Sunteți pe pagina 1din 184

Constientizarea, primul pas in vindecare

Constientizarea este primul pas spre vindecare Contientizarea aseaza emotia, o transforma iar
acolo, in interior, ceva se schimba! Si nu putem evolua daca nu vrem sa vindecam. Tot ceea ce este
acolo bine ascuns la un moment dat va iesi la suprafata si va trebui sa iei cumva atitudine Mastile
de care ne inconjuram ascunzand ranile, te asigur ca nu sunt o solutie.
Cand ai pornit pe acest drum de dezvoltare spirituala, ai pornit defapt cu dorinta de a te descoperi, de
a te vindeca, de a evolua. Iar din practica in terapie am constatat cel mai adesea lipsa iubirii care
modeleaza in adanc cele mai interesante destine.
Cele mai simple lucruri pe care leam intalnit au fost defapt cele mai comple!e. "sta seara colega
mea psiholog ma convins sa imi faca #genograma$ si am realizat ca tocmai am mai completat
cateva piese din puzzle. Ma simteam ca un alergator care ajuns la linia de sosire, iar de emotie sau
din obisnuinta de a alerga eram incapabila sa ma mai bucur "m inteles si constientizat rana de
suflet si in acelasi timp scopul destinului meu.
%enograma este o reprezentare grafica a arborelui genealogic, care cuprinde & sau mai multe
generatii ale unei familii, si include date despre relatiile, decesele, ocupatiile, si starea de sanatate a
membrilor acesteia. Ce a insemnat acest lucru pentru mine, totul. Miam e!plicat #de ceul$! 'entru
ce a fost necesar ca cineva sa schimbe tiparele familei si desi am #imprumutat$ din inconstientul
familei pana la varsta maturitatii, miam schimbat cu totul destinul. %enograma e!plica in detaliu de
ce ai ales anumite joburi, de ce ai ales anumite relatii, de ce faci sau nu faci anumite lucruri. Ma pus
pe ganduri. Mam simtit la fel ca in momentul primei intalniri cu Cristina (emetrescu, ceva sa
schimbat.
Cumva (oamne ) (oamne imi raspunde si cum spunea un vechi prieten #daca trebuie sa stii vei
sti$, cand esti pregatit apare si momentul potrivit pentru a aseza toate piesele de puzzle ale propriului
destin.
In continuare va scriu cate ceva despre masti si despre ranile sufletului, e!trase din cartea #Cele 5
rni care ne mpiedic s fim noi nine# scrisa de Lise Bourbeau pe care vo recomand cu
incredere.
#Rana de respingere
Cel care sufera din cauza ei se simte respins in fiinta lui si in dreptul sau de a e!ista. 'oate fi o rana
care sa se formeze chiar din timpul e!istentei intrauterine, in cazul copiilor nedoriti sau al celor care
sau incarnat pentru a vindeca aceasta rana de respingere *se vor naste in familii care ii vor respinge,
pentru a le da ocazia sa invete din aceasta e!perienta+.
,espingerea este o ran- foarte profund-, deoarece cel care sufer- din cauza ei se simte respins .n
fiin/a lui 0i, mai ales, .n dreptul lui de a e!ista. Cei care ne resping apar .n via/a noastr- pentru a ne
ar-ta c1t de mult ne respingem pe noi .n0ine. "ceast- ran- apare foarte devreme .n via/a unei
persoane ) .nc- de la na0tere sau chiar .nainte de a se na0te. 2n astfel de e!emplu este copilul care
nu este dorit sau copilul care are alt se! dec1t doreau p-rin/ii. ,ana de respingere este tr-it- .n
leg-tur- cu p-rintele de acela0i se!. "cest p-rinte a contribuit la activarea r-nii deja e!istente.
'-rintele de acela0i se! are rolul de a ne .nv-/a s- iubim, s- ne iubim 0i s- d-ruim iubire. '-rintele de
se! opus ne .nva/- s- ne l-s-m iubi/i 0i s- primim iubirea. (ac- ai aceast- ran- se e!plic-
dificult-/ile pe care le ai .n a te accepta 0i a te iubi.
Caracteristici:
suferi de insomnie din cauza unei activitati mentale prea .ncarcate
fugi de o situatie evit1nd locul .n care te afli sau plec1nd .n astral *a fi cu capul .n nori+,
negi o situatie, nu vrei sa o vezi .n realitate. 'oti face acest lucru pentru a te convinge ca persoana
sau situatia aceea nu tea deranjat, emotionat sau atins deloc. "cest gen de control este de obicei
3
inconstient. 4ste bine sa .i rugam pe cei apropiati sa ne ajute sa descoperim momentele .n care fugim
neg1nd realitatea.
negi veridicitatea unui compliment, crez1nd ca, daca acea persoana te cunostea cu adevarat, nu tiar
fi facut niciodata acel compliment5
.ti este rusine S" 6II ceea ce esti si nu vrei sa fii descoperit asa cum esti,
te .nchizi .n tine, te abtii sa spui sau sa faci ceva de teama ca celalalt nu te mai iubeste, nu te mai
apreciaza.
2n lucru important cu privire la7 rana de respingere este ca aceasta este .ntotdeauna activata de o
frica la nivelul lui " 6I si nu la nivelul lui " "84" sau " 6"C4. (e e!emplu, daca ai de vorbit sau
de facut ceva .n fata unui public, este posibil sa te pregatesti e!agerat de mult si sa nu dormi deloc.
6rica ta adevarata nu este aceea ca nu vei face bine lucrurile, ci mai degraba aceea ca vei fi judecat
ca fiind nul, daca nu faci prezentarea perfect, .n functie de asteptarile celorlalti si, mai ales conform
propriilor tale asteptari, de obicei nerealiste. (aca faci parte din aceasta categorie, este foarte posibil
sa te controlezi .n ceea ce faci si .n ceea ce spui, mai ales pentru a fi iubit si pentru a te simti acceptat
asa cum esti, .n loc sa fii considerat bun de nimic.
Boli sau indipoziii care se pot manifesta9 aritmie, cancer, probleme respiratorii, alergii, v-rs-turi,
ame/eli, com-, agorafobie, hipoglicemie sau diabet, depresii sau sindrom maniacodepresiv, psihoze.
Rana de respingere este pe cale de vindecare atunci c1nd persoana respectiv- se va afirma tot mai
mult 0i va .ndr-zni s- ocupe locul care i se cuvine. Mai mult, dac- i se pare c- cineva a uitat de
e!isten/a ei, se poate sim/i foarte bine a0a cum e. 8a tr-i mult mai pu/ine situa/ii .n care .i va fi fric-
c- intr- .n panic-.
n spatele mtii de fugar se ascunde o persoan- capabil- s- fac- foarte multe lucruri, cu o bun-
rezisten/- la munc-, descurc-rea/-, dotat- cu o mare capacitate de a crea, de a inventa, de a imagina5
cu aptitudini speciale de a lucra sigur-5 eficient-, se g1nde0te la detalii5 reac/ioneaz- repede5 0tie s-
fac- e!act ce trebuie .n caz de urgen/-5 nu are nevoie de ceilal/i cu orice pre/5 poate foarte bine s- se
retrag- 0i s- fie fericit- singur-.
Rana de abandon
,ana tr-it- .n cazul unui abandon se situeaz- de la .nceput la nivelul lui a avea 0i a face, mai degrab-
dec1t la nivelul lui a fi. ,ana de abandon este tr-it- .n rela/ie cu p-rintele de se! opus. Cei care
sufer- de abandon nu se simt suficient de hr-ni/i la nivel afectiv. 4ste o persoan- care dramatizeaz-
mult lucrurile, cel mai mic incident put1nd lua propor/ii imense.
C1nd un dependent face multe lucruri pentru cineva, o va face sper1nd s- ob/in- .n schimb afec/iune
sau s- primeasc- mul/umiri, s- se simt- important. "ceast- atitudine .i aduce .ns-, adeseori, dureri de
spate, deoarece car- .n spate responsabilit-/i care nu .i apar/in. (ependentul are obiceiul de a se
ag-/a fizic de persoana pe care o iube0te.
Caracteristici:
te prefaci ca esti vesel, bucuros, fericit, pentru ai face pe plac partenerului,
te supui nevoilor celorlalti, crez1nd ca acest lucru te face fericit,
pl1ngi pentru a primi atentia cuiva,
.ti e!primi o cerere sau o nemultumire pe un ton pl1ngacios,
.i deranjezi mereu pe ceilalti pentru a primi atentie,
faci pe victima, adica atunci c1nd .ti atragi inconstient probleme,
povestesti ceea ce ti se .nt1mpla .ntrun mod dramatic, e!ager1nd,
profiti de o boala pentru ai manipula pe ceilalti, pentru ca cineva sa se ocupe de tine,
nu .ti asculti nevoile, de teama ca celalalt crede ca .l vei abandona,
:
.ncepi ceva si renunti .nainte de ati fi atins scopul, acuz1nd pe nedrept pe cei care care, .n
acceptiunea ta, ar fi trebuit sa te sustina,
simti nevoia de a povesti tot ceea ce ti se .nt1mpla, la telefon sau direct cuiva,
te crezi incapabil de a face fata la moartea cuiva drag,
suporti orice, de teama ca vei fi abandonat, de obicei de un partener sau de un copil,
nu te poti hotar. sa .nchei o relatie de teama ca vei ram1ne singur, chiar daca stii ca va fi mai bine
pentru tine,
ceri sa fii ajutat, .nainte chiar de a verifica daca poti face acel lucru tu .nsuti,
.ntrerupi pe cineva pentru a vorbi de propriile tale probleme,
crezi ca problemele tale sunt mult mai importante dec1t ale celorlalti.
Boli de care poate suferi: astmul, bron0itele, probleme cu pancreasul;suprarenalele, miopie, isterie,
depresie, migrene, boli incurabile sau rare.
Rana de abandon este pe cale s se ncid c1nd v- ve/i sim/i bine chiar dac- sunte/i singuri 0i ve/i
c-uta mai pu/in aten/ia celorlal/i. 8ia/a va deveni mai pu/in dramatic-. 8e/i vrea tot mai mult s-
.ncepe/i proiecte 0i, chiar dac- nu ve/i avea sprijinul celorlal/i, ve/i continua s- le sus/ine/i.
n spatele mtii dependentului se ascunde de fapt o persoan- abil-, care 0tie foarte bine s- .0i
e!prime cererile5 o persoan- care 0tie ce vrea, tenace, perseverent- .n cererile ei, care nu renun/-
c1nd este hot-r1t- s- ob/in- ceva, care are talent actoricesc 0i 0tie s- atrag- aten/ia celorlal/i, vesel-,
sociabil-, care inspir- bucuria de a tr-i, care are capacitatea de ai ajuta pe ceilal/i, deoarece se
intereseaz- de ei 0i 0tie ce simt5 are calitatea de a0i folosi talentele psihice cu un scop bun, atunci
c1nd .0i controleaz- temerile5 are adesea talente artistice5 de0i sociabil, are nevoie de momente de
singur-tate pentru a se reg-si.
Rana de umilire
(aca suferi de rana de umilire, acestea sunt comportamentele de control cele mai frecvent folosite,
atunci c1nd te temi ca vei umili o alta persoana sau ca vei fi umilit sau ca te vei umili tu .nsuti.
,ana de umilire este cel mai adesea tr-it- .n rela/ie cu mama, dar se poate s- apar- 0i .n rela/ia cu
ambii p-rin/i. Mama are un rol important .n via/a celui care sufera de rana de umilire, chiar dac- .ntr
un mod incon0tient 0i involuntar. "ceast- ran- poate fi tr-it- pe diferite niveluri, .n func/ie de ce
anume sa petrecut .ntre v1rstele de 3 0i & ani.Copilul cu o astfel de ran- .0i va crea o masc- de
masochist. Masochismul este comportamentul unei persoane care g-se0te pl-cere 0i chiar satisfac/ie
.n suferin/-. "cea persoan- caut- durerea 0i umilirea, de obicei .ntrun mod incon0tent.
Masochistul este de obicei hipersensibil, iar cel mai m-runt lucru poate s- .l afecteze. <a r1ndul lui,
ar face orice ca s- nu .i r-neasc- pe ceilal/i. (intre cele cinci tipologii, masochistul .0i ascult- cel mai
pu/in nevoile, de0i uneori este foarte con0tient de ceea ce vrea. =0i provoac- suferin/- neascult1ndu
le, aliment1ndu0i rana de suferin/- 0i masca. 6ace orice pentru a se face util. =i face pe oameni s-
r1d-, .ns- cea mai mic- critic- la adresa lui .l face s- se simt- umilit 0i ne.nsemnat.
4ste specialist .n a se devaloriza pe sine .nsu0i. Se vede mai pu/in important dec1t este .n realitate.
>u poate s- conceap- c- ceilal/i .l consider- o persoan- special- 0i important- .n ochii lor. Tendin/a
de a se blama pentru orice 0i chiar de a lua asupra sa vina celorlal/i este foarte mare. "tunci c1nd este
.nvinov-/it de ceva, r-m1ne blocat, ne0tiind ce s- spun- pentru a se ap-ra. 'oate s- sufere .ntrat1t
.nc1t s- plece din locul respectiv. Consider1nduse vinovat, crede c- este de datoria lui s- remedieze
situa/ia.
Caracteristici:
lasi pe cineva sa te doboare fizic sau psihic, fara sa spui nimic,
te obligi sa oferi ajutor unei persoane afla te.n dificultate, las1nd la o parte propriile tale nevoi,
te abtii sa spui orice lucru negativ despre o alta persoana,
&
te acuzi ca esti nedemn,
te dezgusta propria ta persoana,
.i faci pe ceilalti sa r1da pe seama ta, umilindute,
.i .ntorci celuilalt un compliment, consider1nd ca esti nedemn sa .l primesti si, mai ales, ca celalalt
este mai demn, .l merita mai mult dec1t tine,
faci totul pentru a parea impecabil .n ochii lui (umnezeu,
crezi ca trebuie sa alini suferinta celorlalti, a .ntregii umanitati,
.i consideri pe ceitalti mai importanti dec1t tine, crez1nd ca acestia sufera mai mult,
te abtii de la placerea fizica, de teama ca vei fi considerata o femeie usoara, de e!emplu
nu .ti realizezi o placere fizica, de teama ca vei fi considerat egoist.
Boli de care poate suferi: dureri de spate, senza/ii de greutate .n umeri, probleme respiratorii,
probleme la picioare *varice, entorse, fracturi+, probleme cu ficatul, dureri de g1t, angina, laringite,
probleme cu glanda tiroid-, urticarie, func/ionare proast- a pancreasului, probleme cardiace,
interven/ii chirurgicale.
Rana de umilire este pe cale s se vindece atunci c1nd ve/i avea timp s- v- asculta/i mai .nt1i
propriile nevoi .nainte de a spune da celorlal/i. C1nd ve/i prelua mai pu/ine responsabilit-/i 0i v- ve/i
sim/i mai liber. C1nd ve/i fi capabili s- v- e!prima/i cererile f-r- s- vi se mai par- c- sunte/i enervant
0i c- .i deranja/i pe ceilal/i.
n spatele acestei mti se afl o fiin/- .ndr-znea/-, aventurier-, cu multe talente .n diverse
domenii, care .0i cunoa0te nevoile 0i le respect-, care este sensibil- la nevoile altora5 capabil- s-
respecte libertatea fiec-ruia5 mediator bun, conciliant, care reu0e0te s- aduc- la normal situa/iile
dramatice5 c-reia .i place s- se bucure 0i .i face pe ceilal/i s- se simt- .n largul lor5 care este de natur-
generoas-, altruist-, jovial-5 care are talent organizatoric 0i 0tie s- recunoasc- talentele5 senzual-,
care 0tie s- se bucure .n iubire5 care este foarte demn-.
Rana de tradare
,ana de tradare este cea care te determina cel mai mult sa vrei sa .i controlezi pe ceilalti. "cestea
sunt diferitele mijloace de control utilizate atunci c1nd .ti este teama ca vei fi tradat de catre cineva
sau ca vei trada tu pe cineva Sa nu uiti ca ceea ce le faci celorlalti, .ti faci de fapt tie .nsuti. 'utem
suferi de tradare de fiecare data c1nd e!ista o .ncalcare a .ncrederii, o minciuna, o promisiune
nerespectata, lasitate, o lipsa de responsabilitate.
=n plus, toate aceste forme de control, .n acest caz, se manifesta .n relatia cu o persoana de se! opus.
Multe persoane care prezint- rana de tr-dare au suferit datorit- faptului c- p-rintele de se! opus nu
0ia respectat angajamentul conform a0tept-rilor pe copilul le avea fa/- de p-rintele ideal.
<a nivelul comportamentului 0i atitudinilor interioare, for/a este o caracteristic- comun- tuturor
persoanelor care au o ran- de tr-dare. 4le sunt foarte e!igente cu ele .nsele 0i vor s- le demonstreze
celorlal/i de ce sunt capabile. =0i vor repro0a enorm dac- renun/- la un proiect, dac- nu au avut
curajul de a merge p1n- la cap-t. <e este foarte greu s- accepte la0itatea celorlal/i. 6ac tot ce le st- .n
putin/- pentru a fi persoane responsabile, puternice, speciale 0i importante.
(intre cele cinci tipologii, aceasta persoana este cel care are cele mai multe a0tept-ri, deoarece .i
place s- prevad- totul 0i astfel s- controleze. 4l vrea ca totul s- se petreac- e!act a0a cum a prev-zut
0i este plin de a0tept-ri fa/- de viitor. "ceast- atitudine .l .mpiedic- s- tr-iasc- momentul prezent 0i
s- se bucure de surprize.
"0tept-rile fa/- de ceilal/i au drept scop verificarea felului .n care fac ceea ce au de f-cut, dac- o fac
bine sau nu, precum 0i verificarea .ncrederii pe care o poate avea .n ei. 4ste foarte abil .n a ghici
a0tept-rile celorlal/i. (eseori, spune sau face ceva .n func/ie de a0tept-rile celuilalt, f-r- a avea
neap-rat inten/ia de a face ceea ce a spus. "re o personalitate puternic-. =0i afirm- convingerile cu
for/- 0i se a0teapt- ca 0i ceilal/i s- adere la credin/ele lui. =0i formeaz- foarte repede o p-rere despre
cineva sau despre o situa/ie 0i este convins c- are dreptate.
?
Caracteristici:
vrei sa ai ultimul cuv1nt de spus,
minti,
.l .ntrerupi pe celalalt .nainte ca acesta sa termine ceea ce are de spus,
pastrezi ranchiuna si nu mai vrei sa vorbesti cu celalalt,
vorbesti tare, ocup1nd tot spatiul c1nd vorbesti cu cineva,
nu ai .ncredere .n celalalt, deoarece .ti este teama,
faci totul pentru a fi recunoscut ca o persoana speciala, puternica, capabila,
ai asteptari, fara sa fi e!istat vreo .ntelegere .n prealabil,
.ti pierzi rabdarea deoarece celalalt nu se grabeste,
te enervezi pentru ca lucrurile nu se desfasoara asa cum vrei tu,
insisti ca celalalt sa fie de acord cu tine, sa adere la ideile tale,
folosesti o forma de seductie pentru ati atinge scopurile,
.l culpabilizezi pe celalalt pentru ca tu ai uitat ceva sau ai facut o greseala,
.l supraveghezi pe celalalt pentru ca acesta sasi .ndeplineasca sarcinile asa cum vrei tu,
.i ceri ceva celuilalt si nu ai .ncredere .n el, te .ndoiesti .n sinea ta ca acesta poate sa faca acel lucru,
refuzi sa .ti iei un angajament fata de celalalt,
nu .ti asumi responsabilitatea, vrei ca celalalt sa .si asume greseala sau neglijenta ta,
.l ridiculizezi pe celalalt .ncerc1nd sa .l schimbi,
refuzi sistematic sfaturile celorlalti,
cauti sa .l intimidezi pe celalalt,
te .mbufnezi pentru ati atinge scopurile, pentru a obtine ceea ce vrei,
tipi sau .l ameninti pe celalalt,
.ncerci sa .ti impui felul tau de a face lucrurile,
iei o decizie pentru celalalt, fara sa .i ceri parerea.
Bolile de care poate suferi o persoan- din tipologia dominator sunt9 agorafobia, dureri articulare
*mai ales la nivelul genunchilor+, boli care semnific- pierderea controlului asupra anumitor p-r/i ale
corpului ) hemoragii, impoten/-, etc., paralizie *dac- ajunge .ntro situa/ie de neputin/- total-+,
probleme la nivel digestiv *stomac, ficat+, diverse tipuri de inflama/ii, herpes.
Rana de nedreptate
8oi .ncheia cu rana de nedreptate, care este traita de catre cei care sunt perfectionisti si care se acuza
foarte usor. 2rmatoarele mijloace de control sunt folosite fata de sine .nsusi si fata de persoanele de
acelasi se!. "cestea sunt comportamentele pe care le ai atunci c1nd .ti este teama ca cineva va fi
nedrept fata de tine sau ca tu vei fi nedrept *sau imperfect+ fata de cineva sau fata de tine .nsuti.
@ persoan- care sufer- de #rana de nedreptate$ este o persoan- care nu se simte apreciat- la justa ei
valoare, nu se simte respectat- sau crede c- nu prime0te ceea ce merit-. Cineva poate, de asemenea,
s- sufere de rana de nedreptate 0i c1nd prime0te mai mult dec1t consider- c- merit-.
Copilul foarte mic, care sa sim/it respins dintrun motiv sau altul, va .ncerca s- nu mai fie respins,
fiind c1t mai aproape de perfec/iune. Copilul tr-ie0te aceast- ran- mai ales .n rela/ia cu p-rintele de
acela0i se!. (up- c1/iva ani, .n ciuda eforturilor lui de a fi perfect, nu se simte iubit 0i consider-
acest lucru ca fiind nedrept. =n consecin/-, ia hot-r1rea de a se controla .ncep1nd din acel moment 0i
de a deveni perfect, astfel .nc1t nimeni s- nu .l mai resping- vreodat-. "stfel .0i blocheaz-
sentimentele, lucru care .l ajut- s- nu se mai simt- respins.
(intre cele cinci caractere, aceasta persoana are cel mai des tendin/a de a0i .ncruci0a bra/ele 0i astfel
.0i blocheaz- energetic regiunea ple!ului solar. C1nd un rigid devine emo/ionat, nu vrea s- arate
acest lucru, dar ne putem da seama dup- tonul vocii, care devine sec 0i infle!ibil. C1nd este .ntrebat
ce mai face, va r-spunde invariabil9 foarte bine! ,igidul caut- dreptatea 0i juste/ea cu orice pre/.
A
(evenind un perfec/ionist, caut- mereu s- fie corect. 'entru el este foarte greu s- .n/eleag- c-,
ac/ion1nd .ntrun mod perfect, conform propriilor criterii, poate fi .n acela0i timp nedrept.
Cel care sufer- de nedreptate este mai .nclinat s- simt- invidie pentru cei care au mai mult dec1t el 0i
care, .n opinia lui, nu merit-. (e asemenea, poate fi convins c- ceilal/i .l invidiaz- c1nd el are mai
mult dec1t ei. 8rea s- se asigure c- este demn de ceea ce prime0te. %elozia este tr-it- mai mult de
c-tre fiin/ele din tipologia dependent sau dominator. ,eligia poate avea un efect mai mare asupra
unui rigid dec1t asupra celor care prezint- celelalte r-ni. Binele 0i r-ul, corectincorect, sunt no/iuni
importante pentru el. "ceste sunt 0i principiile dup- care .0i ghideaz- via/a.
Caracteristici:
nu .ti respecti limitele si ceri prea mult de la tine,
te prefaci ca totul este bine, desi nu este asa,
te justifici, deform1nd adeseori realitatea,
refuzi sa primesti ajutor, crez1nd ca te vei descurca mai bine singur,
nu vrei sa .ti dezvalui sentimentele,
.ti refulezi lacrimile si .ti ascunzi pl1nsul,
.l judeci pe celalalt ca fiind prea sensibil,
revizuiesti de mai multe ori ceea ce ai facut,
.ncepi de mai multe ori acelasi lucru,
.l .ntrerupi pe celalalt, consider1nd ca ideile lui nu sunt corecte,
vrei ca ceilalti sa .ti spuna ca ceea ce faci tu este perfect,
vrei sa ai o solutie rapida, imediata, la o anumita problema, .nainte sa ai timpul necesar de a o
analiza sau a gasi cauza acelei probleme,
.l judeci sau .l acuzi pe celalalt ca a actionat nepotrivit,
vrei sa ai dreptate, crez1nd ca tu detii raspunsul corect,
devii furios, .ntro situatie pe care o consideri nejustificata,
te critici foarte sever, crez1nd ca astfel lucrurile se vor ameliora,
te autodistrugi sau te subestimezi atunci c1nd realizezi ceva,
nu vrei sa primesti nimic din partea celuilalt, de teama ca vei ram1ne dator acelei persoane,
spui da, desi vrei sa spui nu, de teama sa nu fi nedrept, insensibil,
te privezi de o placere, crez1nd ca nu o meriti,
te fortezi sa z1mbesti sau sa r1zi,
nu vrei sa te opresti din munca, de teama ca vei fi considerat lenes,
.ti dai dreptate, desi de fapt tu vrei altceva si nu .ti asculti inima,
.l culpabilizezipe celalalt ca nu este responsabil,
te abtii sa .ti arati furia,
nu .ti acorzi dreptul ,de a fi fericit, daca cineva apropiat nu este fericit.
=n cazul ultimelor doua rani este posibil sa fie mai dificil sa recunoastem comportamentele de
control, deoarece egoul persoanelor dominante sau rigide este mai puternic. 4ste vorba despre doua
tipuri de rani puternice, care determina reactii mai rapide si mai intense. Cu c1t egoul nostru este
mai puternic, cu at1t puterea lui este mai mare .n a ne face sa credem ceea ce vrea el, ca de e!emplu,
sa ne faca sa credem ca noi avem dreptate si nu ceilalti.
Bolile de care poate suferi o astfel de persoan-9 anchilozare, tensiuni musculare, epuizare fizica 0i
mental-, tendinite, artrite, bursite, torticolis, constipa/ie, hemoroizi, crampe, probleme ale circula/iei
s1ngelui, varice, piele uscat-, acnee, psoriazis, probleme hepatice, nervozitate, insomnie, probleme
de vedere.
Rana de nedreptate este pe cale s fie vindecat dac- v- permite/i s- fi/i mai pu/in perfec/ioni0ti,
s- face/i gre0eli f-r- s- fi/i furio0i sau critici. (ac- v- acorda/i dreptul de a v- ar-ta sensibilitatea, de
a pl1nge .n fa/a celorlal/i f-r- s- v- pierde/i controlul 0i f-r- s- v- fie team- de judecata celorlal/i.
C
=n spatele rigidului se ascunde o persoan- creativ-, care are mult- energie 0i o mare capacitate de
munc-. "ceast- persoan- este ordonat- 0i e!celent- pentru o munc- ce necesit- precizie5 este atent-,
foarte dotat- pentru a se ocupa de detalii5 are capacitatea de a simplifica, de a e!plica foarte clar
c1nd pred- altora5 este foarte sensibil-, 0tie ce simt ceilal/i, verific1ndu0i propriile sentimente. Dtie
ce trebuie s- cunoasc- la momentul oportun. %-se0te persoana potrivit- pentru o anumit- sarcin- 0i
cuvintele potrivite c1nd are de comunicat ceva. 4ste plin- de entuziasm, de via/-, dinamic-. >u are
nevoie de al/ii pentru a se sim/i bine. <a fel ca 0i fugarul, .n caz de urgen/- 0tie ce s- fac- 0i face acel
lucru singur-. ,eu0e0te s- fac- fa/- situa/iilor dificile.$
Toate acestea sunt informatii menite sa te ajute in constientizare si mai apoi in vindecare.
4ste timpul sa te ierti, este timpul sa te vindeci!
Calea spre !aiestrie
#,egiunea adev-ratei g1ndiri este planul cauzal, adic- mentalul superior5 cu c1t g1ndul coboar- 0i se
.ndep-rteaz- de aceste .n-l/imi, cu at1t el este obstruc/ionat 0i deformat. @ri, ca s- poat- face fa/-
tuturor problemelor vie/ii zilnice cu care se confrunt-, g1ndirea omeneasc- este obligat- s- coboare
0i s- se .mbrace cu haine groase5 sub acoperirea acestora, ea devine, cu siguran/-, de nerecunoscut 0i
sl-be0te v-z1nd cu ochii. %1ndirea este atotputernic- numai .n .nalt5 imediat ce ea coboar- .n
regiunile intelectului *planul mental interior+ 0i ale inimii *planul astral+, ea se acoper- de impurit-/i,
pierz1ndu0i puritatea, adic- aproape .ntreaga ei for/- de ac/iune. (ac- vre/i ca g1ndirea voastr- s-0i
reg-seasc- adev-rata putere, ca s- medita/i, ca s- v- lega/i de Cer, trebuie s- urca/i p1n- .n planul
cauzal, unde domne0te lini0tea absolut-.
@bserv1nduv- cu aten/ie, ve/i constata c-, urc1nd pe piscurile mun/ilor spirituali, v- ve/i sim/i din
ce .n ce mai u0ura/i5 ordinea divin- se restabile0te .n voi 0i ve/i sim/i imediat, ca 0i cum toate celulele
organismului vostru sar armoniza. In aceast- lini0te, armonie, g1ndirea liber- .0i ia av1nt, zboar- .n
spa/iu, se arunc- .n oceanul luminii. >imic nui poate .mpiedica zborul, c-ci ea are aripi puternice.
(impotriv-, cu c1t ve/i cobor. la 0es, vorbind .n sens spiritual, cu at1t mai mult zgomotul se va
instala, .n g1ndurile 0i sentimentele voastre, iar dac- ve/i .ncerca s- v- concentra/i asupra
Creatorului, a Mamei (ivine, nu o ve/i putea face. 4ste ca 0i cum a/i fi ataca/i de o hait- de lupi,
lupt1nd s- sc-pa/i de col/ii lor, dar, adesea, acest lucru este .n zadar. "h, da, voi spune/i c- medita/i,
dar numai bunul (umnezeu 0tie ce este .n mintea voastr- c1nd r-m1ne/i .n lini0te5 cine poate 0ti dac-
va/i dirijat g1ndurile spre planurile superioare! Care sunt subiectele, imaginile 0i amintirile asupra
c-rora va/i opritE Mereu, asupra a ceea ce este p-m1ntesc9 cum a/i m1ncat, ce a/i b-ut, cum va/i
certat sau .mbr-/i0at (in cauza acestei g-l-gii, nu a/i reu0it, nici m-car pentru c1teva minute, s- v-
concentra/i g1ndul p1n- .n regiunile sufletului 0i spiritului.
"t1t timp c1t ve/i r-m1ne .n planurile astrale 0i mental inferioare, ve/i fi tensiona/i, agita/i, nu ve/i
g-si niciodat- lini0tea necesar- unei activit-/i spirituale. >atura g1ndurilor 0i a sentimentelor
obi0nuite produce aceste efecte 0i este perfect normal. Trebuie s- cunoa0tem bine natura fiec-rui
lucru. "0a cum chimi0tii studiaz- natura 0i propriet-/ile elementelor fizice, tot a0a trebuie s- studia/i
0i voi natura 0i propriet-/ile elementelor psihice. Tensiunea, e!citarea, dezordinea se afl- tocmai .n
natura g1ndurilor 0i sentimentelor interesate, egoiste. "ric#te eforturi vei face ca s meditai, nu
vei reui at#t timp c#t nu v vei strdui s introducei linitea n voi$
" g1ndi .nseamn-, .nainte de toate, s- fii .n stare s- te descotorose0ti de preocup-rile zilnice, ca s- te
po/i concentra, .ntro manier- dezinteresat-, asupra unui subiect filozofic, spiritual. %1ndul trebuie
s- ne ajute s- progres-m pe calea .n/elegerii fiin/ei omene0ti, a universului, a lui (umnezeu.nsu0i.
Iar aceast- .n/elegere nu se ob/ine prin lectura unor c-r/i sau prin conversa/ii. >umai .n lini0te, 0tiin/a
imemorial- ce zace .n cele mai ascunse cotloane ale fiin/ei noastre va p-trunde, .ncet.ncet, .n
con0tiin/-. @mul, microcosmosul, reflectare a macrocosmosului, este depozitarul memoriei .ntregii
F
lumi. .n el zac arhivele universului, ce s.nt reprezentate .n "rborele sefirotic prin sefirotul (aath,
0tiin/a. (aath este materia original-, primordial-, asupra c-reia, la .nceputul lumii, (umnezeu 0ia
dirijat suflul d1ndui via/-. Materia este capabil- s- con/in- memoria, tocmai datorit- faptului c- ea
este substan/a Crea/iei. Iar spiritul treze0te aceast- memorie, m1ng1ind materia, a0a cum adierea
v1ntului produce mi0carea norilor. Linitea pregtete n noi condiiile trezirii acestei memorii
originare$
2n instructor ne poate da sfaturi pentru evolu/ia noastr-, ne poate dest-inui un lucru e!trem de util9
binefacerile lini0tii. (eci, trebuie s- ne obi0nuim s- .ndr-gim concentrarea, medita/ia. Mai .nt1i,
c1teva minute, apoi, .ncet.ncet vom prelungi aceast- stare p1n- c1nd vom intra, cu adev-rat, .n
regiunile celeste unde vom lucra9 vom atinge, vom mi0ca, vom deplasa materiale 0i curen/i .n .ntreg
universul. Cci g#ndul care ne permite s nelegem, ne va permite i s acionm, el fiind mai
mult dec#t o simpl capacitate cognitiv: el este ceia tuturor lucrurilor, bageta magic,
unealta atotputerniciei$
%eci, atunci c#nd ai reuit s v dega&ai g#ndul de tot ceea ce l poate nlnui, in#ndu'l sub
control, n acel moment l vei putea orienta n regiunea unde vrei s lucrai: vei regla,
armoniza astfel particulele i curenii din voi i din ntreaga lume$
6erici/i vor fi aceia care au .n/eles c1t de necesar este s- .nve/e s- p-r-seasc- regiunile inferioare ale
g1ndurilor 0i sentimentelor, apropiinduse de Sursa divin-, c-ci aici vor g-si elementele necesare
unei adev-rate activit-/i, tr-ind o adev-rat- via/-.
Str-dui/iv- s- .nainta/i mereu .n planul con0tiin/ei 0i cerceta/iv- posibilit-/ile. Cerul nu v- va p-r-si
niciodat-, el v- va .ntinde o m1n-, v- va ar-ta drumul, v- va oferi noi posibilit-/i de e!plorare,
comori ale inspira/iei. " venit vremea s- trece/i la treab-, c-ci tot ceea ce a/i cucerit .n spiritul 0i .n
sufletul vostru, la nivelul con0tiin/elor sau virtu/ilor, le ve/i duce cu voi, .ntro bun- zi, .n cealalt-
lume 0i le ve/i avea 0i atunci c1nd ve/i reveni, .ntro nou- re.ncarnare. "ceia care nu muncesc ca s-
ob/in- calit-/i spirituale vor pleca .n lumea de dincolo cu m1inile goale5 c-ci, o 0ti/i deja, noi nu
plec-m de pe p-m1nt cu ma0inile, cu fabricile, cu hainele sau cu bijuteriile care ne apar/in. (ac- nu
am f-cut nimic ca s- adun-m bog-/ii spirituale, vom pleca complet dezgoli/i, s-raci, mizerabili, 0i nu
vom fi primi/i .n Cer cu prea mare considera/ie. (a, forul vostru interior trebuie e!plorat, c-ci acolo
ve/i g-si elementele cele mai pre/ioase pentru .mplinirea 0i evolu/ia voastr-.
"ceast- munc- nu o pute/i face dec1t .n timpul medita/iei, .n lini0te. "tunci c1nd ve/i reu0i s-
alunga/i g1ndurile 0i sentimentele nepl-cute, introduc1nd .n voi calmul, armonia, r-m1ne/i nemi0ca/i
0i .ncerca/i chiar s- imobiliza/i g1ndul5 nimic altceva nu trebuie s- v- mai traverseze mintea, nici un
alt g1nd sau imagine, ca 0i cum timpul sar fi oprit. >umai con0tiin/a voastr- trebuie s- fie acolo
treaz-, vigilent-.
n realitate, ceea ce oprim sunt micrile naturii inferioare, n timp ce natura superioar,
dimpotriv, ncepe s vibreze, s strluceasc$ (ar, aceast- mi0care vibratorie este at1t de intens-
.nc1t are aparen/a imobilit-/ii. Dtiu c- nu pute/i .n/elege ceea ce v- spun acum. 8e/i .n/elege ceva din
punct de vedere intelectual, dar nu ve/i putea .n/elege cu adev-rat dec1t atunci c1nd ve/i reu0i s-
face/i voi .n0iv- aceast- e!perien/-.
(ul superior ateapt ca s se e)prime, nlocuind eul inferior$ (ar, nu este prea u0or, c-ci eul
inferior nu0i p-r-se0te de bun- voie teritoriul5 el este mereu prezent, gesticul1nd, url1nd, .ncerc1nd
s- se impun-. (e aceea, 4ul superior se manifest- at1t de rar5 el trebuie s- a0tepte ca eul inferior s-
oboseasc-, ced1ndui locul Di, c1nd acest lucru se petrece, nu dureaz- mult, c-ci eul inferior .0i
revine rapid, este neobosit, 0i .0i reia pozi/ia cu zg1rieturi, cu mu0c-turi 0i sabotaje. Ce face 4ul
superior .n acest timpE ,-m1ne inactivE "h nu, el nu .0i .nceteaz- activitatea, c-ci particip- la
lucrarea spiritului universal.
(ar omul, care nu se cunoa0te pe sine, nu 0tie c-, .n m-sura .n care particip- prin 4ul s-u superior la
via/a divin-, particip- 0i la lucrarea (ivinit-/ii. 4l nu0i poate da seama de ceea ce se .nt1mpl- .n
sferele superioare ale fiin/ei sale, c-ci nu are leg-turi con0tiente cu ele, 0i tocmai asupra lor trebuie s-
lucreze.
@mul este locuit de Spiritul (ivin, 0i dac- el trebuie s- se pun- .n slujba lui, nu .nseamn- c- trebuie
s-l .nt-reasc-, c-ci Spiritul este deja puternic, 0i nici s-3 purifice, c-ci el este o sc1nteie vie. @mul
G
trebuie s-i netezeasc- drumul, 0i .n acel moment Spiritul (ivin .i va da lumina, pacea, iubirea Sa.
Iat- care ar trebui s- fie munca voastr- .n timpul medita/iei.
*n timpul vieii trebuie s nvai cum s introducei n voi linitea (ului superior$ C1nd 0ti/i c-
ve/i avea de suportat o discu/ie dificil- ce risc- s- degenereze 0i s- v- agite prea mult, .ncerca/i s- v-
lini0ti/i 0i ruga/iv- In acel moment, v- ve/i sim/i deta0a/i 0i la ad-post de intrigi 0i meschin-rii,
pentru c- adev-rata lini0te nu asigur- condi/iile care .i convin personalit-/ii, .n lini0te, personalitatea
.0i pierde mijloacele de ac/iune, este paralizat-.
Inv-/a/i s- v- deta0a/i, l-s1nd loc liber naturii voastre divine, 4ului vostru superior, spun1ndui9
+*at, tot ceea ce am, i aparine, folosete'te de mine, i stau la dispoziie,$ Cineva se va
.ntreba9 #(ar la ce pot servi toate aceste lucruriE$ 4i bine, trebuie s- 0ti/i c- un adev-rat spiritualist
nu0i pune niciodat- o asemenea .ntrebare, c-ci pun1ndo demonstrezi c- nu ai nici o f-r1m- de
intui/ie .n privin/a adev-ratei 0tiin/e, adev-ratei filosofii. -cela care se otrte s i se dedice cu
toat fiina sa, i ofer principiului divin posibilitatea s lucreze, s se e)prime prin
intermediul su$ %e aceea, lisus spunea: +.atl meu muncete i eu muncesc odat cu (l,$ lisus
putea pronuna aceste cuvinte pentru c a oferit tot ce avea .atlui Ceresc/ *'a cedat locul n
propria'i fiin, deci el i se putea altura n munca pe care acesta o fcea$ (l mai spunea:
+.atl meu i cu mine 0na suntem,, cuvinte ce au aceeai semnificaie$
(ac- ve/i ajunge s- ceda/i primul loc din voi 4ului superior, ve/i participa deja la munca cosmic- a
lui Hristos, a lui (umnezeu.nsu0i. (a, este ceva misterios, o activitate ce se desf-0oar- .ntro alt-
sfer-, deseori chiar f-r- 0tirea noastr-. "tunci c1nd suntem absorbi/i de grijile zilnice, nu 0tim ce face
spiritul .n noi. (ar, poate c- .ntro zi, c1nd creierul nostru se va dezvolta suficient, ve/i deveni
con0tien/i de aceast- munc- a spiritului vostru .n univers. 'e moment, este important s- restabili/i
leg-tura cu el 0i acest lucru ar trebui s- fie singura noastr- preocupare .n timpul medita/iilor9 s-i
calm-m pe locuitorii din noi 0i, .n lini0te, s- ne reg-sim 4ul superior care este (umnezeu .nsu0i, .n
acela0i fel .n care participa/i la via/a de familie, la via/a social-, sau a /-rii .n care tr-i/i, cu at1t mai
mult ar trebui s- .nv-/a/i s- participa/i la via/a cosmic-, .n timpul rug-ciunilor, a medita/iilor, a
c1ntecelor, ar trebui s- 0ti/i c- pute/i participa la via/a cosmic-, dar cu condi/ia s- fi/i con0tien/i de
regulile care v- s.nt date, ca s- face/i o lucrare spiritual- cu ajutorul g1ndului.
(e ce trebuie s- v- imagina/i c- numai un cosmonaut sau o rachet- poate c-l-tori 0i lucra .n cosmosE
'-m1ntul c-l-tore0te, travers1nd Spa/iul eteric, antrenat de soare, iar noi ne g-sim pe p-m1nt ca .ntr
o nav- spa/ial- care0i urmeaz- drumul printre stele. "cest lucru ne transform- .n cet-/eni cosmici
capabili s- participe, con0tien/i, lumino0i, la via/a universal-. 4ste timpul s- p-r-sim no/iunile
limitate ce ne s.nt transmise prin educa/ie de c-tre societate5 trebuie s mbrim concepte mai
vaste, mai largi, mai mree: s participm la lucrarea cosmic a luminii, condui de 1ristos$
(ac- ne d-m osteneala s- aprofundam fraza lui lisus9 +.atl meu muncete i eu muncesc odat
cu (l,, vom vedea c- ni se deschid orizonturi nelimitate, .n loc s- face/i acest lucru, voi .l l-sa/i pe
lisus s- munceasc- cu Tat-l s-u, ocup1nduv- cu tot felul de prostii sau g-in-rii. 8e/i replica9 #(ar
e!ist- o asemenea distan/- .ntre lisus 0i noi! 4l este Hristos, este perfect, .n timp ce noi doar
orgoliul nostru .0i imagineaz- c- putem face aceea0i munc- ca a lui$ Bine, g1ndi/i cum vre/i, dar
lisus g1nde0te altfel5 el spune9 +2ii perfeci, precum .atl vostru Ceresc este,, sau: +-cela care
va ndeplini poruncile mele, va face aceleai fapte pe care le'am fcut i eu, dar le va face cu
mult mai mari,. (e aceea, eu v- spun9 cre0tinii sunt ni0te lene0i. 4i .i las- pe to/i s- cread- c- nu
pot face singuri, din cauza umilin/ei, cea mai bun- lucrare adresat- oamenilor5 aceea de a participa la
munca (omnului. "h nu, deloc, nu este umilin/-, ci lene! Cre0tinii sunt mult mai aproape de
mentalitatea mul/imii mediocre dec1t de spiritul lui Hristos 0i al marilor Mae0tri.
(a, asemenea lui lisus, Ini/ia/ii care au con0tiin/a treaz- particip- f-r- .ncetare la lucrarea (omnului.
Di, dac- voi ve/i dori s- participa/i la aceast- lucrare, v- voi oferi o nou- metod-. ,-m1ne/i, la
.nceput, un timp mai .ndelungat nemi0ca/i, 0i .n lini0tea ce sa instalat, .ncepe/i s- v- .n-l/a/i, prin
g1nd, imagin1nduv- c- v- p-r-si/i, .ncet.ncet, corpul fizic, ie0ind prin acea deschiz-tur- ce se afl-
.n cre0tetul capului. 8e/i traversa corpurile cauzal, budic, atmic 0i, odat- ajun0i aici, v- ve/i lega cu
Sufletul 2niversal, particip1nd la lucrarea sa, .n toate regiunile lumii, .n acela0i timp. 'oate c- voi nu
ve/i fi con0tien/i de ceea ce face/i .n acele momente, dar spiritul vostru 0tie foarte bine ceea ce face.$
Calea Tacerii, Maestrul @mraam "ivanhov.
I
%in tainele lumilor subtile
2niversul invizibil este f-r- form-. 4l se reduce la o atmosfer- .mbibat- de energie, sub o presiune
variabil-. "ici fiin/a uman- este f-r- form- 0i ea de asemenea nu reprezint- dec1t o atmosfer-
electronic- .nzestrat- cu energie oscilant-. Singura deosebire care e!ist- .ntre om 0i 2nivers este
ansamblul facult-/ilor psihologice reprezentate de con0tiin/-. =n invizibil 6iin/a uman- este un %1nd
con0tient, .nzestrat cu voin/a de a ac/iona. (iscern-m1ntul multiplu al efectelor 0i al cauzelor se
realizeaz- cu ajutorul senza/iilor corespunz-toare .ntro unitate de timp. ,ela/iile dintre aceste dou-
Toturi reprezentate de @m 0i 2nivers nu sunt dec1t o problem- de acord. '-r-sindu0i forma
material-, fiin/a uman- nu duce cu sine anumite lucruri .n mai mare m-sur- dec1t altele. 4a
p-streaz- numai acordurile, e!presiile, ritmul e!perien/elor sale p-m1nte0ti 0i aceasta ajunge pentru a
o atrage 0i a o re/ine prizonier- .ntro substan/- .n care .0i va putea desf-0ura ac/iunile sale obi0nuite.
8ibra/iile armonioase .ntre substan/a oscilant- a lumilor subtile 0i substan/a utilizat- ca suport, de
c-tre con0tiin/-, se traduc printro mul/ime nenum-rat- de nuan/e atractive, care .ng-duie s- se
deosebeasc- efectele de cauzele ce le genereaz-. Substan/a 2niversului nostru variaz- de la o stare
de densitate e!trem-, pe care o putem califica Jmaterie$, p1n- ia esen/a radioactiv- c-reia .i putem
da numele de Jfor/-$. Starea Jmaterie$ reprezint- energia fragmentat- de c-tre Timp 0i Spa/iu p1n-
la un minim de activitate, pe c1nd starea de Jfor/-$ constituie un ma!imum de activitate instantanee.
>enum-rate sunt treptele sc-rii cosmice cuprins- .ntre aceste dou- e!treme 0i este u0or s- ne
.nchipuim sumedenia de st-ri particulare pe care ea o reprezint-. (e partea materiei domin- for/a
centripet- centralizatoare, .nspre partea for/ei, curentul centrifug are un ma!inumi de activitate.
4volu/ia fiin/ei umane apare astfel .ntro lumin- e!trem de clar-, .n concordan/- cu tradi/iile antice.
Ea const n a stabili n sine acordurile necesare pentru a vibra la unison cu starea de for a
substanei i a evada astfel din sistemul planetar n care o rein toate celelalte forme de atracie.
(ac- r-m1nem egoi0ti, r-ul nu st- .n aceast- atrac/ie egocentric-, de altfel necesar- manifest-rilor
vie/ii primitive, ci .n Jcalitatea$ atrac/iilor c-rora le r-m1nem prizonieri. "cest mecanism ne d- cheia
asupra necesit-/ii iubirii altruiste, preconizat- de to/i marii g1nditori. (esprinz1nd fiin/a uman- de
toate atrac/iile inferioare, suprim1nd acordurile sale cu formele substan/ei, .nv-/1ndo s- tr-iasc- .n
<umea 'rincipiilor, o obi0nuim cu manipularea 4nergiei formidabile la care va avea acces.
4u am utilizat aceast- metod- pentru a atinge 2nitatea de leg-tur- cu Con0tiin/a Cosmic- 0i oric1t de
necrezut ar p-rea, acest rezultat este .n perfect- armonie cu constitu/ia 2niversului nostru. Substan/a
celorlalte lumi se prezint- observa/iilor noastre ca o atmosfer- de densitate, de luminozitate 0i de
reac/iune vibratorie variabil-. 'resupun1nd c- e!periment-m cu un dublu, compus dintro substan/-
de densitate mijlocie, iat- caracteristicile pe care le observ-m 0i senza/iile pe care le sim/im9 c1mpul
de energie .n care se mi0c- materiafor/- se caracterizeaz- printro cre0tere 0i o descre0tere a for/ei
centrifuge. 'entru a te men/ine .n echilibru perfect .n toate gradele eterului, trebuie deci s- te
debarasezi de toate atrac/iile, astfel .nc1t sistemul de unde .ntre/inute utilizat de Con0tiin/- s- se
reduc- la cea mai simpl- e!presie a sa. '1n- s- fi ajuns la acest rezultat, care este finalul evolu/iei
umane, constat-m .n Invizibil e!isten/a unui c1mp de energie deosebit de favorabil atrac/iilor,
afinit-/ilor, simpatiilor de moment.
Calitatea, ritmul vibrator al oscila/iilor se echivaleaz- cu o stare radioactiv- corespunz-toare, 0i
a0eaz- fiecare fiin/- uman- .ntro substan/- a c-rei densitate determin- automat puterile carei sunt
accesibile. 'uterea de ac/iune .n lumile invizibile este deci limitat- de calitatea, de natura, de modul
de concentra/ie al acordurilor .nregistrate de con0tiin/-. Str1ng1nd aceste acorduri spre o 2nitate
cosmic- adic- raport1ndune motivele de ac/iune, g1ndurile dorin/ele, afec/iunile spre un Ideal .nalt,
atingem regiunile unde domin- for/a centrifug-. Cu o cheltuial- mai mic- de energie, avem acces la
puteri considerabile, mult mai rapid.
(in contr-, leg1ndune de pl-cerile inferioare, consacr1ndune via/a aspira/iilor 0i dorin/elor legate
de materie 0i de formele sale iluzorii, ne limit-m c1mpul de ac/iune .ntro substan/- .n care timpul .0i
m-re0te volumul. Substan/a acestor vaste unde .n mi0care reprezint- aparen/a unei
atmosfere merg1nd de la .ntunericul complet p1n- la o claritate radioas-, trec1nd prin toate tonurile
cenu0ii intermediare. >u se vede nici sus nici jos, nici dreapta nici st1nga. Cobor1nd spre materie,
3K
care este limita inferioar- a for/ei, atmosfera cenu0ie devine mai .nchis-, se .ntunec- progresiv, avem
senza/ia unei substan/e care se .ngroa0-5 aceast- senza/ie este aproape insuportabil-.
Impresiile urmeaz- aceea0i grada/ie. Sim/im c- respir-m din ce .n ce mai greu. >e cuprinde o
ap-sare general-, con0tiin/a devine nelini0tit- 0i impresia devine cur1nd penibil-. In st-rile .ntunecate
se remarc- un fel de puncte fosforescente care se mi0c- .n toate direc/iile. C1nd ne .ndrept-m spre
limita superioar- a for/ei, opacitatea scade. '-trundem .ntrun fel de cea/- cenu0ie, comparabil- cu
un timp .nchis. 'e m-sur- ce ne .n-l/-m, aceast- cea/- se limpeze0te 0i, .n cur1nd, o .nlocuie0te o
claritate luminoas-. 2n soare str-lucitor, asemenea celui de amiaz-, lumineaz- atmosfera. @bserv1nd
cu aten/ie se remarc-, .n toate punctele, o aceea0i intensitate luminoas-, ceea ce dovede0te c- aceast-
lumin- este produs- de activitatea progresiv- a atomilor. Senza/iile corespunz-toare acestui stadiu
sunt9 o c-ldur- ginga0- care invadeaz- corpul nostru subtil, o mare mul/umire care .i cuprinde toate
moleculele, .ns-0i con0tiin/a simte o fericire cresc1nd-. 4a se las- dus- spre o dulce lini0te, .ntrun
calm progresiv. @ .ncredere mai vibrant-, mai duioas- o invadeaz-. Continu1nd s- ne concentr-m,
acest calm cre0te uimitor, devine religios. 'entru a nu tulbura reculegerea atmosferei, nu .ndr-znim
nici s- g1ndim. =mprejurimile par mai u0oare. 2mbra unui g1nd dezl-n/uie o lume de fenomene. =n
sf1r0it, dac- continu-m aceast- stranie ascensiune, o supraactivitate magnetic- impregneaz-
atmosfera. Cur1nd avem senza/ia c- suntem ame/i/i5 parec- suportul nostru energetic tinde s- se
disocieze sub ac/iunea unui dezechilibru ine!plicabil. Sar crede c- toate particulele fiin/ei noastre
sunt smulse cu violen/- 0i aceast- e!plozie insuportabil- oblig- e!perimentatorul s- coboare .n
regiuni mai favorabile radia/iei sale proprii.
=n regiunile intermediare, impresia este mai bun-, senza/iile sunt mai stabile. <impezimea
atmosferic- poate fi comparat- cu zorii zilei. =n general, avem o senza/ie de repaos, de .ncredere, de
calm. Simultan, con0tiin/a simte impresii variabile. =n anumite regiuni ea r-t-ce0te far- bucurie, dar
0i f-r- triste/e. "ltele .i comunic- o mai mare activitate. >e sim/im mai Jacas-$. %1ndim, ac/ion-m,
f-r- un efort considerabil. Singurul fapt al g1ndirii ne transport- la locul dorit. 2neori, atmosfera
pare catifelat-. "ceste observa/ii au fost f-cute .n primii ani de studii. C1nd, prin antrenament 0i ca
urmare a evolu/iei con0tiin/ei se p-trunde .n st-rile centrifuge unde domin- aspectul for/- al
substan/ei, aceste senza/ii se transform-.
4fortul este .ntotdeauna mai mare .n p-r/ile .ntunecate 0i dense ale substan/ei, .ns- con0tiin/a nu mai
simte nici o team-. 4a a dob1ndit o anumit- stabilitate care .i permite s- p-trund- .n st-rile inferioare
0i .n cele superioare ale substan/ei, f-r- s- se .ndep-rteze de la un minim de calm 0i de senin-tate
.ncrez-toare. Con0tiin/a ac/ioneaz- f-r- triste/e, f-r- piedic-, cu o pace .ncrez-toare 0i cu o fericire
special- care o .nso/e0te. C1nd con0tiin/a se .ndreapt- c-tre <umile superioare, impresia ei se poate
traduce sub forma mul/umirii c-l-torului care se .ntoarce acas- dup- o absen/- .ndelungat-.
=n aceast- lume, .n care Cauza 0i 4fectul sunt o aceea0i 2nitate, avem impresia c- reg-sim o
ambian/- familiar-. 6-r- s- ne g1ndim, mergem direct la /int-. >u vedem nimic, nu g1ndim nimic, 0i
totu0i sim/im, printrun fel de intui/ie, c- 2niversul 0i legile sale sunt la dispozi/ia noastr-. 4!ercit-m
facult-/ile inerente acestei st-ri, cu pl-cerea 0i u0urin/a c-l-torului care .0i reg-se0te obiectele sale
familiare, ocupa/iile sale favorite. "ceste observa/ii generale ne .nva/- c- durerea 0i chinurile
inventate de oameni nu e!ist-. 6iecare g-se0te dup- moarte substan/a .n care va putea continua s-0i
e!ercite atrac/iile sale. "ceasta nu vrea s- spun- c- toat- lumea va fi fericit-, a0a cum sar putea
crede .n mod eronat. "ici trebuie f-cut- o precizare important-. =n observa/iile e!perien/ei, fericirea
0i nemurirea sunt Jindependente$ de mecanismul 2niversului. <egea Cauzei 0i 4fectului nu se
preocup- de preferin/ele 0i sentimentele noastre. 4a nu va favoriza pe ascet. 4chilibrul se stabile0te
.ntotdeauna .ntrun mod absolut. "celea0i Cauze produc .ntotdeauna acelea0i 4fecte, dac- le punem
.n mi0care .n acelea0i .mprejur-ri, 0i aceasta se petrece .n toate dimensiunile 2niversului. >oi
suntem cei ce trebuie s- ne conform-m lor.
<ibertatea e!ist- .n luarea unei decizii. (eterminismul intra .n joc .n e!ecutarea acestei hot-r1ri,
deoarece un raport de Cauz-4fect le une0te 0i deoarece acest raport este factorul esen/ial al @rdinii
2niversale. =n principiu, to/i oamenii trebuie s- g-seasc- fericirea, pentru c- ata0amentele lor .i
a0eaz- .ntro substan/- ale c-rei vibra/ii corespund acelora0i frecven/e. 'entru animalul sau s-lbaticul
incon0tient de responsabilit-/ile sale, acest lucru este adev-rat. 'entru omul contemporan, el este
gre0it. =ntradev-r, sunt pu/ini oameni care s- nu fi avut cuno0tin/- despre o ordine a lucrurilor
33
superioar- simplului e!erci/iu al instinctului. @ricare ar fi e!perien/ele sale, fiecare om deosebe0te,
.ntro m-sur- mai mare sau mai mic-, calit-/ile particulare sau generale ale substan/ei, tinz1nd spre
progres, spre des-v1r0ire.
"cela care sa l-sat absorbit, .n timpul vie/ii, de satisfacerea pl-cerilor 0i de preocup-ri mondene, va
fi atras dup- moarte .ntrun mediu .n care va c-uta s-0i cultive acelea0i preocup-ri. 'e de alt- parte,
mentalul superior al fiin/ei umane ia inoculat acesteia anumite vibra/ii prielnice regiunilor pozitive
ale for/ei. <a un anumit moment, se va ajunge la o stare de echilibru instabil. @ sclipire iluminatorie
va face ca fiin/a uman- s- devin- con0tient- de grosieritatea ambian/ei .n care este scufundat-. >u
vorbesc de entit-/ile care vin s-i tulbure starea, ci de calitatea inferioar- a substan/ei .n care chinul
s-u .ncepe. 'entru a0i c10tiga libertatea pe care o .ntrez-re0te prin aceast- intui/ie, ea caut- s-
evadeze din atmosfera sa. =ns-, cum trebuie s-0i rafineze mai .nt1i energia grosier- pe care a
acumulato .n decursul vie/ii sale p-m1nte0ti, adeseori numai dup- secole de dureroas- izolare
ajunge s- scape .n sf1r0it de lan/urile pe care singur- 0i lea f-urit.
@ri de c1te ori reflect-m la evolu/ia uman-, s- nu uit-m niciodat- dubla caracteristic- a 2niversului.
Constitu/ia electromecanic- a 4nergiei universale, echilibrat- .n fiecare din valurile sale de .nalt-
sau joas- presiune, variaz- .n p-r/ile sale complementare de for/- 0i de materie, printro aceea0i
cantitate de substan/-, partea sa ritmic-, impus- de legea Cauzei 0i a 4fectului, fiind cea care apropie
vibra/iile de acela0i ordin. (eoarece noi oamenii suntem alc-tui/i dintrun circuit oscilant, alternativ,
un circuit .nchisdeschis, ne revine nou- sarcina de a ne dirija .n mod inteligent acordurile noastre,
pentru a sc-p- din regiunile inferioare ale v1rtejului cosmic.
=n general, omul onest 0i bun se plaseaz-, dup- moarte, .ntrun mediu corespunz-tor afinit-/ilor sale
0i fericirea de a tr-i 0io e!ercit- .ntro atmosfer- de 'ace 0i de Mul/umire. "ceast- fericire dureaz-
p1n- la epuizarea energiei acumulate, specifice nivelului respectiv de vibra/ie. (up-
aceea, el va trebui, .n sf1r0it, s- revin- pe '-m1nt, s-0i re.nnoiasc- provizia energetic-, p1n- ce,
perfec/ion1nduse treptat se va concentra .ntro singur- ac/iune, .ntrun singur acord, independent de
toate formele de energie. Cnd a fost atins viteza extrem de vibraie existent n Univers adic
atunci cnd contiina omeneasc a a!uns s deosebeasc marile Cauze ale Evoluiei i i"a
focalizat ntrea#a fiin n respectarea lor ncarnarea sa pe $mnt nu va mai fi necesar.
=n dimensiunea acestei st-ri supreme, care le p-trunde pe toate celelalte, con0tiin/a vibreaz- pe
acordul fundamental al tuturor formelor de energie, pentru care ea este atotcuprinz-toare.
sursa : Yram, Scretele lumilor astrale
*n numele tau
Codul fiecarei fiinte este unic, in el fiind concentrate toate caracteristicile matricei divine din care a
fost creat. (upa acest cod, fiecare fiinta este recunoscuta si ghidata de alte e!istente nemuritoare.
"cest cod este este continut partial in prenumele primit la intrupare si continut in totalitate in numele
vesnic.
Iata un material interesant, care nu limiteaza fiinta la o anume categorie ci contine cateva repere
inspiratoare.
8echii greci credeau ca numele are puterea de a ne influenta destinul si foloseau ca metoda de
predictie analiza primei litere a prenumelui. @nomantia *intalnita si ca onomomantie+ este o arta
divinatorie care se bazeaza pe analiza numelui. (enumirea deriva din greaca veche, unde #onoma$
inseamna nume, iar #manteia$ ) profetie. "ceasta disciplina era intens practicata in vremurile de
demult cu scopul de a descifra destinul omului si, uneori, chiar pentru al determina.
'rimii si cei mai inflacarati sustinatori ai onomantiei au fost adeptii lui 'itagora. (e la greci,
practica a fost preluata mai tarziu de romani, care aveau chiar si un dicton #>omen omen$ care in
traducere libera ar insemna #>umele atrage soarta$. "cestia erau atat de convinsi de puterea numelui
de a influenta mersul lucrurilor, incat au e!tins aplicatiile onomantiei inclusiv asupra localitatilor.
%eograful antic 'omponius Mela nota in lucrarea #(e chorographia$ ca autoritatile romane au
3:
schimbat numele unui oras ilir proaspat cucerit, pentru al face mai favorabil ,omei *este vorba
despre actualul port albanez (urres +.
3rima litera a prenumelui
2na dintre cele mai folosite metode onomantice este analiza primei litere a prenumelui uzual.
'renumele uzual nu este neaparat cel inscris in cartea de identitate, ci cel cu care ni se adreseaza
zilnic rudele, prietenii, colegii. 'uterea lui de influenta e foarte mare, iar dintre toate literele carel
compun, prima are cel mai mare impact. 4a aduce informatii pretioase despre caracterul si
temperamentul nostru, despre felul in care reactionam la stimulii e!teriori, la oportunitatile si
obstacolele vietii. In linii mari, nota dominanta a reactiilor poate fi de natura fizica, mentala,
emotionala sau intuitiva.
