1

CECCAR TIMIS



REZOLVARE PROBLEME
SEMESTRU II



Timisoara MANTON VASILICA IRINA
11.10.2014 AN III GRUPA II









2

AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE
1. Expert ca termen n normele de audit nseamn:
a) o persoan fizic sau juridic ce posed competenele, cunotinele i o experien
ntr-un domeniu, altul dect contabilitatea i auditul;
b) o persoan sau un cabinet care posed experien n contabilitate;
c) o persoan care posed mult experien n audit.
Raspuns:
Raspuns corect litera a) o persoan fizic sau juridic ce posed competenele, cunotinele i o
experien ntr-un domeniu, altul dect contabilitatea i auditul.
Expert (expert - engl.) - persoan fizic sau juridic care posed aptitudini, cunotine i experien speciale
ntr-un anumit domeniu, altul dect contabilitatea i auditul.

2. Auditul situaiilor financiare reprezint:
a) o opinie responsabil cu privire la situaiile financiare;
b) examinarea efectuat de un profesionist competent i independent asupra situaiilor
financiare, n vederea exprimrii unei opinii motivate prin raportarea la un referenial
contabil identificat;
c) o mbinare ntre auditul extern i cel intern, precum i ntre auditul statutar i cel
contractual.
Raspuns:
Raspuns corect litera b) examinarea efectuat de un profesionist competent i independent
asupra situaiilor financiare, n vederea exprimrii unei opinii motivate prin raportarea la un
referenial contabil identificat;
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor
(performantelor) obtinute de aceasta prin raportare laun referential contabil identificat.

3. Structura dosarului permanent.

Raspuns:
Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii de audit
pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an.
Clasarea lor intrun dosar separat DOSAR PERMANET, permite utilizarea lor ulterioara dupa
aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la
un exercitiu la altul a elementelor de cunostere a intreprinderii.
Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
fisa de prezentare;
scurt istoric al intreprinderii;
3

organigrame;
persoane care angajeaza intreprinderea;
situatiile financiare ale ultimelor exercitii;
note asupra organizarii sectorului de activitate, productie, etc.
note asupra statutului;
procese verbale ale Consiliului de Adinistratie si Adunarii Generale
lista actionarilor sau asociatiilor
structura grupului;
contracte, asigurari.
Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si
consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumar al
continutului. Tinerea la zi efectueaza pe sumar, indicand data introducerii documentului.
Dosarul permanent se divide in 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata Generalitati cuprinde docuemnte precum:
fisa de prezentare a clientului, istoric, organizare gereala, documentatii despre client (brosuri,
extrase din presa etc.), fisa de acceptare si de mentine a misiunii, etc;
- PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata Documente privind controlul intern care
cuprinde: rapoarte de control intern (interne ale intreprinderii efectuate de alti expertisi
intocmite de auditor), sinteze privind aprecierea(evaluarea) controlului intern etc.
- PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata Situatiile financiare si rapoarte privind
exercitiile precedente contine: situatiile financiare ale exercitiilor precedente, raportari
intermediare, programe de control din exercitiile precedente, rapoartele de audit, rapoarte
speciale si alte rapoarte privind exercitiile precedente;
- PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata Analize permanente cuprinde diverse
lucrari de analiza clasate pe elemente ale situatiilor financiare.
- PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat Fiscal si social contine declaratii fiscalesi alte
aspecte fiscale ale intreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte colective, contracte
sociale) etc.
- PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat Juridice contine docuemnte referitoare la
contracte principale, conventii, lista asociatiilor, extrase de procese verbale ale AGA sau CA,
extrase din actele constitutive ale intreprinderi, etc.
- PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulat Intervenanti externi care contine
documente referitoare la alti auditori ai intreprinderii, avocatii intreprinderii, expertul
contabil care asigura asistenta contabila si fiscala a intreprinderii, etc.

4. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raspuns:
Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contine in mod obligatoriu urmatoarele elemente
de baza:
4

Titlu;
Destinatarul;
Paragraful introductiv;
Paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit;
Paragraful opiniei;
Semnatura;
Adresa;
Data raportului.
Titlu raportului: trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat Raportul auditorului
independent.
Destinatarul: raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de
circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se adreseaza
consiliului de administratie al societatii ale carei situatii financiare au fost auditate;
Paragraful introductiv: identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. De
asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile
financiare si responsabilitatea auditorului;
Paragraful care descrie natura auditului si in care se fac referiri la Standardele Internationale de
Audit aplicabilesi se descriu demersurile puse in practica de auditor.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in acord
cu referintele contabile. Acest paragraf poate avea formulari precum: opinie fara rezerve; opinie
fara rezerve, dar cu paragraf de observatii; opinie cu rezerve; imposibilitate exprimarii unei opinii;
opinia defavorabila.

