "ainilor sale Treptat, corpul du( al o"ului incepe sa pulseze, e"itand un sunet ase"anator cu vocile reunite ale unor
&e"ei vesele care c(icotesc I"ediat dupa acest "o"ent, trei in*eri vin si pun in <urul perispiritului trei (e.a*oane stralucitoare,
&acute parca din lu"ina, care incep sa se roteasca
85
4e.a*oanele par a pluti in aer, rotindu+se cu viteze ine*ale, in directii di&erite# pri"ul (e.a*on, situat ca" in dreptul capului,
se roteste spre dreapta, cel de la "i<loc se roteste spre stan*a, iar cel de <os sta pe loc Cu cat (e.a*oanele se rotesc "ai repede,
cu atat corpul du( al o"ului incepe sa pulseze "ai tare, ca si cu" s+ar incin*e Treptat, din culoarea "etalului topit, corpul du(
al o"ului do/andeste culoare "aronie, culoare cu care, de alt&el, se va incarna in pri"a sa viata Culoarea "aronie a corpul du(
al o"ului este, culoarea cea "ai de <os pe scara culorilor, pe care o poate avea un corp du( o"enesc
0atru Intrupatori Dla acest eveni"ent i"portant participa "ulte entitati an*elice care apar si dispar i"ediat dupa ce si+au
indeplinit "isiuneaE uneasc apoi, printr+un &ir de lu"ina, spiritul o"ului cu trupul &atului din pantecul "a"ei In "o"entul
acestei cere"onii, &atul are in <ur de 1+5 luni
Treptat, pana la nastere, se &or"eaza co"plet corpul eteric al o"ului, pri"ul invelis vizi/il prin clarvedere 0ractic, trupul
&izic este structurat pe "atricea stralucitoare a corpului eteric %a inceput, se &or"eaza c(a2rele + "ai intai c(a2rele superioare,
apoi cele in&erioare
0entru intele*erea procesului evolutiv u"an se poate sta/ili o corespondenta e&ectiva intre nivelul "acrocos"ic si nivelul
"icrocos"ic %a nivelul "acrocos"ic se poate vor/i despre cele sapte paliere distincte + sapte -ceruri- + ale Terrei Aurica, iar la
nivelul "icrocos"ic se poate vor/i despre cele sapte c(a2re, caci &iecare c(a2ra este o clasa evolutiva
Cu cat o"ul evolueaza de+a lun*ul incarnarilor, cu atat c(a2rele si ener*iile vitale incep sa &unctioneze la para"etrii "a.i"i,
iar culoarea corpului du( se "odi&ica, devenind din ce in ce "ai desc(isa, "ai stralucitoare si "ai intensa Acest proces este
nu"it de noi paradi*"a evolutiei u"ane
Culoarea corpului du( este &actorul cel "ai i"portant si cel "ai vizi/il in ceea ce priveste clasi&icarea oa"enilor din Terra
aurica Fiecare culoare e"ite un sunet corespunzator 0rin evolutie, pe "asura ce se "odi&ica culoarea corpului du(, se "odi&ica
si sunetul )unetul, &ireste, este in le*atura cu o anu"ita culoare, &iecare culoare &iind insotita de un anu"it sunet de o anu"ita
tonalitate Cu ti"pul, de+a lun*ul reincarnarilor succesive, corpul du( se "odi&ica treptat, devenind din ce in ce "ai desc(is la
culoare, capatand totodata o lu"inozitate din ce in ce "ai clara si "ai intensa
%a inceputul pelerina<ului prin aura spirituala a Terrei, corpul du( al o"ului are culoare "aroniu+rosiatic inc(is, ceva
ase"anator "etalului topit ,ar, c(iar in "o"entul pri"ei incarnari, culoarea "etalului topit se trans&or"a in "aroniu Apoi,
de+a lun*ul incarnarilor succesive, "aroniul se sc(i"/a in rosu + de la rosu+"aroniu la rosu aprins, -curat- !lterior, corpul du(
devine portocaliu, trece prin portocaliul de toate nuantele, apoi se trans&or"a in *al/en, cu nuantele sale, de la *al/en "urdar,
*al/en+portocaliu la *al/en stralucitor In &ine, culoarea corpului du(, evoluand, trece de la *al/enul stralucitor la auriu, apoi
capata culoarea al/astra cu toate nuantele sale, si, in s&arsit, al/a, de la al/ul "urdar la al/ul stralucitor, i"aculat, care e"ana o
stralucire si o claritate &oarte intensa )piritele o"enesti, al caror corp du( do/andesc culoarea al/ stralucitor de+a lun*ul
nenu"aratelor incarnari in lu"ea &izica, isi inc(eie trecerea prin scoala vietii in aura terestra
,upa ulti"a incarnare terestra, spiritele al caror corp du( a capatat culoarea al/ stralucitor nu "ai "er* in %u"ea astrala, ci,
i"ediat dupa "oartea &izica, se prezinta in &ata Ar(an*(elul =a/riel si a lui Iisus 4ristos, si apoi in &ata lui 4A!TI, unde
participa la -cere"onia de a/solvire- Ce se inta"pla dincolo de -cere"onia de a/solvire-, tine de<a de speculatie
Capitolul 8
TREC!T!% TERREI A!RICA
1Nu sunte" sin*uri in Cos"os
Astazi, conceptiile stiinti&ice sau pseudostiinti&ice avan*ardiste + din ulti"a cate*orie &ace parte si paleoastronautica + vor/esc
&oarte insistent despre e.istenta unor &or"e de viata inteli*ente la nivelul cos"ic, cautand cu indar<ire -se"enii intru ratiune- pe
planete indepartate Adevarul e.pri"at de entitatile lu"ii eterice este insa di&erit de ceea ce isi i"a*ineaza conceptiile stiinti&ice
sau pseudostiinti&ice avan*ardiste ale ulti"ilor ani
E.ista, desi*ur, viata in intre*ul cos"os Cos"osul vizi/il este e.presia "ani&estarii lui ,u"nezeu ,aca pentru stiinta
"oderna, ,u"nezeu este doar o /anala &i*ura de stil, care nu este prea des luata in calcul, pentru Entitatile din lu"ea eterica,
,u"nezeu + I)), in li"/a lu"ii eterice + reprezinta Te"elia eterna, &ara de care nu ar putea e.ista ni"ic in cos"os ,u"nezeu
insusi este 'iata de la Te"elia cos"osului, iar ceea ce o/serva oa"enii incarnati prin telescoapele si prin radiotelescoapele lor
nu reprezinta decat inter&ata 'ietii universale de la Te"elia cos"osului %u"ea "ateriala nu este decat aspectul e.terior al
cos"osului inte*ral
Ceea ce oa"enii pot o/serva prin inter"ediul instru"entelor din lu"ea "ateriala reprezinta e.presia 'ointei lui ,u"nezeu
+I))+ pe cel "ai de <os palier al cos"osului inte*ral Acolo unde, in spatiul cos"ic, o"ul nu o/serva decat corpuri ceresti
"ateriale este, de &apt, "ani&estarea lui ,u"nezeu prin inter"ediul unor inalte Entitati spirituale de anver*ura cos"ica
Cos"osul este "ani&estarea lui ,u"nezeu prin inter"ediul celor 21 de In*eri 0uri, i"ensi in 0utere si Tarie, la &el ca si Terra
aurica, care este "ani&estarea altor 21 de In*eri 0uri ce+l sustin Ceea ce noi nu"i" Cos"os este o i"ensa &iinta vie, dotata cu
constiinta si cu inteli*enta
Fiecare corp vizi/il pe intinsul cos"osului, ca "ani&estare a unor inalte Entitati spirituale, contine &or"e de viata si de
inteli*enta de nei"a*inat pentru "intea o"eneasca Noi, oa"enii nu ne pute" apropia nici "acar de entitatile an*elice ale
propriei noastre planete, ce sa "ai vor/i" despre inaltele entitati an*elice diri*uitoare ale cos"osului in ansa"/lul sau
)pre deose/ire de conceptiile stiinti&ice din ziua de astazi, entitatile lu"ii eterice contactate si c(estionate de catre Eu*en
o&era un alt "od de a intele*e cos"osul ,upa cu" se prezinta cos"osul spiritual vazut prin inter"ediul unui clarvazator, si
dupa cu" a&ir"a Entitatile lu"ii eterice c(estionate cu privire la acest su/iect, lucrurile sunt di&erite de ceea ce isi i"a*ineaza
oa"enii din ziua de astazi
'IATA A)EMANATOARE CE%EI CARE ENI)TA IN %!MEA MATERIA%A A 0%ANETEI 0AMANT N! ENI)TA
87
NICAIERI IN CO)MO)
,E A)EMENEA, N! ENI)TA NICAIERI IN CO)MO) FORMA MATERIA%A !MANOI,A, C!M ENI)TA IN
0%AN!% MA TERIA% A% 0AMANT!%!I
C! ATAT MAI M!%T, N! ENI)TA NICAIERI IN CO)MO) FORMA !MANOI,A A COR0!%!I ,!4, A)A C!M
ENI)TA %A NI'E%!% TERREI A!RICA
NICAIERI IN CO)MO), ENTITATI%E )0IRIT!A%E CO)MICE N! )E MANIFE)TA IN FORMA !MANOI,A
Aceste &apte ne indrituiesc sa crede" &aptul, poate in&ricosator, ca 0AMANT!% RE0RE6INTA ,EOCAM,ATA O
EN0ERIENTA NO!A %A NI'E%!% INTRE=!%!I CO)MO), !RMAN, CA, IN 'IITOR, IN F!NCTIE ,E MO,!% ,E
COM0ORTARE A% OAMENI%OR C! FORMA !MANOI,A, )A FIE ENTIN) )I %A NI'E%!% A%TOR 0%ANETE
0oate a" &i dorit sa con&ir"a" in aceste pa*ini, care si pentru autorii acestei carti sunt tul/uratoare, &aptul ca, undeva, in
stele, e.ista se"eni de+ai nostri dotati cu ratiune, se"eni cu care, candva, vo" putea lua le*atura prin se"nale radio, asa cu"
incearca actualele pro*ra"e de cercetare a spatiului cos"ic )ETI
0oate a" &i dorit sa con&ir"a" &aptul ca, asa cu" au povestit "ulti dintre se"enii nostri "ai *ra/iti sau poate "ai
nera/datori, pe unele dintre planetele siste"ului nostru solar, e.ista entitati in &or"a u"anoida cu care se poate lua contactul
prin voia<uri astrale
0oate a" &i dorit sa con&ir"a" e.perientele conte"poranilor nostri care au "ers, in voia< astral, pe planeta 'a&i", pe Marte,
pe Mercur, pe 'enus sau pe )irius, -sora- )oarelui nostru, si sa+i asi*ura" prin e.perienta proprie ca au avut dreptate
0oate ca a" &i dorit sa con&ir"a" tuturor acelor se"eni ai nostri, in oc(ii carora straluceste speranta unei pro.i"e intalniri de
-*radul trei-, ca -e.traterestrii- e.ista De.traterestrii in sensul &olosit astazi de paleoastronauticaE, ca ne+au vizitat planeta si ca
ne+o viziteaza in continuare
,in pacate, vizitatorii astrali ai 'a&i"ului, ai planetei 'enus sau ai ipoteticei )(a"/alla, care au o/servat in calatoriile lor
-pe alte planete- entitati u"anoide precu" si nave de transport de *enul o/iectelor z/uratoare neidenti&icate, ar tre/ui sa a&le ca
au ca" *resit adresa si ca ar &i "ult "ai /ine sa &ie "ai circu"specti cu privire la entitatile pe care le intalnesc si "ai analitici la
a&ir"atiile acestora
,ar, din pacate pentru toate aceste sperante si pentru toti visatorii si cititorii in stele, din pacate si pentru toti acei voia<ori
astrali care viziteaza 'a&i"ul sau planeta 'enus, sin*urul lucru care poate &i spus in ur"a investi*arii lu"ii eterice prin
clarvedere, precu" si a dialo*ului cu Entitati de toate cate*oriile ontolo*ice din cos"osul spiritual, este &aptul ca sunte" inca
sin*ura civilizatie e.istenta in palierul cos"ic "aterial si ca, noi oa"enii, sunte" sin*urele creaturi a lui ,u"nezeu de &or"a
u"anoida care e.ista in cos"os
Iarasi, din pacate, tre/uie spus si &aptul ca nici un o" nu poate parasi Terra aurica, pentru a putea calatori pe alte planete "ai
"ult sau "ai putin departate 0entru a putea parasi Terrra aurica, oa"enii tre/uie sa+si -dez/race- corpul du(, corpul de lu"ina
in care se "ani&esta in %u"ea de -dincolo-, sa redevina spirite pure, sa paraseasca aura terestra prin 0oarta O"e*a, sa voia<eze
pe o alta planeta, pe care pot, intr+adevar, e.ista entitati de natura eterica, astrala sau spirituala + in nici un caz de &or"a
u"anoida + sa revina si sa patrunda in aura terestra prin 0oarta Al&a, sa i"/race iarasi invelisul de &or"a u"anoida al corpului
du( si, in &ine, sa revina in corpul "aterial
,ar, asa ceva este practic i"posi/il Mult "ai pro/a/il este ca toti voia<orii astrali sau de alte cate*orii, care a&ir"a ca au luat
contactul cu civilizatii necunoscute si cu entitati u"anoide stralucitoare, sa &i vizitat intr+adevar -lu"i- necunoscute, dar aceste
lu"i nu erau, in nici un caz, in a&ara Terrei aurica, ci in interiorul ei
Terra aurica este e.tre" de intinsa 'oia<and prin dedu/lare, poti intr+adevar vizita o "ulti"e de lu"i si poti cunoaste o
"ulti"e de Entitati de &or"a u"anoida ,ar toate acestea se a&la nu"ai in interiorul Terrei aurica si nu in a&ara ei, c(iar daca
e.peri"entatorul are senzatia ca stra/ate cu viteza &ul*erului tunele stralucitoare, ca o/serva -*ala.ii- spiralate sau nori ai lui
Ma*ellan la orizont
O data a<uns acolo prin voia< astral, este /ine sa &ii circu"spect in cel "ai inalt *rad pentru a intele*e cu cine vor/esti in
realitate si ce interes are acea entitate + &ie ea c(iar si stralucitoare Tre/uie sa pri"i" cu rezerva povestile despre e.traterestrii
proveniti de pe alte planete
C(iar daca entitatile de acolo arata cu "andrie orase stralucitoare, c(iar daca arata nave ce se deplaseaza &oarte rapid prin
spatiu, este "ai /ine ca un investi*ator paranor"al sa analizeze toate aceste aspecte in detaliu inainte de a &ace a&ir"atii
transante )i, "ai ales, ar &i pre&era/il sa caute sa intelea*a cat de -e.traterestre- sunt in &ond acele entitati stralucitoare si toate
navele lor de transport
,upa cu" se vede, sunte" purtatorii unor vesti proaste pentru vizitatorii in 'a&i", 'enus, )irius sau )(a"/alla Dacea
)(a"/alla despre care vor/esc unii, caci e.ista pe undeva si adevarata )(a"/alla, unde insa nu au ce cauta O6N+uri sau nave de
transport pentru si"plul "otiv ca locuitorii de acolo nu prea au ce &ace cu eleE C(iar daca a" reusit sa+i intrista" pe vizitatorii
care au calatorit in du( in 'a&i" sau 'enus, sunte" si aducatorii unor vesti /une )unte" aducatorii celor "ai /une vesti care
pot &i aduse oa"enilor# N! )!NTEM )IN=!RI IN CO)MO)
TRAIM INTR+!N CO)MO), CREATIE )I MANIFE)TARE A %!I ,!MNE6E!