Tind sa raspunda9
LfizicL ) cei ale caror prenume incep cu (, 4, 6, M, >, @, 8, M, N
LmentalL ) cei ale caror prenume incep cu ", H, O, P, S, Q
LemotionalL ) cei ale caror prenume incep cu B, C, R, <, T, 2
LintuitivL ) cei ale caror prenume incep cu %, I, ', , sau S
Influenta vocalelor
2na dintre regulile onomantice mai putin cunoscute in ziua de astazi sustine ca daca numele contine
un numar par de vocale, imperfectiunile fizice tind sa se manifeste pe partea stanga a corpului, in
timp ce un numar impar de vocale conduce la imperfectiuni pe partea dreapta.
3rima vocala
>u numai prima litera a prenumelui este importanta in onomantie. 'rima vocala, de e!emplu, ofera
indicii interesante cu privire la reactiile instinctive pe care le avem in fata surprizelor, a schimbarilor
neasteptate.
"stfel9
L"L ) poate raspunde iritat sau agresiv, tinzand sa respinga ceea ce vine din e!terior.
L4L ) primeste foarte bine noul, ba mai mult, atunci cand se plictiseste tinde sal provoace.
LIL ) reactioneaza intuitiv, dar cam ilogic si subiectiv, cu posibile regrete ulterioare.
L@L ) reactioneaza lent, este greu de scos din ale sale si cauta sasi controleze foarte bine emotiile.
L2L ) raspunde cu pasiune, poate un pic teatral, si adesea diferit de cum teai astepta.
Cand prima litera a prenumelui se intampla sa fie chiar o vocala, persoana respectiva poate
intampina dificultati in a separa logica de emotie, capul de inima.
Ce spun literele despre tine:
L<itera "L
Imprima o atitudine plina de ambitie si curaj.
Cei al caror prenume incepe cu " sunt oameni puternici, independenti si activi. "u o mentalitate de
invingator, cauta sasi impuna vointa si nu se dau batuti in fata capriciilor sortii. Sunt directi si
urmaresc obiective precise. <e place sa actioneze pe cont propriu, in mod ferm si original. Sunt
creativi, iubesc viata si natura. (efecte9 Cele mai vizibile sunt impulsivitatea, agresivitatea,
incapatanarea, lipsa de finete si egoismul. 2neori, mai pot aparea scepticismul, aroganta si critica.
L<itera BL
Imprima o atitudine discreta si moderata. @amenii B sunt sensibili, emotivi, uneori timizi sau retrasi.
"u insa un suflet insetat de dragoste si prietenie, sunt afectuosi, loiali si intelegatori. <ucreaza bine
in colaborare si sunt mult mai eficienti in a desavarsi decat in a initia. Cauta pacea si armonia,
apreciaza arta, muzica si frumusetea si sunt deseori dotati cu fantezie si talent. (efecte9 >ehotararea
si nesiguranta, mai ales atunci cand se incearca sa fie compensate prin lacomie si posesivitate.
<enea, lasitatea sau tendinta la compromis sunt alte cateva defecte ale lor.
3&
L<itera CL
Imprima o atitudine inteligenta si sintetica. Cei al caror prenume incepe cu C sunt mandri, hotarati si
ambitiosi. (e regula au o minte scaparatoare si spontana si e!celente abilitati de comunicare. 'ot
repera rapid esenta unei probleme si gasi cele mai eficiente rezolvari. Sociabili si foarte e!presivi, au
priza la public. 'un pret pe prietenie, fiind amici sinceri, generosi si devotati. (efecte9 >eglijenta,
nepasare, dezorganizare. 2neori, lipsa de rusine sau de scrupule. "vand multe interese, risca sasi
risipeasca timpul si energia.
L<itera (L
Imprima o atitudine practica si organizata. Cei ale caror prenume incep cu ( sunt oameni cu o mare
vointa, organizati si tenace. Capacitatea lor de a se focaliza asupra telurilor este uluitoare. "u
autoritate, simt practic si financiar, sunt buni in pozitii de conducere sau in afaceri. Conceptiile lor
sunt solide si conformiste, iar sentimentele, durabile. Multi sunt pasionati de plante si gradinarit.
(efecte9 In situatii tensionate pot deveni fi!isti, radicali, incapabili de concesii, rigizi si uneori de o
indaratnicie prosteasca. Tendinte la posesivitate, gelozie.
L<itera 4L
Imprima o atitudine indrazneata si inventiva. @amenii de tip 4 sunt deschisi si adaptabili. Invata
repede si au abilitati de comunicare. >evoia de libertate este foarte mare ) se simt bine cand pot sasi
largeasca orizontul9 sa se miste, sa calatoreasca, sa acumuleze noi cunostinte. Sunt plini de resurse,
talentati, creativi si originali. "u un puternic instinct se!ual, sunt pasionati si seducatori. (efecte9
Multe persoane al caror prenume incepe cu 4 tind sa fie iresponsabile, inconstante, frivole. "ltele
mai pot fi irascibile si aprige la manie.
L<itera 6L
Imprima o atitudine energica si decisa. @amenii de tip 6 sunt impetuosi, puternici si
fascinanti.Indiferent ca se remarca in bine sau in rau, nu pot trece neobservati.<e place sa uimeasca
si sa fie admirati. Sunt inteligenti, au o logica e!celenta, sunt harnici, priceputi si buni profesionisti.
"u o se!ualitate viguroasa si tanjesc dupa adrenalina. Sunt prieteni buni si statornici. (efecte9 'ot
avea reactii e!cesive si pot ajunge in situatii e!treme. (esi au o personalitate forte, sunt predispusi la
an!ietate si depresie.
L<itera %L
Imprima o atitudine intreprinzatoare si perspicace. @amenii al caror prenume incepe cu % au o
parere buna despre sine si multa incredere in capacitatile proprii. Sunt hotarati, practici, perseverenti,
ageri la minte si razbatatori. "u convingeri ferme, indrazneala si aptitudini de lider. Se pricep sa
speculeze oportunitatile ivite, au adesea noroc de bani si cuceresc usor atentia se!ului opus. (efecte9
<i se reproseaza adesea tupeul, aroganta, incapatanarea si uneori lipsa de scrupule. 'ot ascunde insa
multe frustrari si framantari interioare.
L<itera HL
Imprima o atitudine autonoma si motivata. Cei al caror prenume incepe cu litera H urmaresc sa
detina controlul, sa acumuleze putere si bani. "u o personalitate puternica si dominanta, dar sunt
totodata prudenti, rezervati si abili. (otati cu spirit de observatie si o gandire profunda, actioneaza in
baza unor planuri chibzuite si nu renunta pana nusi ating obiectivele.Iubesc natura si sportul.
(efecte9 'ot dezvolta tendinte obsesive si manipulatoare. In anumite situatii se inchid in sine sau
devin sceptici, banuitori, ranchiunosi, e!tremisti, tiranici.
L<itera IL
Imprima o atitudine idealista si creativa. @amenii de tip I sunt romantici si emotivi. Majoritatea au
simt estetic si inclinatii artistice, iubesc armonia, eleganta si confortul. Sunt afectuosi si intelegatori
cu cei din jur, dar nu le place ca acestia sa interfereze cu libertatea sau cu planurile lor. Sunt
inteligenti, insa le lipseste simtul practic si curajul. "u o buna rezistenta fizica. (efecte9 Cand nu se
3?
simt in siguranta, pot avea caderi nervoase, schimbari bruste de stare de spirit, devin timizi, irascibili
si se ofenseaza usor.
L<itera OL
Imprima o atitudine sincera si foarte bine intentionata. 'ersoanele al caror prenume incepe cu O sunt
inteligente, au imaginatie si talent. <e face placere sa fie de folos si sai ajute pe ceilalti si se
straduiesc sa se faca placute. Sunt increzatoare, optimiste si au aspiratii inalte, uneori chiar mai inalte
decat le permit posibilitatile. "u o inima calda, sunt generoase si loiale celor dragi.. (efecte9 Isi
gasesc greu o motivatie, riscand sasi risipeasca talentele. >u prea au simtul prevederii, ceea ce le
e!pune la situatii neplacute.
L<itera RL
Imprima o atitudine ambitioasa si inspirata. @amenii de tip R sunt intuitivi, creativi si vizionari. "u
o minte scaparatoare, o gandire percutanta si rapida, capabila sa gaseasca solutii ingenioase. 'ot
avea talent in mai multe domenii. Sunt mandri si constienti de valoarea lor. Cauta succesul, il merita
si cel mai adesea il obtin, capatand un plus de autoritate, respect si popularitate. (efecte9 <atura
negativa, pe care incearca din rasputeri sa o mascheze, este caracterizata de tensiuni nervoase,
ezitari, temeri, lipsa de incredere..
L<itera <L
Imprima o atitudine increzatoare si sociabila. Cei al caror prenume incepe cu < sunt isteti, curiosi si
comunicativi. Se misca mult, calatoresc frecvent, se muta in alte locuri etc. >u suporta nici un fel de
constrangeri. Sunt plini de resurse, au diverse aptitudini, dar le lipseste viteza de reactie necesara
specularii oportunitatilor. Sunt senzuali, insa tind sasi treaca emotiile prin filtrul mental. (efecte9
"u tendinta de a acumula tensiuni, pe fondul carora pot dezvolta o tendinta la adictii si e!cese,
predispusi la accidentari.
L<itera ML
Imprima o atitudine constructiva si optimista. 'ersoanele de tip M sunt responsabile, tenace si
muncitoare, dar stiu sa se bucure si de viata. ,ealiste si practice, acorda o mare importanta sigurantei
financiare. "u insa o fire afectuoasa, sunt atasate de familie, dornice de dragoste, generoase si
receptive la problemele celor din jur. Invata repede, au curaj si sunt capabile sasi modeleze
personalitatea. (efecte9 @amenii de tip M sunt cam pripiti si iuti la manie. 'ot avea accese de
incapatanare si, in unele privinte, viziuni prea conservatoare.
L<itera >L
Imprima o atitudine sociabila si comunicativa. @amenii de tip > sunt facuti sa traiasca in cuplu, sa
aiba multi prieteni si o activitate sociala bogata. "mabili, veseli si originali, atrag simpatia. <e place
sa se distreze si pot da impresia de frivolitate, dar in realitate sunt inteligenti, abili, planificati sisi
urmaresc bine interesele. Sunt norocosi, atrasi de mister si foarte senzuali. (efecte9 'ot fi nelinistiti,
disimulanti, derutanti si inclinati catre schimbari frecvente, purtarea lor dandule celor apropiati o
senzatie de nesiguranta.
L<itera @L
Imprima o atitudine hotarata si responsabila. @amenii de tip @ au vointa, convingeri puternice,
scopuri clare si simtul datoriei dezvoltat. Totusi, au o inima entuziasta, porniri erotice intense si pot
ajunge in situatia de a trebui sa aleaga intre sentiment si datorie. "u nevoie de dragoste, dar vor sasi
pastreze independenta. Sunt inteligenti si dornici sa invete. (efecte9 'ot avea tendinta de a le da
celorlalti cam multe indicatii. 2neori actioneaza impulsiv. Sunt gelosi si posesivi.
L<itera 'L
Imprima o atitudine inteleapta si stabila. Cei al caror prenume incepe cu ' sunt oameni puternici,
laboriosi si prolifici. 6oarte inteligenti, sunt adesea inclinati spre studiu, cultura sau spiritualitate.
3A
Sunt insa firi mai retrase, care nu socializeaza cu prea multa tragere de inima si caresi selecteaza
atent anturajul. Cu toate astea, fac impresie, au influenta, iar parerile lor sunt ascultate. (efecte9 'ot
fi distanti, aroganti, secretosi sau lipsiti de buna vointa si rabdare fata de ceilalti. 2neori sunt rigizi,
lacomi sau foarte posesivi..
L<itera PL
Imprima o atitudine ingenioasa si originala. Cei *putini, de altfel+ al caror prenume incepe cu P sunt
plini de idei, intuitivi si inspirati. Multi dintre ei au preocupari neobisnuite, sunt atrasi de mistere si
subiecte neconventionale. "u o personalitate puternica si capacitatea de ai fascina si influenta pe
ceilalti, dar sunt greu de cunoscut si de analizat. Se pricep la afaceri si atrag banii. (efecte9 'ot fi
dificili, complicati si ascunsi. Cand sunt stresati, creeaza multa tensiune in jur. 2neori vorbesc prea
mult, plictisindui pe ceilalti.
L<itera ,L
Imprima o atitudine determinata si refle!iva. Cei al caror prenume incepe cu , sunt profunzi, au
spirit analitic si multa dorinta de cunoastere. "u un suflet bun, sunt milosi si gata sa puna umarul la
indeplinirea unei cause nobile. Interesele lor par a fi mai mult spirituale decat materiale. Sunt
muncitori si seriosi, dar ating reusita doar in urma unei straduinte constante. (efecte9 "u framantari
interioare, tind sa fie fragili emotional, nervosa si iritabili. 'ot fi e!pusi la pierderi de bani sau de
posesiuni.
L<itera SL
Imprima o atitudine instinctiva si incordata. Cei al caror prenume incepe cu S au sentimente
puternice si ambitii inalte. Sunt ageri, patrunzatori, intuitivi si imaginativi. "mbitia ii motiveaza si ii
ajuta sasi focalizeze energiile. (estinul lor este adesea presarat cu obstacole, lupte si framantari. @
parte dintre ele ar putea fi generate sau intretinute de propria impulsivitate. (efecte9 4motivitatea si
nervozitatea, care ii tensioneaza sii imping la reactii neadecvate. >estapanirea, subiectivismul, lipsa
de tact si prevedere.
L<itera TL
Imprima o atitudine dinamica si sociabila. @amenii de tip T sunt puternici, vivace, spontani,
ingeniosi si constructivi. >u pot sta pe loc5 trebuie sa avanseze, sa evolueze, sa creeze, sa fondeze.
"u initiativa, decizie rapida, aptitudini pentru organizare si comanda. Totusi, sunt dependenti de
ceilalti, de afectiunea si sprijinul lor. "u mare nevoie de dragoste, familie, prieteni si colaboratori.
(efecte9 "u o tendinta spre agresivitate *mai ales verbala, dar nu numai+ si isi pot pierde destul de
repede controlul. Se ofenseaza usor.
L<itera 2L
Imprima o atitudine metodica si superioara. Cei al caror prenume incepe cu litera 2 sunt organizati,
muncitori, practici si performanti. Ii atrage insa si cunoasterea, spiritualitatea, misterul si pot avea
talent artistic. "desea sunt in impas, nestiind cum sa se imparta intre tendintele materialiste si cele
idealiste, deopotriva de puternice. "u o parere foarte buna despre sine si le place la nebunie sa fie
adulati. (efecte9 Sunt egoisti, teatrali, ingamfati si laudarosi. <e place sa critice. "u o nesiguranta
interioara care ii poate impinge catre adictii.
L<itera 8L
Imprima o atitudine respectabila si impozanta. Cei al caror prenume incepe cu 8 au planuri marete,
dar urmaresc implinirea lor in mod prudent, tenace si planificat. (otati cu o inteligenta vie, intuitie si
inspiratie, au o mare capacitate de anticipare, ce poate fi luata drept spirit profetic. Sunt responsabili,
eficienti, loiali si onorabili. "u emotii puternice, pe care cauta sa le controleze. (efecte9 <e lipseste
fle!ibilitatea si se adapteaza greu la schimbari. Sunt acaparatori, posesivi si gelosi, iar uneori pot
deveni chiar cruzi.
3C
L<itera ML
Imprima o atitudine e!presiva si adaptabila. @amenii din semnul M sunt curiosi, prietenosi, plini de
farmec, vioi, inteligenti si comunicativi. Sunt consecventi in urmarirea scopurilor, dar abili si
fle!ibili in metodele aplicate pentru a le atinge. (efecte9 pot fi dezordonati, delasatori, instabili si
imprevizibili.
L<itera NL
Imprima o atitudine inflacarata si senzuala, magnetism si un inepuizabil apetit erotic, vitalitate si
spirit intreprinzator. Sunt creativi, comunicativi si lideri inascuti. (efecte9 Inclinatia catre placeri si
e!cese, dependente si risipa. 'ot fi nepasatori, neseriosi sau iresponsabili.
L<itera SL
Cei al caror prenume incepe cu S sunt pasionali, independenti, dinamici si curajosi, dar si intuitivi,
sensibili si creativi. "u inclinatii romantice sau idealiste. Sunt emotivi si romantici. "u o buna
rezistenta fizica. (efecte9 'ot avea dificultati in luarea deciziilor. "u reactii bruste si schimbari
subite de dispozitie.
L<itera QL
Imprima o atitudine increzatoare si combativa. Cei al caror prenume incepe cu Q sunt curajosi si
competitivi. Cauta puterea si faima.. 'ot avea interese financiare sau politice, dar daca sunt motivati
din punct de vedere psihoemotional, pot atinge succesul in orice domeniu, inclusiv artistic sau
sportiv. "u instincte bune, o intuitie ascutita si o inteligenta iscoditoare. Sunt oameni pasionati,
fascinanti si plini de forta. (efecte9 "cestia au defectele comune firilor puternice9 tind sa fie
incapatanati, pripiti, nesupusi, impulsivi si inclina sai comande sau saI controleze pe cei din jurul
lor, situatie care poate crea tensiuni.
!arele ()amen
Oricine voiete s vin dup Mine, s se lepede de sine, s-i ia crucea sa n fiecare zi i s-Mi ur-
meze Mie *<uca I, :&5 Matei 3C, :?5 Marcu G, &?+.
Crucea, podoaba Bisericii, lauda lui 'avel, semnul 6iului @mului, semnul Sfintei Cruci ) suferin/a
noastr- cea de toate zilele, crucea suferin/ei, harul Crucii, iat- at1tea nume .n leg-tur- cu crucea.
(ar cea mai grea cruce e lep-darea de sine. >u po/i s- fii liber f-r- aceasta, f-r- lep-darea de sine,
libertatea cu at1ta se pl-te0te. S- depan-m litania acestei porunci 0i condi/ia prim- de a putea urma
pe Iisus.
- fi cretin nseamn mai mult dec#t aparinere ta doctrinar la cretinism$ " crede .n Iisus
Hristos .nseamn- mai mult dec1t semnific- vorbele. Iat- ce .nseamn- a te str-muta din tine .n 4l,
nseamn a'L avea pe (l n inima ta, a'L face pe (l inima ta, .nseamn- s- ai un moment, o clip-
.n via/a ta .n care teai .nt1lnit real cu Iisus5 clip- care s- nu/i ajung- via/a .ntreag- de a o desf-0ura
.ntre oameni.
(e altfel acesta 0i este semnul c- e0ti un convertit al lui Iisus, c- teai dedicat <ui irevocabil. Toat-
vremea ta viitoare nui dec1t desf-0urarea clipei aceleia, ) decizia , a c-rei bog-/ie nu se mai
termin-.
3#n nu te'ai lepdat de tine, eti o f#nt#n seac5 iar dac te'ai lepdat de tine i te'ai dedicat
lui *isus, (l te'a scimbat n izvor de ap vie$ 4umai aa poate sufletul s a&ung la sine nsui,
la (l 5 cel adevrat, lepd#ndu'se de sine i strmut#ndu'se n %umnezeu$
>u 0tiu pe lume o biruin/- mai mare ca aceea de a te lep-da de tine 0i a ajunge liber5 e tr-irea
libert-/ii duhului9 Adevrul v va face lieri! (eci, .n/elegem c- f-r- *s- pl-tim+ aceast- vam- a
f-pturii noastre vechi st-team .n minciun-, .ncol/i/i de iluzii 0i strivi/i de ro/ile necesit-/ii f-r- ie0ire,
str1n0i .n acest cle0te.
3F
(e aici ne scoate numai Iisus.
C1nd se petrece aceastaE C1nd .l cunoa0tem pe Iisus ca inim- a inimii noastre, ca suflet al sufletului
nostru, .l putem cunoa0te numai .n iubirea 0i bucuria pe care o sim/im c1nd renunm la eul nostru
0i ne afl-m fa/- c-tre fa/- cu (1nsul.
>oi ne f-g-duim s-< urm-m pe Iisus .n marea c-l-torie interioar- a .ntoarcerii la Tat-l, 0i prin
simpla noastr- hot-r1re 'roviden/a divin- realizeaz- treptat aceast- dorin/- a noastr-. "0a d-m de
primul e!amen de admitere9 e!amenul crucii. '1n- aici noi eram o sum- de dorin/e 0i aranjamente
p-m1nte0ti, care .ntunecau pu/in, ) dac- nu mult , chipul lui Iisus din via/a noastr-.
(eci, la acest loc al hot-r1rii, crucea este o linie .nainte a dorin/elor noastre p-m1nte0ti *omene0ti+
peste care coboar- (umnezeu o dung- dea curmezi0ul. 'roviden/a, urm-rind interesul nostru
ve0nic, trimite peste socotelile noastre corecturi divine$ Toate aceste corecturi le sim/im ca o
e!perien/- de cruce5 trebuie s- treac- pu/in- vreme de reculegere ca s- pricepem c- Ja0a cum sa
petrecut$ a fost cel mai bine, iar nu cum am fi vrut Jnoi$ .n .ngustimea noastr-.
Suferin/a aceasta, care ne simplific- treptat via/a, care ne pune condi/ia crucii .n fa/-, e simbolul
nesf1r0itei posibilit-/i de des-v1r0ire.
J>oi tr-im .n restri0te fiindc- suntem f-pturi ale Jeului$, care e aspru, str1mt la inim-, .n care nu
p-trunde lumina 0i care nu iradiaz- nici o lumin-, iar pentru infinit e orb$ 4ul nare dec1t
zgomotele 0i striden/ele sale5 pe strunele lui nu vibreaz- niciodat- muzica eternit-/ii.$ JSuspine de
nemul/umire 0i descurajare, sc1nciri zadarnice dup- trecut, griji 0i nelini0ti pentru viitor5 acesteas
care tulbur- inimile noastre pipernicite, fiindc- nu neam g-sit .nc- sufletele, 0i (uhul lui (umnezeu
.nc- nu Sa descoperit .n noi.$
JTat-, 0terge p-catele mele$ T c-ci p-c-tuind, omul ia .n sine .nsu0i partea m-rginitului .mpotriva
nem-rginitului.
'-catul e .nfr1ngerea sufletului de c-tre Jeu$, un &oc prime&dios de pgubitor, .n care omul risc-
totul, ca s- c10tige foarte pu/in. '-catul .ntunec- adev-rul 0i tulbur- vederea limpede a con0tiin/ei. In
p-cat c-ut-m pl-cerile, nu fiindc- ele ar fi .ntradev-r vrednice de dorit, ci pentru c- a0a ni le
prezent- lumina ro0ie 0i tulbur-toare a pasiunii. (orim lucrurile nu pentru c- ele sunt mari .n sine, ci
pentru c lcomia noastr ni le nfieaz e)agerate i cu aparen de mrime$ "ceste
e)agerri 0i falsificri de perspectiv- ne tulbur- la fiecare pas armonia vie/ii. 'ierdem m-sura cea
dreapt- pentru valoarea lucrurilor 0i ne l-s-m r-t-ci/i de interese felurite 0i contradictorii ale vie/ii
Qadarnica trud- a omului de a reduce toate elementele firii sale la o unitate cu Cel 'rea.nalt 0i sub
st-p1nirea <ui ) aceasta e ceea cel face s- simt- chinul desp-r/irii lui de (umnezeu 0il .mpinge s-
se roage cu .nfocare9 J@, (umnezeule, Tat-, 0terge toate p-catele mele! Dterge r-t-cirile eului!$.
<umina dinl-untru e aceea carei descoper- adev-rata fiin/-. C1nd aceast- lumin- l-untric- sa
aprins, atunci .ntro clip- cunoa0te c- pentru om descoperirea lui (umnezeu .ntr.nsul este propria
lui descoperire. Di .nspre acolo se .ndreapt- 0i aspira/ia lui9 spre descoperirea sufletului s-u, adic-
descoperirea lui (umnezeu .n sufletul s-u.
@mul se des-v1r0e0te 0i ajunge e!presie suprem-, c1nd sufletul lui se recunoa0te .n ve0nicie, .n
infinit! ) ceea ce e propria sa revela/ie. "dev-rata restri0te a omului st- .n faptul c- nu izbute0te pe
deplin s-0i aduc- la e!presia suprem- propriai fiin/-, c- e tulburat de eul i i pierde vremea cu
lucruri de nimic$
L
Iubirea de sine nu trece peste hotarele sale personale5 ceea ce e mai pre/ios .ntr.nsul se .ntunec- 0i
adev-rata lui fiin/- nu iese la iveal-. "ceast- aspira/ie dup- tiparul des-v1r0it al fiin/ei e
nrdcinat mai profund dec#t foamea i setea 0i ca patima dup- bog-/ie 0i slav-. Di aceast-
aspira/ie nu e numai .n el, ci e .n ad1ncul .ntregii f-pturi, e necontenitul impuls al revela/iei, duhul
ve0nicei descoperiri .ntr.nsul. (escoperirea nem-rginitului .n m-rginit, a infinitului .n finit ) *Taina
Buneivestiri+ ) nu se arat- .n toat- deplin-tatea ei, nici .n cerul .nstelat, nici .n frumuse/ea florilor, ci
numai .n sufletul omului, c-ci aici 6oina caut s se descopere n voina omului, i libertatea i
ia rsplata suprem n &ertfa lui liber$
J"ici (umnezeul nostru caut- saDi c10tige intrarea.$ "ici vine 4l ca oaspete, nu ca rege, 0i de aceea
trebuie s- a0tepte p1n- e .mbiat. "supra sufletului omenesc (umnezeu Dia .ncetat st-p1nirea,
fiindc- vrea s-i c10tige iubirea.
3G
(a, (umnezeu st- .n afar- de eul nostru 0i a0teapt- cu ner-bdare s-I deschidem u0a ferecat-. C-ci
acest eu al nostru nu poate s-0i g-seasc- sensul suprem, sufletul, 0i s- se uneasc- liber cu (umnezeu
dec1t prin iubire, ) singura carel salt- peste piedica din sine 0il str-mut- .n (umnezeu. "cela, al
c-rui suflet sa f-cut una cu (umnezeu, st- .n fa/a oamenilor ca o floare suprem- a umanit-/ii, .n el
"n sufletul care s-a fcut una cu #umnezeu$ .0i recunoa0te omul fiin/a lui adev-rat-5 .n el afl-
descoperirea suprem- a lui (umnezeu, contopirea deplin- a 8oin/ei supreme cu voin/a lui,
contopirea Iubirii ve0nice cu iubirea lui. >oi vedem .n el dorin/a (omnului .mplinit-, cea mai grea
dintre piedicile descoperirii <ui .nl-turat- 0i .ns-0i bucuria des-v1r0it- a lui (umnezeu .nflorit-,
ajuns- la cea mai str-lucit- .nflorire .ntre oameni, .n el ne apare .ntreaga lume omeneasc-
transfigurat- de o lumin- dumnezeiasc-. 8ia/a lui, .nfl-c-rat- de dragostea lui (umnezeu,
str-lumineaz- toat- iubirea noastr- omeneasc-.
7C#nd un suflet omenesc trage cortina grea a eului i st fa n fa cu iubirea venic, e ca i
cum L'ai privi pe !aestru cre#nd o lume nou,$
7C#nd viaa omului iese teafr din rtcirile eului i'i gsete'n suflet unitatea sa cu
%umnezeu, atunci con0tiin/a ve0niciei e un dat imediat al e!isten/ei, tot a0a ca lumina .ntro flac-r-.
Toate conflictele vie/ii se dezleag-, toate contradic/iile se .mpac-5 0tiin/a, iubirea 0i ac/iunea se
armonizeaz-. Bucuria 0i durerea se contopesc .n frumuse/e, pl-cerea 0i renun/area se egalizeaz- .n
puritate, pr-pastia dintre finit 0i infinit se umple de o iubire e!uberant- 0i fiecare clip- veste0te pe
Cel 8e0nic. Cel f-r- trup *form-+ ne apare .n forma florii 0i a rodului, Cel f-r- de margini ne
.mbr-/i0eaz- cu bra/e de Tat- 0i merge cu noi al-turea ca un prieten. >umai sufletul, singurul lucru
indivizibil .n om, poate s- fr1ng- orice grani/e 0i s-0i cunoasc- .nrudirea cu cel 'rea.nalt. C1t-
vreme nu ajungem la armonia luntric 0i la .ntregul fiin/ei noastre, via/a r-m1ne .n-bu0it- sub
lucruri de nimic$*,. Tagore+.
(up- aceast- litanie a unui fiu al r-s-ritului, .n c-utarea sensului descojit de Jeu$, s- trecem la o
analiz- concret- a sensului Crucii, a lep-d-rii de sine, a0a cum lea realizat Iisus 0i ni lea dat cale de
urmat p1n- la 4l.
=nv-/-tura des-v1r0itei lep-d-ri de sine o avem deci de la J%el ce n c&ipul lui #umnezeu fiind, n-a
'inut ca la o prad la e(alitatea Sa cu #umnezeu ci S-a (olit pe Sine, S-a micorat pe Sine, a luat
c&ipul de ro, fc)ndu-Se asemenea oamenilor, i la nf'iare dovedindu-se ca un om! S-a smerit pe
Sine, asculttor fc)ndu-Se p)n la moarte i nc moarte pe cruce$ *6ilipeni :, CG+.
"0adar, des-v1r0ita lep-dare de sine e tot una cu smerenia. Iar cu aceasta sa definit des-v1r0irea,
atunci c1nd cineva .ntreab- pe Sf1ntul Isaac Sirul9 JCe este des-v1r0ireaE$ Sf1ntul .i r-spunde9 J@
pr-pastie de smerenie!$.
'rin urmare, pe c-ile des-v1r0irii l-untrice nu po/i merge sporind, dec1t .nt1mpin1nd cu bucuria
acestui rost toate .mpotrivirile 0i absurdit-/ile *necazurile+ ce ni se .nt1mpl- .n fiecare zi.
"cesta este 0i rostul pentru care 'roviden/a men/ine la un loc *contemporane+ 0i .n permanent-
tensiune Jgr1ul cu neghina$, des-v1r0induse .ntreolalt- p1n- la seceri0.
S- lu-m faptele simplu9
=ntro s1mb-t-, .n sinagog-, iudeii *c-rturarii 0i fariseii+ p1ndeau pe Iisus s- vad- dac- Jface bine$
s1mb-ta. J4ra acolo un om cu m1na uscat-$. Di v-z1ndu< c- ia f-cut bine, se umplur- de nebunia
urii 0i unii 0i al/ii 0i se vorbeau ce s- fac- cu Iisus.Iat- crucea formalismului sec.
=ntro alt- s1mb-t-, Iisus trecea printre holdele de gr1u. 2cenicii au smuls ni0te spice de gr1u, le
frecau .n palme 0i m1ncau boabele. @arecare dintre farisei, formaliz1nduse .n ap-r-tori ai s1mbetei,
.i ia la rost pe ucenici c treier s)mta *<uca C, :+.
C1nd Iisus ierta p-catele sl-b-nogului pe care credin/a binef-c-torilor s-i la adus .naintea lui Iisus
prin acoperi0, iertarea pcatelor fiind o condiie neaprat a tmduirii organice, unii dintre
c-rturari m1r1iau .n inimile lor c-9 Acesta (riete &ule! %ine poate ierta pcatele fr numai
#umnezeu *Marcu :, F5 <uca A, :3+. Di ace0tia erau c-rturarii. >u0i d-deau seama c- Iisus este
(umnezeu, .mpietri/i, .ncremeni/i .n prejudec-/ile lor despre Iisus, numai g1ndul c- 4l e (umnezeu
lear fi plesnit capul .n buc-/i.
Cu prilejul .ndrept-rii lui Qaheu, mai marele vame0ilor, de asemenea c1rteau 0i .mpotriva lui Qaheu
0i .mpotriva lui Iisus. (uhul r-ut-/ii, carei muncea necontenit, .i .mpingea s- dea lec/ii lui Iisus.
3I
(ar nu numai tagma c-rturarilor 0i a fariseilor .i administrau corec/ii. @dat-, un ora0 .ntreg Ia ie0it
.n .nt1mpinare, ora0ul %adara, spun1nduI s- plece de pe acolo. <egheonul de draci striga .n gura
mare c- Iisus este *iul lui #umnezeu, %elui +reanalt
,-
0i *demonii+ I se rugau, s- nui trimit- .n
ad1ncurile iadului, ci .n turma de porci. (ar parc- alte legheoane de draci intraser- .n gadareni,
smintindui pentru porci .mpotriva lui Iisus, .nc1t drept mul/umire ntrea(a cetate a ieit n
nt)mpinarea lui .isus, d1ndu< afar- din hotarele lor *Marcu A, 33F5 Matei G, :G&?+.
Iat- prin ce mare de venin avea Iisus s- treac-. Ce au oamenii ace0tia .mpotriva lui Iisus, c- nici
demonii nu Iau f-cut at1ta .mpotrivire c1t- Ia f-cut cenzura invidiei omuluiE Cred c- nu au altceva
dec1t complicitatea .n p-cat, coalizat- .mpotriva virtu/ii 0i .mpotriva oric-ruia care .ndr-zne0te s-
ias- m-car cu un pas din aceast- complicitate. @ri Iisus ie0ise cu totul din complicitatea cu p-catul,
*0i niciodat- na fost .n aceast- complicitate+, totu0i iubindui pe p-c-to0i, le .ntindea acestora
cursele divine ale iubirii.
"u fost .nd-r-tnicii 0i f-r-delegi .mpotriva lui (umnezeu 0i .n 8echiul Testament, dar at1ta coali/ie a
veninului ) 0i, curios, .n numele <egii, .n numele lui (umnezeu ) ca .mpotriva persoanei lui Iisus,
nu sa v-zut vreodat-. @are de ceE Cred c- e!plica/ia ar putea fi urm-toarea9 (umnezeu Se f-cuse 0i
@m adev-rat ) omul pe carel voia (umnezeu. "cest model li se impunea oamenilor cu t-ria
modestiei divine. (ar ei nu voiau s- fie ca Iisus, nu voiau s- fie Jdumnezei$5 ei voiau s- fie Jei$, ei
mai presus de (umnezeu, potrivit cu impulsul cu care ia r-sturnat potrivnicul .mpotriva lui
(umnezeu. @mul voia s- fie el singur, singur el5 eul voia s- fie ateu.
Iat- ce sparge umanitatea .n milioane de h1rburi9 trufia originar- care d- lec/ii lui (umnezeu 0i se
desface de 4l. Iat- o/etul 0i veninul pe care avea s- le bea Iisus cu mult .nainte de a I se da acestea pe
Cruce. "ceasta no poate face dec1t un lep-dat de sine, un lep-dat de via/-, unul des-v1r0it .n
smerenie 0i p1rjol de iubire *Sf1ntul 8asile+.
S- urm-rim pu/in cu documentarea patristic boala aceasta f-r- leac ) boala invidiei ) care multe
cruci prilejuie0te.
JInvidiosul nu prime0te doctor pentru boala sa 0i nu poate g-si leac t-m-duitor al suferin/ei sale, de0i
Sf1nta Scriptur- e plin- de ele. 4l, invidiosul, a0teapt- u0urarea bolii numai .ntrun singur fel9 s-i
vad- pr-bu0induse pe unii dintre cei invidia/i. Cap-tul urii lui e s-3 vad- pe cel invidiat din fericit,
nefericit, din norocos, nenorocit. 'e unii oameni, cu totul potrivnici, binefacerile .i .mbl1nzesc. 'e
invidio0i, .ns-, binefacerile mai mult .i r-nesc, .i .nr-iesc. Cu c1t invidiosul are parte de mai mari
faceri de bine, cu at1t mai tare fierbe de ciud-, mai mult se sup-r- 0i se m1nie. Mul/umind pentru
darurile primite 0i mai mult se c-tr-ne0te de purtarea binef-c-torului. Ce fiar- poate fi mai feroce .n
r-utatea eiE Ce fiar- nu .ntrec ei prin r-utatea n-ravului lorE Ce s-lb-ticiune nu dep-0esc ei prin
cruzimea lorE C1inii c-rora li se arunc- o coaj- de p1ine se domesticesc, leii c-rora li se poart- de
grij- se .mbl1nzesc. Invidio0ii, .ns-, 0i mai mult se irit- c1nd li se arat- .ngrijire 0i aten/ie.
,-nile invidiosului sunt ad1nci 0i ascunse, 0i ele nu sufer- vindecare, ca unele ce stau .nchise de
durerea lor oarb- .n ascunzi0urile con0tiin/ei. Invidiosul este du0manul propriei sale s-n-t-/i
suflete0ti. Cel invidiat poate s- scape 0i s-3 ocoleasc- pe invidios, dar invidiosul nu poate sc-pa de
sine .nsu0i.
Tu, invidiosule, du0manul t-u este cu tine, vr-jma0ul ./i este continuu .n inim-5 primejdia este
.nchis- .n
a
d1ncul t-u5 e0ti legat cu un lan/ ne.ndur-tor5 e0ti prizonierul invidiei 0i nici o m1ng1iere
nu/i vine .ntrajutor.
" prigoni pe un om binecuv1ntat de (umnezeu 0i a ur. pe cel fericit, iat- o nenorocire f-r- leac$.
*Sf1ntul 8asile cel Mare, (espre invidie+
,-bdarea r-ului, primirea umilin/ei la care te supune .n lumea aceasta, are cea mai uria0- putere asu
pra r-ului.
Chip de umilin/- des-v1r0it- nea dat Iisus pe Cruce. 4l, 6iul 0i Slava Tat-lui, (umnezeu adev-rat,
nu Sa .mpotrivit ateismului lui Iuda ci a primit toate consecin/ele lui. " primit s- treac- prin cea mai
de pe urm- umilire cu putin/- pe p-m1nt, c-ci, ca un (umnezeu, 0tia ce putere are umilina$
,-bd1nd b-t-i, scuip-ri .n obraz, cununa de spini, piroanele 0i sp1nzurarea pe cruce, iar peste suflet
hulirea celor f-r- de lege5 toate acestea .nc- nu erau crucea cea mai grea. 'e aceasta o avea la spate.
(ar avea Iisus o cruce mai grea, pe care era r-stignit cu fa/a5 era neasem-nata durere a milei Sale
:K
fa/- de oameni. Crucea asta no simte dec1t omul care nu se mai sminte0te de om5 ci .n/eleg1ndu3
nesf1r0it .l iart- 0i .i stinge veninul cu rou- cerului din sufletul s-u.
@amenii ace0tia, care boleau de r-i ce erau 0i care nu pricepeau nimic din dumnezeirea lui Iisus,
reprezint- acea coali/ie a veninului sufletesc contra M1ntuitorului. "ce0ti contemporani ai lui Iisus,
otr-vi/i de r-utate, reprezint- culmea invidiei omene0ti contra sublimului, contra lui Iisus. C-ci de ce
a fost invidiat IisusE (in cauza minunilor Sale printre cei s-rmani 0i oropsi/i, cei dint1i chema/i la
m1ntuire.
6l-m1nzii erau hr-ni/i5 hr-nitorul, du0m-nit. Mor/ii erau .nvia/i5 invidio0ii mureau de ciud-. (emonii
erau alunga/i iar Celui ce le poruncea la demoni s- ias-, oamenii .i .ntindeau curse. <epro0ii erau
cur-/i/i, 0chiopii umblai, surzii auzeau, orbii vedeau iar binef-c-torul era prigonit.
In cele din urm- <au os1ndit la moarte pe (-t-torul vie/ii5 au b-tut cu bice pe Izb-vitorul oamenilor
0i au judecat la moarte pe Oudec-torul lumii *Sf1ntul 8asile cel Mare, #espre invidie$!
Iar Iisus 0i pentru ace0tia Sa rugat Tat-lui pentru iertare. Iubirea aceasta de oameni ) a0a cum sunt,
0i care na avut niciodat- vreo umbr- de sc-dere, Ia pricinuit lui Iisus o cruce neasem-nat mai grea,
pe care o poart- 0i de care se intuiete cu fiecare din rutile noastre 7de fiecare zi,, p1n- la
sf1r0itul lumii. Di noi suntem printre iudeii care< pironeau pe cruce ) fiecare .n veacul nostru )
fiindc- Iisus e .n toate veacurile.
"r trebui s-I urm-m lui Iisus toat- calea Sa p-m1nteasc-, m-car tot a0a de harnic 0i zorit pe c1t ne
zore0te foamea 0i setea dup- cele pieritoare.
Modelul, des-v1r0irea lui Iisus .n ascultare 0i .n lep-darea de sine pentru iubirea de oameni, a ridicat
.ntre cre0tini 0irul f-r- num-r de cuvio0i 0i buni biruitori mucenici, care, pentru dragostea <ui, erau
ferici/i s- sufere 0i ei chinuri .nfrico0ate de la necredincio0ii vremurilor lor.
Iat- nebiruita arm lep-darea vie/ii noastre pe cruce, care a f-cut sfin/i. (e dragostea lui Iisus nui
mai putea desp-r/i nici frica de moarte, nici dragostea de via/-.
"ce0tia, Sfin/ii, sau ar-tat mai presus nu numai de durere 0i pl-cere, ci au cov1r0it 0i moartea 0i
via/a. In ei avea loc 0i moartea 0i .nvierea lui Iisus.
>ou-, neputincio0ilor, de0i cuget-m ale lumii 0i umbl-m .n calea p-catelor, .nc- nu nea .ndesat
nimeni cununa de spini pe frunte 0i nu nea b-tut piroanele .n t-lpi. <a noi nu sunt semnele
sfin/ilor
(ar zic .ns-9 'roviden/a 0tie .ns- hot-r1rea noastr-. Cine vrea s-i urmeze lui Iisus 0i s- se asemene
cu 4l, .n cruce s- se asemene! Di c1t poate firea omeneasc-, asemenea cu Iisus va fi!$
6ragment din volumul $ "mul, zidire de mare pret$ 'arintele "rsenie Boca
*naltarea %omnului *isus 1ristos
%e luat aminte:
$3. =n aceeasi zi, catre seara, fiind prima zi a saptam1nii, c1nd erau .nchise usile casei unde se
adunasera discipolii de teama iudeilor, a aparut Iisus si a venit .n mijlocul lor, zic1ndule9 J'ace
voua.$ (ar ei erau .nspaim1ntati, crez1nd ca vad un duh.
:. Iar 4l a zis catre ei9 JIata, sunt chiar 4u .nsumi, asa cum Ma stiti, dinainte. 2n spirit poate sa apara
.n carne si oase asa cum Ma vedeti voi pe Mine acum. 'rivitiMi m1inile si picioarele, atingetile si
convingetiva.$
&. Si spun1ndule acestea, lea aratat m1inile si Inima Sa. "tunci, discipolii sau bucurat,
recunosc1ndu< pe (omnul.
?. (ar Toma, cel numit (idUmus, unul dintre discipoli, a zis catre ceilalti9 J'1na c1nd nu voi vedea
cu ochii mei urma cuielor .n palmele Sale si nu voi pune m1na pe rana din piept, nu voi crede.$
"tunci, 4l a zis catre Toma9 J'rivesteMi m1inile, inima si picioarele, .ntindeti m1inile catre Mine
si nu te .ndoi, ci crede.$
A. Iar Toma a raspuns, zic1nd catre 4l9 J(omnul Meu si (umnezeul Meu.$ Si Iisus a zis catre el9
JToma, ai crezut numai dupa ce Mai vazut. 6ericiti sunt cei care cred fara sa fi vazut.$
:3
C. "tunci, Iisus a zis iarasi catre ei9 J'ace voua, asa cum (umnezeu Ma trimis pe Mine, asa va
trimit si 4u pe voi.$ Spun1nd acestea, 4l a suflat asupra lor si a zis catre ei9 J'rimiti (uhul Sf1nt.
'ropovaduiti 4vanghelia si vestiti tuturor popoarelor .naltarea 6iului omului.
F. 'ropovaduiti <egea (ivina a Iubirii, pe care vam revelato. @ricine se leapada de pacate, acestea
.i vor fi iertate, iar cei care continua sa pacatuiasca, aceia vor ram1ne .n pacat.
G. Botezatii pe cei care cred si se caiesc pentru pacatele lor, binecuv1ntatii si miruitii, oferitile
Sf1nta .mpartasanie din fructele pam1ntului pe care vam aratato .ntru "mintirea Mea.
I. Iata, Miam dat trupul si s1ngele spre a fi sacrificate pe cruce pentru a m1ntui lumea de pacatul
.mpotriva iubirii si de sacrificiile si jertfele de s1nge.
3K. 8eti oferi '1inea vietii si 8inul m1ntuirii, ca o @franda cu tam1ie, asa cum a fost lasat de Mine,
veti m1nca si bea din acestea, ca sa va amintiti ca pe toti cei care cred .n Mine .i m1ntuiesc de
pacatele .naintasilor lor.
33. Caci acestia, fac1nd un zeu din p1ntecele lor, au sacrificat acestui zeu fapturile inocente ale
pam1ntului, .n loc sa jertfeasca lui (umnezeu natura lor animalica.
3:. M1nc1nd din carnea animalelor si b1nd din s1ngele lor, spre propria lor distrugere, siau
impurificat trupurile, scurt1ndulise astfel durata vietii, .ntocmai ca pag1nii care, fara sa cunoasca
adevarul sau chiar cunosc1ndul, lau prefacut .n minciuna.
3&. "sa cum 4u va trimit pe voi, asa sa trimiteti si voi pe altii, pentru a face aceste lucruri .n >umele
meu si, zic1nd acestea, 4l sia .ntins m1inile asupra lor.
3?. =n acelasi fel .n care ia investit pe apostoli, 4l a numit prooroci, evanghelisti, si pastori, sf1nta
preotime si apoi ia investit pun1nduSi m1inile Sale asupra celor ce fusesera alesi ca diaconi, c1te
unul pentru fiecare din cele douasprezece grupuri de c1te patru.
3A. "cestea au fost facute pentru buna organizare si conducere a Bisericii 2niversale, pentru ca toate
sa fie desav1rsite la locul lor .n 2nitatea Trupului lui Hristos.
%/0/ O+1 2.0/ #/ #3+A 45A01A6/
3. (in nou, dupa sapte zile, discipolii Sai erau .n Camera Superioara. "tunci a venit Iisus, usile fiind
.nchise, si, sez1nd .n mijlocul lor, a zis9 J'ace voua.$
:. "tunci, 4l a zis catre ei9 Iubitiva neconditionat si din toata inima unul pe altul si iubiti toate
creaturile lui (umnezeu. Cu toate acestea, va zic voua ca nu toti cei care au forma umana pot fi
numiti oameni. Sunt oare barbati sau femei dupa chipul lui (umnezeu cei ale caror cai sunt violenta,
tirania si rautatea, cei care aleg mai cur1nd minciuna dec1t adevarulE
&. >u sunt, cu adevarat, p1na c1nd nu se vor naste din nou primind astfel duhul iubirii si al
.ntelepciunii .n inimile lor. (oar atunci vor putea fi numiti fii si fiice ale Ierusalimului si, fiind ai
Ierusalimului, vor fi si copii ai lui (umnezeu. 'entru aceasta am venit 4u .n lume si pentru aceasta
am suferit .n m1inile pacatosilor.
?. "cestea sunt cuvintele pe care vi leam zis pe c1nd eram .nca eu voi, pentru ca toate trebuie
.mplinite asa dupa cum este scris .n legea lui Moise, .n profeti si .n psalmi despre Mine.$
A. Iisus a mai zis9 J"m venit .n mijlocul lumii, am fost vazut si auzit .n trupul Meu si am gasit pe
oameni .mbuibati de propriile lor placeri inferioare si .mbatati de propriile lor nebunii prostesti, dar
nu am gasit pe nimeni flam1nd sau .nsetat dupa .ntelepciunea care vine de la (umnezeu. Sufletul
Meu pl1nge pentru fiii si fiicele oamenilor, caci ei sunt orbi .n inimile lor, iar .n sufletul lor sunt surzi
si nuMi aud vocea.$
C. "tunci, 4l lea deschis .ntelegerea ca sa poata pricepe sensurile ascunse ale scripturilor. "poi, a zis
catre ei9 J"sa sa scris si asa a trebuit ca Hristos sa sufere si sa Se ridice din morti dupa a treia zi si
ca pocainta si iertarea pacatelor sa fie propovaduite .n numele vostru tuturor popoarelor, pornind din
Ierusalim. 8oi sunteti martorii acestor lucruri.
F. Iata, trimit asupra voastra fagaduinta Tatalui Meu. Caci adevarat zic voua, asa cum lumea .ntreaga
a fost p1ngarita de pacatul si vanitatea femeii la fel prin puritatea si adevarul care vin prin femeie va
fi ea m1ntuita, si chiar si prin voi va fi m1ntuita,
G. (e aceea, bucurativa si va veseliti, caci sunteti mai binecuv1ntati dec1t oricine de pe acest
pam1nt, caci voi sunteti cei doisprezece mii ai Mei care veti m1ntui .ntreaga lume.
I. Iarasi va zic voua, c1nd marele tiran si toti cei sapte tirani au .nceput .n zadar sa lupte .mpotriva
::
<uminii, ei nau stiut cu Cine sau Ce lupta.
3K. Caci ei nau vazut nimic dincolo de <umina cea orbitoare si, lupt1nduse, au folosit puterea unul
.mpotriva celuilalt, si asa sunt lucrurile.
33. (in aceasta cauza am luat a patra parte din puterea lor, ca ei sa nu poata avea atat de multa putere
si sa .nvinga cu rautatile lor.
3:. Caci m#ntuirea ntregii lumi se va mplini prin involutie si evolutie: prin Cobor#rea
8piritului n materie si -scensiunea materiei n 8pirit, de'a lungul vremilor$, 9(vangelia celor
:; -postoli<
Ce este 1arul=
Harul este puterea iert-toare, lumin-toare, m1ntuitoare care .ndeamn- spre fapta cea bun-. C1nd .l
cuprinde pe omul credincios 0i r1vnitor c-tre cele sfinte 0i adev-r, harul izgone0te .ndat- din inima
0i din trup, din toat- fiin/a omului .ntin-ciunea 0i orice p-cat gatindul pentru nestricaciunea ve0nic-,
alunga duhoarea p-catului 0i d- bun-mireasm-. .nc- din timpul vie/ii Sfin/ii au e!alat din trupul lor
mireasma sfin/eniei 0i nestricaciunii9 au fost temple curate ale (uhului Sf1nt, au f-cut minuni.
Tr-ie0te dup- duh 0i grija de trup s- nu /io prefaci .n pofte V,m 3&, 3?W.
$"bilitatea de a ne ierta pe noi .n0ine porne0te de la o .n/elegere a harului. Harul este favoare
nemeritat-. =ndurare .nseamn- s- nu prime0ti ceea ce meri/i *dreptate+5 har .nseamn- s- prime0ti ceea
ce nu meri/i *iertare deplin-+. Harul nu mai este har dac- trebuie s- fim suficient de buni ca s- ni se
aplice. 'etru 0tia ce a f-cut 0i 0tia c- a fost iertat. (avid 0tia ce a f-cut 0i a f-cut apel la .ndurarea lui
(umnezeu *vezi 'salmul A3+. 1ar nseamn s accepi ceea ce nu merii$ 'oate p-rea nedrept c1nd
0tim c- am fost a0a de .ngrozitori. <am dezam-git pe (umnezeu 0i iam dezam-git 0i pe al/ii.
Trebuie s-< l-s-m pe (umnezeu s- fie (umnezeu 0i s- l-s-m s1ngele lui Hristos s- fac- ceea ce de
fapt a f-cut9 s- .nl-ture vina noastr- 0i s- faca dreptatea lui (umnezeu. (ar este drept, zice Ioan9
J(ac- ne m-rturisim p-catele, 4l este credincios 0i drept, ca s- ne ierte p-catele 0i s- ne cur-/easc-
de orice nelegiuire# *3 Ioan 39I+. S1ngele (omnului Iisus a f-cut o lucrare minunat-. >oi ne iert-m
pe noi .n0ine .n m-sura .n care credem cu adev-rat lucrul acesta! Toate acuza/iile cu privire la
p-catul m-rturisit vin de la diavolul. C1nd 0ti c- ai aplicat Ioan 39I, 0i .nc- mai sim/i o voce care te
acuz- de acea gre0eal- din trecut, noteaz-9 6ocea aceea nu vine de la .atl tu ceresc. 4u vine de
la %omnul *isus$ 4u vine de la %uul 8f#nt. 8ine de la vr-jma0ul t-u, diavolul, care lucreaz- fie ca
un leu care r-cne0te ca s- sperie, fie ca un .nger de lumin- ca s- .n0ele ) fie .n ambele feluri *3 'etru
A9G5 : Corinteni 3393?+. 4u uitai niciodat c dragostea desv#rit alung frica *3 Ioan ?93G+.
*Iertarea deplina ) ,T Rendall+
- primi si a darui, in viziunea maestrului -ivanov
$'entru a se elibera, fiin/a uman- trebuie s- permit- individualit-/ii sale *natura sa superioar-+ s- se
manifeste, degaj1nduse de influen/a personalit-/ii sale *natura sa inferioar-+.
'entru a avea o idee clar- despre personalitate 0i individualitate, trebuie s- v- dau c1teva imagini, iar
una dintre cele mai bune vine, de altfel, de la cuv1ntul #persona$ ) ea este o masc-, un om care0i
pune diferite m-0ti pe chipul s-u, .0i schimb- personalitatea, dar r-m1ne mereu acela0i. Iat- c- teatrul
ne va da o idee e!act-, un actor, un artist care este obligat s- joace mai multe roluri, 0i .n fiecare
pies- este .mbr-cat altfel, joac- .n alt mod, se manifest- diferit. Iat- ceea ce reprezint- personalitatea9
rolul pe care .l joac-, pentru pu/in timp, pe carel schimb- apoi, dar omul .nsu0i r-m1ne neschimbat,
rezist- timpului. "ceast- compara/ie este foarte potrivit- pentru personalitate. "0adar fiin/a uman-,
care trebuie s- tr-iasc- o .ncarnare, o e!isten/-, se .mbrac-, .0i pune o masc-, ceea ce .nseamn- c- .0i
:&
ia o personalitate 0i se manifest- .ntrun fel sau altul, este femeie sau b-rbat, 0i iat- c- .ntro alt-
re.ncarnare revine un altul, cu o alt- personalitate, dar de fapt, el este mereu el .nsu0i. "tunci, acest
#el .nsu0i$ care r-m1ne este etern, nemuritor, iar #persona$, ea este trec-toare. Iat-, ceea ce este
personalitatea. Ca .n teatru.
Di tot ceea ce r-m1ne, care se .nscrie ca o mo0tenire, ca o bog-/ie, din toate achizi/iile, din toate
uceniciile prin care a trecut .n timpul vie/ii, tot ce r-m1ne .nscris 0i care trebuie transmis de la o
re.ncarnare la alta, este deci, ceea ce se p-streaz- .n individualitate. Iar personalitatea se duce,
dispare, nu mai r-m1ne nici o urm- de ea. (ar, toate achizi/iile, toate bog-/iile, toat- .n/elepciunea,
acumulate, r-m1n mo0tenire, ca o bog-/ie inseparabil- de individualitate.
Atunci, individualitatea poate fi comparat cu soarele, i personalitatea cu luna! Di, ca 0i luna, ea
este schimb-toare, tot timpul se modific-, f-r- o lumin- proprie, 0i f-r- un centru ca soarele5
personalitatea este i ea sc&imtoare, instail i fr centru, pe c)nd individualitatea este ca
soarele, mereu strlucitoare, luminoas, puternic!
Di acum, c1nd v- .ntrebam ieri pentru cine lucra/iE (ac- lucra/i numai pentru personalitate, adic-
pentru ceea ce se schimb-, se transform-, 0i care .n final nu v- va l-sa nici o urm-, atunci toat-
munca, toate bog-/iile, toate achizi/iile sunt pierdute, risipite, a/i lucrat .n zadar. Iar acum, pentru a
ne face o idee mai clar- despre c1nd 0i unde lucr-m pentru personalitate 0i unde lucr-m pentru
individualitate, trebuie s- analiz-m c1teva e!emple din via/-.
Care este cea mai puternic-, cea mai remarcabil- calitate a personalit-/iiE 4i bine, ea vrea
.ntotdeauna s- ia, s- posede, s- se cramponeze, s- re/in-, s- p-streze, s- amplifice. "tunci, .n acel
moment, ea lucreaz-, dar .n domeniul intelectului, al inimii 0i al voin/ei, pentru c- personalitatea este
o trinitate, 0i ea ) ceea ce nu vam spus ) personalitatea este o trinitate rsturnat! .ndividualitatea
este o alt trinitate, dar redresat, aezat! "sta .nseamn- c- personalitatea g1nde0te, simte 0i
ac/ioneaz-, dar .ntrun scop c1t se poate de egoist, egocentric, de acaparare, de .mbog-/ire, 0i .n acel
moment, dac- nu e!ist- alte persoane sau alte for/e care s-i .mpiedice aceast- tendin/-, care este cu
adev-rat o tendin/- posesiv-, egoist-, ea se irit-, devine r-ut-cioas-, crud-, vindicativ-, r-uvoitoare,
nociv-, ea se .narmeaz-, 0i iat- toate manifest-rile personalit-/ii, care vrea s- p-streze cea c10tigat,
ceea ce vrea ea. "0adar, toate g1ndurile sunt .ndreptate mereu c-tre ea, adic- c-tre a lua. Inima, adic-
sentimentele, sunt permanent orientate c-tre ea, c-tre bucuriile vie/ii, iar voin/a sa este tot timpul
a!at- pe ideea de a ac/iona .n folosul s-u. Iat- ce este personalitatea.
'e c1nd, individualitatea, oh, ea vrea s- /10neasc-, s- str-luceasc-, s- dea, ea vrea s- lumineze, s-
ajute, s- sus/in-. "0adar, ea d- ceva de la ea, propag- ceva, eman- ceva, dar ce anumeE 4i bine, ceva
ce nu e personal, precum personalitatea, ceva impersonal. 4a vrea s- fac- eforturi, s- se angajeze, s-
se sacrifice, s-0i arate abnega/ia, renun/area, sacrificiul, generozitatea, 0i iat- de ce, ea nu re/ine
nimic, nu p-streaz-, nu se irit- dac- vine cineva s- ia, se bucur- s- vad- c- ceilal/i se hr-nesc, se
adap-, se lumineaz-, ea e fericit- 0i mul/umit-. Di individualitatea posed- o inteligen/-, o inim- 0i o
voin/-. "stfel, inteligen/a ei .nseamn- str-lucire, inima ei .nc-lze0te, iar voin/a ei .nseamn-
.nsufle/irea, eliberarea celorlal/i.
Iat- deci, cele dou- naturi, complet diferen/iate, dar e!ist1nd .mpreun- .n acela0i corp, aruncate la un
loc, iar omul, ca o entitate, care nu se cunoa0te pe sine, .nc-, este solicitat de cele dou- for/e, de cele
dou- puteri, de cele dou- legi, una egocentric-, iar alta heliocentric-. Sau, dac- vre/i, o for' care
este centripet, iar alta care este centrifu(! Iar omul se afl- .ntre cele dou- for/e. Di dac- el se
apropie de personalitate, adic- spre concep/iile, filozofiile, .n/elegerile egoiste, obi0nuite, omene0ti
sau animalice, .n acel moment este prins .n ghearele personalit-/ii de acest curent egocentric, 0i
astfel ajunge s- munceasc- pentru a satisface personalitatea f-r- a0i da seama c- acest curent vine
dintro alt- regiune. Toat- lumea g-se0te normal, normal s- munceasc- numai pentru sine, s- nu se
ocupe niciodat- de al/ii, de a putea chiar s-i .nl-ture, s-i zdrobeasc-, s-i elimine, s- .i domine, s-i
persecute, pentru ca personalitatea s- triumfe, s- domine, s- se .mbog-/easc-.
Iar .n aceast- situa/ie, adic- aceast- atitudine, este at1t de propagat-, at1t de natural-, .nc1t dac- ve/i
povesti altora c- ar trebui s- fie altfel, ei vor fi stupefia/i, v- vor privi ca pica/i din lun-. <umea
.ntreag- g-se0te c- e normal s- c10tigi, s- delapidezi, s- .n0eli, s-i manipulezi pe ceilal/i, s-i
.mbrobode0ti, s- umbli cu vicle0uguri, este at1t de firesc, de normal, cear mai fi de spus! "stfel,
lumea .ntreag- este subjugat- acestui cuv1nt. "0a merge lumea! 4i da, dar rezultatele, consecin/ele 0i
:?
toate situa/iile, ah, nu mai sunt at1t de luminoase, de fericite, minunate, pentru c-, fiind acum .n
serviciul acestei personalit-/i, care nu se g1nde0te dec1t la ea .ns-0i, omul este obligat, for/at, s-
.ncalce multe reguli, legi, prescrip/ii, calit-/i, bun-tate, devenind ceva antipatic, dezagreabil,
fraudulos, crud, arogant, contrar oric-rei morale divine. "poi, desigur, dac- e!agereaz-, dep-0e0te
limitele, vrea s- .nghit- tot, s- ia tot, s- absoarb- tot, atunci vor apare repercusiuni, reac/ii, riposte,
un .ntreg r-zboi se va dezl-n/ui .mpotriva lui. Di astfel va fi atacat p1n- la distrugere, va primi lec/ii,
lovituri, din c1nd .n c1nd, va .n/elege, poate, c- este sclavul e!clusiv al personalit-/ii. Consecin/ele
nu vor fi .mbucur-toare, mai devreme sau mai t1rziu el va fi maltratat, detestat, ur1t, chiar de c-tre
proprii copii, de so/ia sa, de vecini, de p-rin/i 0i va deveni crud, implacabil, rigid, ca at1/ia al/ii.
4!ist- at1tea e!emple Balzac, acest observator care a analizat, ca nimeni altul, natura uman-, nea
dat ca e!emple .n romanele sale tot felul de tipuri, individualit-/i, personalit-/i, mon0tri, de l-comie
sau generozitate. Di el nu este singurul
(e aceea, eu continui s- v- vorbesc, pentru a v- fi mereu mai clare toate detaliile, toate nuan/ele,
de0i sunte/i la curent #grosso modo$ cu ce reprezint- personalitatea 0i ce individualitatea, aceste
dou- naturi. =n timp ce e!ist- 0i al/ii, care sunt educa/i, instrui/i, bine dezvolta/i, 0i lor li sa revelat
ceea ce este natura sublim-, superioar-. 4i .ncearc- s- intre, astfel, .n cel-lalt curent! S- dezvolte
acum, alte calit-/i5 acea calitate care era ascuns-, aceea de a da, de a str-luci. Iar pentru a realiza
toate acestea e!ist- virtu/i, pe care leam enumerat, nimic altceva dec1t str-lucirea, proiectarea
centrului c-tre periferie pentru a smulge ceva, a da ceva, a sacrifica ceva, din sine .nsu0i. "stfel, ve/i
fi obliga/i s- .nvinge/i .n voi .n0iv- toate aceste tendin/e ale personalit-/ii, frica, teama de a muri de
foame, mizeria, toate aceste temeri vor fi .nvinse de c-tre natura superioar-, care v- str-luci, va da,
va t10ni, va curge. "tunci toate aceste calit-/i, care sunt men/ionate .n religie abnega/ia, sacrificiul,
renun/area, nu sunt altceva dec1t manifest-ri ale individualit-/ii, care face eforturi de a se uni cu
(omnul, fiindc- a0a ceva este (umnezeu.