5. Cnd efectuai controlul separrii exerciiilor n contabilitatea stocurilor procedai la:
a) Inventarierea la 31 decembrie;
b) Verificarea documentelor ultimilor aprovizionri identificate n intervalul fizic;
c) Controlul tuturor aprovizionrilor din ultimele 15 zile ale exerciiului.
Raspuns:

Raspuns corect b) Verificarea documentelor ultimilor aprovizionri identificate n intervalul fizic;














5

EVALUAREA INTREPRINDERII
1. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000
mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Care
este valoarea substantial brut a ntreprinderii ?
Raspuns:
Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul bilantier reevaluat in ipoteza continuarii
activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din
diverse cauze (sunt inchiriate, etc.).

VSB = ACTIV NET CONTABIL
+ VALOARE BUNURI INCHIRIATE
- VALOARE BUNURI INCHIRIARE LA TERTI

VSB = 425.000 mii +105.000 mii 75.000 mii
= 455.000 mii


2. Situaia stocurilor de materii prime n cursul lunii august este: 1.08. sold iniial 10 buc 1
lei/bucat; 5.08. intrri 20 buc 2 lei/bucat; 10.08. intrri 30 buc 3 lei/bucat; 20.08
intrri 40 buc 4 lei/bucat; 30.08. intrri 5 buc 4,5 lei/bucat; ieiri pe 18.08. 55 buc i
pe 25.08 43 buc. La ieirea din gestiune se utilizeaz metoda FIFO (primul intrat primul
ieit). Stabilii valoarea ieirilor din 18.08.
Raspuns:
FIFO:
Stoc initial (01.08.) 10 buc. X 1 leu / buc. 10,00 lei
Intrari (05.08.) 20 buc. X 2 lei /buc. 40,00 lei
Intrari (10.08.) 30 buc. X 3 lei / buc. 90,00 lei
Intrari (20.08.) 40 buc. X 4 lei / buc. 160,00 lei
Intrari (30.08) 5 buc. X 4,5 lei / buc. 22,50 lei
Total intrari 312,50 lei
Iesiri (18.08.) 10 buc. X 1 leu / buc. 10,00 lei
20 buc. X 2 lei /buc. 40,00 lei
25 buc. X 3 lei / buc. 75,00 lei
Total iesiri pe 18.08 125,00 lei
Iesiri (25.08) 5 buc. X 3 lei / buc. 15,00 lei
38 buc. X 4 lei / buc. 152,00 lei
Total iesiri pe 25.08 167,00 lei

Valoarea iesirilor din data de 18.08. este de 125,00 lei.


3. Aplicaie
6

Se cunosc urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l vom folosi pentru a
determina diferitele valori patrimoniale:
Nr.
crt.
Posturile Sold la
N
0
N
1

1. Imobilizri necorporale 17.000 30.000
2. Imobilizri corporale 2.295.642 1.868.716
3. Imobilizri financiare 32.960 40.684
I. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3) 2.345.602 1.939.400
4. Stocuri i producie n curs de execuie 603.178 1.666.680
5. Alte active circulante (creane, casa i banca n lei) 943.300 1.453.686
II. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5) 1.546.478 3.120.366
III. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN
LA UN AN
1.224.052 1.524.400
IV. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE
DE UN AN
500.400 1.000.054
V. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 47.680 50.240
6. Capital 2.000.000 2.000.000
7. Rezerve 119.948 485.072
8. Rezultatul exerciiului financiar 295.904 375.550
9. Repartizarea profitului 295.904 375.550
VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9) 2.119.948 2.485.072
VII. TOTAL CAPITALURI 2.119.948 2.485.072
Pentru exerciiul financiar ncheiat, n urma diagnosticului financiar, bilanul sufer
urmtoarele corecii:
la terenuri s-a constatat o supraevaluare n sum de 200.000 lei;
construciile trebuie reevaluate n plus cu 600.000 lei;
amortizarea imobilizrilor corporale a fost supraevaluat cu 60.000 lei;
materii prime n valoare de 10.000 lei au devenit inutilizabile din cauza degradrii;
n producia neterminat este nregistrat suma de 20.000 lei care reprezint cheltuielile
unei comenzi sistate datorit faptului c un beneficiar a reziliat, n mod unilateral, contractul
respectiv;
avem o crean n valoare de 7.000 lei, mai veche de 6 luni i care prezint un risc de
nencasare de 30%.
S se determine ACTIVUL NET CORECTAT.
Raspuns:
Activul net corectat sau activul net corijat se poate stabili prin doua metode:
I. metoda substractiva de calcul - care consta in scaderea din totalul activelor reevaluate
corijate a tuturor datoriilor intreprinderii:
7

In acest caz:
ANC = TOTAL ACTIVE REEVALUATE CORIJATE (TARC) TOTAL DATORII (TD)
unde:
Bilantul economic al societatii se pezinta astfel:
ACTIV PASIV
Active pe termen lung 2.279.400 Capital social 2.000.000
din care: Rezerve 485.072
- imobilizari necorporale 30.000 Rezultatul exercitiului 375.550
- imobilizari corporale 2.208.716 Repartizarea profitului 375.500
- imobilizari financiare 40.684 Diferente din reevaluare 340.000
Stocuri 1.636.680 Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
50.240
Creante si disponibilitati 1.453.686 Obligatii financiare 2.526.554
TOTAL 5.369.760 TOTAL 5.401.866