0AMANT!%, %A FE% CA )I CO)MO)!% IN AN)AM>%!% )A!, N! E)TE FORMAT N!MAI ,IN A)0ECT!%
MATERIA% 0AMANT!% MATERIA% E)TE ,OAR !N )AM>!RE IN'A%!IT ,E MAI M!%TE )FERE
CONCENTRICE + 0E CARE %E 0!TEM CON)I,ERA A FI 0%AN!RI )A! 0A%IERE 0ARA%E%E
IN TERRA A!RICA, OM!% N! E)TE )IN=!R )I N+AR 0!TEA )!0RA'IET!I NICI MACAR O C%I0A ,E !N!%
)IN=!R TOT!%, IN TERRA A!RICA, ,E %A FIR!% ,E IAR>A %A 0%ANETA, ,E %A ENI)TENTA INCARNATA IN
TR!0 MATERIA% A FIINTEI !MANE %A ,E6'O%TAREA CI'I%I6ATIEI OMENE)TI, N+AR 0!TEA ENI)TA FARA
A0ORT!% A:!TOARE%OR %!I ,!MNE6E!, ENTITATI%E AN=E%ICE
ENTITATI%E AN=E%ICE )E MANIFE)TA IN TERRA A!RICA )!> FORMA !MANOI,A + FORMA )TAN,AR,
,E MANIFE)TARE 0ENTR! A+% A:!TA 0E OM, )I 0ENTR! A IM0%INI 'OIA %!I ,!MNE6E!, ENTITATI%E
AN=E%ICE )E MANIFE)TA A,E)EA IN %!MEA ETERICA, 0A%IER!% CE% MAI A0RO0IAT ,E %!MEA
88
MATERIA%A
TOT IN %!MEA ETERICA )E MANIFE)TA )I FI!% %!I ,!MN6E!, II)!) 4RI)TO), CARE )+A INCARNAT O
)IN=!RA ,ATA IN %!MEA MATERIA%A, AC!M 2000 ,E ANI, IN 0A%E)TINA, )I CARE 'E=4EA6A A)!0RA
!MANITATII, IM0%ININ, CE%E CE %E+A )0!) ,E 'EAC!RI# -)!NT C! 'OI 0ANA %A )FAR)IT!%
TIM0!RI%OR-
In Terra aurica e.ista, de ase"enea, "ai "ulte cate*orii de oa"eni 0rintre acestea, e.ista in lu"ea eterica o cate*orie
distincta de oa"eni, care a ales un alt dru" evolutiv
%ipsiti de linie divina, acesti oa"eni ce apartin unei rase anterioare, incearca sa atin*a sin*uri, &ara a<utorul Entitatilor
an*elice ale Terrei aurica, o anu"ita treapta evolutiva, care sa le per"ita acu"ularea unor puteri &iintiale pe care, prin voia
divina, doar Entitatile an*elice le pot poseda, deoca"data 0entru a+si atin*e scopul, aliate &iind cu entitatile luci&erice, aceste
entitati u"ane se a&la intr+un raz/oi continuu cu Entitatile an*elice
C(iar daca cautarea -se"enilor intru ratiune- in cos"osul "aterial este de la /un inceput sortita esecului si poate lasa un *ust
a"ar unora dintre noi, investi*area cos"osului inte*ral, a aspectelor ortoe.istentiale ale Terrei aurica, a &ost si este posi/ila
unora dintre se"enii nostri
,e &apt, inca din antic(itate, cercetarea paranor"ala sau spirituala a aspectelor ortoe.istentiale ale Terrei aurica a constituit
una din prioritatile de /aza ale oa"enilor Iar rezultatul acestei investi*ari paranor"ale a lu"ii este inca accesi/il cunoasterii
noastre prin cercetarea to"urilor valoroase + cartile sacre ale o"enirii + pe care le+a" pri"it drept "ostenire de la inaintasii
nostri
Astazi, unii cercetatori "oderni, interpretand intr+un "od de&ectuos, a" spune c(iar &raudulos, unele pasa<e &urnizate de
vec(ile scrieri ar(aice sau scrierile sacre crestine + precu" Cartea lui Enoc(, 'iziunea lui Iezec(iel sau Apocalipsa lui loan +
con&unda aurele stralucitoare ale unor Entitatile an*elice cu O6N+uri sau cu e.traterestrii Cei care au aruncat pe piata "ass+
"ediei "ondiale ast&el de "isti&icari + c(iar si cei care n+au avut intentia e.presa de a o &ace sau nu au &ost pro*ra"ati special in
acest sens +, sunt destul de departe de adevar si nu &ac altceva decat sa i"pri"e in lu"e o conceptie contrara spiritului vec(ilor
carti sacre
Este, poate, pre&era/il sa crezi in -scorneli- /i/lice sau sa interpretezi ad littera" te.tul cartilor sacre, decat sa iei drept /une
elucu/ratiile -scientis"ului elevat-, care a&ir"a ca Iisus 4ristos este un e.traterestru, ca )lava lui ,u"nezeu este o nava spatiala
sau ca *lo/urile inaripate, despre care vor/ea Ezec(iel, sunt O6N+uri
,e+a lun*ul ti"pului, "ulti cercetatori onesti au scos in evidenta &aptul ca, pentru a evolua, u"anitatea a &ost a<utata )i intr+
adevar, a &ost a<utata, dar nu de e.traterestrii proveniti din stele, ci de proprii ei pro&esori, de entitatile an*elice
0rivita din aceasta perspectiva, istoria Terrei aurica, asa cu" este ea e.pusa de entitatile lu"ii eterice, reprezinta + in ciuda
coloraturii de /as" si de le*enda care, pentru unii, nu "ai -tine- in era calculatoarelor per&or"ante + un /un e.e"plu cu privire
la "odul de intele*ere al cos"osului, al Terrei aurica si al o"ului
2Istoria Terrei aurica
Cele trei -caderi-
0a"antul, denu"it in li"/a lu"ii eterice 4A6!RET, este o &iinta s&erica )tructura sa este vie, &iind constituita din corpurile
celor 21 de In*eri puri Cei 21 de In*eri 0uri reprezinta te"elia pe care este inte"eiat tot ce e.ista in Terra aurica
Cos"osul insusi este constituit, ca pe o te"elie eterna, pe trupurile spirituale ale altor 21 de In*eri 0uri, "ult "ai "ari in
Tarie si 0utere decat cei 21 de In*eri 0uri ai Terrei aurica
)iste"ul nostru solar este unic in Cos"os 'iata inteli*enta in sensul "aterial nu e.ista nicaieri in cos"os, cu" nu e.ista nici
&iinte u"anoide dotate cu spirit inclus in trup "aterial 'iata, ca aspect cos"ic, nu tre/uie insa con&undata cu e.istenta
insusirilor "ateriei anor*anice sau a su/stantelor c(i"ice cunoscute de stiinta, considerate ca &iind purtatoare ale vietii
)iste"ul nostru solar are in total 12 planete, care or/iteaza in <urul )oarelui ,intre cele 12 planete, ; sunt "ateriale, iar $
sunt eterice, asadar invizi/ile prin inter"ediul si"turilor "ateriale si nedetecta/ile pentru instru"ente
Cele trei planete eterice sunt nu"ite in li"/a eterica, a2ata2a, ast&el# H!T4ON, 0ERFER si ANIA4 Nu"ai planeta eterica
0ERFER a &ost candva locuita, &iind astazi o planeta a&lata in -ador"ire- Celelalte doua planete eterice, H!T4ON si ANIA4,
nu sunt inca apte pentru a pri"i &or"e de viata eterica
H!T4ON este pri"a planeta a siste"ului solar, &iind situata i"ediat dupa )oare, undeva intre )oare si Mercur 0ERFER,
este o planeta eterica care a &ost candva locuita, dar care astazi este parasita Ea inca e.ista la nivelui palierului eteric, intre
Marte si :upiter, undeva in norul de asterioizi ANIA4 este o planeta eterica, situata la capatul siste"ului soalar, undeva dupa
0luton, &iind cea "ai departata planeta de )oare
In ter"enii &olositi astazi, H!T4ON a &ost denu"ita '!%CAN, 0ERFER a &ost denu"ita 04AETON, iar ANIA4 a &ost
denu"ita 0laneta N 0lanetele eterice H!T4ON si ANIA4 nu sunt inca locuite ,eoca"data, Constructorii ceresti lucreaza
pentru ca aceste planete sa devina locui/ile Candva, ele vor deveni locuintele &apturilor u"ane de &or"a u"anoida 0ERFER,
care e.ista intre Marte si :upiter, are insa o istorie stravec(e, apo*eul ei evolutiv situandu+se candva, intr+un trecut indepartat
pentru noi oa"enii, inaintea &or"arii planetei 0a"ant in lu"ea "ateriala
0ERFER insea"na -)TRA%!CIREA )TRA%!CIRII- Tot in li"/a lu"ii eterice, dupa cu" a&ir"a In*erul =a/riel,
0ERFER a &ost denu"ita candva -0ri"ul Cort- sau -Cortul lui ,u"nezeu cu In*erii- %a randul ei, planeta 0a"ant sau
4A6!RET, a &ost denu"ita -Cortul lui ,u"nezeu cu Oa"enii-
0ERFER este lea*anul &or"elor u"anoide din siste"ul nostru solar Aici, spun spiritele naturii, s+au nascut corpurile+du(
u"anoide ale tuturor in*erilor si spiritelor naturii Tot pe planeta 0ERFER, a aparut pri"ul o" eteric, de &or"a u"anoida + o"
&or"at din corp du( si corp eteric +, nu"it in a2ata2a 4AIT!NA, adica -Toate adunate in unul- sau -Cel construit din toate-
89
Acesta este si sensul e.presiei -0ri"ul Cort-
In lu"ea eterica se a&ir"a ca, printre cei 21 de In*eri 0uri, care constituie Te"elia cos"osului, e.ista doi care, candva, s+au
razvratit i"potriva creatiei Ei sunt ceea ce noi, oa"enii, nu"i" -Cel rau- sau -Cel care se i"potriveste-
El + desi sunt doi ii vo" considera ca &iind unul# -Cel rau- + este, dupa cu" a&ir"a In*erul =a/riel, -i"potriva a tot ce are
&or"a, iar vier"ele lui a<un*e pana in orice "iez- 0rin -"iez- tre/uie sa intele*e" nucleul tuturor lucrurilor care e.ista in
cos"os, inclusiv o"ul
Candva, la inceputul creatiei, Cel rau + cei doi In*eri puri care s+au i"potrivit + avea "isiunea de a &iltra cele sapte ener*ii
pri"are e"anate de Cel 0reainalt + I)) + in ener*ii pozitive si ne*ative, necesare creatiei
Ca principiu cos"ic, spun 'e*(etorii din lu"ea eterica, -Cel rau este atat de puternic pe cat este de sla/- Motivul acestei
sla/iciuni in putere este &aptul ca -din el se alcatuieste noul si nu noul il alcatuieste pe el-
Aparitia Celui rau in cos"os, prin i"potrivirea si razvratirea celor doi In*eri puri atotputernici, care s+au desprins din *rupul
celor 21 de In*eri "ari ce reprezinta Te"elia a tot ce e.ista, a reprezentat pri"a "are cadere a istoriei universului
A doua "are cadere a avut loc in ti"purile "ai -recente-, in ti"purile in care planeta 0ERFER era la apo*eu A doua "are
cadere a avut loc pe cand, dupa cu" a&ir"a In*erul =a/riel, -Cortul lui ,u"nezeu cu In*erii devenise "are, pana la "arele
%u"inator )i El + I)) + incepuse a se *andi la o" si la pri"a aducere a lui dincoace, in lu"ina &or"ei
0e atunci, "ulti dintre FIII )ai nu l+au inteles si s+au intors de la E% )i au renuntat de /una voie de la &or"a lor si au
redevenit stele, dincolo de Corturile lor-
-)i toti cei cazuti au devenit stele, cu" erau la inceputuri-, "ai spune In*erul =a/riel
Aici sunt insa necesare cateva e.plicatii In pri"ul rand cititorul atent a inteles desi*ur &aptul ca noi traduce" cuvant cu
cuvant din li"/a a2ata2a, li"/a in care cuvintele au o incarcaturi "a*ica + pentru noi, se"antica si a&ectiva + speciala Acesta
este si "otivul pentru care a&ir"atiile unei inalte entitati cos"ice cu" este In*erul =a/riel sunt redate cuvant cu cuvant
Orice incercare de -adaptare- a unui li"/a< destul de departat de li"/ile pa"antului este &oarte di&icil si poate duce la
interpretari eronate Constienti de acest &apt, a" ales sa reproduce" cat "ai &idel aceste a&ir"atii prin traducerea &lecarui ter"en
in parte Ceea ce ne intereseaza este nu"ai sensul *eneral al alocutiunii
In citatul anterior, se a"inteste despre caderea In*erilor pe planeta situata intre :upiter si Marte, planeta 0ERFER, dese"nata
prin &or"ula -Cortul lui ,u"nezeu cu In*erii- Aceasta planeta eterica devenise atat de "are incat a<unsese pana la )oare +
-"arele %u"inator-
-0ri"a aducere a o"ului dincoace, in lu"ina &or"ei-, se"ni&ica inceputul &or"arii de catre I)), Creatorul, a &or"ei
u"anoide a oa"enilor pe planeta 0ERFER, eveni"ent pe care o parte din In*eri nu l+au inteles
Acei In*eri care nu au inteles dorinta si actiunea lui I)), si+au pierdut &or"a u"anoida pe care o aveau pe atunci, redevenind
stele, adica spirite li/ere
Citatul a"intit lasa sa se intelea*a &aptul ca, o parte din In*eri si+au lepadat sin*uri &or"a u"anoida, iar a doua parte si+au
pierdut+o datorita i"potrivirii ,aca ne a"inti", si in "arile carti ale antic(itatii, se vor/este despre acest eveni"ent Cartea lui
Eno( c(iar vor/este despre cele sapte stele inlantuite
A treia cadere a In*erilor a avut loc tot pe planeta 0ERFER, in ti"purile in care o"ul in &or"a u"anoida eterica de<a e.ista
)au, dupa cu" a&ir"a spiritul naturii de aer, 4util, -s+a petrecut pe cand e.ista o"ul in &or"a sa eterica, dar inca dor"ea- +
adica nu era constient de sine
O parte din In*eri, convinsi sau speriati in sinea lor ca au &ost uitati sau pusi pe locul al doilea de catre I)), s+a revoltat Cele
"ai "ari *rade pe scara ierar(ica, ale Fiilor lu"inii razvratiti i"potriva deciziei lui I)), erau situate pe treapta )era&i"ilor,
4eruvi"ilor si 0rintilor Ocrotitori DAr(an*(eliE I"preuna cu ei s+au razvratit o "are "ulti"e de *rade "ai "ici# In*eri si
Mesa*eri ceresti
0rintre cei ce s+au razvratit se a&la si cel denu"it -In&atisatorul cantarilor &ru"oase, al lu"inii ce distru*e intunericul si al
per&ectiunii plinatatii totale- + dupa cu" suna, poetic, nu"ele tradus din li"/a a2ata2a al lui %uci&er )au, dupa alte denu"iri,
AT4AN+)INTA4, )4IN,+ER4A%%, adica )iderall, sau ET4ATIN
Acest stravec(i persona<, considerat se&ul tuturor In*erilor cazuti, se slu<este si astazi de "iezul pa"antului + nucleul de &oc ai
planetei "ateriale + &iind aservit intr+un &el "a*"ei pri"ordiale &or"ata din corpurile celor 21 de In*eri 0ri"i ce alcatuiesc
te"elia Cos"osului ,esi*ur, dintre cei 21 de In*eri 0ri"i, doi &or"eaza unul# Cel rau, denu"it )(aitan in lu"ea eterica
Cele patru rase u"ane
,upa cu" se speci&ica in lu"ea eterica, pana in prezent au e.istat patru rase u"ane, &iecare rasa &iind &or"ata din sapte
*eneratii, in rasti"pul a patru -veacuri- ,esi*ur, este vor/a despre -veacuri- in*eresti, care cuprind perioade &oarte "ari de
ti"p,
0ri"a rasa u"ana, de &or"a eterica, a luat &iinta in &or"a u"anoida pe planeta 0ERFER O"ul eteric al pri"ei rase era
&or"at din ele"entele re&lectate in el de la Entitatile an*elice# spiritul era de natura divina, &iind proectia lui ,u"nezeu Corpul
cauzal era de esenta sera&i"ica Corpul du( era de esenta In*ereasca, iar &or"a e.terioara era proiectia celor 21 de In*eri 0ri"i
ai Te"eliei, sau dupa cu" se nu"esc in lu"ea eterica, -cei 21 de In*eri ai realitatii &or"ei u"anoide- Ast&el, o"ul era
constituit -din tot si din toate- 4AIT!NA
O"ul eteric al pri"ei rase nu pri"ise -autoritate- si nici -puteri-, nu avea -tarie- si nici li/erul ar/itru Nu poseda constiinta
si nici constienta O"ul eteric era pur si inocent, in curatenie si stralucire, la un loc cu In*erii O"ul eteric al pri"ei rase nu
putea sa *reseasca si, i"plicit, sa -cada- cu de la sine putere, iar acesta era supre"ul avanta< pe care+l avea in &ata tuturor
creaturilor lui ,u"nezeu
Totusi, la un anu"it "o"ent dat, o"ul eteric a &ost antrenat de catre Entitatile in*eresti razvratite in "area re/eliune
8;
i"potriva planului cos"ic !lterior, dupa cea de+a treia Cadere, pri"ei rase u"ane i s+a &acut o locuinta speciala# 4A6!RET,
0a"antul, care la inceputurile sale se "ani&esta in &or"a eterica
Cand o"ului eteric i s+a dat drept locuinta 4A6!RET4, nu era nici /ar/at nici &e"eie, deci era andro*in, nu avea aura si
traia in &ericire alaturi de &ratii sai, In*erii si spiritele naturii Nu era insa In*er, dar avea aceeasi &or"a u"anoida ca si acestia,
doar ca era putin "ai scund
-Nu"arul oa"enilor pe 4A6!RET, spune 4util, spiritul Naturii de aer, era de "ii de zeci de "ii, parte la cap, parte la
picioare, in tot 4A6!RET!% )i apa cea "are nu ii despartea-
Cu alte cuvinte, u"anitatea pri"ei rase era "asata la cei doi poli ai 0a"antului eteric %u"ea eterica a 0a"antului este si
astazi incon<urata de o apa "are, iar pa"antul, ca aura eterica apare clarvazatorului oarecu" ase"anator planetei )aturn, cu
deose/irea ca pa"antul nu este incon<urat de o centura de pra& si de pul/ere cos"ica, ci de o apa "are, un &el de &luviu continuu
ce incon<oara aura eterica a pa"antului
A doua rasa u"ana a aparut in lu"ea "ateriala, &iind aparuta Dnu pute" spune nascutaE din patru Fe"ei pri"ordiale Initial, a
doua rasa a &ost andro*ina, dar dupa un ti"p a avut loc separarea in /ar/at si &e"eie, narata si de >i/lie
!ndeva, in centrul supra&etei pa"antului + in apropierea liniei Ecuatorului de atunci + a &ost creat Ada" si, apoi, Eva Rasa a
doua este rasa despre care se spune ca a &ost iz*onita din Rai
A treia rasa u"ana a &ost &or"ata din i"preunarea oa"enilor din cea de+a doua rasa cu 6eii 0rin nasterea lor, aceasta rasa
"ateriala si /ise.uala, a capatat puteri &iintiale &oarte "ari, ceva de nei"a*inat in ziua de astazi
Oa"enii rasei a treia au &or"at trei "ari Re*ate &oarte puternice, dispuse in trei locuri strate*ice de pe supra&ata pa"antului
%a un "o"ent dat, dupa convietuirea pasnica cu toate entitatile in*eresti ale creatiei lui ,u"nezeu, oa"enii rasei a treia s+au
unit cu entitatile luci&erice si cu spiritele naturii cazute si au pornit raz/oi i"potriva Entitatilor an*elice Au &ost in&rante si
retrase din circuitul evolutiei
0ri"ul re*at cuprindea intrea*a Europa, si avea capitala undeva in vestul )paniei Al doilea "are re*at cuprindea o "are
parte a continentului asiatic, cel "ai pro/a/il in apropiarea locului unde, astazi, se a&la desertul =o/i Al treilea "are re*at, se
intindea in A&rica, cu capitala in Etiopia
In acele ti"puri de inceput ale rasei o"enesti, Fiii Flacarii sau, pentru a &olosi ter"inolo*ia+crestina, In*erii, se incarnasera
pe pa"ant si ii civilizau pe &iii &e"eii, adica pe cei nascuti din &e"ei, pe oa"eni Nu toti Fiii Flacarii se incarnasera in planul
terestru, i"/racand o &or"a cu aparenta o"eneasca, ci nu"ai o parte, pro/a/il cei situati pe nivelurile in&erioare, "a<oritatea
&iind inco"pati/ili cu planul "aterial si cu lu"ea terestra
Cu ti"pul, datorita aportului 0uterilor cos"ice, &iii &e"eii au devenit e.tre" de puternici, construind o civilizatie spirituala
&oarte avansata ,esi*ur, aceasta civilizatie avansata nu tre/uie interpretata in sensul "aterial in care se prezinta astazi civilizatia
o"eneasca, ci tre/uie interpretata ca o civiliatie e"ina"ente spirituala, in care oa"enii nu aveau nevoie de prea "ulte ele"ente