'entru a .n/elege acum ce este personalitatea, ei bine, s- lu-m ca e!emplu p-m1ntul 0i luna.
'-m1ntul, care ia, ia, ia, care prime0te, absoarbe mereu, nu d- nimic cosmosului, a0a cum o face
soarele. 'oate, el str-luce0te pu/in, v-zut de pe Oupiter sau Saturn cu telescoapele ) dac- ar fi posibil
a0a ceva ) da, s-rmanul '-m1nt va str-luci pu/in, ca 0i luna, ca 0i celelalte planete, dar aceast-
lumnin- nu vine de la sine, fiindc- p-m1ntul este incapabil so produc-, fiindc- este egoist. (eci, to/i
oamenii care sunt egoi0ti, egocentrici, personali, nu pot s- fac- s- str-luceasc- lumina, fiindc-
lumina nu este altceva dec1t ceva deta0abil, care scap- sau se desparte de persoan-, deci nimic
altceva dec1t bun-tate, iubire, generozitate, c-reia nu .i este fric- 0i team-, da, n lumin, nu e7ist
frica i teama! =n timp ce, to/i ceilal/i care nu pot ajunge la acest grad, de a da, de a str-luci, de a
sc1nteia, r-m1n 0ter0i, opaci 0i devin pesimi0ti, tri0ti, mahmuri
Iat-, dragii mei fra/i 0i surori, noile no/iuni care vi se dau, pentru a .n/elege lucrurile. Di c1nd vom
deveni str-lucitori, lumino0i, u0ori, destin0i, dilata/i, .nc1nta/i, a doua lege va veni. 'rima era mereu
de a lua, de a lua, .n ciuda tuturor, chiar c-lc1nd peste cadavre, distrug1nd lumea de a lua pentru a
ne .mbog-/i, a avea, a poseda. 'entru a avea toate acestea, e0ti obligat s- .ncalci legi, iar defectele
apar apoi, defecte care nu sunt altceva dec1t manifest-ri ale acestei legi principale, de a lua, de a
absorbi
'rivi/i acum, ce este acum personalitatea, dintrun alt punct de vedere9 ea nu este nimic altceva dec1t
o pr-pastie care .nghite tot. Iar individualitatea este un torent, un fluviu, un r1u, un v1rf .nalt. Di
al-turi abisul, care .nghite tot, ia tot. 4ste o alt- imagine a personalit-/ii. (esigur, e!ist- de lucru 0i .n
pr-p-stii, dar un alt fel de lucru. 'entru a v- ar-ta c- soarele este re1ncarnarea acestei legi de #a da$,
voi ar-ta c- p-m1ntul este .ncarnarea legii de #a lua$. "ceasta nu .nseamn- c- p-m1ntul nu d- nimic,
dar el p-streaz- pentru el, produce fructe, flori, dar numai pentru el. Crede/i c- de flori, de fructe
beneficiaz- 0i alte steleE >u! 4le sunt acolo pentru el .nsu0i, pentru locuitorii s-i, pentru copii.
'-m1ntul profit- deci, ia, 0i face ceva cu ce a luat. 'ersonalitatea, de asemenea, produce ceva, dar
p-streaz- tot pentru ea, .n timp ce soarele care produce ceva trimite acest #ceva$ foarte departe, .n
spa/iul infinit pentru ca 0i alte creaturi s- beneficieze, s- profite.
Iat- deci, dou- legi pe care analiza mea lea g-sit, cu e!actitate. 6izica, matematica, mecanica, vin s-
.nt-reasc- cercet-rile mele. 8e/i g-si peste tot9 legea absorb/iei 0i a difuziei, adic- a propag-rii. Iar
soarele este re1ncarnarea, modelul, prin e!celen/-, al acestei legi a str-lucirii, a izbucnirii 0i atunci el
:A
d-, d-, d- 8- spuneam c- ave/i nevoie de a schimba ceva .n voi, .n natura voastr-, pentru a nu mai
suferi f-r- .ncetare. Di ceo fi dac- am ie0i pu/in din aceast- stare de absorb/ie, de posesie,
egocentric-, a personalit-/ii, 0i am .nv-/a legea contrar-E =n lume nu vede/i dec1t at1t, a lua, a fura
mereu, cu abilitate sau nu, iar cel care se p-c-le0te, pl-te0te pentru ceilal/i.
(ar, unde se poate .nv-/a, acum, noua lege care va salva omenireaE <1ng- cineE 6iindc- toat- lumea
g-se0te c- este normal s- furi, s- .n0eli, s- p-c-le0ti. "tunci, dragii mei, unde s- mergem s- .nv-/-m
noua lege divin-, .n toat- splendoarea ei, .n toat- plin-tatea eiE 4i, la r-s-ritul soarelui, st1nd pe
st1nc- 0i a0tept1nd s- vedem manifestarea sublim- a acestei legi a individualit-/ii, a spiritului, a
divinit-/ii, aceast- izbucnire, aceast- generozitate, acest dar al sinelui. 4i da, dar privi/i, privi/i, 0i
nimeni nu v- e!plic- ce se .nt1mpl-, 0i cum s- interpreta/i, pute/i privi .ntreaga via/- r-s-ritul
soarelui 0i s- continua/i s- fi/i influen/a/i de legea p-m1ntului. S- fi/i lega/i de p-m1nt 0i s- nu fi/i
.nc- lega/i de soare. (ar, c1nd vine cineva 0i ne e!plic- ce .nseamn- r-s-ritul soarelui, ce .nv-/-m
acolo, atunci totul devine formidabil. 8ede/i atunci, puterea, grandoarea, imensitatea acestei legi de a
da, a da, a da, 0i dac- .n/elege/i aceasta, ve/i .ncerca s- schimba/i totul .n voi, ve/i .ncerca s- face/i
sacrificii, mici renun/-ri, eforturi, s- ceda/i, s- rupe/i ceva din voi, s- v- bucura/i c- a/i reu0it s-
face/i ceva mic, care s- semene cu soarele. @are acesta este adev-rulE >u .nc-. 8- spuneam c- e!ist-
lucruri ne.n/elese .n leg-tur- cu soarele, 0i iat- c- totul este nou, nou, pentru toat- lumea. Spuneam9
#Iat-, trebuie s- devenim ca el$. (esigur, altfel vom fi mereu .ntuneco0i, mizerabili, lamentabili,
demni de dispre/. "tunci c1nd ne vom decide s- ne schimb-m, s- d-m indiferent ce ) un sacrificiu
dar f-r- a a0tepta recompens-, fiinc- soarele nu a0teapt- recompens-, el d- 0i nu a0teapt-. =n timp ce
aici, sunt oameni care se sacrific- pu/in, dar a0teapt- s- primeasc- ceva, cel pu/in o laud-, o
mul/umire, un compliment. 4i bine, atunci apare p-m1ntul, soarele dispare, trebuie mers sus,
foarte sus, .nc-, .nc-, iar ceea ce v- spun acum nu este pentru oamenii rudimentari, ci pentru
discipoli, adic- pentru copiii (omnului, care vor s-i semene Tat-lui, care vor s- devin- aemenea
<ui. Cum s- devenim ca 4lE "h, trebuie g-sit acest secret. Secretul, esen/ialul, este de a face eforturi,
de a se priva de ceva, c1t de mic, de a smulge ceva, de a da din tine .nsu/i pu/in, p1n- a da toat-
via/a, deci acesta este cel mai mare dar. 6iindc-, e!ist- mul/i care dau c1te ceva, oh, la la la, dau
cer0etorilor b-nu/i, 0i se spune, pe undeva, c- vor ajunge .n 'aradis, fiindc- acolo se g-se0te
milostenia! "h, ah, ah, dac- ar fi fost a0a! (ac- at1t ar fi fost de ajuns pentru salvare, atunci o
mul/ime de oameni ar fi reu0it s- o fac-. (ar, nu .nseamn- nimic lucrul acesta5 este zero. =n interior
nu se sacrific- nimic, din sl-biciunile, pasiunile, m1niile, avidit-/ile noastre. Iar .n e!terior, d-m
c1teva f-r1mituri, c1teva haine g-urite 0i uzate, pantofii rup/i, ceva care este inutil, de care trebuie s-
ne debaras-m, o mobil- zg1riat-, 0i at1t, iat- ce ofer- oamenii (ar de a da, de a smulge, a e!tirpa
ceva din propriul caracter, nu mul/i oameni o fac, 0i aici se afl- adev-ratul sacrificiu. @h, ce lung- 0i
vast- este aceast- problem-, voi .ncerca acum so reduc, so condensez, fiindc-, dac- neam opri
asupra e!emplelor .nt1lnite .n via/-, c1te cazuri nu am g-si
Iat-, .n rezumat, r-s-ritul soarelui, soarele .nsu0i, pot reprezenta pentru noi cel mai mare avantaj .n a
.nv-/a, a ne e!ersa s- d-m, altfel ne vom afla mereu .n .ntuneric, a dori numai s- lu-m, f-r- a ac/iona
asupra altora 0i a noastr- .n0ine, asupra naturii .ns-0i, .nseamn- s- ac/ion-m de o manier-
d-un-toare, f-r- a vedea consecin/ele. %1nditorii, filozofii 0i litera/ii nu sau aplecat p1n- la cap-t,
spre a vedea cum ac/ioneaz- aceasta. 4i bine, iat-, .n-untru se produc acumul-ri, ferment-ri,
putreziciuni, 0i apoi apar la mas- viermii, 0obolanii. "tunci omul .ncepe s- fie .n pericol. " fi prea
egoist, prea singular, aceasta .nseamn- blocarea multor canale. (e ceE 'entru c- atunci nu este nimic
care curge, privi/i, de e!emplu, un izvor. Ce e!ist- l1ng- izvor, c1nd apa este infectat-, c1nd izvorul
seac-E "h, atunci e!ist- impurit-/i, e!ist- frunze, lucruri care stagneaz- Di apoi, e!ist- ploaia,
noroiul. Di iar ferment-ri, mici larve, r1me, broa0te, mormoloci, toate mizeriile, urmate de o odoare
de nesuportat, 0i asta pentru c-, pur 0i simplu, izvorul a secat! "ceasta este personalitatea.
+ersonalitatea este un lucru sta(nant, din alt punct de vedere, cu toate c- este activ-, energic-,
descurc-rea/-, da, nimic nu este mai descurc-re/ dec1t personalitatea. 4a se descurc-! 'entru c- ea
vrea s- m-n1nce, s- bea, vrea s- se joace, deci este cea mai descurc-rea/-. (in acest punct de vedere,
ea este activ-, dinamic-, este e!traordinar-. Individualitatea nu este a0a, ea nu este at1t de
descurc-rea/-, nu, nu, nu. 4a nu este at1t de activ-, de dinamic-, prompt-, rapid-, violent-, nu, nu.
:C
4a este mult mai calm-, mult mai lini0tit-, se opre0te uneori, dar ce este formidabil la ea, este c-
mereu curge, curge, 0i red-, fertilizeaz-, lumineaz-, .nsufle/e0te. Iat- ce este formidabil.
"tunci, deci individualitatea reprezint- izvorul, 0i personalitatea ) este prezent- aici
individualitatea se opre0te ) devine mocirl-, nelini0te, este r-u mirositoare. "ceasta, pentru c- a
acumulat prea mult- mizerie, multe lucruri inutile. (ar, c1nd individualitatea .ncepe s- se manifeste,
oh, la la la, este uimitoare aceast- abunden/-, aceast- iubire, bun-tate, puritate, lumin- 0i
generozitate, toate aruncate asupra omului, care este sp-lat, cur-/at, str-lucitor 0i fericit. 6iindc-
atunci c1nd te speli, e0ti curat, te sim/i mai lejer, mai bine dispus, murd-ria sa dus, altfel devine
ap-s-toare. C1nd nu 0tii s- te speli, nici m-car nu vezi clar. (a. C1nd te speli pe ochi, vezi mai bine,
.n/elegi mai bine, te sim/i mai bine. 'rin simpla sp-lare a fe/ei, diminea/a, declan0a/i .n voi o
inteligen/-, percep/ii foarte clare, iar dac- r-m1ne/i nesp-la/i, ve/i vedea c- ceva nu merge.
"tunci, dragii mei, .ncepe/i s- m- .n/elege/iE C1te unul dore0te s- creasc-, s- se dep-0easc-, s-
evolueze, ei bine, este foarte u0or. # Cum u0or, ve/i spune, de foarte nul/i ani eu lucrez, fac ceva 0i nu
evoluez.$ "h, pentru c- esen/ial, aici, este legea str-lucirii, aceea de a da, a sacrifica, pe care na/i
aplicato. Tot ceea ce face/i este s- aduna/i, chiar c1nd citi/i, c1nd studia/i, da, mereu s- iei, s- te
.mbog-/e0ti. >umai atunci c1nd .ncepe/i s- da/i ceea ce a/i adunat .n universit-/i, ori .n c-r/i, sau .n
orice alt- parte, atunci, .n acel moment, ve/i reu0i. 4i muncesc, dar mereu pentru a lua, pentru a
cre0te, a deveni mai puternici, a crea ramifica/ii, dar ele sunt adev-rate tentacule pentru a lua, nu
pentru a da5 oh, la la, 0i cineva .mi va spune9$ (ar cemi povesti/i, eu sunt condus de legea
e!tinderii, a caselor, a sucursalelor, care este chiar legea individualit-/ii$.
Chiar Iisus, care cuno0tea toate aceste lucruri, dar nu lea prezentat a0a, nu lea e!plicat a0a, pentru
c- nu erau condi/ii, erau necesari ani de zile, iar el nu avea timp, era foarte limitat de timp, a trebuit
s- (ar, c1nd .n/elegi bine lucrurile 0i le m-sori cu principiile, cu regulile =nv-/-m1ntului nostru,
vom vedea c- Iisus cuno0tea, cu e!actitate aceste lucruri. Di dovada, c1nd sa prezentat t1n-rul care
spunea9$ "0 vrea s- te urmez, a0 vrea s- fiu ca Tine, (oamne$, el ia spus9$ "i .ndeplinit poruncileE$
# "h, da, da$, spuse el, # Bine, uite ce/i mai r-m1ne, s- dai tot, s- .mpar/i tot, .ntreaga ta bog-/ie, 0i
apoi, urmeaz-m-$. 4l a reflectat, nu ajunsese .nc- acolo, nu a .n/eles ce era de dat, de lep-dat, 0i nu
la urmat! (e ce ia cerut Iisus a0a cevaE 'entru c- 4l cuno0tea cele dou- legi9 aceea de a lua, i
aceea de a drui. 'entru ce s- daiE 'entru a te elibera, pentru al putea urma 0i deveni ca soarele,
fiindc- soarele d- 0i p-m1ntul prime0te. "h, t1n-rul nu era .nc- evoluat, capabil s- .n/eleag-.
4i, nu este oare acela0i lucruE "cela0i lucru, sub diferite forme, vede/i. "cum, cei care au .n/eles c-,
urc1nd pe st1nc-, la r-s-ritul soarelui, privesc soarele cu al/i ochi, oh, la la, vor avea rezultate
fantasice, pentru c- totul se afl- .n .n/elegere. "stfel, dac- nu .n/elegem importan/a acestui fenomen
reprezentat de r-s-ritul soarelui, nu am beneficia nici dac- am privi ore .n 0ir, sau ani de zile,
aproape toat- via/a. 'entru c- omul nu va ajunge s- declan0eze lucruri magice, formidabile, .n-untrul
lui5 numai prin .n/elegere profund- 0i adev-rat- se pot declan0a lucrurile, atunci omul se va
transforma mult mai rapid, va deveni ca soarele 0i va .ncepe s- d-ruiasc-, s- d-ruiasc-, s- d-ruiasc-.
Cum se va sim/i apoiE Ca niciodat-. 8a constata c- niciodat- nu a fost at1t de bogat, de lucid, de
mul/umit, de fermecat 0i .mplinit, mai tare 0i mai puternic, mai rezistent ca .nainte. Di .nainte,
.nainte, se .mb-ta, se sufoca, suferea, de ceE 'entru c- era sub influen/a p-m1ntului, a personalit-/ii.
'ersonalitatea .l cl-tina, .l dirija, .l proiecta contra zidurilor, a lumii, 0i toat- via/a se derula .ntre
r-zboaie 0i b-t-lii.
(,"%@ST4" (4 (2M>4Q42 ,4Q@<8X T@"T4 ',@B<4M4<4.
2n minut de medita/ie.
,ug-ciune9
(oamne, numi da prea mult, ca s- nu Te uit, 0i nu m- lipsi de prea mult, ca s- nu m- revolt.$
8copul reintruparii
$<egea re.ntrup-rii nu cere ca noi s- ne na0tem imediat dup- moarte5 cu toate c- se poate .nt1mpla,
.n unele cazuri, ca ea s- se fac- .n minutele urm-toare p-r-sirii trupului. In aceast- privin/-Y sau citat
:F
cazuri c1nd o persoan- a murit, 0ia p-r-sit trupul uzat de boal- sau distrus printrun accident, 0i sa
re.ntrupat imediat .n trupul unui copil .n agonie. Spiritul copilului sa desprins de trupul s-u fraged 0i
imediat ia luat locul un spirit, care 0i el .0i p-r-sise re0edin/a carnal-. "semenea cazuri de
re.ntrup-ri pripite sunt rare, provenind din ignoran/-, nesupunere la reguli 0i dintro dorin/- vie de a
mai tr-i .n lumea c-rnii. 5 .n revela/iile f-cute de entit-/ile spirituale de .nalt- evolu/ie, se spune c-
perioada .ntre moarte 0i na0terea viitoare poate fi e!trem de scurt- ) c1nd e vorba de un s-lbatic. Cu
c1t spiritul este mai evoluat, cu at1t timpul 0ederii sale .n spa/iu este mai mare. 4a se poate prelungi
la marile <umini ale spa/iilor globului nostru, la mii de ani. 'erioada medie, general-, .ntre dou-
.ntrup-ri este de apro!imativ dou- sute de ani. ,epet .ns- c- acest interval este variabil, din diferite
motive. "stfel spiritul poate s- doreasc- o ascensiune spiritual- mai rapid- Z prin suferin/a vie/ii
trupe0ti. 'oate dori cobor1rea .n lumea fizic- mai devreme, pentru a repara nedrept-/ile comise. (e
aceea nu se poate da o regul- general-.
Ideea re.ntrup-rii displace multor oameni, la g1ndul c- iar-0i va trece prin ignoran/a copil-riei,
gre0elile tinere/ii, sl-biciunile maturit-/ii 0i neputin/a b-tr1ne/ii, trec1nd din nou prin 0iroaiele
lacrimilor, prin seria durerilor fizice 0i morale. (ar oric1te nepl-ceri .ncearc- omul, oric1t de
.ngrozitoare ar fi perspectivele noii vie/i, nu se poate .nl-tura legea re.ntrup-rii, stabilit- .n natur- de
Creatorul lumilor. Istoria depune m-rturie c1t de greu .0i face drum legea evolu/iei, cu c1t- batjocur-
0i ironie au fost .nt1mpinate noile idei 0tiin/ifice, filosofice sau artistice. Totdeauna ideile noi au
.nt1mpinat o mare opozi/ie 0i o d1rz- ne.ncredere. 4ste firesc ca 0i ideea re.ntrup-rii s- fie respins- la
.nceput, mai cu seam- c1nd nu se acord- aten/ie 0i bun-voin/- .n e!aminarea faptelor. (ar oricare ar
fi p-rerea unora sau altora, ea este 0i va r-m1ne .n veci o lege divin-.
"versiunea pe care omul o resimte la ideea re.ntrup-rii provine din faptul c- spiritul s-u are
con0tiin/a deplin- a greut-/ilor vie/ii de pe aceast- planet-. Cu alte cuvinte, nu .i displace ideea
re.ntrup-rii .n sine, ci .i displace re.ntoarcerea pe p-m1nt, .n lumea .ncerc-rilor 0i a suferin/elor.
"ceast- perspectiv- este adev-rata cauz- a antipatiei pe care o manifest- omul fa/- de re.ntrupare.
@mul nu consider- via/a ca un mijloc, ca un teren favorabil dezvolt-rii spiritului, ci o apreciaz-
totdeauna dup- m-sura .n care 0ia satisf-cut dorin/ele, ambi/iile sau dup- c1t sa distrat. Cum via/a
nu abund- .n aceste fericiri dorite, 0i .n locul lor avem parte de suferin/-, de munc- grea, de m1hniri
) care nu au alt scop dec1t de a ne .nv-/a repede 0i bine ) suntem determina/i s- refuz-m re.nceperea
vie/ii pe aceast- planet-. (a, am accepta, dac- am fi siguri c- la revenire nu vom mai trece prin
suferin/- 0i ne vom bucura de modalit-/i mai fericite ale vie/ii terestre, de a vedea toate dorin/ele
noastre .mplinite. Cu toate acestea, s- nu uit-m c- e!perien/ele cel mai greu de suportat ne fac s-
.nv-/-m cele mai mari lec/ii ale vie/ii, c- suferin/ele 0i nereu0itele noastre, care ne deprim-,
reprezint- o for/- foarte puternic-, o lumin- vie pentru viitor, pentru via/a urm-toare. "tunci vom
vedea revenirea pe p-m1nt sub un alt aspect.
(ac- ne g1ndim numai la pl-cerile noastre, re.ntruparea este o perspectiv- tot at1t de nepl-cut- ca 0i
aceea de a parcurge din nou anii lungi de studiu prin 0coal-. (ar dac- 0tim c- prin revenirea noastr-
urc-m treptele care ne duc la lumina .n/elegerii 0i la puterea divin-, c- revenind .n lume, putem fi
utili acesteia, contribuind la fericirea semenilor, ideea re.ntrup-rii ne umple de entuziasm 0i ne
insufl- voin/a de a reveni. (e altfel trebuie s- 0tim ) iar dac- nu vrem, via/a neo va demonstra )
cele mai multe dureri omene0ti provin din faptul c- nu ascult-m de anumite principii morale.
C1nd vom 0ti s- ne conducem .n lume astfel ca faptele noastre s- fie .n rezonan/- cu armonia
universal-, vom culege rezultate fericite. !arele scop al rentruprii este educaia. (in acest
motiv ne na0tem mereu pe p-m1nt, nu pentru c- am fi sili/i de cineva, ci pentru c- entitatea spiritual-
) .n timpul 0ederii sale .n spa/iu ) .n/elege legile divine care guverneaz- .n univers, .n/elege legea
evolu/iei 0i necesitatea ascensiunii spiritului pe scara infinit- a spiritualit-/ii. >e .ntrup-m mereu,
pentru c- (ivinul a s-dit .n esen/a noastr-, .n sc1nteia divin-, dorin/a ne.nfr1nat- de a ajunge la
picioarele Celui care nea chemat la via/-. . .
(ntitatea spiritual dorete s revin mereu n materia fizic pentru a nva, pentru a se
lumina i purifica$ Cel care tr-ie0te pe p-m1nt, uit1nd de legile din spa/iu, nu dore0te s- revin- pe
p-m1nt, el sim/ind doar c- sa s-turat de at1ta munc- 0i amar. Intradev-r, omul care a m1ncat, 0i
.nc- prea mult, nu se mai g1nde0te la m1ncare. (e aceea, la finele unei .ntrup-ri terestre e de a0teptat
s- nu mai dorim re.ntruparea. "ceast- dorin/- nu se na0te .n prima perioad- a 0ederii noastre .n
:G
spa/iu, pentru c- avem nevoie de un r-gaz, timp .n care entitatea spiritual- .n/elege noua condi/ie de
e!isten/-, cunoa0te scopul venirii sale acolo 0i a vie/ii sale terestre.
Con0tiin/a spiritului .ntrupat este m-rginit- de corpul fizic, 0i aceast- con0tiin/- devine splendid-,
e!tins-, c1nd nu mai este limitat- de acest corp. Intre aceste dou- condi/ii ) de duh .ntrupat 0i duh
liber ) e!ist- un spa/iu de timp, .n care entitatea spiritual- .0i ia un av1nt deplin 0i intr- .n posesia
con0tiin/ei sale luminoase. Iat- de ce .n prima perioad- a e!isten/ei sale .n spa/iu, entitatea spiritual-
se cutremur- la ideea unei noi re.ntrup-ri .n .ntunericul 0i zbuciumul vie/ii terestre. 3uterea,
nelepciunea i fora caracterului sunt rezultatul unei educaii de secole i nu urmrile unui
destin capricios$ Cunoaterea legilor i principiilor care conduc universul se dezvolt ncet, pe
parcursul timpului infinit$ 'rima 0coal- a spirituluiom se face la suprafa/a corpurilor solide, pe
p-m1nt, .n lumea fizic-. "0adar ne trebuie multe corpuri ca s- ne ridic-m la o .n/elegere din ce .n ce
mai .nalt-, mai profund-, 0i prin urmare avem nevoie de multe vie/i, serii nenum-rate de re.ntrup-ri.
'e parcursul lor, se de0teapt- facult-/ile mentale ale spiritului, .ntocmai cum se lumineaz- 0i se
manifest- inteligen/a copilului, pe m-sur- ce el cre0te.
8copul vieii este de a dezvolta puterile noastre, care zac latente, embrionar, n spirit$ Cu alte
cuvinte, avansarea spiritului nu provine din ad-ugarea a ceva nou, ci pune .n valoare predispozi/iile
spiritului, gra/ie e!perien/elor f-cute .n infinitatea timpului. Se petrece cu noi e!act ceea ce se
petrece cu s-m1n/a, care fiind pus- .n p-m1nt ca s- germineze, dezvolt- ceea ce era deja creat .n ea,
gra/ie ac/iunii mediului .nconjur-tor asupra sa. 4!isten/a fizic- are ca scop stimularea facult-/ilor
latente ale spiritului. Spiritul con/ine poten/ial for/e deosebite, gra/ie c-rora vom poseda .n viitor
puteri 0i cuno0tin/e infinite. 'rin urmare, via/a noastr- terestr- are ca scop acumularea de e!perien/e,
care la r1ndul lor vor dezvolta facult-/i ) din ce .n ce mai numeroase 0i mai puternice ) de care ne
vom servi .n diferitele lumi pe unde vom tr-i.
(ac- vecinul are o virtute sau o calitate pre/ioas- pe care noi nu o posed-m, nu .nseamn- c- el a
primit mai mult dec1t noi, doar c- el 0ia dezvoltat aceast- calitate mai devreme dec1t noi. (ac-
vrem s- fim 0i noi ca el, nimic nu ne .mpiedic- s- depunem eforturi, prin care vom scoate din
ad1ncul sc1nteii noastre divine acea calitate. .alentul unui artist, armoniile divine percepute de
un muzician inspirat, spiritul lucid i rbdtor al unui savant, profunzimea'g#ndirii unui
filosof 5 toate aceste caliti i multe altele se pot dezvolta n noi, i ateapt momentul s le
scoatem la iveal, prin magia voinei noastre$
4volu/ia spiritului, a sc1nteii divine este f-r- sf1r0it. 4volu/ia formei este o func/ie a lumii fizice, dar
nu este singura. <umea noastr- 0i altele au ca scop .nflorirea con0tiin/ei p1n- ajunge .n preajma
Celui ve0nic. 4volu/ia materiei se produce lent, .n timpuri incomensurabile, pentru a transforma
eterurile .n atomi, atomii .n materie mineral-, materia mineral- .n materie vegetal-, materia vegetal-
.n materie animal- sau uman-, materia uman- .n materie angelic-, .ntrun timp care se pierde .n
negura unui trecut infinit, am p-r-sit sediul nostru sublim, Cerul, pentru a st-p1ni materia oferit- de
Creator. "tunci neam .nceput evolu/ia .n sistemul material. <a
.nceput ne era foarte greu s- punem materia .n vibra/ie. Con0tiin/a noastr- era redus- 0i puterile ei
foarte slabe pentru a .n/elege ceva din lumea materiei. Cu trecerea timpului, .ncetul cu .ncetul, am
dublat materia voin/ei noastre, 0i acum ) c1nd am atins stadiul de om ) avem capacitatea de a
.n/elege vibra/iile fizice 0i de a ne impune voin/a asupra trupului nostru. Mai mult chiar9 am .nceput
s- .n/elegem vibra/iile lumii astrale 0i s- domin-m pu/in corpul nostru emo/ional. (ar umanitatea
.nc- nu cunoa0te nimic din regiunile spirituale ale patriei noastre cere0ti.
"ici, la 0coala '-m1ntului, avem trupuri tinere 0i b-tr1ne, a c-ror v1rst- se socote0te dup- anii scur0i
.ntre leag-n 0i morm1nt5 de asemenea avem spirite tinere 0i b-tr1ne, al c-ror c1mp de via/- este mai
vast 0i cuprinde mii de re.ntrup-ri pe p-m1nt. (ar luat ca element esen/ial al naturii, spiritul este f-r-
m-sur-, f-r- v1rst- 0i f-r- limit-. 4l va fi f-uritorul noilor lumi .n ve0nicia ce va veni.
Cel mai nalt ideal visat, cele mai vaste i radiante puteri dorite e)ist n noi$ 3entru a le
obine, este inutil s ntrebuinm cemri i rugciuni/ trebuie s lucrm ca s le dezvoltm,
ntocmai dup cum e)ersm la pian ore n ir, pentru a c#tiga uurina de a ne e)prima
simirea prin clapele lui$ Suntem .ntocmai ca omul aflat l1ng- o comoar- ascuns- sub p-m1nt. 4a
nu iese din locul unde a fost pus-5 trebuie s- muncim, s-p1nd p-m1ntul, p1n- ce o scoatem la iveal-.
(ar pentru a c10tiga .n/elepciunea, trebuie s- culegem din gr-dina lumii florile durerii 0i pl-cerii, ale
:I
iubirii 0i urii, ale ac/iunii 0i iner/iei, ale succesului 0i insuccesului, ale veseliei 0i triste/ii, ale p-cii 0i
nelini0tii. 6om crete pe msur ce vom stp#ni aceste fore contrare, 0i vom ajunge cu timpul s-
mergem cu un pas sigur .n mijlocul furtunii vie/ii.
C1nd ne na0tem, natura nu caut- dec1t un singur lucra9 educa/ia noastr-. 4a nu .ncearc- s- ne
distreze, ci caut- s- ne dezvolte spiritul prin fel 0i fel de e!perien/e. >atura ne ofer- din s1nul ei
.nv-/-minte valoroase, care ne l-rgesc .n/elepciunea. .n general, suferin/a ) considerat- de lume o
nenorocire Z este un e!celent r-scolitor al spiritului cobor1t .n materie, un e!celent antrenament
pentru dezvoltarea facult-/ilor spirituale.
"zi .ncepem s- .n/elegem c- educa/ia adev-rat- nu se m-rgine0te la .nv-/area diferitelor ramuri de
cuno0tin/e ) filologie, matematic-, 0tiin/ele naturii, filosofie etc. ) care nu pot stimula dec1t
facult-/ile intelectuale. 4duca/ia adev-rat- este f-cut- de natura care armonizeaz- caracterul,
.nt-re0te sim/ul moral, .ncurajeaz- emo/iile generoase, disciplineaz- inteligen/a, de0teapt- puterea
voin/ei 0i
dezvolt- capacitatea de a sim/i 'rezen/a divin-. <umea fizic- este singura 0coal- unde se studiaz-
.ntregul program. Crea/ia este o vast- universitate, minunat organizat-, pentru progresul miliardelor
de fiin/e vie/uitoare, care locuiesc suprafa/a, interiorul 0i atmosfera planetelor. Toate observa/iile 0i
e!perien/ele noastre ) mari sau mici ) fac parte din acest stadiu. (ar nu suntem cu to/ii .n aceea0i
clas-, 0i nu .nv-/-m aceea0i lec/ie, entit-/ile spirituale av1nd v1rste diferite.
Toate fiin/ele vie/uitoare, oricare ar fi ) un atom, un microb, o plant-, un animal, un om, ori un .nger
) vor .nt1lni .n 0coala lumii lucruri de observat 0i e!perien/e de f-cut, care .i vor duce cu un pas mai
departe pe dramul evolu/iei. (in nefericire, nu to/i sunt convin0i de acest adev-r. "vem impresia c-
.n alte lumi, .n alte medii, progresul nostru ar fi mai rapid, 0i nu vedem, nu .n/elegem c-
.mprejur-rile vio/ii de aici, din via/a actual-, ne invit- s- .nv-/-m multe lucruri pentru a ne ridica.
(in diferite motive, prea pu/ini dintre noi 0tiu s- profite de .nv-/-mintele vie/ii cotidiene. >umai
c1nd suntem dobor1/i de .ncerc-ri amarnice, .nv-/-m c1te ceva. (e aceea avem nevoie de multe
vie/i, pentru a .nv-/a s- distingem binele de r-u. "m putea .n/elege aceast- deosebire .ntro vreme
mai scurt-, dac- neam sili s- facem acest discern-m1nt, dar ne t1r1m via/a .n voia .nt1mpl-rii, 0i
c1nd .ncerc-m o am-r-ciune, arunc-m vina pe soarta noastr- tic-loas-. "lerg-m toat- ziua, .ncoace
0i .ncolo, ca 0i copiii dup- fluturi str-lucitori, 0i aten/ia superficial- nu ne permite s- ne
.nsu0im lec/iile profunde, prezentate de .mprejur-rile vie/ii terestre.
%ivinitatea a or#nduit lucrurile de aa natur nc#t s nvm perfect, contrar ignoranei i
incontienei noastre. 4a a dispus ca aceea0i lec/ie s- se repete .n fiecare zi, .n fiecare an, .n fiecare
via/-, pentru ca .n/elesul ei s- ne lumineze odat- 0i odat- spiritul. C1nd nu suntem aten/i sau nu vrem
s- ne .nsu0im o lec/ie, ni se impune prin suferin/-, pentru a re/ine aten/ia noastr- dispersat-5 alteori,
lec/ia este .nso/it- de o pl-cere captivant-, pentru a e!cita dorin/a noastr-. Cu o r-bdare sublim-,
mama iubitoare .ntrebuin/eaz- m1ng1ieri pentru a0i face copilul ascult-tor, cuminte. (ac- am fi
elevi buni, vie/ile noastre ar fi mai pu/in .ntunecate de suferin/-, dar pentru c- nu ascult-m vocea
interioar- a con0tiin/ei, pentru c- nu acord-m aten/ie actelor noastre, vine durerea, bate la poarta
vie/ii, pentru a ne face ascult-tori. %ac am fi mai otr#i s nvm, dac am culege cu plcere
din fiecare eveniment o nvtur, dac am vrea s ne asociem cu dragoste evoluiei i s
colaborm cu %ivinitatea 5 n loc s ne ncp#nm s rezistm i s ne revoltm, creterea
noastr ar fi rapid i fericirea mai constant$
8om cunoa0te m-re/ia vie/ii c1nd ne vom aminti de e!perien/ele din trecut, c1nd vom vedea
leg-turile care le unesc, c1nd vom poseda .n/elepciunea, c1nd vom 0ti sensul profund 0i scopul
spiritual al evenimentelor din via/-, de at1tea ori repetate. -adar, nelepciunea este esena
descoperirilor, cunotinelor i e)perienelor, distilate prin filtrul suferinelor$ %ac am cerceta
esena materiei noastre i am studia nencetat g#ndurile i sentimentele noastre secrete, am
vedea c cele mai multe din dureri sunt cauzate de egoismul nostru, de dorina arztoare de a
poseda lucruri i fiine$ 4goismul este tendin/a de a str1nge avere, de a face din eul nostru personal
centrul universului. .n spa/iu, c1nd ne leg-nam pe undele eterice, spiritul 0tie c- suntem uni/i cu toate
fiin/ele, dar c1nd aceast- .n/elegere curat- este .ntunecat- de corpul fizic pe carel .mbr-c-m, sim/ul
nostru de unitate se limiteaz- la cercul str1mt al trebuin/elor 0i dorin/elor noastre, transform1nduse
.n egoism.
&K
In timpul c1nd roata vie/ii 0i a mor/ii se rostogole0te, suntem nevoi/i s- l-rgim hotarele egoismului
nostru individual, pentru a cuprinde .n el 0i familia. 8om munci pentru so/ia 0i copiii no0tri, c-ci
.n/elegem .n mod clar c- ei sunt uni/i cu noi. Cu vremea, stabilim leg-turi cu prieteni, consacr1ndu
ne 0i lor, cu aceea0i dragoste cu care neam d-ruit familiei noastre. Mai t1rziu, .n acest egoism
colectiv vom cuprinde na/iunea noastr- 0i, .n fine, omenirea .ntreag-. "stfel, .ncetul cu .ncetul,
egoismul se transfom- .n altruism. Marii <umin-tori ai lumii au atins acest nivel, pe care .l vom
ajunge cu to/ii .n veacurile viitoare. Inc- nu am ajuns la acest nivel sublim de spiritualitate5 cu toate
acestea, spiritele noastre sunt foarte b-tr1ne 0i .n ad1ncurile con0tiin/ei noastre sunt .nscrise toate
amintirile unui trecut tr-it .n alte /-ri 0i .n alte trupuri.
(e multe ori am iubit, dar de multe ori, orbi/i de pasiunile noastre, .n timpul furtunoaselor noastre
.ntrup-ri, am ur1t, am luptat, am ucis, cu inima plin- de m1nie. (e multe ori durerea nea sf10iat
inima la moartea trupurilor celor dragi nou-, 0i cu toate acestea, mereu neam .nt1lnit cu aceste fiin/e
scumpe, cu care am tr-it 0i lucrat .n alte .ntrup-ri. (ar .n acela0i timp, neam .nt1lnit 0i cu cei pe care
iam ur1t, jefuit sau omor1t. (e aici trebuie s- .n/elegem c- este o absurditate s-i trat-m drept
p-g1ni pe cei care nu ador- (ivinitatea .n acela0i mod ca noi, cu acela0i ceremonial, .n aceea0i limb-
0i sub acela0i nume. In alte vie/i 0i sub alte orizonturi am avut na/ionalitatea 0i am iubit 0i venerat
(ivinitatea sub numele 0i cultul celor pe care acum refuz-m s-i recunoa0tem ca fra/i.
Ce nebunie ) s-i dispre/uim pe cei mai pu/in dezvolta/i dec1t noi5 ei sunt fra/ii no0tri tineri, care
.ncep s- .nve/e lec/iile vie/ii, cunoscute deja de noi. Ce .ngustime de spirit ) s-i desconsider-m pe
cei care au un trup de o culoare diferit- de a noastr-5 pentru c- 0i noi am tr-it .n aceste rase, 0i nu se
0tie dac- nu ne mai m1n- destinul, ca trimi0i ai (ivinit-/ii, ca misionari, .n mijlocul acestor fra/i ai
no0tri, pentru c- .n plan spiritual to/i oamenii sunt la fel 0i to/i suntem fra/i.
Cunosc#nd adevrul rentruprii, nu am mai r#vni la bunurile i nsuirile altora, nu ne'am
mai m#ni c alii au i noi nu avem$ -stfel, ce nu avem azi, n aceast via, vom realiza n
viitor cu munc, rbdare i ncredere n puterile noastre spirituale, cci .atl 5 binecuv#ntat
fie numele 8u 5 ofer bogiile 8ale celui ce struiete$
>u e!ist- /el, oric1t de .ndep-rtat, pe care s- nu3 putem atinge prin eforturi repetate, sacrificii,
renun/-ri, chiar dac- pentru reu0it- avem nevoie de mai multe e!isten/e sau .ntrup-ri. 4ntitatea
spiritual- inferioar- nu0i poate determina locul 0i p-rin/ii viitoarei sale .ntrup-ri, pentru c- ea nu
este destul de avansat- ca s- poat- face alegerea cu discern-m1nt. Spiritele superioare care au
aceast- misiune ) observ1nd gradul de inferioritate al spiritului candidat la .ntrupare ) decid 0i .l
trimit, aproape f-r- voia sa 0i incon0tient, .ntrun anumit mediu prielnic pentru avansarea sa.
Spiritele evoluate nu mai au nevoie de aceast- tutel- sau impuls de la spate, ci singure ) c1nd sunt .n
spa/iu ) .0i aleg locul pe care3 consider- potrivit dezvolt-rii unor anumite facult-/i ori repar-rii unor
gre0eli f-cute .n via/a terestr- anterioar-. In general, locul na0terii este determinat de iubirea sau ura
contractat- alt-dat- pe p-m1nt.$
$(in tainele vietii si ale universului$ Scarlat (emetrescu
Ce este frica=
$Sfintii 'arinti pun intre patimi frica si toate starile de suflet asemanatoare, care constituie forme sau
intensitati ale ei, ca teama, groaza, spaima, panica, dar si an!ietatea, angoasa, disperarea. In general,
frica este provocata de pericolul unei pierderi sau de o suferinta, de ideea sau sentimentul ca vom
pierde sau am putea pierde lucrul pe carel dorim sau pe cel de care neam legat.
6rica astfel definita poate fi la fel de bine o virtute, ca si o patima. #(aca frica este o patima, dupa
cum vor unii, apoi nu orice frica este patima$, spune Clement "le!andrinul. (e aceea trebuie sa
facem distinctia intre doua feluri de frica.
3+ Cel dintai, pe care (umnezeu la sadit in om la crearea lui si care, deci, tine de firea sa, are doua
forme.
a+ 'rima sa forma este o forta carel tine pe om lipit de fiinta sa insasi si carel face sa se teama de a
nusi pierde sufletul si trupul. 'rin aceasta frica in manifestarile ei cele mai elementare, omul se
&3
alipeste de viata, de e!istenta si se teme de tot ceea ce iar puteao rapi sau distruge si are repulsie
fata de none!istenta. Sfantul Ma!im Marturisitorul subliniaza ca aceasta tendinta tine de insasi firea
omului9 +cele ce sunt facute din cele ce nu sunt au si puterea de persistenta in Cel ce este, iar nu
in ceea ce nu este, iar propriu acestora dupa fire este pornirea spre cele ce le sustin si ferirea de
cele ce le strica,5 ea face parte dintre logoi pe care (umnezeu #ia sadit de la inceput *in firea
omeneasca+ prin creatie$. #6rica dupa fire este o putere ce sustine e!istenta prin ferire *de cele cear
puteao distruge+$, spune el in continuare. <a fel spune si Sfantul loan (amaschin vorbind despre
#repulsia fata de cele care distrug firea$5 putem zice ca ea corespunde instinctului de conservare,
instinctului vital, tendintei innascute a omului de a se mentine in viata si asi perpetua e!istenta. 4a
se manifesta in particular ca frica de moarte, tendinta fireasca de vreme ce Creatorul nea daruit viata
pentru ca noi so pastram, iar stricaciunea si moartea sunt fenomene contrare firii.
b+ " doua forma este #frica de (umnezeu$, care pe o prima treapta este frica de pedeapsa
dumnezeiasca, iar pe cea mai inalta treapta se arata ca frica de a nu fi despartit de (umnezeu.
"ceasta a doua forma de frica este firesc legata de cea dintai, caci omul caresi iubeste propria fiinta
si viata sa si se teme sa nu le piarda , daca stie care este natura lor adevarata, nu poate decat sa se
teama de despartirea de (umnezeu, obarsia si scopul lor, din Care au izvorat si spre care se
indreapta. @mul care intelege temeiul real al e!istentei sale nu se teme atat de pierderea vietii sale
biologice, cat de pierderea vietii celei in (umnezeu. <a omul duhovnicesc, frica de moarte este
inlaturata de frica de (umnezeu si de tot ceea ce lar putea desparti de (umnezeu, adica de pacat si
de rautatea 8rajmasului care aduc moartea sufletului *cf. Mt 3K, :G5 <e 3:, A+, singura moarte de
care cu adevarat trebuie sa ne temem, caci ea ne lipseste de viata pentru vecie, in vreme ce moartea
biologica nu face decat sa separe pentru un timp sufletul de trup si distruge numai forma
pamanteasca si stricacioasa a e!istentei omului.
"cest dintai fel de frica, pe care tocmai am prezentat o sub cele doua forme ale sale, constituie o
virtute pe care "dam a avuto in starea sa primordiala. Intradevar, "dam era sortit sa devina
nemuritor prin har, dar putea sa si moara, datorita liberului sau arbitru, daca sar fi opus prin acesta
vointei lui (umnezeu. (e aceea, (umnezeu ia zis lui "dam9 #(in pomul cunostintei binelui si
raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit !$ *6ac. :, 3F+. 6rica )
de a nu muri, ca si de a nu fi despartit de (umnezeu ) a fost unul dintre mijloacele pe care
(umnezeu lea dat omului pentru al ajuta saI pazeasca porunca si sa se fereasca de urmarile
calcarii ei.
:+ "l doilea fel de frica, pe care Sfintii 'arinti o privesc ca patima, este o urmare a pacatului
stramosesc. 4a se manifesta intotdeauna ca aversiune a omului fata de tot ceea ce i ar putea rapi sau
distruge e!istenta, dar in cazul acesta nu mai este vorba despre e!istenta sa in (umnezeu, ci de
e!istenta sa de fiinta cazuta, de care se alipeste prin filautie. Sub aceasta forma, inainte de orice si
mai intai de toate, ea este frica de moarte, dar nu din pricinile binecuvantate ale celuilalt soi de frica.
4a capata cele mai variate forme, pe care insa nu le vom mentiona aici. 'entru a o caracteriza, vom
spune, impreuna cu Sfantul Ma!im Marturisitorul, ca ea face parte dintre patimile datorate lipsirii de
placere si este produsa ca si ele de faptul ca iubirea de sine este ranita de o suferinta a sufletului sau
a trupului9 omul se teme sa nu piarda ) si se teme si de ceea ce lar face sa piarda ) un obiect din
lumea sensibila a carui posedare *reala sau anticipata in mod imaginar+ ii ofera o anumita desfatare
sensibila. Ideea sau sentimentul ca il poate pierde naste in suflet o stare de rau si de tulburare, ale
carei efecte omul le resimte si pe plan trupesc9 #2neori se infricoseaza mai intai sufletul, alteori
trupul$, dar oricum #de la unul trece si la celalalt$. Teama ca patima vadeste, in oricare dintre cazuri,
alipirea de lumea aceasta, de bunurile din ea si de desfatarea simtuala de ele, si iubirea vietii de aici5
caci omul cazut crede ca viata aceasta ia fost data ca sa se bucure de toate placerile. (e o asemenea
teama tine orice forma de teama de moarte, care nu este teama fireasca de a nuti pierde viata vazuta
ca dar al lui (umnezeu si ca mijloc de inaintare spre unirea cu 4l, ci este teama de a nu pierde
placerile lumii. "ceasta legatura esentiala dintre patima fricii si iubirea de viata potrivit duhului
lumii ) viata privita si traita cu totul trupeste ) este adeseori evidentiata de invatatura Sfintilor
'arinti. "stfel, Sfantul Isaac Sirul scrie9 #Cand se afla cineva in cunostinta trupeasca, se teme de
moarte$.
&:
In 'ateric citim ca un Batran a fost intrebat odata de un frate9 #@are de ce imi este teama cand merg
prin pustie E$. " raspuns acesta9 #'entru ca inca traiesti lumii !$. Iar in alta parte9 #2n frate la
intrebat pe un Batran9 #(e ce, atunci cand ies singur noaptea afara, mi se face frica E$. Iar Batranul i
a spus9 #'entru ca inca pui pret pe viata in aceasta lume$. In timp ce primul fel de frica este #dupa
fire$, acesta din urma, care este o patima rea, este #contrar firii$ si #contrara ratiunii$. 4a vine din
faptul ca omul a deviat sensul firesc si normal al acesteia ) carel facea sa ramana fidel fiintei sale
autentice si sa< iubeasca pe (umnezeu , acum fiindui frica sa nusi piarda fiinta lui cea cazuta si
sa nu se afle despartit de lumea aceasta, sa nusi piarda viata dusa in chip patimas si toate placerile
ei. in loc sa se teama de ceea cei poate pierde fiinta si e!istenta dupa duh, omul incepe sa se teama
de tot ceea cei primejduieste e!istenta trupeasca si desfatarile pe care le culege din ea.
6rica de (umnezeu si frica #lumeasca$ nu sunt doua atitudini deosebite prin natura lor, ci sunt una si
aceeasi atitudine fundamentala a omului, insa indreptata spre teluri diferite. "cest lucru reiese
limpede din invatatura Sfintilor 'arinti, care arata cum una o e!clude pe cealalta9 daca tie teama de
ceva din lume inseamna ca nu tie frica de (umnezeu5 si, dimpotriva, cel care se teme de (umnezeu
nare frica de nimic9 #Cel ce sa facut rob (omnului nu se va teme decat numai de Stapanul sau. (ar
cel ce nu se teme inca de "cesta se teme si de umbra lui$, scrie, de pilda, Sfantul loan Scararul. (e
aceea Sfintii 'arinti spun ca teama ca patima este inlesnita de #lipsa de rod a sufletului$, la care
ajunge omul cand nu are (uhul cel dumnezeiesc salasluit in sufletul sau9 # mam temut, caci sunt
gol$, spune "dam dupa ce a calcat porunca *6ac. &, 3K+.
<a fel ca toate celelalte patimi, frica este, pentru Sfintii 'arinti, o boala, pentru motivul fundamental
pe care tocmai lam prezentat *adica pervertirea unei dispozitii firesti virtuoase intro patima contrara
firii+, dar si din pricina numeroaselor tulburari care o constituie si pe care le genereaza. Mai intai,
frica vadeste o relatie patologica a omului cu (umnezeu. .emandu'se sa nu piarda ceva din
bunurile lumii si placerile ei, in loc de a se teme sa nu'L piarda pe %umnezeu, si deci pe sine,
omul se desparte de %umnezeu, adevaratul izvor al vietii sale, pricinuitorul si telul fiintei lui,
Cel care da sens e)istentei sale si isi indreapta preocuparile spre realitatea sensibila care devine
pentru el ceva absolut$ (upa cum se vede limpede, in aceasta atitudine si in urmarile sale nefaste
regasim intregul proces al pacatului stramosesc.
*n frica, %umnezeu nu este numai uitat ca principiu al fiintei si al vietii, ca sens si centru al
e)istentei/ (l este negat, ignorat, respins ca proniator si pazitor plin de bunatate al fiecarei
fapturi$ 2rica vadeste amagirea in care a cazut omul crezand ca a fost parasit si socotind ca nu
poate sau ca nu trebuie sa se bazeze decat pe propriile lui puteri, fiind lipsit de a&utorul lui
%umnezeu$
#2n Batran a fost intrebat de un frate9 (e ce ma tem cand sunt in #pustie E Si ia raspuns Batranul9
'entru ca te crezi singur si nu vezi ca (umnezeu este cu tine$. "mintindune ca (umnezeu Se
ingrijeste pururea de noi *Mt 3K, :I&35 <c 3:, CF+, Hristos insusi risipeste aceasta amagire. 'e
deasupra, frica mai vadeste lipsa de credinta in bunurile duhovnicesti. Caci daca omul lear iubi pe
acestea, numai de pierderea lor sar teme, caci, dupa cum spune Sfantul Ma!im Marturisitorul, omul
+nu trebuie sa se teama decat de o singura durere: de pierderea darurilor dumnezeiesti,.
Singure aceste bunuri au cu adevarat o valoare absoluta si o importanta vitala pentru om. Cel care isi
pune credinta in (umnezeu, facanduse partas invierii lui Hristos si al vietii celei dumnezeiesti, nare
a se teme nici pentru sufletul, nici pentru trupul sau si nici chiar de moarte, prin care numai trupul
piere pentru o vreme, dar sufletul cu nimic nu se vatama *Mt 3K, :G5 <e 3:, ?+. Cel care se uneste cu
(umnezeu afla in 4l multimea tuturor bunatatilor si nu se teme ca va fi lipsit de vreunul dintre
bunurile din lume.
" te teme, iarasi, nu inseamna numai a nu avea credinta in e!istenta darurilor duhovnicesti, singurele
adevarate, ci, in acelasi timp, a te increde in chip zadarnic in bunurile materiale, a caror realitate este
amagitoare si care se trec ca floarea ierbii, comori pe care rugina si moliile le mananca, iar hotii le
rapesc *Mt C, 3I5 <e 3:, &&+.
Si pentru ca ele sunt stricacioase, iar el supus mortii, mai devreme sau mai tarziu, omul le pierde si
pe ele, si desfatarea pe care io aduceau si care, de altfel, este lucru de rand si de nimic fata de
bucuria pricinuita de bunatatile imparatiei, in sufletul omului cazut se cuibareste frica numai pentru
&&
ca se lasa inselat de iluzoria realitate a lucrurilor si a placerilor din lume pe care le iubeste5 daca ar
sti ce sunt ele cu adevarat, pierderea lor nu lar afecta cu nimic.
6iind lipsita de orice folos, frica se vadeste o data mai mult a fi irationala. Caci omul nu poate sa
impiedice prin ea nimic din cele ce i se intampla, nu se poate feri de pericolele sau de lipsurile de
care se teme *admitand ca ele intradevar se vor produce+9 #Si cine dintre voi, ingrijinduse, poate sa
adauge staturii sale un cot E$ *Mt C, :F+. Sfantul loan (amaschin arata ca fricii si grijii fara rost, pe
care lisus insusi le condamna, li se opune lipsa de grija plina de folos, a celui care se incredinteaza in
orice lucru 'roniei dumnezeiesti.
Caracterul patologic al fricii se arata de asemenea in partea de imaginatie, mai mult sau mai
putin intensa, pe care ea, in general, o implica si prin care omu& deformeaza realitatea,
atribuindu'i laturi ine)istente$ -stfel, in imaginatia sa pericolele apar e)agerat de mari, iar
pierderea unui lucru oarecare, iminenta$ !ai mult, omul a&unge sa'si incipuie lucruri care
nici nu e)ista, caci imaginatia sa creeaza, anticipeaza si face sa se admita ca sigure, in prezent
sau intr'un viitor apropiat, lucruri pe care nimic nu'l indreptateste sa creada ca se vor petrece
in realitate$
(e aceea, Sfantul loan Scararul defineste astfel frica9 #6rica lasa este vederea amagitoare a unei
primejdii mai inainte de primejdie5 sau ea este o simtire plina de tremurare a inimii, clatinata si
speriata de nenorociri indoielnice$. Si, observand cum frica face indoielnice lucrurile cele mai sigure
si mai evidente si cat de mult este amestecata in aceasta inchipuirea omului, el adauga9 #6rica lasa
este lipsa incredintarii *in lucrurile de care esti cel mai incredintat+$. (ar deformarea realitatii,
neperceperea a ceea ce e!ista si perceperea celor ine!istente sunt trasaturi specifice delirului. 6rica
arata intotdeauna ca, in modul in care este perceput si trait realul, imaginatia domina celelalte
facultati sufletesti si le impune reprezentarile sale. #Spaima care duce la incremenire este frica
rezultata dintro mare inchipuire$, arata Sfantul loan (amaschin. (ar daca frica sau spaima, chiar
daca implica cel mai adesea multa imaginatie, pot fi uneori motivate in mod obiectiv, majoritatea
formelor de teama, si mai ales nelinistea si angoasa, se caracterizeaza prin lipsa oricarei ratiuni
obiective care lear putea produce, prin dominarea partii irationale din om.
3uterile sufletului care'i ingaduie omului sa vada dimensiunile reale ale lucrurilor si
intamplarilor sunt, sub imperiul fricii, paralizate$ #Caci ) gasim scris in Cartea intelepciunii lui
Solomon ) spaima nu este altceva fara numai lepadarea oricarui a&utor care'ti vine de la
dreapta &udecata$ *Int. Sol. 3F, 33+.
Qamislirea si dezvoltarea fricii in suflet pot fi iscate si prilejuite de alte patimi ale omului. 4a se arata
a fi legata in primul rand de mandrie. Sfantul Isaac Sirul spune ca9 #cel lipsit de smerenie e lipsit si
de desavarsire. Si cel lipsit de aceasta e pururea infricat$. Iar Sfantul loan Scararul arata ca
#sufletul mandru este robul fricii lase, pentru ca se bizuie pe sine si se teme de zgomotele
lucrurilor si de umbre#.
6rica este legata si de patima trandaviei, cum ne arata Sfantul Simeon >oul Teolog. In general, frica
poate fi iscata de starea de pacat, asa cum invata Sfantul "postol 'avel9 #>ecaz si stramtorare
*neliniste, in fr.+ peste sufletul oricarui om care savarseste raul$ *,m. :, I+. Sfantul Ioan %ura de "ur
spune9 #Cel care vietuieste in pacat este intotdeauna temator/ si dupa cum cei care au de
strabatut un drum intr'o noapte intunecata si fara luna tremura de frica, cu toate ca nu'i
ameninta nimeni si nimic, tot asa pacatosii se tem tot timpul/ ciar si atunci cand nu'i mustra
nimeni, constiinta lor incarcata ii face sa se sperie de orice lucru, sa se fereasca de toti si toate
sa li se para infricosatoare si inspaimantatoare, nefiind nimic care sa nu'i umple de neliniste#.
"ceste remarci nu se aplica numai celor care, dorind sa traiasca potrivit poruncilor sau cel putin
cunoscandule, leau calcat si, prin urmare, sufera mustrarile constiintei, ci de asemenea si celor
care, traind in afara credintei si in necunoasterea poruncilor, au totusi un oarecare sentiment al starii
lor de pacatosenie.
Se pare chiar ca starea de pacat trezeste frica, sub forma an!ietatii si angoasei, cu atat mai mult cu
cat omul nu are constiinta limpede a pacatului sau. ,eferinduse la #frica sufletului in care este o
marturie a pacatului$, Sfantul (iadoh al 6oticeei il sfatuieste pe crestin sasi marturiseasca chiar
greselile cele fara de voie si cele fara de stiinta, caci, spune el, #daca nu ne vom marturisi cum
trebuie si pentru greselile fara de voie, vom afla in noi in vremea iesirii noastre o oarecare frica
&?
nelamurita$. 6rica, ca si celelalte patimi, este direct legata de lucrarea diavolilor. 4i contribuie la
aparitia ei si se folosesc de ea ca de un teren foarte prielnic pentru lucrarea lor, caci le este un bun
aliat, dupa cum arata Sfantul (iadoh al 6oticeei, mai ales cand este vorba despre frica legata de
savarsirea pacatului.$
1erapeutica olilor spirituale 8 9ean %laude 0arc&et
Linistea interioara
<inistea interioara apartine 4ului Superior. 4ste destul de cunoscut faptul ca filosofia orientala
recunoaste omul ca fiind compus din doua 4uri. 2n 4u Inferior si un 4u Superior *care are diferite
denumiri in diferite scoli filosofice9 Supraeu, "tman, etc+. 4ul Superior este acea #scanteie divina$
din noi. 4ul Superior nu moare. "tunci cand omul moare, se distruge corpul fizic, corpul energetic,
etc dar 4ul Superior ramane #invelit$ in alte corpuri subtile si, mai apoi, se va reincarna intrun alt
corp fizic.
4ul inferior este o suma de concepte si principii de viata pe care leam invatat si acumulat in aceasta
viata, de la nastere si pana in prezent. 4ul inferior este o #constructie$ a mediului social in care ne
am nascut. Mai bine zis este amprenta mediului social asupra noastra, asupra fiintei noastre.
'entru a ajunge la 4ul Superior trebuie, mai intai, sa ne #distrugem$ 4ul inferior. Trebuie sa facem
abstractie de 4ul inferior, dar trebuie sal #neglijam$ intrun mod foarte categoric. (e aceea, am
folosit mai sus termenul de #distrus$. >u putem sa ajungem la 4ul Superior atata vreme cat #suntem
condusi$ de 4ul inferior, atata vreme cat ne ghidam viata conform cu obiceiurile societatii in care ne
am nascut. 'entru a ajunge la 4ul Superior trebuie sai dam ascultare. 4l #ne cheama spre el$, ne
ajuta sal cunoastem, vrea sal cunoastem si ne da in acest sens niste #instructiuni$ cum putem
ajunge la el. (ar, din pacate, aceste instructiuni sunt in mare contradictie cu practicile si obiceiurile
societatii in care traim. >u este un test din partea 4ului Superior sa vada daca #meritam$ acest lucru.
4ste singura cale de a ajunge acolo. Sa incercam un e!emplu. 8rem sa ajungem pe creasta unui
munte *am auzit noi ca acolo este foarte frumos+. >e interesam, si aflam ca pentru aceasta ar fi vreo
&? posibilitati9 anumite cai de acces. (ar toate aceste cai de acces presupun un urcus pe jos,
presupune #sa urcam muntele$. 4i bine urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune9 #4u nu
pot sa urc, este prea greu pentru mine$ 2nii vor abandona definitiv ideea de a ajunge pe crestele
muntelui. "ltii nu vor abandona ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara. 2nii vor
astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cand te plimbi pe esplanada. 8or astepta degeaba, o
astfel de cale nu e!ista. 'entru a ajunge pe creasta muntelui trebuie #sa urci la deal$, nu poti sa te
plimbi. Si asta, nu din cauza ca nu vrea muntele sa ajungi pe crestele lui, ci pentru ca acestea sunt
singurele cai de acces.
(ar era vorba de linistea interioara, nu de 4ul Superior. (a, dar la linistea interioara poti ajunge
numai prin cunoasterea 4ului Superior. <inistea interioara este un scop, iar cunoasterea 4ului
Superior este mijlocul prin care putem dobandi linistea interioara. "sa cum nu putem ajunge pe
crestele muntelui decat daca #urcam la deal$, asa nu vom putea ajunge la linistea interioara decat
daca ne vom cunoaste 4ul Superior.
'rin intermediul anumitor tehnici psihice putem atinge linistea interioara pentru catva timp, o putem
gusta. (ar numai prin cunoasterea 4ului Superior putem face din linistea interioara o prezenta
permanenta in fiinta noastra.
(e unde vine linistea interioaraE 8ine din #straturile$ cele mai profunde ale subconstientului nostru.
8ine din noi, din adevaratul nostru 42. <inistea este permanent prezenta in fiinta noastra, dar noi nu
avem timp sa o observam. (esigur, am vrea sa dobandim linistea interioara, dar sa nu #urcam la
deal$. >u se poate. "tata vreme cat mintea noastra, constientul nostru este acaparat de dorintele
noastre pamantesti, nu vom putea gusta linistea interioara. >u o putem gusta pentru ca nu avem timp
pentru asta.
&A
(eci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru asta. Sa ne smulgem 3K:K&K
minute pe zi *de preferat dimineata+ din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim aceasta liniste.
4ste de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu este #parazitat$ de activitatea din
timpul zilei. Cu alte cuvinte suntem odihniti si cu mintea limpede.
8a propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cand aveti o perioada de timp liber Sa
presupunem ca vati intalnit cu pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca & dorinte. dar numai
&. si dupa aceea dispare. Intrun astfel de moment ii puteti raspunde rapid9 o masina, o casa, o
femeie;un barbat ca sotie;sot. Si gata sau dus cele & dorinte. 8a duceti acasa, va suiti in masina si
faceti o plimbare cu femeia;barbatul visurilor voastre. ,amaneti fara benzina. 'tiu!!! ghinion. nu
mai aveti bani de ce nu ati cerut pestisorului bani da, dar ar fi trebuit sa renuntati la una din
celelalte dorinte. la careE
Timpul trece si odata cu batranetea va ganditi sa va retrageti la munte, vati saturat de aglomeratia
orasului. (aca stiati ii cereati pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti vinde pe cea pe care
o aveti si sa luati alta, la munte, dar pe langa muntele care va place nu sunt case sunt numai
niste colibe "ti prins ideea pestisorul va asteapta sa gasiti cele & dorinte #definitive$ ale vietii
voastre. "cele dorinte pe care nu veti regreta ca leati avut la un moment dat si pe care le puteti
inlocui cu altele.