ANC = 5.367.666 2.524.454
= 2.843.212
II. METODA ADITIVA care consta in adaugarea la capitalurile proprii proprii ale intreprinderii
a tuturor influentelor rezultate din inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale
elementelor din bilantul economic:
Total capitaluri proprii = 2.485.072
Diferente din reevaluare = (-200.000 + 600.000 60.000)
= 340.000






8

VI. ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

1. Prin ncheierea din 26.04.2006, pronunat de Tribunalul Ialomia, s-a dispus comunicarea
unei adrese ctre DGFP Ialomia, prin care s-a comunicat faptul c judectorul-sindic a admis
cererea formulat de DGFP Ialomia pentru valorificarea cantitii de alcool rmase n imobilul
vndut de SC "I." SRL ndrei ctre SC "E." SRL Constana, paza urmnd a fi asigurat de DGFP
Ialomia prin numitul B.C. care nu mai este angajat al societii debitoare nc din anul 2004.
mpotriva ncheierii din 26.04.2006, pronunat de Tribunalul Ialomia, a declarat recurs
DGFP Ialomia, solicitnd admiterea acestuia, modificarea ncheierii atacate, n sensul dispunerii ca
lichidatorul s fac toate demersurile necesare pentru a asigura paza alcoolului, DGFP Ialomia
neavnd nici o obligaie pentru a da curs acestei msuri.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulat de DGFP Ialomia. Argumentai.
Raspuns:
Avand in vedere prevederile Legii nr. 85 / 2006 privind procedura insolventei, respectiv art. 25 litera
d)
Art. 25 Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei legi, sunt:
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru
conservarea lor.
In aceste conditii consideram intemeiata cererea de recurs formulata de DGFP Ialomita, intrucat
aceasta nu poate indeplinii activitatea de asigurare a pazei, acesta responsabilitate intrand in
sarcinile lichidatorului judiciar.
2. Prin Sentina comercial nr. 626 din 7 iulie 2009, Secia comercial, de contencios
administrativ i fiscal a Tribunalului Bistria-Nsud a admis aciunea n anulare a incidentului de
plat, formulat de SC "M." SA, n contradictoriu cu prtele B.C.R. i B.C.R. - Sucursala Judeean
Bistria-Nsud i, n consecin, a dispus ca prtele s anuleze incidentele de plat privind cecurile
refuzate la plat pentru perioada 23 aprilie 2009 - 12 mai 2009, fcute n baza cererii de nscriere a
refuzului bancar nr. 1853690/2009 i s comunice Centralei Incidentelor de Pli anularea
incidentelor de plat nscrise pe numele reclamantei.
Spre a hotr astfel, tribunalul a reinut c, la data de 23 aprilie 2009, unitatea bancar a refuzat la
plat filele cec, motivat de lipsa de disponibil; c, anterior, la data de 10 aprilie 2009, prin Sentina
comercial nr. 238 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei mpotriva debitoarei SC "M." SA,
ordonndu-se bncilor la care debitoarea avea disponibil n conturi, n baza art. 48 alin. (1) din Legea
nr. 85/2006, ca acestea s nu fac operaiuni cu privire la disponibil fr ordinul administratorului
9

judiciar, dar B.C.R. - Sucursala Bistria, dei notificat, nu s-a conformat, procednd la refuzarea
filelor cec din data de 23 aprilie 2009 pn la data de 12 mai 2009, pe diferite motive, fr a
respecta notificarea administratorului financiar, situaie n care refuzurile sale de plat s-au fcut
nelegal n perioada menionat.
ntrebare:
Analizai temeinicia soluiei pronunat de instan. Argumentai.
Raspuns:

3. Prin Sentina nr. 151 din 4 octombrie 2004, Tribunalul Suceava - Secia comercial,
contencios administrativ i fiscal, prin judectorul-sindic, a admis cererea creditoarei DGFP Suceava,
dispunnd deschiderea procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului debitoarei SC "X." SRL.
Judectorul-sindic, prin ncheierea de edin din 28 februarie 2006, a dispus intrarea n
faliment a debitoarei, desemnnd lichidator judiciar pe SC "M." SRL Iai.
Ulterior, prin Sentina nr. 695 din 11 decembrie 2007, judectorul-sindic a respins cererea de
autorizare formulat de creditoarea DGFP Suceava, dispunnd, totodat, n temeiul art. 131 din
Legea nr. 85/2006, nchiderea procedurii falimentului debitoarei.
Judectorul-sindic a constatat c cererea de antrenare a rspunderii materiale a prtei
P.M., formulat de creditoarea DGFP Suceava n temeiul art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
85/2006, este nefondat, ntruct nu rezult ndeplinirea cerinelor legale ale textului menionat.
Astfel, judectorul-sindic a reinut c din raportul de inspecie fiscal, ntocmit la data de 15
aprilie 2005 de ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal, reiese c fostul administrator P.M. a
pus la dispoziia inspeciei evidena contabil pentru perioada ianuarie 2003 - februarie 2005, c
societatea debitoare a respectat prevederile Legii nr. 82/1991, republicat, privind inventarierea
patrimoniului i c evidena contabil a societii a fost condus cu respectarea prevederilor Legii nr.
82/1991, republicat. De asemenea, din nscrisul depus la dosar reiese c prta a prezentat
lichidatorului judiciar documentele solicitate, neputndu-se reine c aceasta a ncercat sustragerea
unor documente sau ascunderea lor.
Totodat, judectorul-sindic a constatat c n cauz s-a ntocmit raportul de lichidare care
cuprinde date privind: situaia debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfurate n
cursul procedurii, cheltuielile de administrare a procedurii, aa nct, n temeiul art. 131 din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, a dispus nchiderea procedurii insolvenei i radierea
debitoarei din registrul comerului.
mpotriva acestei sentine, n termen legal, a declarat recurs creditoarea DGFP Suceava.
10

n motivare, recurenta a artat c n mod eronat judectorul-sindic a respins cererea,
ignornd faptul c prta nu a depus la dosarul cauzei n termen de 10 zile de la deschiderea
procedurii insolvenei actele i informaiile prevzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, aa
cum rezult din rapoartele lichidatorului judiciar.
Mai mult dect att, a artat recurenta, fostul administrator al debitoarei a dispus n interes
personal continuarea unei activiti care ducea persoana juridic la ncetarea de pli, aspect
evideniat prin raportul de inspecie fiscal din 15.04.2005, din care rezult c debitoarea a
nregistrat pierderi la finele anilor 2003 i 2004.
Recurenta a concluzionat c prta a desfurat activiti comerciale n lipsa unei strategii
manageriale viabile, fapt ce a atras starea de insolven a debitoarei, iar prin modul defectuos n
care prta a neles s conduc activitatea, nu poate fi de natur a fi exonerat de rspundere,
ntruct i neglijena este un factor care antreneaz rspunderea.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulat de DGFP Suceava. Argumentai.
Raspuns:
4. Societatea comercial X are patru asociaii A, B, C i D care au adus capitalul social dup
cum urmeaz:
Asociatul Suma %
din capitalul social
total
A
B
C
D
4.500
2.500
2.000
1.000
45
25
20
10
Total 10.000 100

Asociatul D este exclus din societate. n contractul de partaj este prevzut faptul c partea
care revine acestuia n capitalul social va fi cesionat asociatului A.
I. Bilanul societii nainte de excluderea asociatului D
N
A. Active imobilizate
11

Echipamente tehnologice (valoare brut) (2131)
- Amortizarea echipamentelor tehnologice (2813)
20.000
(10.000)
= valoare net
Total active imobilizate (valoare net)
10.000
10.000
B. Active circulante
Materii prime (301)
Clieni (4111)
Conturi la bnci n lei (5121)
Total active circulante

3.000
4.000
3.500
10.500
C. Cheltuieli n avans 0
D. Datorii ce trebuie pltite n mai puin de un an
Furnizori (401)
Credite bancare pe termen scurt (5191)
Impozit pe salarii (444)
Total datorii ce trebuie pltite n mai puin de un
an

2.000
3.700
1.500
7.200
E. Active circulante (obligaii curente) nete (B+C-D-
I)
3.300
F. Total active minus obligaii curente (A+E) 13.300
G. Datorii ce trebuie pltite n mai mult de un an 0
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli (151) 0
I. Venituri n avans 0
J. Capital i rezerve
Capital subscris vrsat (1012)
Rezerve legale (1061)
Rezultatul reportat (1171)
Total capital i rezerve

10.000
1.000
2.300
13.300

S se prezinte nregistrrile contabile ocazionate de excluderea asociatului D.
Raspuns:
12

Conform legii nr. 31 / 1990 legea societatiilor comerciale - orice asociat care incalca prevederile
actului constitutiv sau savarseste fapte ce aduc prejudicii societatii poate fi exclus oricand din
societate. Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
Desi exclus, asociatul raspunde in continuare de pierderi si are dreptul la beneficii doar pana in ziua
excluderii sale. Acesta nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o
suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
I. Determinarea capitalului propriu (activul net):

1. TOTAL ACTIV 20.500
Se scad datoriile:
a) Furnizori
b) Credite bancare pe terme scurt
c) Impozit pe salarii
2.000
3.700
1.500
2. TOTAL DATORII 7.200
3. CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) 13.300
compus din:
1. Capital social 10.000
2. Rezerve legale 1.000
3. Rezultat reportat 2.300
4. TOTAL CAPITAL 13.300