"ateriale pentru a e.ista Civilizatia spirituala realizata de oa"eni in acele ti"puri ale inceputului, a<utati &iind de Fiii Flacarii,
era /azata e.clusiv pe "anipularea &ortelor e.istente in natura, pe ele"entele naturii si pe cola/orarea cu spiritele naturii
Cu toate ca, in epoca de inceput, oa"enii, &iii &e"eii, se intovarasisera cu Entitatile an*elice, considerandu+i un &el de &rati
"ai "ari, cu ti"pul, raporturile au inceput sa se sc(i"/e Fiii &e"eii, din ca"arazi ai Entitatilor an*elice, au devenit adeversari
ai acestora
A venit, apoi, ti"pul in care Fiii Flacarii s+au retras din lu"ea oa"enilor, pentru a+i lasa pe oa"eni sa+si continuie sin*uri
traieciul evolutiv Ei nu se "ai "ani&estau direct in lu"ea oa"enilor si, de aceea, aportul lor calauzitor se di"inuase
considera/il
Oa"enii, sau cel putin o "are parte a lor, au inceput sa+si construiasca idoli si sa+i venereze Nu"ai ca acesti idoli nu erau
0uterile cos"ice de ran* superior, ci entitati "ai "ici, de ran* in&erior
In conditiile e.istente la acel "o"ent, nu"ai ast&el de entitati se "ai puteau "ani&esta deplin in lu"ea oa"enilor Aceste
entitati de ran* "ai "ic erau, de &apt spirite ale naturii, care descoperisera *ustul puterii, si isi construisera un &el de re*ate
proprii in ele"entele lor de "ani&estare# pa"ant, apa, aer, &oc
,esi*ur, nu toate spiritele naturii au &acut acest lucru, ci nu"ai o "ica parte dintre ele Tot asa cu", anterior, e.istasera
0uteri cos"ice de ran* "are care se razvratisera i"potriva Ordinii cos"ice si a lui 4A!TI, tot ast&el au e.istat )pirite ale naturii
care s+au razvratit i"potriva "isiunii incredintate la inceputul veacurilor Aceste entitati au prins *ustul puterii, s+au indra*ostit
de rasariturile de soare din lu"ea &izica, si au socotit ca este "ai /ine sa construiasca lu"ea asa cu" le dicta dorinta, uitand
"isiunea cu care au &ost investiti
In acele "o"ente, cele "ai i"portante spirite ale naturii erau cele ce aveau ca do"eniu de responsa/ilitate aerul si vazdu(ul
)piritele naturii care s+au crezut la un "o"ent dat 6ei au construit in ele"entul lor natural, vazdu(ul, un -re*at-
O parte dintre oa"eni au devenit su/ordonati acestor entitati, a<utandu+le in de"ersurile lor Multi oa"eni au pri"it -slu</e-
in re*atele ast&el construite 0rintre acestia se nu"ara si )(a2a T(an
)(a2a T(an este o entitate u"ana din rasa a treia care traieste astazi in lu"ea eterica ,upa cu" a&ir"a sin*ur, )(a2a T(an a
devenit pa< la curtea entitatii conducatoare a Re*atului 'azdu(ului
In acele "o"ente, in care, dupa toate pro/a/ilitatile, 0lanul divin &usese pertur/at si in care insasi Ordinea cos"ica incepuse
sa se clatine, a avut loc un "arc raz/oi, la care au participat, ca principali prota*onisti, de+o parte a /aricadei, Fiii Flacarii si de
cealalta parte, spiritele naturii re/ele, i"preuna cu o "are parte a oa"enilor Acestia din ur"a au &ost spri<initi din u"/ra de
entitatile luci&erice
Fiii Flacarii au distrus o "are parte a pa"antului, iar o parte din oa"enii le*ati de spiritele naturii re/ele s+au re&u*iat in
ele"entele naturale ale protectorilor lor Multi oa"eni s+au re&u*iat in lu"ea eterica
!nii dintre acesti oa"eni &u*ari au inceput sa construiasca o civilizatie nu"ai a lor in lu"ea eterica Aceasta civilizatie
considerata de unii co"entatori "oderni -su/pa"anteana-, in &apt situata in lu"ea eterica, este ceea ce nu"i" supercivilizatia
te(nolo*ica a lu"ii eterice Ea este &or"ata din oa"enii re/eli care au &acut parte din a treia rasa In ti"p, acestora li s+au
adau*at oa"eni din rasa a patra, rasa aparuta dup a 0otop
90
Oa"enii rasei a patra au aparut in lu"ea "ateriala dupa potop, cand s+a &acut curatenie *enerala in ceruri si pe pa"ant Rasa
a patra se tra*e din zece oa"eni pri"ordiali ,upa repopularea *lo/ului terestru din cei zece oa"eni pri"ordiali, u"anitatea,
redusa la stadiul de se"isal/aticie, a inceput procesul de redresare evolutiva
In*erii &ideli au inceput sa+i invete pe oa"eni cu" sa vaneze si cu" sa se apere de ani"alele sal/atice Treptat, dupa ce au
invatat cu" sa o prepare, oa"enii au inceput sa consu"e carne !"anitatea a invatat treptat cu" sa stapaneasca si sa
"anipuleze "ediul incon<urator# a invatat cu" sa &oloseasca plantele pentru (rana si cu" sa do"ine re*nul ani"al
Treptat, au aparut pri"ele vetre de civilizatie in apropierea "arilor cusuri de apa# Ti*ru, Eu&ratul, Nilul, =an*ele, Fluviul
=al/en Restul este cunoscut
$Ca"era cu draperii povesteste
Cronica a2as(a in lu"ea eterica
,espre trecutul Terrei aurica si, i"plicit, despre trecutul rasei u"ane in lu"ea "ateriala se pot spune &oarte "ulte lucruri
Cele "ai "ulte dintre in&or"atiile cu privire la trecutul Terrei aurica au &ost a&late de la spiritele naturii, "ereu dornice de a
co"unica cu oa"enii, pe care+i considera &rati, sau de la Entiltitile an*elice care au /inevoit sa co"unice aceste eveni"ente
Eu*en spune ca, in lu"ea eterica se poate o/tine si un alt tip de in&or"atii, in&or"atii care au o valoare docu"entara e.tre"
de pretioasa Aceste in&or"atii provin de la responsa/ilul cos"ic Oza, o entitate u"ana &oarte vec(e, care, uneori, are
/unavointa de a arata in Ca"era cu ,raperii i"a*ini ale trecutului
Ca"era cu draperii + denu"irea apartine spiritelor naturii + este un &el de spatiu dreptun*(iular, nu "ai "are decat o ca"era
din lu"ea noastra, in care, orice o" care viziteaza %u"ea eterica, poate viziona, ca pe un ecran cine"ato*ra&ic, i"a*ini ale
trecutului
E.ista insa o "are di&erenta intre vizionarea unui &il" la un cine"ato*ra& "odern si vizionarea unor i"a*ini ale trecutului in
Ca"era cu draperii In "o"entul in care se tra* -draperiile-, clarvazatorul se trezeste intr+un spatiu in care nu e.ista a/solut
ni"ic, nici "acar podeaua, in a&ara &aptului ca are "ereu senzatia ca sta pur si si"plu in aer, in stare totala de i"pondera/ilitate
si ca poate pica la cea "ai "ica "iscare, o/servatorul este azvarlit c(iar in lu"ea pe care o vede proiectata in <urul sau El are
senzatia ca este propulsat intr+o i"a*ine (olo*ra&ica, unde si"te, aude, "iroase si vede a/solut tot ce se inta"pla
O/servatorul are senzatia ca eveni"entele se des&asoara c(iar in acele "o"ente in &ata lui, si"te toate "irosurile, aude toate
sunetele, c(iar si cele "ai sla/e, si vede totul dintr+o perspectiva &oarte apropiata de locul in care se des&asoara eveni"entele In
decursul derularii -&il"ului-, perspectiva se poate "odi&ica de "ai "ulte ori, &ara ca o/servatorul sa poata controla in vreun &el
ceea ce se vede Aceste i"a*ini ale trecutului sunt denu"ite astazi prin ter"enul sanscrit a2as(a sau cronica a2as(a 0entru
vec(ea &ilozo&ie (indusa, a2as(a estre "e"oria reziduala cos"ica
,ar, dincolo de toate, pentru a putea viziona un ast&el de -&il"-, care prezinta "e"oria Terrei aurica, clarvazatorul tre/uie sa
plateasca un 0ret ,e re*ula, nici un o" incarnat nu poate plati 0retul cerut de Oza, dar nici nu poate a&la care este 0retul care
tre/uie platit ,e re*ula, 0returile sunt platite de alte enlitati din %u"ea eterica
!neori, e.ista entitati ale lu"ii eterice care au interesul ca o"ul a&lat in vizita sa vada anu"ite eveni"ente Acesta este cazul
entitatii luci&erice %illit(, care se prezinta su/ nu"ele de %ili %a un anu"it "o"ent dat al periplului prin %u"ea eterica, %illit(
a platit 0retul pentru ca Eu*en sa poata viziona anu"ite eveni"ente ale trecutului
Intrucat nu+i posi/il sa prezenta" in aceasta lucrare trecutul co"plet al Terrei aurica, ne vo" rezu"a la cateva &ra*niente "ai
se"ni&icative Aceste &ra*"ente se deruleaza destul de repede pe ecranul Ca"erei cu draperii, iar Eu*en a retinut ceea ce a
putut
Ti"purile &ericite ale inceputului
Totul este stralucitor, culorile sunt vesele si scanteietoare %a "ar*inea unei vai intinse se a&la un lac de "ari di"ensiuni, cu
ape verzui si &oarte transparente 0rin apele verzui ale lacului se distin*e un sarpe cu o lun*i"e de apro.i"ativ 20 de "etri, cu
pielea lucioasa, &ara solzi, *ura cu dinti "ici, oc(ii "ari si &oarte inteli*enti
Alaturi de sarpe, "ai e.ista si alte vietati, un &el de ani"ale de culoare violeta, ase"anatoare pin*uinilor, /roaste
ase"anatoare testoaselor de astazi, a caror carapace aveau aproape 15 "etri in dia"etru
Malul lacului era acoperit de nisip de culoare *al/ena, culoarea la"iii, care contrasta cu pa"antul ne*ru din <ur 0a"antul
ne*ru era acoperit de o ve*etatie /o*ata # "ii de &lori, de toate culorile, ar/usti cu &ructe "ici, ovale si po"i &ructi&eri uriasi, al
caror trunc(i "asura cel putin treizeci de "etri in dia"etru si a caror coroana era plina de &runze si &ructe 0rintre copacii i"ensi
&or&oteau ani"ale *i*antice, un &el de a"estec intre *ira&e si dinozauri, care se (raneau ridicandu+si *aturile lun*i, direct din
coroanele copacilor
In acest peisa< apar oa"eni *oi, de o &ru"usete trupeasca per&ecta Fe"eile, care au parul &oarte lun* si ne*ru, nu depasesc
1,90 "etri, iar /ar/atii, "a<oritatea /runeti, cu tenul "asliniu, atin* aproape 2 "etri
I"a*inea are ceva din candoarea paradisiaca a pri"ilor oa"eni # din apele lacului se -intrupau- nu"eroase spirite ale naturii
cu aparenta &e"inina, nude, care dispareau rapid in "ii de picaturi de apa, stropind spectatorii u"ani de pe "al, care aplaudau
&ericiti
=rupuri "ari de /ar/ati si &e"ei, *oi, se <ucau de+a -ascunselea- cu alte spirite ale naturii, care se "aterializau si se
de"aterializau in trunc(iurile copacilor Oa"enii isi daruiau unii altora coronite de &lori sau *(irlande
91
!neori, de nicaieri, de &apt dintr+o alta di"ensiune, apareau In*eri, care se "aterializau /rusc, vor/eau cu oa"enii sau cu
spiritele naturii, dupa care dispareau la &el de /rusc, e.plodand in "ii de &ra*"ente colorate )erpii cei "ari, docili si /lanzi,
erau uneori calariti, precu" ar"asarii, de &e"eile *oale, care+i "anau unde po&teau
,in pa"ant ieseau a/uri "ulticolori Nu se zareau soarele, luna sau stelele, totul era invaluit intr+o ceata al/a, laptoasa, care
era lu"inata uni&or", de la o susa de lu"ina e.terioara Ceata al/a, lu"inoasa nu vata"a oc(ii si per"itea o vizi/ilitate &oarte
/una
Era o at"os&era &eerica de /as" ,upa toate pro/a/ilitatile, este vor/a despre o epoca &oarte vec(e, pro/a/il o epoca
anterioara &or"arii pa"antului "aterial Aceste i"a*ini s+au des&asurat &ie pe planeta 0ERFER, &ie pe 0a"ant, dar in orice caz
nu pe pa"antul "aterial, ci in epoca de inceput, in care pa"antul era doar la nivelul eteric )e pare ca in acea perioada a &ost
creat, ar(etipal+eteric, tot ce a aparut ulterior pe planeta "ateriala
0entru o", aceasta a &ost -epoca paradisului-, in care o"ul putea co"unica cu plantele si cu ani"alele, cu spiritele naturii, cu
6eii si cu In*erii, si in care raul, "inciuna si &alsitatea inca nu patrunsesera Era epoca anterioara caderii de&initive a o"ului in
"aterie, epoca anterioara aparitiei se.ualitatii si a "ortii &izice
%upta Fiilor &lacarii cu Entitatile luci&erice
In Ca"era cu draperii a lui Oza, Eu*en a "ai vazut si -&il"ul- dra"atic al "arii /atalii cos"ice intre Fiii Flacarii &ideli
planului divin si Fiii Flacarii care s+au opus acestuia, devenind ulterior entitati luci&erice Aceasta lupta s+a inc(eiat prin
incendierea unei "ari planete a siste"ului nostru solar, 0ERFER
Tre/uie totusi re"arcat &aptul, poate surprinzator pentru cititorii nostri, ca, pentru vizionarea acestui -&il" a2as(ic-, 0retul a
&ost platit de entitatea luci&erica %illit(
Este /ine de stiut ca, la inceput, orice o" care patrunde in lu"ea eterica, este -sedus- prin pro"isiuni sau prin &elurite
avanta<e si &acilitati + inclusiv in&or"atii + de entitatile din a"/ele ta/ere O"ul este cel care, in &inal, ale*e cu cine sa se
insoteasca # cu Entitatile an*elice &idele sau cu cele re/ele, luci&erice 'izionarea acestui -&il"- dateaza din perioada de inceput
a calatoriei lui Eu*en in lu"ea eterica, cand inca nu stia &oarte /ine cu cine are de+a &ace !lterior, a invatat de cine tre/uie sa se
&ereasca
In *eneral, se poate deter"ina &oarte si"plu de ce -ta/ara- apartine un clarvazator# daca vor/este despre Iisus 4ristos si
despre Ierar(ia Fiilor lu"inii, despre activitatea lor din lu"ea eterica, este se"nul ca acel o" a ales calea <usta ,aca nu,
insea"na ca a ales cealalta ta/ara
%ili este o entitate eterica luci&erica &e"inina, cu o in&atisare destul de stranie, de o "are &ru"usete trupeasca, dar cu incisivii
proe"inenti, a"intind un va"pir
-Ai sa vezi, spune %ilit(, in<osirea si alun*area 0rintului nostru de catre preiu/itii lui Frati- -0rintul- este, desi*ur, %u. sau
%uci&er, iar &ratii sai sunt Fiii Flacarii care ra"asesera &ideli lui ,u"nezeu, in &runte cu In*erul Mi(ail, Conducatorul Ostirii
ceresti
I"a*inile se vad undeva de sus, ca si cu" ai privi de la inalti"ea de 100 de "etri altitudine,
%upta se da intre doua ta/ere de luptatori Toti luptatorii sunt Entitati an*elice e.tre" de puternice )tatura lor este
i"presionanta, iar corpul auric al &iecaruia dintre ei este e.tre" de stralucitor
0ri"a ta/ara, victorioasa, este cea "ai nu"eroasa Tot orizontul este plin de luptatori din ta/ara victorioasa A doua ta/ara de
luptatori ra"ane *rupata intr+un peri"etru destul de restrans %uptatorii in&ranti sunt neinar"ati ,esi neinar"ati, luptatorii
in&ranti apara un *rup "asiv de &iinte u"ane, pro/a/il oa"eni din pri"a rasa u"ana Oa"enii acelei rase pri"ordiale sunt *oi
0e c(ipurile lor se citeste o *roaza i"ensa In "i<locul peri"etrului, luptatorii prizonieri, incon<urati de "ulti"ile nenu"arate de
luptatori victoriosi, prote<eaza in continuare *rupul de /ar/ati si de &e"ei
I"a*inea se intrerupe, nu pentru "ult ti"p insa, pentru ca revine i"ediat, o/servatorul a&landu+se acu" la 2+$ "etri inalti"e
%uptatorii pri"ei ta/ere incep un adevarat "acel, distru*andu+i &ara "ila pe luptatorii neinar"ati din cea de+a doua ta/ara,
inclusiv a /ar/atilor si a &e"eilor *oi, din "i<locul peri"etrului de detentie
0rizonierii nu puteau decat sa se apere cu "ainile *oale, ridicate deasupra capului, pentru a para loviturile celorlalti !nii
dintre ei, aparau cu propriile lor trupuri oa"enii, care tipau inspai"antati 0retutindeni se auzeau tipete, vaiete, urlete de *roaza
In surdina se auzea un z*o"ot in&ernal# parea ca sunetul reunit a "ii de tra"/ite se apropia verti*inos, urcand in intensitate
'e*etatia lu.urianta a lu"ii respective este distrusa
I"a*inea se intrerupe, pentru a reveni i"ediat dupa aceea, o/servatorul &iind situat la apro.i"ativ 50 de "etri inalti"e
,e+o parte Fiii Flacarii condusi de Ar(an*(elul Mi(ail, iar de cealalta parte Fiii Flacarii razvratiti, condusi de %uci&er
Ar"ata Fiilor Flacarii re/eli, de<a deci"ata, este "ult "ai "ica decat ar"ata invi*atoare, dar este e.tre" de /ine antrenata si de
dotata cu -te(nica de lupta-
,eoca"data, %uci&er nu se vede nicaieri In &runtea ar"atei re/ele, se a&la doua entitati, ale caror nu"e /i/lice, >elp(e"ot si
>ellial, spune totul Cei doi co"andanti secunzi poseda ar"e teri/ile de distru*ere in "asa Ar"ata Ar(an*(elului Mi(ail,
dispusa su/ &or"a de se"iluna, inainteaza ca un tavalu* i"ens, distru*and totul in cale
In "i<locul Ar"atei In*erilor re/eli sta insa adevaratul conducator, %uci&er sau %u., care, practic, z/oara la o inalti"e de 2+$
"etri de sol %u. purta parul lun* pana aproape de *enunc(i, &iind inves"antat intr+o to*a lun*a, violeta, &oarte transparenta
Are sani ca de &e"eie si pare a &i acoperit cu "ulte lu"inile scanteietoare 0e cap poarta un &el de coronita+colier, iar din dreptul
&runtii e"ana o lu"ina puternica %u. sau %uci&er, nu"ele In*erului re/el, insea"na, in traducere, -0urtatorul de lu"ina-
I"a*inea se intrerupe iarasi, pentru a reveni i"ediat cu alta -scena-
Mii si "ii de prizonieri sunt le*ati cu lanturi de ceea ce par a &i niste stalpi In "i<loc era un &el de tri/unal, in care se &ace
intero*area prizonierilor
92
In &undal, printr+o 0oarta i"ensa, intra in z/or "ilioane de Entitati an*elice# Fiii Flacarii In &runtea entitatilor care patrund
prin 0oarta se a&la In*erul Mi(ail, stralucitor si puternic, i"pozant si plin de &orta
0e "asura ce se apropie *rosul ar"atei conduse de In*erul Mi(ail, prizonierii se dezinte*reaza, ca si cu" o &orta i"ensa le
dizloca ato"ii stralucitori de lu"ina din care sunt &acute trupurile lor, s&arsind prin a se aprinde, ca si cu" ar &i par<oliti la
apropierea unui soare
,e <ur i"pre<ur, teatrul de lupta este asaltat de entitatile conduse de In*erul Mi(ail, trans&or"ate in uriase *lo/uri de &oc, a
caror do*oare incendiaza totul 'alurile de caldura incandescenta si de &oc par<olesc totul in cale # ve*etatia ra"asa, lesurile de
pe ca"pul de /atalie si pe In*erii re/eli, care nu se retra*eau prea repede I"a*inea se intrerupe
Acu" apar i"a*ini din ti"pul -<udecatii-, care pare sa &i avut loc pe ulti"ul nivel al cos"osului spiritual