Cati dintre noi, ca prima dorinta ar spune9 #<inistea interioara$E Stiti cand sunteti cel mai aproape de
#linistea interioara$E Cand, la intrebarea pestisorului, veti raspunde9 #<inistea interioara apoi.
aaa . stai sa ma mai gandesc. casa, masina$. 8eti fi aproape de linistea interioara atunci cand o
doriti din #toti porii fiintei dvs.$. (aca o doriti asa ca. #4 buna si ea la ceva$, sunteti foarte
departe de a atinge linistea interioara.
Iata ca am dat raspuns si la cea de a &a intrebare. Cand vom avea #linistea interioara$E "tunci cand
o doriti #din tot sufletul$. 'ana atunci puteti gusta din ea, dar nu o puteti permanentiza in fiinta dvs.
(ar aceasta dorinta de a dobandi linistea interioara este doar o conditie necesara nu si suficienta.
Simpla dorinta de a avea liniste nu ne aduce liniste. 'entru asta trebuie sa #muncim cu noi$.
Trebuie sa urcam la deal.
8orbeam la inceput de o #distrugere$ a 4ului inferior. "ceasta distrugere este mentionata in diverse
religii sau cai spirituale, numai ca ea este pomenita sub diverse denumiri, dar este vorba despre
acelasi lucru. In crestinism, Iisus a vorbit despre a doua nastere @are nu la acest fenomen se
refereaE Sa abandonezi, sa omori vechiul sistem de valori cladit in tine de societate si sati recladesti
altul, pe alte baze. 'e baza 4ului Superior. 'e niste baze solide, care nu dispar odata cu moartea
corpului fizic. In unele cai spirituale se vorbeste de o #abandonare totala in fata divinului$. @are nu
tot asta inseamnaE Sati abandonezi dorintele tale, dorintele constientului tau si sa percepi intru totul
pe cele divineE 6! Stanciulescu
>asirea !isiunii 3ersonale
8oia lui (umnezeu este singura 8oie. (ac- ai recunoscut acest fapt, ai recunoscut c- voia ta este a
<ui. Credin/a .n posibilitatea conflictului a disp-rut. 'acea a luat locul ideii bizare c- e0ti sf10iat de
/eluri conflictuale. Ca o e!presie a 8oii lui (umnezeu, nu ai alt /el dec1t pe al S-u. Ideea nu poate da
na0tere la iluzii. 6-r- iluzii, conflictul este imposibil. S- .ncerc-m s- recunoa0tem acest lucru 0i s-
tr-im pacea pe care o aduce aceast- recunoa0tere.
#>u e!ist- nici o voie, cu e!cep/ia 8oii lui (umnezeu. >u pot s- m- aflu .n conflict cu (umnezeu.$
'etrece c1teva minute, ad-ug1nd c1teva g1nduri .nrudite9 #Sunt .mp-cat.$ #>imic nu m- poate
tulbura. 8oia mea este 8oia lui (umnezeu.$ #8oia mea 0i 8oia lui (umnezeu sunt una.$ #(umnezeu
voie0te pace pentru 6iul S-u.$
(ac- e!ist- o singur- zon- conflictual- care pare s- fie deosebit de greu de rezolvat, scoateo .n
eviden/- pentru ai da o aten/ie special-. %1nde0tete la ea scurt, dar foarte concret, identific- anume
&C
persoana 0i situa/ia sau situa/iile implicate, spun1ndu/i9 #>u e!ist- nici o voie, cu e!cep/ia 8oii lui
(umnezeu.
'e aceasta o .mp-rt-0esc .mpreun- cu 4l. Conflictele mele .n leg-tur- cu . nu pot fi reale.$
(up- ce /iai limpezit astfel mintea, .nchide/i ochii 0i .ncearc- s- tr-ie0ti pacea la care te
.ndrept-/e0te realitatea ta. Cufund-te .n ea 0i simteo cuprinz1ndute .n .ntregime. Sar putea s- fii
tentat s- iei aceste .ncerc-ri drept acte de retragere sau renun/are, dar diferen/a se poate detecta u0or.
(ac- reu0e0ti, vei avea un ad1nc sentiment de bucurie 0i o vioiciune sporit-, 0i nu un sentiment de
somnolen/- 0i mole0ire. Bucuria caracterizeaz- pacea. 'rin tr-irea bucuriei ./i vei da seama c- ai
atinso. (ac- sim/i c- aluneci c-tre retragere sau renun/are, repet- . 6-o de c1te ori este necesar.
4!ist- un cert c10tig .n refuzul alunec-rii c-tre retragere sau renun/are, chiar dac- nu tr-ie0ti pacea
pe care o cau/i.
La Limita %intre Cunoastere si 3erceptie
#>imic real nu poate fi amenin/at. >imic ireal nu e!ist-. =ntraceasta st- pacea lui (umnezeu.$
4l face o distinc/ie fundamental- .ntre real 0i ireal5 .ntre cunoa0tere 0i percep/ie. Cunoa0terea este
adev-r, sub o singur- lege, <4%4" I2BI,II, sau (umnezeu. "dev-rul este inalterabil, etern 0i
neambiguu. 'oate s- nu fie recunoscut, dar nu poate fi schimbat. Se aplic- la tot ce a creat
(umnezeu, 0i numai ceea ce 4l a creat este real. 4ste dincolo de .nv-/are, pentru c- e dincolo de
timp 0i evolu/ie. >u are opus5 nici .nceput 0i nici sf1r0it. 'ur 0i simplu, 4ST4.
<umea percep/iei, pe de alt- parte, este lumea timpului, a schimb-rilor, a .nceputurilor 0i
sf1r0iturilor. 4ste bazat- pe interpretare, nu pe fapte. 4ste lumea na0terii 0i a mor/ii, fondat- pe
credin/a .n penurie, pierdere, separare 0i moarte. 4ste mai degrab- .nv-/at- dec1t dat-, selectiv- .n
accentele sale perceptuale, instabil- .n func/ionare 0i ine!act- .n interpret-rile ei.
(in cunoa0tere 0i respectiv percep/ie apar dou- sisteme de g1ndire distincte care sunt opuse .n toate
privin/ele9 .n domeniul cunoa0terii, nu e!ist- nici un g1nd separat de (umnezeu, pentru c-
(umnezeu 0i Crea/ia Sa .mp-rt-0esc o singur- 8oie. <umea percep/iei este f-cut- din credin/a .n
voin/e opuse 0i separate, .n conflict perpetuu .ntre ele 0i cu (umnezeu. Ceea ce percep/ia vede 0i
aude pare s- fie real, pentru c- accesul .n con0tiin/- este permis numai celor ce se conformeaz-
dorin/elor celui ce percepe.
"ceasta conduce la o lume a iluziilor, o lume care are nevoie de continu- ap-rare tocmai pentru c- ea
nu este real-. @dat- ce un individ este prins .n lumea percep/iei, el este prins .ntrun vis. >u poate
sc-pa din ea f-r- ajutor, pentru c- tot ceea ce sim/urile sale .i arat- nu constituie dec1t m-rturii ale
realit-/ii visului. %umnezeu a oferit Rspunsul, este singura Cale de ieire, adevratul -&utor$
Tocmai aceasta este func/ia 8ocii Sale, a Sf1ntului S-u Spirit, aceea de a media .ntre dou- lumi. 4l o
poate face pentru c-, pe de o parte, 4l cunoa0te adev-rul, iar, pe de alta, 4l ne recunoa0te iluziile,
f-r- a crede .ns- .n ele.
Tocmai aceasta este /elul Sf1ntul Spirit, de a ne ajuta s- sc-p-m de lumea viselor, .nv-/1ndune cum
s- ne invers-m g1ndirea 0i cum s- ne dezv-/-m de gre0elile noastre. *ertarea este marele a&utor de
care se folosete 8f#ntul 8pirit pentru a ne nva cum s realizm aceast inversare a
g#ndurilor. Lumea pe care o vedem nu face dec#t s reflecte propriul nostru cadru de referin
interior: ideile, dorinele i emoiile dominante din minile noastre$ +3roiecia face percepia,$
!ai nt#i privim n interior, otr#m ce fel de lume vrem s vedem, iar apoi proiectm acea
lume n afar, fc#nd din ea adevrul aa cum noi l vedem$
>oi o facem adev-rat- prin interpret-rile noastre care stabilesc ceea ce vedem. (ac- folosim
percep/ia pentru a ne justifica propriile gre0eli ) m1nia, impulsurile de a ataca, lipsa de iubire, sub
orice form- ar apare ) vom vedea o lume a r-ului, a distrugerii, a mali/iei, invidiei 0i disper-rii. Toate
acestea trebuie s- .nv-/-m a le ierta5 nu fiindc- noi suntem #buni$ 0i #caritabili$, ci pentru c- ceea ce
vedem nu este adev-rat. 4oi am distorsionat lumea prin propriile noastre aprri contorsionate
i de aceea vedem ce nu e)ist de fapt$ 3e msur ce nvm s ne recunoatem erorile
perceptuale, nvm, de asemenea, s le trecem cu vederea sau s le +iertm,$ n acelai timp,
&F
ne iertm pe noi nine, privind dincolo de conceptele noastre distorsionate despre sine, ctre
8inele pe care l'a creat %umnezeu n noi, ca fiind noi nine$
3catul este definit ca +lips de iubire,$ %e vreme ce iubirea este tot ce e)ist, pcatul, aa cum
este vzut de 8f#ntul 8pirit, este mai degrab o greeal care trebuie corectat, dec#t un ru
care trebuie pedepsit$ Sentimentul nostru de nepotrivire, sl-biciune 0i ne.mplinire provine din
puternica investi/ie .n #principiul penuriei$ care guverneaz- .ntreaga lume a iluziilor. (in aceste
punct de vedere, fiecare individ caut n alii ceea ce simte c lipsete n el nsui$ (l +iubete,
pe altul pentru a cpta ceva de la el$ "ceasta este de fapt ceea ce trece iubire .n lumea viselor. 4u
poate e)ista o greeal mai mare dec#t aceasta, pentru c iubirea este incapabil s cear ceva$
>umai min/ile se pot .mpreuna realmente, iar #ce a mpreunat %umnezeu, omul nu poate
despri,. @ricum, adev-rata unire este posibil- numai la nivelul Min/ii Christice 0i nu a fost, de
fapt, pierdut- niciodat-. #Micul eu$ caut- s- se m-reasc- prin confirmare e!tern-, posesii e!terne,
c1t 0i prin #iubire$ e!tern-. 8inele creat de %umnezeu nu are nevoie de nimic$ (ste de'a pururea
mplinit, ocrotit, iubit i iubitor, cut#nd mai degrab s mprteasc dec#t s dob#ndeasc/
mai degrab s e)tind dec#t s proiecteze$ 4u are nevoi i dorete s se mpreuneze cu ceilali,
ndemnat de mutuala lor contien a abundenei$
,ela/iile speciale ale lumii sunt distructive, egoiste 0i copil-resc de egocentrice. Cu toate acestea,
dac- sunt predate Sf1ntului Spirit, aceste rela/ii pot deveni cele mai sfinte lucruri de pe p-m1nt,
miracolele care arat- calea .ntoarcerii .n Cer. Lumea i folosete relaiile speciale ca pe o arm
final n spri&inul e)cluderii i ca o demonstraie a separrii$ 8f#ntul 8pirit le transform n
lecii perfecte de iertare i de trezire din vis$ 2iecare relaie special este o ocazie de a lsa
percepiile s fie vindecate i erorile corectate$
2iecare constituie o nou ans de a se ierta pe sine nsui, iert#ndu'i pe ceilali$ Di fiecare
devine o nou- invita/ie adresat- Sf1ntul Spirit 0i aducerii aminte de (umnezeu. 'ercep/ia este o
func/ie a corpului 0i, de aceea, reprezint- o limit- impus- con0tien/ei. 'ercep/ia vede prin ochii
corpului 0i aude prin urechile corpului. 4a evoc- reac/iile limitate de care d- dovad- corpul. Corpul
apare ca fiind, .n mare m-sur-, automotivat 0i independent, totu0i el r-spunde, de fapt, numai la
inten/iile min/ii.
(ac- mintea vrea s-l foloseasc- pentru atac, .ntro form- sau alta, corpul devine prada bolii, a
.mb-tr1nirii 0i dec-derii. (ac-, .n schimb, mintea .i accept- rostul conferit de Sf1ntul Spirit, corpul
devine o cale util- de comunicare cu ceilal/i, invulnerabil at1ta timp c1t este nevoie de el, urm1nd a
fi l-sat la o parte cu bl1nde/e, atunci c1nd folosirea lui a luat sf1r0it. 4l .nsu0i este neutru, a0a cum
este totul .n lumea percep/iei. (ac- este folosit pentru /elurile egoului sau ale Sf1ntul Spirit, depinde
.n .ntregime de menirea pe care io confer- mintea.
"pusul vederii prin ocii corpului este viziunea lui Cristos, care reflect trie i nu
slbiciune, unitate i nu separare, iubire i nu team$ @pusul auzirii prin urechile corpului este
comunicarea prin 8ocea care vorbe0te pentru (umnezeu, Sf1ntul Spirit, care s-l-0luie0te .n fiecare
dintre noi. 8ocea Sa pare .ndep-rtat- 0i greu de auzit, deoarece egoul, care pledeaz- pentru sinele
m-runt 0i separat, pare s- vorbeasc- mult mai tare. (e fapt, se .nt1mpl- invers. Sf1ntul Spirit
vorbe0te cu o claritate inconfundabil- 0i cu o duio0ie cople0itoare. @ricine decide s- nu se identifice
cu corpul nu poate s- fie surd la mesajele Sale de eliberare 0i speran/-, nici nar putea s- nu accepte
cu bucurie viziunea lui Christos .n schimbul mizerabilei imagini despre el .nsu0i.
6iziunea lui Cristos este darul 8f#ntul 8pirit/ alternativa lui %umnezeu la iluzia separrii i
credina n realitatea pcatului, a vinei i a morii$ 4ste corec/ia unic- la toate erorile de percep/ie,
reconcilierea contrariilor aparente pe care se bazeaz- aceast- lume. 0umina Sa inevoitoare arat
toate lucrurile dintr-un alt punct de vedere, reflect)nd sistemul de ()ndire care rsare din
cunoatere, fc)nd rentoarcerea la #umnezeu nu numai posiil, ci i inevitail! Ceea ce era
privit ca o nedreptate fcut de cineva altcuiva, acum devine o cemare ntru a&utor i unire$
'-catul, boala 0i atacul sunt v-zute ca percep/ii gre0ite care a0teapt- s- fie remediate prin bl1nde/e 0i
iubire. "p-r-rile sunt abandonate, pentru c- acolo unde nu e!ist- atac, nu este nevoie de ele.
4evoile frailor notri devin propriile noastre nevoi, pentru c ei merg mpreun cu noi n
cltoria ctre %umnezeu$ 2r noi, ei s'ar rtci, ar pierde calea$
&G
Iertarea este necunoscut- .n Cer, unde nevoia de iertare ar fi de neconceput. Totu0i, .n aceast- lume,
ea este o corec/ie necesar- la toate gre0elile pe care leam f-cut. " oferi iertare este singura cale de a
o avea, pentru c- ea reflect- legea Cerului9 a da 0i a primi este
unul 0i acela0i lucru. Cerul este starea fireasc- a tuturor 6iilor lui (umnezeu. "0a cum 4l ia creat.
"ceasta este realitatea pentru totdeauna. 4a nu sa schimbat numai pentru c- a fost uitat-. *ertarea
este mi&locul prin care ne vom aduce aminte$ 'rin iertare, g1ndirea lumii este inversat-. <umea
iertat- devine poarta c-tre Cer, pentru c- prin binecuv1ntarea ei putem .n sf1r0it, s- ne iert-m pe noi
.n0ine. 'rin faptul c- nu mai /inem pe nimeni prizonier al vinov-/iei, noi devenim liberi.
,ecunosc1nd 0i m-rturisind pe Christos .n to/i fra/ii no0tri =i recunoa0tem prezen/a .n noi .n0ine.
'rin faptul c- d-m uit-rii toate percep/iile noastre eronate, nep-str1nd nimic din trecut care s- ne /in-
.napoi, putem s- ni< reamintim pe (umnezeu. =nv-/-tura poate merge doar p1n- aici.
C#nd suntem gata, %umnezeu nsui va face ultimul pas n rentoarcerea noastr la (l$
ilio(rafie %urs de Miracole
8incronicitati ? 8ecvente numerice
$C.%. Oung definea sincronicit-/ile sub aspectul coinciden/elor semnificative. <a diferite intervale de
timp, individul este confruntat cu o serie de evenimente ale c-ror mesaj converge c-tre o idee foarte
clar-, .n/eleas- la modul cel mai concret ca o lec/ie de via/-. (e0i ra/iunea tinde s- nege un anume
sens al unor .nt1mpl-ri care prin lipsa lor de cauzalitate par a fi separate, intui/ia trezit- datorit- unei
emo/ii cople0itoare .n fa/a unui Jaltceva$ care .nso/e0te toate aceste situa/ii de via/-, face ca
evenimentele s- se uneasc- .ntrun comple! Jmesaj$ din partea e!isten/ei. "cest Jmesaj$, de0i are
numeroase valen/e, caut- s- trezeasc- .n om o nou- viziune asupra vie/ii 0i a drumului pe care, ca
fiin/- con0tient-, are menirea s- .l urmeze.
(oreen 8irtue ne ajuta sa intelegem aceste mesaje venite de Sus sub forma secventelor numerice
carora lea gasit o decodificare. Cea mai frecventa sincronicitate este a verifica cat este ora fi! la ore
de genul 3933 sau 3F93F. sa nu imi spuneti ca nu vi sa intamplat! Secventele numerice sunt
prezentate mai jos in grupe de trei cifre si combinatii de cifre.
333$ 2rm-ri/iv- g1ndurile cu aten/ie 0i asigura/iv- c- g1ndi/i doar ceea ce vre/i, nu ceea ce nu
vre/i. "ceast- secven/- este un semn c- se deschide o poart- #de oportunitate$ 0i g1ndurile voastre se
.mplinesc cu viteze record. 333 este ca lumina alb- a unui bec electric. .nseamn- c- universul tocmai
va .nregistrat g1ndurile 0i le transform- .n realitate. Sunte/i mul/umi/i de g1ndurile pe care lea
captat universulE (ac- nu, corecta/iv- g1ndurile *cere/i .ngerilor s- v- ajute .n aceast- privin/-, dac-
v- este greu s- v- controla/i ori s- v- urm-ri/i g1ndurile+.
:::. ) Ideile voastre #nou s-dite$ .ncep s- devin- realitate. Continua/i s- le uda/i 0i .s- le face/i s-
creasc-, imediat ce ies din p-m1nt 0i pute/i s- ave/i dovada .mplinirii 0i manifest-rii lor. Cu alte
cuvinte, nu renun/a/i cu cinci minute .naintea miracolului. =mplinirea va deveni evident- pentru voi,
continua/i deci, e bine a0a! Continua/i s- ave/i, s- afirma/i 0i s- vizualiza/i g1nduri pozitive.
&&&. ) Mae0trii spirituali eleva/i sunt l1ng- voi, dorind ca voi s- 0ti/i c- pute/i beneficia de ajutorul,
iubirea 0i tov-r-0ia lor. Chema/ii adesea, .n special atunci c1nd vede/i secven/e care cuprind
num-rul & .n jurul vostru. 2nii dintre cei mai cunoscu/i mae0tri spirituali eleva/i sunt Iisus, Moise,
6ecioara Maria, Puan Sin 0i Sogananda.
???. ) =ngerii v- .nconjoar- acum, asigur1nduv- de dragostea 0i ajutorul lor. >u v- face/i griji,
pentru c- ajutorul .ngerilor v- este la .ndem1n-.
AAA. 'une/iv- centurile, pentru c- ve/i avea parte de o schimbare important- .n via/-. "ceast-
schimbare nu ar trebui s- fie privit- ca fiind #pozitiv-$ sau #negativ-$, fiindc- nu este altceva dec1t o
parte fireasc- din cursul obi0nuit al vie/ii. 'oate c- acea schimbare este un r-spuns la rug-ciunile
voastre, continua/i deci s- v- vizualiza/i 0i s- v- sim/i/i .n lini0te 0i pace.
CCC. ) %1ndurile v- sunt dezechilibrate acum, fiind concentrate prea mult asupra lumii materiale.
"ceast- secven/- numeric- v- cere s- v- echilibra/i g1ndurile .ntre cer 0i p-m1nt. Ca .n celebra
&I
#'redic- de pe munte$, .ngerii v- cer s- v- .ngriji/i de suflet 0i de slujirea celorlal/i, 0tiind [- nevoile
voastre materiale 0i emo/ionale vor fi astfel 0i ele .mplinite.
FFF. ) =ngerii v- aplaud- ) felicit-ri, sunte/i printre cei ale0i! Continua/i tot a0a, 0tiind c- dorin/ele
voastre vor deveni realitate. 4ste un semn e!trem de pozitiv 0i .nseamn- c- ar trebui s- v- a0tepta/i 0i
la alte miracole.
GGG. ) @ anumit- etap-, o faz-, din via/a voastr- e aproape s- ia sf1r0it, iar aceast- secven/-
numeric- v- anun/- din timp pentru a putea s- v- preg-ti/i. "ceast- secven/- numeric- poate .nsemna
c- .ncheia/i o faz- emo/ional-, rela/ional- sau din cariera voastr-. (e asemenea, .nseamn- c- se vede
lumini/a de la cap-tul tunelului. =n plus, mai .nseamn-9 #,ecolta sa copt. >u .nt1rzia/i s- o culege/i
0i s- v- bucura/i de ea.$ Cu alte cuvinte, nu .nt1rzia/i s- face/i mi0carea ori s- v- bucura/i de roadele
muncii voastre.
III. ) =mplinire. 4ste sf1r0itul unei faze importante .n via/a voastr- personal- sau la nivel global. (e
asemenea, este un mesaj c-tre lucr-torii de lumin- implica/i .n vindecarea '-m1ntului 0i .nseamn-9
#<a treab-, fiindc- '-m1ntulMarn- are nevoie de voi acum.$
KKK. ) 2n semn care v- reaminte0te c- sunte/i una cu (umnezeu 0i c- trebuie s- sim/i/i prezen/a
iubirii Creatorului .n interiorul vostru. Mai e 0i un semn c- sa .ncheiat un ciclu specific unei
anumite situa/ii.
Combinaii numerice
Combinaii ale cifrei %
3 0i :, cum ar fi 3::, 3:3 sau 33:. ) %1ndurile noastre sunt ca semin/ele care .ncep s- .ncol/easc-. S
ar putea s- fi v-zut deja dovada fructific-rii dorin/elor voastre. Sunt semne c- lucrurile evolueaz- sau
vor evolua .n direc/ia dorit-. '-stra/iv- credin/a!
3 0i &, cum ar fi 3&&, 3&3 sau 33&. ) Mae0trii spirituali eleva/i lucreaz- cu voi pentru .mbun-t-/irea
procesului vostru de g1ndire. =n multe feluri, ei ac/ioneaz- ca mentori, .nv-/1nduv- .n/elepciunea
str-veche implicat- .n .mplinirea g1ndurilor. 4i v- trimit energie pentru a nu v- sim/i descuraja/i 0i
v- .ncurajeaz- s- r-m1ne/i concentra/i asupra scopurilor sufletului vostru. =n plus, mae0trii spirituali
eleva/i pot s- v- ofere sfaturi, .ndrum-ri 0i sugestii privind scopul vie/ii voastre. =ntotdeauna, totu0i,
ei v- .nva/- c- orice crea/ie .ncepe la nivel de g1nd 0i de idee. Cere/ile s- v- ajute s- alege/i cu
.n/elepciune ceea ce dori/i.
3 0i ?, cum ar fi 3??, 3?3 sau 33?. ) =ngerii pun un puternic accent pe faptul c- trebuie s- v- urm-ri/i
g1ndurile .n acest moment. 4i v- sf-tuiesc s- v- formula/i o dorin/-, pentru c- sunte/i la o poart- prin
care g1ndurile voastre se vor \manifesta chiar acum. *8ede/i combina/ia ?33, care .nseamn-9 #Cere/i
.ngerilor informa/iile vitale de care ave/i nevoie acum.$+
3 0i A, cum ar fi 3AA, 3A3 sau 33A. ) %1ndurile v- creeaz- schimb-ri .n via/-. =ndrepta/iv- g1ndurile
.n direc/ia dorit-. (ac- schimb-rile pe care le vede/i c- urmeaz- s- aib- loc nu sunt dorite, pute/i s-
le opri/i ori s- le schimba/i, prin modificarea g1ndurilor voastre.
3 0i C, cum ar fi 3CC, 3C3 sau 33C. ) ]ine/iv- g1ndurile .ndreptate spre cer 0i l-sa/i grijile materiale.
*8ede/i combina/ia C33, care .nseamn-9 #Cere/i ajutor pentru .ndreptarea unor lucruri din lumea
material-, care v- irit- ori v- deranjeaz- acum.$+
3 0i F, cum ar fi 3FF, 3F3 sau 33F. ) 4ste o confirmare c- face/i lucruri minunate. Sunte/i pe drumul
bun, /ine/io tot a0a! 4ste un semn c- va/i ales bine g1ndurile 0i c- ar trebui s- v- concentra/i mai
ferm pe obiectivele proprii. "sigura/iv- c- ad-uga/i emo/ii potrivite g1ndurilor voastre. (e
e!emplu, s- v- sim/i/i minunat pentru darurile pe care lea/i primit .n via/-. ,ecuno0tin/a va gr-bi
procesul transform-rii visurilor .n realitate.
3 0i G, cum ar fi 3GG, 3G3 sau 33G. ) 8- apropia/i de sf1r0itul unei faze importante din via/a voastr-.
(ac- a/i obosit datorit- unei anumite p-r/i a vie/ii voastre, fi/i mul/umi/i c- .n cur1nd aceasta va fi
#vindecat-$ sau .nlocuit- cu ceva mai bun.
3 0i I, cum ar fi 3II, 3I3 sau 33I. ) Sa deschis o nou- u0- pentru voi, ca rezultat al g1ndurilor
voastre. "ve/i acum ocazia s- v- privi/i g1ndurile .n fa/- 0i s- v- .nt1lni/i #.ntre patru ochi$ cu
?K
propriile crea/ii. <-sa/i lucrurile vechi s- dispar-, pe m-sur- ce sunt .nlocuite cu altele noi, conform
dorin/elor voastre.
3 si K, cum ar fi 3KK, 3K3 sau 33K. ) C-l-uzirea divin- de la (umnezeu 0i de la .ngeri v- cere s- v-
schimba/i g1ndurile. 'oate va/i rugat s- fi/i mai ferici/i 0i mai s-n-to0i. (ac- este a0a, acesta este un
r-spuns la rug-ciunile voastre. (umnezeu 0tie c- solu/ia pe care o c-uta/i ia na0tere din g1ndurile
voastre. Cere/i lui (umnezeu s- v- c-l-uzeasc- direc/ia g1ndurilor 0i s- v- sprijine .n cursul
perioadei de tranzi/ie.

Combinaii ale cifrei &
: 0i 3, cum ar fi :33, :3: 0i ::3. ) %1ndurile noastre sunt ca semin/ele care .ncep s- .ncol/easc-. Sar
putea s- fi v-zut deja dovada fructific-rii dorin/elor voastre. Sunt semne c- lucrurile evolueaz- sau
vor evolua .n direc/ia dorit-. '-stra/iv- credin/a!
: 0i &, cum ar fi :&&, :&: 0i ::&. ) Mae0trii spirituali eleva/i lucreaz- cu voi .n calitate de cocreatori
ai noului vostru proiect. 4i v- spun c- v- .mp-rt-0esc entuziasmul 0i 0tiu c- totul lucreaz- .n
favoarea voastr-. Mae0trii pot vedea c- viitorul vostru este deja .n mod garantat preg-tit s-
primeasc- fericirea pe care o c-uta/i. Bucura/iv- de aceast- nou- faz- a vie/ii voastre!
: 0i ?, cum ar fi :??, :?: 0i ::?. ) "0a cum se spune .n te!tul spiritual A %ourse in Miracles *Curs .n
miracole+, #=ngerii au grij- de scopul vostru nou nscut!4ste un semn c- primi/i ajutor de sus .n
realizarea tranzi/iilor dorite. 4 vremea s- 0ti/i .n mod special c- nu sunte/i singuri. Combina/iile
numerelor : 0i ? sunt un semnal de la .ngerii vo0tri, prin care v- spun c- lucreaz- foarte str1ns cu voi
: 0i A, cum ar fi :AA, .:A: 0i ::A. ) ,ug-ciunile 0i inten/iile voastre au fost dare, puternice 0i rar-
rezerve5 a0adar, a0tepta/iv- s- apar- o schimbare mai repede dec1t a/i putea prevedea. >u v- da/i la
o parte c1nd dorin/ele sunt aproape s- vi se .mplineasc-. 4le sar putea realiza pe c-i nea0teptate,
deci p-stra/iv- credin/a. 8orbi/i adesea cu (umnezeu 0i cere/ii s- v- trimit- din nou lini0tea.
: 0i C, cum ar fi :CC, :C: 0i ::C. ) 8e/i avea de f-cut noi cump-r-turi sau achizi/ii.
: 0i F, cum ar fi :FF, :F: 0i ::F. ) "/i depus recent un dosar pentru a ob/ine o nou- slujb-, pentru
admiterea .ntro 0coal- sau pentru a primi un .mprumutE "ceste numere semnaleaz- c- vor veni ve0ti
bune. 4le v- cer s- v- concentra/i 0i s- nu v- sl-beasc- credin/a.
: 0i G, cum ar fi :GG, :G: 0i ::G. ) @ u0- .ncepe s- se deschid- 0i o alt- u0- .ncepe s- se .nchid-. 6i/i
siguri c- v- asculta/i foarte atent intui/ia acum, pentru c- ea v- va c-l-uzi =n privin/a pa0ilor pe care
trebuie s-i face/i pentru a v- asigura prosperitate cresc1nd- .n cursul acestor tranzi/ii.
: 0i I, cum ar fi :II, :I: 0i ::I. ) (ac- a/i suferit recent o pierdere *slujb-, dragoste etc.+, a0tepta/i
v- s- o .nlocui/i .n viitorul foarte apropiat. Totul lucreaz- .n favoarea voastr-, de0i sar putea s- fie
at1t de mult implicat- o activitate de culise, .nc1t s- v- .ntreba/i dac- nu cumva (umnezeu va uitat.
>u v- face/i griji! Sim/i/iv- energia vie/ii, care avanseaz acum. >u ve/i fi pedepsit pentru
pierderea recent-. 2niversul se preg-te0te, .n schimb, pentru nout-/i.
: 0i K, cum ar fi :KK, :K: 0i ::K. ) (umnezeu vrea s- 0ti/i c- 4l nu va uitat 0i nu va p-r-sit. 8-
iube0te foarte, foarte mult! (e fapt, (umnezeu orchestreaz- o nou- faz- minunat- a vie/ii voastre.
8orbi/i adesea cu (umnezeu 0i ve/i sim/i miracolul care se .ntrevede. (umnezeu v- mai aminte0te 0i
de importan/a #sincroniz-rii divine$. 2neori, anumi/i factori trebuie s- se .ntruneasc- e7act .nainte
ca rezultatul dorit s- poat- fi realizat. "t1ta timp c1t r-m1ne/i fermi .n g1nduri 0i .n credin/-, nimic
nu v- .mpiedic- s- v- .mplini/i dorin/a.

Combinaii ale cifrei '
& 0i 3, cum ar fi &33, &3& sau &&3. ) Mae0trii spirituali eleva/i lucreaz- cu voi pentru .mbun-t-/irea
procesului vostru de g1ndire. =n multe feluri, ei ac/ioneaz- ca mentori, .nv-/1nduv- .n/elepciunea
str-veche implicat- .n .mplinirea g1ndurilor. 4i v- trimit energie pentru a nu v- sim/i descuraja/i 0i
v- .ncurajeaz- s- r-m1ne/i concentra/i asupra scopurilor sufletului vostru. =n plus, mae0trii spirituali
eleva/i pot s- v- ofere sfaturi, .ndrum-ri 0i sugestii privind scopul vie/ii voastre. =ntotdeauna, totu0i,
?3
ei v- .nva/- c- orice crea/ie .ncepe la nivel de g1nd 0i de idee. Cere/ile s- v- ajute s- alege/i cu
.n/elepciune ceea ce dori/i.
& 0i :, cum ar fi &::, &:& sau &&:. ) Mae0trii spirituali eleva/i lucreaz- cu voi .n calitate de co
creatori ai noului vostru proiect. 4i v- spun c- v- .mp-rt-0esc entuziasmul 0i 0tiu c- totul lucreaz- .n
favoarea voastr-. Mae0trii pot vedea c- viitorul vostru este deja .n mod garantat preg-tit s-
primeasc- fericirea pe care o c-uta/i. Bucura/iv- de aceast- nou- faz- a vie/ii voastre!
& 0i ?, cum ar fi &??, &?& sau &&?. ) 'rimi/i ajutor din mai multe direc/ii acum! "t1t mae0trii
spirituali eleva/i, c1t 0i .ngerii sunt aici s- v- sprijine, s- v- c-l-uzeasc- 0i s- v- iubeasc-. =ntinde/i
m1inile c-tre ei, a0a cum 0i ei .ntind m1inile c-tre voi.
& 0i A, cum ar fi &AA, &A& sau &&A. ) Mae0trii spirituali eleva/i vor s- v- preg-teasc- pentru o
iminent- schimbare major- .n via/a voastr-. 4i vor s- 0ti/i c- #v- /in de m1n-$ .n cursul acestei
schimb-ri 0i c- totul va fi bine. "ccepta/i cu inima deschis- aceast- schimbare 0i bucura/iv- de
binecuv1nt-rile implicate de ea.
& 0i C, cum ar fi &CC, &C& sau &&C. ) Mae0trii vo0tri spirituali eleva/i v- ajut- s- ob/ine/i bunurile
materiale de care ave/i nevoie pentru .mplinirea scopului divin al vie/ii voastre. (ac- asta .nseamn-
bani pentru educa/ie sau posibilit-/i materiale pentru ca voi s- v- pute/i desf-0ura activitatea de
predare sau de vindecare, mae0trii eleva/i caut- s- vi le asigure. 4i vor s- 0ti/i c- merita/i s- primi/i
acest ajutor, pentru c- el v- va permite s- d-rui/i mai mult 0i mai bine altora.
& 0i F, cum ar fi &FF, &F& sau &&F. ) Mae0trii spirituali eleva/i sunt bucuro0i. >u numai c- v-d
adev-rata voastr- divinitate interioar-, ci sunt 0i de acord cu calea pe care a/i aleso. 4i vor s- 0ti/i c-
merita/i s- fi/i ferici/i 0i s- permite/i curgerea fericirii sfinte, care vine o dat- cu mo0tenirea voastr-
divin- 0i din calea aleas-.
& 0i G, cum ar fi &GG, &G& sau &&G. ) #Continua/i tot a0a$, v- spun mae0trii spirituali eleva/i. M-ri/i
v- energia 0i concentrare a g1ndurilor 0i sentimentelor. ,ealinia/iv- perspectiva conform con0tiin/ei
c- sunte/i una cu (umnezeu, cu fiecare 0i cu .ntreaga e!isten/-.
& 0i I, cum ar fi &II, &I& sau &&I. ) 4ste un mesaj puternic s- l-sa/i s- treac- anumite situa/ii din
via/a voastr- care nu mai corespund ori care 0iau .ndeplinit deja scopul. >u r-m1ne/i lega/i de
anumite situa/ii din team-. Con0tientiza/i 0i ave/i grij- de orice clip- din via/a voastr-. 4ste vital s-
ave/i o perspectiv- pozitiv- despre voi .n0iv- 0i despre viitorul vostru. "ceast- perspectiv- creeaz
de fapt ceea ce tr-i/i, deci ruga/ii pe mae0trii spirituali eleva/i s- v- ajute .n alegerea g1ndurilor
voastre din perspectiva .nalt- a iubirii divine.
& 0i K, cum ar fi &KK, &K& sau &&K. ) (umnezeu 0i mae0trii spirituali eleva/i .ncearc- s- v- atrag-
aten/ia, mai ales .n privin/a problemei legate de scopul divin al vie/ii voastre. >a/i /inut seama de
unele .ndrum-ri divine .n ultima vremeE (ac- da, sar putea s- v- sim/i/i bloca/i acum. "ceast-
secven/- este o cale cereasc- de a v- atrage aten/ia c- trebuie s- v- .ndeplini/i partea voastr- .n
procesul de #cocrea/ie$. "sta .nseamn- s- asculta/i 0i s- urma/i .ndrum-rile divine .n privin/a
pa0ilor care trebuie f-cu/i.

Combinaii ale cifrei (
? 0i 3, cum ar fi ??3, ?3? sau ?33. ) =ngerii v- recomand- s- v- urm-ri/i g1ndurile chiar .n acest
moment. 4i v- sf-tuiesc s- v- pune/i o dorin/-, pentru c- sunte/i .n fa/a unei por/i care v- va permite
s- v- .mplini/i g1ndurile. *Combina/ia ?33 .nseamn-9 #Cere/i .ngerilor informa/ii vitale de care ave/i
nevoie .n acest moment. #+
? 0i :, cum ar fi ?::, ?:? 0i ??:. ) "0a cum se spune .n te!tul spiritual A %ourse in Miracles *Curs .n
miracole+, #=ngerii au grij- de scopul vostru nou nscut! 4ste un semn c- primi/i ajutor de sus .n
realizarea tranzi/iilor dorite. 4 vremea s- 0ti/i .n mod special c- nu sunte/i singuri. Combina/iile
numerelor ? 0i : sunt un semn de la .ngerii vo0tri, prin care v- spun c- lucreaz- foarte str1ns cu voi
acum.
? 0i &, cum ar fi ?&&, ?&? sau ??&. ) 'rimi/i ajutor din mai multe direc/ii acum! "t1t mae0trii
spirituali eleva/i, c1t 0i .ngerii sunt aici s- v- sprijine, s- v- c-3-uzeasc- 0i s- v- iubeasc-. =ntinde/i
m1inile c-tre ei, a0a cum 0i ei .ntind m1inile c-tre voi.
?:
? 0i A, cum ar fi ?AA, ?A? sau ??A. ) =ngerii vo0tri sunt implica/i .ntruna din schimb-rile importante
din via/a voastr- acum.
? 0i C, cum ar fi ?CC, ?C? sau ??C. ) =ngerii v- atrag aten/ia c- v- concentra/i prea mult asupra lumii
materiale. 4i v- cer s- v- l-sa/i grijile .n seama lor, pentru ca ei s- poat- interveni. 4chilibra/iv-
concentrarea .ntre cer 0i p-m1nt 0i s- 0ti/i c- sursele de care dispune/i sunt .ntradev-r nelimitate, mai
ales atunci c1nd lucra/i #m1n-n m1n-$ cu for/ele divine.
? 0i F, cum ar fi ?FF, ?F? sau ??F. ) =ngerii v- felicit- 0i v- spun9 :%ontinua'i tot aa; Sunte'i printre
cei alei! +stra'i-v ()ndurile concentrate, pentru c astfel ve'i o'ine un efect important i pozitiv!
#
? 0i G, cum ar fi ?GG, ?G? sau ??G. ) 4ste un mesaj de la .ngerii vo0tri c- o faz- din via/a voastr- este
pe cale s- se .ncheie. 4i vor s- 0ti/i c- atunci c1nd lucrurile merg mai .ncet, ei sunt al-turi de voi 0i
v- vor ajuta c-3-uzinduv- c-tre o nou- situa/ie mai potrivit- nevoilor, dorin/elor 0i scopului vostru
.n via/-.
? 0i I, cum ar fi ?II, ?I? sau ??I. ) =ngerii v- spun c- e vremea s- l-sa/i s- treac- o situa/ie deja
.ncheiat-. 4i v- reamintesc faptul c-, pe m-sur- ce o u0- se .nchide, alta se deschide. =ngerii v- ajut-
desigur s- deschide/i u0i noi 0i s- v- vindeca/i de orice suferin/e care ar .nso/i perioada de tranzi/ie
pe care o[ parcurge/i. 8- rog, cere/ile .ngerilor s- v- ajute s- ave/i credin/a c- acele .nchideri 0i
deschideri sunt r-spunsuri la rug-ciunile voastre.
? 0i K, cum ar fi ?KK, ?K? sau ??K. ) (umnezeu 0i .ngerii vor s- 0ti/i c- sunte/i foarte, foarte iubi/i. 4i
v- cer s- v- face/i timp, m-car o clip-, s- sim/i/i aceast- dragoste, pentru c- ea r-spunde multor
.ntreb-ri 0i rezolv- orice provocare.
Combinaii ale cifrei 5
A 0i 3, cum ar fi A33, A3A sau AA3. ) g1ndurile voastre creeaz- schimb-rile .n via/a voastr-.
Continua/i s- v- .ndrepta/i g1ndurile .n direc/ia dorit-. (ac- schimb-rile pe care le vede/i
petrec1nduse nu sunt dori te, le pute/i opri 0i schimba modific1nduv- g1ndurile.
A 0i :, cum ar fi A::, A:A sau AA:. ) ,ug-ciunile 0i inten/iile voastre au fost dare, puternice 0i f-r-
rezerve5 a0adar, a0tepta/iv- s- apar- o schimbare mai repede dec1t a/i putea prevedea. >u v- da/i la
o parte c1nd dorin/ele sunt aproape s- vi se .mplineasc-. 4le sar putea realiza pe c-i nea0teptate,
deci p-stra/iv- credin/a. 8orbi/i adesea cu (umnezeu 0i cere/ii s- v- trimit- din nou lini0tea.
A 0i &, cum ar fi A&&, A&A sau AA&. ) Mae0trii spirituali eleva/i vor s- v- preg-teasc- pentru o
iminent- schimbare major- .n via/a voastr-. 4i vor s- 0ti/i c- #v- /in de m1n-$ .n cursul acestei
schimb-ri 0i c- totul va fi bine. "ccepta/i cu inima deschis- aceast- schimbare 0i bucura/iv- de
binecuv1nt-rile implicate de ea.
A 0i ?, cum ar fi A??, A?A sau AA?. ) =ngerii vo0tri sunt implica/i .ntruna din schimb-rile importante
din via/a voastr- acum.
A 0i C, cum ar fi ACC, ACA sau AAC. ) 8ia/a voastr- material- se schimb- semnificativ. 'oate fi vorba
de o nou- cas-, o nou- ma0in- sau de alte bunuri materiale.
A 0i F, cum ar fi AFF, AFA sau AAF. ) 4ste o validare, o confirmare c- sunte/i #pe /int-$ 0i c- este
iminent- o schimbare care v- va .mbog-/i .n plan fizic, emo/ional sau intelectual ) sau o combina/ie
a celor trei. Continua/i .n aceea0i direc/ie 0i ve/i vedea cur1nd c- schimb-rile v- vor .mbog-/i via/a
voastr- 0i a celor din jurul vostru.
A 0i G, cum ar fi AGG, AGA sau AAG. ) "ceast- secven/- numeric- .nseamn- c- sunte/i .n al
unsprezecelea ceas, chiar .naintea schimb-rii. >u v- teme/i, pentru c- ve/i fi sprijini/i 0i iubi/i pe tot
parcursul acestei schimb-ri, care este iminent- acum.
A 0i I, cum ar fi AII, AIA sau AAI. ) 'entru ca noul s- se manifeste, este important s- elibera/i
trecutul. "ceast- secven/- numeric- v- cere s- l-sa/i vechiul s- treac- 0i s- 0ti/i c- a .ndeplinit o
func/ie vital- la vremea lui. Totu0i, via/a curge 0i schimbarea este inevitabil-. S- 0ti/i c- noul este la
u0a voastr-, a0tept1nd s-l l-sa/i s- intre. Invita/i noul s- intre pe m-sur- ce v-. deta0a/i cu iubire de
trecut.
?&
A 0i K, cum ar fi AKK, AKA sau AAK. ) 2n mesaj important care v- .n0tiin/eaz- c- schimb-rile din via/a
voastr- sunt .n ordinea divin- 0i perfect-. 4le sunt un dar de la (umnezeu 0i .n acord cu voia lut
(umnezeu pentru eul vostru superior.

Combinaii ale cifrei )
C 0i 3, cum ar fi C33, C3C sau CC3. ) ]ine/iv- g1ndurile .ndreptate spre cer 0i l-sa/i deoparte grijile
materiale. *Combina/ia C33 .nseamn-9 #Cere/i ajutor pentru .ndreptarea unor lucruri din lumea
material-, care v- irit- ori v- deranjeaz- acum.$+
C 0i :, cum ar fi C::, C:C 0i CC:. ) 8e/i avea de f-cut noi cump-r-turi sau achizi/ii.
C 0i &, cum ar fi C&&, C&C sau CC&. ) Mae0trii vo0tri spirituali eleva/i v- ajut- s- ob/ine/i bunurile
materiale de care ave/i nevoie pentru .mplinirea scopului divin al vie/ii voastre. (ac- asta .nseamn-
bani pentru educa/ie sau posibilit-/i materiale pentru. ca voi s- v- pute/i desf-0ura activitatea de
predare sau de vindecare, mae0trii eleva/i caut- s- vi le asigure. 4i vor s- 0ti/i c- merita/i s- primi/i
acest ajutor, pentru c- el v- va permite s- d-rui/i mai mult 0i mai bine altora.
C 0i ?, cum ar fi C??, C?C sau CC?. ) =ngerii v- atrag aten/ia c- v- concentra/i prea mult asupra lumii
materiale. 4i v- cer s- v- l-sa/i grijile .n seama lor, pentru ca ei s- poat- interveni. 4chilibra/iv-
concentrarea .ntre cer 0i p-m1nt 0i s- 0ti/i c- sursele de care dispune/i sunt .ntradev-r nelimitate, mai
ales atunci c1nd lucra/i #m1n-n m1n-$ cu for/ele divine.
C 0i A, cum ar fi CAA, CAC sau CCA. ) 8ia/a voastr- material- se schimb- semnificativ. 'oate fi vorba
de o nou- cas-, o nou- ma0in- sau de alte bunuri materiale.
C 0i F, cum ar fi CFF, CFC sau CCF. ) @ validare a faptului c- at1t g1ndurile, c1t 0i activitatea voastr-
privind lumea material-, se .ndreapt- spre o /int- bun-. 8a/i echilibrat cu succes g1ndurile 0i
activit-/ile pentru a v- .ngriji de minte, trup 0i suflet. Sus/ine/iv- cu fermitate munca deosebit-!
C 0i G, cum ar fi CGG, CGC sau CCG. ) Sunte/i aproape s- v- desp-r/i/i de ceva din lumea voastr-
material-, de e!emplu s- vinde/i o proprietate. (ac- nu inten/iona/i s- pierde/i ori s- vinde/i ceva din
via/a voastr- material-, v- pute/i schimba g1ndurile 0i direc/ia. Totu0i, dac- inten/iona/i s- vinde/i
sau s- renun/a/i la ceva din via/a voastr- material-, considera/i aceste secven/e numerice ca un semn
c- dorin/a voastr- este aproape s- devin- realitate.
C 0i I, cum ar fi CII, CIC sau CCI. ) (eta0a/iv- de bunurile materiale, .n special dac- ave/i vreo
obsesie legat- de o anumit- categorie de bunuri materiale. "ceast- secven/- numeric- v- cere s-
l-sa/i obsesia s- treac- 0i s- v- deta0a/i. (e asemenea, este un .mesaj c- un anumit lucru pe care la/i
v1ndut sau la/i pierdut 8a fi cur1nd .nlocuit cu altceva mai bun. 6i/i deschi0i s- primi/i noi bunuri
care v- dep-0esc a0tept-rile, fiindc- sunte/i preg-ti/i s- v- .mbun-t-/i/i dotarea. Merita/i ce e mai
bun!
C 0i K, cum ar fi CKK, CKC sau CCK. ) acesta este un mesaj de la Creator privind via/a voastr-
material-. (umnezeu v- cere s- v- concentra/i mai pu/in pe dorin/ele terestre. "sta nu .nseamn- c-
(umnezeu v- cere s- tr-i/i o via/- s-r-cit-, ci mai degrab- s- .ncerca/i o abordare mai spiritual-
pentru a v- putea satisface nevoile. S- 0ti/i c- (umnezeu este cu voi 0i c- 4l e sursa voastr- pentru
tot ce ave/i nevoie. 'ur 0i simplu p-stra/iv- credin/a 0i recuno0tin/a 0i r-m1ne/i deschi0i la semnele
sau la noile oportunit-/i de .mplinire a necesit-/ilor voastre materiale. :%uta'i mai nt)i mpr'ia
lui #umnezeu i toate celelalte lucruri de care ave'i nevoie vi se vor da pe deasupra este esen/a
mesajului acestei secven/e numerice. 'ute/i ob/ine mai multe informa/ii despre acest proces citind
cartea 1&e Aundance <oo= *Cartea bel0ugului+ de Oohn ,andolph 'rice *publicat- de 4ditura HaU
House .n Statele 2nite ale "mericii+ sau citind #'redica de pe Munte$ din 4vanghelia dup- Matei
*A933:+.
Combinaii ale cifrei *
F 0i 3, cum ar fi F33, F3F sau FF3. ) 4ste o confirmare c- face/i lucruri minunate. Sunte/i pe drumul
bun, /ine/io tot a0a! 4ste un semn c- va/i ales bine g1ndurile 0i c- ar trebui s- v- concentra/i mai
ferm pe obiectivele proprii. "sigura/iv- c- ad-uga/i emo/ii potrivite g1ndurilor voastre. (e
??
e!emplu, s- v- sim/i/i minunat pentru darurile pe care lea/i primit .n via/-. ,ecuno0tin/a va gr-bi
procesul transform-rii visurilor .n realitate.
F 0i :, cum ar fi F::, F:F 0i FF:. ) "/i depus recent un dosar pentru a ob/ine o nou- slujba, pentru
admiterea .ntro 0coal- sau pentru a primi un .mprumutE "ceste numere semnaleaz- c- vor veni ve0ti
bune. 4le v- cer s- v- concentra/i 0i s- nu v- sl-beasc- credin/a.
F 0i &, cum ar fi F&&, F&F sau FF&. ) Mae0trii spirituali eleva/i sunt bucuro0i. >u numai c- v-d
adev-rata voastr- divinitate interioar-, ci sunt 0i de acord cu calea pe care a/i aleso. 4i vor s- 0ti/i c-
merita/i s- fi/i ferici/i 0i s- permite/i curgerea fericirii sfinte care vine o dat- cu mo0tenirea voastr-
divin- 0i din calea aleas-.
F 0i ?, cum ar fi F??, F?F sau FF?. ) =ngerii v- felicit- 0i v- spun9 :%ontinua'i tot aa; Sunte'i printre
cei alei! +stra'i-v ()ndurile concentrate, pentru c astfel ve'i o'ine un efect important i pozitiv!
#
F 0i A, cum ar fi FAA, FAF sau FFA. ) 4ste o validare, o confirmare c- sunte/i Jpe /int-$ 0i c- este
iminent- o schimbare care v- va .mbog-/i .n plan fizic, emo/ional sau intelectual ) sau o combina/ie
a celor trei. Continua/i .n aceea0i direc/ie 0i ve/i vedea cur1nd c- schimb-rile v- vor .mbog-/i via/a
voastr- 0i a celor din. jurul vostru.
F 0i C, cum ar fi FCC, FCF sau FFC. ) @ validare a faptului c- at1t g1ndurile, c1t 0i activitatea voastr-
privind lumea material-, se .ndreapt- spre o /int- bun-. 8a/i echilibrat cu succes g1ndurile 0i
activit-/ile pentru a v- .ngriji de minte, trup 0i suflet. Sus/ine/iv- cu fermitate munca deosebit-!
F 0i G, cum ar fi FGG, FGF sau FFG. ) "/i sim/it c- o parte din via/a voastr-, de e!emplu o slujb- sau o
rela/ie, se .ncheieE "ceast- combina/ie confirm- c- ceea ce sim/i/i este corect. Sf1r0itul ar putea s-
.nsemne o important- schimbare pozitiv- a situa/iei sau ar putea s- .nsemne c- o anumit- parte din
via/a voastr- se apropie de sf1r0it. Indiferent de situa/ie, aceast- secven/- numeric- aduce ve0ti bune
despre o iminent- schimbare pozitiv- care implic- .ncheierea unei situa/ii dificile. Concentra/iv-,
fiindc- via/a voastr- e pe cale s- devin- mai u0oar-.
F 0i I, cum ar fi FII, FIF sau FFI. ) 6elicit-ri! (a/i la o parte p-r/i vechi din via/a voastr-, care nu
mai corespund personalit-/ii voastre. Tr-i/i o via/- mai autentic- .n conformitate cu cea mai .nalt-
perspectiv- despre voi .n0iv-. "ceast- secven/- numeric- #aplaud-$ decizia voastr- de a tr-i cinstit.
F 0i K, cum ar fi FKK, FKF sau FFK. ) 2n #b-iat bun$ sau o #fat- bun-$, spuse direct de (umnezeu,
care v- apreciaz- pentru activitatea mental-, spiritual- 0i fizic- pe care o desf-0ura/i. 8- ajuta/i pe
voi .n0iv- 0i pe al/i oameni merg1nd pe aceast- cale, 0i (umnezeu v- cere s- continua/i activitatea
voastr- minunat-.
Combinaii ale cifrei +
G 0i 3, cum ar fi G33, G3G sau GG3. ) 8- apropia/i de sf1r0itul unei faze importante din via/a voastr-.
(ac- a/i obosit datorit- unei anumite p-r/i a vie/ii voastre, fi/i mul/umi/i c- .n c1nd aceasta va fi
#vindecat-$ sau .nlocuit- cu ceva mai bun.
G 0i :, cum ar fi G::, G:G 0i GG:. ) @ u0- .ncepe s- se deschid- 0i o alt- u0- .ncepe s- se .nchid-. 6i/i
siguri c- v- asculta/i foarte atent intui/ia acum, pentru c- ea v- va c-l-uzi .n privin/a pa0ilor pe care
trebuie s-i face/i pentru a v- asigura prosperitate cresc1nd- .n cursul acestor tranzi/ii.
G 0i &, cum ar fi G&&, G&G sau GG&. ) :%ontinua'i tot aa, v- spun mae0trii spirituali eleva/i. M-ri/i
v- energia 0i concentrarea g1ndurilor 0i sentimentelor. ,ealinia/iv- perspectiva conform con0tiin/ei
c- sunte/i una cu (umnezeu, cu fiecare 0i cu .ntreaga e!isten/-.
G 0i ?, cum ar fi G??, >?@ sau GG?. ) 4ste un mesaj de la .ngerii vo0tri c- o faz- din via/a voastr- este
pe cale s- se .ncheie. 4i vor s- 0ti/i c- atunci c1nd lucrurile merg mai .ncet, ei sunt al-turi de voi 0i
v- vor ajuta c-l-uzinduv- c-tre o nou- situa/ie mai potrivit- nevoilor, dorin/elor 0i scopului vostru
.n. via/-..
G 0i A, cum ar fi GAA, GAG sau GGA. ) "ceast- secven/- numeric- .nseamn- c- sunte/i .n al
unsprezecelea ceas, chiar .naintea schimb-rii. >u v- teme/i, pentru c- ve/i fi sprijini/i 0i iubi/i pe tot
parcursul acestei schimb-ri, care este iminent- acum.
G 0i C, cum ar fi GCC, GCG sau GGC. ) Sunte/i aproape s- v- desp-r/i/i de ceva din lumea voastr-
material-, de e!emplu s- vinde/i o proprietate. (ac- nu inten/iona/i s- pierde/i ori s- vinde/i ceva din
?A
via/a voastr- material-, v- pute/i schimba g1ndurile 0i direc/ia. Totu0i, dac- inten/iona/i s- vinde/i
sau s- renun/a/i la ceva din via/a voastr- material-, considera/i aceste secven/e numerice ca un semn
c- dorin/a voastr- este aproape s- devin- realitate.
G 0i F, cum ar fi GFF, GFG sau GGF. ) "/i sim/it c- o parte din via/a voastr-, de e!emplu o slujb- sau o
rela/ie, se .ncheieE "ceast- combina/ie confirm- c- ceea ce sim/i/i este corect. Sf1r0itul ar putea s-
.nsemne o important- schimbare pozitiv- a situa/iei sau ar putea s- .nsemne c- o anumit- parte din
via/a voastr- se apropie de sf1r0it. Indiferent de situa/ie, aceast- secven/- numeric- aduce ve0ti bune
despre o iminent- schimbare$ pozitiv- care implic- .ncheierea unei situa/ii dificile. Concentra/iv-,
fiindc- via/a voastr- e pe cale s- devin- mai u0oar-.
G 0i I, cum ar fi GII, GIG sau GGI. ) Se .ncheie o faz- important- din via/a voastr-, aduc1nd cu ea
alte evenimente care se vor sf1r0i, la r1ndul lor, printrun efect de .domino. "semenea unui tren care
sose0te la cap-tul liniei, un vagon se va opri, .n timp ce urm-toarele vagoane vor avea nevoie de mai
mult dec1t o clip- .nainte de a se opri. "ceast- secven/- numeric- este un mesaj c- trece/i printro
serie de evenimente, .n care anumite p-r/i ale vie/ii voastre .ncetinesc 0i se opresc. >u v- .ngrijora/i,
fiindc- aceste schimb-ri sunt necesare pentru ca noi secven/e 0i noi condi/ii s- .nceap- pentru tine.
G 0i K, cum ar fi GKK, GKG sau GGK. ) 2n mesaj de la Creatorul vostru, .nsemn1nd c- situa/iile care iau
sf1r0it sunt o parte din Marele 'lan (ivin. Sunt r-spunsuri la rug-ciunile voastre 0i sunt conforme cu
voi a (omnului .n privin/a ta. Cere/ii lui (umnezeu s- v- potoleasc- orice temeri 0i griji pe care le
a/i putea ave a .n leg-tur- cu schimb-rile care vor veni.

Combinaii ale cifrei ,
I 0i 3, cum ar fi I33, I3I sau II3. ) Sa deschis o nou- u0- pentru voi, ca rezultat al g1ndurilor
voastre. "ve/i acum ocazia s- v- privi/i g1ndurile .n fa/- 0i s- v- .nt13ni/i #.ntre patru ochi$ cu
propriile crea/ii. <-sa/i lucrurile vechi s- dispar-, pe m-sur- ce sunt .n3ocuite cu altele noi, conform
dorin/elor voastre.
I 0i :, cum ar fi I::, I:I 0i II:. ) (ac- a/i suferit recent o pierdere *slujb-, dragoste, etc.+, a0tepta/i
v- s- o .nlocui/i .n viitorul foarte apropiat. Totul lucreaz- .n favoarea voastr-, de0i sar putea s- fie
at1t de mult implicat- o activitate de culise, .nc1t s- v- .ntreba/i dac- nu cumva (umnezeu va uitat.
>u v- face/i griji! Sim/i/iv- energia vie/ii, care avanseaz acum. >u ve/i fi pedepsit pentru
pierderea recent-. 2niversul se preg-te0te, .n schimb, pentru nout-/i.
I 0i &, cum ar fi I&&, I&I sau II&. ) 4ste un mesaj puternic s- l-sa/i s- treac- anumite situa/ii din
via/a voastr- care nu mai corespund ori care 0iau .ndeplinit deja scopul. >u r-m1ne/i lega/i de
anumite situa/ii din team-. Con0tientiza/i 0i ave/i grij- de orice clip- din via/a voastr-. 4ste vital s-
ave/i o perspectiv- pozitiv- despre voi .n0iv- 0i despre viitorul vostru. "ceast- perspectiv- creeaz
de fapt ceea ce tr-i/i, deci ruga/ii pe mae0trii spirituali eleva/i s- v- ajute .n alegerea g1ndurilor
voastre din perspectiva .nalt- a iubirii divine.
I 0i ?, cum ar fi I??, I?I sau II?. ) =ngerii v- spun c- e vremea s- l-sa/i s-. Treac- o situa/ie deja
.ncheiat-. 4i v- reamintesc faptul c-, pe m-sur- ce o u0- se .nchide, alta se deschide. =ngerii v- ajut-
desigur s- deschide/i u0i noi 0i s- v- vindeca/i de orice suferin/e care ar .nso/i perioada de tranzi/ie
pe care o parcurge/i. 8- rog, cere/ile .ngerilor s- v- ajute s- ave/i credin/a c- acele .nchideri 0i
deschideri sunt r-spunsuri la rug-ciunile voastre.
I 0i A, cum ar fi IAA, IAI sau IIA. ) 'entru ca noul s- se manifeste, este important s- elibera/i
trecutul. "ceast- secven/- numeric- v- cere s- l-sa/i vechiul s- treac- 0i s- 0ti/i c- a .ndeplinit o
func/ie vital- la vremea lui. Totu0i, via/a curge 0i schimbarea este inevitabil-. S- 0ti/i c- noul este la
u0a voastr-, a0tept1nd s-l l-sa/i s- intre. Invita/i noul s- intre pe m-sur- ce v- deta0a/i cu iubire de
trecut.
I 0i C, cum ar fi ICC, ICI sau IIC. ) (eta0a/iv- de bunurile materiale, .n special dac- ave/i vreo
obsesie legat- de o anumit- categorie de bunuri materiale. "ceast- secven/- numeric- v- cere s-
l-sa/i obsesia s- treac- 0i s- v- deta0a/i. (e asemenea, este un mesaj c- un anumit lucru pe care la/i
v1ndut sau la/i pierdut va fi cur1nd .nlocuit cu altceva mai bun. fi/i deschi0i s- primi/i noi bunuri
?C
care v- dep-0esc a0tept-rile, frindc- sunte/i preg-ti/i s- v- .mbun-t-/i/i dotarea. Merita/i ce e mai
bun!
I 0i F, cum ar fi IFF, IFI sau IIF. ) 6elicit-ri! (a/i la o parte p-r/i vechi din via/a voastr-, care nu
mai corespund personalit-/ii voastre. Tr-i/i o via/- mai autentic- .n conformitate cu cea mai .nalt-
perspectiv- despre voi .n0iv-. "ceast- secven/- numeric- #aplaud-$ decizia voastr- de a tr-i cinstit.
I 0i G, cum ar fi IGG, IGI sau IIG. ) Se .ncheie o faz- important- din via/a voastr-, aduc1nd cu ea
alte evenimente care se vor sf1r0i, la r1ndul lor, printrun efect de domino. "semenea unui tren care
sose0te la cap-tul liniei, un vagon se va opri, .n timp. Ce urm-toarele vagoane vor avea nevoie de
mai mult dec1t o clip- .nainte de a se opri. "ceast- secven/- numeric- este un mesaj c- trece/i printr
o serie de evenimente, .n care anumite p-r/i ale vie/ii voastre .ncetinesc 0i se opresc. >u v-
.ngrijora/i, fiindc- aceste schimb-ri sunt necesare pentru ca noi secven/e 0i noi condi/ii s- .nceap-
pentru tine.