II. Determinarea partajului capitalului propriu (activ net) pentru asociatul D care se
retrage:
Total din care: 10%
1. Capital social 10.000 -
2. Rezerve legale 1.000 100
3. Rezultat reportat 2.300 230
13.300 330

III. Inregistrari contabile:
a) Inregistrarea capitalului propriu (activului net) partajat:

% = 456 330
1061 100
1171 230
b) Inregistrarea impozitului pe profit datorat pentru rezerve legale:
456 = 441 16 (100 x 16%)
c) Virarea impozitului pe profit:
13

441 = 5121 16
d) inregistrarea impozitului pe dividende
456 = 446 35 (230- 16)x16%
e) Virarea impozitului pe dividende:
446 = 5121 35
f) inregistrarea depunerii sumei de catre asociat A, reprezentand capitalul social care i-a fost concesionat
de asociatul care se retrage
5311 = 456 100
g) inregistrarea platii catre asociatul D care s-a retras a capitalului social cesionat:
456 = 5311 100
h) achitarea cotei-parti din capitalul propriu (activul net) cuvenit, diminuat cu impozitul pe profit si cu cel
pe dividende, calculate si varsate
456 = 5121 279 (330 16 35)
i) situatia contului 456 este urmatoarea:
D C
b) 16 100 a)
d) 35 230 a)
g) 100 100 f)
h) 279
430 430











14


VII. STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce este un plan de afaceri?
Raspuns:
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste:
misiunea;
obiectivele;
strategia
si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei
perioade viitoare determinate.
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii
finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor
stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.
Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele trei elemente:
un ntreprinzator (omul de afaceri), care si asuma constient anumite riscuri si care
vrea sa obtina un anumit profit;
mai multe activitati care consuma resurse si care genereaza profit (ideea de
afacere);
un mediu n care se desfasoara aceste activitatati (mediul de afaceri).

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri?
Raspuns:
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si
externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta
societate).

Cele mai importante argument ale necesitatii intocmirii unui plan de afaceri constau in:
realizarea unei imagini de ansamblu ale intregii afaceri si nu numai asupra unor aspect
particulare ale acesteia. Acesta trebuie sa demonstreze ca raportul dintre eforturi si efecte
justifica investitia;
realizeaza o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa sansele de success ale afacerii
in curs;
se constituie intrun instrument de proiectare, realizare, conducere si control al afacerii;
furnizarea de scheme detaliate ale activitatiilor implicate in noua afacere, in vederea
obtinerii acordului de finantare a afacerii;
faciliteaza mentinerea directiilor de actiune stabilite, se poate urmari cate din actiunile
propuse au fost realizate sau daca obiectivele intermediare au fost atinse;

Putem spune ca planul de afaceri indeplineste trei functii importante, ca:
constituie un instrument de lucru capabil sa permita:
o identificarea celor mai eficiente solutii;
15

o efectuarea propunerilor de finantare;
o comunicarea proprilor idei catre angajati, creditori sau potentiali investitori.

reprezinta baza de conducere a noi afaceri;
reprezinta un dispozitiv de evaluare a schimbarilor ce trebuie efectuate in cadrul societatii.

3. Ce presupune o investiie de modernizare?
Raspuns:
Investitiile de modernizare au rolul de a asigura conditiile de reducere a costurilor de productie si de
crestere a productivitatii.
Investitiile de modernizare au in vedere doar ameliorarea conditiilor de productie cu sau fara
modificarea volumului productiei. De aici, rezultatul este a obtine o economie la costurile de
productie si imbunatatirea rentabilitatii activelor intreprinderii.
Intro alta acceptiune, investitiile de modernizare le sunt asimilate si celei de inlocuire; acestea
vizand inlocuirea si revizuirea echipamentelor tehnice uzate din punct de vedere fizic si moral.
Investitiile de modernizare prezinta o serie de avantaje:
pornesc de la o baza tehnico materiala existent;
durata realizarii investitiei este mica;
creste gradul de fiabilitate si mentenabilitate, concomitent cu prelungirea duratei de viata a
utilajelor;
efortul investitional este orientat spre echipamentul de productie si mai putin spre alte
investitii conexe si colaterale.

Decizia privind realizarea proiectului de modernizare se preteaza unei analize financiare.

Cheltuielile de investitii si economiile la costurile de exploatare sau crestera productivitatii sunt
cunoscute sau pot fi estimate de catre societate.

4. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale
este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Raspuns:

Rentabilitatea medie reprezinta raportul dintre efecte si efort, respectiv intre un indicator de
rezultat raportat la valoarea investitiei medie anuala.