0e un posta"ent straniu, &or"at din trei plat&or"e (e.a*onale, de culori di&erite, rosu, al/ si al/astru, situate la 1,2, respectiv
$ "etri de sol, care se rotesc in sens invers una &ata de cealalta, pri"a la stan*a, a doua la stan*a, a doua la dreapta, a treia la
stan*a, sta in picioare %u. Fata sa e"ana per&ectiune, &ru"usete si de"nitate
Inainte de cadere, %u. era unul dintre cei "ai puternici si "ai iu/iti In*eri a&lati dinaintea Fetei lui ,u"nezeu !nele entitati
ale lu"ii eterice a&ir"a ca %u. era, de &apt, nu un Ar(an*(el, ci un 4eruvi" Acu", %u. sta le*at cu lanturi *roase la "aini si la
picioare, iar trupul ii este acoperit de un &el de peceti In partea stan*a a locului unde sta le*at, se a&la "ulte alte "ii de entitati
incatusate, care participasera la revolta i"potriva Ordinii cos"ice
In <urul locului de detentie + (e.a*oanele care se roteau in sens invers +, sunt asezate un &el de )ocluri de di&erite &or"e si
straluciri )oclurile sunt un &el de posta"ente in trepte, ca un &el de pira"ide, pe al caror ulti" palier este asezat ceva
ase"anator unui tron de do"nie
)oclurile sea"ana cu tronurile de do"nie ale re*ilor "oderni, cu sin*ura di&erenta ca, in cazul de &ata, de la podea la tronul
de do"nie se a&la "ult "ai "ulte trepte 0e &iecare treapta a scarilor sunt dispuse un &el de &otolii sau <ilturi i"paratesti
0e tronul de do"nie din var&ul )oclului sta persona<ul cu ran*ul cel "ai inalt, iar pe <ilturile situate pe trepte, stau a<utoarele
sale 0ersona<ul care ocupa tronul din var&ul soclului este un >atran cu /ar/a si piele al/e, stralucitoare, iar 0uterile su/ordonate,
care ocupa <ilturile situate pe trepte, au o in&atisare placuta
In total pot &i nu"arate 12 socluri de do"nie 0uterile su/ordonate, structurate dupa o ierar(ie &oarte precisa, dupa cu" le
indica inse"nele de pe ves"inte, discuta cu "ult respect cu >atranii din var&ul )oclului
,e <ur i"pre<urul soclurilor, incadrand posta"entul (e.a*onal rotitor, locul de detentie al lui %u., incadrand de ase"enea
"iile de In*eri razvratiti &acuti prizonieri, stau de paza "ii si "ii de In*eri ra"asi &ideli Ordinii cos"ice si ,o"nului %u"ilor
%a un "o"ent dat isi &ace aparitia Marea %u"ina, Conducatorul %u"ilor, 4A!TI In&atisarea Marii %u"ini este
tul/uratoare 0are un Izvor i"ens de lu"ina, de &or"a u"anoida, aparut de nicaieri in &ata "ulti"ii prezente I"pre<urul %ui, in
&or"a de cruce, plutesc patra =lo/uri "ari de lu"ina, de culori di&erite, din interiorul carora se aud voci care vor/esc si"ultan
Fiinta de %u"ina, 4A!TI, Conducatorul %u"ilor, i"preuna cu cele patru =lo/uri -Inaripate-, pare Incon<urat de un &el de aura
verzuie O privire super&iciala ar putea <ura ca paseste pe un &el de apa verzuie
%a aparitia Marii Fiinte de lu"ina, 4A!TI, un Crainic, precu" cei din Evul Mediu, incepe sa citeasca de pe un &el de suluri,
pe care sunt inscrise poruncile si pedepsele care se aplica In*erilor re/eli si conducatorului lor
In tot acest rasti"p, ca un &undat sonor, se aude un sunet ca de corn, sunand continuu, iar in rasti"pul citirii sulurilor de catre
Crainici, se aude sunetul cu"ulat a "ii si "ii de tro"pete, care rasuna si"ultan
,upa <udecata propriu+zisa si dupa citirea sentintei de catre Crainici, are loc aplicarea pedepsei Cel "ai i"presionant
eveni"ent petrecut in acest "o"ent de cu"pana al Istoriei spirituale a %u"ilor se petrece atunci cand i se s"ul* prizonierului
inlantuit pe posta"enul (e.a*onal inse"nele si si*iliile puterii, care sea"ana cu un &el de pietre pretioase stralucitoare prinse in
ves"ant
0urtatorul de %u"ina, %u., isi pierde treptat inse"nele puterii si ran*ului !lti"ul act are loc atunci cand 4A!TI, Marea
Fiinta de %u"ina, ii s"ul*e prizonierului diade"a stralucitoare din "i<locul &runtii si o arunca <os
,espre diade"a purtata candva pe &runte de 0urtatorul de %u"ina si despre piatra stralucitoare purtata pe &runte, piatra
identi&icata cu un s"arald urias, s+au pastrat nu"eroase le*ende si "ituri
Este interesant de re"arcat ca, in aceast &il" a2as(ic -co"andat-, toate 0uterile cos"ice, cu e.ceptia celor patru =lo/uri de
lu"ina, au o &or"a u"anoida, In*erii &ideli, la &el ca si In*erii re/eli, Ar(an*(elul re/el, %u. sau %uci&er, la &el ca si 4A!TI,
Marele ,o"n al %u"ilor, la &el ca si >atranii, la &el ca si conducatorii Ar"atei cerului, toti au &or"a u"anoida si pot &i
perceputi ca atare
In lu"ile spirituale, toate Entitatile an*elice si 0uterile cos"ice poseda o &or"a u"anoida conturata precis, care nu se
"odi&ica de+a lun*ul ti"pului Aceasta insea"na ca toate descrierile, incepand din antic(itate pana in ziua de astazi, tre/uie sa
coincida
Aceasta insea"na, de ase"enea, ca vec(ile "ituri ale u"anitatii, la &el ca si cele e.puse, de e.e"plu, de autorul Apocalipsei,
nu sunt si"ple scorneli ale unor visatori sau (alucinatii ale unei "inti /olnave, ci reprezinta i"a*ini care pot &i percepute de
orice o" care poseda capacitati spirituale -paranor"ale- Este vor/a despre aceleasi i"a*ini a2as(ice, di&era doar "i<locul
speci&ic prin care au &ost redate in scris de+a lun*ul ti"pului Intr+un &el au &ost redate in scris acu" 2000 sau $000 de ani, in alt
&el pot &i redate astazi 0ro/le"a cea "ai spinoasa este ca aceste i"a*ini a2as(ice nu au, pur si si"plu, cu" sa &ie redate in scris
altcu"va decat in "odul descris anterior
Eveni"entele istoriei cos"osului spiritual au valoare i"ensa, iar e&ectele lor dra"atice au rever/erat de+a lun*ul istoriei
u"anitatii, pana in zilele noastre ,atorita acestor e&ecte dra"atice, intr+un anu"it "o"ent al istoriei Terrei aurica, s+a incarnat
in trup "aterial Fiul lui ,u"nezeu, Iisus 4ristos
9$
Capitolul 9
II)!) 4RI)TO), %!MINA %!MII
1)(ona# Iisus 4ristos
Cos"os crestin
,esi, de+a lun*ul e.istentei sale pana in acel "o"ent, Eu*en nu prea "er*ea la >iserica, nu era reli*ios in sensul curent al
acestui cuvant + c(iar respin*ea conceptiile pe care le auzise &ra*"entar de la preoti +, de la un "o"ent dat i+a devenit evident
&aptul ca in Terra aurica lucrurile se petrec intr+un "od ase"anator cu cel revelat de scrierile sacre crestine
Eu*en a inteles si &aptul ca vec(ile scrieri ale crestinis"ului au inre*istrat &idel principalele caracteristici ale cos"osului
spiritual, atat ale nivelului ortoe.istential, cat si ale nivelului "aterial Ast&el, se poate spune ca, asa cu" se in&atiseaza celei de a
doua vederi, cos"osul spiritual are caracteristici ontolo*ice crestine
)crierile sacre ale crestinis"ului sunt, inainte de toate, scrieri revelate prin inter"ediul ,u(ului )&ant, iar acest lucru nu
tre/uie interpretat nu"ai ca o /anala &i*ura de stil ,aca scrierile sacre crestine sunt scrise su/ inspiratia ,u(ului )&ant, este clar
ca nu pot &i citite decat tot su/ inspiratia ,u(ului )&ant
Ast&el, nu"ai cei ce se pot a&la, la un anu"it "o"ent al e.istentei lor, su/ inspiratia ,u(ului )&ant, pot cunoaste sensul
ascuns al vec(ilor carti sacre ale crestinis"ului %a inceput, un o" inspirat poate avea norocul sa cunoasca se"ni&icatia unui
verset sau a unui pasa<, apoi a altui pasa<, iar daca persista in e&ortul sau, poate a&la adanca se"ni&icatie a unui capitol si poate
intele*e resorturile inti"e ale eveni"entelor descrise in cartile sacre
Istoria tainica a u"anitatii, Intruparea Fiului lui ,u"nezeu in lu"ea "ateriala si, "ai ales, destinul )au dupa eveni"entele
tul/uratoare de pe =ol*ota + Cruci&icarea, Moartea, Invierea, Inaltarea la cer si desc(iderea I"paratiei cerurilor sunt eveni"ente
cruciale ale Terrei aurica, asupra carora nu te poti apleca &ara desc(iderea si respectul necesar Orice analiza intelectualista,
reductionista, scientista, paleoastronautica sau de orice alt &el este din start sortita esecului
Cei ce incearca sa interpreteze pasa<e ale cartilor sacre crestine + iar acest &apt poate &i e.tins si la celelalte scrieri sacre ale
u"anitatii, aparute din antic(itate pana in ziua de astazi + &ara o pre*atire preala/ila, care presupune inainte de toate acordarea
rezonantica si vi/ratorie cu ener*iile inalte ale ,u(ului )&ant, co"it o i"prudenta %ucrul acesta se poate o/serva trecand c(iar
si super&icial in revista elucu/ratiile cu te"a de interpretare scientista -serioasa- aparute in ulti"a perioada de ti"p, care nu &ac
altceva decat sa silueasca vec(ile te.te ale cartilor sacre pentru a le &orta sa intre in tipare care nu li se potrivesc
A devenit, se pare, un o/icei, ca un autor sa+si -pro/eze- sau sa+si ar*u"enteze propriile sale idei si teorii prin versete,
pasa<e, eveni"ente din cartile sacre ale crestinis"ului Ast&el, descoperi in literatura aparuta in ulti"ul ti"p, pasa<e preluate din
Noul sau 'ec(iul Testa"ent, la &el ca si din celelalte scrieri sacre ale u"anitatii, plusate acolo unde nu le este locul, pentru a
ar*u"enta ideile sau teoriile s&ertosavante ale autorilor
Continuand in acest &el, ideile crestine sau ale altor reli*ii nu vor "ai avea nici un &el de te"ei sacru, iar oa"enii vor capata
tendinta de a le considera drept telenovele ,e &apt, "oda telenovelelor a proli&erat nu nu"ai in cazul su/iectelor considerate
usoare, ci si in cazul su/iectelor "ai serioase Ast&el, cartile de popularizare stiinti&ica, reli*ioasa sau culturala sunt prezentate
tot ca un &el de telenovele
In aceasta carte, evita" sa &ace" raportari la orice te.t sacru crestin, "ar*inindu+ne nu"ai la redarea, cat "ai coerent posi/il
si, desi*ur, in li"itele capacitatii noastre de intele*ere, a ceea ce se poate o/serva prin inter"ediul celei de+a doua vederi, in
lu"ea eterica, a lui Eu*en
Repetarea "ecanica, &ara a &i ur"ata de o intele*ere pro&unda, a unor idei sau teorii do*"atice din cartile sacre, a creat in
epoca "oderna respin*erea sacrului si uitarea adevaratei esente a su&letului o"enesc, cat si a lu"ii in ansa"/lul ei
Faptul ca cele a&ir"ate de >iserica crestina coincid cu ceea ce se vede prin clarvedere poate risipi neincrederea, e.istenta in
ziua de astazi, in preoti si in >iserica in *eneral ,ar, se "ai poate constata si &aptul ca, din pacate, nevazand ceea ce se petrece
in planul eteric, preotii au tendinta de a repeta "ecanic actele sacra"entale si rituale, &ara i"plicarea necesara Cu toate acestea,
toate actele savarsita in lacasurile de cult au corespondent in planul eteric si, "ai ales, au e&ect Cercetand prin clarvedere ceea
ce se petrece in /isericile crestine la "arile sar/atori reli*ioase, Eu*en a &ost ui"it sa constate ca adevarurile reli*iei crestine nu
sunt si"ple vor/e in vant, ci adevaruri esentiale ,ar, de departe, cel "at tul/urator aspect este &aptul ca, in lu"ea eterica, poate
&i o/servat insusi Iisus 4ristos, nu"it )4ONA in li"/a a2ata2a
Intr+un anu"it "o"ent al turului de in&or"are i s+a vor/it lui Eu*en despre )4ONA, dar nu stia inca cine este !lterior,
Eu*en l+a vazut personal pe )4ONA in lu"ea eterica si a a&lat ca este vor/a desve Iisus 4ristos, care, de doua "ii de ani,
continua sa se "ani&este in acest plan al Terrei aurica
In lu"ea eterica, Iisus 4ristos este insotit de un "are si sralucitor alai de oa"eni Acesti oa"eni + spunea In*erul =a/riel +
-nu+si vor "ai pierde niciodata su&letul si trupul-
O/servand a"anuntit ceea ce se petrece in lu"ea eterica, lucrul cel "ai i"portant pe care Eu*en a inteles ca este necesar sa
&ie trans"is oa"enilor este acela ca Iisus 4ristos e.ista, ca este vizi/il in %u"ea eterica in corpul sau de slava si, "ai ales,
&aptul, de o e.traordinara i"portanta, ca Iisus 4ristos este Conducatorul )upre" al tuturor su&letelor o"enesti din Terra aurica,
atat decorporate, cat si incorporate in trup de carne
Mai "ult decat atat, Eu*en a re"arcat &aptul ca Iisus 4ristos apare in lu"ea eterica, alaturi de &iecare o" care se roa*a
Re"arcand acest eveni"ent e.tre" de i"portant, capital pentru o", Eu*en a a<uns la concluzia ca ni"eni nu este lasat sin*ur pe
pa"ant, sin*ur o"ul este cel care se indeparteaza de adevarata Cale, iar rezultatul este su&erinta
O alta idee i"portanta, pe care Eu*en a a&lat+o vizitand %u"ea eterica, este aceea ca Iisus 4ristos, la &el ca si Entitatile
an*elice din Ierar(ia Fiilor lu"inii, despre care oa"enii isi i"a*ineaza ca s+ar a&la undeva departe, poate dincolo de nori sau de
stele, sunt &oarte aproape de noi, pe tot parcursul e.istentei noastre
Atat Iisus 4ristos, cat si Entitatile diri*uitoare cos"ice din Ierar(ia Fiilor %u"inii sunt c(iar lan*a noi, lan*a &iecare o" in
91
parte, iar ru*aciunile noastre a<un* cu "ulta usurinta pana la el Mai "ult decat atat, toate entitatile ce &or"eaza Ierar(ia Fiilor
%u"inii doresc sa+i a<ute pe oa"eni si sa le indeplineaca ru*aciunile In "o"entul in care un o" se roa*a, entitati din Ierar(ia
Fiilor %u"inii sunt e&ectiv prezente lan*a o", pentru a+i asculta ru*a
O"ul, din picate, s+a rupt de ,u"nezeu, de Iisus 4ristos, de Fiii %u"inii si de Ierar(ie, tratand toate aceste pro/le"e ca pe
un /as", care insa nu "ai poate sta in picioare in -era te(nolo*iei de var&- Mai "ult decat atat, unii dintre se"enii nosti, &acand
constient sau inconstient, <ocul ta/erelor adverse, considera ca Iisus 4ristos este un e.traterestru, care s+a ridicat la cer cu
a<utorul unei nave e.traterestre, sau ca entitati ale Ierar(iei Fiilor %u"inii sunt, de ase"enea, e.traterestri care se deplaseaza cu
aparate de z/or individuale
Cul"ea ironiei, ceea ce pare sa corespunda cu triu"&ul celorlalte ta/ere, unii considera ca insusi ,u"nezeu este un
e.traterestru cu casca de cos"onaut, a&lat intr+o nava inter*alactica undeva in apropierea stelei )irius sau a ne/uloasei
Andro"eda, care invarte /utoane si "anete in &ata unui i"ens ecran de televizor, prin care vede tot ce "isca in propriul sau
cos"os
E.perientele din Terra aurica l+au deter"inat pe Eu*en sa intelea*a &aptul &oarte si"plu, ca credinta in sens crestin, ur"ata de
ru*aciune, este sin*ura &orta din cos"os care+l "entine pe o" in viata si+l apropie pe o" de ,u"nezeu, de Iisus 4ristos si de
Ierar(ia Fiilor %u"inii
Ru*aciunea, este sin*urul "i<loc prin care, datorita e&ectelor aurice i"portante pe care le produce, o"ul este alaturi si
vi/reaza ener*etic in rezonanta cu Iisus 4ristos si cu structurile diri*uitoare cos"ice
,e ase"enea, e.perientele concrete traite in Terra aurica, pe di&eritele paliere ortoe.istentiale ale cos"osului spiritual, "ai
ales in %u"ea eterica, l+au deter"inat pe Eu*en sa intelea*a &aptul e.tre" de si"plu, pe care, noi, oa"enii prinsi in varte<ul
eveni"entelor cotidiene l+a" ca" uitat sau poate ne &ace" ca l+a" uitat # ca o"ul &ara ,u"nezeu nu poate &ace ni"ic, nu poate
evolua, nu poate crea, nu poate intele*e, intr+un cuvant nu poate avea decat o e.istenta larvara Fara ,u"nezeu si &ara Iisus
4ristos, o"ul este ni"ic
O/servand ceea ce se petrece prin clarvedere, pentru Eu*en a devenit evident &aptul ca, atunci cand o"ul "er*e la /iserica
sau se roa*a ia Iisus 4ristos, instantaneu, Iisus 4ristos este lan*a o" pentru a+i asculta doleantele, iar Ierar(ia Fiilor lu"inii se
/ucura ca o"ul, in s&arsit, isi a"inteste de ei si le cere a<utorul ,atoria cos"ic+spirituala a Fiilor %u"inii este de a+l a<uta pe
o", dar datorita &aptului ca o"ul nu le "ai cere a<utorul, ei sunt o/li*ati sa astepte
In "o"entul in care o"ul nu "ai cere a<utorul lui Iisus 4ristos sau Fiilor %u"inii, el cade in "re<ele celorlalte entitati din
ta/erele adeverse Nici Iisus 4ristos, nici Fiii %u"inii nu+l pot a<uta pe o" daca acesta nu le cere, in "od e.plicit, ver/al, cu
voce tare, a<utorul
O"ul, la &el ca si toate entitatile din cos"os, poseda li/erul ar/itru )i entitatile luci&erice au avut li/erul ar/itru, caci daca nu
l+ar &i avut, n+ar &i avut posi/ilitatea sa cada Nici o entitate din cos"os nu poate anula altei persoane li/erul ar/itru %i/erul
ar/itru este darul con&erit de insusi ,u"nezeu tuturor creaturilor din Cos"osul )au si ni"eni nu are dreptul de a incalca sau
anula acest dar
O"ul este sin*urul care, prin actiunile sau *andurile sale, se situeaza de o parte sau alta a /aricadei 0rin actiunile care au la
/aza iu/irea, o"ul se situeaza in ta/ara lui Iisus 4ristos si a Fiilor %u"inii, iar prin actiunile care au la /aza e*ois"ul, "andria,
or*oliul, dorinta de posesiune, o"ul se situeaza de cealalta ta/ara si vi/reaza sincron cu ea
Nici una dintre Entitatile an*elice nu poate i"piedica un o" sa+si e.ercite li/erul sau ar/itru, dar consecintele actelor si
*andurilor u"ane sunt *rele si cu repercursiuni *rave in viitor ,ar, in orice "o"ent al e.istentei sale, o"ul poate sc(i"/a
ta/ara, poate &i pri"it inapoi si spri<init in de"ersurile sale Aceasta revenire la -patria "a"a- nu se poate &ace insa decat prin
e.ercitarea li/erului ar/itru de catre &iecare o"
II)!) 4RI)TO) CE% 'I!