I 0i K, cum ar fi IKK, IKI sau IIK. ) 4ste un mesaj de la Creatorul vostru, av1nd semnifica/ia c-
partea din via/a voastr- care se .ncheie este c-l-uzit- divin. >imic nu este cu adev-rat pierdut. >u
e!ist- moarte 0i nu e!ist- nici accidente. ,ecenta schimbare din via/a voastr-, .n care sa .ncheiat ori
sa schimbat o parte important- a vie/ii voastre, este de fapt un r-spuns la rug-ciunile voastre.
(umnezeu v- .n0tiin/eaz- c- 4l nu v- ia nimic, nici nu v- #provoac-$ vreo pierdere. Mai degrab-,
planul vostru de via/- sau rug-ciunile voastre au #chemat$ aceast- schimbare, prin puterea dat- vou-
de (umnezeu. S- ierta/i pe oricine este implicat, pentru a putea fi u0ori 0i liberi atunci c1nd intra/i
.ntro nou- faz- minunat- din via/a voastr-.

Combinaii ale cifrei -
K 0i 3, cum ar fi KK3, K3K sau K33. ) C-l-uzirea divin- de la (umnezeu 0i de la .ngeri v- cere s- v-
schimba/i g1ndurile. 'oate va/i rugat s- fi/i mai ferici/i 0i mai s-n-to0i. (ac- este a0a, acesta este un
r-spuns la rug-ciunile voastre. (umnezeu 0tie c- solu/ia pe care o c-uta/i ia na0tere din g1ndurile
voastre. Cere/i lui (umnezeu s- v- c-l-uzeasc- direc/ia g1ndurilor 0i s- v- sprijine .n cursul
perioadei de tranzi/ie.
K 0i :, cum ar fi KK:, K:K 0i K::. ) (umnezeu vrea s- 0ti/i c- 4l nu va uitat 0i nu va p-r-sit. 8-
iube0te foarte, foarte mult! (e fapt, (umnezeu orchestreaz- o nou- faz- minunat- a vie/ii voastre.
8orbi/i adesea cu (umnezeu 0i ve/i sim/i miracolul care se .ntrevede. (umnezeu v- mai aminte0te 0i
de importan/a #sincroniz-rii divine$. 2neori, anumi/i factori trebuie s- se .ntruneasc- e7act .nainte
ca rezultatul dorit s- poat- fi realizat. "t1ta timp c1t r-m1ne/i fermi .n g1nduri 0i .n credin/-, nimic
nu v- .mpiedic- s- v- .mplini/i dorin/a.
K 0i &, cum ar fi KK&, K&K sau K&&. ) (umnezeu 0i mae0trii spirituali eleva/i .ncearc- s- v- atrag-
aten/ia, mai ales .n privin/a problemei legate de scopul divin al vie/ii voastre. >a/i /inut seama de
unele .ndrum-ri divine .n ultima vremeE (ac- da, sar putea s- v- sim/i/i bloca/i acum. "ceast-
secven/- este o cale cereasc- de a v- atrage aten/ia c- trebuie s- v- .ndeplini/i partea voastr- .n
procesul de #cocrea/ie$. "sta .nseamn- s- asculta/i 0i s- urma/i .ndrum-rile divine .n privin/a
pa0ilor care trebuie f-cu/i.
K 0i ?, cum ar fi KK?, K?K sau K??. ) (umnezeu 0i .ngerii vor s- 0ti/i c- sunte/i foarte, foarte iubi/i. 4i
v- cer s- v- face/i timp, m-car o clip-, s- sim/i/i aceast- dragoste, pentru c- ea r-spunde multor
.ntreb-ri 0i rezolv- orice provocare.
K 0i A, cum ar fi KKA, KAK sau KAA. ) 2n mesaj important care v- .n0tiin/eaz- c- schimb-rile din via/a
voastr- sunt .n ordinea divin- 0i perfect-. 4le sunt un dar de la (umnezeu 0i .n acord cu voia lui
(umnezeu pentru eul vostru superior.
K 0i C, cum ar fi KKC. KCK sau KCC. ) "cesta este un mesaj de la Creator privind via/a voastr-
material-. (umnezeu v- cere s- v- concentra/i mai pu/in pe dorin/ele terestre. "sta nu .nseamn- c-
(umnezeu v- cere s- tr-i/i o via/- s-r-cit-, ci mai degrab- s- .ncerca/i o abordare mai spiritual-
pentru a v- putea satisface nevoile. s-9 0ti/i c- (umnezeu este cu voi 0i c- 4l e sursa voastr- pentru
tot ce ave/i nevoie. 'ur 0i simplu p-stra/iv- credin/a 0i recuno0tin/a 0i r-m1ne/i deschi0i la semnele
sau la noile oportunit-/i de .mplinire a necesit-/ilor voastre materiale. :%uta'i mai nt)i mpr'ia
?F
lui #umnezeu i toate celelalte lucruri de care ave'i nevoie vi se vor da pe deasupra este esen/a
mesajului acestei secven/e numerice. 'ute/i ob/ine mai multe informa/ii despre acest proces citind
cartea 1&e Aundance <oo= *Cartea bel0ugului+ de Oohn ,andolph 'rice sau citind #'redica de pe
Munte$ din 4vanghelia dup- Matei *A933:+.
K 0i F, cum ar fi KKF, KFK sau KFF. ) @ .ncurajare de la (umnezeu, care v- apreciaz- pentru
activitatea mental-, spiritual- 0i fizic- pe care o desf-0ura/i. 8- ajuta/i pe voi .n0iv- 0i pe al/i oameni
merg1nd pe aceast- cale, 0i (umnezeu v- cere s- continua/i activitatea voastr- minunat-.
K 0i G, cum ar fi KKG, KGK sau KGG. ) 2n mesaj de la Creatorul vostru, .nsemn1nd c- situa/iile care iau
sf1r0it sunt o parte din Marele 'lan (ivin. Sunt r-spunsuri la rug-ciunile voastre 0i sunt conforme cu
voia (omnului =n privin/a voastr-. Cere/ii lui (umnezeu s- v- potoleasc- orice temeri 0i griji pe
care lea/i putea avea .n leg-tur- cu schimb-rile care vor veni.
K 0i I, cum ar fi KKI, KIK sau KII. ) 4ste un mesaj de la Creatorul vostru, av1nd semnifica/ia c-
partea din via/a voastr- care se .ncheie este c-l-uzit- divin. >imic nu este cu adev-rat pierdut. >u
e!ist- moarte 0i nu e!ist- nici accidente. ,ecenta schimbare din via/a voastr-, .n care sa .ncheiat ori
sa schimbat o parte important- a vie/ii voastre, este de fapt un r-spuns la rug-ciunile voastre.
(umnezeu v- =n0tiin/eaz- c- 4l nu v- ia nimic, nici nu v- #provoac-$ vreo pierdere. Mai degrab-,
planul vostru de via/- sau rug-ciunile voastre au #chemat$ aceast- schimbare, prin puterea dat- vou-
de (umnezeu. S- ierta/i pe oricine este implicat, pentru a putea fi u0ori 0i liberi atunci c1nd intra/i
=ntro nou- faz- minunat- din via/a voastr-.
Alert /instein9 J4mo/ia magnific- 0i cea mai profund- pe care noi o putem resim/i este starea
inefabil- a misterului. "colo e!ist- germenul oric-rei 0tiin/e veritabile. "cela c-ruia aceast- emo/ie .i
este str-in-, care nu 0tie s- se lase cuprins de admira/ie 0i s- se scufunde, pierdut .n sine de e!taz,
este deja un om mort 9 a 0ti c- ceea ce este enigmatic pentru noi 0i de nep-truns e!ist- totu0i
manifest1nduse ca fiind cea mai .nalt- .n/elepciune 0i cea mai frumoas-, mai radioas- frumuse/e pe
care facult-/ile noastre obtuze nu o percep dec1t sub o form- e!trem de primitiv- ) aceast-
certitudine, acest sentiment .mb-t-tor este .n centrul oric-rei st-ri sublime veritabile. 4!perimentarea
profund- 0i intim- a sublimului infinit cosmic este cea mai puternic- 0i str-veche surs- a cercet-rii
0tiin/ifice. Tr-irea mea cea mai elevat- const- .n o umil- admira/ie transfiguratoare a spiritului
superior f-r- margini care se dezv-luie .n infimele detalii pe care pot s- le perceap- fragilele 0i
slabele noastre spirite 5 aceast- convingere de ordin profund emo/ional pe care o am despre prezen/a
unei puteri ra/ionale superioare dezv-luit- de incomprehensibilul nostru 2nivers este ceea ce
formeaz- ideea mea de "BS@<2T sau (2M>4Q42$.
<umea, pentru cei mai mul/i oameni, este un loc al .nt1mpl-rilor. "stfel, sensul e!isten/ei este
ignorat, f-r- a face .n aceast- direc/ie vreun efort .n a descoperi, dac- Ja0a zisul hazard$ al sor/ii nu
con/ine totu0i un a! al evenimentelor, un destin pe care fiin/a uman- este chemat- s- .l .mplineasc-.
"st-zi se vorbe0te tot mai mult despre confruntarea con0tiin/ei cu un mediu caracterizat de o func/ie
comple!- de reflectare 0i r-spuns, un adev-rat univers ) oglind-, .n care ceea ce omul inten/ioneaz-,
creeaz- o albie a evenimentelor 0i totodat- adun- .n propria matc- similarit-/i, care caut- aceea0i
realizare.
Modul .n care con0tiin/a a luat act de acest univers informa/ional, cu un impact puternic asupra
propriei sale structuri, a fost acela al sincronicit-/ilor. C.%. Oung definea sincronicit-/ile sub aspectul
coinciden/elor semnificative. <a diferite intervale de timp, individul este confruntat cu o serie de
evenimente ale c-ror mesaj converge c-tre o idee foarte clar-, .n/eleas- la modul cel mai concret ca o
lec/ie de via/-. (e0i ra/iunea tinde s- nege un anume sens al unor .nt1mpl-ri care prin lipsa lor de
cauzalitate par a fi separate, intui/ia trezit- datorit- unei emo/ii cople0itoare .n fa/a unui Jaltceva$
care .nso/e0te toate aceste situa/ii de via/-, face ca evenimentele s- se uneasc- .ntrun comple!
Jmesaj$ din partea e!isten/ei. "cest Jmesaj$, de0i are numeroase valen/e, caut- s- trezeasc- .n om o
nou- viziune asupra vie/ii 0i a drumului pe care, ca fiin/- con0tient-, are menirea s- .l urmeze.
Sincronicitatea nu este o supersti/ie. Supersti/ia presupune s- se atribuie unui anumit eveniment o
semnifica/ie, pe baza unei documenta/ii pree!istente. Spre e!emplu, la vederea unei pisici negre, se
obi0nuie0te s- se asocieze acestei apari/ii, ideea de fatalitate. =n cazul sincronicit-/ii sensul
evenimentelor izbucne0te dinl-untrul fiin/ei ca o certitudine de net-g-duit, fiind un rod al intui/iei
spontane 0i nicidecum a unei corela/ii mentale simpliste. @ sincronicitate poate fi recunoscut- prin
?G
fondul s-u euforic 0i sublim care .nal/- con0tiin/a pentru moment pe o nou- treapt- de .n/elegere.
4ste un moment de profund- unificare a fiin/ei ca 0i atunci c1nd un fluviu ce se desparte .n mai
multe bra/e se adun- la o nou- confluen/-, .mbog-/it cu priveli0tea at1tor peisaje ce iau ie0it .n cale.
@ singur- sincronicitate poate conduce o minte deschis- c-tre o stare de profund- uimire 0i bucurie
interioar-, cople0it- de o enigm- care a r-s-rit .n mijlocul lumii, asemenea florii de col/ ce r-sare
dintre cr-p-turile st1ncii. Totu0i e!ist- momente c1nd astfel de sincronicit-/i se .nl-n/uie mai multe
.ntro unic- revela/ie, care de data aceasta cap-t- .ntrun mod absolut, amprenta %ra/iei (ivine.
"cest Jlan/ de sincronicit-/i$ nu numai c- duce la o viziune a universului ca o re/ea de leg-turi
tainice 0i neb-nuite *.n filosofia oriental-, numit- tantra ) J/es-tura magic- a lumii$+, ci mai presus
de aceasta, ea face sim/it- prezen/a unei 'uteri (ivine @mniprezente, care mi0c- totul 0i care leag-
totul .ntro perfect- coeren/-.
Sincronicitatea este astfel e!perien/a (ivinului .n afara noastr-, .n obiectivitate, .n vreme ce la polul
opus, e!perien/a mistic- .l descoper- pe (umnezeu .nl-untrul nostru, ca Sine (ivin, din care
izvor-0te via/a spiritului. "ceste dou- e!perien/e fundamenteaz- calea evolu/iei spirituale 0i ele se
refer- .n egal- m-sur- la e!isten/a ca totalitate, prima fiind cea care arat- leg-turile lumii guvernat-
de o 'utere invizibil- 0i transcendent-, iar cea dea doua c- lucrurile sunt iradiate din interior de o
surs- inepuizabil- de iubire. 4le de fapt se completeaz- 0i se sus/in una pe cealalt- 9 descoperind
iubirea din interior devii con0tient de prezen/a (ivinului care ./i dezv-luie ulterior c- totul este
conectat .n mod misterios la aceast- iubire 0i prin ea e!ist- toate cele ce sunt.
Sincronicitatea este una din cele mai rapide 0i eficiente modalit-/i de trezire spiritual- 0i de acces pe
o cale care s- conduc- fiin/a la o transformare interioar-. Mai ales .n zilele noastre, c1nd aspectul
informa/ional a c-p-tat cea mai important- pondere, omul este preg-tit s- .n/eleag- energetica
organismului cosmic 0i printro str-fulgerare iluminatoare s- .nceap- s- caute s- afle 0i s-0i
.mplineasc- menirea sa .n via/-.
" intra pe o cale spiritual- echivaleaz- astfel cu o evadare de sub legea accidentalului 0i .nceputul
unui traseu care av1nd ca prim- viziune sincronicit-/ile .i va aminti mereu c- totul are un sens 0i
destinul s-u este vegheat de Marea 'rezen/-. @ astfel de tr-ire vie a "dev-rului (ivin, o reg-sim
e!primat- admirabil de marele savant "lbert 4instein9 J4mo/ia magnific- 0i cea mai profund- pe
care noi o putem resim/i este starea inefabil- a misterului. "colo e!ist- germenul oric-rei 0tiin/e
veritabile. "cela c-ruia aceast- emo/ie .i este str-in-, care nu 0tie s- se lase cuprins de admira/ie 0i s-
se scufunde, pierdut .n sine de e!taz, este deja un om mort 9 a 0ti c- ceea ce este enigmatic pentru noi
0i de nep-truns e!ist- totu0i manifest1nduse ca fiind cea mai .nalt- .n/elepciune 0i cea mai
frumoas-, mai radioas- frumuse/e pe care facult-/ile noastre obtuze nu o percep dec1t sub o form-
e!trem de primitiv- ) aceast- certitudine, acest sentiment .mb-t-tor este .n centrul oric-rei st-ri
sublime veritabile. 4!perimentarea profund- 0i intim- a sublimului infinit cosmic este cea mai
puternic- 0i str-veche surs- a cercet-rii 0tiin/ifice. Tr-irea mea cea mai elevat- const- .n o umil-
admira/ie transfiguratoare a spiritului superior f-r- margini care se dezv-luie .n infimele detalii pe
care pot s- le perceap- fragilele 0i slabele noastre spirite 5 aceast- convingere de ordin profund
emo/ional pe care o am despre prezen/a unei puteri ra/ionale superioare dezv-luit- de
incomprehensibilul nostru 2nivers este ceea ce formeaz- ideea mea de "BS@<2T sau
(2M>4Q42$.
6iata nu inseamna sa te descoperi, ci sa te creezi pe tine insuti,
' >eorge Bernard 8a@
Tot ceea ce sa intamplat, tu ai atras in viata ta, tu ai vrut ca sa se intample! Surprinsa de aceasta
$descoperire$ continuam sa o intreb, $Cum e posibilE$ Ma gandeam 9 @are inainte sa $vin$ ce
angajamente luasem Sufletului meuE $(a, este posibil tot ceea ce gandesti, tot ceea ce spui, tot ceea
ce faci iti construieste 8iata! "i grija la toate acestea!$, continua ea sa imi spuna zambind
Imi amintesc si acum era inceputul primaverii, am plecat din cabinetul ei cu inima inflorita si
plina de speranta, totul in jurul meu mirosea a flori Ma intrebam de ce mereu trebuia so aud cu
voce tareE (e ce continuam sa nu cred in minunile din viata meaE (e ce nu imi venea sa cred ca
nefericirea era creatia mea E Ma invarteam intrun mic labirint si din cand in cand cineva imi tragea
?I
cate un ghiont amintindumi cine sunt si ce caut in viata mea E 4ram altcineva in ochii mei, eram 4u!
(evenisem, dar eu nu stiam asta! (e atunci totul sa schimbat, in fiecare zi 8iata mea este
minunata!
$'ovestile noastre au un scop (ivin. 4le constituie o parte reala si necesara a evolutiei proprii. '1na
c1nd nu le vom .ntelege importanta, vom ram1ne captivi .n cercul vicios al .ncercarilor de a repara
partile din noi pe care le vedem ca fiind defecte. In interiorul dramelor personale se afla ascunse
informatii semnificative, perle de .ntelepciune, pe care trebuie sa le e!tragem si care detin cheia
.ndeplinirii contributiei noastre unice .n aceasta lume. "ceste povesti contin e!act ingredientele de
care avem nevoie pentru a deveni oamenii care am t1njit dintotdeauna sa fim. =nauntrul fiecareia
dintre povestile noastre se gaseste un remediu (ivin pentru o viata e!ceptionala.
3rimul pas n descoperirea retetei personale este acela de a ntelege ca suntem cei care ne'am
creat povestea, nu numai
pentru a ne proteja pe noi .nsine, ci si, fara a ne da seama, .n scopul de a aduna .ntelepciunea si
e!perientele de care avem nevoie, astfel .nc1t sa ne atingem telul .n viata, dar si de a .nvata lectiile
pe care aceasta le are de predat. Sunteti ca un maestru bucatar sef. 8ati petrecut viata .n bucatarie,
adun1nd ingredientele necesare pentru a va manifesta Sinele e!traordinar, .nsa povestea voastra ) cu
toate dramele si cu durerea sa neprelucrata ) este cea care ascunde aceasta reteta.
Multi dintre noi suntem at1t de buimaciti de dramele din povestile noastre, ca nu ne mai amintim ca
avem un scop (ivin. 8untem at#t de preocupati de durerea din trecutul nostru si de a'i
condamna pe ceilalti, nc#t nu constientizam ca toata durerea noastra are un scop$
*ata o fraza ce merita repetata: .oata durerea noastra are un scopA ()ista cu rolul de a ne
nvata, a ne calauzi si a ne da ntelepciunea de care avem nevoie pentru a ne aduce darurile n
lume$ !ulti dintre noi ne folosim traumele si ranile ca sa ne autopedepsim, sa ram#nem blocati
si mici$ %ar c#nd ne e)aminam durerea si dezamagirile si le folosim ca instrumente de
nvatare, acestea ne mpartasesc lectii sacre de viata, care ne pot fi predate doar pe aceasta
cale$
2iecare om si aduce o contributie vitala pentru binele ntregii omeniri$ 2iecare dintre noi
detine o piesa importanta cu care participa la definitivarea tabloului vietii$ C#nd ram#nem
prinsi n trecut, ur#ndu'ne vietile, povestile si pe noi nsine, devine imposibil sa ne revendicam
piesa de puzzle si sa o punem n locul care'i este destinat$ 3#na nu vom a&unge la o mpacare cu
povestile noastre, va fi imposibil sa e)tragem ingredientele de care avem nevoie pentru a ne
e)prima 8inele nostru %ivin$
(rama personala ) fiecare dintre e!perientele traite, partile din noi .nsine pe care le iubim si cele pe
care le ur1m ) este ceea ce face ca piesele noastre sa fie unice. 2nii dintre noi au primit piesa din
mijloc, altii pe cea din margine, .n timp ce altora li sa oferit piesa mare si rotunda. >u e!ista .n jocul
de puzzle o alta piesa ca a noastra. >ici una. Sunt unele asemanatoare, dar nici una ca a voastra.
'ropria contributie e!ista .ntro stare latenta, astept1nduva sa adunati toata e!perienta de care aveti
nevoie pentru a deveni acea piesa de puzzle. =n fiecare zi va atrageti e!periente perfect potrivite
pentru a aduna .ntelepciunea necesara producerii retetei \voastre unice ) a piesei voastre din jocul de
puzzle $ #eie *ord
Lectii de *ubire
$=ntre .ntrunirile consiliului *Oudecata+ e!ista o perioada menita re.nnoirii sufletului. Ca fiinte
eterice, cresterea noastra .ncepe, de fapt, .n domeniul mental al lumii spiritelor, .mpreuna cu alte
suflete si .nainte ca oricare dintre noi sa se fi .ncarnat. Ca atare, .n timp ce fiinta noastra interioara
are e!clusiv o trasatura individuala, o parte vitala a vietii spirituale de dintre .ncarnari este dedicata
relatiilor empatetice cu celelalte suflete. "stfel, dezvoltarea noastra ca suflete devine o evolutie
colectiva e!primata partial prin asocierea pe care o avem cu aceste entitati .ntro realitate materiala,
cum ar fi 'am1ntul. =n timpul re.ncarnarii, apropierea pe care sufletele o simt unul fata de celalalt
.ntrun plan mental este testata sever de provocarile ^armice din trupurile noastre gazda.
AK
"ceasta .ntrerupere a unei e!istente mentale fericite constituie un mijloc prin care maestrii nostri
spirituali ne .nalta constiinta.
"m auzit multe povesti de dragoste interesante care sau petrecut .n vietile trecute, implic1nd suflete
pereche care trec peste barierele timpului si ale spatiului, pentru a se .nt1lni din nou .n viata.
Toate cuplurile care au trait o dragoste imposibila au astazi o casnicie fericita, .ncercarile prin care
au trecut .n fiecare viata iau pregatit pentru cele ce aveau sa urmeze, .ntarind legatura lor speciala
de suflete pereche. ,egresia .n viata anterioara scoate la iveala informatii interesante despre
formarea perechilor, dar o perspectiva mult mai larga asupra acestor relatii e oferita clientilor mei de
plasarea .n perioadele dintre vietile lor.
4!ista multe .ncercari ascunse .n spatele valului iubirii. "laturi de vietile .n care am trait o lunga si
fericita poveste de iubire cu perechea noastra, se afla acelea .n care noi am distrus aceasta relatie sau
am fost devastati la r1ndul nostru de faptele perechii noastre. =n acele vieti .n care traiul nostru
comun a fost greu, ceva a stat .n drumul acceptarii dragostei. " fi .mpreuna cu sufletul nostru
pereche ne poate aduce deopotriva fericire si suferinta, dar noi .nvatam din am1ndoua. =ntotdeauna,
.n spatele evenimentelor grave, care implica relatiile din viata noastra se afla motive ^armice.
"m avut o clienta numita 8alerie *n.b. Michael >e_ton+, care a trait viata unei femei frumoase din
China, cu doua secole .n urma. =n acea viata ea sia respins sufletul pereche, barbatul pe care .l iubea
cel mai mult, din pricina ca se certa cu ea si refuza sa .i hraneasca vanitatea, asa cum faceau altii, Jsi
.n afara de asta$, .mi spunea 8alerie .n stare de transa, Jera at1t de ne.ndem1natic si arata at1t de
necioplit, .nc1t miera si jena sa fiu vazuta cu el5 ma g1ndeam la ce vor zice ceilalti. (e necaz, din
m1ndrie si din sentimente pe care leam luat de bune, mam maritat cu un om chipes care a stiut sa
mi faca toate toanele. "m pierdut fericirea de care puteam sa am parte$.
=n viata urmatoare, .n "merica secolului al NINlea, 8alerie a fost fiica unui sef indian Chero^ee,
care ia ordonat sa se marite cu fiul altui sef5 asa se stabilise .ntre ei printrun tratat. 8alerie sa supus
dorintelor tatalui ci, dar acest sot a respinso fizic si ia facut o viata groaznica. ,azboinicul din
tribul lor, pe care ca .l iubea, era sufletul ei pereche, pe carel respinsese .n viata sa anterioara din
China. C1nd sa .ntors .n lumea spiritelor, dupa ce viata ei indiana sa sf1rsit, 8alerie mia spus9 4u
si iubitul meu am fi putut fugi. <as1nd .nsa la o parte primejdia implicata de o astfel de fapta, ceva
.mi spuma ca trebuia sa .ndur ceea ce tatal meu planuise. "cum .nteleg ca a fost o .ncercare. "vem
capacitatea de a rani grav at1t persoana care ne iubeste, c1t si pe noi .nsine. 8iata mea ca femeie
indiana Chero^ee a fost un memento al m1ndriei si al vanitatii mele ca femeie .n China.
6aptul ca suntem cu persoana Jnepotrivita$ pentru o perioada a vietii noastre, nu .nseamna ca am
irosit timpul. 'robabil ca relatia a fost planuita dinainte. Ba chiar am putea vedea acest suflet din
nou, .n lumea spiritelor, .ntro lumina diferita. "sa sa .nt1mplat cu barbatul cu care clienta mea a
trebuit sa se casatoreasca .n viata ei indiana. Sufletul lui apartinea unui grup .nvecinat cu cel al
8aleriei. Sufletul ambilor barbati pe care 8alerie ia iubit .n cele doua vieti trecute este din nou
alaturi de ea, .n secolul al NNlea, fiind sotul ei. "s mai adauga ca <inda, care astazi este cea mai
buna prietena a 8aleriei si o membra a grupului ei de suflete, a fost ultima pereche a razboinicului pe
care ea .l iubise .n viata ei de indiana Chero^ee. (upa sedinta noastra, 8alerie a z1mbit c1nd mia
zis9 J"cum stiu de ce am fost .ntotdeauna stingherita vaz1ndo pe <inda pe l1nga sotul meu$.
=nainte de a merge mai departe, ar fi bine sa luam .n considerare c1teva ramificatii implicate de
e!perienta magica a .nt1lnirii unui suflet pereche. 'rima data c1nd stabilesc un raport cu un client .l
.ntreb despre relatiile sale precedente si actuale, care au avut sau mai au importanta .n viata sa.
"stfel .mi dau scama cum sunt distribuite personajele care joaca .n piesa actualei lor vieti. (e vreme
ce am intentia sa stau .n primul r1nd si sa urmaresc desfasurarea piesei .n timpul hipnozei, vreau un
program al acesteia. @ data ce clientul meu se afla .n stare de transa profunda, legaturile multiple
dintre suflete devin clare. @amenii care joaca .n piesa vietii clientului meu pot fi iubiti *te+, prieteni
devotati, rude, mentori sau asociati ai acestuia. ,elatiile noastre cu oamenii iau multe forme .n viata
si, de obicei, implica at1t suflete din alte grupuri, c1t si din grupul nostru. =n general, clientii mei
nutresc o dorinta puternica de a identifica aceste legaturi de suflet .n viata lor actuala, desi cei mai
multi au deja o idee .n acest sens.
=ntro definitie mai ampla, dragostea .nseamna afectiune, care poate lua multe forme .n viata.
=ntotdeauna realizam o cone!iune mentala, .ntrun fel sau altul, cu un suflet pereche, indiferent de
A3
rolul pe care acesta .l joaca .n viata noastra. Intram .n legatura cu oamenii pe multe niveluri si pentru
o multime de lectii ^armice .n fiecare viata. C1nd o prietenie se .nfiripa, se transforma .n dragoste,
dar .n lipsa unei amicitii durabile, iubirea nu poate sa .nfloreasca. 4 vorba de cu totul altceva dec1t
de infatuarea care e!ista la un nivel superficial, c1nd avem acele .ndoieli suparatoare referitoare la
.ntrebarea daca relatia respectiva are sau nu vreo .nsemnatate. =n lipsa .ncrederii, intimitatea sufera si
dragostea nu se poate dezvolta. Iubirea .nseamna acceptarea tuturor imperfectiunilor partenerului
tau. (ragostea adevarata te face mai bun dec1t ai fi daca acea persoana nar e!ista .n viata ta.
@amenii pun, de obicei, semnul egal .ntre iubire si fericire, .nsa aceasta din urma este o stare de
spirit care trebuie sa se dezvolte .n tine si sa nu depinda de altcineva. Cel mai sanatos fel de dragoste
este acela .n care te simti deja bine cu tine .nsuti si astfel, e!tinz1nduti sentimentele si asupra
altcuiva, nu dai dovada de egoism. (ragostea cere multa munca si .ntretinere permanenta.
"m avut multi subiecti care au divortat si care au aflat ca primele lor iubiri au fost sufletele lor
pereche. <ucrurile ar fi mers bine daca am1ndoi sar fi straduit mai mult. 'e de alta parte, pot e!ista
anumite motive pentru care sar putea sa nu ne .nt1lnim sufletul pereche dec1t mai t1rziu .n viata.
Sufletele pereche se vor separa din c1nd .n c1nd, pentru o viata sau doua, nevaz1nduse deloc .n
cursul acestora. JSufletul meu pereche si cu mine am devenit mult prea dependenti unul de celalalt,
aveam nevoie sa evoluam singuri pentru o vreme$ ) iata o declaratie pe care o aud adesea atunci
c1nd sufletele pereche sunt despartite. 6iecare perioada de pe 'am1nt este diferita din punct de
vedere al atasamentului si al e!perientei pe care o traim cu sufletul nostru pereche. Cu toate acestea,
fiecare viata alaturi de ele se cladeste pe vietile anterioare.
=nvatam lectii importante din relatiile care sau rupt. Ceea ce este important e ca .n viata sa mergi
mai departe. 2nii clienti .mi spun, .naintea sedintelor, ca dragostea adevarata pare sai ocoleasca.
(upa sedinta ei .nteleg, de obicei, motivele care stau la baza acestei situatii. (aca nu .ti iese .n cale
dragostea adevarata, elibereazate, .nteleg1nd ca e posibil sa fii aici pentru a .nvata alte lectii.
'resupunem .n mod gresit ca oamenii care au ales sa traiasca singuri ar fi singuratici, c1nd, de fapt,
au vieti bogate, pline de liniste, refle!ie si de realizari. (aca stabilesti o legatura cu cineva pentru
care nu ai nici un sentiment, numai pentru a nu fi singur, esti mai singur dec1t daca nai avea pe
nimeni. Cum spune si c1ntecul, Ja te .ndragosti de dragoste .nseamna a te preface$. "cest fel de
iubire este o .nchipuire, deoarece este indus de ideea de a avea cu orice pret parte de dragoste. (aca
sufletul tau pereche trebuie sa apara .n viata ta, o va face cel mai adesea atunci c1nd te astepti mai
putin.$ *bibliografie Michael >e_ton ) (estinul sufletelor ) o carte initiatica deosebita pe care vo
recomand +
2ratia Luminii
7Ce nici un oci nu a vazut si nici o urece nu a mai auzit
A:
si ceea ce n'a mai patruns in inima oricarui om,
%umnezeu a pregatit pentru aceia care il iubesc$,
(e cate ori veti avea nevoie de un raspuns la probleme majore, puteti intreba, fara urma de teama si,
puteti fi siguri, veti avea un raspuns. 2n raspuns pe care (umnezeu vil va da. Tatal isi aude fiul
oriunde sar afla si raspunde dorintei inimii lui. 6iti doar siguri si asteptati pana ce acest raspuns va
veni. 8a fi, fie sub forma unui simbol, unui om, a unui animal, a unei vorbe, a unei scanteieri de
inspiratie ) intotdeauna la momentul potrivit. ,aspunsul va fi definit si usor de inteles, fiecare om
avand in el, in functie de maturitatea sa, invatatura necesara de a intelege acest limbaj. >iciodata nu
veti gresi daca va veti lasa viata e!terioara condusa de 8ointa (umnezeiasca, care va vorbeste in
acest sens. Totul este (ivinitate.
Tinetiva ochii deschisi deoarece Casa lui (umnezeu este plina de miracole. >u dati voie nici unei
umbre de proasta dispozitie sa va cuprinda. .otul trebuie transformat intr'o puritate fara pata,
lumina spirituala, constiinta, multumire, fericire si, cel mai important, in iubire$
6ratia <uminii este alaturi de noi! 6ratia <uminii este o organizatie spirituala care cuprinde cei mai
inalti initiati din Sistemul nostru solar. (oar cine stapaneste si este capabil sa practice primele trei
niveluri din Cartea Intelepciunii are acces la aceasta 6ratie. Inca de la inceputurile evolutiei
spirituale umane, aceia care au atins cele mai inalte stadii ale perfectunii megice si nu siau dizolvat
constient individualitatea in <umina (ivina, fac acum parte din acesta 6ratie.
6ratia <uminii isi asuma responsabilitatea pentru dezvoltarea umanitatii, desi sarcina de a mentine
acesta dezvoltare nu implica neaparat incarnare fizica. 6ratia <uminii este structurata in acord cu o
ierarhie care corespunde cu gradul de perfectionare intiatica a membrilor. Superiorul lor este asa
numitul 'rim Initiator si are un rang egal cu Mahatma, trimisul @rdinului (ivin si 'astratorul tuturor
tainelor. In Ierarhie el este numit 2rgaUa, Inteleptul din Munte sau Batranul Maestru.
4l a fost 'rimul Initiator de la inceputurile lumii, dar se manifesta foarte rar in trup. (e obicei ia o
forma doar pentru foarte scurte perioade , atunci cand el alege sa asiste si sa dea sfaturi unui membru
al 6ratiei cu privire la misiunea sa. In Ierarhie, Baranul Maestru are 3: adepti subordonati care au
atins cea mai inalta perfectiune spirituala. "cestia isi asuma cele mai grele misiuni, dar foarte rar se
incarneaza. 2nii dintre ei se incarneaza doar o data la 3KK sau 3KKK de ani. 2rgaUa si cei 3: adepti
din Consilul Batranilor au intalniri speciale pentru a lua decizii privind soarta umanitatii de pe Terra.
Cei 3: "depti au F: de Intelepti sau @ameni Iluminati, in subordinea lor, care au la randul lor &CK de
Maestri. Cei F: de Intelepti si cei &CK de Maestri sunt de asemenea subordonati unei adunari
generale. In cazul unor intalniri speciale, 2rgaUa trimite dupa Initiati particulari. "dunarea generala
se intalneste intotdeauna intro camera magica , creata special in zona inconjuratoare a 'amantului.
2rgaUa intodeauna creaza acesta camera el insusi, protejando si vacando vizibila doar 6ratiei
<uminii. (e aceea ea nu poate fi vazuta de nici o alta entitate incarnata sau nu. Salasul 6ratiei
<uminii nu poate fi vazut de ochii omenesti. 4l se afla intrun plan subtil, invizibil noua.
$Di a fost s- fie c- Isus a adunat pe 6iii <uminii pe malul r1ului, ca s- le reveleze ceea ce a fost
ascuns5 c-ci au trecut 0apte ani, 0i fiecare a fost roditor pentru adev-r, a0a cum floarea se deschide
din boboc c1nd .ngerii soarelui 0i al apei .l aduc la vremea .nfloririi.
Di to/i erau diferi/i unul de altul, unii erau mai .n v1rst-, 0i al/ii aveau .nc- roua tinere/ii pe obrajii
lor, 0i c1/iva au fost .n-l/a/i conform cu tradi/iile ta/ilor lor, 0i al/ii nu 0tiau cine fuseser- tat-l 0i
mama lor. (ar to/i .mp-rt-0eau limpezimea ochilor 0i suple/ea trupului, c-ci acestea erau semne c-
de 0apte ani ei umblaser- .mpreun- cu .ngerii Mamei '-m1nte0ti 0i .i ascultaser- legile. Di timp de
0apte ani .ngerii necunoscu/i ai Tat-lui Ceresc .i .nv-/au .n orele lor de somn. Di acum venise ziua
c1nd ei urmau s- intre .n 6r-/ia "lesului 0i s- cunoasc- .nv-/-turile ascunse ale B-tr1nilor, chiar 0i
cele ale lui 4noh 0i de mai .nainte.
Si Isus ia condus pe 6iii <uminii la un copac str-vechi, 0i acolo a .ngenuncheat la locul unde
r-d-cinile, noduroase 0i albite de ani, se .ntindeau peste marginea r1ului. 6ii <uminii au
.ngenuncheat 0i ei, 0i au atins cu respect trunchiul b-tr1nului copac, c-ci fuseser- .nv-/a/i c- copacii
sunt 6ra/ii 6iilor @amenilor. C-ci mama lor este aceea0i, Mama '-m1nteasc-, al c-rui s1nge curge .n
seva copacului 0i .n trupul 6iului @mului. Di tat-l lor este acela0i, Tat-l Ceresc, ale c-rui legi sunt
scrise .n ramurile copacului, 0i ale c-rui legi sunt gravate pe fruntea 6iului @mului.
A&
Di Isus 0ia .ntins m1inile c-tre copac, 0i a spus9 #'rivi/i, Copacul 8ie/ii, care st- .n mijlocul M-rii
4terne. 'rivi/i nu numai cu ochii trupului, ci vede/i cu ochii spiritului Copacul 8ie/ii la izvorul
curen/ilor curg-tori5 la un izvor viu .ntrun /inut al secetei. 'rivi/i gr-dina etern- a minunilor, 0i .n
centrul ei Copacul 8ie/ii, taina tainelor, ridic1nd ramuri eterne pentru plantare etern-, pentru a
cufunda r-d-cinile lor .n curentul vie/ii dintrun izvor etern. 6edei cu ocii spiritului ngerii zilei i
ngerii nopii care pzesc fructele cu flcri de Lumin (tern arz#nd n toate direciile$
Di timp de 0apte ani a/i lucrat ziua cu .ngerii Mamei '-m1nte0ti, 0i timp de 0apte ani a/i dormit .n
bra/ele Tat-lui Ceresc. Di acum mare va fi r-splata voastr-, 0i vi se va d-rui darul limbilor, prin care
v- pute/i atrage .ntreaga putere a Mamei voastre '-m1nte0ti, 0i s- ave/i putere asupra .ngerilor 0i
domeniului ei pe tot cuprinsul .mp-r-/iei ei5 ca voi s- v- pute/i atrage gloria orbitoare a Tat-lui
vostru Ceresc, ca s- pute/i porunci .ngerilor lui 0i s- intra/i .n via/a ve0nic- .n .mp-r-/iile cere0ti. 8-
voi face cunoscute lucruri ad1nci 0i tainice.
"dev-r gr-iesc vou-, toate lucrurile e!ist- prin (umnezeu 0i nu este nici unul .n afara lui. =ndrepta/i
v- inimile, a0adar, pentru a putea merge pe c-ile cele drepte, unde este prezen/a sa. C1nd deschide/i
ochii diminea/a, chiar .nainte ca trupul vostru s- fi fost chemat de =ngerul Soarelui, spune/iv- aceste
cuvinte, l-s1ndule ca un ecou .n spiritul vostru5 c-ci vorbele sunt ca frunzele moarte c1nd nu e!ist-
via/a spiritului .n ele. Spune/i, atunci, aceste cuvinte9
+*ntru n infinita i eterna grdin a tainei, spiritul meu n unitate cu .atl Ceresc, trupul meu
n unitate cu !ama 3m#nteasc, inima mea n armonie cu 2raii mei, 2ii "amenilor,
dedic#ndu'mi spiritul, trupul, i inima mea sfintei, purei i izbvitoarei nvturi, ciar acea
nvtur care din vecime i'a fost cunoscut lui (no$,$
*4vanghelia 4seniana a 'acii+
2orta cuvantului
.iecare primete un nume cnd se nate
dar trebuie s fie n stare s"i boteze viaa cu un cuvnt
care s"i dea un sens. /$aolo Coel0o1
Cuvantul tau care este2
Sunt convinsa ca nu stii multe lucruri despre tine! 4sti un intreg univers. si pe masura ce te
descoperi ti se va face si mai tare dor de tine. Te simti, te vezi, te auzi, desi continui sa taci in fata ta,
a sosit timpul sa iti arati Sinele, complet si intreg. 'entru ca viata incepe in fiecare zi, pentru ca viata
ta este un dar!
Cuvantul este cea mai puternic- for/- din univers de care dispune omul, care .l poate .n-l/a sau
distruge f-r- a l-sa urme. Cuv1ntul este puterea prin care noi creem sau distrugem. Cuv1ntul este
darul care vine direct de la (umnezeu. =n evanghelia dup- Ioan din biblie se spune referitor la
crearea universului9 La nceput a fost cuv#ntul i cuv#ntul era la %umnezeu i %umnezeu era
cuv#ntul$ (eci numai prin cuv1nt (umnezeu a creat toate cele v-zute 0i nev-zute. (ac- (umnezeu
a creat lumea dup- chipul 0i asem-narea <ui, .nseamn- c- omul a c-p-tat puterea de a creea ca 0i
(umnezeu. Ca fii ai <ui, noi avem acces la tot ce are Tat-l, posed-m totul 0i suntem liberi ca 0i Tat-l
s- ne servim de tot ce 4l se serve0te. 'entru a atinge acest ideal e nevoie de o credin/- f-r- margini.
>oi avem puterea de a crea 0i aceast- putere este a0a de mare .nc1t tot ceea ce credem se poate
transforma pentru noi .n realitate. >oi ne cream pe noi .n0ine 0i devenim ceea ce credem c- suntem.
%e vei crede, toate sunt cu putin celui care crede *Marcu I,:&+. =n permanen/- noi cream lucrul
.n care credem cu adev-rat. >oi putem s- fim, s- facem 0i s- avem tot ceea ce ne imagin-m. "tunci
c1nd 0tim ce vrem, universul ne ofer- spontan ceea ce avem nevoie pentru realizarea acestui /el.
Ceea ce numim noi for/a universal- e o putere divin- pe care tat-l o d- copiilor s-i pentru a o folosi.
>oi suntem imaginea lui (umnezeu, .n form- fizic- 0i dispunem de o .ntreag- putere creatoare.
Crea/ia are la baz- cuv1ntul, iar cuv1ntul este e!presia g1ndului. (umnezeu a creat universul
folosind for/a creatoare a g1ndului 0i ia dat 0i omului 0ansa de a o folosi .n sens creativ. (in p-cate
omul nu a .n/eles acest adev-r 0i a c-zut .n neputin/- complet-. (ac- for/a g1ndului e creativ-, atunci
A?
cu certitudine ea este cea cu ajutorul c-reia omul poate definitiv vindeca orice boal-. Cu for/a
g1ndului omul poate s- creeze celule s-n-toase .n corp sau s- le distrug- pe cele afectate. %1ndul
este cel care atrage r-ul sau binele .n e!isten/a noastr-. 'utem trage concluzia c- g1ndul *cuv1ntul+
este cel care a creat 0i creaz- materia.
Cuv1ntul e puterea pe care o avem de a ne e!prima 0i de a comunica, de a g1ndi 0i de a crea
evenimentele din via/a noastr-. Cuv1ntul e cea mai puternic- unealt- pe care o are omul. Cuv1ntul
reprezint- manifestarea fiin/ei noastre spirituale, sc1nteia divin- din interiorul nostru. Cuv#ntul
nostru poate crea cel mai frumos vis i realitate, dar poate i s distrug tot ce e)ist n &urul
nostru$ (e aceea, folosirea gre0it- a cuv1ntului creeaz- iadul pe p-m1nt. @rice putere creatoare
folosit- r-u, nepotrivit, poate deveni putere distructiv-. Cuv1ntul nostru este magie pur-, iar folosirea
lui gre0it- poate deveni magie neagr-. Cuv1tul vorbit sau scris este at1t de puternic .nc1t un simplu
cuv1nt poate schimba o via/- sau poate distruge vie/ile a milioane de oameni.
=n cuvinte se afl- puterea 0i energia create de g1ndire. =n ziua .n care omul va .n/elege c- are puterea
de a0i schimba via/a prin cuvintele create de g1ndire atinge maturitatea. Cuv1ntul repetat de un
million de ori devine obiect, spuneau Uoghinii. =nseamn- c- omul poate fi vindecat 0i i se poate
schimba destinul cu ajutorul cuv1ntului. >oi folosim des cuv1ntul (umnezeu 0i .l repet-m de multe
ori. 6apt bine cunoscut c- pe m-sur- ce un om se folose0te mai mult de acest cuv1nt, cu at1t mai
mult se va bucura de binefacerile lui. 4ste deajuns s- pronun/-m cuv1ntul (umnezeu o singur- dat-
cunosc1ndui semnifica/ia, astfel ca ritmul vibra/iilor corpului nostru s- se amplifice fa/- de nivelul
anterior. (atorit- acestui cuv1nt biblia are o longevitate a0a de mare. %1ndi/iv- de c1te ori este scris
acolo cuv-ntul (umnezeu, 0i deci, pronun/at. 6iecare cuv1nt scris sau vorbit din aceast- carte are o
influen/- foarte mare. (e aceea este foarte benefic obiceiul de a /ine biblia la cap-tul patului 0i
.nainte de a adormi s- se citeasc- c1teva pagini.
%1ndurile 0i cuvintele sunt ni0te transmisii energetice care .n func/ie de .nc-rc-tura lor, adic- de
frecven/a lor joas- sau .nalt-, ne pot face r-u sau bine. <a fel se .nt1mpl- 0i .n cazul cuvintelor scrise.
(e aceea, este bine ca la capul patului .n care dormim s- nu /inem c-r/i care relateaz- despre
nefericiri, violen/e, crime sau publica/ii cu orori se!uale.
Iubirea e cuv1ntul care se apropie foarte mult de cuv1ntul (umnezeu ca influen/- vibratorie 0i se
cunoasc mii de vindec-ri, care au fost realizate prin folosirea lui. @rice boal- cunoscut- cedeaz-
locul puterii sau puterii iubirii pe care o emitem. >oi putem influen/a .n mod subtil pe cei afla/i .n
preajma noastr-, prin energia pozitiv- sau negativ- pe care o emitem. %1ndurile 0i sentimentele
negative sunt asemenea unor arme puternice care pot cauza pagube considerabile. (ac- ur1m pe
cineva din ad1ncul inimii 0i trimetem spre el g1nduri negative putem contribui la distrugerea lui. =n
vindecarea de la distan/- grupurile de t-m-duitori se roag- pentru cei afla/i departe de ei. 4i trimit
g1nduri pozitive spre cel bolnav 0i prin acestea se produce vindecarea. %1ndul e permisul nostru de
intrare .n rezonan/- vibratorie cu cei din univers, deci 0i cu cei din .mp-r-/ia cerurilor. %ac
rm#nei ntru mine i cuvintele mele rm#n n voi$ Cerei ceea ce voii i se va da vou *Ioan,
3A.F+ @rice cuv1nt are o frecven/- vibratorie. (e aceea, e benefic ca omul s- utilizeze numai cuvinte
de .nalt- vibra/ie. 6iecare cuv1nt atrage o energie asupra celui care .l e!prim- 0i energia e .n raport
cu vibra/ia cuv1ntului. S- evit-m permanenta emiterea de g1nduri de vibra/ie joas- ca9 g1nduri de
ur-, invidie 0i de r-zbunare.
Cuvintele sunt c-r/ile noastre de vizit- .n plan subtil. Cu c1t cuvintele sunt mai alese 0i mai .nalt
vibra/ionale cu at1t cel care le utilizeaz- e un spirit evoluat, o fiin/- de .nalt- vibra/ie spiritual-. Cu
c1t vibra/ia cuvintelor e mai joas- cu at1t fiin/a care se manifest- astfel dovede0te c- e un spirit
involuat, un om de vibra/ie joas-, .n care nu este bine s- ai .ncredere. 4l e purt-tor de energii joase
prin care .0i atrage tot felul de necazuri, accidente 0i boli. (evine astfel o victim- sigur- a energiilor
de vibra/ie joas- pe care le emite.
4!ist- o putere mai activ- 0i mai rapid- dec1t cuv1ntul, 0i acesta este %`>(2<. Cel care .ntre/ine
g1nduri rele .0i cauzeaz- r-u at1t sie0i c1t 0i .ntegii lumi, el polueaz- universul mental general.
%1ndurile rele p-trund .n alte min/i .n care e!ist- focare vibratorii asem-n-toare 0i determin-, prin
rezonan/-, g1nduri similare. (ac- .ntrun loc se adun- dou- persoane care concetreaz- g1ndirea lor
asupra unei singure idei influen/a pe care ace0tia o e!ercit- va fi de patru ori mai mare dec1t .n cazul
unei singure persoane. "stfel se e!plic- .n termeni 0tiin/ifici cum se poate influen/a vremea. =n mod
AA
similar 0i g1ndurile r-uvoitoare despre un om sunt suficiente pentru a influen/a energetica
p-m1ntului. (e modul .n care vom sim/i 0i vom g1ndi depinde destinul .ntregii planete. 4nergetica
negativ- a omenirii uninduse .ntrun singur curent poate deveni un pericol fundamental pentru
planeta noastr-.
Toate vibra/iile mentale 0i emo/ionale de vibra/ie joas- emise de oameni fac o aur- uria0a .n jurul
Terei, asemenea unui strat izolator, care afecteaz- leg-turile energetice vitale si continue cu
2niversul. (e aceea planeta noastr- este bolnav- datorit- g1ndurilor 0i vorbelor negative emise de
locuitorii ei. "cest halou negru .n jurul planetei noastre ar putea fi anulat numai dac- majoritatea
oamenilor ar c-uta .n mod sistematic s- emit- numai g1nduri 0i emo/ii .nalt vibratorii.
0manitatea trebuie s purifice i s asaneze locuina sa planetar$ n caz contrar omul va fi
&udecat i pedepsit de natur$ %e aceea noi trebuie ca din acest moment s ncercm s iubim i
s iertm c#t mai mult ca s putem salva prbuirea acestei planete$ (ac- omul crede c- toat-
lumea e crud- 0i nedreapt-, agresivitatea societatii .n cazul dat va atinge cote ma!ime. S- folosim
.ntotdeauna cuv1ntul pentru a ne .n-l/a pe noi 0i pe ceilal/i 0i niciodat- pentru a distruge. *ndiferent
de condiia noastr social trebuie s devenim contieni c putem scimba totul n &urul
nostru, n bine sau n ru, prin modificarea g#ndurilor i dorinelor noastre$
Majoritatea oamenilor nu fac dec1t s- critice 0i s- blesteme pe cei care .i guverneaz-. Sub influen/a
acestor g1nduri negative 0i r-u f-c-toare guvernan/ii sunt .mpin0i s- ia decizii gre0ite pentru /ar- 0i
gre0elile lor cad asupra .ntregului popor. Iat- deci ce for/- distructiv- se poate realiza atunci c1nd
oamenii g1ndesc negativ .n mod colectiv la o anumit- persoan-. S- binecuv1nt-m pe marii ini/ia/i 0i
c-lug-ri ce tr-iesc .n pe0teri care emit .n permenen/- vibra/ii mentale foarte pozitive prin care
salveaz- omenirea de la autodistrugere. Toate cuvintele pe care le rostim sau g1ndim creeaz-
realitatea noastr-, se materializeaz-.
>#ndurile sunt ca nite fiine vii, cci ele poart n univers informaia furnizat de noi nine$
(le reprezint cea mai vie i subtil for a omului$ @rice crea/ie se face cu materialul subtil al
g1ndului. (eci noi ne cream realitatea .n mod con0tient .n orice moment. %1ndul uman pozitiv e de
origine divin- 0i poart- .n energia sa puterea luminii care con/ine toate puterile 0i .nl-tur- tot ce
contravine ei. @rice fraz- e format- din cuvinte, constituind o grupare informa/ionalenergetic-,
asemenea unui organism viu care traduce .n fapt informa/ia persoanei c-reia ia fost adresat- fraza.
4a nu prime0te mesajul a0a cum .l concepem noi, ci sub forma unei energii pe care o decodific- .n
felul s-u propriu.
Cuv1ntul rosit are o mare putere .ntruc1t .i d-m energie din corpul nostru ca s-l facem s- lucreze.
(e aceea trebuie ca mai .nt1i s- alegem cuvintele 0i apoi s- le d-m putere. %1ndul poate fi for/a
dinamizatoare din spatele cuv1ntului rostit 0i astfel .i d-m putere. - te teme de cuvintele negative
auzite la altii despre tine nseamn a le spori energiile i astfel influena lor negativ asupra ta
va crete$
(ac- cuv1ntul e rostit .ntro doar- sau f-r- for/a g1ndului, el nu ajunge s- se .mplineasc- dar tot
poate produce rau daca este negativ. @rice cuv1nt negativ adresat unui om reprezint- un atac
energetic asupra lui, cu efect de boomerang, amplificat 0i asupra noastr-. 4fectul g1ndurilor 0i
cuvintelor noastre bune sau rele revin la noi cu siguran/a cu care leam emis in mod amplificat. C1nd
e0ti lovit cu vorba doare mai mult dec1t dac- e0ti lovit cu m1na sau cu piciorul. (e aceea, este foarte
important s- ne analiz-m cuvintele, atunci c1nd discut-m cu cineva, pentru a nu face nici cel mai
mic r-u interlocutorului sau altuia;altora despre care vorbim. Cuvintele sunt energii cu modula/ii
aproape infinite, care produc efecte devastatoare .n timp asupra corpului subtil al fiin/elor umane.
"stfel, ne atac-m, ne facem rau 0i ne omor1m unul pe altul .n mod sistematic, de multe ori f-r- s- ne
d-m seama de acest lucru. Mul/i oameni au obiceiul de a rosti blesteme pentru orice fleac, ei .0i
blesteam- p-rin/ii, copii, vecinii, prietenii. 4ste un obicei foarte r-u, fiindc- vorbele creeaz-
condi/ii ca nenorocirile s- apar-.
0n cuv#nt este o racet ce parcurge spaiul i care n trecerea ei declanseaz fore, agit
entiti i provoac efecte ireparabile$ %e aceea s'a spus: nainte de apusul soarelui mpac'te
cu fratele tu$ -cest lucru nseamn c trebuie rapid s reparm rul fcut celorlali$
Majoritatea oamenilor .0i las- sentimentele s- clocoteasc-, spun ce le vine la gur- 0i .ntro bun- zi,
^arma le sun- la u0- 0i le spune9 haide/i c- a sosit vremea s- pl-ti/i. Trebuie deci s- repara/i r-ul
AC
imediat 0i f-r- s- a0tepta/i ziua de m1ine pentru c- vorba spus- zboar-9 este o for/-, o putere care
parcurge spa/iul 0i care ac/ioneaz- instantaneu.
@,IC4 %`>( S"2 C28`>T ,X2 ,4',4QI>TX 2> "T"C 4>4,%4TIC "S2',"
'4,S@">4I <" C",4 >4 %`>(IM.
C1nd ne g1ndim la cineva se creeaz- un canal energetic .ntre noi 0i omul la care ne g1ndim. 4nergia
cuvintelor r-ut-cioase ) cu .nc-rc-tur- negativ- ) aruncate asupra unei persoane, precum 0i
intensitatea cu care au fost rostite, au efecte devastatoare, .n timp, asupra corpurilor subtile 0i ale
aurei acelui om 0i lucreaz- a0a cum au fost adresate. (e fapt orice cuv1nt sau g1nd bun sau r-u
poart- .n el informa/ii ce duc la energiile pe care le formeaz-. "stfel9 acolo unde se duce aten/ia se
duce 0i energia. Important e ca energia 0i informa/iile trimise s- fie pozitive. 4nergiile 0i informa/iile
direc/ionate c-tre o persoan- p-trund .n aura corpului respectiv, datorit- faptului c-9
3. "pa poate stoca energii 0i informa/ii pe care le poate transmite mai departe, ac/ion1nd ca un
condensator organic natural "v1nd .n vedere c- .n corpul uman e!ist- cca. FKa ap-, ceea ce .i
confer- capacitatea de stocare de energii 0i informa/ii. 4nergiile 0i informa/iile pot fi din cele
vindec-toare sau distructive, generate de cel care lea emis. (eci apa poate stoca energii 0i informa/ii
care pot fi transferate pacientului pentru a se vindeca.
:. "(>ul poate fi influen/at 0i reprogramat prin cuvinte 0i anumite frecven/e. "(>ul uman este
responsabil pentru construirea corpului nostru, dar serve0te 0i ca depozit de energii 0i informa/ii 0i
cale de comunicare. "dic- un fel de internet. "(>ul reac/ioneaz- la limbajul folosit. (eci se pot
folosi cuvinte 0i propozi/ii .n mod direct pentru a influen/a ">(ul, nefiind nevoie de nici o
decodificare. "stfel corpul uman e programabil prin limbaj, cuvinte 0i g1nduri. "(>ul e un
rezonator multiplu, ca un aparat de radio capabil s- recep/ioneze mai multe posturi diferite, .n
func/ie de frecven/ele care le emit. 8indec-rile miraculoase de la distan/-,
telepatia 0i clarviziunea pot fi astfel e!plicate cu u0urin/- 0i .n mod natural.
In concluzie9 putem face afirma/ia c- celulele sunt casele sau locurile de stocare a datelor pentru
memorie sau mai corect spus celulele sunt doar memorie .mbr-cat- .n materie. 'entru ca. .ncep1nd
din acest moment. s- nu mai facem r-u nici unei fiin/e din univers, nici m-car cu g1ndul, trebuie s-
avem .n vedere urm-toarele9
>u emite/i niciodat- preten/ii fa/- de nimeni 0i nimic, nu face/i nici un repro0 nim-nui. >u
repro0a/i nimic nici destinului, nici trecutului, nici oamenilor. >u uita/i c- orice repro0 al dvs.
reprezint- un program de distrugere a aceluia spre care il adresa/i. 4fectul va fi mai mare
dac- persoana respectiv- este .ntro stare de vulnerabilitate energetic-.
<a om 0i sufletul se deschide prin spate. Tot ce vei rosti .n urma omului, totul se va .mplini.
8orba noastr- e ca o piatr- aruncat- .n ap-, de la care pornesc .n toate direc/iile zeci 0isute de
cercuri. S-v1r0ind o fapt- oarecare noi continu-m s- o s-v1r0im de sute de mii de ori .n
subcon0tient. "ceast- rezonan/- atrage ac/iuni similare. (e aceea, dac- a/i rostit .n urma
cuiva un blestem ve/i continua .n subcon0tient s- rosti/i acest blestem oric-rei persoane care
va .ntors spatele, inclusiv propriilor dvs. copii. (e aceea, la to/i cei care pleac- de la noi sau
cu care ne intalnim s- le transmitem numai lumin-, iubire 0i armonie. (ac- nu facem acest
lucru, prin subcon0tient vom transmite dezaprobare, sup-rare sau iritare.
8orbirea de r-u a unui om otr-ve0te mintea celui care vorbe0te, dup- care produce perturb-ri
.n c1mpul lui energetic 0i intr- .n suferin/-.
C1nd omul se g1nde0te la cineva nu prea frumos are loc conectarea de energii negative
comune 0i chiar f-r- ai dori r-ul po/i s- il produci.
2na din legile universului e aceea de a nu face r-u unei persoane nici m-car cu g1ndul. C1nd
cineva g1nde0te c- se poate .nt1mpla ceva r-u lui insusi sau altcuiva, el atrage toate
nenorocirile asupra destinatarului 0i cu c1t acestea sunt reprezentate .n mod real, cu at1t mai
mare e r-ul pe care .l provoac-.
>u r-spunde/i r-ului cu r-u sau ocarei cu ocar-, ci dimpotriv- binecuv1nta/i, c-ci spre aceasta
a/i fost chema/i, s- mo0teni/i binecuv1ntarea. *I. 'etru &,I+ C1nd binecuv1nt-m d-m 0i
primim .n acela0i timp. @ferind pace 0i iubire, acestea se .ntorc la noi .nsutit.
AF
>u se r-spunde la ur- 0i la r-utate cu r-utate ci cu ganduri de iubire si lumina, chiar daca ne
vine greu so facem. (e aceea mii de oameni se autodistrug .n mod incon0tient, deoarece se
hr-nesc .n permanen/- cu fructele putrede ale g1ndirii negative.
'rin ur-, r-utate 0i furie nu vei rezolva niciodat- nimic. >umai iubirea recompenseaz-.
2ra face mai multe ravagii semenilor no0tri dec1t pe c1mpul de lupt-. @amenii se ucid .ntre
ei mai degrab- cu vorba dec1t cu fapta. "ntidotul urii este iubirea 0i iertarea.
6rica, .ndoiala, orice g1nd negativ sunt nocive, to!ice 0i autodistructive.
C1nd te sim/i vinovat .n g1nduri, vorbe sau fapte fata de cineva e important 0-/i ceri iertare
in fapt sau macar in gand respectivului. 6-o pentru tine. S- nu te preocupe reac/ia celuilalt.
@ric1nd ave/i g1nduri negre despre o persoan- aduce/iv- aminte s- comuta/i butonul 0i s- v-
ruga/i pentru s-n-tatea ei si sai trimiteti ganduri de lumina si iubire.
2n om nervos, care are tensiunea ridicat-, e!plodeaz- .n torente de cuvinte, .n lament-ri,
.ntro agresivitate necontrolat- care .i va afecta pe cei apropia/i sau mai indepartati care vor
prelua incon0tient energiile negative pe care acestale eman-. "0a se e!plic- bolile copiilor
care sunt e!trem de sensibili la certurile p-rin/ilor sau ale subalternilor si ale colegilorcare au
un sef;coleg coleric. (e asemenea, toate obiectele din jur se impregneaz- cu energiile
negative emise, devenind aduc-toare de ghinion pentru toti ce stau mediul respective
inclusive pentru cel;cei care leau provocat.
"tunci c1nd ne pierdem controlul, noi spunem 0i facem lucruri pe care nu am fi dorit s- le
spunem 0i sa le facem. (e aceea e at1t de important s- devenim impecabili .n g1ndire, .n
vorbire, adica sa gandim pozitiv si sa spunem numai cuvinte pozitive.
(e regul-, noi eliber-m otrava noastr- emo/ional- asupra persoanei despre care credem c-
este responsabil- de nedreptatea comis- aspra noastr-. (e fapt noi suntem dispu0i s- ne
desc-c-m otrava asupra oric-rei alte personae, vinovate sau nu, numai s- sc-p-m de ea. (e
multe ori o trimitem asupra copiilor care sunt prea lipsi/i de ap-rare 0i astfel se nasc rela/ii
abuzive verbale si faptice. @amenii mai puternici fizic si psihologic abuzeaz- de cei slabi
c-ci simt nevoia s- scape de aceast- otrav- emo/ional- negativ-, aruncando asupra acestora.
(ac- tu consideri ceva ca fiind r-u acesta devine r-u .n mod automat. (e aceea se spune9
devii ceea ce g1nde0ti. Tot ce g1ndim se materializeaz- .n e!isten/a noastr-. @mului i se
.nt1mpl- tot ce g1nde0te. (ac- accept- .n g1nd 0i .n mental boala 0i b-tr1ne/ea, de acestea va
avea parte mult mai repede decat ar fi firesc.