Rentabilitatea medie = CF mediu anul / Invetitia media anuala

5. Cum se apreciaz, prin prisma fezabilitii, indicatorul VAN?
Raspuns:
VAN = - I +

16

Unde:
VAN valoarea actualizata neta;
I valoarea investitiei;
CF net cash flow net pentru fiecare an;
ra - rata de actualizare
n numarul de ani.

daca:
VAN > 0 INVESTITIA ESTE FEZABILA;
VAN < 0 INVESTITIA ESTE NEFEZABILA
6. ntrun studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie prezentai n
mod minimal?
Raspuns:
Intr-un studiu de fezabilitate, indicatorii de fezabilitate care trebuie prezentanti in mod minimal
sunt:
Rata interna de rentabilitate;
Indicatori de profitabilitate;
Termen de recuperare;
VAN valoarea actualizata neta
In fezabilitate sunt doua grupe de metode : - metoda baza pe actualizare si cea fara actualizare.

7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare
de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An
ost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
0 15,000 15,000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,540 64,180


Calculai cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns:
17

CF net = Total incasari- Total plati
CF
1
= 9.440-6.420 = 3.020
CF
2
= 9.640-6.620 = 3.020
CF
3
= 10.700-7.500 = 3.200
CF
4
= 11.700-6.500 = 5.200
CF
5
= 22.700-8.500 = 14.200




8. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de
actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
0 15,000 15,000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,540 64,180

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui
18

indicator.
VAN = - I +

CF net = Total incasari- Total plati
CF
1
= 9.440 - 6.420 = 3.020
CF
2
= 9.640 - 6.620 = 3.020
CF
3
= 10.700 - 7.500 = 3.200
CF
4
= 11.700 - 6.500 = 5.200
CF
5
= 22.700 - 8.500 = 14.200

CAF
i
=

CAF
1
=

=2.517


CAF
2
=

=2.097


CAF
3
=

=1.852

CAF
4
=

= 2.508

CAF
5
=

= 5.706


CAF
act
=

= 2.517 + 2.097 + 1.852 + 2.508 + 5.706 = 14.680

VAN = - 15.000 + 14. 680 = -320

VAN <0 investitie nefezabila





19

VIII. ANALIZA-DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. Informaii privind amortizarea imobilizrilor le putem obine din:
a) Bilanul propriu-zis;
b) Contul de profit i pierdere
c) Notele explicative
Raspuns:
Raspuns corect este litera b) si c) notele explicative, intrucat:
- .

2. n cadrul activelor lichide se includ:
a) titlurile de participare
b) avansurile de trezorerie;
c) actiuni detinute in scopuri speculative
Raspuns:
Raspuns corect este litera c) notele explicative.



3. Rata autonomiei financiare reprezint:
a) modalitatea de finanare a circuitului economic;
b) independena financiar;
c) gradul de eficien a utilizrii datoriilor financiare.

Raspuns:

Raspuns corect litera b) independenta financiara.
Rata autonomiei financiare exprima ponderea resurselor proprii in cadrul resurselor financiare
atrase pe termen lung de catre societatea comerciala.

R
af
=







4. Elementele din bilanul contabil i contul de profit i pierdere al unei societi comerciale se
prezint sub forma:

INDICATORI
VALORI
0 1
Elemente din bilanul contabil
Imobilizri necorporale 5.000 6.000
Terenuri i construcii 20.000 21.000
Instalaii tehnice i maini 14.000 15.000
20

Imobilizri financiare 12.000 13.000
Materii prime 6.000 5.000
Creane comerciale 9.000 10.000
Disponibiliti bneti 12.000 13.000
Datorii < 1 an 18.000 19.000
Datorii comerciale-furnizori
> 1 an
2.000 3.000
Capitaluri proprii 48.000 49.000
Provizioane 3.000 4.000
Venituri n avans 7.000 8.000

INDICATORI
VALORI
0 1
Elemente din contul de profit i pierdere
Cheltuieli cu materii prime i materiale
consumabile
7000 8500
Cheltuieli cu energia i apa 3000 2500
Cheltuieli cu mrfurile 10000 12000
Cheltuieli cu dobnzile 1000 1500
Venituri din vnzarea mrfurilor 15000 13000
Producia vndut 22000 20000
Venituri din dobnzi 800 500

Se cere:
1. Retratarea elementelor din bilanul contabil sub forma bilanului financiar (explicai
criteriul ce st la baza aezrii elementelor de ACTIV i de PASIV).
2. Determinarea echilibrului financiar al ntreprinderii.
3. Determinarea performanei financiare a ntreprinderii cu ajutorul:
a) mrimilor absolute: rezultatul din exploatare, financiar i global al exerciiului.
b) mrimilor relative: ratele rentabilitii.
4. Determinarea ratelor de structur ale ACTIV-ului/PASIV-ului.
5. tiindu-se faptul c 30% din cheltuielile de exploatare sunt fixe, s se poziioneze firma n
raport cu pragul de rentabilitate.
6. Calculul indicatorilor de lichiditate si solvabilitate.
Rezolvare:
b) Ratele de solvabilitate
1. Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale = 840 / (320 + 140) = 840 /460 =1,8 > 1
O valoarea supraunitara a indicatorului echivaleaza cu o situatie neta (SN) pozitiva a intreprinderii (SN =
Active totale Datorii totale). Invers, o valoare subunitara corespunde unei situatii nete negative (CPR
negative).
2. Rata indatorarii generale = Datorii totale / Active totale = 460 / 840 = 0,5476 < 1 (0,5)
21