Nu"ele prin care este dese"nat II)!) 4RI)TO), Fiul lui ,u"nezeu, in lu"ea eterica este )4ONA Tradus intr+o li"/a
o"eneasca, )4ONA are o se"ni&icatie se"antica co"ple.a
Nu"ele intre* al lui Iisus 4ristos in lu"ea eterica este )ONA )ANTIA )ONA 4AMAT4AI, iar traducerea literala in li"/a
o"eneasca este -0ri"ul nou alcatuit vreodata in desavarsire-
)ANTIA era nu"ele lui Ada" inainte de cadere ,upa cadere, Ada" s+a nu"ii )AIA Ast&el, Iisus 4ristos estre Noul Ada",
cel care a devenit "odelul tuturor oa"enilor, Al&a si O"e*a
Iisus 4ristos este nu"it in lu"ea eterica Noua lu"ina sau, dupa cu" se spune uneori in li"/a eterica, -,o"nul su&letelor
toate acu", cel cu toata 0uterea si Taria in ceruri si pe pa"ant acu"-
!neori, Iisus 4ristos este nu"it prin nu"ele I))4ONA I)) este nu"ele lui ,!MNE6E!# -,u"nezeu este nu"ai !N!%-
-Altul Dalt adevarE nu este, caci adevarul este !N!%-, spunea In*erul =a/riel Tradus din li"/a lu"ii eterice + a2ata2a + in
li"/a &olosita de oa"eni, ter"enul !N!% nu se re&era la ci&ra 1 ci la Cel 0reainalt )inoni"ul lui !N!% este cuvantul I)) Deste
vor/a despre trancrierea &onetica a ter"enilor din li"/a lu"ii etericeE + iar I)) este unul din nu"ele lui ,u"nezeu in li"/a
lu"ii eterice Dalt nu"e &iind 4A!TIE
Cuvantul derivat I))4ONA poate &i tradus apro.i"ativ prin &or"ula A,E'AR!% )!0REM CARE %!MINA %A
INCE0!T!RI, iar )4ONA, nu"ele acordat in lu"ea eterica lui II)!) 4RI)TO), poate &i tradus prin &or"ula -Noua %u"ina
rupta din %u"ina de la inceputuri-
,e aceea, se spune ca Adevarul, acu", este de+al cunoaste pe I)) + intr+o alta denu"ire 4A!TI + prin )ONA, adica
Adevarul este sa+l cunosti pe ,u"nezeu Tatal prin Iisus 4ristos
In lu"ea eterica, )4ONA insea"na, in sens derivat, -stran*ere de "ana- ,esi in lu"ea oa"enilor, stran*erea de "ana s+a
desacralizat, in lu"ea eterica, stran*erea de "ana este in continuare sacrosancta
95
0entru In*eri, )4ONA insea"na -%u"ina din %u"ina- sau, altcu"va spus, %u"ina lui 4A!TI "ani&estata in Fiul )A!
0entru spiritele naturii, )4ONA insea"na -Cuvant- sau -'oce- )piritele naturii il nu"esc si ,OMN!% )!F%ETE%OR
)4ONA "ai insea"na si procesul tainic prin care )oarele &izic daruieste lu"ina sa lu"ii si da viata la tot ce e.ista
Nu"ele de )4ONA se "ai da si Ener*iei aurii care e"ana din c(a2ra ini"ii Fiului lui ,u"nezeu, lu"ina care este
trans&erata, pe principiul candelei, tuturor oa"enilor, "ai precis su&letelor oa"enilor de pe pa"ant
Oa"enii din Alaiul Fiului lui ,u"nezeu sunt sin*urii care+l nu"esc pe )4ONA in li"/a< o"enesc# CRI)T sau II)!)
4RI)TO) !neori &olosesc doar &or"ula FI!% %!I ,!MNE6E!
Trupul in care se "ani&esta Iisus 4ristos in lu"ea eterica este un ele"ent nou al Creatiei 0erceput prin clarvedere, "ai precis
prin si"tul vec(i"ii, trupul lui Iisus 4ristos este "ai nou decat orice trup o"enesc
Trupul lui Iisus 4ristos este o si"/ioza nou aparuta in Cos"os, intre corpul du( si su&let Alcatuirea trupului in care Iisus
4ristos se "ani&esta in lu"ea eterica per"ite transcenderea tuturor -lu"ilor-, adica a tuturor palierelor Terrei aurica, inclusiv a
lu"ii "ateriale ,upa vec(i"ea Trupului )au, Iisus 4ristos nu pare sa &i aparut in lu"ea eterica de "ai "ult de 1900 +1;00 ani
In lu"ea eterica se a&ir"a ca, i"ediat dupa Cruci&icarea si Moartea pe Cruce, Iisus 4ristos a ra"as de trei ori cate trei luni in
lu"ea in&raeterica 0entru a putea patrunde in lu"ea eterica, Iisus 4ristos tre/uia sa+)i &or"eze un trup adecvat, care sa &ie
constituit ca o noutate a/soluta a creatiei Acest trup tre/uia construit pe /aza si"/iozei dintre corpul du( si su&let Nivelul sau
rezonantic era &oarte inalt, ast&el incat nu putea rezona de la inceput, i"ediat dupa -inaltarea la cer-, cu lu"ea eterica a Terrei
aurica
0entru a realiza aceasta alc(i"ie aurica divina, Iisus 4ristos a co/orat in Iad Ast&el, pri"ii oa"eni la care a a<uns 'estea cea
"are au &ost oa"enii din Iad 0ri"ind 'estea cea "are, cei din Iad au &ost scosi de acolo
)piritele naturii povestesc un &apt cutre"urator# pentru a+si &or"a trupul, Iisus 4ristos a tre/uit sa stea in Iad -de trei ori
lun*i"ea aratatorului-, adica trei zile In cele trei zile cu"plite + zile care au &ost prelun*ite la di"ensiunea unor 0erioade
cos"ice + Iisus 4ristos a su&erit toate c(inurile si toate caznele cu"plite ale tuturor su&letelor u"ane si tuturor du(urilor,
incepand de la pri"a incarnare si "oarte a unui o" pana la ulti"a incarnare si "oarte a unui o" 0rin acest act unic al Fiului lui
,u"nezeu, toate su&letele u"ane si toate du(urile + incepand de la Ada" + au &ost RA)C!M0ARATE sau, cu alte cuvinte, s+a
platit un 0RET ANTICI0AT pentru ele
A)TFE%, 0RET!% MANT!IRII T!T!ROR OAMENI%OR A FO)T 0%ATIT ,E II)!) 4RI)TO), FI!% %!I
,!MNE6E!
0rin acest proces cu"plit de co/orare in adancurile Iadului, Fiul lui ,u"nezeu )i+a creat Trupul de slava in lu"ea eterica
Mai "ult decat atat, prin )acri&iciul )au, a &ost creata o nisa la nivelul "icrocos"ic al tuturor oa"enilor, prin care o"ul a
capatat posi/ilitatea de a co"unica cu I"paratia cerurilor Cu alte cuvinte, s+a realizat <onctiu nea o"ului cu I"paratia Cerurilor
Aceasta <onctiune s+a realizat prin "odi&icarea structurii aurice u"ane Aurei u"ane i s+au adau*at anu"ite ele"ente
constitutive, cel "ai i"portant dintre ele &iind desc(iderea virtuala a c(a2rei ini"ii, c(a2ra din partea stan*a, nu"ita c(a2ra
iu/irii Nu este asadar vor/a despre c(a2ra ana(ata care se a&la in "i<locul corpului, pe canalul )us(u"na, ci despre c(a2ra
cvasinecunoscuta astazi in "ediile cunoscatorilor aurei u"ane, situata e.act in dreptul ini"ii &izice
0rin iu/ire, o"ul va &i capa/il sa se conecteze la i"paratia cerurilor, iar din punct de vedere auric, acest proces se produce
prin activarea c(a2rel ini"ii C(a2ra ini"ii este in &ond un canal de le*atura ce uneste "icrocos"osul si "acrocos"osul
C(a2ra ini"ii are aceeasi culoare aurie care se poate re"arca prin clarvedere in aura radiata de Trupul de lu"ina al lui Iisus
4ristos
Iisus 4ristos apare in lu"ea eterica su/ in&atisarea sa cunoscuta "ai ales din iconoclastica crestina C(ipul sau este aproape
identic cu cel descoperit pe *iul*iul de la Torino
0rivit de la oarecare departare, Iisus 4ristos apare in lu"ea eterica ca un /ar/at inalt de apro.i"ativ 1,;0 "etri Are parul
castaniu inc(is, ondulat, destul de lun* !neori isi prinde parul /o*at, usor ondulat, in pan*lici ce par din lu"ina Are nasul usor
acvilin, oc(ii "ari si &oarte pro&unzi Culoarea oc(ilor para uneori sa se "odi&ice# uneori are oc(ii caprui cu sclipiri verzui,
alteori al/astri precu" azurul cerului Are /uzele pline, iar o /ar/a "ica ii acopera o/ra<ii
0e cap poarta uneori ceva ca un &el de coroana &or"ata din 12 pietre pretioase ce stralucesc &oarte tare, in culori di&erite
!neori, atunci cand clarvazatorul are posi/ilitatea sa stea &oarte aproape, se pot vedea pe "aini si pe &runte ur"ele z*arieturilor
si i"punsaturilor de la Cruci&icare %a "aini, ur"ele piroaielor cu care a &ost rasti*nit sunt vizi/ile la inc(eieturile "ainilor si nu
in pal"e
4ainele in care se in&atiseaza in lu"ea eterica sunt di&erite Cea "ai &ru"oasa dintre ele pare a &i o ro/a super/a, al/a precu"
zapada, cu &ireturi din lu"ini *al/en+aurii 0este /rau este incins cu o esar&a !neori, esar&a are culoarea violeta, alteori are
culoare *al/en aurie In picioare poarta sandale, precu" cele de pe ti"pul ro"anilor, ce par de &oc
,in interiorul Trupului )au e"ana doua lu"inozitati distincte# de la /rau in <os e"ana o lu"inozitate de culoarea "etalului
topit sau a ara"ei, iar de la "i<loc in sus e"ana o lu"inozitate de culoarea ar*intie curata, &oarte clara ,e departe, co"/inatia
celor doua culori &or"eaza un a"estec, care da culoarea *al/en+auriu In <urul )au, datorita radiatiei e.tre" de puternice, se
&or"eaza curcu/eee "ulticolore de lu"ini
Iisus 4ristos pare un Izvor de lu"ina, care radiaza e.tre" de puternic %u"ina e"anata de El, care a<un*e pana la "ari
distante in <ur, este e.tre" de /landa, de suava si de lina Este %u"ina Iu/irii ,e departe, se vede ca un i"ens *lo/ auriu, ce
raspandeste curcu/ee "ulticolore, in culori irizante
0rivind atent, un clarvazator poate re"arca cu" lu"ina e"anata de Iisus 4ristos lu"ineaza &etele si c(ipurile oa"enilor din
alaiul )au %a unii oa"eni lu"ineaza oc(ii, la altii lu"ineaza un "ic &ra*"ent de &ata Multi dintre oa"enii din alaiul )au au
portiuni de aura + in special oc(ii si &ata, unii c(iar intre*ul cap +lu"inat de %u"ina )a
C(iar si unii oa"eni incarnati au o "ica parte a c(ipului lu"inata de %u"ina )a !nii au nu"ai oc(ii lu"inati, altii o
portiune a &etei, &oarte rar in intrea*a &ata In *eneral, preotii crestini, la &el ca si unii oa"eni care se roa*a in "od constant, au
drept se"n auric dinstinctiv o radiatie sau o u"/ra de radiatie din %u"ina )a pe c(ip
Aceasta radiatie aurica este nu"ita %!MINA )!F%ET!%!I Fara %u"ina su&letului, c(iar daca patrunde in lu"ea eterica si
97
c(iar daca vede unele din entitatile prezente acolo, sa spune" spiritele naturii, un clarvazator nu+l poate vedea pe Iisus 4ristos
Iisus 4ristos se poate "ani&esta si in lu"ea su/eterica, precu" si in lu"ea "ateriala Intelepciunea populara ro"aneasca
a"inteste acest eveni"ent in acele /as"e care descriu cu" ,u"nezeu si )&antul 0etru se preu"/la uneori in lu"ea "ateriala,
pe la casele oa"enilor, pentru -a le cerceta ini"ile-
In in&raeteric, trupul lui Iisus 4ristos e"ite o lu"ina di&uza, destul de pala In sc(i"/, in lu"ea "ateriala, unde se "ani&esta
&oarte des, "ult "ai des decat /anui" noi, oa"enii, Iisus 4ristos se in&atiseaza la &el ca si un o" nor"al, ast&el incat nu este
recunoscut de ni"eni
In "o"entul in care se "ani&esta in lu"ea "ateriala, structura trupului Fiului lui ,u"nezeu per"ite ridicarea nivelului
rezonantic al tuturor celor ce stau in <urul )au Cand apare in lu"ea "ateriala, Iisus 4ristos este insotit de oa"eni din alaiul )au
sau este sin*ur !n o" poale sa treaca pe lan*a El &ara sa+l cunoasca !neori, oa"enii se uita la El, i"a*inea se i"pri"a pe
retina, oa"enii il vad, dar nu constientizeaza cine este )e poate inta"pla sa stea de vor/a cu unii oa"eni, c(iar sa &ie invitat la
"asa + unii c(iar l+au po&tit in casele lor + &ara ca oa"enii sa stie cu cine au de+a &ace
,intre locurile in care apare in lu"ea "ateriala, spitalele, azilele sau "anastirile sunt locurile cele "ai des vizitate In spitale
sau azile, acolo unde este su&erinta "ai "are, Iisus 4ristos apare si dispare instantaneu &ara a &i re"arcat de ni"eni
Multi "e"/ri ai Alaiului )au se pot "ani&esta i"preuna cu El in lu"ea "ateriala ,oar cei sancti&icati pot co/ori direct in
lu"ea "ateriala i"preuna cu Iisus 4ristos E.ista oa"eni din Alaiul )au care se pot "ani&esta nu"ai in in&raeteric Acesti
oa"eni au &ost nu"ai /eati&icati, nu si sancti&icati Acest &apt ette le*at de Taina s&intirii nu"elui, o taina adanca, pe care, dupa
cu" este si nor"al, >iserica crestina o tine nu"ai pentru sine
E.ista, de ase"enea, "ulti oa"eni incarnati in lu"ea "ateriala, prin care se "ani&esta atat )&intii din alaiul )au, cat si Iisus
4ristos insusi Acei oa"eni poseda se"ne aurice distinctive# cununi, peceti sau si*le !nii dintre acei oa"eni, in special "ona(ii
din "anastiri, capata cu ti"pul caracteristici &iziolo*ice ale c(ipului )au !nii oa"eni, pot capata ti"/rul vocal, privirea,
"i"ica lui Iisus 4ristos sau al unuia dintre )&intii din alaiul )au E.ista si oa"eni, &oarte rari intr+adevar, care "ani&esta
anu"ite caracteristici su&letesti si spirituale deose/ite incat au devenit un canal de co"unicare direct a lui Iisus 4ristos in lu"ea
"ateriala
Noi, oa"enii ne plan*e" adesea de &aptul ca in lu"ea noastra nu sunt vizi/ile "inuni si ca, in cazul in care e.ista, nu pot &i
cercetate -stiinti&ic-, pentru a &i cu adevarat convin*atoare dupa nor"ele pe care noi insine le+a" constituit Adevarul este insa
altul# noi trai" intr+o lu"e cu&undata in "ister, in care "inunile sunt la tot pasul, noi &iind cei incapa/ili sa le constientiza" asa
cu" se cuvine
!ita" "ereu, poate neper"is de "ult, cati oa"eni scapa zilnic -"iraculos- din accidentele in*ozitoare, cati oa"eni se
vindeca -"iraculos- de /oli incura/ile, indi&erent de e&orturile "edicilor, atri/uindu+le -inta"plarii- ,e ase"enea, uita" "ereu
&aptul ca "ulte eveni"ente delicate + /oli, accidente + la care a" &ost partasi de+a lun*ul vietii, noastre si a" scapat cu /ine, au
trecut neo/servate si considerate drept -nor"ale-, cand in &ond constituie "inuni cu acte in re*ula ,in pacate, noi, oa"enii
uita" "ult prea usor
0entru un clarvazator care de<a l+a vazut in lu"ea eterica, aparitia lui Iisus 4ristos in lu"ea "ateriala este ceva "ai usor de
re"arcat, dar nu c(iar atat de &acil precu" s+ar crede la pri"a vedere C(iar daca nu este conectat la cea de+a doua vedere,
clarvazatorul, in virtutea e.perientei do/andite, -si"te- prezenta )a
Ast&el, e.ista doua indicii i"portante prin care poale &i perceputa prezenta )a in lu"ea "ateriala 0ri"ul indiciu este susurul
lin, ca un &el de izvoras, ce se aude &oarte clar in apropierea )a Al doilea indiciu &oarte i"portant este "irosul speci&ic Atat in
lu"ea eterica, cat si in lu"ea "ateriala, "irosul speci&ic al lui Iisus 4ristos este cel de paine proaspata, a/ia scoasa din cuptor,
in"uiata in vin Atat sunetul, cat si "irosul sunt e.tre" de puternice si in lu"ea "ateriala
,in pacate, conceptia actuala despre Iisus 4ristos nu a putut inca sa constientizeze "arile procese interioare ale su&letului
u"an si ale "odului in care, u"anitatea in ansa"/lul ei, se co"porta a&ectiv si "ental &ata de 0ersona )a
Actual"ente, u"anitatea, a cazut intr+un &el de "aterialis" -spiritualist- *rosolan Tre/uie &oarte clar retinut &aptul ca nu ne
re&eri" la conceptia pro"ovata de >isericile crestine + oricu" nu ave" nici dreptul, nici pre*atirea, nici intentia de a analiza
conceptia do*"atica a crestinis"ului, "otiv pentru care in prezenta lucrare nu &ace" re&eriri la te.tele Noului Testa"ent + ci
nu"ai la conceptia *enerala, laica, a ti"purilor in care trai"
,upa conceptia "aterialist+-spiritualista- actuala, Iisus 4ristos este un persona< istoric care a trait candva in trup "aterial +
unii "ai -rationali- nu accepta nici "acar acest lucru + acu" 2000 de ani, in 0alestina Traditia laicizata s+a i"pacat cu ideea ca,
anual, are loc -co"e"orarea- "ai "ult sau "ai putin rituala a unor eveni"ente istorice D0astele, Craciunul etcE, iar "a<oritatea
dintre noi accepta &ara cracnire acest lucru, /a c(iar cu /ucurie, daca ne *andi" ca insea"na zile li/ere si "ese i"/elsu*ate
Nu acesta este insa senti"entul de&initoriu pe care o"ul il are in "o"entul in care se prezinta in &ata lui Iisus 4ristos cel viu,
care se "ani&esta in lu"ea eterica )enzatiile incercate de un clarvazator care+% vede pe Iisus 4ristos in lu"ea eterica sunt
"ultiple, &oarte di&erite de cele constientizate de oa"eni in lu"ea "ateriala
Cel "ai a"plu si"ta"ant care se "ani&esta e.tre" de pre*nant, este acela de a+l considera pe Iisus 4ristos drept RE=E%E
,I'IN al tuturor oa"enilor ,aca ne este per"isa o co"paratie, a" putea spune ca, in &ata )a, oa"enii se si"t precu" s+ar
putea si"ti un de*et, sa spune" de*etul de la "ana, in &ata trupului ,aca un de*et al "ainii ar capata su/it constiinta si ar
vedea trupul, l+ar recunoaste auto"at ca &iind RE=E%E a/solut, de care depinde in toate privintele
,aca a" in"ulti acest senti"ent u"an cu o in&initate, a" intele*e + desi doar partial + senti"entul o"ului clarvazator in &ata
lui Iisus 4ristos O"ul se trezeste in &ata Cuiva care "ani&esta desavarsit iu/ire in&inita, /unatate nes&arsita si "ulte altele
senti"ente de care oa"enii nu sunt deloc constienti pentru ca nu au la ce sa le raporteze in lu"ea "ateriala
In &ata iu/irii a/solute, a /unatatii a/solute e"anate de 0rezenta in lu"ea eterica a Fiului lui ,u"nezeu, o"ul isi intele*e, in
s&arsit, propria sa neputinta, propria sa "ici"e, propria sa li"itare In &ata 0rezentei )ale, acele conceptii caricaturale, dupa care
o"ul este -coroana creatiei- sau un -zeu in "iniatura- care poate &ace ce+i place, se spul/era ca un &u" O"ul si"te, "ai "ult
instinctiv, cat "ai are de parcurs pentru a sta drept, &ata in &ata, cu Fiul lui ,u"nezeu Ce sa "ai vor/i" despre acele &antezii
scientizate care+l considera pe Fiul lui ,u"nezeu une.traterestru
98
,ar acest si"ta"ant nu este decat o stare initiala, un &el de i"pact e.ploziv dintre natura rezonantica a unui su&let de o" si