%1ndul r-u .l .nf-ptuim9 .nt1i .n noi, pe plan mental, prin simplul fapt c- .l accept-m0i ne
hr-nim cu el 0i apoi .n afar- spre victima spre care a fost direc/ionat
S-m1n/a tuturor faptelor tale se g-se0te .n g1ndurile 0i vorbele tale. (ac- g1nde0ti 0i spui nu
pot s-l suf-r pe cutare, de fapt .l ataci la nivel energetic subtil 0i ceea ce sunt gand si vorb-
repede ajung fapt-. (e aceea nu e bine s- spunem lucruri agresive sau vorbe care r-nesc pe
al/ii. Calomniind o persoan- .n fa/a altora sau uneltind .mpotriva ei o ataci la nivel energetic
subtil.
Toate bolile fizice sunt e!presia unor g1nduri eronate 0i dispar odat- cu corec/ia de rigoare.
(up- cum crezi a0a va fi. Convingerile omului influen/eaz- 0i creeaz- realitatea. S- crezi pe
deplin .n tot ce vrei s- realizezi. S- sim/i c- deja ai primit sau vei primi cur1nd. "ceasta
atrage foarte repede spre tine rezultatul dorit.
S- nu emi/i niciodat- opinii de genul9 e sau sunt gras, slab, ur1t .mbr-cat, s-rac etc,c-ci
trimi/i c-tre tine sau catre al/ii energii 0i informa/ii negative ce au ca rezultat ca ei vor g1ndi
la fel despre ei .ns-0i ori despre altii 0i ceea ce vor g1ndi nu va .nt1rzia s- se materializeze.
Sub nici un motiv s- nu spui cuiva9 e0ti lene0, e0ti gurmand, e0ti nemernic, nu e0ti bunde
nimic etc. fiindc- toate acestea creeaz- sau amplifica .n el cusurul ce i se repro0eaz-.
Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa p-rin/ilor, rudelor, urarea r-ului oamenilor
apropia/i.
S- nu comp-time0ti pe nimeni. (ac- comp-time0ti o b-tr1nic- cu urm-toarele g1nduri sau
vorbe9 (oamne ce b-tr1n- s-rman-, neputincioas-, bolnav- etc. Cu astfel de g1nduri
saucuvinte noi confirm-m starea ei precar-, contribuim astfel cu for/a noastr- ca ea s-
AG
r-m1n- astfel. =n aceast- situa/ie ar trebui s- g1mdim astfel9 (oamne ajut- pe aceast-
b-tr1nic-.
S- nu g1nde0ti sau s- nu spui vreodat- nici chiar .n glum- dorin/a de a ucide pe cineva,
deoarece actul mental de a ucide precede ac/iunea fizic- efectiv-. >ici un asasinat nu este
posibil .n planul fizic, f-r- a fi fost .nainte realizat .n plan mental. "stfel te po/i afunda .n
mocirla unei g1ndiri distructive 0i autodistructive.
@ri de c1te ori auzi o ceart- sau pe cineva care b1rfe0te dep-rteaz-te de acel om;oameni.
>@I => '4,M">4>]X T,4B2I4 SX S2'@,TXM T@T C4 "M C"2Q"T "<T@,"
(e aceea este necesar s- nu uit-m niciodat- c-9 #ceea ce /ie nu/i place, altuia s- nui faci$. (e fapt,
nimic nu e .nt1mpl-tor 0i merit-m s- suport-m tot ceea ce ne este dat pentru ca noi lam gandit
despre noi sau despre altii.
,-ul pricinuit altuia prin gand, vorba sau fapta ne face r-u 0i nou- inzecit.
<egea de baz- a universului e legea bunei r1nduieli9 Ce dai bine sau rau, aceea prime0ti mult
amplificat. >imeni nu poate face r-u f-r- s- pl-teasc-, a0a cum nu poate face bine f-r- a fi
r-spl-tit. Tot ce emite un om .n mediu, din punct de vedere vibratoriu9 g1nduri,
cuvinte,dorin/e, fapte, sentimente se .ntorc .napoi la el, produce efecte perturbatoare dac- nu
sunt acordate cu vibra/iile de armonie ale fiin/ei.
%1ndurile, cuvintele 0i ac/iunile noastre sunt energii. Tot ce emitem .n e!terior se .ntoarce la
noi. Ce semeni, aceea vei culege.
Conform legii naturale a polarit-/ii, atunci c1nd cineva agreseaz- alte persoane 0i le distruge,
aceea0i agresiune se va .ntoarce .mpotriva agresorului inzecit. C1nd cineva persist- .n a
ataca, el nu0i d- seama c- nu poate s- o fac- f-r- s- atrag- asupra sa aceeea0i soart-. Tot ce
trimitem .n e!terior ca g1nd, cuv1nt, fapta sau afec/iune este returnat amplificat c-tre noi.
4oi atragem n permanen evenimente compatibile cu g#ndurile care le emitem$ (eci
culegem roadele g1ndurilor noastre. Imagina/iv- pentru c1teva clipe c1te no!e energetice 0i
informa/ionale atragem .n corpul nostru prin g1ndurile de triste/e, ur-, m1nie, invidie,
l-comie, frustrare despre noi sau despre altii. Cum s1ngele e e!presia fizic- a energiilor
spirituale, el vafi primul atacat de vibra/iile joase prin g1ndurile 0i cuvintele rostite.
>oi suntem singurele fiin/e din univers care ne cauz-m *producem+ .nt1mpl-rile 0i nimeni
sau nimic nu poate fi r-spunz-tor de producerea lor decat noi insine.
Izbucnirile nervoase .nso/ite de cuvinte necontrolate nu trec niciodat- f-r- urme,nici pentru
cel c-ruia .i sunt adresate, nici pentru cel care le adreseaz-.
>ici un om de pe p-m1nt nu se poate pl1nge c- e agresat de cineva, fiecare se agreseaz- de
fapt singur prin ceea ce gandeste, spune si face asupra lui sau a celorlati.
>oi suntem singurii responsabili pentru consecin/ele faptelor, g1ndurilor, sentimentelor 0i
cuvintelor noastre.
@rice cuv1nt, orice g1nd, orice fapt- r-m1n .ntip-rite .n arhiva con0tiin/ei cosmice 0i dup- ele
vor fi judecate spiritele noastre dup- moarte. 8- spun vou- c- pentru oirce cuv1nt de0ert pe
carel vor rosti oamenii, vor da socotal- .n ziua judec-/ii, c-ci din cuvintele tale vei fi g-sit
drept, 0i din cuvintele tale vei fi os1ndit. *Matei 3:9 &C, &F+
'entru a avea un somn c1t mai lini0tit, seara .nainte de a pune capul pe pern-, s-i iert-m pe to/i
semenii care au gre0it fa/- de noi cu g.ndul, cu cuv1ntul sau cu fapta 0i, .n acela0i timp, s- ne cerem
iertare de la to/i semenii no0tri fa/- de care am gre0it .n ziua respectiv-. S- aplic-m .ndrumarea ca9
Soarele s- nu apun- peste m1nia voastr-. *4fesieni ?, :C+
"Surse: S!5! 0azarev, A! Boci, <aird Spaldin(, 5eale #onald Calsc&, Munteanu *elicia, #eie *ord,
/mile %ovue, 1om DenEon i Air(inia /ssene, 9asmu&een, #on Mi(uel 6uiz$
!andria spirituala
$" crede ca esti mai departe pe carare decat oricine altcineva este mandrie spirituala. Chiar daca
acest lucru ar fi adevarat, nu tiar fi de nici un folos sat stii sau sal pretinzi. Ceea ce iti este de folos
AI
este compasiunea fata de sine, compasiunea fata de altii. Ceea ce iti este de folos e sa stii ca fiecarei
persoane i se ofera lectia care este perfecta pentru ea, iar daca o invata, nu poate nimeni spune cat de
departe a ajuns.
Sa nu crezi ca ai capacitatea de a masura in mod corect progresul spiritual al cuiva, inclusiv al tau.
>u o ai. >ai cum sa stii. @ persoana, care pare a fi ramas mult in urma, poate trece in fata ta intro
secunda. Iar una care pare a fi mult avansata, poate fi serios incetinita. Intreaga idee referitoare la in
fata si in urma nu are nici un sens, intrucat nai de unde sa stii care este linia de pornire sau linia de
final.
>u e neaparat nevoie ca ceilalti sa inceapa de unde ai inceput tu. >u e neaparat nevoie ca ceilalti sa
incheie unde inchei tu. 2nii parcurg o calatorie scurta, intesata cu provocari care le frang inima. "ltii
au o ca latorie lunga, alcatuita din multe lectii neinteresante.
'oti sa te uiti la ceilalti si sa crezi ca intelegi ) dar asta nu inseam na decat ca te amagesti. Habar nu
ai despre ce este vorba in viata celui lalt. (e fapt, nici macar nu este treaba ta sa stii.
Se intampla destule lucruri in viata ta ca sa fii tot timpul ocupat. " intelege careti sunt lectiile si a
incepe sa ti le insusesti este o activitate care dureaza o viata intreaga.
(aca esti invatator spiritual, intreabate daca ai ales acest rol ca sa eviti sa inveti lectiile pentru care
ai venit aici. "tunci cand esti o autoritate si spui altora ce sa faca, nu trebuie sa te uiti niciodata la
tine insuti.
Sa fii sigur ca nu vei putea sa te ascunzi pentru totdeauna. Cu timpul, rufele tale murdare vor fi date
la iveala. 4ste inevitabil. Toata lumea vine aici si crede ca poate sa dispara. 2nii oameni se pricep
foarte bine sa o faca. 4i dispar timp de cincizeci sau saizeci de ani. Cand se intorc, sunt siguri ca
nimeni nui va recunoaste. (ar. de indata ce intra intrun magazin din cartier, stiu ca jocul sa sfarsit.
>imeni nu se poate ascunde pentru totdeauna. "sta, deoarece aici e un loc unde toti sunt gasiti. Mai
devreme sau mai tarziu, tuturor li se da desteptarea. "ceasta este natura calatoriei fizice. 'ana la
urma, chiar ai sa te obisnuiesti cu ea <e vine randul chiar si acelor dintre voi care tandalesc la
sfarsitul cozii. Cel care va striga pe nume nu moare pana ce nu ajunge si la tine. Si chiar daca ar
muri, altcineva iar lua locul. >u te poti ascunde. >u poti deveni invizibil in mod permanent.
'robabil ca treaba asta ti se pare ciudata. <a urma urmei, majoritatea oamenilor de pe planeta
'amant fie ca se deghizeaza intrun mod inteligent, fie pretind ca nu sunt acasa, atunci cand suna
soneria. >egarea se infiltreaza absolut peste tot.
(ar nu conteaza. >u acesti oameni conduc spectacolul. Cel din spatele mastii este persoana care ia
toate deciziile. Cel din spatele mastii il cheama pe strain la usa ca sa sune desteptarea.
8oi credeti ca autoritatea se afla in afara voastra si ca totul vi se intampla. >u e asa! "utoritatea este
inauntru si faceti ca totul sa se in tample, pentru ca sa va treziti.
*ntreaga planeta are misiunea de a se trezi$ %e aceea sunt atatia oameni care par a fi adormiti$
Cum s'ar putea ei trezi, daca nu ar dormi sau, cel putin, nu s'ar preface ca sunt adormiti=
>u aceasta e planeta pe care trebuie sa va aflati, daca vreti sa va ascundeti. >u acesta este locul pe
care trebuie sa va aflati, daca vreti sa ramaneti adormiti. (aca scopul vostru este sa nu fiti constienti,
atunci va aflati intrun loc periculos!
.oti oamenii care acum umbla in somn, intr'o zi isi vor da seama ca au plecat din pat si din
casa si umbla pe strada$ " vor face intr'un mod destul de simplu: izbindu'se unul de altul$
(espre asta este vorba in aceasta calatorie interactiva9 incalcarea limitelor, coliziuni, abuzuri, numiti
le cum vreti. Totul pare a fi intentionat, dar in realitate nu este. >imeni nu stie in mod constient ca
urmeaza sa se izbeasca de altcineva. "sa se intampla. "poi, daca este destept, se trezeste si spune9
Jimi pare rau, nu team vazut$. Iar semenul ii raspunde9 J>u face nimic. >ici eu nu team vazut.$
Ce altceva mai e de spusE (aca totul e luat ca un afront personal si individul raspunde9 JBa mai
vazut, mizerabile!$ ce ar dovedi aceastaE >ar dovedi ca el a fost atacat. "r dovedi doar ca se simte
atacat.
Si despre asta este vorba cu adevarat aici9 un grup de oameni care se simt atacati. >u e o imagine
e!acta a ceea ce se intampla, dar este una acceptata de catre toata lumea. "sta, deoarece toti
interpreteaza comportamentul. Toti presupun ca totul se face cu o anumita intentie. 6iecare crede ca
stie care este motivul celeilalte persoane. (ar, bineinteles ca nul stie. >u are nici un fel de idee de ce
sa izbit cineva de el.
CK
"ti auzit despre casatoriile aranjateE 4i bine, aceasta este o izbire aranjata. "mbele persoane aflate in
spatele mastilor au decis sasi ofere una alteia posibilitatea de asi aduce aminte ca se pot trezi in
acelasi moment. "tunci cand au aranjat intalnirea, nici una dintre ele nu stia ca se vor simti
amandoua atacate, atunci cand acest lucru se va intampla.
"ceasta, deoarece atunci cand au aranjat intalnirea, fiecare a luat contact cu intentiile celuilalt9 de a
cinsti si de a ajuta ) nu de a face rau sau de a agresa. >ici una dintre ele nu sia facut griji in privinta
a ceea ce urma sa se intample, deoarece a avut incredere in intentia celuilalt. "mandoi au stiut ca,
orice sar intampla, totul va fi in regula.
(aca ai intra in legatura cu intentia fiecarei persoane de a te trezi si de a te ajuta sa te trezesti, nu ai
lua ca pe un afront personal nici un fel de imi!tiune. "i spune doar9 JIartama, frate al meu. >u te
am vazut. Multumesc ca ai sunat desteptarea. "cum voi fi mult mai atentY$.
>u izbitura e cea care raneste, ci interpretarea pe care io dai. 6aptul ca il condamni pe cel care tea
izbit. 6aptul ca te condamni pe tine insuti, pentru ca ai fost izbit. (e indata ce numim acest lucru
abuz, pierdem din vedere ce rol avem noi in toate astea. 'roiectam responsabilitatea asupra altcuiva.
Credem ca nu faceam nimic altceva decat sa ne vedem de treaba si, deodata, vine o persoana
rautacioasa care ne ataca.
>u asta sa intamplat. "ceasta e enorma autoinselare, uriasa minciuna pe care incercati sa o treceti
asupra altora. 8a straduiti sa vorbiti unul cu altul de pe pozitii de victime si va minunati de ce fiecare
este pedepsit in permanenta.
>u e!ista nici o intalnire la baza careia sa nu fi e!istat cinste si simt al responsabilitatii personale.
>u e!ista nici o intalnire Ia baza ca reia sa nu fi e!istat iertare de sine si compasiune pentru ceilalti.
(aca vreti sa va intalniti, daca vreti sa va treziti impreuna, trebuie sa incetati de a mai interpreta ce
se intampla si sa lasati lucrurile asa cum sunt. 'uteti fi uluiti de izbitura. Ii puteti spune celeilalte
persoane ca sunteti surprinsi. (ar sa nu credeti ca intelegeti de ce sa intamplat totul, intrebati.
8erificati.
Comunicati in mod cinstit si simplu9 J"tunci cand mam izbit de tine, ma durut, semen al meu. Tu
ceai simtitE$ " spune adevarul prin preluarea responsabilitatii pentru propriile voastre sentimente nu
este un atac, sau o prezumtie de imi!tiune, sau vinovatie. 4ste doar un mod simplu de a impartasi
e!perienta. 4a invita la dialog, nu la separare.
@ data ce se presupune ca e!ista vinovatie, atacul este inevitabil. >u poti ataca o persoana
nevinovata. 'entru a ataca, trebuie sa crezi ca atacul este justificat, ca persoana il merita. In acest
moment, teai disociat de propriile tale sentimente, tiai impartit mintea in doua si teai pregatit
pentru un conflict e!terior inevitabil. Totul, din cauza mandriei spirituale ) totul, deoarece crezi ca
stii care sunt motivele celuilalt.
,enunta, prieten al meu. >u stii ce este in inima semenului tau. >u vei stii niciodata. Cel mai bun
lucru pe carel poti face este sal intrebi deschis. In felul acesta ajungi cat mai aproape posibil de a
sti ce gandeste si ce simte.
(aca nul intrebi niciodata pe semenul tau ce e!perienta traieste, cum crezi ca vei ajunge sal
cunostiE Tot ceea ce vei cunoaste vor fi propriile tale proiectii, propriile tale judecati si interpretari.
"cestea spun multe despre tine si foarte putine despre el. Si, daca nu poti sa presupui ca el nu este
vinovat, cum vei fi vreo data in stare sati vezi propria nevinovatieE (aca tu crezi cal cunosti, cat de
bine crezi ca te cunosti pe tineE
(upa cum vezi, nu e!ista cale de iesire. 6iecare judecata pe care o emiti asupra altcuiva se intoarce
la tine si te obsedeaza.
Cel mai bun lucru este sa renunti la judecati.
Cel mai bun lucru este sati dai seama ca nu stii nimic despre intentiile sau motivele celorlalti
oameni. Cel mai bun lucru este sa intelegi ca, adesea, esti complet rupt de propriile tale intentii.
Mandria spirituala nu face altceva decat sati prelungeasca necunoasterea. @ persoana aroganta nu
evolueaza. 4a nu devine transparenta fata de ea insasi sau de ceilalti. 4a se ascunde. 4a ataca pe fata
) iar atunci cand i se raspunde, pare ca doarme. 4a se joaca dea vati ascunselea cu ea insasi si cu
universul.
"m sati dau un joc mai bun. 4l se numeste9 JMa izbesc de tine, daca si tu te izbesti de mine$.
>imeni nu este acuzat, nimeni nu este facut de rusine. >ici macar nu trebuie sa tii scorul. Continua
C3
sa te izbesti, pana cand te trezesti si privesti in ochii celuilalt ) fara condamnare si fara judecata. ,
'aul 6erinni
8a nu mergi niciodata mai repede decat poate sa zboare
ingerul pazitorA
"m auzit o istorioara despre un grup de europeni care au plecat in e!peditie prin Tibet impreuna cu
un serpas. Hotar1ti sa ajunga intro singura zi la tabara unde erau asteptati, au tot grabit urcusul,
indemn1ndusi insotitorul sa mearga mai repede si refuz1nd orice propunere de a face un popas.
(upa multe ore de drum tibetanul sa oprit fara un cuv1nt, sa asezat pe o piatra si a inchis ochii.
Cercetatorii lau intrebat ce face, iau vorbit, lau rugat, lau amenintat ca nui mai dau nici o plata
daca nu se ridica imediat sai conduca la locul dorit. Calauza a ramas neclintita. (upa o ora si ceva a
deschis ochii, sa ridicat scutur1ndusi un pic vesmintele si a pornit cu pas linistit, chem1ndui pe
oameni sa continuie drumul. "cestia au venit muti de uimire. (upa o vreme, cineva a rupt tacerea si
la intrebat ce la facut sa se opreasca in felul in care o facuse si ce la induplecat p1na la urma sa
reia urcusul.
Serpasul a spus9 JTrupurile noastre sau zorit prea mult. Trebuia sa ne oprim si sa asteptam p1na ne
ajung din urma sufletele, altfel calatoria noastra nar fi avut sorti de izb1nda.#
'ovestea aceasta mia adus aminte o alta. Tot despre un tibetan. 4l nu insotea pe nimeni, ci plecase
de unul singur spre o m1nastire ridicata in v1rf de munte. 'e drum la prins o ploaie cu fulgere si
tunete. @mul a gasit un han unde sa se adaposteasca abia dupa ce sa lasat intunericul. " schimbat
c1teva vorbe cu stap1nul locului, a m1ncat ceva si sa dus la culcare. (ar nici nu sa luminat bine de
ziua si calatorul era gata de plecare. Hangiul sa uitat pe fereastra, a vazut cum toarna cu galeata si a
spus9 J2nde te duci, omule, pe vremea astaE 4 prapad, no sa apuci sa ajungi nici p1na la urmatorul
han, daramite sus, la m1nastire!# (rumetul a deschis usa si ia raspuns din prag9 J>uti fa griji.
Sufletul meu a ajuns demult acolo, asa ca picioarelor mele le este usor sal urmeze.#
6oarte probabil ca istorioarele nu au fost nascute deodata, ca gemenii, de acelasi povestitor. (ar daca
le afli pe am1ndoua nu ai cum sa nu te intrebi ce inseamna a fi cu adevarat in ritm cu propriul suflet.
Sa nu ingadui trupului sa goneasca orbeste indemnat de urgente care te rup de sensul ad1nc al vietii
si iti bareaza chiar drumul spre culmea la care aspiriE (ar sa lasi sufletul sa se desprinda de celelalte
invelisuri mai incete ale fiintei, sasi ia av1nt pentru a marca locul unde si ele vor ajunge, puse in
miscare de energia lui colosalaE Si de ce tocmai sufletul sa fie inaintemergator si nu ratiunea sau
vointaE (e ce tocmai sufletul sa fie calauza noastra prin lume, ce il face pe el sa detina cunoasterea
care ii trebuie pentru a ne conduce la capatul noptiiE
<a intrebarea aceasta primim raspuns atunci c1nd int1lnim oameni in care sufletul vibreaza fara
masura. Ceea ce spun ei este adevarat. "u usurinta de a lasa o amprenta in viata noastra si atunci
c1nd nusi propun sa transmita ceva. Totusi ceva se comunica chiar prin simpla lor prezenta. "u o
intelegere calda a lucrurilor, un fel natural de a fi care face ca tot ceea ce este unic in fiinta lor sa
intersecteze ceva universal. Cei care au suflet se bucura sai aprecieze pe cei din jur, sa participe viu
la frumusetea pe care o presimt in ei, chiar si atunci c1nd acestia nusi cunosc si nusi celebreaza
frumusetea interioara.
(e ce sai acordam credit sufletului in propria viataE 'entru ca a avea suflet inseamna a fi conectat la
prezenta divina. >emtii au o vorba# Sa nu mergi niciodata mai repede decat poate sa zboare
ingerul pazitor! #
0nirea cerului si a pamantului
C:
$(intre toate cladirile de pe suprafata pamantului, bisericile par a fi cele mai impunatoare din punct
de vedere auric. (in punct de vedere auric, bisericile au insemne unice. Insemnele aurice sunt date
la tarnosirea bisericii respective. 4!ista insa diferente notabile intre felurite lacasuri de cult. "stfel,
privite de la distanta, bisericile catolice par a fi invaluite intrun fel de strat auric stralucitor de
culoarea metalului topit, in timp ce bisericile ortodo!e par a fi invaluite intrun strat auric de culoare
argintie. "cest strat auric este format din norisori colorati, melodiosi si foarte parfumati la fel cum,
uneori, un varf solitar de munte este invaluit intrun nor ce straluceste in bataia soarelui.
In centrul fiecarei biserici ) fie ortodo!a, fie catolica ) trece un fir de lumina argintie, ca un fel de
linie laser, cu o grosime de apro!imativ AK de centimetri. "ceasta este linia divina a fiecarei biserici.
"ceasta linie se formeaza la tarnosirea bisericii, iar daca intre sfintirea bisericii si constructia ei
efectiva trece o perioada mai lunga de timp, linia divina continua sa e!iste in acel loc. 'ractic, la
formarea liniei divine a fiecarei biserici concura doua energii fundamentale9 o energie telurica ce
pare a proveni din strafundul pamantului si o energie cosmica ce provine din inalturile cerului.
Teologia crestina denumeste (uh Sfant energia provenita din inaltul cerului.
Cu adevarat, in Biserici are loc unirea cerului cu pamantul si a lumii ceresti cu lumea
oamenilor$ In momentul in care se formeaza complet ) deci in cazul unei biserici functionale , linia
divina devine un fel de conducta de o jumatate de metru latime, de culoare aurie, in interiorul careia
clarvederea eterica poate detecta miliarde si miliarde de stelute stralucitoare, care se manifesta
aidoma unei structuri "(> cosmica, in forma de spirala. 6iecare biserica are o 4ntitate angelica
protectoare, care ocroteste spiritual lacasul de cult. (e e!emplu, o astfel de entitate are o inaltime de
apro!imativ :,A metri. (upa trasaturile fetei nu pare nici barbat, nici femeie. "re fata foarte alba,
ovala, buzele carnoase, nasul foarte fin, ochii mari, caprui, foarte luminosi, cu gene foarte lungi si
parul negru, carliontat. 'e frunte poarta o coronita ce pare de foc. 'oarta un fel de roba de culoare
violeta. >umele in limba eterica al uneia dintre inaltele entitati care ocroteste un lacas, de cult este
HII(4, adica #'azitorul celor napastuiti$.
In perioadele de varf ale slujbelor, si mai ales atunci cand vin la biserici multi enoriasi, aceasta
entitate angelica devine atat de puternica si de stralucitoare incat nu o mai poti privi. Stralucirea sa se
poate vedea prin clarvedere eterica de la mai multi ^ilometri. In acele momente, parul, ochii si gura
acestei entitati angelice par a fi facute din focul cel mai stralucilor, iar prin vocea sa se aud simultan
mai multe voci, de parca ar vorbi concomitent multe entitati.
8lu&ba preotilor in biserici are rolul de a conecta energiile ceresti, cosmic'spirituale la lumea
oamenilor$ *n momentul in care, dupa rasaritul soarelui, la prima slu&ba a zilei, preotul rosteste
pentru prima oara numere lui *isus 1ristos, la nivelul intregii Biserici se formeaza un fel de
alou energetic protector, denumit de noi plase mesianice$ Biserica insasi pare ca un fel de cupola
gigantica circumscrisa de plasele mesianice. 'lasele mesianice sunt formate din doua straturi
distincte 9 prima plasa are culoarea metalului topit, iar a doua plasa are culoarea argintie. In interiorul
plaselor mesianice toate no!ele negative emise de oameni se topesc precum se topeste zapada sub
razele soarelui de primavara.
Interiorul bisericii este #lucrat$ operativ de Ingerul bisericii, care proiecteaza pe fiecare perete un fel
de abur multicolor cu o grosime de pana la 3K centimetri. "cest ecran protector auric are rolul de a
face posibila actiunea benefica a (uhului Sfant care patrunde in biserica prin linia divina. In general,
oamenii cred ca o constructie cum este o biserica poate suporta de la sine, prin efectul materialelor
de constructie, o forta de o asemenea putere cum este cea a (uhului Sfant, care se manifesta prin
linia divina. (e fapt, constructia in sine nu reprezinta decat invelisul material al unor energii aurice.
4cranul protector creat de catre Ingerul bisericii are tocmai rolul de a apropia prin rezonanta
energiile foarte puternice ale (uhului Sfant cu cele ale constructiei si cu cele ale oamenilor care stau
acolo in timpul slujbelor. 6ara acest ecran protector, spunea Ingerul %abriel, orice constructie sar
preface in nisip fin.
'rivite prin clarvederea eterica, icoanele si picturile de pe peretii bisericilor sunt formate din mii si
mii de stelute luminoase care emit culori, sunete si mirosuri asemanatoare cu cele ale aurei
personajului pictat. "cele straluciri par oarecum vii9 ele se strang sau se dilata in functie de ceea ce
se petrece imprejurul lor. (aca, de e!emplu vine cineva amarat, suparat sau disperat si plange sau se
roaga in fata lor, o parte din miile de stelute stralucitoare, de culori diferite, par ca ies din icoane sau
C&
picturi si patrund in aura omului prin regiunea pieptului, pentru a iesi prin spate. In acel moment,
instantaneu, entitatea care apare pictata in icoana isi face aparitia parca dintro alta dimensiune langa
cel carei cere ajutorul.
"mul nu este niciodata singur atunci cand se roaga fie la un sfant, fie la un *nger, fie la *isus
1ristos, iar impresia de usurare cu care cei mai multi dintre noi pleaca din Biserici nu se
datoreaza unei autosugestii sau unui efect placebo, asa cum cred unii psiiatri sau psianalisti,
ci pur si simplu, actiunii benefice a entitatii cosmice la care se roaga omul$ (in pacate, stiinta
actuala a eliminat din cunoasterea lumii tocmai esentialul9 activitatea lui (umnezeu si a Trimisilor
Sai in lumea destul de cenusie a oamenilor sau, mai corect spus, in lumea pe care oamenii au facuto
sa para cenusie.
"ctivitatea preotilor in Biserici este foarte laborioasa, iar efectele actiunilor lor sunt vizibile prin
clarvederea eterica. In timpul slujbelor, deasupra capului preotilor pluteste energia arginitie
stralucitoare a (uhului Sfant, iar actele sacramentale si rituale au efectele lor bine definite.$
%arurile %uului 8fant
Biblia este plin- cu relat-ri despre b-rba/i 0i femei c-rora (uhul Sf1nt lea dat abilit-/i supranaturale
spontane. =n >oul Testament, aceste abilit-/i supranaturale sunt numite Jdarurile (uhului Sf1nt#. (le
sunt numite daruri deoarece nu pot fi dob#ndite$ Totu0i, nu ar trebui s- nu uit-m c- (umnezeu .i
promoveaz- pe cei .n care poate avea .ncredere. Isus a spus: 7Cine este credincios n cele mai mici
lucruri, este credincios i n cele mari/ i cine este nedrept n cele mai mici lucruri, este nedrept
i n cele mari+ *<uca 3C93K+. "stfel, ar trebui s- ne a0tept-m ca darurile (uhului Sf1nt s- fie mult
mai probabil date celor care sau dovedit demni de .ncredere .naintea lui (umnezeu. 4ste important
s- fim pe deplin consacra/i 0i roditori pentru (uhul Sf1nt, .ntruc1t ace0tia sunt cei pe care .i folose0te
(umnezeu .n mod supranatural. 'e de alt- parte, (umnezeu a folosit o dat- un m-gar pentru a
profe/i, a0a c- poate folosi pe oricine dore0te. (ac- ar fi s- a0tepte p1n- c1nd devenim suficient de
buni pentru a ne folosi, atunci nu near putea folosi pe niciunul dintre noi!
=n >oul Testament, darurile (uhului sunt enumerate .n 3 Corinteni 3: 0i sunt .n num-r de nou-9
(e pild-, unuia .i este dat, prin (uhul, s- vorbeasc- despre .n/elepciune5 altuia, s- vorbeasc- despre
cuno0tin/-, datorit- aceluia0 (uh5 altuia credin/a, prin acela0i (uh5 altuia, darul t-m-duirilor, prin
acela0i (uh5 altuia, puterea s- fac- minuni5 altuia, prorocia5 altuia, deosebirea duhurilor5 altuia,
felurite limbi5 0i altuia, t-lm-cirea limbilor *3 Cor. 3:9G3K+.
>u este crucial s- 0tim s- definim fiecare dar .n parte pentru a putea fi folosi/i de (umnezeu prin ele.
"t1t profe/ii, preo/ii 0i .mp-ra/ii 8echiului Testament, c1t 0i lucr-torii din biserica primar- nou
testamental-, to/i au lucrat prin darurile (uhului f-r- a avea cuno0tin/ele necesare pentru a le
clasifica sau defini. Totu0i, deoarece darurile (uhului sunt clasificate pentru noi .n >oul Testament,
.nseamn- c- (umnezeu vrea s- 0tim. =ntradev-r, 'avel a scris9 J=n ce prive0te darurile duhovnice0ti,
fra/ilor, nu voiesc s- fi/i .n necuno0tin/-# *3 Cor. 3:93+.
%lasificarea celor nou daruri spirituale
Cele nou- daruri ale (uhului au fost clasificate mai t1rziu .n trei grupe9 *3+ darurile vorbirii9 diferite
limbi, traducerea limbilor 0i profe/ia5 *:+ darurile revela/iei9 vorbirea despre .n/elepciune, vorbirea
despre cuno0tin/- 0i deosebirea duhurilor5 0i *&+ darurile puterii9 puterea de a face minuni, credin/a
neclintit- 0i darul t-m-duirilor. Trei dintre aceste daruri spun ceva5 trei dintre ele dezvluie ceva5 0i
alte trei fac ceva. Toate aceste daruri sau manifestat 0i sub 8echiul <eg-m1nt cu e!cep/ia vorbirii .n
diferite limbi 0i a traducerii limbilor. "ceastea dou- sunt specifice >oului <eg-m1nt.
>oul Testament nu ofer- nici o instruc/iune referitoare la modul adecvat de folosire a oric-ruia dintre
Jdarurile puterii# 0i foarte pu/ine intruc/iuni despre folosirea corect- a Jdarurilor revel-rii#. Totu0i,
'avel las- un num-r semnificativ de indica/ii referitoare la folosirea adecvat- a Jdarurilor vorbirii#,
probabil din dou- motive.
C?
=n primul r1nd, darurile vorbirii sunt cele care se manifest- cel mai adesea .n timpul adun-rii
bisericii, .n timp ce darurile revel-rii se manifest- mai rar, iar cele ale puterii se manifest- cel mai
pu/in. (e aceea, am avea nevoie de mai multe instruc/iuni referitoare la darurile care ar tinde s- se
manifeste cel mai des .n timpul bisericii.
=n al doilea r1nd, darurile vorbirii p-reau s- necesite cel mai mare nivel de cooperare uman- 0i de
aceea sunt darurile cel mai u0or de folosit gre0it. 4ste mult mai u0or s- adaugi ceva la o profe/ie 0i s-
o ruinezi, dec1t .n cazul darului vindec-rilor.
#up cum dorete #u&ul
4ste important s- .n/elegem c- darurile (uhului ne sunt date dup- cum dore0te (uhul 0i nu dup-
cum dorim noi. Biblia stabile0te foarte clar acest lucru9
(ar toate aceste lucruri le face unul 0i acela0i (uh, care d- fiec-ruia .n parte, cum voiete *3 Cor.
3:9335 subliniere personal-+.
.n timp ce (umnezeu .nt-rea m-rturia lor cu semne, puteri 0i felurite minuni, 0i cu darurile
(uhului Sf1nt, .mp-r/ite dup voia Sa; *4vrei :9?5 subliniere personal-+.
@ persoan- poate folosi .n mod frecvent anumite daruri, dar nimeni nu stp)nete vreunul dintre
aceste daruri. %oar pentru c eti uns s faci o minune nu nseamn c poi face minuni oric#nd
doreti/ nici nu este o garanie c vei mai fi vreodat folosit s faci o alt minune$
8om analiza pe scurt c1teva e!emple biblice pentru fiecare dar .n parte. Totu0i, nu uita c- (umnezeu
=0i poate manifesta harul 0i puterea .ntrun num-r nelimitat de modalit-/i, astfel .nc1t este imposibil
s- definim cu e!actitate felul .n care lucreaz- fiecare dar .n parte. Mai mult, .n Scriptur- nu e!ist-
nici o defini/ie ale celor nou- daruri spirituale ) nu avem dec1t etichetarea lor. "stfel, tot ce putem
face este s- e!amin-m e!emplele din Biblie 0i s- .ncerc-m s- stabilim unde ar trebui s- se .ncadreze
fiecare dintre ele, definindule .n cele din urm- .n func/ie de diferen/ele ce le caracterizeaz-.
(eoarece e!ist- at1t de multe feluri prin care (uhul Sf1nt =0i poate manifesta darurile spirituale, sar
putea s- nu fie .n/elept s- fim foarte rigizi .n defini/iile date. 2nele daruri pot fi un fel de combina/ii
.ntre mai multe daruri. =n acest sens a scris 'avel9
Sunt felurite daruri, dar este acela0i (uh5 sunt felurite slujbe, dar este acela0i (omn5 sunt felurite
lucr-ri, dar este acela0i (umnezeu, care lucreaz- totul .n to/i. Di fiec-ruia i se d- ar-tarea (uhului
spre folosul altora *3 Cor. 3:9?F5 subliniere personal-+.
#arurile puterii
:< %arul vindecrilor: (arul vindec-rilor are de a face .n mod evident cu oameni bolnavi care sunt
vindeca/i. "cesta este adeseori definit ca o .nzestrare supranatural- spontan- de a vindeca oamenii
bolnavi fizic 0i nu v-d nici un motiv pentru care neam .ndoi de acest lucru. =n capitolul anterior am
analizat un e!emplu de manifestare a darului t-m-duirii prin vindecarea paraliticului de la
sc-ld-toarea Betesda *vezi Ioan A9:3F+.
(umnezeu la folosit pe 4lisei s- .l vindece pe leprosul >aaman sirianul, care era un inchin-tor la
idoli *vezi : =mp. A933?+. "0a cum am aflat din e!aminarea cuvintelor lui Isus din <uca ?9:F
referitoare la vindecarea lui >aaman, 4lisei nu ar fi putut vindeca orice lepros, oric1nd ar fi dorit. 4l
a fost inspirat .n mod supranatural 0i spontan s- .l instruiasc- pe >aaman s- se duc- 0i s- se scalde de
0apte ori .n Iordan 0i, c1nd >aaman a decis .n final s- se supun-, a fost cur-/at de lepr-. (umnezeu l
a folosit pe 'etru pentru a vindeca b-rbatul olog de la poarta numit- 6rumoas- prin darul
vindec-rilor *6apte &933K+. >u numai c- b-rbatul a fost vindecat, dar acest semn supranatural a atras
mul/i oameni care au auzit 4vanghelia propov-duit- de 'etru 0i peste cinci mii de oameni sau
ad-ugat bisericii .n ziua aceea. %arul vindecrilor slu&ete adeseori unui scop dublu: acela de a
vindeca oameni i de a'i atrage pe cei nem#ntuii la 1ristos$
C1nd 'etru a propov-duit 4vanghelia celor care se adunaser- .n acea zi, el a spus9
JB-rba/i Israeli/i, pentru ce v- mira/i de lucrul acestaE (e ce v- uita/i cu ochii /int- la noi, ca 0i cum
prin puterea noastr- sau prin cucernicia noastr- am fi f-cut pe omul acesta s- umbleE# *6apte &93:+.
'etru a recunoscut c- nu datorit- puterii pe care o avea el sau a sfin/eniei sale deosebite .l folosise
(umnezeu pentru a vindeca acel olog. "minte0te/i c- 'etru, cu doar dou- luni .nainte de acest
CA
miracol, negase c- <ar fi cunoscut vreodat- pe Hristos. (oar faptul c- (umnezeu la folosit pe
'etru .ntrun mod at1t de miraculos .n primele pagini ale c-r/ii 6apte "postolilor ar trebui s- ne dea
.ncredere c- (umnezeu ne folosi 0i pe noi dup- cum dore0te 4l.
C1nd 'etru a .ncercat s- e!plice oamenilor cum a fost vindecat b-rbatul, este foarte pu/in probabil s-
.l fi clasat .n categoria Jdarului vindec-rilor#. Tot ce 0tia 'etru era c- el 0i Ioan treceau pe l1ng- un
olog 0i c-, dintro dat-, sa sim/it uns cu credin/a ca b-rbatul s- fie vindecat. "stfel c- ia poruncit
b-rbatului s- mearg- .n numele lui Isus, la apucat de m1na dreapt- 0i la ridicat. @logul a .nceput s-
Jumble 0i s- sar-, l-ud1ndu< pe (umnezeu#. 'etru a e!plicat acest fapt astfel9
J'rin credin/a .n >umele lui Isus, a .nt-rit >umele <ui pe omul acesta, pe carel vede/i 0il
cunoa0te/i5 credin/a .n 4l a dat omului acestuia o t-m-duire deplin-, cum vede/i cu to/ii# *6apte
&93C+.
4ste nevoie de o credin/- deosebit- pentru a apuca de m1n- un olog, al ridica 0i a te a0tepta s-
mearg-! 'e l1ng- acest dar specific al vindec-rii era nevoie 0i de primirea credin/ei carel putea face
operabil.
2nii au sugerat c- motivul pentru care acest dar este folosit la plural *darul vindec-rilor+ este acela
c- e!ist- diferite feluri de boal-. Cei care folosesc .n mod frecvent darul vindec-rilor descoper- c-
prin lucrarea lor unele boli sunt vindecate mai des dec1t altele. (e e!emplu, se pare c- evanghelistul
6ilip a avut un succes deosebit .n vindecarea oamenilor paraliza/i 0i 0chiopi *6apte G9F+. =n secolul
trecut au e!istat anumi/i evangheli0ti care, de pild-, au avut un mare succes .n vindecarea orbilor,
surzilor 0i oamenilor bolnavi de inim-, etc., .n func/ie de care dintre darurile vindec-rii se manifestau
cel mai frecvent prin ei.
;< %arul credinei i al sv#ririi minunilor: (arul credin/ei 0i darul de a face minuni par a fi
destul de asem-n-toare. "v1nd ambele daruri, o persoan uns primete simultan i credina de a
face lucruri imposibile$ (iferen/a dintre cele dou- este de obicei descris- astfel9 'rin darul
credin/ei, persoanei unse de (uhul i se d- credin/a de a primi o minune pentru el .nsu0i, .n timp ce
prin darul .nf-ptuirii minunilor i se d- credin/a de a face minuni pentru altcineva.
(arul credin/ei este de obicei numit darul Jcredin/ei speciale# deoarece este o credin/- ce o
dep-0e0te pe cea oinuit. Credin/a obi0nuit- vine .n momentul auzirii unei promisiuni a lui
(umnezeu, .n timp ce credin/a special- este o manifestare spontan- a (uhului Sf1nt. Cei care au
e!perimentat acest dar al credin/ei speciale m-rturisesc c- lucrurile pe care ei lear fi considerat
imposibile au devenit dintro dat- posibile 0i c- de fapt lea fost imposiil s se ndoiasc. "cela0i
lucru poate fi adev-rat 0i .n cazul .nf-ptuirii minunilor.
'ovestea lui (aniel 0i a celor trei prieteni ai lui Bel0a/ar, Me0ac 0i "bed>ego ne ofer- un e!emplu
e!celent al faptului c- Jcredin/a special-# nu las- loc de .ndoial-. C1nd ace0tia au fost arunca/i .n
cuptorul cu foc pentru c- au refuzat s- se .nchine idolului regelui, lor lea fost dat- darul credin/ei
speciale. 4ste nevoie de mai mult dec1t o credin/- normal- pentru a supravie/ui fl-c-rilor arz-toare
.n care e0ti aruncat de viu. S- e!amin-m credin/a de care au dat ace0ti trei tineri dovad- .n fa/a
.mp-ratului9
Dadrac, Me0ac 0i "bed>ego au r-spuns .mp-ratului >ebucadne/ar9 J>oi navem nevoie s-/i
r-spundem la cele de mai sus. Iat-, (umnezeul nostru, c-ruia =i slujim, poate s- ne scoat- din
cuptorul aprins, 0i ne va scoate din m)na ta, .mp-rate# *(aniel &93C3F5 subliniere personal-+.
@bserv- c- darul lucra chiar .nainte de a fi arunca/i .n foc. >u e!ista nici un dubiu .n mintea lor c-
(umnezeu era gata s- .i scoat- din m1na .mp-ratului.
Ilie a lucrat prin darul credin/ei speciale c1nd a fost hr-nit zilnic de corbi .n timpul celor trei ani 0i
jum-tate de foamete .n timpul domniei r-ului .mp-rat "haz *vezi 3 =mp. 3F93C+. 4ste nevoie de mai
mult dec1t o credin/- obi0nuit- pentru a crede c- (umnezeu va folosi p-s-rile pentru a/i aduce
m1ncare diminea/a 0i seara. (e0i (umnezeu nu a promis niciunde .n Cuv1ntul S-u c- ne va aduce
m1ncarea zilnic- prin corbi, putem folosi credin/a obi0nuit- s- credem c- (umnezeu ne va .mplini
nevoile de baz- ) deoarece aceasta reprezenta o promisiune *vezi Mat. C9:A&?+.
=nf-ptuirea minunilor era destul de des folosit- .n timpul lucr-rii lui Moise. 'rin intermediul lor a
desp-r/it Marea ,o0ie *vezi 4!. 3?93&&3+ 0i a adus diferitele pl-gi peste 4gipt.
'rin intermediul minunilor a hr-nit Isus cei AKKK de oameni, .nmul/ind un pe0te 0i c1teva p1ini *vezi
Mat. 3?93A:3+.
CC
C1nd 'avel la orbit pe 4lima vr-jitorul deoarece .i .mpiedica lucrarea de pe insula Cipru el ac/ionat
prin intermediul darului de a .nf-ptui minuni *vezi 6apte 3&9?3:+.
#arurile revela'iei
:<$ 6orbirea despre nelepciune i vorbirea despre cunotin: (arul voririi despre cunotin'
este adeseori definit ca fiind o descoperire supranatural- spontan- a unei informa/ii trecute sau
prezente. (umnezeu, care posed- cuno0tin/a, ne va descoperi uneori o mic- parte din aceasta, acesta
fiind probabil motivul pentru care se nume0te vorbirea despre cuno0tin/- *.n englez- Jcuv1ntul
cunoa0terii$, n. t.+. "cest cuv1nt reprezint- un fragment dintro propozi/ie, iar cuv1ntul cunoa0terii ar
fi o parte din cuno0tin/a lui (umnezeu.
8orbirea despre .n/elepciune este asem-n-toare cu vorbirea despre cunoa0tere, .ns- de multe ori este
definit ca o revelare supranatural- spontan- a cunoa0terii evenimentelor viitoare. Conceptul de
.n/elepciune implic- .n mod normal ceva referitor la viitor.
S- e!amin-m e!emplul de vorbire despre cunoa0tere din 8echiul Testament. (up- ce 4lisei la
cur-/it pe >aaman sirianul de lepr-, >aaman ia oferit lui 4lisei o sum- mare de bani ca simbol al
recuno0tin/ei fa/- de vindecarea lui. 4lisei a refuzat darul, ca nu cumva s- cread- cineva c-
vindecarea lui >aaman a fost cump-rat 0i nu .nf-ptuit- prin harul lui (umnezeu. Totu0i, servitorul
lui 4lisei, %hehazi, a v-zut .n acel moment o oportunitate de a acumula bog-/ii personale 0i a primit
.n secret plata pe care >aaman inten/iona s- io dea lui 4lisei. (up- ce 0ia ascuns banii c10tiga/i
prin .n0el-ciune, %hehazi sa .nf-/i0at .naintea lui 4lisei. "poi citim9
4lisei ia zis9 J(e unde vii, %hehaziE# 4l a r-spuns9 J,obul t-u nu sa dus nic-ieri.# (ar 4lisei ia
zis9 J@are na fost duhul meu cu tine, c1nd a l-sat omul acela carul 0i a venit .naintea taE# *: =mp.
A9:Ab:Ca+.
(umnezeu, care cuno0tea foarte bine fapta murdar- s-v1r0it- de %hehazi, ia descoperito lui 4lisei
.n mod supranatural. Totu0i, aceast- istorisire dovede0te foarte clar c- 4lisei nu Jposeda# darul
vorbirii despre .n/elepciune5 adic- nu 0tia toate lucrurile despre to/i oamenii .n orice moment. (ac-
ar fi fost a0a, %hehazi nu 0iar fi imaginat niciodat- c- 0iar fi putut ascunde p-catul. 4lisei cuno0tea
anumite lucruri .n mod supranatural numai atunci c1nd (umnezeu i le revela. (arul lucra dup- cum
dorea (uhul.
C1nd Isus ia spus femeii de la f1nt1na din Samaria c- avusese cinci so/i, a 0tiut acest lucru tot prin
intermediul acestui dar supranatural *vezi Ioan ?93F3G+.
Di lui 'etru i sa dat darul supranatural de a 0ti c- "nania 0i Safira min/eau comunitatea despre pre/ul
.ntreg pe care lau primit pentru p-m1ntul recent v1ndut *vezi 6apte A9333+.
=n ceea ce prive0te vorbirea despre .n/elepciune, observ-m manifest-ri frecvente ale acestui dar prin
majoritatea profe/ilor din 8echiul Testament. @ri de c1te ori preziceau un eveniment viitor darul
vorbirii despre .n/elepciune era .n ac/iune. Di lui Isus Ia fost destul de des dat acest dar. 4l a prezis
distrugerea Ierusalimului, propria crucificare 0i evenimentele care vor avea loc .n lume .nainte de a
doua <ui venire *vezi <uca 3F9::&C5 :39C:G+.
"postolul Ioan a fost folosit .n acest fel c1nd a vorbit despre perioada de persecu/ie care ia fost
revelat- 0i pe care a consemnato .n cartea "pocalipsa.
;<$ %arul deosebirii duurilor: (arul deosebirii duhurilor este adeseori definit ca o abilitate
supranatural- de a vedea sau de a discerne prin alte mijloace ceea ce se .nt1mpl- .n lumea spiritual-.
8iziunea, v-zut- prin ochii sau mintea unui credincios, ar putea fi clasificat- .n categoria discernerii
duhurilor. "cest dar ar putea permite unui credincios s- vad- .ngeri, demoni sau chiar pe Isus =nsu0i,
a0a cum sa .nt1mplat cu 'avel .n mai multe ocazii *vezi 6apte 3G9I3K5 ::93F:35 :&933+.
C1nd 4lisei 0i servitorul s-u au fost urm-ri/i de armata sirian-, ace0tia 0iau dat seama c- erau prin0i
.n capcan- .n ora0ul (otan. =n acel moment, servitorul lui 4lisei sa uitat peste zidurile cet-/ii 0i a
devenit destul de .ngrijorat c1nd a v-zut cetele de solda/i9
V4liseiW a r-spuns9 J>u te teme, c-ci mai mul/i sunt cei cu noi dec1t cei cu ei.# 4lisei sa rugat, 0i a
zis9 J(oamne, deschidei ochii s- vad-.# Di (omnul a deschis ochii slujitorului, care a v-zut muntele
plin de cai 0i de care de foc .mprejurul lui 4lisei *: =mp. C93C3F+.
CF
Dtiai c- .ngerii c-l-resc pe cai 0i .n care spiritualeE =ntro bun- zi .i vei vedea .n cer, dar servitorului
lui 4lisei i sa acordat privilegiul de a avea abilitatea de ai vedea pe p-m1nt.
'rin intermediul acestui dar, credinciosul poate descoperi un duh r-u care subjug- pe cineva 0i poate
avea abilitatea de a discerne ce fel de duh este.
"cest dar include 0i vederea .n lumea spiritual- c1t 0i discern-m1nt .n ceea ce prive0te lumea
spiritual-. "ceasta ar putea implica, de e!emplu, auzirea unor sunete din lumea spiritual- precum
=ns-0i vocea lui (umnezeu.
=n final, acest dar nu este, dup- cum consider- unii, Jdarul discern-m1ntului#. @amenii care
proclam- c- au uneori acest dar spiritual cred c- pot discerne motivele altora, dar darul lor ar putea fi
mult mai bine descris ca Jdarul critic-rii 0i judec-rii altora#. "dev-rul este c- sar putea s- fi avut
acest Jdar# .nainte de a fi fost m1ntuit 0i c- acum c- e0ti m1ntuit (umnezeu dore0te s- te elibereze
de el pentru totdeauna!
#arurile voririi
:<$ %arul profeiei: (arul profe/iei este abilitatea supranatural- spontan- de a fi inspirat de (uhul s-
vorbe0ti .ntro limb- cunoscut- locutorului. 'rofe/ia poate .ncepe cu e!presia J"0a vorbe0te
(omnul.# "cest dar nu trebuie confundat cu predicarea sau cu .nv-/-tura. 'redicarea sau .nv-/-tura
inspirat- con/in elemente de profe/ie deoarece sunt unse de (uhul Sf1nt, dar ele nu sunt profe/ii .n
sensul strict al cuv1ntului. (e multe ori, predicatorul sau .nv-/-torul uns va spune lucruri inspirate
spontan pe care nu a planificat s- le spun-, dar acestea nu sunt profe/ii, de0i presupun c- ar putea fi
considerate profetice.
(arul profe/iei are scopul de a zidi, sf-tui 0i m1ng1ia9
Cine proroce0te, dimpotriv-, vorbe0te oamenilor, spre zidire, sf-tuire 0i m1ng1iere *3 Cor. 3?9&+.
"stfel, darul profe/iei nu con/ine .n sine nici o revelare. Cu alte cuvinte nu descoper- nimic despre
trecut, prezent sau viitor, a0a cum face vorbirea despre .n/elepciune sau despre cunoa0tere. Totu0i,
a0a cum am men/ionat anterior, darurile (uhului pot conlucra, deci vorbirea despre .n/elepciune 0i
vorbirea despre cunoa0tere pot fi comunicate prin intermediul profe/iei.
C1nd auzim pe cineva profe/ind .ntro adunare despre evenimente viitoare, cu siguran/- nu auzim
doar o prorocie5 auzim o vorbire despre .n/elepciune comunicat- prin darul profe/iei. Simplul dar al
profe/iei se asem-n- mai mult cu o persoan- care cite0te sfaturi din Biblie, ca de e!emplu9
J=nt-re0tete .n (omnul 0i .n puterea t-riei <ui# 0i JCu nici un chip nu te voi p-r-si#.
2nii oameni sunt convin0i c- profe/ia nou testamental- nu ar trebui s- con/in- nimic Jnegativ#, altfel
se presupune c- nu se .ncadreaz- .n parametrii Jzidirii, sf-tuirii 0i m1ng1ierii#.
Totu0i, acest lucru nu este adev-rat. " limita mesajul pe care (umnezeu dore0te s- .l transmit-
copiilor S-i, permi/1nduI s- spun- doar ceea ce consider- ei a fi Jpozitiv# chiar dac- merit- s- fie
mustra/i, .nseamn- a ne pune mai presus de (umnezeu. Mustrarea poate fi f-r- .ndoial- inclus- at1t
.n categoria zidirii, c1t 0i .n cea a sftuirii! "m observat c- mesajele (omnului c-tre cele 0apte
biserici din "sia, consemnate de Ioan .n "pocalipsa, con/in f-r- .ndoial- mustrarea. "r trebui s- .l
.nl-tur-mE >u cred.
;<$ %arul vorbirii n felurite limbi i al tlmcirii acestora: (arul voririi n diferite limi este
abilitatea supranatural- spontan- de a vorbi .ntro limb- necunoscut- locutorului. "cest dar ar trebui
acompaniat .n mod normal de darul tlmcirii limilor, care este abilitatea supranatural- spontan- de
a interpreta ceea ce a fost spus .ntro limb- necunoscut-.
"cest dar este numit tlmcirea limbilor 0i nu traducerea limbilor. "tfel, nu ar trebui s- ne a0tept-m
la o traducere cuv1nt cu cuv1nt a mesajului din limba respectiv-. (in acest motiv, este posibil s-
avem un foarte scurt Jmesaj .n limbi# 0i o interpretare mai lung- sau invers.
(arul t-lm-cirii limbilor este foarte asem-n-tor profe/iei, deoarece nici el nu con/ine nici o revelare
.n sine 0i ar trebui s- aib- drept scop zidirea, sf-tuirea 0i m1ng1ierea. "m putea spune c-, .n
conformitate cu 3 Corinteni 3?9A, limbile 0i interpretarea limbilor echivaleaz- cu profe/ia9
Cine proroce0te, este mai mare dec1t cine vorbe0te .n alte limbi5 afar- numai dac- t-lm-ce0te aceste
limbi, pentru ca s- capete Biserica zidire sufleteasc-.
CG
(up- cum am men/ionat anterior, nu e!ist- nici o instruc/iune dat- de Biblie referitoare la cum
putem lucra prin darurile puterii, pu/ine despre cum putem lucra prin darurile revela/iei, .ns- despre
cum putem lucra prin darurile vorbirii sunt destul de multe. (eoarece .n biserica din Corint e!ista o
anumit- confuzie referitoare la manifestarea darurilor vorbirii, 'avel a consacrat acestui subiect
aproape tot capitolul paisprezece din 3 Corinteni.
Cea mai important- problem- era legat- de folosirea adecvat- a darului vorbirii .n alte limbi,
deoarece, a0a cum am studiat .n capitolul despre botezul cu (uhul Sf1nt, fiecare credincios care este
botezat cu (uhul Sf1nt are abilitatea de a se ruga .n limbi oric1nd dore0te. Corintenii vorbeau foarte
mult .n limbi .n timpul slujbelor biserice0ti, dar de cele mai multe ori provocau dezordine.
#iferite moduri de folosire a voririi n alte limi
4ste e!trem de important s- .n/elegem diferen/a dintre folosirea public- a unor limbi necunoscute 0i
cea particular-. (e0i credinciosul botezat cu (uhul Sf1nt poate vorbi .n limbi oric1nd dore0te,
aceasta nu .nseamn- c- (umnezeu .l va folosi prin vorbirea .n limbi 0i .n public. +rincipalul mod de
a folosi vorbirea .n limbi este .n via/a devo/ioanal- personal- a fiec-rui credincios. Totu0i, corintenii
se .nt1lneau 0i vorbeau .n limbi f-r- a e!ista interpretare 0i, desigur, nimeni nu era ajutat sau zidit
*vezi 3 Cor. 3?9C3:, 3C3I, :&, :C:G+.
2n mod de a face diferen/a .ntre folosirea public- a limbilor 0i cea particular- este .ncadrarea
folosirii particulare .n categoria ru(ciunii .n limbi, iar pe cea public- .n categoria voririi .n limbi.
=n capitolul paisprezece din prima scrisoare c-tre corinteni, 'avel men/ioneaz- ambele folosiri. Care
sunt diferen/eleE
C1nd ne ru(m .n limbi, duhul nostru se roag- lui (umnezeu *vezi 3 Cor. 3?9:, 3?+. Totu0i, atunci
c1nd cineva este uns .n mod spontan cu darul vorbirii .n diferite limbi, acesta este un mesaj de la
(umnezeu ctre biseric- *vezi 3 Cor. 3?9A+.
Conform Scripturii, ne putem ruga .n limbi dup- cum dorim noi *vezi 3 Cor. 3?93A+, dar darul
feluritelor limbi se manifest- numai atunci c1nd dore0te #u&ul Sf)nt *vezi 3 Cor. 3:933+.
(arul vorbirii .n diferite limbi ar trebui s- fie .n mod normal .nso/it de darul t-lm-cirii limbilor.
Totu0i, folosirea particular- a limbilor nu este .nso/it- .n mod normal 0i de interpretare. 'avel a spus
c- atunci c1nd se ruga .n limbi mintea lui era neroditoare *vezi 3 Cor. 3?93?+.
C1nd cineva se roag- .n limbi se zide0te doar pe sine *vezi 3 Cor. 3?9?+, dar c1nd darul vorbirii .n
limbi este manifestat .n biseric- 0i .nso/it de darul t-lm-cirii limbilor, ntrea(a iseric este zidit-
*vezi 3 Cor. 3?9?bA+.
6iecare credincios ar trebui s- se roage .n limbi ca parte a .nchin-rii zilnice .naintea lui (umnezeu.
2nul dintre lucrurile minunate .n ceea ce prive0te rug-ciunea .n limbi este c- nu necesit- folosirea
min/ii. "cest lucru .nseamn- c- te po/i ruga .n limbi chiar 0i atunci c1nd mintea ta este preocupat- de
responsabilit-/ile de la serviciu sau de alte lucruri pe care le ai de f-cut. 'avel a spus corintenilor9
JMul/umesc lui (umnezeu c- eu vorbesc .n alte limbi mai mult dec)t voi to'i# *3 Cor. 3?93G5
subliniere personal-+. 'robabil c- a petrecut mult timp vorbind .n limbi pentru a putea spune c-
vorbe0te mai mult dec1t to/i cei din biserica din Corint!
'avel a scris, de asemenea, c-, uneori, prin rug-ciunea noastr- .n limbi .i Jmul/umim lui (umnezeu#
*3 Cor. 3?93C3F+. (e trei ori mi sa .nt1mplat ca Jlimbajul rug-ciunii# mele s- fie .n/eles de o alt-
persoan- care cuno0tea limba respectiv- 0i .n toate cele trei cazuri am vorbit .n japonez-. @dat- iam
spus (omnului .n japonez-9 J40ti at1t de bun.# "lt- dat- am spus9 JMul/umesc foarte mult.# Cu alt-
ocazie am spus9 J8ino repede, vino repede5 a0tept.# >u este fantasticE >am .nv-/at .n via/a mea un
cuv1nt .n japonez- 0i totu0i Iam Jmul/umit (omnului# de trei ori .n aceast- limb-!
3nstruciunile date de $avel pentru vorbirea n limbi
Indica/iile date de 'avel bisericii din Corint erau foarte specifice. =n timpul oric-rei adun-ri, num-rul
celor c-rora li se permitea s- vorbeasc- .n public .n limbi trebuia limitat la doi sau trei. "ce0tia nu
trebuiau s- vorbeasc- to/i o dat- ci pe r1nd *vezi 3 Cor. 3?9:F+.
'avel nu a vrut s- spun- .n mod specific c- numai trei Jmesaje .n limbi# erau permise, ci c- nu
trebuia s- vorbeasc- .n limbi mai mult de trei persoane .n timpul serviciului divin. 2nii spun c- dac-
CI
erau mai mult de trei oameni care s- fie folosi/i .n mod frecvent prin vorbirea .n limbi, oricare dintre
ei putea fi deschi0i s- primeasc- 0i s- transmit- Jmesajul .n limbi# pe care (uhul dorea s- .l
comunice bisericii. (ac- acest lucru nu ar fi adev-rat, indica/iile lui 'avel ar limita de fapt
manifestarea (uhului Sf1nt prin reducerea num-rului mesajelor .n limbi care ar fi putut fi date .n
timpul oric-reia dintre adun-ri. (ac- (uhul Sf1nt nu ar da niciodat- mai mult de trei daruri ale
vorbirii .n diferite limbi .n timpul adun-rii, nu ar fi fost nevoie ca 'avel s- dea asemenea
instruc/iuni.
"cela0i lucru se poate aplica la fel de bine 0i t-lm-cirii limbilor. Se spune c- este posibil ca .ntro
biseric- s- e!iste mai mult de o singur- persoan- deschis- s- primeasc- 0i s- ofere t-lm-cirea
Jmesajului .n limbi# dat de (uhul Sf1nt. "stfel de oameni sunt numi/i Jinterpre/i# *vezi 3 Cor.
3?9:G+, deoarece sunt folosi/i .n mod frecvent prin darul t-lm-cirii limbilor. (ac- acest g1nd este
adev-rat, poate c- la acesta se referea 'avel c1nd a dat instruc/iuni J0i unul s- t-lm-ceasc-# *3 Cor.
3?9:F+. 'oate c- nu dorea s- spun- c- o singur- persoan- ar trebui s- interpreteze toate mesajele, ci
mai degrab- avertiza .mpotriva Jinterpret-rilor competitive# ale unor mesaje. (ac- un interpret
t-lm-cea deja un mesaj .n limbi, atunci nu i se mai permitea 0i altuia s- interpreteze acela0i mesaj,
chiar dac- acesta din urm- considera c- are o interpretare mai bun-.