Reprezinta rata inversa a solvabilitatii. O valoare subunitara a indicatorului corespunde unei situatii nete
pozitive (CPR pozitive).
3. Indicatorul gradului de indatorare (Levierul (L)) = DAT > 1 an / CPR = 320 / 380 = 0,842


5. Elementele din bilanul contabil al unei societi comerciale se prezint sub forma:

INDICATORI
VALORI
0 1
Imobilizri 2000 2200
Stocuri 1000 1200
Creane 20000 17600
Disponibiliti 300 200
Capitaluri proprii 20000 17500
Datorii mai mari de
un an
2000 2200
Datorii de exploatare 1300 1500

Se cere:
1. Retratarea elementelor din bilanul contabil sub forma bilanului financiar
2. Determinarea poziiei financiare a ntreprinderii prin indicatorii:
a) Situaia net
b) Echilibrul financiar

Rezolvare:

1. Retratarea elementelor din bilanul contabil sub forma bilanului financiar:

BILANT FINANCIAR
ACTIV 0 1 PASIV 0 1
Activ imobilizat net 2.000 2.200 Capitaluri proprii 20.000 17.500
Stocuri 1.000 1.200 Datorii > 1 an 2.000 2.200
Creante 20.000 17.600 Datorii < 1 an 1.300 1.500
Disponibilitati 300 200
TOTAL 23.300 21.200 TOTAL 23.300 21.200


2. Determinarea poziiei financiare a ntreprinderii prin indicatorii:
a) Situatia neta:

Situatia neta: SN = Capitaluri proprii Subventii investitii Provizioane reglementate

SN
0
= 20.000

22

SN
1
= 17.500
Reducerea situatiei nete de la un exericitiu la alta se poate datora fie obtinerii de pierdere in
exercitiul financiar curent, fie rezultatul nerepartizat s-a repartizat pe dividende.

b) Echilibrul financiar:

Fondul de rulment financiar FRF = Capital permanent Nevoi permanente

FRF
0
= 20.000+2.000 2.000 = 20.000

Capitaluri permanente > Nevoi permanente FRF > 0
Aceasta situatie implica o armnizare totala a resurselor cu necesitatiile de alocare a acestora.

FRF
1
= 17.500 + 2.200 2.200 = 17.500

Capital permanent > Nevoi permanente FRF > 0

Fondul de rulment este pozitiv in cei doi ani, ceea ce insemna ca, capitalurile permanente finanteaza
o parte din activele circulante, dupa finantarea intregrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune
in evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung
si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment: NFR = Nevoi temporare Resurse temporare

NFR
0
= 1.000+20.000+300 1.300 = 20.000

NFR pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de
mobilizat.

NFR
1 =
1.200 + 17.600 + 200 - 1.500 = 17.500
NFR pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de
mobilizat.
Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca
este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoi de finantare a ciclului de exploatare.
In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea
stocurilor si a creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

TREZORERIA NETA TN = FOND DE RULMENT NEVOIA DE FOND DE RULMENT

TN
0
= 20.000 20.000 = 0
TN
1
= 17.500 17.500 = 0

Echivalenta intre fondul de rulment financiar si necesarul de fond de rulment corespunde unei
situatii in care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat, fara excedent si fara deficit. Aceasta
23

inseamna ca fondul de rulment financiar permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment
(FRF = NFR) si atunci intreprinderea poate evita dependenta sa fata de resuresele de trezorerie.
6. O ntreprindere este caracterizat de situatia bilantier descris n tabelul de mai jos.
tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale
ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, 10%
din creante sunt garantii de bun executie ce vor fi ncasate peste 20 de luni i 10% din datoriile
ctre furnizri au termene de plat negociate prin cotract de peste un an s se analizeze pozitia
financiar a ntreprinderii pe baza bilantului contabil i a bilantului financiar i s se explice
diferentele constatate.

Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 3.000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1.000
Creante 2.000
Disponibiliti 1.000
Capitaluri proprii 2.000
Datorii mai mari de un an 3.000
Furnizori 1.600
Alte datorii de exploatare 800
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400


Rezolvare:

https://ro.scribd.com/doc/93333164/Analiza-Diagnosticului-Model-de-Probleme



















24


X. ORGANIZAREA AUDITULUI SI CONTROLULUI INTERN AL INTREPRINDERII

1. Care sunt componenetele riscului, scopul analizei riscurilor?
Raspuns:

2. Descrieti metodologia de derulare a misiunilor de evaluare a activitatii de audit
intern, etape procedurilor specifice i realizarea documentelor aferente.
Raspuns:
3. Reguli ce trebuiesc respectate de catre auditorii interni in cazul identificarii fraudei?
Raspuns:
4. Care sunt etapele misiunii de audit intern?
Raspuns:

Expertii contabili au obligatia ca in misiunile de audit intern sa respecte metodologiile de lucru,
fazele si etapele de realizare a misiunii prevazute prin standardele internationale de audit intern.