Al&a si O"e*a evolutiei I"ediat dupa ce aceasta stare se atenueaza si o"ul are taria de a trece peste ea, apare o a doua stare#
o"ul cunoaste A,E'AR!%
Atunci are loc un proces e.traordinar# O"ul pare sa se dedu/leze sau sa se scindeze in "ai "ulti Fiecare dintre ele"entele
co"ponente ale &iintei u"ane, spiritul, corpul du(, su&letul si constinta -nor"ala- a trupului "aterial, ele"ente care in "od
nor"al stau -cu"inti- in ti"pul unei e.istente incarnate + caci alt&el o"ul ar intra in cate*oria sc(izo&renicilor incura/ili, daca ar
&i sa ne lua" dupa psi(iatrie +, par a se trezi la viata si incep sa vor/easca intre ele
,esi*ur, &iecare dintre aceste ele"ente co"ponente are propria sa constiinta si propriul "od de intele*ere, o"ul &iind "al
"ult decat sunt ele"entele co"ponente luate separat Ast&el, o"ul are supriza sa+si auda dintr+o data spiritul cu" ii spune
corpului du(# -vezi, ti+a" spus eu-L Apoi corpul du( spune su&letului# -vezi, ti+a" spus eu-L In &ine, su&letul spune acelasi lucra
constiintei trupului "aterial
Iar atunci, A,E'AR!%, stiut doar de spirit si partial de corpul du(, devine evident si veri&icat # ,!MNE6E! TE I!>E)TE
MERE! )l ,INTOT,E!NA
I"ediat dupa intele*erea A,E'AR!%!I, se inta"pla ceva cutre"urator Entitatile luci&erice care + tre/uie sa o spune" +
sunt in le*atura cu o"ul inca de la nastere su/ &or"a de -in&luente aurice-, intele* si ele, prin o", acelasi lucru
Toate no.ele ne*ative prinse in aura u"ana se cutre"ura si la propriu si la &i*urat 0rin o" + iar acesta este de &apt rolul
o"ului in ecuatia cos"ica + entitatile luci&erice constientizeaza A,E'AR!% si, i"plicit, rolul lui Iisus 4ristos
Incepand din acel "o"ent, o"ul plan*e Nu plan*e insa cu lacri"i, ci plan*e tacut, &ara sa verse o lacri"a Este la &el ca
atunci cand ai o i"ensa durere in interior, ca si cu" ar &i "urit cineva &oarte apropiat Aceasta durere persista, surda, sapta"ani
si luni 0lansul apartine atat o"ului, cat si, &oarte surprinzator, in&luentelor luci&erice 0lansul interior nu este continuu, asa ceva
ar &i de nesuportat, ci cu inter"itente, in pauzele plansului, o"ul este cuprins de o i"ensa parere de rau# A,E'AR!% ERA
A)A ,E A0ROA0EL
Apoi, cu ti"pul, o"ul se linisteste !r"eaza o liniste, o pace &oarte adanca Este pacea su&letului u"an, -odi(na su&letului-,
in care o"ul nu "ai doreste ni"ic, nu "ai are po&te, nu "ai are dorinte
In&luentele aurice luci&erice inceteaza sa se "ai "ani&este, iar o"ul devine lipsit de -ispite- )i poate ca nu este inoportun de
a spune ca aceasta stare nu este nici sa"ad(i, nici nirvana, ci doar Odi(na su&letului !r"eaza cainta, s"erenia, iu/irea catre tot
si toate
!n o" nu poate sta prea "ult in prea<"a lui Iisus 4ristos 0oate sta, uneori, &oarte aproape Rezonanta Trupului viu,
"ani&estat in lu"ea eterica, al lui Iisus 4ristos este "ult prea "are pentru siste"ul auric u"an Nu"ai unii preoti, "ona(i sau
asceti crestini ar putea realizeza acest lucru
!i"itor, pot sta in &ata %ui + desi*ur invizi/il pentru ei + cei opri"ati, neca<iti, saraci, o/ositi sau epuizati "uscular, cei
inselati, cei trasi pe s&oara la <udecati, la plata salariilor sau cei /at<ocoriti de se"enii lor Ei sunt sin*urii care pot suporta inalta
rezonanta a lui Iisus 4ristos cel viu ce se "ani&esta de doua "ii de ani in lu"ea eterica a pa"antului
Alaiul# Cercurile 0uterii
In lu"ea eterica, in <urul lui Iisus 4ristos stau nenu"arati oa"eni din toate natiile si din toate epocile Marea "a<oritate
dintre ei au un trup ase"anator, pana la un punct si pastrand proportiile, cu cel al lui Iisus 4ristos Aceesi oa"eni &or"eaza
Alaiul )au in lu"ea eterica Alaiul lui Iisus 4ristos este &or"at din trei Cercuri ale 0uterii
)e stie ca, la "oarte, trupul o"ului este parasit de corpul eteric, de corpul astral si de su&let, la &el cu" este parasit si de
corpul du( %a cateva secunde dupa "o"entul e&ectiv al "ortii, tot ce a acu"ulat su&letul care este pastratorul e.perientelor
e.istentei trupesti, este aspirat de corpul du( al o"ului Clarvazatorul poaste vedea cu" se rup &irele de lu"ina + care nu sunt
altceva decat ener*ii "odulate in&or"ational +, ce le*au pe ti"pul vietii ele"entele co"ponente aurice ale &iintei u"ane
In "o"entul rupturii acestor corzi lu"inoase, toate in&or"atiile continute la nivelul corpului &izic, al corpului eteric si al
su&letului sunt a/sor/ite instantaneu in corpul du( al o"ului, cel care le preia si le "eta/olizeaza interior Corpul du( al o"ului
paraseste atunci aceasta lu"e si patrunde in -%u"ea de dincolo-, in %u"ea astrala, in ti"p ce structurile ce tin de personalitate,
se disipa in "ediu, "ai "ult sau "ai putin repede
,upa acest "o"ent, )u&letul, *olit de ener*iile "odulate in&or"ational ce constituiau e.perientele din ti"pul vietii
pa"antesti, ra"ane ca o &anto"a al/urie din care ra"an, ca trasaturi, doar oc(ii Aceasta &anto"a, care vor/este neinteli*i/il si
se "ani&esta (aotic, re"iniscenta a personalitatii terestre, se disipeaza dupa un ti"p oarecare in "ediul lu"ii eterice Acest
proces se petrece la toti oa"enii
In cazul oa"enilor din alaiul lui Iisus 4ristos, in ur"a unei alc(i"ii aurice co"ple.e, su&letul nu "ai este *olit de
in&or"atiile acu"ulate in ti"pul vietii terestre, ci este unit cu corpul du(, realizand o si"/ioza per&ecta su&let+corp du( ,in
acest "otiv, acel o" pastreaza si in lu"ea eterica i"a*inea &izica pe care a avut+o in ti"pul e.istentei "ateriale 0ersonalitatea
sa ra"ane de acu" inainte unita cu Individualitatea perena, data de caracteristicile corpului+du(
Mai "ult decat atat, liantul de le*atura intre aceste doua ele"ente co"ponente ale &iintei u"ane, co"ponenta "uritoare si
cea ne"uritoare, este Fiinta lui Iisus 4ristos Cu alte cuvinte, acel corp "ani&estat in lu"ea eterica e"ite o lu"inozitate care
poate &i re*asita in Trupul cel viu al lui Iisus 4ristos
0rivite de la distanta, trupurile eterice ale oa"enilor din alaiul lui Iisus 4ristos, par a avea in&atisarea pe care acel o" a avut+o in
ulti"a e.istenta trupeasca, varsta la care a "urit, precu" si (ainele din acel ti"p
In Alaiul lui Iisus 4ristos intalnesti nenu"arati oa"eni din toate *eneratiile si rasele care au e.istat de la inceputuri pana in
prezent Alt&el, intalnesti oa"eni care au trait in pri"ele trei rase anterioare rasei actuale !nii dintre ei au trait inainte de 0otop
Ei au &ost scosi din Iad, in "o"entele in care Iisus 4ristos, i"ediat dupa cruci&icare, a patruns acolo
99
Oa"enii din pri"a rasa au parul lun*, ar*intiu, siluete "ai "ult &e"inine )e pare ca acest tip de u"anitate era andro*ina
E.ista, de ase"enea, oa"eni din cea de+a doua rasa, conte"porana lui Ada", care au o in&atisare &oarte apropiata de cea a
In*erilor )i oa"enii din aceasta rasa sunt "ai &e"inini in co"porta"ent, desi sunt /ar/ati si &e"ei
Oa"enii din cea de+a treia rasa sunt "ult "ai ase"anatoari cu rasa actuala Oa"enii rasei a treia sunt di&erentiati in /ar/ati si
&e"ei, cu in&asitari si co"porta"ente clar de&inite Alaturi de ei se a&la oa"enii din rasa actuala, -)&intii-
In a&ara oa"enilor din alaiul propriu+zis, e.ista "ulti oa"eni care co/oara "ereu de pe nivelurile astrale ale Terrei aurica sau
oa"eni care, la ale*erea lor, ra"an in %u"ea eterica dupa "oarte Aceste persoane, in viitoarea incarnare in lu"ea "ateriala,
poarta un se"n auric distinctiv, ca un &el de cununa care are aceeasi radiatie ener*etica+culoare, sunet, "iros + ca si Trupul cel
'iu al lui Iisus 4ristos
Alaiul lui Iisus 4ristos are "ai "ulte cercuri concentrice, nu"ite Cercuri ale 0uterii In "i<loc sta, desi*ur, insusi Iisus
4ristos, iar pri"ul Cerc al 0uterii este &or"at din entitati u"ane din pri"ele doua rase, entitati care au &ost scoase din Iad, acu"
2000 de ani, dupa Cruci&icare Entitatile u"ane din pri"ele doua rase de oa"eni sunt &oarte puternice ca nivel evolutiv si pot
"ani&esta caracteristici &iintiale deose/ite
Al doilea cerc al puterii este &or"at din oa"enii rasei a treia, rasa pe care noi o considera" a &i &or"ata de locuitorii Celor
trei re*ate In &ine al treilea Cerc al 0uterii este &or"at din oa"enii rasei noastre Al treilea Cerc al 0uterii are drept nucleu
principal pe cei ce %+au cunoscut pe Iisus 4ristos in e.istenta )a terestra, in 0alestina, acu" 2000 de ani# Apostolii )ai Acestora
li s+au adau*at ceea ce noi, astazi, nu"i" )&inti, Mucenici, Martiri
0e de alta parte, persoane contactate din antura<ul )au vor/esc adesea despre doua "ari co"unitati# cea care e.ista in lu"ea
eterica si care este &or"ata din cele trei Cercuri ale 0uterii, si cea care se "ani&esta in lu"ea "ateriala si este &or"ata din oa"eni
incarnati
Co"unitatea care se "ani&esta in lu"ea terestra este &or"ata din acei oa"eni care, prin /otez si prin co"porta"ent, au aderat
prin li/erul lor ar/itru la valorile crestine si i"plicit, il recunosc pe Iisus 4ristos drept Fiu al lui ,u"nezeu si drept Conducator
supre" aL tuturor su&letelor u"ane ,esi*ur, in &runtea co"unitatii terestre este situata >iserica crestina, indi&erent de rit si,
i"plicit, preotii 0reotii sunt, prin un*ere, reprezentantii lui Iisus 4ristos in lu"ea oa"enilor si sunt cei "ai indrituiti sa
vor/easca si sa actioneze in Nu"ele )au
In cele ce ur"eaza vo" reproduce cateva s&aturi si in&or"atii &oarte i"portante pri"ite de Eu*en de la doua personalitati ale
Alaiului )au din lu"ea eterica Nu"ele lor de oa"eni sunt To"a si Eustac(ia Dtranscrierea nu"elor este apro.i"ativaE
-0riveste-, ii spunea candva To"a, unul dintre oa"enii ce &ac parte din Alai, aratand spre *lo/ul i"ens de lu"ina ce se
pro&ila in departare in lu"ea eterica
-%u"inile pe care le vezi ca una in alta sunt Cercurile 0uterii viitoarei lu"i ce va sa vie In "i<loc, &ul*erul acela ce pulseaza,
este ,o"nul nostru, iar cele trei cercuri de lu"ina ce+l ur"eaza sunt alesii ini"ii %ui Ei au trait nestiuti de ni"eni, *oi,
&la"anzi si despuiati de /o*atiile lu"esti Au &ost su&lete oropsite in tot pasul, certati si /at<ocoriti de se"enii lor Ei erau sla/i,
insa ,o"nul su&letelor era puternic in ei Nu"ele lor nu au &ost cunoscute nici de cei ce, &ara cinstire, i+au in"or"antat Ei nu
sunt din actuala *eneratie si din veacul acesta Acest Cerc al 0uterii se "areste "ereu si "ereu, din *eneratie in *eneratie, pana
dincolo de *eneratia ta )i toti sunt de acelasi soi
!r"atorul Cerc al 0uterii este cel &or"at din Cei )&inti, po"enitii vostri din datini D)&intii calendarului reli*ios crestin
ortodo. sau catolicE Ei co/oara pana la voi cu ,o"nul su&letelor si lucreaza din ti"p in ti"p Acest cerc este din *eneratia ta,
dar nu din veacul acesta )i acest Cerc al 0uterii va creste dincolo de veacul viitor
Al treilea Cerc si ulti"ul din insotirea ,o"nului %u"inii este de zeci de ori indoit celui ce a construit locuinta %ui Cu ei se
vor s&arsi veacurile si vor reincepe veacurile si *eneratiile )ale-
Intr+adevar, asa cu" se pot o/serva in lu"ea eterica, curcu/eele par a &i *enerate unul din altul, iar *lo/ul acela i"ens de
lu"ina pare a se deplasa "ereu Acolo unde "er*e ,o"nul %u"ii, acolo se poate o/serva, &oarte clar, *lo/ul de lu"ina
stralucitoare si curcu/eele concentrice
-%u"ina lor Dstralucirea curcu/eelorE vine, spune To"a, de la )4ONA D Iisus 4ristosE %a inceput nu era decat E% ,upa ce
a co/orat Din lu"ea "aterialaE si )+a suit Dla -ceruri-E, a a<uns unde vezi
Incet, incet, lucrand cu iu/ire, a inte"eiat 0ri"ul Cerc de 0utere Atunci a casti*at c(eile "ortii si intaia /ataile i"potriva
adeversarului Dnu"it 4aal )i T(an sau )(ait(an in lu"ea etericaE Atunci tot o"ul viu a pri"it darul &ara de plata pe care tu il
nu"esti -plase-, iar preotii tai -(ar- 0lasele sunt darul %ui pentru o"-
0lasele sunt ceea ce noi nu"i" -corpul (aric al plaselor "esianice-, care apar la orice o" care se roa*a la Iisus 4ristos sau la
,u"nezeu sau care pronunta Nu"ele )au cu voce tare in orice li"/a a pa"antului
-Curand, continua To"a, ,o"nul tau a intoc"it Cercul ur"ator de 0utere Atunci a casti*at toate 0returile si a doua "are
/atalie i"potriva celor rai Atunci cand, parintii parintilor tai traiau, s+a inta"plat ca o"ul cu o", prin rostirea Nu"elui )au, sa
poata crea in lu"ea ta aceleasi Cercuri de 0utere ca si cele pe care le vezi aici-
Aici, To"a se re&era la un "are "ister al lu"ii eterice Atunci cand doi sau "ai "ulti oa"eni se intalnesc si, i"preuna, se
roa*a, discuta sau rostesc nu"ele lui Iisus 4ristos, se petrece un &eno"en auric de o i"portanta e.ceptionala# se &or"eaza plase
"esianice co"une, &or"andu+se co"unuiunea de su&let intru Iisus 4ristos
0lasele "esianice co"une se pot o/serva prin clarvedere la lacasurile de cult si c(iar la evan*(elizarile de pe stadioane, din
a"&iteatre sau din orice alt loc Cu cat sunt "ai "ulti oa"eni care iau parte la ru*aciunea in co"un, cu atat plasele "esianice
sunt "ai a"ple 0e stadioane sau in cazul litur*(iilor la care iau parte nu"erosi credinciosi, plasele "esianice sunt *i*antice Ne
pute" i"a*ina un *lo/ i"ens, stralucitor, ce se &or"eaza in*lo/and un stadion i"ens sau o catedrala in ti"pul unei sar/atori
reli*ioase Acest *lo/ i"ens, stralucitor, are aceeasi culoare, &or"a si stralucire ca si plasele "esianice ale unui sin*ur o"
-Atunci cand cele doua Cercuri de 0utere se vor intalni, spune To"a, nu va "ai &i ti"p si va &i la &el ca la inceput )i totul,
din nevazut va &i vazut, si o"ul va plan*e in &ata 'e*(etorului sau, si va &i "an*aiat la pieptul ,o"nului sau
Cele ce ti+a" spus nu sunt dela "ine si Cine "+i le+a dat sa ti le arat, le va i"plini ne*resit Atunci ,o"nul noastru va &i in
toate si toate vor reveni in ,u"nezeu Cerurilor
9;
Acu" insa, ,o"nul tau lupta i"potriva "andriei si in*a"&arii &iecarui o" )i aici nu il a<uta decat 0rintul nea"ului tau,
I))4ION Deste vor/a despre Ar(an*(elul 0oporului Ro"anE si cei din Adunarea cea "ult+prea+iu/ita a %ui D>iserica vazuta si
nevazutaE-
)&anta nascatoare de ,u"nezeu
Alaturi de Iisus 4ristos si de Entitatile an*elice ale Ierar(iei Fiilor Flacarii, in lu"ea eterica isi des&asoara activitatea o inalta
entitate protectoare a o"ului# Fecioara Maria, denu"ita de >iserica ortodo.a crestina )&anta nascatoare de ,u"nezeu
Fecioara Maria este nu"ita in li"/a lu"ii eterice IO AEO sau ANINA, in traducere -Cea care "i<loceste pentru su&letele
toate- %a &el ca si Iisus 4ritos, Fecioara Maria este insotita de un "are alai de oa"eni
,espre Fecioara Maria, In*erul =a/riel spunea ur"atoarele# -nu are nici o putere de la sine, ca tot ce a &ost in carne, ci
4A!TI este puternic in ea ,oar asa iu/irea ei este "are-
0rivita prin clarvedere in lu"ea eterica, de inalti"e "edie, aproape 1,80 "etri, parul castaniu, oc(ii "ari, caprui, cu sclipiri
verzi, nas "ic, *ura "ica si roza, Fecioara Maria este o persoana &ascinanta si re"arca/ila Fecioara Maria are o &ata &oarte al/a,
o adancitura "ica in /ar/ie, iar atunci cand rade &ace *ropite in o/ra<i In "o"entele in care poarta parul li/er, pletele castanii
par drepte, iar in "o"entele in care poarta parul strans in pan*lici, parul devine usor ondulat 0rezenta )a e"ana "ereu un
"iros suav de tranda&iri
,e departe, ves"intele Fecioarei Maria par clarvazatorului un &el de vapori colorati, dia&ani, din lu"ina ar*intie, alteori din
lu"ina aurie sau din lu"ina roz a"estecata cu lu"ina violeta ,e la u"eri in sus, aspectul Fecioarei Maria este &oarte clar, "ai
clar decat la toti oa"enii care se "ani&esta in lu"ea eterica
Ceea ce este cu adevarat i"presionant este &aptul, unic in &elul sau, al ase"anarii &rapante intre aspectul Fecioarei Maria si
aspectul ,u(ului )&ant ,u(ul )&ant se "ani&esta &oarte rar in &or"a u"anoida + de e.e"plu in )a"/ata "ortilor +, iar atunci
cand se "ani&esta are un aspect &e"inin
Aspectul &iziono"ic cel "ai ase"anator al Fecioarei Maria cu cel al "ani&estarii ,u(ului )&ant ca 0ersoana sunt oc(ii Oc(ii
Fecioarei Maria par a e"ana %u"ina, in ti"p ce oc(ii altor oa"eni a/sor/ lu"ina 0rin oc(ii Fecioarei Maria -se o*lindesc
oc(ii ,u(ului "an*aietor-, dupa cu" se e.pri"a &oarte e.act una dintre entitatile din lu"ea eterica
,esi este o 0ersoana &oarte i"portanta a cos"osului spiritual care se "ani&esta in lu"ea eterica, Fecioara Maria este, pentru
un clarvazator care &oloseste si"tul vec(i"ii, &oarte -noua- si -tanara- Fecioara Maria este o entitate u"ana, din rasa actuala,
care s+a incarnat acu" 2000 de ani in trup "aterial, &iind aleasa de ,u(ul )&ant ca "a"a de trup a lui Iisus 4ristos