=n general, totul ar trebui s- se fac- J.n chip cuviincios 0i cu r1nduial-# .n timpul .nt1lnirilor bisericii
) nu ar trebui s- vorbeasc- unii peste al/ii sau s- e!iste confuzii 0i competi/ii. =n plus, credincio0ii ar
trebui s- fie sensibili fa/- de orice necredincios prezent la .nt1lnirile lor, dup- cum a scris 0i 'avel9
(eci, dac- sar aduna toat- Biserica la un loc, 0i to/i ar vorbi .n alte limbi, 0i ar intra 0i de cei f-r-
daruri, sau necredincio0i, nar zice ei c- sunte/i nebuniE *3 Cor. 3?9:&+.
"ceasta era de fapt problema corintenilor ) toat- lumea vorbea simultan .n limbi, 0i de cele mai
multe ori nu e!ista interpretare.
%)teva intruc'iuni privind darurile revela'iei
'avel a oferit c1teva instruc/iuni referitoare la Jdarurile revela/iei# 0i la manifestarea lor prin profe/i9
C1t despre proroci, s- vorbeasc- doi sau trei, 0i ceilal/i s- judece. Di dac- este f-cut- o descoperire
unuia care 0ade jos, cel dint1i s- tac-. 6iindc- pute/i s- proroci/i to/i, dar unul dup- altul, pentru ca
to/i s- capete .nv-/-tur- 0i to/i s- fie .mb-rb-ta/i. (uhurile prorocilor sunt supuse prorocilor5 c-ci
(umnezeu nu este un (umnezeu al neor1nduielii, ci al p-cii, ca .n toate Bisericile sfin/ilor *3 Cor.
3?9:I&&+.
"0a cum .n trupul bisericii din Corint erau membrii cunocu/i sub numele de Jinterpre/i# care se pare
c- erau folosi/i .n mod frecvent prin darul t-lm-cirii limbilor, tot a0a e!istau 0i cei care erau folosi/i
.n mod frecvent prin darurile profe/iei 0i descoperirii 0i care erau numi/i Jprofe/i#. "ce0tia nu erau
profe/i de rangul celor din 8echiul Testament sau chiar al lui "gab din >oul Testament *vezi 6apte
339:G5 :393K+, ci lucrarea lor era limitat- .n general la trupul bisericilor locale.
(e0i pot e!ista mai mult de trei profe/i de acest gen .n cadrul bisericilor actuale, 'avel a pus din nou
anumite limite, reduc1nd lucrarea profetic- la Jdoi sau trei proroci#. "cest lucru sugereaz- .nc- o
dat- c-, atunci c1nd (uhul d-dea daruri spirituale .n timpul adun-rii bisericii, era posibil ca mai
mul/i oameni s- se pun- la dispozi/ia <ui pentru a le primi. (ac- acest lucru nu ar fi fost adev-rat,
indica/iile lui 'avel ar fi putut avea drept rezultat oferirea anumitor daruri oferite de (uhul Sf1nt de
care biserica s- nu se poat- bucura, datorit- limitelor stabilite de 'avel .n ceea ce privea num-rul
profe/ilor care puteau vorbi.
(ac- e!istau mai mult de trei profe/i, ceilal/i, de0i li se interzicea s- vorbeasc-, puteau ajuta prin
judecarea a ceea ce spuneau ceilal/i. "ceasta indica, de asemenea, abilitatea lor de a discerne ceea ce
spunea (uhul 0i putea implica faptul c- 0i ei se puneau la dispozi/ia (uhului pentru a fi folosi/i prin
acelea0i daruri manifestate .n ceilal/i profe/i. "ltfel, ar fi putut judeca profe/iile 0i revel-rile la modul
general, asigur1nduse c- sunt de acord cu revela/ia dat- deja de (umnezeu *precum Scriptura+, ceea
ce ar fi putut face orice credincios matur.
'avel a afirmat c- ace0ti profe/i puteau to/i profe/ii, dar pe r1nd *vezi 3 Cor. 3?9&3+ 0i c- Jduhurile
prorocilor sunt supuse prorocilor# *vezi 3 Cor. 3?9&:+, indic1nd c- fiecare profet ar trebui s- se
ab/in- de la al .ntrerupe pe altul, chiar 0i .n cazul primirii unei profe/ii sau revela/ii dat- de (uhul
FK
Sf1nt pentru .ntreaga biseric-. "cest lucru dovede0te faptul c- (uhul poate da daruri .n acela0i timp
mai multor profe/i prezen/i la .nt1lnire, dar c- fiecare profet poate 0i trebuie s- fie .n control atunci
c1nd aceste revela/ii sau profe/ii trebuie .mp-rt-0ite cu biserica.
"ceast- afirma/ie este, de asemenea, adev-rat- .n ceea ce prive0te orice dar al vorbirii care se poate
manifesta printrun credincios. (ac- o persoan- prime0te un mesaj .n limbi sau o profe/ie de la
(omnul, ea trebuie s- a0tepte momentul potrivit pentru a vorbi bisericii. "r fi gre0it s- .ntrerup-
profe/ia sau .nv-/-tura altcuiva pentru a spune profe/ia care ia fost dat- ei.
>u uita c- atunci c1nd 'avel a spus9 Jpute/i s- proroci/i to/i, dar unul dup- altul# *3 Cor. 3?9&3+,
vorbea .n conte!tul profe/ilor care primiser- profe/ii. (in nefericire, unii au scos cuvintele lui 'avel
din conte!t, afirm1nd c- fiecare credincios poate profe/i .n timpul oricrei adun-ri a trupului lui
Hristos. (arul profe/iei este dat dup- cum dore0te (uhul.
"st-zi, ca .ntotdeauna, biserica are nevoie de ajutorul, puterea, prezen/a 0i darurile (uhului Sf1nt.
'avel ia instruit pe credincio0ii corinteni s- Jumbla/i dup- darurile duhovnice0ti, dar mai ales s-
proroci/i$ *3 Cor. 3?93+. "ceast- afirma/ie indic- faptul c- manifestarea darurilor (uhului Sf1nt
depinde de nivelul dorin/ei noatre de a le avea, altfel 'avel nu ar mai fi dat asemenea instruc/iuni.
<ucr-torul ucenicizator care voie0te s- fie folosit de (umnezeu spre slava <ui .0i va dori din tot
sufletul darurile spirituale 0i .0i va .nv-/a 0i ucenicii s- fac- acela0i lucru.
F3cenicizatorul autentic, #avid Servant
%in Cronica -Basa
>umai acela care se poate p-trunde de g1ndul evolu/iei .n sensul s-u cel mai larg 0i .n .ntreaga sa
.nsemn-tate va putea .n/elege aceast- epoc- .n mod corect. Tot ceea ce omul con0tientizeaz- .n jurul
s-u este .n plin proces de evolu/ie. =ns-0i facultatea de g1ndire care caracterizeaz- pe omul actual,
omul celei de a cincea raser-d-cin-, este rezultatul unei evolu/ii. Se poate spune chiar c- a cincea
ras-r-d-cin- este cea care, .n mod progresiv, conduce la perfec/ionare for/a de g1ndire. =n prezent,
omul ia o hot-r1re *.n g1nd+ 0i abia apoi o pune .n practic-, ca un efect al propriei sale g1ndiri. <a
atlanteeni, aceast- facultate era .nc- .ntro stare de preg-tire. 8oin/a .nc- nu pornea din g1ndurile
proprii, ci era influen/at- de influ!ul de g1nduri venite de la entit-/i superioare. =n acest fel, voin/a
lor era dirijat- din afar-.
(ac- reu0im s- ne form-m o idee clar- despre evolu/ie aplicat- la fiin/a uman- 0i s- admitem c-, .n
trecut, omul, ca fiin/- terestr-, era o fiin/- alc-tuit- cu totul altfel dec1t .n prezent, atunci vom fi .n
m-sur- s- .n/elegem c- fiin/ele, despre care va fi vorba .n relatarea ce urmeaz- au fost total diferite
de ceea ce suntem noi ast-zi. (voluia la care ne referim a necesitat perioade e)trem de lungi$
V...W" patra ras-r-d-cin-, a atlanteenilor, se refer- la marea majoritate a umanit-/ii. "ceasta se afla
.nc- sub comanda unor conduc-tori mult mai evolua/i dec1t omul obi0nuit, prin capacit-/ile lor.
=n/elepciunea 0i puterea de care dispuneau ace0ti conduc-tori nu ar fi putut fi atinse prin nici un
sistem terestru de educa/ie. 4le erau conferite de entit-/i superioare care nu f-ceau parte din lumea
p-m1nteasc-. 4ra ceva cu totul natural ca marea majoritate a oamenilor s- vad- .n ace0ti conduc-tori
fiin/e superioare, mesageri ai zeilor. Di pe bun- dreptate, c-ci nici prin organele de sim/ 0i nici prin
inteligen/a omului nu ar fi putut fi atinse 0tiin/a 0i dib-cia acestor conduc-tori. 4i erau venera/i ca
trimi0i ai lui (umnezeu 0i oamenii primeau de la ei porunci, .ndrum-ri 0i .nv-/-turi. 6iin/e de
asemenea natur- au instruit omenirea s- deprind- 0tiin/a, artele 0i fabricarea uneltelor. "ce0ti
Jmesageri ai zeilor# conduceau uneori ei .n0i0i comunit-/ile, iar alteori prin oameni mai evolua/i, pe
care .i instruiau .n arta de a guverna. Se spune despre ace0ti conduc-tori c- Jerau .n rela/ie direct- cu
zeii#, care le revelau legile dup- care trebuia s- se dezvolte omenirea. "ceasta era realitatea. "ceast-
leg-tur- cu zeii era, de fapt, o adev-rat- ini/iere 0i se realiza .n locuri ascunse cu str-0nicie celorlal/i
oameni. 4rau adev-rate centre de ini/iere 0i se numeau Jtemple ale misteriilor#. (e aici emana
.ntreaga conducere a umanit-/ii.
Ceea ce se petrecea .n templele de misterii era, prin urmare, de ne.n/eles pentru popor, ca 0i inten/iile
marilor s-i conduc-tori. 'oporul nu putea, cu ajutorul sim/urilor, s- .n/eleag- dec1t ceea ce era legat
F3
nemijlocit de '-m1nt 0i nicidecum ceea ce se revela din lumile superioare pentru salvarea lui. (in
aceasf- cauz- .nv-/-turile pe care le d-deau conduc-torii trebuiau s- fie .nf-/i0ate .ntro form- care
nu sem-na cu nimic din cele ce se refereau la evenimente strict terestre. <imbajul de care se slujeau
zeii .n rela/ia cu Jmesagerii# lor, .n centrele de misterii, nu era unul p-m1ntesc, iar forma sub care
ace0ti zei se revelau era, cu at1t mai pu/in, una terestr- J=n nori de foc# ap-reau aceste .nalte
spirite .n fa/a mesagerilor lor, pentru a le transmite cum s- conduc- pe oameni. (oar omul avea
putin/a s- .mbrace o form- uman-5 entit-/ile ale c-ror facult-/i dep-0eau nivelul uman nu se puteau
manifesta dec1t sub o form- care nu avea nimic asem-n-tor ce ceea ce era pe p-m1nt.
JMesagerii zeilor# puteau s- primeasc- revela/iile transmise de entit-/ile superioare pentru c- ei
.n0i0i erau cei mai evolua/i .n cadrul comunit-/ilor .n care tr-iau. =n cursul perioadelor anterioare de
evolu/ie, ei dob1ndiser- facult-/ile pe care majoritatea celorlal/i oameni abia de acum .nainte urmau
s- le ob/in-. 4i erau oameni propriuzis numai dintrun anumit punct de vedere5 puteau lua o form-
uman-, dar facult-/ile lor spirituale 0i suflete0ti aveau dimensiuni supraumane. Cu alte cuvinte, erau
.nzestra/i cu o dubl- natur-, at1t divin-, c1t 0i uman-. Trebuie s- vedem ace0ti mesageri ca pe ni0te
spirite superioare, care .ns- puteau s- .mbrace o form- uman-, spre a fi .n mijlocul oamenilor, s-i
ajute s- progreseze .n evolu/ia lor terestr-. "dev-rata lor patrie nu se afla pe '-m1nt.
"ceste fiin/e .ndrumau pe oameni, dar nu le puteau dezv-lui principiile dup- care .i conduceau5 p1n-
.n epoca celei de a cincea subrase atlanteene, a protosemi/ilor, oamenii erau cu totul incapabili s-
.n/eleag- aceste principii. 4ra necesar ca, mai .nt1i, .n timpul acestei subrase, s- se dezvolte
facultatea de judecat-, for/a g1ndirii. Iar aceast- for/- nu sa dezvoltat dec1t foarte lent 0i .n mod
progresiv. Chiar 0i ultimele subrase atlanteene nu puteau .n/elege dec1t foarte pu/in principiile dup-
care ac/ionau conduc-torii lor dumnezeie0ti. 4i .ncepuser- s- presimt- aceste principii. (e aceea,
ideile pe care le aveau, ca 0i legile care guvernau institu/iile lor de stat, erau mai cur1nd presim/ite,
dec1t g1ndite clar.
'rincipiul conduc-tor al celei de a cincea subrase atlanteene a preg-tit aceast- ras- .ncetul cu .ncetul
pentru ca, mai t1rziu, dup- distrugerea a ceea ce am putea numi modul de via/- atlantean, s- poat-
.ncepe o via/- nou-, reglat-, de ast- dat- .n totul, de for/a g1ndirii.
C-tre sf1r0itul perioadei atlanteene, e!istau trei grupuri de entit-/i de tip uman. 3. 'rimul grup era
alc-tuit din acele fiin/e pe care leam numit Jmesageri ai zeilor#5 ace0tia se aflau pe o treapt- de
evolu/ie ce dep-0ea cu mult pe aceea a celorlal/i oameni5 ei propov-duiau .n/elepciunea divin- 0i
f-ceau fapte dumnezeie0ti. :. "l doilea grup, mai restr1ns, era format din marea mas- a popula/iei, la
care for/a de g1ndire era .nc- .ntrun stadiu latent, dar care dispunea totu0i de unele facult-/i
elementare pe care omenirea de azi lea pierdut. &. 2n al treilea grup dispunea de o putere de g1ndire
mai evoluat-, dar pierduse complet vechile facult-/i elementare atlanteene. =n schimb, deveneau
capabili s- asimileze, cu ajutorul g1ndirii, principiile directoare transmise de Jmesageri#.
"l doilea grup de fiin/e umane urma s- dispar- treptat. (impotriv-, al treilea grup a fost preg-tit 0i
educat de fiin/ele superioare din primul grup pentru a putea prelua .n m1inile lor propriul destin. (in
r1ndul celor care alc-tuiau acest al treilea grup, marele Conduc-tor, pe care literatura ocult- .l
nume0te Manu, a ales pe cei mai ap/i 0i ia preg-tit s- pun- bazele unei noi umanit-/i. Cei ale0i,
fiin/ele cele mai dotate, se aflau din a cincea subras-. %1ndirea oamenilor care f-ceau parte din
subrasele a 0asea 0i a 0aptea c-p-tase o anumit- tent- negativ- 0i nu mai erau apte s- evolueze.
8enise acum timpul s- se dezvolte la ma!imum cele mai bune calit-/i ale celor mai buni. "legerea s
a f-cut de c-tre acel mare Conduc-tor, care a izolat pe cei ale0i .ntro zon- special- a '-m1ntului )
undeva .n interiorul "siei ), pun1ndui la ad-post de toate influen/ele negative care ar fi putut veni
de la cei r-ma0i .n urma evolu/iei sau care dec-zuser-. Sarcina pe care Conduc-torul 0io luase era
ca acest grup de ale0i s- progreseze p1n- .ntrat1t, .nc1t ace0tia s- reu0easc- s- sesizeze .n sufletul
lor, cu ajutorul g1ndirii, principiile dup- care fuseser- condu0i p1n- atunci, principii pe care mai
.nainte abia le presim/eau, f-r- a le putea .n/elege. (e acum .nainte trebuia ca oamenii s- cunoasc-
for/ele divine pe care mai .nainte leau urmat .n mod incon0tient. '1n- atunci, zeii conduseser-
omenriea prin Jmesagerii# lor5 acum trebuia ca oamenii s- 0tie entit-/ile divine. Trebuia s- se
deprind- s- se considere ei .n0i0i ca fiind organele de e!ecu/ie ale 'roviden/ei.
F:
Manu, .n sanscrit-, Jcel care g1nde0te#5 inteligen/- care conduce un ciclu de evolu/ie. Tradi/ia
teosofic- vorbe0te de un num-r total de paisprezece Manu5 p1n- .n prezent, omenirea a cunoscut
0apte. 'rimul este SvaUambhuva Manu *Jcel f-r- na0tere#+ *>T+.
"cest grup izolat se afla .n fa/a unei hot-r1ri de mare importan/-. Conduc-torul divin se afla .n
mijlocul lor sub o form- uman-. (e la ace0ti Jmesageri divini#, omenirea primea .ndrum-ri 0i
porunci .n leg-tur- cu ceea ce trebuia sau nu trebuia s- fac-. @amenii erau instrui/i .n 0tiin/ele care
se bazau numai pe ce era perceptibil cu sim/urile fizice. 4i presim/iser- aceast- conducere divin- a
lumii, o sim/iser- .n propriile lor fapte5 dar o con0tien/- clar- despre ea nu avuseser-.
"cum, Conduc-torul le vorbea .ntrun mod cu totul nou. =i .nv-/a c- tot ceea ce percep .n jurul lor
este dirijat de puteri invizibile 0i c-, de acum .nainte, ei .n0i0i, sunt slujitorii acestor puteri invizibile
0i, prin puterea propriei judec-/i, vor avea de tradus .n practic- legile acestora. @amenii aud acum
despre o lume divin-, suprap-m1nteasc-. "ud c- spiritul invizibil este creatorul 0i sus/in-torul a tot
ceea ce este vizibil pentru om. '1n- atunci ei .0i ridicau privirile spre Jmesagerii# lui (umnezeu, pe
care .i vedeau, spre acei ini/iaii de natur- supraomeneasc-, dintre care unul le vorbea 0i le spunea ce
trebuie s- fac- sau s- nu fac-. (ar, de acum .nainte, ei .n0i0i erau demni ca mesagerul divin s- le
vorbeasc- chiar despre zei. Cuv1ntul pe care acesta .l rostea f-r- .ncetare acestui grup de oameni
ale0i de el avea o puternic- rezonan -9 J8oi a/i v-zut p1n- acum pe cei care v- conduceau, dar e!ist-
conduc-tori mai mari pe care voi nu .i vede/i. "cestor conduc-tori s- v- supune/i. Trebuie s-
.mplini/i poruncile (omnului, pe care nu .l vede/i, 0i s- asculta/i de acela despre care nici m-car nu
v- pute/i face o imagine#. "0a suna, din gura marelui Conduc-tor, noua 0i suprema porunc- prin care
se instituia, de fapt, cultul unei (ivinit-ti c-reia nui sem-na nici o imagine materialvizibil- 0i
despre care, din aceast- cauz-, nu era .ng-duit s- se fac- nici un fel de chip cioplit. 2n ecou al
acestei puternice porunci primordiale pe care a primito a cincea subras- se reg-se0te .n cuvintele
(ecalogului9 JS- nu/i faci /ie chip cioplit 0i nici un fel de asem-nare a nici unui lucru din c1te sunt
.n cer sus 0i din c1te sunt pe p-m1nt jos 0i din c1te sunt .n apele de sub p-m1nt#L.
L Moise, Cartea a doua, 4!odul, cap. NN, v. ?.
"l-turi de marele Conduc-tor *Manu+ se aflau 0i al/i Jmesageri#, pentru al asista .n e!ecutarea
dispozi/iilor sale .n diferite domenii ale vie/ii 0i la dezvoltarea noii rase. =ntreaga e!isten/- urma s-
se a0eze potrivit unei noi concep/ii, care vorbea despre o organizare divin- a lumii. %1ndirea uman-
trebuia s- se .ndrepte, pretutindeni, de la vizibil spre ceea ce este nev-zut. 8ia/a este determinat- de
puteri naturale. Cursul vie/ii umane depinde de alternan/a zinoapte, iarn-var-, soareploaie.
@amenilor li se dezv-luie rela/ia .ntre aceste fenomene vizibile 0i for/ele invizibile *dumnezeie0ti+ 0i
felul cum ei urmeaz- s- se comporte pentru a reu0i s-0i conduc- via/a .n deplin acord cu puterile
invizibile. Cuno0tin/ele pe care le cap-t- 0i .ntreaga lui activitate trebuie s- se orienteze .n acest sens.
4l trebuie s- vad-, .n mersul stelelor sau .n fenomenele meteorologice, e!presia unei voin/e divine,
e!presia .n/elepciunii lui (umnezeu. Ceea ce numim ast-zi astronomie 0i meteorologie erau
dezv-luite atunci oamenilor .n acest spirit 0i li se impunea s-0i organizeze munca 0i via/a moral- .n
a0a fel, .nc1t s- le pun- de acord cu .n/elepciunea legilor divine. 8ia/a se desf-0ura dup- porunci
divine 0i oamenii se str-duiau s- p-trund- g1ndirea divin- din mersul stelelor, din fenomenele 0i
manifest-rile atmosferice etc. "numite acte de sacrificiu aveau menirea s- ajute omului s-0i duc-
activitatea .n armonie cu voin/a divin-. ) Manu dorea ca .ntreaga via/- uman- s- se orienteze dup-
lumile superioare. =ntreaga activitate omeneasc-, toate institu/iile urmau s- aib- un caracter religios.
Manu voia, prin aceasta, s- pun- bazele unui proces care urma s- devin- o caracteristic- a misiunii
speciale ce .i era h-r-zit- celei de a cincea raser-d-cin-.
n aceast nou perioad de evoluie, urma ca omenirea s se deprind s se conduc singur,
cu a&utorul g#ndirii proprii$ %ar o asemenea autodeterminare nu putea da roade dec#t dac
omul se punea pe el nsui n slu&ba forelor superioare$ (l trebuia s se foloseasc intens de
fora sa de g#ndire, dar, totodat, aceasta avea nevoie s fie sanctificat, cu alte cuvinte, s se
intoarc spre divinitate$
'entru a .n/elege mai bine ceea ce se petrecea .n acele timpuri, este necesar s- lu-m .n considerare
faptul c- dezvoltarea facult-/ii de g1ndire, care .ncepuse .n a cincea subras- atlantean-, a avut 0i o
alt- consecin/-. @amenii intraser- .n posesia unor cuno0tin/e 0i a unor me0te0uguri care proveneau
din anumite surse care nu erau .n raport direct cu ceea ce Manu considera ca fiind sarcina sa
F&
specific-. "ceste cuno0tin/e 0i me0te0uguri erau lipsite, .n primul r1nd, de un caracter religios. 'rin
modul .n care oamenii le primiser-, ace0tia credeau c- vor putea s- le pun- .n slujba egoismului 0i a
poftelor personaleL. 2na din aceste cuno0tin/e, de e!emplu, era referitoare la foc 0i la utilizarea lui .n
lucr-rile oamenilor. =n primele etape ale perioadei atlanteene, nu era nevoie de foc, deoarece oamenii
se puteau sluji de for/a vital- pentru nevoile lor. (ar pe m-sur- ce timpul trecea ei aveau o putere din
ce .n ce mai mic- asupra acestei for/e5 de aceea, se sim/ea tot mai mult nevoia utiliz-rii de unelte 0i
instrumente f-cute din materiale nevii. (ar pentru prelucrarea lor era nevoie de foc. Situa/ia era
asem-n-toare 0i pentru alte for/e ale naturii. (rept urmare, oamenii sunt nevoi/i s- se deprind- cu
utilizarea acestor for/e, f-r- a fi .ns- con0tien/i de originea lor divin-. Di, de fapt, a0a 0i trebuia s- fie!
C-ci omul nu trebuia s- fie constr1ns prin nimic s- fac- o leg-tur- .ntre lucrurile ob/inute prin for/a
sa de g1ndire 0i ordinea divin- a lumii. (impotriv-, prin g1ndire, el trebuia s- fac- aceasta .n mod
liber, prin g1ndurile sale. Inten/ia marelui Conduc-tor, Manu, era s- conduc- pe oameni astfel, .nc1t
.n mod independent s- fac- asemenea leg-turi, stabilind o rela/ie .ntre aceste lucruri 0i ordinea
superioar- a lumii ca urmare a unei necesit-/i l-untrice. @amenii puteau, ca s- spunem a0a, s- decid-
singuri dac- voiau s- foloseasc- cuno0tin/ele dob1ndite .n propriul lor interes sau, dimpotriv-, s- le
consacre cu religiozitate .n slujba lumilor superioare.
(ac-, .nainte vreme, omul era obligat s- se considere p-rta0 al conducerii divine a lumii, de unde .i
venea, de e!emplu , puterea pe care o avea asupra for/elor vitale, f-r- a avea nevoie s- foloseasc-
for/a g1ndirii, de acum .nainte, el era .n situa/ia de a putea folosi for/ele naturii f-r- a0i .ndrepta
g1ndurile spre divinitate. >u to/i cei selec/iona/i de Manu erau corespunz-tari pentru acest scop, ci
numai un grup foarte restr1ns. >umai din r1ndul acestui grup Manu putea forma nucleul noii rase
r-d-cin-. 4l ia adunat 0i sa retras cu ei, pentru ai preg-ti 0i perfec/iona, .n timp ce restul sa
amestecat cu ceilal/i oameni e!isten/i.
(in acel mic nucleu de oameni grupa/i .n jurul lui Manu deriv- tot ceea ce constituie .nc-, p1n- in
zilele noastre, adev-ra/ii germeni ai progresului e!isten/i .n actuala a cincea ras-r-d-cin-. "ceasta
e!plic- faptul c- e!ist- dou- caracteristici care jaloneaz- .ntreaga evolu/ie a acesteia. 2na este
proprie celor care sunt .nsufle/i/i de idei superioare, consider1nduse ca ni0te copii ai unei puteri
divine cosmice5 alta reprezint- pe cei care pun totul .n slujba intereselor personale 0i a egoismului.
L (eocamdat- nu este permis s- fie revelat- .n mod public originea acestor me0te0uguri 0i
cuno0tin/e. (in acest motiv, un anumit segment din Cronica "^asha nu poate fi divulgat. *>ota
autorului+.
"cest mic nucleu a r-mas .n jurul marelui Manu p1n- c1nd a acumulat suficient- for/- pentru a
ac/iona acum spiritul cel nou 0i p1n- c1nd membrii s-i au fost ap/i s- plece pentru a duce acest mesaj
umanit-/ii constituite din restul raselor precedente. "cest nou spirit a fost primit, desigur, .n mod
diferit de aceste popoare, dup- gradul de evolu/ie pe care lau putut atinge .n regiunile unde tr-iau.
8echile tr-s-turi de caracter .nc- prezente sau amestecat cu ceea ce trimi0ii lui Manu aduceau .n
diversele p-rtii ale lumii. 'rin aceasta sau format noi culturi si civilizatii.
3ersonalitile cele mai dotate din grupul marelui !anu au fost alese s fie iniiate, ncetul cu
ncetul, direct n nelepciunea sa divin i s devin nvtori ai celorlali$ n felul acesta,
vecilor mesageri divini li se altur acum o nou categorie de iniiai, care i'au dezvoltat
fora lor de g#ndire e)act aa cum o dezvoltaser contemporanii lor ntr'un mod terestru$
8echii mesageri divini ) ca 0i .nsu0i Manu ) nu dispuneau aceasta. 4volu/ia lor apar/inea lumii
superioare. 4i au introdus .n condi/iile terestre .n/elepciunea lor superioar-. Ceea ce aduseser-
omenirii era un Jdar de sus#.
3#n ctre mi&locul perioadei atlanteene, oamenii nu erau n msur a nelege prin propriile
lor fore ce sunt poruncile divine$ "cum ) .n cursul perioadei descrise ) ei trebuiau s- devin- ap/i
pentru acest lucru. %1ndirea terestr- se putea ridica p1n- la conceptul de divinitate. =n felul acesta,
ini/ia/i umani se al-tur- celor supraumani. "ceasta .nseamn- o mare cotitur- .n evolu/ia omenirii.
'rimii atlanteeni nu aveau dezvoltat- facultatea de a sesiza dac- cei care .i conduceau erau mesageri
divini sau nu. Ceea ce .ndeplineau ace0tia se impunea .n fa/a lor ca fiind interven/ia .ns-0i a lumilor
superioare 0i purta pecetea originii divine. %ra/ie puterii lor, mesagerii din perioada atlantean- erau
considera/i ca enti/-ii sacre .nconjurate de str-lucirea pe care leo conferea puterea lor. @amenii
ini/ia/i, care au ap-rut mai t1rziu, sunt din punct de vedere e!terior oameni ca 0i ceilal/i. (ar ei au
F?
r-mas, .n orice caz, .n leg-tur- cu lumile superioare, iar revela/iile 0i apari/iile mesagerilor divini
p-trund p1n- la ei.
n cazuri cu totul aparte, c#nd apare o necesitate superioar, recurg la anumite fore care le
vin de sus$ 4i s-v1r0esc atunci acte pe care oamenii nu pot s- le e!plice prin legile cunoscute de ei,
consider1ndule din aceast- cauz-, pe bun- dreptate, drept minuni. =n toate aceste cazuri, scopul
urm-rit de for/ele superioare este acela de a a0eza omenirea pe picioare proprii 0i de a dezvolta
complet for/a ei de g1ndire. Ini/ia/iioameni sunt ast-zi mediatori .ntre popor 0i puterile superioare 0i,
numai prin actul ini/ierii, ei devin ap/i s- intre .n rela/ie cu mesagerii divini.
<a .nceputul celei de a cincea raser-d-cin-, ace0ti oameni ini/ia/i, sfin/ii .nv-/-tori, devin
conduc-tori ai restului umanit-/ii. Marii preo/iregi din trecut, pe care istoria nui consemneaz-, dar
despre care avem m-rturia legendelor, apar/in acestei categorii de ini/ia i. Mesagerii divini se retrag
acum tot mai mult din sfera terestr-, ced1nd conducerea ini/ia/ilor, a oamenilor ini/ia/i, c-rora, .ns-,
le dau .n continuare asisten/- cu sfatul 0i cu fapta. (ac- lucrurile nu ar fi evoluat .n felul acesta,
omul nu ar fi reu0it niciodat- s-0i foloseasc- .n mod liber for/a de g1ndire. Lumea este condus de
o putere divin, dar omul nu trebuie s fie contr#ns s o recunoasc/ el trebuie s se conving
i s o neleag singur, prin reflectare liber$ %ac omul a&unge la acelasi nivel, iniiaii i
dezvluie treptat secretele lor$
Totul se face, .ns-, cu .ncetul, .n mod progresiv. =ntreaga evolu/e a actualei raser-d-cin-, a cincea,
constituie un lung 0i lent proces spre acest scop final. <a .nceput, Manu conducea el .nsu0i grupul de
oameni selec/ionat, a0a cum se conduce un grup de copii. (ar, .n mod treptat, conducerea se
transmite oamenilor ini/ia/i. =nc- 0i ast-zi, progresul const- .ntrun amestec de con0tien/- 0i
incon0tien/- din ac/iunile 0i g1ndirea oamenilor. >umai c-tre sf1r0itul perioadei celei de a cincea
raser-d-cin-, adic- .n cursul subrasei a 0asea 0i a 0aptea postatlanteene, se va forma un num-r
suficient de mare de oameni ap/i s- primeasc- aceste cuno0tin/e 0i, abia atunci, li se va putea
dezv-lui .n mod public ini/iatul cel mai mare. "cest ini/iat din r1ndul oamenilor va putea prelua
conducerea suprem- a0a cum o avea marele Manu la sf1r0itui celei de a patra raser-d-cin-. "stfel,
opera de educa/ie a celei de a cincea raser-d-cin- const- .n a aduce o mare parte a umanit-/ii
contemporane .n stare s- urmeze .n mod liber un Manu de esen/- uman-, dup- cum o f-cuse Manu
de esent- divin-, rasagermene a acestei a cincea raser-d-cin-.
6udolf Steiner 8 #in %ronica A=as&a
*n spatele "rgoliului este doar 2rica
Stiti care sunt cele 0apte p-cate capitaleE M1ndria sau @rgoliul, Qg1rcenia, >ecur-/ia, Invidia,
<-comia, M1nia si <enea. (e ce #capitale$E 'entru c- ele sunt izvorul multor p-cate. Iar daca
privesc mai atent toate pornesc de la lipsa Iubirii!
Cine 0i c1nd a definit cele 0apte p-cate capitaleE <ista a fost .ntocmit- de 'apa %regorie cel Mare .n
secolul 8I 0i apoi a fost popularizat- .n 4vul Mediu de c-tre (ante, .n lucrarea JInfernul#. (up-
3.AKK de ani, .n Martie :KKG, Biserica Catolic- a actualizat lista p-catelor capitale, ad-ug1nd 0apte
noi p-cate. <ista a fost publicat- .n ziarul 8aticanului, <Y@sservatore ,omano 0i sunt acestea9
(istrugerea mediului .nconjur-tor, 4!perimentele stiin/ifice a c-ror natur- moral- este discutabil-,
Manipul-ri genetice care duc la alterarea "(>ului, Consumul sau traficul de droguri, Injusti/ia
social- care duce la s-r-cie, "vortul si 'edofilia.
#G nici unul dintre aceste apte pcate nu este mai :de moarte dec)t oricare alt pcat! 1oate
pcatele duc la moarte "6omani -:H,$! 0udat s fie #umnezeu pentru faptul c prin M)ntuitorul
.isus Iristos, toate pcatele noastre, inclusiv :cele apte pcate de moarte pot fi iertate "Matei
H-:H@J *aptele Apostolilor KL:?,J /feseni K:M$
4!ista asa zisele duhuri ale viciilor care se accepta prin liber arbitru, cum ar fi fumatul, bautura,
jocurile de noroc, prostitutia, etc. >imeni nu te poate dezlega de acestea. Cine spune ca o poate face
este doar o iluzie. Singurul in masura sa poata opri aceste vicii si sa vindece esti chiar tu. Simplu,
constientizand si dorind sa te vindeci de ele!
FA
Mai sunt duhurile depresiei, orgoliulului, razbunarii, vanitatii, lacomiei, lenei, desfraului, minciunii,
etc! "ceste duhuri ca si cele de mai sus sunt acceptate tot prin liber arbitru. 'uterea este in tine!
Constientizeaza si doresteti sa te vindeci de ele! (oar lupta cu acestea este un pic mai dificila caci
sunt e!trem de inselatoare si se manifesta in cele mai igenioase moduri cu putinta!
Spiritele cu varsta astrala mare manifesta in general un orgoliu pronuntat venit din cunoasterea care
se afla la nivelul sinelui. @rgoliul in lumea spirituala este unul din cei mai mari dusmani. Multi
dintre colegii mei se lasa orbiti de orgoliu neintelegand ca este loc pentru toti pentru a se manifesta.
"ceasta greseala a mai fost facuta candva in "tlantida. Scopul nu este sa ne aratam puterea, caci nu
este a noastra! ci sa o folosim spre binele Suprem al tuturor. "celasi lucru il transmit si elevilor mei.
%arurile pe care le avem 804. %( L- %010L 82-4. si au menirea de a fi folosite spre
binele 8uprem al tuturorAAA -cestea sunt primite ca merit pentru sufletele curate si cu credinta
in %umnezeuA 8i atunci nu acestea sunt cele mai ispitite suflete=
<e sunt trezite orgoliul si vanitatea prin lauda e!cesiva a celor din preajma. >u acesta este scopul.
"ceste laude au menirea sa te determine sa ratacesti si sa te pierzi pe drum. 'lanul divin se intampla
ca vrei sau nu! Misiunea personala pe care o primesti sau o alegi trebuie sa o duci la indeplinire!
(aca ratacesti, in final va fi data altcuiva potrivit, care sa o poata duce la indeplinire!
Ieri am fost la @rfelinatul din 8alea 'lopului si am fost bucuroasa sa stau de vorba cu 'arintele
Tanase. 2n om minunat binecuvantat de (umnezeu! 'arintele cand a auzit cu ce ma ocup *rei^i!+ a
fost sceptic si ma luat la o serie de intrebari care initial pareau rautacioase. @rgoliul incerca sa se
manifeste, insa am privit omul in esenta intelepciunii sale. @rgoliul ma facea sa ma simt acuzata,
inima in schimb imi spunea sa simt omul si sa il inteleg, caci avea dreptate prin prisma celor
intamplate cu alti colegi practicanti de rei^i. Mia cerut argumente si am cautat sa nu fac polemica
caci nu era cazul! 'arintele a fost surprins in final, cand dupa o tura de argumente pro si contra lam
intrebat cum facem cu donatia. 4ra surprins. Iam privit zambetul minunat pe chip si inima mi sa
umplut de bucurie caci reusisem sa ajung in final la el. "tunci ma intrebat9 #dupa tot ce tiam spus
inca mai esti interesata sa discutam despre donatieE$ iam raspuns #da, 'arinte! te inteleg si respect
tot ce miai spus! data viitoare voi veni cu mai multe argumente!$ @mul ma pusese la incercare.
Inainte sa plecam am primit o minunata binecuvantare , neam salutat cu dragoste si am plecat
<uminosi catre Bucuresti.
8am scris despre acesta e!perienta a mea pentru ca aici @rgoliul se putea manifesta e!trem! >u este
usor sa il stapanesti. Se invata! Si este minunat cand reusesti! "rgoliul nu se poate manifesta cand
faci lucrurile cu *ubireA 8unt doua lucruri incompatibileA
@rgoliul duce la lipsa iubirii. @rgoliul te face sa ai atasamente. @rgoliul incet incet te distruge. 4ste
bine sa il constientizam ori de cate ori se manifesta in viata noastra in cele mai curioase imprejurari
si sa stim sa ii facem fata. Mia placut si aceasta descriere facuta de <ois Boureau despre @rgoliu pe
care va invit sa o savurati! >amaste!
#Sunt foarte putini oameni cbrora le place sb audb vorbinduse despre orgoliu. >am .nt1lnit .ncb pe
nimeni care sb fi reusit sbl stbp1neascb .n .ntregime. "rgoliul este una din numeroasele
manifestCri ale fricii, dar acesta are si o laturC care tine de aspiratia spre perfectiune a omului$
"cesta este constient de perfectiunea divinb care e!istb .n el, dar o e!ploateazb .n mod gresit din
dorinta de a avea .ntotdeauna dreptate, .n detrimentul celorlalti. @rgoliul este o altb gresealb a
planului mental, a intelectului. @rgoliosul se recunoaste dupb felul .n care vrea, .n orice .mprejurare,
sb aibb dreptate si sb le arate celor din jur cb ei gresesc. 8rea sb dea impresia cb el este singurul
c1stigbtor. (ar puterea ce pare sb vinb din orgoliu nu este dec1t o iluzie, cbci, .n realitate, orgoliosul
pierde .ntotdeauna.
Se spune cb orgoliul este cea mai mare nenorocire a umanitbtii. 4l stb la originea marilor tulburbri
din viata socialb, a rivalitbtii .ntre popoare, a rbzboaielor, intrigilor, urii si ranchiunei manifestate fatb
de altii. @rgoliul db nastere la ambitii pentru putere, dar .nbspreste inima si ne .mpiedicb sb ne iubim
semenii. @rgoliosul e convins cb el e .ntotdeauna drept si ceilalti nu. " .ncerca sb schimbi pe cineva
e o formb de orgoliu. C1nd, .n sinea ta, crezi cb esti corect si ai dreptate .n comparatie cu altul care,
dupb tine, nu numai cb greseste, dar modul lui de g1ndire e complet deplasat, tu esti singurul care are
de pierdut.
FC
(acb te lasi stbp1nit de orgoliu, asta te va costa foarte mult .n ceea ce priveste dragostea, relatiile,
sbnbtatea si fericirea! @are chiar meritbE @rgoliosul e cel care se cunoaste cel mai putin pe sine. 4
at1t de plin de el, .nc1t orice tentativb de al lbmuri va fi sortitb esecului. >u vrea sb stie nimic. >u
suportb sb fie contrazis. =i place compania oamenilor care .l flateazb. Binele pe carel .nfbptuieste
cineva cu dorinta secretb de a fi aplaudat si glorificat se .ntoarce .ntotdeauna .mpotriva autorului sbu.
(in acest motiv, at1tia oameni .ncep un lucru cu bune intentii care, .n final,
se .ntorc .mpotriva lor, cbci, pe parcurs, orgoliul a pus stbp1nire pe ei.
4!istb doub forme de orgoliu9 mental si spiritual. @rgoliul mental .l caracterizeazb pe cel care crede
cb stie totul. (e .ndatb ce i se pun la .ndoialb cunostintele, orgoliul iese la suprafatb si acesta este
.nceputul unei .ndelungi lupte obstinate pentru al face pe interlocutor sbi .nteleagb punctul de
vedere. =l putem recunoaste pe orgolios dupb felul lui de a fi. 8orbeste repede, .ntrun stil grbbit.
8rea cu orice pret sb aibb dreptate si .ncearcb .n toate felurile sb se facb .nteles, p1nb c1nd
interlocutorul e!clamb9 J"ha, am .nteles$. Trebuie sbi dai dreptate!
@ altb trbsbturb specificb orgoliosului este folosirea .n mod curent a cuvintelor9 J(a, stiam$. 4l stie
totul. (acb .ntradevbr stie totul, de ce se simte obligat sb spunbE Ti se .nt1mplb de multe ori sb
rostesti aceastb frazbE =n aceastb situatie, cel mai important este sb fii tu .nsuti convins cb stii. Tu si
numai tu! (acb ai fost .ntrebat JStiaiE$, era cu totul altceva. 4ra o .ntrebare care astepta un rbspuns.
>evoia de a spune cb stiai ceva, fbrb a fi fost .ntrebat, se naste din orgoliu.
"rgoliul te face sC rezisti oricCrei transformCri interioare$ ncearcC mereu sC te mpiedice sC'l
vezi pe %umnezeu n fiecare om, sC ierti, sC'ti e)primi emotiile si sentimentele, sC fii tu cu
adevCrat, sC nveti sC te cunosti si sC evoluezi$
(acb .n prezent esti supbrat pe cineva si simti cb tie imposibil sbi ceri iertare, .n primul r1nd
fiindcbi porti picb si fiindcb nai .ncercat sb recunosti dragostea .n gesturile sau cuvintele sale,
.nseamnb cb lasi orgoliul sb te .mpiedice. 'robabil g1ndesti .n felul urmbtor9 J(ar dacb ias cere
iertare, asta ar .nsemna, nici mai mult nici mai putin, sbi dau dreptate si sb recunosc cb am gresit!$
=ncearcb sb privesti orgoliul ca pe o entitate e!terioarb care nu vrea dec1t sb te influenteze.
Imagineazbti cb e o voce din capul tbu care te deranjeazb continuu si nu te lasb sb trbiesti. Hotbrbste
cb, de acum .nainte, vrei sbti dirijezi singur viata, fbrb a mai asculta de vocea aceea. =ti sugerez sbi
dai, ca si supraconstiintei tale, un nume. (e fiecare datb c1nd .i simti prezenta, spunei9 Jpleacb de
aici, nu team invitat, dispari imediat!$ 8ei vedea cb foarte eficient. C1nd esti stbp1nit de orgoliu, nu
mai esti tu .nsuti, nul mai e!primi pe (umnezeul tbu interior. Te lasi influentat.
@rgoliul tbu va face orice pentru a supravietui. Se va .ntoarce .mpotriva ta din momentul .n care ai
hotbr1t cb vrei sbl stbp1nesti. Te va ataca mai ales .n primele sbptbm1ni ce urmeazb deciziei tale.
(upb observatiile si e!perientele personale, pot sbti spun cb .n primele trei sbptbm1ni va fi cel mai
rbu. "poi, treptat, rezistenta sa .ncepe sb slbbeascb si totul devine mult mai usor. @rgoliului .i este
fricb. (ar va reveni, pentru a verifica adevbrul spuselor tale. @ vreme va face orice ca sb
supravietuiascb, pentru a dispbrea apoi cu totul. Trebuie sb rbm1i .n permanentb atent, sb fii stbp1n
pe situatie. 4 bine sb fii mai constient, pentru cb omul e .n general foarte orgolios. >u ne putem
debarasa de azi pe m1ine de aceastb boalb care e!istb de generatii .ntregi. =ncepe prin a c1stiga mici
victorii .n fiecare zi, fbc1nd acte de dragoste!
@rgoliul reprezintb de fapt e!altarea eului inferior, a personalitbtii, .n contradictie cu eul superior,
individualitatea. 'e mbsurb ce o vei dezvolta pe aceasta din urmb, orgoliul va avea tot mai putinb
putere asupra ta.
-tentie si la orgoliul spiritual$ 3e mCsurC ce o persoanC evolueazC, ea devine tot mai constientC
si pericolul de a se lCsa stCp#nitC de orgoliu va fi tot mai mare$ ncepe sC se simtC superioarC
celorlalti: 7(u sunt mai bun dec#t tine$ (l nu e at#t de evoluat ca mine,$ -ceste g#nduri se nasc
din orgoliul spiritual$ -m cunoscut persoane care atinseserC un grad de evolutie ridicat dar, n
momentul n care era vorba sC le fie de folos altora, s'au lCsat stCp#nite de orgoliu si totul s'a
ntors mpotriva lor$ (ste foarte important sC fii atent n special c#nd devii mai constient$
6aptul cb ai ajuns la un nivel mai ridicat dec1t altcineva nu .nseamnb neapbrat cb acesta .ti este
inferior. %radul lui de constiintb e inferior, dar puritatea sufletului sbu e la fel de perfectb ca a ta.
>umai e!primarea e diferitb. (acb .i privesti pe ceilalti ca fiind mai mici dec1t tine e ca si cum teai
compara cu un elefant si iai considera pe ceilalti niste soareci. Crezi cb un elefant e mai valoros, ca
FF
animal, dec1t un soareceE 4 primejdios sb g1ndesti astfel. 4 ca si cum ai spune cb tu esti (umnezeu
si celblalt nu. (ar trebuie sbl vezi pe (umnezeu .n fiecare om. Ceea ce face deosebit de dificilb
munca pentru stbp1nirea orgoliului este faptul cb, de .ndatb ce cineva se lasb cuprins de orgoliu,
aceasta tinde sb scoatb la ivealb si orgoliul celuilalt. C#nd doi orgoliosi se nfruntC, rezultatul este
inevitabil 7doi nvinsi,$
Cel mai bun mijloc de a .nvbta sbti stbp1nesti orgoliul atunci c1nd discuti cu cineva care tine
neapbrat sb aibb dreptate este sb nu te .ncbpbt1nezi.
"cceptb ideea cb, .n momentul respectiv partenerul tbu de discutie detine un adevbr important pentru
el. la fel de important ca al tbu. Cine are dreptateE "m1ndoi, fbrb .ndoialb. (eci, accepti .n forul tbu
interior cb celblalt are dreptate, dar cb si adevbrul tbu e la fel de important. =ti sugerez sbi rbspunzi
urmbtoarele9 J"ccept punctul tbu de vedere, chiar dacb este diferit de al meu si chiar dacb nul
.nteleg. "ccept cb pentru tine e important$. Celblalt va fi complet nbucit. @rgoliosul vrea .ntotdeauna
sb c1stige, sb aibb dreptate, sb aibb impresia cb celblalt a pierdut. (ar, dupb
aceste cuvinte, se va gbsi .ntro situatie .n care adevbrul sbu este acceptat fbrb ca celblalt sb piardb.
8orbindui astfel, eviti sb te certi cu el sau sb i te supui. Supunerea .nseamnb ati schimba punctul de
vedere pentru a fi de acord cu celblalt. Si .n acest caz, am1ndoi aveti de pierdut9 tu fiindcb,
supun1ndute, ai impresia cb tiai pierdut toatb energia, si celblalt, care se crede c1stigbtor, dar sia
c1stigat o falsb putere. 'uterea lui trebuie sb vinb din el .nsusi, nu din ceilalti.
"ricine c#stigC prin orgoliu este n mod automat un nvins$ Contrariul orgoliului .l reprezintb
umilinta. (ar, atentie, multi oameni se considerb umili pentru asi ascunde teama, cbci .n realitate ei
sunt slabi. <e e at1t de teamb sb nu greseascb, .nc1t se supun de bunb voie. (ble putere si vei vedea
cb se schimbb imediat5 umilinta lor dispare ca prin farmec 4ste ceea ce numim falsb umilintb. Sunt
si oameni care se umilesc mereu si nusi pot accepta talentele si calitbtile. Se simt foarte .ncurcati
c1nd cineva le face un compliment. 6ac totul cu umilintb Si asta este tot falsb umilintb, de fapt, tot
o formb de orgoliu.
Cel mai bine este sb te compari cu cei careti sunt cu mult superiori si sbti dai seama cb, pur si
simplu, ei stiu mai bine sbl e!prime pe (umnezeu. "stfel realizezi cb mereu mai ai ceva de .nvbtat
si accepti mai usor cb orice om e at1t de perfect pe c1t poate fi el. "rgoliul atrage dupC sine
ipocrizia, vanitatea, setea de putere si alte stCri de spirit care nu sunt benefice$ ()istC douC
forme de ipocrizie: cea a omului puternic care se dC drept un oarecare si cea a omului obisnuit
care se dC mare$ "mbele forme ne pun .n .ncurcbturb9 unul prin falsb umilintb, celblalt prin vanitate.
(acb orgoliosul ar stii cel asteaptb dupb moarte si ce .si pregbteste pentru viata viitoare!
"ceasta nu e o carte de spiritism, dar e bine sb reflectezi la tot ce tiam spus. (e aceea e important
sbti stbp1nesti orgoliul, sb devii mai constient de motivatiile tale. 6rei sC te bucuri de glorie si sC
fii flatat de ceilalti= %acC e asa, totul se va ntoarce mpotriva ta$ ( ciar asa de important sC ai
ntotdeauna dreptate= "bservC c#t te poate costa astaA 3oate a&uti pe cineva n speranta cC'ti
va spune c#t esti de bun si de minunat=
Speri ca ajutorul pe carel dai sb fie strigat .n gura mare pe stradb, de toatb lumeaE @bservb ce se
.nt1mplb cu tine! Sb presupunem cb ai ajutat pe cineva, dar persoana respectivb ti sa pbrut ingratb,
nerecunoscbtoare. >ici mbcar nu tia multumit, .n schimb a .nceput sb povesteascb tuturor cum sia
luat viata .n propriile m1ini si, astfel, sa schimbat nebbnuit de mult. (espre ajutorul tbu na suflat
nici o vorbb! Te demoralizeazb, nui asa! "i fi preferat sb spunb cb totul ti se datoreazb tieE -
astepta recunostintC din partea cuiva este o formC de orgoliu$
3oate vei fi tulburat citind aceste r#nduri, d#ndu'ti seama c#t esti de orgoliosA ++ (ar scopul
meu nu este sb te tulbur, ci sb te fac sb devii constient. %acC ti vei da seama cC esti o persoanC
orgolioasC, e vremea sC ncepi sC lupti cu orgoliul tCu, cCci el este cel care te mpiedicC sC
iubesti$
Tot mai multi oameni sunt afectati de boli grave de inimb cum ar fi scleroza multiplb. @rgoliul face
ravagii. Ideal pentru ei ar fi sbsi lase inima liberb sb iubeascb. Sb fie mai putin duri fatb de ei .nsisi
si fatb de ceilalti. Latura mentalC trebuie folositC pentru a evolua si nu pentru a te umili pe tine
si pe altii$ 8inceritatea te va face sC trCiesti o fericire cu mult mai mare dec#t aceea de a avea
totdeauna dreptate$ (acb .ti vei da seama cb nai tbiat legbturile cu pbrintii tbi, dupb ce ai trecut
printro asemenea fazb, si .ncb eziti sb o faci, e un semn de orgoliu. - cere iertare si a'ti arCta
FG
dragostea fatC de cineva nu te face sC pierzi nimic$ .oti cei implicati sunt at#t de perfecti pe c#t
stiu sC fie$ 2iecare a fCcut asa cum s'a priceput mai bine$ 3ur si simplu, n'a stiut sC'si e)prime
dragostea$ 3entru a o lua de la nceput, unul sau altul trebuie sC'si descidC inima si sC'si lase
orgoliul deoparte$ ( cel mai bun lucru pe care l poate face un om pentru celClalt$
- g#ndi sau a vorbi cu capul e o formC de orgoliu$ n acel moment intri n contact cu mintea
celuilalt si el ti rCspunde tot cu capul, nu cu inima$ .otul revine mereu la acelasi lucru:
dragostea$ 2iecare semn de dragoste sf#rseste prin a rezolva toate problemele si transformC
totul n viatC$ %ragostea are o mare putere de vindecare fizicC, mentalC, emotionalC si
spiritualC$ -cum ti dai seama probabil cC n spatele orgoliului se ascunde ntotdeauna frica$
2rica de a nu fi iubit, de a fi respins, &udecat, criticat$ Tema de a nu fi la .nbltime .ntro situatie,
teama de a pierde pe cineva sau ceva. (acb ai dea face cu o persoanb orgolioasb, .ncearcb sb observi
toatb suferinta si teama ascunse .n comportamentul sbu. 'oate cb va .ncerca sb te schimbe, sbti
provoace teamb prin atitudinea sa autoritarb, transantb. (ar sb nu te lasi impresionat, cbci .n realitate
este, probabil, mai speriatb dec1t tine. >u .ncerca sbi rbspunzi tot cu mintea. 8bz1ndui suferinta,
vei fi .n mbsurb sb ajungi la inima ei.
Te sfbtuiesc sb faci o retrospectivb a ultimelor trei zile. Scrie tot ceti amintesti .n legbturb cu
contactele pe cate leai avut *cu cei apropiati sau cu altii+ ) prin g1nduri, vorbe sau fapte. 6ii sincer
cu tine .nsuti. >imeni nu se va uita pe foaia ta de h1rtie. (acb vrei, ardeo dupb ce ai terminat.
@bservb de c1te ori teai lbsat stbp1nit de orgoliu. 'oate fi vorba despre orgoliu mental9 J4u stiu mai
bine$, sau J4u sunt mai bun$. 4!ercitiul na fost conceput pentru a te face sb te simti vinovat, ci
pentru a te ajuta sb devii constient, sbti dai seama unde esti si ce hotbr1re trebuie sb iei. "bservC c#t
te'a costat n ceea ce priveste sCnCtatea, linistea interioarC, relatiile, fericirea, dragostea fatC de
ceilalti$ (sti pregCtit sC plCtesti n continuare acest pret=
Cred cb, dacb ai reusit sb citesti p1nb aici, ai intentia fermb sb fii propriul tbu stbp1n, sb stii sbti
recunosti adevbratele nevoi. 4 fundamental sb te ocupi de orgoliul tbu. @bservb ce schimbbri se vor
petrece .n viata ta. C1nd vei termina lista, studiazb fiecare situatie si dute sb vorbesti cu persoana .n
cauzb. (acb e cazul sbti ceri iertare, fbo. 4!plicbi faptul cb teai lbsat dominat de orgoliu. Spunei
cb nu erai cu adevbrat tu cel carei vorbeai, cb totul venea din orgoliu. Mbrturisestei cb ai decis sb fii
propriul tbu stbp1n, dar va trebui sb aibb rbbdare cu tine, cbci nimic nu se poate face de azi pe m1ine.
"cest semn de dragoste te va ajuta, credemb. Iatb afirmatia pe care trebuie so repeti c1t mai des
posibil9
Mc "CC4'T C2 @,%@<I2< M42 SI Mc 4<IB4,4Q T,4'T"T (4 4<, =>C4,C`>( Sc<
8c( '4 (2M>4Q42 => T@TI C4I C4 Mc =>C@>O@",c.$
%e ce ne imbolnavim=
Ri inseamna energie, mai precis energia universala a vietii, care e!ista in tot ceea ce ne inconjoara.
(aca energia Ri ar putea face doar bine, atunci am trai intro altfel de lume. Intrucat este actionata de
minte, ea poate produce rezultate pozitive si negative, in functie de gandul sau intentia care o
dirijeaza. Riul directionat de minte este responsabil atat de o sanatate buna, cat si de una subreda.
Riul pozitiv, creat si dirijat de subconstient sprijina toate organele si le mentine sanatoase. Totusi
subconstientul poate sa adaposteasca si ganduri negative5 cand acestea se refera la propria persoana,
vor influenta Riul personal intrun mod negativ.
Riul directionat negativ se va aseza in jurul organelor, in cha^re si in aura, va incetini activitatile
normale ale trupului si in final, va produce imbolnavirea. Riul negativ determina disfunctionalitati
si boli. 8indecatorii pot vedea deseori Riul negativ sub forma unor pete intunecate sau nori aflati in
trup ori in jurul tau, care pot impiedica flu!ul Riului sanatos. 'rin indepartarea Riului negativ,
curgerea Riului sanatos se reia si trupul revine la starea de sanatate.
Riul negativ poate avea o incarcare simpla de energie, fiind usor de inlaturat sau o incarcare mai
puternica si o programare mai comple!a,caz in care este dificil de indepartat. 'oate fi inselator,
actionand ca si cum ar fi pozitiv, desi are intentii negative ascunse, sau se poate ascunde, astfel ca
FI
este greu de detectat. Totul depinde de gandurile care lau creat ) ganduri provenite din subconstient
sau chiar din constient, care se combina cu energia Ri si actioneaza asupra functionarii trupului,
emotiilor si mintii. "stfel, putem observa cat de important este sa ne cream o imagine pozitiva
despre noi insine si sa eliminam toate gandurile si sentimentele negative.
'e parcursul vietii, suntem e!pusi la milioane de ganduri si sentimente ale celor din jur, care ne
influenteaza mintea in masura in care suntem receptivi la ele. In tinerete suntem ca o carte deschisa
si ne este greu sa decidem pe care sa le acceptam si pe care sa le respingem. 'e parcursul anilor de
formare, se pune baza personalitatii noastre si, de obicei, suntem influentati de parinti in cea mai
mare masura. (e asemenea, primim influente din media *radio, T8+, de la profesori si din
e!perientele prin care trecem. "ceste concepte ni se fi!eaza in subconstient si formeaza niste tipare
de Ri pozitiv si negativ in aura, in cha^re si in trup. Tiparele ne influenteaza direct sanatatea,
precum si tot ceea ce facem si ceea ce ni se intampla.
"lti oameni pot pune Ri negativ in campurile noastre energetice. 2neori fac acest lucru inconstient,
cand nutresc ganduri negative despre noi. Riul negativ ii va afecta pe aceia dintre noi care au o
slabiciune in aura sau cha^re. 4nergia negativa este numita deseori vibratie daunatoare si poate avea
un efect temporar. 'oate dauna mai mult timp daca persoana care o primeste este slabita sau deschisa
in alt mod catre energia negativa ori daca acesta a fost directionata puternic si intentionat.
Mintea si campurile noastre energetice sunt influentate si de e!perientele avute in vietile trecute.
"ceasta influenta nimita ^arma este adusa in viata prezenta, in aura, la nastere, cand sufletul intra
prima data in corpul fizic. 'e parcursul vietii ^arma atrage e!periente catre noi care sporesc
incarcatura ^armica din aura, apoi poate trece in cha^re si in final in trupul fizic. 'e masura ce ^arma
isi face drum mai adanc in sistemul energetic , efectele ei devin pronuntate si ne poate influenta in
diferite feluri, atragand noroc daca este pozitiva sau ghinion in caz contrar, avand o gama similara de
influentesi asupra sanatatii. "ceasta este baza unei sanatati subrede si a bolii.
%andurile negative provenite din minteaa proprie din vietile trecute sau primite de la altii atrag sau
chiar genereaza Ri negativ si influenteaza campul energetic prin stanjenirea Riului sanatos si
tulburarea functionarii organelor. 8indecatorii genereaza Ri pozitiv *lumina+ si il trimit intre aura,
cha^re si trup , unde este acumulat Riul negativ, cu scopul de al transforma pe acesta in Ri pozitiv
sau de al elimina si imprastia. "stfel permit curgerea naturala a Riului pozitiv. Indiferent de
metoda aplicata, toate procesele de vindecare sau de dezvoltare personala si spirituala implica
eliminarea din campul energetic al persoanei al Riului negativ dirijat, impreuna cu gandurile si
sentimentele negative care lau creat. "cesta este procesul de baza folosit de toti samanii si
vindecatorii din toata lumea. 4i aplica o gama larga de tehnici pentru a face asa ceva, dar scopul este
acelasi. *M.<. ,and+
,Ceea ce invinge= *ubirea fata de %umnezeuA,
-rborele sefirotic
GK
#'entru cel care simte nevoia de a se apropia de Creator, de ai penetra imensitatea, religia d- c1teva
mijloace9 rug-ciunea, participarea la slujbele religioase, ascultarea unor anumite reguli. 4 bine, dar e
insuficient. 'entru a ne apropia de (umnezeu, nu e suficient a sim/i emo/ii mistice 0i a respecta
reguli, e necesar de a aprofunda un sistem de e!plicare a lumii.
(e la .nceput, am vrut s- g-sesc un astfel de sistem 0i lam c-utat .n toate direc/iile. "m studiat ce
.nva/- marile religii ale lumii, 0i sistemul care mi sa p-rut cel mai bun ) cel mai vast 0i .n acela0i
timp cel mai precis ) lam g-sit .n tradi/ia evreiasc-, .n Rabbala9 "rborele sefirotic, "rborele vie/ii.
>u spun c- alte doctrine sunt rele sau false, nu, dar no/iunile pe care le prezint- r-m1n risipite, nu
dau o privire a0a de profund-, a0a de structurat- 0i a0a de sintetic-.
"rborele sefirotic este o sintez- a universului, el este pentru mine cheia care permite descifrarea
misterelor crea/iei. 4l se prezint- sub forma unei scheme foarte simple, dar con/inutul s-u e
inepuizabil. Di chiar, multe episoade din 8echiul 0i >oul Testament pot fi interpretate .n lumina
"rborelui sefirotic.
Rabali0ti .mpart universul .n zece regiuni sau sefire corespunz-toare primelor zece numere *cuv1ntul
sefir-, la plural sefirot, semnific- num-rarea+. 6iecare sefir- se identific- cu ajutorul a cinci nume9
numele lui (umnezeu, numele sefirei .ns-0i, numele 0eful ordinului .ngeresc, numele ordinului
.ngeresc 0i .n fine numele unei planete *plan0a de la sf1r0itul volumului v- permite s- consulta/i .n
orice moment schema detailat- a "rborelui Sefirotic+.
4ste vorba de cinci planuri distincte 0i ve/i .n/elege mai bine natura lor 0tiind c- putem s- stabilim o
coresponden/- .ntre aceste cinci planuri 0i cele cinci principii din om care sunt9 spiritul, sufletul,
intelectul, inima 0i corpul fizic9 (umnezeu corespunde spiritului, sefira corespunde sufletului, 0eful
ordinului .ngeresc corespunde intelectului, ordinul .ngeresc corespunde inimii 0i planeta corespunde
corpului fizic.