I. Faza de pregatire deschide misiunea de audit intern si presupune din partea auditoruluio
caacitate de lectura, de atentie, dincolo de rutina, el trebuie sa dovedeasca ca are calitati de
sinteza si imaginatie. In aceasta etapa se efectueaza toate lucrarile pregatitoare inainte de
trecerea la actiune.
1. Ordinul de misiune este documentul intern care formalizeaza mandatul dat de Directia
Generala a auditului intern si raspunde la trei principii fundamentale:
auditul intern nu poate sa se sesiseze el insusi asupra misiunii sale, el actioneaza ca
mandatar al directiei generale de audit;
ordinul de misiune trebuie emis de o autoritate competenta;
ordinul de misiune permite informarea tuturor responsabililor in cauza.

2. Etapa de familiarizare, este din punct de vedere al duratei cea mai importanta a misiunii.

2.1 Luarea la cunostiinta, nu se poate realiza un audit fara ca auditorul sa cunoasca meseria
celui auditat pentru a fi in masura sa inteleaga explicatiile pe care le va cauta si solicita si
pentru a se face acceptat cu usurinta.
2.2 Mijloacele. Pentru a ajunge la cunosterea subiectului de auditat, auditorul utilizeaza
anumite mijloace, dintre care cel mai important este chestionarul de luare la
cunostiinta. In auditul intern, cand se vorbeste de chestionar nu este vorba de intrebari
pe care le punem altora (ca in auditul extern) ci de intrebari pe care auditorul si le pune
siesi.
25

2.3 Planul de abordare. Cunostiintele dobanditein aceasta etapa de familiarizare se inscriu
intrun document construit de auditorul intern plan de abordare, ce este conceput ca
un tabel du coua coloane. In prima coloana se va imparti activitatea, functia sau
procesul ce va fi auditat, iar in cea de a doua se trec obiectibvele corespunzatoare
fiecarei sarcini elementare.
3. Identificarea riscurilor este o etapa esentiala a misiunii de audit intern.
3.1. Intro intreprindere sunt trei functii cu roluri importante in identificarea riscurilor
(risc managerului; managementul operational si auditul intern). Pentru auditorul
intern masurarea risculuieste un instrument de planificare, atat la nivel global, cat si
analitic.
3.2. Metoda preconizata pentru identificarea si evaluarea riscurilor trebuie sa ia in
considerare factorii susceptibili sa genereze riscuri de orice natura.
3.3. Evaluarea sumara a riscurilor se face la trei niveluri: risc garv, risc mediu si risc
scazut.
4. Pentru definirea obiectivelor se elaboreaza un document care poarta diferite denumiri Raport
de orientare; Plan de misiune sau Termeni de referinta.
II. Faza de realizare propriu-zisa a misiunii de audit intern in teren incepe cu reuniunea de
deschidere.
Reuniunea de deschidere trebuie sa fie organizata si sa aiba ordinea de zi compusa din sase
puncte.
III. Programul de audit poarta si denumirea de program de verificare sau plan de realizare a
auditului. Indiferent de denumire este un document intern al serviciului in care se va stabili si
repartiza sarcinile. Este efectuat de echipa insarcinata cu misiunea si cu supravegherea misiunii.

IV. Chestionarul de control intern (Cci) este un docuemnt pe care auditorul a inceput deja sa-l
elaboreze odata cu divizarea in sarcini elementare; vor fi tot atatea CCI-ui cate misiuni de audit
intern sunt de realizat.

V. Munca de teren incepe cu primul test pe care il va face auditorul: observarea imediata. Acest
test este efectuat de auditorul cu experienta aprope automat. Pentru fiecare disfunctie sau
anomalie se va intocmi o FIAP- Foaie de identificare si de analiza a problemei.

VI. FIAP este un document normalizat care va orienta rationamentul auditorului, in scopul de a-l
conduce la formularea recomandarii.

VII. Doveziile de audit intern. O constatare poate fi considerata ca dovedita si deci valabila daca
informatiile acumlate prezinta patru caracteristici: sa fie necesare; sa fie fiabile; sa fie
pertinente si sa fie utile.
26


VIII. Coerente si validari. Dupa ce fiecare eroare, disfunctie, risc, anomalie a fost consemnata intro
FIAP, auditorul se asigura printr-o munca de sinteza ca observatiile sale sunt coerente.

Validarea este un termen de baza al procedurii de audit intern. Auditorul nu crede ce vede si ce
i se spune decat daca are posibilitatea sa verifice din nou informatia. Validarea se face pas cu
pas pe doua cai: validare individuala a fiecarei constatari sau validare generala in timpul
misiuni sau la sfarsitul misiunii.