Fiind aleasa de ,u(ul )&ant drept -Nascatoare de ,u"nezeu-, pentru un clarvazator pare destul de evident &aptul ca ,u(ul
)&ant este atotprezent in "ani&estarea din lu"ea eterica a Fecioarei Maria
,upa cu" a&ir"a unul din spiritele naturii de aer, 4util, Fecioarei Maria, prin prezenta ,u(ului )&ant, ii sunt con&erite puteri
&oarte "ari Fecioara Maria poate sc(i"/a <ocurile 2ar"ice, poate "odi&ica destine individuale, poate invia oa"eni din "orti
clinice, poate "odi&ica destinele unor co"unitati u"ane, c(iar ale unor natiuni -Ea poate intre/a cerurile si pa"antul, iar ele
raspund ne*resit la c(e"area Ei-, "ai spune spiritul naturii de aer, 4util
,e apro.i"ativ 2000 de ani, la putin ti"p dupa "oartea in lu"ea "ateriala, Fecioara Maria a devenit )tapana corpului astral
al o"ului sau, "ai corect spus, al noului corp astral al o"ului %a &el cu", dupa Cruci&icarea, Moartea, Invierea si Inaltarea lui
Iisus 4ristos s+a produs "odi&icarea aurei u"ane, si dupa "oartea in lu"ea "ateriala a Fecioarei Maria + despre care traditia
crestina spune destul de putin + s+a produs "odi&icarea structurii corpului astral al o"ului
Fecioara Maria, Ma"a de trup a Fiului lui ,u"nezeu, Iisus 4ristos, )&anta Nascatoare de ,u"nezeu, reprezinta si"/ioza
per&ecta intre o" si ,u(ul )&ant
,upa "oartea )a trupeasca, in lu"ea eterica, Fecioara Maria, ca rezultat al acestei si"/ioze, a devenit -)tapana si
in&iintatoarea-+ dupa cu" spun entitatile din lu"ea eterica + a acestei noi structuri a corpului astral u"an Corpul astral u"an
actual este radical di&erit de vec(iul corp astral al u"anitatii e.istente anterior
Corpul astral al o"ului antecrestin devenise erodat de pati"ile si pasiunile periculoase ale copilariei u"anitatii, pe care
istoria satrapilor antici si a -&aptelor lor de ar"e-, incredi/ile pentru "intea rationala de astazi, le ilustreaza destul de /ine prin
inter"ediul istorio*ra&iei "ode"e
0entru a dese"na noul corp astral u"an, realizat prin si"/ioza O"+,u(ul )&ant "ani&estata de Ma"a Fiului %ui ,u"nezeu,
entitatile din lu"ea eterica &olosesc e.presia -T4EII 04AIT4E4-, adica -i"/o*atirea continuua-
Corpul astral este /aza structurii viitoare a o"ului ,in corpul astral + care este "ani&estarea directa a corpului du( in
decursul unei e.istente terestre + sunt &or"ate corpul "ental intelectiv, corpul "ental superior si corpul spiritual
!r"arind dezvoltarea civilizatiei u"ane de la pri"ele epoci crestine, nu pute" sa nu re"arca" cu" corpul "ental liniar s+a
dezvoltat din ce in ce "ai /ine, cu" u"anitatea s+a centrat din ce in ce "ai "ult pe aspectul "ental al cos"osului +
"aterialis"ul este doar un revers al acestui &eno"en + si cu", prin inter"ediul corpului "ental intelectiv, s+a &or"at + si inca se
&or"eaza + corpul "ental superior si, "ai ales corpul spiritual
Corpul spiritual, el insusi, este un corp astral trans&or"at, iar structura lui aurica nu indica altceva decat proportia in care
o"ul a reusit sa+si do"oleasca pasiunile si dorintele si sa tina su/ control corpul astral Ast&el, de la luarea in stapanire a
corpului astral de catre Fecioara Maria, acu" aproape 2000 de ani, acesta a devenit su/stratul unei i"/unatatiri sau -i"/o*atiri
continuue-
0rin clarvedere, corpul astral are in&atisarea se"iu"anoida a unui (alou divers colorat ce invaluie intre*ul trup u"an Corpul
"ental intelectiv are in&atisarea unui (alou de culoare *al/ena "ai "ult sau "ai putin stralucitoare ce invaluie corpul astral
Corpul "ental superior are in&atisarea unui (alou ce depaseste cu cativa centi"etri corpul "ental intelectiv, iar corpul spiritual
se asea"ana cu un &el de e&ect de dia"ant, ce invaluie corpul "ental superior
;0
Nu toti oa"enii au insa &or"ate corpul "ental superior si corpul spiritual ,e aceea, in prezent, putini oa"eni au drept "i<loc
de investi*are a lu"ii intuitia si inspiratia Fara activitatea Fecioarei Maria in lu"ea eterica, o"ul nu ar &i posedat un corp
"ental superior si un corp spiritual /ine structurat Actual"ente, aceste structuri aurice sunt inca in &or"are la "a<oritatea
oa"enilor
Atunci cand o"ul se roa*a la Fecioara Maria, corpul astral se i"/i/a cu "irosul Ei speci&ic# "irosul de tranda&iri I"ediat
dupa aceea, se percepe o prezenta dia&ana, invizi/ila c(iar si pentru un clarvazator# un &osnet ca de "atasuri &oarte &ine si o voce
e.tre" de dulce, incon&unda/ila, care sopteste ceva o"ului Corpul astral al o"ului se i"pre*neaza apoi cu "ii si "ii de sclipiri
de ener*ie tranda&irie
Re&erindu+se la aceasta ener*ic, unul dintre 'e*(etorii din lu"ea eterica spune te.tual ur"atoarele # -Ener*ia aceasta este
Ener*ia ,u(ului )&ant &iltrata prin Fiinta Fecioarei si trans"isa corpului astral al &iecarui o"- Ast&el, prin &uziunea ,u(ului
)&ant &iltrat de Fecioara Maria cu ener*ia speci&ica corpului astral al o"ului, se &or"eaza corpul "ental superior si corpul
spiritual
-Iata pentru ce a tre/uit sa se nasca si sa "oara ,oa"na ta in lu"ea oa"enilor-, a spus unul dintre 'e*(etorii din lu"ea
eterica, aratand cu de*etul spre cele doua corpuri aurice u"ane# corpul "ental superior si corpul spiritual, ulti"ul &iind un corp
astral trans&or"at
Aceasta este si e.plicatia e.presiei &olosita astazi# -)&anta Nascatoare de ,u"nezeu- E.presia in sine nu se re&era nu"ai la
&aptul ca, acu" 2000 de ani, Fecioara Maria l+a nascut din ,u(ul )&ant, pe Iisus 4ristos in lu"ea oa"enilor, ci si la &aptul ca,
per"anent, Fecioara Maria + stapana corpului astral + il naste prin inter"ediul ,u(ului )&ant pe Iisus 4ristos in &iecare o"
Fiul lui ,u"nezeu, Iisus 4ristos nu poate &i cu adevarat cunoascut decat de catre cei ce si+au dezvoltat corespunzator corpul
spiritual Fecioara Maria, )&anta Nascatoare de ,u"nezeu, stapana corpului astral, il naste pe Fiul lui ,u"nezeu, prin corpul
astral trans&or"at, in &iecare o"
A&lat inta"plator in apropierea persoanei Fecioarei Maria in lu"ea eterica, clarvazatorul si"te ceva ce, in lu"ea "ateriala nu
poate &i cunoscut in "od adecvat# si"te pe MAMA prin "a"a Iar acest &apt nu poate &i reprodus in cuvinte o"enesti ,oar
li"/a lu"ii eterice, a2ata2a, poate e.pri"a in cuvinte putine ceea ce "intea o"eneasca doar intuieste ca o u"/ra va*a Iar cel
ce poate e.pri"a clar si de&init acest aspect este In*erul =a/riel#
-,oa"na ta, spune In*erul =a/riel, este "a"a ta cereasca prin "a"a ta de trup, si "a"a cerutul a toate prin toate "a"ele in
trup Ener*ia rosie pe care tu o vezi su/ &or"a de li"/i de &oc este din inceputuri )i prin ,oa"na ta, s+a intalnit parte &e"eiasca
si parte /ar/ateasca din inceputuri-
)i In*erul =a/riel a continuat# -)i iata care este taina partii &e"eiesti si /ar/atesti pentru veacurile viitoare Ea este
Man*aierea Te uiti inca la ea acu" si nu+i intele*i talcul-
0rivite atent prin clarvedere eterica, &e"eile intalnite inta"plator pe strada dezlea*a "isterul# privirea pe care o "a"a o
arunca copilului din lea*an este privirea Fecioarei Maria, care priveste dincolo de veacuri si de spatii prin oc(ii de trup ai
"a"ei 0rivirea prin care o tanara &e"eie isi priveste prietenul este privirea Fecioarei Maria, care priveste dincolo de veacuri si
de spatii prin oc(ii de trup ai tinerei &e"ei
%a &el ca si Iisus 4ristos, Fecioara Maria are un alai care o insoteste pretutindeni in lu"ea eterica 0rivit de la distanta, alaiul
Fecioarei Maria pare un &el de a/ur tranda&iriu, &oarte clar Claritatea cea "ai "are apare in nucleul acestui a/ur Mires"e si
nuante de tranda&iri de toate &elurile si de toate soiurile posi/ile par a izvori din interiorul a/urului lu"inos In interiorul norului
tranda&iriu se aude per"anent o voce &oarte suava, e.tre" de &e"inina, care rosteste "ereu si "ereu anu"ite cuvinte
0rivit din apropiere, clarvazatorul iti da sea"a ca, ceea ce a parut de la distanta ca un &el de nor tranda&iriu, este &or"at din
aurele "ai "ultor entitati u"ane care se "ani&esta in lu"ea eterica In "i<locul acestor entitati u"ane, ca un &el de pulsar, se
poate re"arca i"ediat stralucirea clara si dia&ana a Fecioarei Maria
,in toate partile, aura Fecioara Maria este intersectata de &ire su/tiri de lu"ina rosie, ca niste li"/i de &oc e.tre" de
stralucitoare, ale ,u(ului )&ant Aura Fecioarei Maria se "ani&esta ast&el ca un &el de trans&or"ator de inalta putere# pri"este
ener*iile rosii su/ &or"a de li"/i de &oc ale ,u(ului )&ant, le trans&onna si te trans"ite instantaneu corpurilor astrale ale tuturor
oa"enilor care se roa*a, de pe tot cuprinsul planetei
In <urul Fecioarei Maria pot &i vizi/ile "ulte entitati o"enesti care &or"eaza Alaiul )au Alaiul Fecioarei Maria nu are
Cercuri ale puterii in Alai pot &i re"arcate &oarte "ulte prezente &e"inine, dar si "asculine, din toate cele patru rase u"ane
Entitatile din pri"a rasa u"ana, rasa preada"ica, sunt de o splendoare pe care "intea o"ului incarnat nu o poate cuprinde
Entitatile u"ane ale pri"ei rase au ca" 2 "etri inalti"e, sunt &oarte suple, cu parui e.tre" de lun*, ar*intiu sau al/ %a c(ip
sunt, /ineinteles, &oarte tinere Au &ete aproape per&ecte ca &ru"usete, ovale, oc(ii "ari, de culoare si"ilara auriului, verdelui
sau ne*rului din lu"ea "ateriala Ma<oritatea isi prind parul &oarte /o*at in diade"e sau pan*lici "ulticolore, stralucitoare Ca
(aine, poarta un &el de (alate &oarte lun*i + oricu" o costu"atie ase"anatoare (alatelor de astazi sau ro/elor ce se purtau in
antic(itate incinse cu un cordon ce pare de &oc In picioare poarta sandale ce par a &i &acute din *(eata Culoarea (ainelor se
"odi&ica in ti"p de vor/esc
Entitatile u"ane din cea de+a doua rasa, rasa ada"ica, care desi sunt se.uale + /ar/ati si &e"ei + par &oarte &e"inine, ast&el ca
nu prea stii cine este cu adevarat &e"eie si cine este /ar/at 0e deasupra, Entitatile u"ane din cea de+a doua rasa sea"ana &oarte
"ult una cu cealalta Au o inalti"e de apro.i"ativ 2 "etri, &iind i"/racate in ves"inte ce par a &i alcatuite dintr+o apa clara, de
culoare al/astra
Fascinante sunt si entitatile u"ane ale celei de+a treia rase, care au trait pe ti"pul celor trei Re*ate Aceste entitati sunt atat
de &er"ecatoare incat, vazandu+le prin clarvedere, ai senzatia ca plutesti in /as" Ele par ireale c(iar si pentru lu"ea eterica
,istinctia dintre se.e este "ai "ult decat evidenta la toate entitatile rasei a treia# /ar/atii sunt -&oarte- /ar/ati si &e"eile
-&oarte- &e"ei >ar/atii sunt solizi si puternici, "asculini, inalti ca" de 2 "etri, au parul lun*, prins in diade"e stralucitoare, iar
&e"eile sunt "ai "icute, &oarte delicate, ca" la 1,90 "etri, dia&ane si vaporoase in "iscari si atitudini Oa"enii rasei a treia sunt
/lonzi, /runeti sau roscati Toti sunt i"/racati in ro/e stralucitoare, din culori "ereu sc(i"/atoare
Oa"enii rasei a patra, rasa u"ana actuala, aparuta dupa potop, sunt ase"anatori cu cei din ziua de astazi ,upa (ainele in
;1
care sunt i"/racati poti *(ici epocile in care au trait ulti"a oara in lu"ea "ateriala 0rintre oa"enii rasei actuale poti descoperi
toate rasele pa"antului# al/i, ne*roizi, *al/eni, a"eroindieni, a&roindieni, esc(i"osi etc Ei sunt cei "ai co"unicativi decat toti
ceilalti ,e oa"enii din celelalte rase, un clarvazator nu prea are posi/ilitatea sa se -lipeasca- atat de usor Oa"enii din rasa a
patra, atunci cand au ti"p, a<uta cu s&aturi
Atat in alaiul lui Iisus 4ristos, cat si in alaiul Fecioarei Maria sunt &oarte "ulti oa"eni din rasa a patra Ei reprezinta o
cate*orie de oa"eni evoluati, "a<oritatea &iind cunoscuti dupa nu"e din scrierile crestine !nii au &ost prooroci, altii ceea ce noi
nu"i" )&inti, Mucenici etc Multi dintre ei nu sunt cunoscuti, &iindca au "urit nestiuti si necunoscuti in lu"ea oa"enilor Toti
au ra"as dupa "oartea trupeasca in lu"ea eterica
Ei sunt destul de desc(isi si de co"unicativi cu un clarvazator 0ovestesc lucruri pe care epoca actuala si u"anitatea din ziua
de astazi nu are cu" sa le cunoasca prea /ine Fra*"ente din ceea ce povestesc ei pot &i re*asite in vec(ile scrieri crestine !nii
dintre ei povestesc cu" au &ost <upuiti de vii pentru credinta lor, altii cu" au &ost aruncati ani"alelor sal/atice in circurile
ro"ane, altii cu" au &ost ucisi cu "ulta sal/aticie sau cu" au &ost supusi la *rele cazne
!ndeva, in aceste alaiuri e.ista si Apostolii lui Iisus 4ristos din 0alestina, de acu" 2000 de ani 0entru un clarvazator este
*reu de a a<un*e pana la ei Toti oa"enii din cele doua alaiuri au "isiuni i"portante cu privire la lu"ea "ateriala, pe care le
indeplinesc in lu"ea eterica )e inta"pla de "ulte ori sa -co/oare- pana in lu"ea in&raeterica, "ai rar in lu"ea "ateriala !nii
dintre ei il insotesc pe Iisus 4ristos in lu"ea "ateriala
O cate*orie &oarte i"portanta de oa"eni din rasa a patra care &ac parte din cele doua Alaiuri o reprezinta ceea ce in li"/a<ul
actual poarta nu"ele de )&inti, Acesti oa"eni au &ost canonizati de >iserica crestina, &ie de cea ortodo.a, &ie de cea catolica
%a sar/atoarea 6ilei lor din calendar, )&intii pot &i re"arcati in /iserici Din toate /isericile crestineE, undeva in apropierea
altarului, locul unde, din inalt, co/oara linia divina a >isericii, prin care circula ,u(ul )&ant In zilele consacrate lor, din planul
eteric, )&intii ii a<uta pe oa"eni, "i<locind pentru ei
E.ista o taina adanca, -Taina po"enirii )&intilor-, care ur"eaza -Tainei s&intirii Nu"elui-, despre care clarvazatorul in
lu"ea eterica nu poate cunoaste prea "ulte detalii
,ar ceea ce se poate re"arca in lu"ea eterica este &aptul ca, de ziua sa, &iecare )&ant pri"este o -(aina noua si o cununa-
printr+un "ic cere"onial, crescand -in 0utere si Tarie, iar cercurile 0uterii cresc si ele-, dupa cu" spune In*erul =a/riel
2Calea, Adevarul, 'iata
Nu"ele s&ant si taina 6ilei :udecatii
-Nu"ele pe care le si"ti si nu le stii + spune To"a, entitatea u"ana din alaiul lui Iisus 4ristos din lu"ea eterica care a avut
/unavointa sa vor/easca cu Eu*en +, sunt c(eile catre puterile &iecarui su&let %a &el, culoarea, sunetul si "irosul De"anateE din
&iecare In*er sau o"
In ceruri ni"eni nu este asa de "are in 0utere si Tarie pentru a suporta un nu"e asa de "are )i nu"ele tre/uie sa &ie asa de
tare in lu"ina si tarie, pentru a putea ridica orice o", de la inceputuri Insa pretul sacri&iciului este "oartea, dar rasplata este
,o"nia
)4ONA a platit pretul sacri&iciului si a capatat 0uterea si ,o"nia El si+a pus in tot o"ul E&i*ia 0uterii )ale si a sta/ilit
pentru tot o"ul o noua Car"uire peste care ,o"neste )i toate %ucrarile prezente si viitoare se &ac prin El
O data casti*ate 0uterea si ,o"nia prin cele doua /atalii casti*ate, %ui i s+a dat Cel "ai puternic Nu"e in ceruri si pe
pa"ant Aici este insa o "are taina, "ai spune To"a In ceruri toate sunt una, doar pe pa"ant se naste in &iecare clipa noul-
O alta persoana din Alaiul lui Itsus 4ristos, pe nu"e Eustac(ia, a continuat#
-Nu"ele eteric al ,o"nului "eu a devenit cel "ai puternic in ceruri prin sunetul sau 0rin cresterea tot "ai "are a
Cercurilor 0uterii in lu"ea eterica, este su&icienta pronuntarea Nu"elui )au in lu"ea "ateriala, pentru a se &or"a 4arul )i asa,
spune ,o"nul "eu pentru toti oa"enii# -Cereti si 'a voi darui-
Aici Eustac(ia se re&era la plasele "esianice ce se &or"eaza in cursul ru*aciunii )i Eustac(ia continua#
-Cand cele doua Ener*ii pe care le+ai vazut Deste vor/a despre Ener*ia ar*intie e"anata de Tatal si Ener*ia aurie e"anata de
FiulE se vor i"/ina, cea dinauntru si cea dina&ara, Tatal D4A!TIE il va intalni pe FI!% D)4ONAE in o" -
Aici Eustac(ia se re&era la un proces auric e.tre" de i"portant, in care are loc desc(idereaOactivarea c(a2rei ini"ii +
denu"ita )4AINIA in li"/a a2ata2a a lu"ii eterice + proces ce per"ite Tatalui si Fiului sa se intalneasca in ini"a o"ului
Aceasta este c(eia prin inter"ediul careia se patrunde in -I"paratia Cerurilor-
-Tatal se va intalni cu Fiul in o", spune Eustac(ia 0rin actiunea ,u(ului )&ant, pe care+l vezi ca li"/i de &oc + este vor/a
despre Ener*ia rosie a ,u(ului )&ant +, care este din ti"puri in lu"ea ta si care s+a i"plinit ca Man*aietor lucrand de<a in o", se
va s&arsi Ti"pul
%a ti"pul potrivit, El D,u(ul )&antE va &ace posi/ila reintre*irea in toata plinatatea lor a celor trei Ener*ii in lu"ea ta, precu"
a &ost la Inceputuri )i ast&el, datorita lui Iisus 4ristos, Cercurile 0uterii din eteric se vor uni cu cele din "aterial De.plicatiile sau
co"entariile din paranteza apartin autorilor acestei cartiE
In li"/a<ul poetic al lu"ii eterice, e.presia -toate ener*iile reunite- au aceeasi se"ni&icatie ca si nunele I)), ,!MNE6E!
Este evident ca Eustac(ia se re&era in acest pasa< la 6iua :udecatii, descrisa &oarte clar si in Apoacalipsa lui Ioan
-)i iata ce vor &ace cele trei %u"ini reunite# in 6iua aceea, 6i "are de speranta si de *lorie, datorita lu"inii, sunetului si
"irosului, "ult+"ult in 0utere si Tarie ale acestor trei Ener*ii, se va naste Iu/irea dintru inceputuri Iu/irea este Adunarea in
plinatatea lor, a celor trei Ener*ii
In 6iua aceea, se va inta"pla ca Dcele trei Ener*iiE vor &i pe pa"ant, iar 0retul :ert&ei pentru pacatul &iecarui o" va inceta
=roaza va cuprinde pe "ult prea "ulti Insa pentru cei *asiti su/ 4ar va &i "are sar/atoare O"ul, pa"antul, natura si toate
su&larile de pe el vor &i spalate precu" un dia"ant pra&uit, caruia nu i se *(icea stralucirea )i ce este acu" in lu"ea ta va trece
cu vuiet "are si cu "ari valvatai )i intr+o &iri"itura de ti"p se va reinnoi ca la inceputuri
;2
)i ti"pul nu va "ai &i )i se va rade de "oarte )i *eneratiile care vor &i atunci nu vor "ai intele*e talcul nici al ti"pului, nici
al "ortii-
)alvarea + "antuirea, cu" apare scris in Cartile sacre ale crestinis"ului + a cat "ai "ulte su&lete o"enesti, precu" si a
-locuintei- terestre, a planetei "ateriale, nu se poate des&asura decat daca o"ul devine din ce in ce "ai constient si invata sa
respecte re*ulile si le*ile su/li"e
0rivit prin perspectiva aurica, percepti/il prin clarvedere, procesul intaririi o"ului in vederea "antuirii este &oarte pra*"atic
si nu reprezinta doar o si"pla &or"ula de stil, asa cu", uneori, in i*noranta noastra, ne i"a*ina" cei "ai "ulti dintre noi
0rin respectarea re*ulilor su/li"e + care nu sunt altele decat preceptele de /aza ale crestinis"ului, -poruncile ce tre/uie
pazite-, cu" se "ai spune o"ul poate atin*e un anu"it standard auric Acest standard este percepti/il pentru clarvazator in
culoarea, lu"inozitatea, sunetul si "irosul aurei -0oruncile date spre pazire- oricarui o" reprezinta -/inele auric-
Aura o"ului tre/uie antrenata pentru a putea rezista, in acea 6i a :udecatii, &ortei celor trei "ari Ener*ii cos"ice spirituale
Aura o"ului tre/uie sa se co"porte la &el ca o cladire in cazul unui cutre"ur devastator ,aca a &ost intoc"ita pe /aza unui plan
/un si a &ost construita din "ateriale dura/ile, cladirea poate rezista Asa si o"ul# daca aura lui va suporta in 6iua :udecatii
atin*erea ener*iilor divine reunite, atunci o"ul va &i un -ales-A daca nu, nu
>atalia cea "are se da in lu"ea "ateriala, iar conducatorul acestei lupte este -,o"nul su&letelor toate-, Iisus 4ristos
,o"nul su&letelor doreste -salvarea a tot si a toate- E.ista o lupta per"anenta pentru unirea Cercurilor 0uterii din lu"ea
"ateriala D>iserica si credinciosiiE cu Cercurile 0uterii din lu"ea eterica
Cel salvat este su&letul o"ului, care este conducatorul trupului "aterial %upta cea "ai "are se da cu -calitatile- luci&erice#
"andria si or*oliul, dar si cu toate celelalte tipuri ne&aste de in&luente aurice ,e ase"enea, se da lupta cu raul a/solut, cel nu"it
uneori 4aal )i T(an sau )(ait(an, alteori A(ri"an
C(a2ra iu/irii
0entru a putea rezista la tot ceea ce ur"eaza sa se petreaca, aura u"ana tre/uie sa cunoasca un proces de i"/unatatire
continua Acu" 2000 de ani s+a "odi&icat structura aurica u"ana, iar &actorul care a "odi&icat+o a &ost activitatea terestra a lui
Iisus 4ristos Inainle de Cruci&icarea, Moartea, Invierea si Inaltarea Mantuitorului Iisus 4ristos, structura aurica a o"ului era
di&erita de cea actuala
In vre"urile dinaintea Erei crestine, o"ul putea, prin activarea voluntara si &oarte rapida a c(a2relor, datorita &or"elor de
initiere care se practicau pe tot "apa"ondul, sa capete atri/ute sau puteri de natura spirituala @ sidd(isuri, cu" le nu"esc
(indusii +, cu alte cuvinte, sa atin*a ,u"nezeirea ,ar, date &iind caracteristicile acelei perioade, "a<oritatea oa"enilor atin*eau
,u"nezeirea &ara sa+l cunoasca pe ,u"nezeu O"ul devenise in acele vre"uri o caricatura u"ana, dotata intr+adevar cu puteri
"ari, dar "andra, o/raznica, cruda, perversa, intr+un cuvant -cazuta- 'ec(ea u"anitate, corupta si decazuta, a pierit o data cu
0otopul
,upa 0otop, au e.istat oa"eni care au incercat, prin te(nici care sea"ana cu yo*a actuala, sa capete aceleasi puteri
ontolo*ice si atri/ute divine + sidd(isuri + ca si stra"osii ce traisera inainte de diluviu In acele "o"ente cruciale, s+a pus
pro/le"a cu adevarat cutre"uratoare, daca o"ul "ai poate e.ista in &or"a respectiva ori sa &ie "aturat de pe scena evolutiva
terestra
Cand u"anitatea, in ansa"/lul ei, era in declin si atinsese cea "ai periculoasa adanci"e a arcului evolutiv descendent, s+a
produs un eveni"ent epocal, cel "ai i"portant eveni"ent al istoriei evolutiei u"anitatii pe Terra + atat la nivelul terestru, cat si
la nivelul ortoe.istential al Terrei aurica + iar acest eveni"ent a &ost incarnarea in trup &izic a Fiului lui ,u"nezeu, Iisus 4ristos
Eveni"entele e.istentei incarnate ale Fiului lui ,u"nezeu, Iisus 4ristos, au constituit "odalitatea cea "ai e&icienta, dar si cea
"ai dra"atica, prin care u"anitatea a &ost salvata
Calea desc(isa de Iisus 4ristos, Adevarul pe care Fiul lui ,u"nezeu l+a propovaduit oa"enilor, 'iata pe care a pre&i*urat+o,
ca 'iata intru 4ristos, reprezinta te"elia pe care, din acel "o"ent, se va des&asura e.istenta o"ului in Terra aurica, atat in
palierul "aterial, cat si in cel eteric, astral si spiritual
,upa Cruci&icarea, Moartea, Invierea si Inaltarea Mantuitorului Iisus 4ristos, istoria u"anitatii in Terra aurica a luat o alta
directie O"ul tre/uie sa descopere iu/irea pentru a putea evolua si pentru a putea capata sid(isuri, precu" aveau acei oa"eni
din vec(i"e, puteri pe care vec(ea u"anitate le+a &olosit in scopuri distructive 0entru a cuceri puterile si caracteristicile pe care
le avea u"anitatea inainte de 0otop, o"ul tre/uie sa descopere iu/irea in propria sa &iinta Fata de epoca in care erau via/ile
vec(ile te(nici yo*a + trezirea &ortata a lui Iundalini si activarea accelerata a c(a2relor situate pe canalul )us(u"na +, in epoca
actuala s+a produs activarea c(a2rei ini"ii
C(a2ra ini"ii, situata in partea stan*a, in dreptul ini"ii &izice, a inceput sa &unctioneze a/ia dupa Nasterea, >otezul,
Cruci&icarea, Moartea sl Inaltarea lui Iisus 4ristos Caracteristica principala a aceastei c(a2re este iu/irea, iar culoarea ei este
auriul, un auriu "ai special, care nu este un *al/en "ai ra&inat, ci un auriu care sea"ana oarecu" cu &lacara unei lu"anari
Acest auriu este culoarea aurei "ani&estata de Fiul lui ,u"nezeu in lu"ea eterica ,atorita activitatii acestei c(a2re, o"ul este
centrat, in relatia sa cu cos"osul, pe ele"entul Iu/ire Iu/irea despre care este vor/a aici nu se re&era la iu/irea carnala, ci este o
Iu/ire care transcende aspectele particulare ale e.istentului# Iu/irea intru 4ristos
Calea propovaduita si inau*urata de 4ristos, Fiul lui ,u"nezeu, este calea tuturor spiritelor care se incarneaza in actualul
ciclu evolutiv terestru Atualul ciclu evolutiv terestru se va inc(eia la 6iua :udecatii Iisus 4ristos a devenit ast&el ,o"nul
evolutiei o"ului pe pa"ant, iar i"pulsul sau decisiv a desc(is pentru o" noi perspective in vederea "antuirii =estul sacru &acut
de Iisus 4ristos in iocono*ra&ia crestina de*etul inelar unit cu de*etul "are + reprezinta luarea in stapanire a siste"ului auric
u"an si activarea c(a2rei ini"ii ca ele"ent de&initoriu al evolu<iei u"ane in Terra aurica 0e toata perioada ru*aciunii crestine
;$
se &or"eaza plasele "esianice ce invaluie o"ul ca o cupola stralucitoare, iar in "iezul &iintei u"ane, in c(a2ra ini"ii, apare o
/o/ita aurie, care pare a atin*e pro&unzi"i ine.trica/ile
Calea lui Iisus 4ristos este ast&el ru*aciunea Ru*aciunea per"ite activarea /o/itei lu"inoase ce apare in c(a2ra ini"ii si are
drept consecinta unirea tuturor planurilor cuantice in unul sin*ur, &or"area corpurilor "esianice si unirea dintre ,u"nezeu Tatal
cu Fiul )au, Iisus 4ristos, in o"
Adevarul apare atunci cand, in ur"a pasilor &acuti, o"ul va intele*e &aptul ca in ini"a sa se unesc ,u"nezeu Tatal si Iisus
4ristos Aceasta intele*ere nu este insa una teoretica, ci una e.istentiala# o"ul, in ur"a invataturilor care ii sunt con&erite pe
parcursul stra/aterii Caii, va trai "o"entul e&ectiv in care, in ini"a lui + c(a2ra iu/irii + se vor uni ,u"nezeu Tatal si Iisus
4ristos
'iata do/andita este viata eterna pe care o"ul o va capata in "o"entul in care va intele*e acest &apt de i"portanta capitala
In "o"entul in care o"ul va intele*e, in "od e.istential, toate aspecte si le va realiza in "od e&ectiv, va capata 'iata vesnica si
nu se va "ai reincarna
Mantuirea
Activitatea lui Iisus 4ristos in lu"ea eterica este de "a.i"a i"portanta si se des&asoara cu a intensitate constanta O"ul este
ele"entul central care tre/uie salvat cat "ai rapid
O"ul este aparat pe toata durata vietii in lu"ea "ateriala de rostirea nu"elui lui Iisus 4ristos, care reprezinta pavaza
i"potriva tuturor &ortelor ce cauta, prin orice "i<loace, sa i"piedice "antuirea o"ului ,e ase"enea, ritualurile si cere"oniile
>isericii crestine, &ie catolica, &ie ortodo.a sunt alte "i<loace e&iciente, institutionalizate, prin care o"ul este prote<at pe toata
durata e.istentei incarnate in trup "aterial
Toate ritualurile >iserii crestine sunt considerate Taine s&inte 0entru e.e"pli&icare, pute" sa ridica" putin voalul "isterului,
pentru a intele*e cat "ai clar posi/il care este rolul lui Iisus 4ristos in lu"e si care este rostul ritualurilor inte"eiate la inceputul
epocii crestine 0rintre cele "ai i"portante ritualuri care se &ac o"ului in e.istenta incarnata se nu"ara /otezul si casatoria
reli*ioasa
0rin Taina >otezului, care se i"plineste la scurt ti"p dupa nasterea in lu"ea "ateriala, se ur"areste activarea pentru pri"a
data in noua e.istenta a o"ului, a plaselor (arice si a corpului "esianic, precu" si eli"inarea no.elor ne*ative, re"iniscente ale
e.istentei sau e.istentelor anterioare Taina >oierului se i"plineste in nu"ele celor trei Ener*ii reunite# a Tatalui, a Fiului si a
)&antului ,u( %a >otezul &iecarui o" in parte, participa, in planul eteric, Iisus 4ristos, ,e ase"enea, participa Entitatile
diri*uitoare cos"ice, in &runte cu In*erul =a/riel
0rin invocarea Nu"elui Tatalui, Fiului si )&antului ,u(, precu" si prin lucrarea lui Iisus 4ristos si a Entitatilor an*elice
diri*uitoare ale cos"osului, prezente la cere"onia &iecarui o" in parte, se eli"ina no.ele ne*ative provenite din incarnarea sau
din incarnarile anterioare 0rin >otez, 2ar"ele cele vec(i sunt in /una "asura eli"inate, iar o"ul se poate "ani&esta, de+a lun*ul
prezentei vieti, in plenitudinea caracteristicilor /ene&ice do/andite in e.istentele anterioare
Orice intarziere a >otezului per"ite entitatilor intunecate sa+si &aca <ocurile %a nivel auric se dau "ari /atalii intre &ortele
cos"ice a&late in cos"osul )piritual 0e de+o parte Iisus 4ristos si Ierar(ia Fiilor %u"inii si pe de alta parte &ortele raului
conduse de A(ri"an Entitatile luci&erice lupta si ele pentru a+si realiza pro*ra"ul evolutiv dorit de ele
Entitatile raului sau entitatile luci&erice se &olosesc de orice prile< cu "ulta a/ilitate pentru a intarzia >otezul# prinderile
aurice la nivelul parintilor, -s&aturile- dezinteresate ale celor din <ur, nestiinta sau nepasarea oa"enilor etc
In*erul =a/riel a&ir"a de "ulte ori ca entitatile intunecate duc lupte *rele si -cauta din rasputeri ca nu"ele ,o"nului sa
intarzie trei ori sapte zile de la nasterea copilului-
Taina casatoriei este o alta taina i"portanta, cu i"plicatii "a<ore asupra vietii o"ului )&anta Taina a casatoriei &ace posi/ila,
prin Iisus 4ristos, o lucrare "a*ni&ica la nivelul aurei u"ane
%a casatorie, in ur"a ritualului &izic realizat de preoti si a celui spiritual realizat de Iisus 4ristos, se &or"eaza o plasa
"esianica unica pentru a"/ii parteneri
Inainte de casatorie, cei doi parteneri au niveluri rezonantice di&erite# unul dintre ei are o natura rezonantica aurica "ai sla/a,
celalalt una "ai puternica Intotdeuna, unul dintre parteneri are natura rezonantica aurica "ai sla/a, iar celalalt "ai puternica
0rin casatorie, cele doua naturi rezonantice aurice se ec(ili/reaza si vor &i ec(ili/rate atata ti"p cat nici unul dintre parteneri nu
va calca pe alaturi in privinta &idelitatii
Tot prin )&anta Taina a casatoriei, 2ar"a anterioara a &iecaruia pare a se di"inua, iar cei doi soti pornesc intr+o noua aventura
2ar"ica, /ene&iciind de &acilitati deose/ite pe care nu aveau cu" sa le posede &iecare in parte 0rin inter"ediul Tainei casatoriei
si a pastrarii ec(ili/rului con<u*al intact, partenerul cu antecedente 2ar"ice deose/ite are nesperata sansa de a eli"ina o "are
parte din 2ar"a acu"ulata de+a lun*ul e.istentelor anterioare
Totusi, daca unul dintre soti devine in&idel, tot <ocul 2ar"ic se pra/useste, iar acela este "o"entul in care totul se duce de
rapa 0oate ca este un e.ercitiu util pentru cei ce au divortat ori s+au despartit te"porar sa+si a"inteasca "o"entul in care
relatiile cu sotul sau cu sotia s+au spul/erat si vor avea surpriza sa constate ca acel "o"ent nu este prea departe de pri"a
in&idelitate con<u*ala, in&idelitate considerata la acel "o"ent nei"portanta ,e in&idelitate, nu pro&ita decat &ortele raului ce tin
de A(ri"an si entitatile luci&erice
0oate ca nu este inoportun sa a"ini" ca toate aceste procese tainice nu e.istau inainte de Nasterea lui Iisus 4ristos in lu"ea
"ateriala, in trup de carne, de Cruci&icarea, Moartea pe cruce, Invierea, Inaltarea de acu" 2000 de ani
0ana acu" 2000 de ani, le*ile 2ar"ice &unctionau "ecanic asa cu" sunt descrise in vec(ile carti (induse sau in vec(ile carti
e/raice ,e &apt, le*ea 2ar"ei, &unctioneaza &ara cusur la nivelul intre*ului cos"os Cu" este si &iresc, le*ea 2ar"ei nu a &ost
anulata de ni"eni, ea este via/ila si va &i via/ila cat ti"p va e.ista lu"ea %e*ea 2ar"ei este le*ea &unda"entala a evolutiei
;1
Cel care a "odi&icat procesul prin care se aplica aceasta le*e, de doua "ii de ani, este Iisus 4ristos ,esi*ur, 2ar"a nu este
eli"inata, ci actiunea ei este "odi&icata si di"inuata prin activitatea lui Iisus 4ristos
Iisus 4ristos a preluat sin*ur pacatele oa"enilor si a platit 0retul pentru ele Nu"ai ast&el, "antuirea a devenit posi/ila pentru
toti oa"enii ,aca le*ea 2ar"ei ar &i &unctionat in "odul "ecanic descris in vec(ile carti (induse, nici un o" n+ar &i reusit sa se
"antuiasca si toti oa"enii ar &i &ost conda"nati sa renasca la nes&arsit si sa co"ita aceleasi erori e.istentiale
,ar, pe de alta parte, acest &apt nu insea"na ca o"ul este li/er sa &aca ce+i place si sa *reseasca la nes&arsit Ar &i cea "ai
"are eroare daca cineva s+ar culca pe o urec(e, socotind in sinea lui ca Iisus 4ristos, oricu", plateste erorile co"ise de oa"eni
O"ul are li/erul ar/itru, poate &aptui ceea ce+i place si poate acu"ula orice 2ar"a doreste# /una sau rea ,epinde insa de o"
pentru a "ani&esta desc(iderea necesara cu scopul de a se autoi"/unatati pro*resiv, patrunzand su/ tutela protectoare a lui Iisus
4ristos Iisus 4ristos, ca ,o"n al intre*ii su&lari o"enesti incarnate sau decorporate din Terra aurica, prin )acri&iul )au