6iecare sefir- e deci o regiune locuit- de un ordin al spiritelor luminoase av1nd .n fruntea sa un
arhanghel, el .nsu0i supus lui (umnezeu. (eci (umnezeu este Cel care dirijeaz- aceste zece regiuni,
dar sub un nume diferit .n fiecare regiune. Iat- de ce Rabbala d- zece nume lui (umnezeu. "ceste
zece nume corespund unor atribute diferite. (umnezeu este unul, dar 4l se manifest- diferit .n
func/ie de aceste regiuni. 4ste tot timpul acela0i (umnezeu unic, dar prezentat sub zece aspecte
diferite, 0i oricare dintre aceste aspecte nu e inferior sau superior altuia.
Cele zece nume ale lui (umnezeu sunt9 ) 4hieh ) 4loha va(aath ) Iah ) Iehovah Tsebaoth )
Oehovah ) 4lohim Tsebaoth ) 4l ) Chadai 4l Hai ) 4lohim %ibor ) "donai Meleh
Cele zece sefiroturi sunt9
Rether9 Coroana ) Tiphereth9 6rumuse/ea
Hohmah9 =n/elepciunea ) >etsah9 8ictoria
Binah9 Inteligen/a ) Hod9 %loria
G3
Hessed9 %ra/ia ) Iesod9 6undamentul
%ebourah9 6or/a ) Malhouth9 ,egatul
Defii ordinelor .ngere0ti sunt9
Metatron9 care particip- la Tron
,aziel9 secretul lui (umnezeu
Tsaph^iel9 contemplarea lui (umnezeu
Tsad^iel9 justi/ia lui (umnezeu
Ramael9 dorin/a lui (umnezeu
Mi^hael9 care e ca (umnezeu
Haniel9 gra/ia lui (umnezeu
,aphael9 vindecarea lui (umnezeu
%abriel9 for/a lui (umnezeu
@uriel9 (umnezeu este lumina mea, sau Sandalfon care e interpretat ca for/a care une0te materia .n
form-.
@rdinele .ngere0ti sunt9
HaUoth haRodesch9 "nimalele sfin/eniei sau, .n religia cre0tin-, Serafinii
@phanim9 ,o/ile, sau Heruvimii
"ralim9 <eii, sau Tronurile
Haschmalim9 Sc1nteietorii sau (ominatorii
Seraphim9 =nfl-c-ra/ii, sau 'uterile
Malahim9 ,egii, sau 8irtu/ile
4lohim9 dumnezeii, sau 'rincipatele
Bnei 4lohim9 6ii de dumnezeu, sau "rhanghelii
Rerroubim9 'uternicii, sau =ngerii
Ischim9 @amenii sau Comuniunea Sfin/ilor
=n fine, corpurile cosmice sau planetele care corespund planului fizic sunt9
,eschith ha%algalim9 primele turbioane
Mazaloth9 Qodiacul
Chabtai9 Saturn
Tsede^9 Oupiter
Madim9 Marte
Chemesch9 Soarele
>oga9 8enus
Rohave9 Mercur
<evana9 <una
"retz9 '-m1ntul, sau @lam Iesodoth, adic- lumea fundamentului.
Cei din vechime, care nu cuno0teau dec1t 0apte planete, nu au plasat pe "rborele sefirotic nici pe
2ranus, nici pe >eptun, nici pe 'luton. 4i au f-cut s- corespund- lui Rether nebuloasele, primele
turbioane9 ,eschith ha%algalim, 0i lui Hohmah, Qodiacul9 Mazaloth. 'utem s- p-str-m aceast-
atribuire, dar putem de asemenea s-l plas-m pe 2ranus la nivelul lui Hohmah, pe 'luton la nivelul
lui (aath 0i pe >eptun la nivelul lui Rether. Rabali0tii au numit aceast- figur- "rborele 8ie/ii pentru
c- acest ansamblu format din sefiroturi trebuie .n/eles /in1nd cont de tocmai de imaginea unui
arbore.
Cum e f-cut un arboreE 4l are r-d-cini, un trunchi, crengi, frunze, flori 0i fructe care sunt solidare
.ntre ele. <a fel, sefiroturile sunt legate .ntre ele prin c-i de comunicare numite #c-r-ri$. "ceste
c-r-ri, .n num-r de ::, sunt desemnate de cele :: de litere ale alfabetului ebraic9 Cele :: de c-r-ri 0i
cele 3K sefiroturi sunt numite cele &: de c-i ale =n/elepciunii care sunt, simbolic, plasate .n Hohmah.
8e/i .n/elege mai bine natura 0i func/iile acestor treizeci 0i dou- de c-i dac- ve/i .ncerca s- face/i o
leg-tur- cu faptul c- avem &: de din/i. (a, 0i de altfel nu se vorbe0te de #din/i *m-sele+ de minte$E
"vem &: de din/i pentru a mesteca hrana 0i cele &: de c-i sunt de asemenea, .ntrun anumit fel, din/i
cu care mestec-m hrana psihic- 0i spiritual- pe care o primim .n fiecare zi. 'rin aceast- mastica/ie
ob/inem .n/elepciunea. " deveni .n/elept .nseamn- a mastica e!perien/ele pe care le facem .n fiecare
zi pentru a re/ine sucul nutritiv.
G:
Cele &: de c-i ale =n/elepciunii leag- cele 3K sefiroturi, fiecare cu cele A diviziuni, de aceea Rabbala
spune c- ea conduce spre cele AK de por/i ale =n/elepciunii care sunt atribuite simbolic sefirei Binah.
'entru a deschide por/ile trebuie s- avem chei. Di adev-rata cheie .n Dtiin/a ini/iatic- este
cunoa0terea omului .nsu0i. Ini/iatul poate cunoa0te totul pentru c- se cunoa0te pe sine. =n unele
reprezent-ri, .n anumite fresce egiptene de e!emplu, Ini/iatul /ine .n m1n- un fel de cheie de form-
identic- simbolului lui 8enus . "cest simbol reprezint- schematic fiin/a uman- cu cap, cele dou-
bra/e dep-rtate 0i cele dou- picioare unite. Ini/iatul posed- cheia care .i permite de a se cunoa0te, 0i
cunosc1nduse, el cunoa0te .ntreg universul, el poate dechide por/ile tuturor regiunilor lui.
8- ve/i .ntreba f-r- .ndoial-9 #(e ce zece sefiroturiE 2niversul e divizat chiar .n zece regiuniE$ >u,
0i la acest subiect e!ist- un punct important pe care trebuie s-l cunoa0te/i. "rborele sefirotic nu e
destinat s- ne .nve/e astronomie sau cosmogonie. =n realitate, nimeni nu poate spune cu e!actitate ce
este universul 0i cum a fost el creat. "rborele sefirotic reprezint- un sistem de e!plicare a lumii care
e de natur- mistic-. Bazele sale au fost puse de milenii. Spiritele e!cep/ionale care lau conceput nu
posedau, evident, telescoape sau lunete astronomice. 'rin medita/ie, contempla/ie, gra/ie unei vie/i
interioare intense, ele au reu0it s- sesizeze o realitate cosmic- pe care au traduso cu ajutorul
imaginilor 0i povestirilor simbolice. "ceast- tradi/ie, mereu reluat-, la care sa meditat dea lungul
secolelor a ajuns p1n- la noi.
"rborele sefirotic nu e o descriere e!act- a universului nostru, ceea ce e!plic- absen/a unor planete,
locul soarelui, etc (ar s- revenim la cele zece sefiroturi. (e ce zeceE 'entru c- acest num-r
reprezint- o totalitate, un ansamblu finit. Sefira, vam mai spuso, .nseamn- num-rare. 'lec1nd de la
primele zece numere, toate combina/iile numerice sunt posibile. (umnezeu a creat la .nceput zece
numere, cele zece sefiroturi, 0i cu ajutorul acestor zece numere 4l poate crea alte numere, adic- alte
e!isten/e, p1n- la infinit.$
sursa @mraam Mi^hael "ivanhov Sefroti Si Ierarhii Ingeresti
*nfluenta Lunii
2ltimele zile leam resimtit mai mult sau mai putin placut datorita eclipsei de luna din data de :C
iunie. <una a jucat un rol important dintotdeuna iar influenta ei asupra fizicului si metafizicului a
fost incredibila.
#(in vremuri str-vechi, oamenii au urm-rit s- tr-iasc- .n armonie cu ritmurile 0i legile naturii,
pentru a p-trunde tainele vie/ii 0i a .n/elege voin/a divin-. 4i c-utau s- descifreze misterele
2niversului din mersul Soarelui 0i al <unii, din semnele naturii, din alternan/a anotimpurilor, din
semnele cere0ti, din fulger 0i furtun-. Credin/a nestr-mutat- .ntro for/- suprem-, dorin/a de a0i
dep-0i condi/ia e!isten/ial-, e!perien/a direct- dob1ndit- cu ajutorul eforturilor de a .n/elege rostul
lor pe acest '-m1nt, iau condus gradat pe cei din vechime la descoperirea diferitelor legi ale naturii,
la baza c-rora sa aflat .nc- de la .nceputuri taina ciclurilor cosmice 0i terestre ) 48@<2]I".
"stfel, omul a observat c- multitudinea fenomenelor *pe care .n prezent le asociem cu procesele de
,4Q@>">]X 0i SI>C,@>ICIT"T4+ e!istente pe '-m1nt sunt .n str1ns- coresponden/- cu
mi0c-rile <unii, ale Soarelui 0i ale celorlalte planete din Sistemul nostru Solar. 4l a descoperit c-
mersul <unii este .n leg-tur- cu multe evenimente naturale, cum ar fi9 flu!ul 0i reflu!ul, cre0terea
plantelor, vremea, menstrua/ia la femei, comportamentul animalelor etc. (easemenea, sa constatat
c- succesul multor activit-/i *cum ar fi9 sem-natul, culesul, t-ierea lemnelor, g-titul, sp-latul,
.nceperea tratamentelor, luarea de s1nge, interven/iile chirurgicale etc.+ depinde .ntro mare m-sur-
de pozi/ia <unii .n raport cu Soarele, care determin- 6"Q4<4 <2>II.
<una joac- un rol important .n toate religiile 0i tradi/iile spirituale, fiind adeseori privit-, dea lungul
mileniilor, ca simbol al Mamei (ivine, n-sc-toare, d-t-toare de via/-, simbol al feminit-/ii, al
receptivit-/ii, al viselor 0i incon0tientului, al impulsurilor noastre instinctuale. <una, privit- ca
simbol al Marii 'reotese, p-str-toare a tainelor vie/ii 0i mor/ii, joac- un rol special .n toate ini/ierile
0i c-ut-rile spirituale.
G&
Majoritatea calendarelor din vechime au avut ca punct de plecare studiul mi0c-rii <unii, deoarece la
nivel fizic infuen/a <unii este mult mai u0or perceptibil- dec1t infuen/a Soarelui. (in acest punct de
vedere, unii istorici consider- c- zodiacul lunar cu :G diviziuni este mai vechi dec1t cel solar cu 3:
diviziuni, tocmai datorit- importan/ei pe care <una a jucato .n via/a spiritual- a antichit-/ii. Chiar 0i
.n prezent, cele mai multe s-rb-tori sunt planificate .n func/ie de pozi/ia <unii. (e e!emplu, 'a0tele
se s-rb-tore0te, .nc- de la sf1r0itul secolului al IIlea dup- Christos, .n prima duminic- de dup- <una
'lin- ce urmeaz- echinoc/iului de prim-var-.
(in p-cate, materialismul secolului al NNlea, e!plozia 0tiin/ei, a modernismului #mecanicist$, au
.nl-turat orice informa/ie care nu putea, .nc-, s- fie demonstrat- 0tiin/ific, astfel .nc1t numeroase
observa/ii multimilenare de ordin astrologic au fost clasate ca fiind supersti/ii.
Cercet-rile actuale au demonstrat c- e!ist- o corela/ie special- .ntre subcon0tientul uman 0i
pozi/ionarea <unii, at1t .n Semnele Qodiacale, c1t 0i .n raport cu Soarele. (in aceast- cauz-,
comportamentul nostru, dar mai ales reac/iile instinctuale, #ine!plicabile$, pe care le motiv-m prin
e!presii de genul #a0a mia venit s- ac/ionez$ sau #a0a am sim/it c- trebuie s- fac$, sunt .n str1ns-
coresponden/- cu influen/a subtil- a energiilor <unare. Iat- de ce aceast- leg-tur- tainic- dintre <un-
0i Soare joac- un rol at1t de special .n via/a noastr-.
=n continuare vor fi prezentate fazele lunare, care au la baz- raportul unghiular dintre Soare 0i <un-,
respectiv influen/a acestor conjuncturi asupra vie/ii noastre.
Ciclul Lunar
=n cursul unui circuit complet .n jurul '-m1ntului, <una descrie dou- perioade importante9 faza de
<un- .n cre0tere 0i faza de <un- .n descre0tere. 6aza de cre0tere .ncepe de la momentul de <un-
>ou-, perioad- .n care <una nu se vede noaptea pe cer, iar .n calendare este semnalizat- printrun
cerc gol, sau cerc alb. 6aza de descre0tere .ncepe din momentul de <un- 'lin-, ce se simbolizeaz-
printrun cerc negru, sau cerc plin, fiind momentul .n care <una se vede cel mai bine pe cer.
L04- 4"0D
(in punct de vedere astrologic, <una >ou- este acel moment .n care <una se afl- .n conjunc/ie cu
Soarele, adic- cele dou- astre se suprapun, gener1nd o anihilare reciproc- a for/elor solare 0i lunare,
dar manifest1nd 0i o complementaritate special- a energiilor UinUang din natur-. ,ezultatul este
manifestarea for/ei neutre, a for/ei #zero$, care permite o form- de suspendare a energiilor contrare 0i
echilibrarea lor prin for/a unific-rii polare.
Se vorbe0te .n diferite lucr-ri spirituale despre echilibrul celor dou- polarit-/i, masculin 0i feminin,
at1t .n fiin/a noastr- c1t 0i .n natura .nconjur-toare, iar .n conte!tul actual, momentul de <un- >ou-
reprezint- o astfel de unitate. (in aceast- cauza <una >ou- simbolizeaz- starea de armonie, stare .n
care natura .n sine se scufund- .n ea .ns-0i pentru a0i g-si un moment de repaus.
"ceast moment de hiatus, sau de suspendare *prin echilibrare a celor dou- energii, SI> 0i S">%+,
face s- se manifeste energia tainic- a .nceputului, o for/- 2niversal- ce favorizeaz- folosirea
corespunz-toare a liberului arbitru. (ac- atunci urm-rim s- g-sim un perfect acord .ntre voin/a
noastr- 0i 8oia lui (umnezeu, con0tiin/a noastr- va trece prin transform-ri spirituale de e!cep/ie ce
vor conduce la dob1ndirea st-rii de armonie.
Merit- s- men/ion-m importan/a acestui moment astral a0a cum este el revelat de tradi/ia spiritual-
oriental-, .n care, perioada cu pu/in .nainte de ma!imul de <un- >ou- este cunoscut- sub numele de
Shiva ,atri, s-rb-toarea nop/ii tainice a lui Shiva. @ descriere a acestei s-rb-tori apare .n faimoasa
lucrare #Shiva ) 'urana, legenda imemorial- a Qeului Shiva$. =n conformitate cu aceast- lucrare,
noaptea dinainte de <un- >ou- este o noapte a transcenden/ei divine, iar dac- ne angren-m .n
activit-/i spirituale putem ob/ine rezultate e!cep/ionale care s- echivaleze cu rezultatele ob/inute .n
urma unui an de practic- spiritual- asidu-.
Shiva ,atri, sau noaptea lui Shiva, reprezint- ultima faz- de descre0tere a <unii, gener1nd un efect
de ma!im- purificare ce se manifest- at1t .n fiin/a uman- c1t 0i .n natura .nconjur-toare. "t1t din
aceast- cauz-, c1t 0i din perspectiva unei viziuni mistice, se recomand- .n ziua 0i noaptea respectiv-
G?
*de Shiva ,atri+ postul complet *alimentar+ cu ap-, introspec/ia 0i autoanaliza, practica spiritual-,
rug-ciunile.
<una >ou- este 0i .nceputul ciclului lunar ce se e!tinde pe durata a :G de zile. 'rima zi lunar-, ce se
calculeaz- .ncep1nd cu momentul de ma!im de <un- >ou-, este considerat- a fi deosebit de benefic-
.nceperii ac/iunilor importante. 6avorizeaz- renun/area la obiceiurile negative *vicii, automatisme+,
deta0area fa/- de valorile materiale .n sensul integr-rii lor .n plan spiritual, schimb-rile de domiciliu,
schimb-rile profesionale, c-l-toriile *aspect ce depinde 0i de pozi/ionarea <unii .n Semnele
Qodiacale+. (in observa/iile realizate sa constatat c- activit-/ile .ncepute .n aceste momente au o
eficien/- mult mai mare dec1t cele .ncepute .n alte perioade ale lunii.
(atorit- manifest-rii puternice a liberului arbitru 0i a st-rii de neutralitate, practic .n aceast- perioad-
orice stare, tr-ire, emo/ie sau sentiment este mult amplificat-, dar "T4>]I4, orientarea spre bine sau
spre r-u depinde .n foarte mare m-sur- de noi. (in aceast- cauz- trebuie s- fim foarte aten/i la ceea
ce ne dorim 0i ceea ce mentaliz-m, pentru c- 0ansele de .mplinire sunt mai mari dec1t .n alte
perioade. 4ste foarte important s- fim perfect con0tien/i de aspira/iile noastre 0i s- evit-m e!cesele
de orice fel, s- fim responsabili de hot-r1rile pe care le lu-m, s- ascult-m vocea inimii, s- fim aten/i
la semnele 0i sincronicit-/ile care apar .n via/a noastr- deoarece este un moment .n care se poate
manifesta tainicul transfer al voin/ei individuale .n 8oin/a lui (umnezeu.
4chilibrul polarit-/ilor, generat de conjunc/ia Soare<un-, permite manifestarea unei st-ri superioare
de armonie, facilit1nd vindec-rile, procesele de purificare, ob/inerea st-rii de mul/umire, de pace 0i
lini0te interioar-, percep/ia divin- a st-rii androginale, a omului cosmic.
L04- *4 CR(8.(R(
<una >ou- reprezint- .nceputul fazei de cre0tere a ciclului lunar. <una .n cre0tere simbolizeaz-
procesele de acumulare, sedimentare, regenerare 0i absorb/ie. ,eprezint- stocarea energiei 0i
distribu/ia corespunz-toare a acesteia. (in acest motiv eficien/a .n dezvoltarea 0i regenerarea
corpului 0i a organelor este mult mai mare .n perioada lunii .n cre0tere.
Sa observat c- rezultatele analizelor medicale, .n special analizele de s1nge, adeseori pot s- fie
diferite .n cele dou- fazele ale ciclului lunar. <una .n cre0tere favorizeaz- absorb/ia mineralelor 0i a
vitaminelor, aspect care face ca tratamentele ce vizeaz- regenerarea, energizarea 0i vitalizarea
structurii fizice 0i subtile a fiin/ei umane s- aib- efecte mai mari .n aceast- perioad-.
=ns- tot .n aceast- period- acumul-rile de ap- .n corp 0i .n picioare pot dep-0i limitele normale, ceea
ce necesit-, pentru cei care se confrunt- cu a0a ceva, s- consume ceaiuri sau plante cu efect diuretic.
(in p-cate tot .n aceast- perioad- efectul drogurilor 0i al otr-vurilor este mult mai intens *at1t
fumatul, tranchilizantele c1t 0i .n/ep-turile de viespi, mu0c-turile de insecte, ciupercile otr-vitoare,
inhala/iile de gaze to!ice etc+, deorece corpul absoarbe 0i asimileaz- foarte repede orice substan/- .n
constrast cu perioada de <un- .n sc-dere, c1nd efectul otr-vurilor este mult mai slab, corpul se opune
mai intens la substan/ele e!terioare, gener1nd o cre0tere a sistemului imunitar.
'rima etap- a <unii .n cre0tere este semnificativ- fiind prezent- .n multe tradi/ii 0i legende populare.
<a c1teva zile dup- <una >ou- se poate observa pe cer o semilun- care a primit denumirea de Crai
>ou. 4l are o valoare deosebit-, deoarece se asociaz- cu norocul, .mplinirea dorin/elor, dragostea la
prima vedere, juc-u0enia, inocen/a. "cesta este 0i motivul pentru care .n multe tradi/ii populare se
spune c- atunci c1nd observi prima dat- *adic- de fiecare dat- dup- <una >ou-+ Craiul >ou, dac- ./i
pui o dorin/- .n g1nd, acea dorin/- se va .mplini.
<una .n cre0tere atinge un moment de for/-, de dinamism la jum-tatea distan/ei spre <una 'lin-,
adic- atunci c1nd se formeaz- 'rimul '-trar. '-trarul, din punct de vedere astrologic reprezint-
unghiul de IK de grade dintre Soare 0i <un-, av1nd denumirea de cuadratur-. 4ste un aspect
considerat adesori nefast, din cauza energiei foarte mari pe care o declan0eaz- .ntrun mod direct .n
fiin/a uman-. (e fapt este un aspect de cumulare de tip 0oc, pentru cei mai pu/ini preg-ti/i s- digere
avalan0a evenimentelor, a informa/ilor, a sentimentelor.
(in punct de vedere al orient-rii energiilor spre interior, <una .n cre0tere faciliteaz- asimilarea
informa/iilor, interiorizarea 0i introspec/ia, rezolvarea problemelor legate de trecut, autodep-0irea,
centrarea .n sine. (easemenea sunt sus/inute mult mai mult activit-/i precum cump-r-rile, iar .n
GA
aceast- direc/ie chiar se afirm- c- pe <una .n cre0tere trebuie s- .nv-/-m s- primim, s- apreciem 0i s-
valorific-m tot ceea ce vine spre noi.
8inteza efectelor Lunii n cretere:
T amplific- procesele de9 acumulare, stocare, depozitare, absorb/ie, dezvoltare, atrac/ie,
energizare, odihn-, regenerare
T permite cre0terea puterii de vindecare a organismului, dob1ndirea vitalit-/ii
T cre0te fertilitatea, de aceea concep/iile sunt favorizate .n aceast- perioad-
T permite rezolvarea problemelor care /in de cre0terea p-rului 0i unghiilor
T aceast- perioad- este favorabil- hipotensivilor 0i aduce reu0it- .n tratamentul afec/iunilor
circulatorii
T faciliteaz- cump-r-rile de orice fel *a se /ine cont 0i de pozi/ia <unii .n Semnele Qodiacale+
T se recomand- diet- alimentar- bogat- .n vitamine, calciu, magneziu, fier, s-ruri minerale
T cre0te reten/ia de ap- .n corp, otr-virile sunt mai periculoase, procesele de eliminare sunt mai
dificile
T analizele medicale *s1nge, tensiune etc.+ pot fi diferite fa/- de perioada lunii .n descre0tere
T u0ureaz- sedimentarea 0i fi!area st-rilor 0i a percep/iilor pe care leam tr-it
T permite o mult mai bun- 0i lucid- autoevaluarea amplific1nd starea de sinceritate 0i
responsabilitate fa/- de noi .n0ine.
L04- 3L*4D i momentul de .ripura 8undari
<una plin- reprezint- perioada de apogeu a influen/ei <unii asupra planetei noastre. 4ste acel
moment .n care flu!ul ajunge la ma!im, cre0te receptivitatea, iar sensibiliatea tuturor organismele vii
este amplificat-. Trebuie s- avem .n vedere c- influen/a <unii se manifest- .n primul r1nd asupra
lichidelor din organism, respectiv asupra psihicului. Tocmai din aceast- cauz- simbolismul lunar este
.n leg-tur- cu subcon0tientul, cu apa, cu sensibilitatea, receptivitatea, adaptabilitatea, instinctul.
Cercet-rile .ntreprinse .n perioada de <un- 'lin- au ar-tat c- majoritatea oamenilor tind spre un
comportament instinctual, ceea ce afecteaz- drastic puterea decizional-, discern-m1ntul. "cesta este
0i unul din motivele pentru care nu se recomand- s- lu-m decizii pe <un- 'lin-, deoarece acestea pot
fi ori pripite, ori rezultatul influen/ei mediului 0i a diferitelor persoane cu care interfer-m, respectiv a
ultimelor evenimente care neau impresionat *0i .nc- sunt la d suprafa/- e .n subcon0tientul nostru+.
I>6<24>]" >46"STX " <2>II '<I>4 4ST4 (4 f 3G @,4 6"]X (4 M@M4>T2< (4
M"NIM. "ceast- perioad- de influen/- reprezint- toleran/a de f G grade din aspectul de opozi/ie
dintre Soare 0i <un-.
'entru a .n/elege mai bine influen/a <unii 'line, este necesar s- privim mi0carea lunar- sub forma
unui ciclu ce are un moment de minim- 0i de ma!im- influen/-. Momentul de minim- influen/- este
reprezentat de perioada de <un- >ou-, iar perioada de ma!im- influen/- de perioada de <un- 'lin-.
"m ar-tat c- faza de cre0tere *de la <una >ou- la <una 'lin-+ este o etap- de acumulare gradat-, .n
care procesele de absorb/ie, de sedimentare sunt din ce .n ce mai intense. Tocmai din aceast- cauz-
ultima etap- a cre0terii, ce culminez- prin <una 'lin-, este un moment de satura/ie .n care e!ist-
posibilitatea manifest-rii e!cesive, adic- putem s- acumul-m mai mult dec1t este nescesar, putem s-
m1nc-m mai mult dec1t putem digera, putem s- asimil-m mai multe informa/ii dec1t suntem .n
m-sur- s- aplic-m. =n tradi/ia popular- se spune, cu privire la hran-, c- este important s- l-s-m de
fiecare dat- loc 0i digestiei, adic- s- >2 m1nc-m p1n- la satura/ie, ci s- ne oprim cu pu/in .nainte.
Ca o concluzie foarte important-, este necesar s- avem sim/ul m-surii 0i al echilibrului mai ales .n
aceast- faz- de ma!im- influen/- a <unii.
=n ciclul <unar e!ist- un moment foarte important, eviden/iat mai ales .n tradi/ia astrologic-
oriental-, care arat- c- .nainte cu dou- zile de <una 'lin- influen/a acestui astru este deosebit de
benefic- asupra planetei noastre. 4ste o zi privilegiat-, fiind denumit- ziua frumuse/ii 0i armoniei
universale *denumirea oriental- este de Tripura Sundari simboliz1nd Marea 'utere Cosmic- a
frumuse/ii 0i iubirii divine+. 4ste ziua .n care sim/ul m-surii 0i al armoniei, bunul sim/, sunt mult mai
u0or accesibile fiec-rei fiin/e umane. 4ste ziua .n care putem s- ne temper-m pornirile 0i ambi/iile
GC
egoiste prin con0tientizarea adev-ratelor noastre aspira/ii, fiind o zi pe care merit- s- o consacr-m
iubirii, artei, frumuse/ii, ac/iunilor pline de d-ruire.
,ezultatul observa/iilor din aceast- perioad- arat- c- ziua de Tripura Sundari este o zi eficient-
pentru a ne implica .n ac/iuni de mare anvergur-, dar care sunt .n armonie cu aspira/iile noastre
suflete0ti, o zi .n care se pot remedia multe probleme e!istente .n plan rela/ional, o zi ce amplific-
creativitatea, inspira/iile artistice, e!primarea sentimentelor 0i a tr-irilor *o zi ideal- pentru a evoca
momentul magic al .nceputului unei rela/ii afective, de a ne l-sa inspira/i de chemarea inimii, de a ne
urma intui/iile, de a dep-0i pragmatismul mental ) ce adeseori este o piedic- important- .n
armonizarea spritual- a unei rela/ii de cuplu+.
"l-turi de aceste e!plica/ii, e!ist- 0i unele confirm-ri de natur- subtil- ce ne permit s- .n/elegem mai
bine influen/a nefast- a <unii 'line. "ceste e!plica/ii se fundamenteaz- pe diferite observa/ii cu
privire la transform-rile ce apar mai ales la fiin/ele umane .n perioada de <un- 'lin-. "m amintit c-
aceast- perioad- amplific- receptivitatea 0i sensibilitatea psihic- 0i mental-, .ns- trebuie s- .n/elegem
c- un factor principal .n acest sens este tocmai influen/a mediului cu care interfer-m cel mai mult.
"ici ne referim nu doar la mediul social .n care tr-im, ci mai ales la conte!tul global e!istent pe
planeta noastr-. <una 'lin- amplific- procesele de preluare, de asimilare a vibra/iilor mediului
indiferent de natura lor. "stfel, daca vibra/iile mediului sunt benefice, .n subcon0tientul nostru se vor
depozita energii cu o frecven/- de vibra/ie elevat-, gener1nd predispozi/ii spre st-ri superioare de
con0tiin/-. Ins- .n cazul .n care vibra/iile mediului sunt ostile, sau con/in o predominan/-
materialist-, subcon0tientul nostru va fi saturat de energii cu frecven/- de vibra/ie joas-, gener1nd
predispozi/ii spre comportament violent, agita/ie mental-, nelini0te interioar-, ac/iuni instinctuale,
animalice.
>u este necesar s- analiz-m statistici pentru a ne da seama de orientarea predominant- a oamenilor
din societatea de azi. (in p-cate, .nc- mai domin- viziunea materialist- 0i tendin/ele instinctuale spre
supravie/uire. Tocmai din aceast- cauz- este at1t de important s- ne protej-m .n perioada de <un-
'lin-. Trebuie s- evit-m a lua hot-r1ri importante, fiindc- discern-m1ntul nostru poate fi afectat de
influen/ele nefaste ale acestei perioade. (easemenea este important s- 48ITXM discu/iile inutile,
.nceperea unei noi ac/iuni, c-l-toriile *dac- nu e posibil, atunci este obligatoriu s- fim foarte aten/i 0i
odinhni/i 0i s- invoc-m at1t .nainte, c1t 0i .n timpul c-l-toriei, protec/ia divin-+, realizarea de
proiecte, promisiuni, ac/iunile riscante *bravada+. Trebuie s- elimin-m din dieta noastr- orice to!in-,
sau m1ncarea artificial-, este 6@",T4 IM'@,T">T s- am1n-m interven/iile chirurgicale,
vaccin-riile, etc.
"T4>]I4, <una 'lin- va amplifica st-rile noastre negative, cum ar fi orgoliul, m1nia, egoismul,
tendin/ele dominatoare, etc. 0i tocmai din aceast- cauz- este foarte important s- ne cultiv-m, mai
ales .n aceast- perioad-, bunul sim/, deta0area, umilin/a, simplitatea, bun-voin/a, mul/umirea 0i
bine.n/eles, nu .n ultimul r1nd, credin/a .n (umnezeu. "cesta este 0i motivul pentru care este
I>T4,QIS a se face dragoste .n perioada de influen/- nefast- a <unii 'line. =n timpul actului
amoros, datorit- fuziunii 0i dilat-rii aurice profunde dintre cei doi iubi/i, apare o foarte mare
posibilitate de a prelua, .ntrun mod inco0tient, vibra/iile negative e!istenete .n mediu. Sa constatat
c- acele cupluri care >2 respect- aceast- interdic/ie, se confrunt- mult mai des cu probleme 0i
tensiuni penibile, care nu au adeseori nici o motiva/ie, respectiv asta e!agerbeaz- manifestarea
geloziilor, a tendin/elor posesive, a preten/iilor 0i uneori a st-rilor de violen/- verbal-, psihic- sau
chiar fizic-.
4ste important de 0tiut c- .n urm- cu mai multe milenii, c1nd vibra/iile planetei noastre aveau o
frecven/- ridicat- de vibra/ie *aceast- frecven/- de vibra/ie este generat- de nivelul global de
con0tiin/-, de aspira/iile, g1ndurile 0i sentimentele oamenilor+, la diferite popoare, ritualurile de
ini/iere se realizau .n momentul de <un- 'lin-, deoarece, atunci, apogeul ciclului lunar, amplifica
receptivitatea fa/- de vibra/iile superioare e!istente .n aura '-m1ntului *recomand s- citi/i .n aceast-
direc/ie cartea lui 4lisabeth Hech, d Ini/ierea e+.
(atorit- influen/ei asupra psihicului, multe persoane, .n perioda de <un- 'lin-, se confrunt- cu st-ri
de agita/ie, frici, angoase, respectiv cu probleme .n timpul somnului *c1nd contactul cu subcon0tintul
este mult mai intens+. Bine.n/eles c- aceaste influen/e variaz- de la o persoan- la alta 0i depinde .n
foarte mare m-sur- de s-n-tatea mental-, echilibrul psihic, aspira/iile principale, .ncrederea .n sine,
GF
solaritatea armonioas-. 4ste important s- evit-m medicamentele cu efect de calmare, deoarece
acestea vor fi foarte rapid absorbite .n organism, iar probabilitatea de otr-vire, sau de manifestare a
efectelor secundare negative este mult mai mare. Se recomand- .n aceste situa/ii s- folosim plante
medicinale cu efect de calmare, sub form- de macerat la rece sau ingerarea lor sublingual- *pulbere+
) de e!emplu salvie, gura lupului, tei, valerian-, sulfin-.
Sogaesoteric, @ctombrie :KKC, Bartha Qoltan$
Cauta ceea ce (sti
#=9 Ce ne face s- fim serio0iE
M9 Compasiunea st- la baza seriozit-/ii. Compasiunea fa/- de tine .nsu/i 0i fa/- de al/ii, n-scut- din
suferin/-, din a ta 0i din a altora.
=9 Trebuie oare s- suf-r pentru a fi seriosE
M9 >ui nevoie, dac- e0ti sensibil 0i dac-, la fel ca Buddha, reac/ionezi la am-r-ciunile altora. (ar
dac- e0ti f-r- inim- 0i nemilos, propria ta suferin/- te va face s- pui .ntreb-rile inevitabile.
=9 4u constat c- suf-r, dar nu .ndeajuns. 8ia/a este dezagreabil-, dar suportabil-. Micile mele pl-ceri
compenseaz- micile mele dureri 0i, .n ansamblu, o duc mai bine dec1t majoritatea oamenilor pe care
.i cunosc. 4u 0tiu condi/ia mea care este precar- 0i c- .n orice clip- pot fi .nghi/it de o calamitate.
.rebuie oare s atept ca o criz s m pun pe calea adevrului=
M9 (in clipa .n care ai perceput fragilitatea condi/iei tale, e0ti deja trezit. "cum caut- s- r-m1i treaz,
acord- aten/ie, investigheaz-, e!amineaz- 0i descoper- gre0elile pe care le comite mintea ta 0i corpul
t-u, 0i renun/- la ele.
=9 Tu nu mai ai dorin/e 0i friciE
M9 (estinul meu a fost s- m- nasc un om simplu, un om de r1nd, un umil comerciant, cu pu/in-
educa/ie formal-. 8ia/a mea a fost c1t se poate de obi0nuit-, cu dorin/e 0i frici obi0nuite. C1nd, prin
credin/a avut- .n maestrul meu 0i d1nd ascultare cuvintelor lui, am realizat adev-rata mea
fiin/-, am l-sat .n urm- natura mea uman- s- se .ngrijeasc- de ea .ns-0i, p1n- c1nd soarta .i va fi
pecetluit-.
=9 Tu nu te temi de moarteE
M9 4u sunt deja mort.
=9 =n ce sensE
M9 4u sunt de dou- ori mort. Sunt mort nu numai pentru corpul meu, ci 0i pentru mintea mea.
=9 '-i, nu ar-/i mort deloc.
M9 Tu e0ti cel care o spui! Tu pari s- .mi cuno0ti starea mai bine dec1t o cunosc eu!
=9 .mi pare r-u. (ar pur 0i simplu nu .n/eleg. Tu zici ca e0ti f-r- de trup 0i f-r- de minte, .n vreme ce
eu te v-d plin de vitalitate 0i capabil s- te e!primi clar 0i precis.
M9 >u spune9 #to/i sunt con0tien/i$. Spune9 #e!ist- con0tiin/-$ ) .n care totul apare 0i dispare.
Min/ile noastre sunt doar valuri pe suprafa/a oceanului con0tiin/ei. Ca valuri, ele vin 0i se duc. Ca
ocean, ele sunt infinite 0i eterne. Cunoa0tete pe tine .nsu/i ca fiind oceanul fiin/ei, matca .ntregii
e!isten/e. Toate astea sunt, desigur, metafore5 realitatea este dincolo de orice descriere. Tu nu po/i so
cuno0ti dec1t fiind realitatea .ns-0i.
=9 C-utarea acesteia merit- oare ostenealaE
M9 6-r- ea totul este osteneal-. %ac vrei s trieti sntos, dac vrei s fii creativ i fericit i s
ai infinite bogii de mprtit, caut ceea ce eti$ =n timp ce mintea este centrat- .n corp iar
con0tiin/a este centrat- .n minte, Con0tien/a este liber-. Corpul are imboldurile lui, iar mintea
durerile 0i pl-cerile ei. Con0tien/a este neata0at- 0i neclintit-. 4a este limpede, t-cut-, pa0nic-, ager-
0i netem-toare, f-r- dorin/- 0i f-r- fric-. Mediteaz- asupra ei ca fiind fiin/a ta autentic-, .ncearc- s-
fii ea .n via/a ta zilnic-, 0i atunci o vei realiza .n toat- plenitudinea ei. Mintea este interesat- de ceea
ce se .nt1mpl-, pe c1nd Con0tien/a este interesat- de mintea .ns-0i. Copilul urm-re0te juc-ria, dar
mama prive0te copilul, nu juc-ria. 'rivind neobosit, eu am devenit cu totul gol 0i odat- cu starea
aceea de gol totul sa .ntors la mine cu e!cep/ia min/ii. "m descoperit c- miam pierdut mintea .n
GG
mod iremediabil.
=9 In clipa aceasta, c1nd ne vorbe0ti, e0ti incon0tientE
M9 >u sunt nici con0tient , nici incon0tient, eu sunt dincolo de minte 0i de diversele ei st-ri 0i
condi/ii. (istinc/iile sunt create de minte 0i se aplic- numai min/ii. 4u sunt .ns-0i Con0tiin/a pur-,
Con0tien/a ne.ntrerupt- fa/- de tot ceea ce este. 4u sunt .ntro stare mult mai real- dec1t a ta. 4u nu
sunt tulburat de distinc/iile 0i de separa/iile care alc-tuiesc o persoan-. "t1ta timp c1t corpul dureaz-,
el are, ca oricare altul, nevoile lui, .ns- procesul meu mental a luat sf1r0it.
=9 Ins- tu te compor/i ca o persoan- care g1nde0te.
M9 (e ce nuE .ns- g1ndirea mea, ca 0i digestia mea, este incon0tient- 0i practic-.
=9 (ac- g1ndirea ta este .ntradev-r incon0tient-, cum de 0tiu c- este corect-E
M9 >u e!ist- dorin/- 0i nici fric- care s- o z-d-rniceasc-. Ce ar putea s- o fac- incorect-E @dat- ce
m- cunosc pe mine .nsumi 0i ceea ce reprezint, nu mai am nevoie s- m- supraveghez tot timpul.
C1nd 0tii c- ceasul t-u arat- timpul corect, tu nu mai 0ov-i de fiecare dat- c1nd =I consul/i.
=9 =n clipa asta chiar, cine vorbe0te dac- nu minteaE
M9 Cel care aude .ntrebarea, r-spunde la ea.
=9 (ar cine este elE
M9 >u cine, ci ceE 4u nu sunt o persoan- .n sensul pe care .l dai tu cuv1ntului, cu toate c- eu pot s-
par o persoan-pentru tine. (u sunt acel ocean infinit de contiin n care se nt#mpl totul$ (u
sunt de asemenea dincolo de ntreaga e)isten i cunoatere, beatitudinea pur a e)istenei$4u
este nimic de care s m simt separat, prin urmare eu sunt totul$ (u nu sunt nici un lucru, eu
nu sunt nimic$ -ceeai putere care face focul s ard i apa s curg, care face seminele s
ncoleasc i copacii s creasc, m face pe mine s rspund la ntrebrile tale$ =n mine nu este
nimic personal, cu toate c- limbajul 0i stilul ar putea s- par- personale. @ persoan- este un tipar
prestabilit de dorin/e 0i g1nduri 0i de ac/iuni care decurg din ele5 nu e!ist- un astfel de tipar .n cazul
meu. >u e!ist- nimic pe care s-l doresc sau de care s- m- tem ) cum ar putea s- e!iste vreun tiparE
=9 Cu siguran/-, tu vei muri.
M9 8ia/a va sc-pa, corpul va muri, dar asta nu m- va afecta c1tu0i de pu/in. %incolo de spaiu i de
timp sunt eu, fr cauz, fr a cauza, i cu toate acestea eu sunt ciar matricea e)istenei$
=9 Imi este permis s- .ntreb cum ai ajuns la condi/ia ta prezent-E
M9 =nv-/-torul meu mia spus s- m- /in de sim/-m1ntul #eu sunt$ cu tenacitate 0i s- nu m- dep-rtez
de el nici m-car o clip-. "m f-cut tot ce sa putut ca s-i urmez sfaturile 0i .ntrun timp relativ scurt
am realizat .n mine .nsumi adev-rul .nv-/-turii sale. .ot ce am fcut a fost s'mi amintesc n mod
constant nvtura sa, cipul su, cuvintele sale$ -ceasta a cauzat sf#ritul minii$ n
nemicarea minii eu m'am vzut aa cum sunt 5 eliberat$
M9 Lumea'i doar un spectacol strlucitor i gol$ (a este, i totui nu'i$ (ste acolo at#ta timp c#t
vreau s o vd i s iau parte la ea$ -tunci c#nd nceteaz s'mi pese, ea se dizolv$ (a nu are
nici o cauz i nu servete nici unui scop$ Lumea se nt#mpl pur i simplu atunci c#nd suntem
distrai, neateni$ (a pare s fie e)act aa cum se nfieaz, dar ea nu are nici ad#ncime nici
neles$ 4umai spectatorul este real, numete'l 8inele sau -tma$ 3entru 8ine lumea nu'i dec#t
un spectacol plin de culoare, de care el se bucur at#ta timp c#t dureaz i pe care l d uitrii
de ndat ce se sf#rete$ .ot ceea ce se nt#mpl pe scen l face s tremure de groaz sau s se
tvleasc de r#s/ totui, el este tot timpul contient c e doar un spectacol$ 2r dorin sau
fric, el se bucur de spectacol pe msur ce acesta se nt#mpl$
=ntrebare9 'ersoana cufundat- .n lume are o via/- plin- de multe parfumuri. 4a r1de 0i pl1nge,
iube0te 0i ur-0te, dore0te 0i se teme, sufer- 0i se bucur-. Ins- jnaninul, cel lipsit de dorin/- 0i de fric-,
ce via/- are elE >u r-m1ne el .nsingurat 0i gol .n atitudinea sa distant-E
M9 Starea sa nu este at1t de dezolant-5 ea are gustul beatitudinii nediluate, pure, f-r- cauz-. 4l este
fericit 0i pe deplin con0tient c- fericirea este chiar natura sa 0i c- nu este nevoie ca el s- fac- ceva,
sau s- se str-duiasc- s- ob/in- ceva pentru a o asigura. 4a .l urmeaz-, mai real- dec1t trupul, mai
aproape dec1t mintea .ns-0i. .u i ncipui c fr cauz nu poate e)ista fericire$ 3entru mine,
fericirea care ar depinde de vreun lucru ar fi o cumplit nenorocire$ 3lcerea i durerea au
GI
cauze, pe c#nd starea mea este a mea personal, totalmente fr cauza, indepedent,
inatacabil$
=9 Ca o pies- pe scen-E
M9 'iesa a fost scris-, preg-tit- 0i repetat-. <umea se revars- pur 0i simplu .n e!istent- din nimic 0i
se .ntoarce .n nimic.
=9 Di totu0i, tu func/ionezi.
M9 C1nd e0ti ame/it, tu vezi lumea .nv1rtinduse .n jurul t-u. @bsedat de ideea de mijloace 0i scop,
de munc- 0i rost, tu m- vezi func/ion1nd aparent. =n realitate, eu doar privesc. Indiferent ce se face,
se face pe scen-. Bucurie 0i triste/e, via/- Di moarte ) toate sunt reale pentru omul aflat .n sclavie5
pentru mine, ele fac parte din spectacol, sunt tot at1t de reale ca spectacolul .nsu0i. Se poate ca eu s-
percep lumea ca 0i tine, dar tu crezi c- faci parte din ea, pe c1nd eu o v-d ca pe o pic-tur- irizat- .n
vasta .ntindere a con0tiin/ei.
=9 >oi to/i .mb-tr1nim. 81rsta .naintat- nu este pl-cut- ) toate durerile 0i chinurile, sl-biciunea 0i
sf1r0itul care se aproprie. Cum se simte un jnanin ca om b-tr1nE Cum vede Sinele lui l-untric propria
sa b-tr1ne/eE
M9 'e m-sur- ce .mb-tr1ne0te, ei devine tot mai fericit 0i mai pa0nic, .n cele din urm-, el se duce
acas-. "semenea unui c-l-tor care, apropiinduse de destina/ia sa, .0i adun- bagajele, el p-r-se0te
trenul f-r- regret.
=9 4!ist-, cu siguran/-, o contradic/ie. Se spune c- un jnanin este dincolo de orice schimbare.
6ericirea sa nici nu cre0te, nici nu descre0te. Cum poate el s- devin- mai fericit fiindc- devine mai
b-tr1n, 0i asta .n ciuda sl-biciunii fiziceE
M9 >u e!ist- nici o contradic/ie. Mosorul destinului se apropie de cap-t ) mintea este fericit-. Cea/a
e!isten/ei trupe0ti se ridic- ) povara trupului devine mai mic- pe zi ce trece.
=9 Hai s- presupunem c- jnaninul este bolnav. " contractat o febr- 0i fiecare articula/ie .l doare 0i .l
arde. Care este starea min/ii luiE
M9 6iecare senza/ie este contemplat- .ntro perfect- stare de lini0te. >u e!ist- nici o dorin/- pentru
acea senza/ie, nici un refuz. 4a este a0a cum este 0i jnaninul o prive0te cu un z1mbet de deta0are
afectuoas-.
=9 'oate c- el este deta0at de propria lui suferin/-, dar ea continu- s- fie acolo.
M9 4a este acolo, dar asta nu conteaz-. Indiferent de starea .n care m- aflu, eu o v-d ca pe o stare a
min/ii care trebuie acceptat- a0a cum este.
=9 (urerea este durere. Tu o e!perimentezi la fel ca toata lumeaE
M9 Cel care e!perimenteaz- corpul, e!perimenteaz- durerile 0i pl-cerile lui. 4u nu sunt nici corpul,
nici e!perimentatorul corpului.
=9 S- zicem c- ai v1rsta de dou-zeci 0i cinci de ani. C-s-toria ta a fost stabilit-, celebrat- 0i .mplinit-,
iar .ndatoririle familiale te n-p-desc din toate p-r/ile. Cum teai sim/iE
M9 .ntocmai cum m- simt acum. Tu continui s- spui c- starea mea interioar- este modelat- de
evenimente e!terne. >u este deloc a0a. Indiferent de ceea ce se .nt1mpl-, eu r-m1n. <a r-d-cina
fiin/ei mele este Con0tien/a pur-, un gr-unte de lumin- intens-. "cest gr-unte de lumin-, prin
.ns-0i natura sa, radiaz- 0i creeaz- imagini .n spa/iu 0i evenimente .n timp ) f-r- efort 0i .n mod
spontan. C1t timp el este pur 0i simplu con0tient, nu e!ist- probleme. (ar c1nd mintea
discriminatoare ia fiin/- 0i creeaz- distinc/ii, se ivesc pl-cerea 0i durerea. =n timpul somnului mintea
este .n suspensie, 0i la fel sunt durerea 0i pl-cerea. 'rocesul crea/iei continu-, dar faptul nu este
remarcat. Mintea este o form- de con0tiin/-, iar
con0tiin/a este un aspect al vie/ii. 6iaa creeaz toate lucrurile, dar 8upremul este dincolo de
orice$
=9 Supremul este st-p1nul, iar con0tiin/a ) servitorul s-u.
M9 8tp#nul este n contiin, nu dincolo de ea$ n termeni de contiin, 8upremul este n
acelai timp creaia i disoluia, concretizarea i abstractizarea, focarul i universalul$ %e
asemenea, el nu este nici una din toate astea$ Cuvintele nu a&ung acolo, nici mintea$
=9 Onaninul pare s- fie o fiin/- foarte singuratic-, complet solitar-.
M9 4I este singur, dar el este totul. 4l nu este nici m-car o fiin/-. 4l este fiin/area tuturor fiin/elor.
IK
>ici m-car asta. >ici un cuv1nt nu se aplic-. 4l este ceea ce este ) p-m1ntul din care cre0te totul.
=9 ]ie nu /ie fric- de moarteE
M9 "m s-/i spun cum a murit gurul meu. (up- ce a anun/at ca sf1r0itul .i era aproape, el a .ncetat s-
mai m-n1nce, dar f-r- sa0i schimbe rutina vie/ii zilnice. =n a unsprezecea zi, la ora rug-ciunii, .n
timp ce c1nta 0i b-tea viguros din palme, el a murit subit! Chiar a0a, .ntre dou- mi0c-ri, ca o
lum1nare stins- dintro suflare. 6iecare moare a0a cum tr-ie0te. 4u nu m- tem de moarte pentru c- nu
mie fric- de via/-. 4u tr-iesc o via/- fericit- 0i voi muri o moarte fericit-. >enorocirea este s- fii
n-scut, nu s- mori. Totul depinde de cum prive0ti.
=9 >u poate fi dat- nici o dovad- despre starea ta. Tot ce 0tiu despre ea este ceea ce spui tu. Tot ce v-d
eu, este un om b-tr1n, foarte interesant.
M9 Tu e0ti b-tr1nul interesant, nu eu! 4u nu mam n-scut niciodat-. Cum a0 putea s- .mb-tr1nescE
Ceea ce par eu a fi pentru tine e!ist- numai .n mintea ta. 4u nu sunt preocupat de asta.
=9 Chiar 0i ca vis, tu e0ti un vis c1t se poate de neobi0nuit.
M9 4u sunt un vis care te poate trezi. 8ei avea dovada acestui fapt chiar .n trezirea ta.
=9 Imagineaz-/i c- ajunge la tine vestea c- eu am murit. Cineva ./i spune9 #.l cuno0teai pe cutareE
"fl- c- a murit$. Care ar fi reac/ia taE
M9 "0 fi foarte fericit s- te am .napoi acas-. Cu adev-rat bucuros s- te v-d ie0it din aceast- prostie.
=9 Care prostieE
M9 (e a g1ndi c- teai n-scut 0i c- vei muri, c- tu e0ti un corp folosind o minte 0i alte asemenea
absurdit-/i. =n lumea mea nimeni nu se na0te 0i nimeni nu moare. 2nii oameni se duc .ntro c-l-torie
0i vin .napoi, unii nu pleac- niciodat-. (ar .n ce fel schimb- asta situa/ia, de vreme ce ei
c-l-toresc pe t-r1muri de vis, fiecare cufundat .n propriul s-u visE >umai trezirea este important-.
4ste suficient s- recuno0ti pe #eu sunt$ ca realitate, 0i de asemenea ca iubire.
=9 <ucrurile se petrec a0a cum vrei tu s- se petreac-, ori tu vrei ca ele s- se petreac- a0a cum se
petrecE
M9 Di una, 0i alta. "ccept 0i sunt acceptat. (u sunt totul i toate sunt +eu,$ 2iind lumea, eu nu m
tem de lume$ 2iind totul, de ce anume s m tem= -pa nu se teme de ap, nici focul de foc$ %e
asemenea, eu nu m tem, deoarece nu sunt nimic care s poat e)perimenta frica, sau care s
poat fi n pericol$ 4u am form, nici nume$ -taamentul de un nume i o form e cel care d
natere fricii$ (u nu sunt ataat$ (u sunt nimicul, iar nimicul nu se teme de nici un lucru$
%impotriv, toate lucrurile se tem de 4imic, cci atunci c#nd un lucru atinge 4imicul, el
devine nimic$ 4imicul este ca un pu fr fund/ tot ce cade n el, dispare$
I9 >u este (umnezeu o persoan-E
M9 C#t timp i ncipui c tu eti o persoan, (l este, de asemenea, o persoan$ -tunci c#nd
eti totul, tu l vezi ca fiind totul$
=9 'ot eu s- schimb faptele schimb1ndumi atitudineaE
M9 "titudinea este faptul. S- lu-m m1nia. 'ot s- fiu furios, umbl1nd prin camer- de la un cap-t la
altul5 .n acela0i timp, eu sunt ceea ce sunt ) un centru de .n/elepciune 0i iubire, un atom de e!isten/-
pur-. Totul se domole0te, iar mintea se transform- treptat .n t-cere.
=9 Cu toate acestea, 0i tu e0ti m1nios uneori.
M9 'e cine s- fiu m1nios 0i pentru ceE M1nia apare 0i se dizolv- .n clipa .n care .mi amintesc de
mine .nsumi. Totul este un joc de guna. "tunci c1nd m- identific cu ele, sunt sclavul lor. C1nd stau
separat, sunt st-p1nul lor.
=9 'o/i influen/a lumea prin atitudinea taE Separ1ndute de lume, pierzi orice speran/- de a o salva.
M9 Cum ar putea fi astfelE Totul este eu .nsumi, nu pot eu s- m- ajut pe mine .nsumiE >u m-
identific cu nimeni .n particular, c-ci eu sunt totul ) at1t ceea ce este particular, individual, c1t 0i
ceea ce este universal.
=9 "tunci po/i s- m- aju/i pe mine, persoana particular-E
M9 (ar eu te ajut .ntotdeauna din interior. Sinele meu 0i Sinele t-u sunt una. 4u 0tiu asta, dar tu nu.
"stai toat- deosebirea ) 0i ea nu poate s- dureze.
=9 Di cum aju/i tu .ntreaga lumeE
M9 %andhi este mort, totu0i mintea lui str-bate p-m1ntul. %1ndirea unui jnanin p-trunde umanitatea
I3
0i lucreaz- f-r- .ncetare pentru totdeauna. 6iind anonim-, provenind din interior, ea este mult mai
puternic- 0i mai imperioas-. Iat- cum se .mbun-t-/e0te lumea ) interiorul ajut1nd 0i
binecuv1nt1nd e!teriorul. %up ce un &nanin moare, el nu mai este, n acelai sens n care un r#u
nu mai este atunci c#nd trece n mare/ numele, forma, nu mai sunt, dar apa rm#ne i devine
una cu oceanul$ C#nd un &nanin se unete cu mintea universal, toat buntatea i
nelepciunea *ui devin motenirea umanitii i nal sufletete fiecare fiin uman$ +
5isar(adatta Ma&araN
8a ne asumam responsabilitatea pentru propria viata
Sunt momente in viata noastra cand ajungem intrun asazis impas, sa ii spunem #hop$ pe care ar
trebui sa il trecem . dar, in incercarea de a face acest lucru consumam enorm de multa energie
facand orice altceva, mai putin constientizarea lui in esenta care near aduce linistea si armonia.
'ersistam in aceeasi lectie care se repeta in continuu sau invatamE
Iata un fragment dintrun interviu interesant al 'aulei Coppel, jurnalist- la 2nitU Magazine realizat
cu 4c^hart Tolle9
3aula Coppel: !uli oameni spun c sunt nefericii i totui nu doresc s'i transforme starea$
%e ce rm#n oamenii legai de nefericirea lor=
(cBart .olle9 (eoarece egoul nefericit sau Jeu, cel nefericit$ a devenit o parte din identitatea lor.
"cesta le spune continuu cine sunt sau c1t de neferici/i sunt. 4i nu vor s-i dea drumul deoarece se
tem c- .0i vor pierde sim/ul identit-/ii de sine. 4i au nevoie s- li se arate c- fluctua/iile min/ii nu .i
reprezint- ca indivizi. 'entru unii oameni este .nceputul unei treziri spirituale atunci c1nd aud sau
citesc9 J"ve/i o voce .n capul vostru care nu tace niciodat-. "/i observat astaE$ Di brusc .0i dau
seama c- g1ndurile doar le trec prin cap, .n timp ce .nainte erau at1t de identifica/i cu ele .nc1t se
considerau a fi ei acele g1nduri.
3aula Coppel: %eci, un mod de a ne a&uta pe noi i pe alii este s observm c acestea sunt
doar g#nduri i s practicm observarea mai degrab dec#t ataarea de ele=
(cBart .olle: (a. =nseamn- c- to/i cei care citesc acest interviu 0i g-sesc c- el are un sens, sau
trezit deja. Trezirea nu sa produs .nc- pentru to/i cei care citesc acest interviu 0i, de aceea, consider-
c- este de ne.n/eles. " recunoa0te adev-rurile fundamentale ce sunt e!primate prin aceste cuvinte,
.nseamn- c- acea mic- deschidere trebuie s- fie acolo deja, .n interiorul vostru, deoarece doar acolo
pute/i recunoa0te toate acestea.
%1ndirea singur- nu poate recunoa0te adev-rurile spirituale, indiferent c1t de dezvoltat- este mintea.
4ste imposibil. (e aceea, foarte des .nt1lnim oameni educa/i ce lucreaz- .n domeniul massmedia 0i
care studiaz- c-r/ile spirituale, dar care sunt at1t de identifica/i cu procesul g1ndirii lor .nc1t nu prind
esen/a lucrurilor. 4i scriu recenzii sau articole despre aceste c-r/i, dar nu le .n/eleg. >u pot vedea
esen/a.
>u e vina lor ) nu este despre ei personal. 4ste vorba de condi/ia uman- 0i starea de identificare cu
mintea. Inteligen/a, .n sine, nu ajut-. 'ute/i avea dou- sau trei doctorate, dar asta nu v- apropie cu
nimic de realizarea spiritual-. (e fapt, sar putea s- v- .ndep-rteze.
2n mod de a v- .ndrepta privirea c-tre trezire este ca, atunci c1nd v- g1ndi/i c- ave/i probleme mari,
s- v- .ntreba/i9 JCe problem- am .n acest momentE$ (e obicei g-si/i c- nu ave/i o problem- .n acest
moment, deoarece sta/i aici 0i respira/i, v- uita/i pe fereastr- 0i este bine. 4ste suficient aer. Chiar a/i
0i m1ncat suficient ast-zi. Di chiar dac- nu a/i m1ncat suficient ast-zi nu ar fi o problem-, dar ar
putea fi o .ncercare. "stfel, .ncerc-rile e!ist-, dar problemele sunt generate de minte. =ncerc-rile sunt
situa/ii ce pot fi abordate doar .n momentul prezent 0i solicit- ac/iune.
"stfel, dac- nu ave/i bani, pute/i s- v- folosi/i mintea 0i s- spune/i9 JCe ac/iune s- .ntreprindE$ "poi
deveni/i lini0ti/i. S- nu v- folosi/i mintea, deoarece, dac- .ncepe/i s- v- g1ndi/i renun/1nd la lini0tea
interioar-, sar putea ca foarte cur1nd s- v- pierde/i pe voi .n propria minte 0i asta se schimb- .n
I:
.ngrijorare. =ngrijorarea .nseamn- c- mintea v- controleaz-. 4a este .ntotdeauna f-r- sens. (in
.ngrijorare niciodat- nu apare o solu/ie.
3aula Coppel: %ei ne spunem c ngri&orarea este un lucru productiv, eficientA
(cBart .olle: (a, mintea v- va spune c- trebuie s- v- g1ndi/i la asta, altfel totul se va pr-bu0i. (ar,
de fapt, activitatea necontrolat- a min/ii este ceea ce v- opre0te de la a g-si solu/ia. %-si/i o solu/ie
doar atunci c1nd ie0i/i din ea, deveni/i lini0ti/i 0i v- da/i seama c-, .n acest moment, nu e!ist- o
problem-.
Sar putea ca, datorit- faptului c- a/i fost .n t-r1mul lini0tii, s- v- vin- realizarea brusc- a ceea ce
pute/i face sau a ceea ce trebuie s- face/i, atunci c1nd nu o c-uta/i.
3aula Coppel: (ste starea aceasta similar cu ceea ce spun oamenii: 7Cele mai bune idei mi
vin c#nd sunt la du,=
(cBart .olle: Bine.n/eles c- mul/i oameni sunt prezen/i .n minte chiar 0i atunci c1nd fac un du0,
dar unii sunt capabili s- se bucure de du0 0i s- aib- un moment de rela!are 0i de lini0te 0i astfel le
vine o idee, un g1nd original. (eci, trebuie s- fi/i capabili s- p-0i/i .n dimensiunea .n care nu e!ist-
g1nduri pentru ca g1ndirea s- devin- puternic- 0i asta .nseamn- s- fi/i pe deplin con0tien/i de
momentul prezent.
C1nd sunte/i .n contact cu 'rezentul, v- sim/i/i acas- oriunde a/i fi. =n schimb, dac- nu sunte/i a0a,
atunci oriunde va/i duce, sim/i/i .ntotdeauna c- ceva nu este .n ordine. Chiar 0i a0azisele situa/ii
ideale au limit-rile lor. "/i putea spune J8reau s- fiu ca @prah$. (e .ndat- ce sunte/i ca @prah, ve/i
descoperi c- nu mai pute/i s- ie0i/i singuri .n lume, s- merge/i la cump-r-turi sau s- v- plimba/i pe
strad- deoarece sunte/i asaltat de oameni. (eci, brusc apare o limitare .n via/- 0i mintea spune9 J@,
.mi doresc ca asta s- nu se fi petrecut$.
3aula Coppel: Cum descriei o relaie de iubire ntre doi oameni trezii spiritual=
(cBart .olle9 4!ist- o lips- a a0tept-rii cum c- celalalt ar trebui s- te .mplineasc- sau s- te fac-
fericit. 4!ist- o deschidere .n care, pur 0i simplu, te po/i bucura de cel-lalt 0i .i po/i accepta limitele.
@rice fiin/- uman- are propriile sale limit-ri. Te po/i c-s-tori, de e!emplu, cu Buddha dar, dup-
c1teva luni, .i vei g-si .n forma lui uman- multe limit-ri. Sar putea s- e!iste aspecte la Buddha la
care mintea ta s- reac/ioneze 0i s- te irite. (e e!emplu9 J(e ce st- acolo 0i mediteaz-E$
-tunci c#nd accepi limitele celuilalt, totul devine un dans ntre dou forme i o nelegere a
faptului c esena relaiei este spaiul prezent n relaie$ "stfel, .ntrebarea care este necesar s- vi
o pune/i .ntotdeauna este9 J4!ist- spa/iu .n aceast- rela/ieE$ Spa/iul .nseamn-, .n mod real, nivelul
de cunoa0tere 0i con0tien/- sau prezen/-, nicidecum g1ndirea.
(eci, pute/i s- v- privi/i fiin/a drag- 0i s- nu emite/i g1nduriE (ou- fiin/e con0tiente .0i dau seama c-
esen/a unei rela/ii este spa/iul din ea. Chiar 0i c1nd e!ist- o form- de ego, nu este dificil s-
str-punge/i acest strat 0i s- vede/i ascuns- esen/a cea adev-rat-. >u e nevoie s- reac/iona/i la
manifestarea egoului. C1nd nu reac/iona/i la el, nui da/i for/-.
3aula Coppel: Cum ne a&ut faptul c suntem mai contieni, la abordarea nt#mplrilor
tragice din viaa personal i din lume= ()ist acolo un element de credin c dintr'o tragedie
personal se va nate i ceva bun=
(cBart .olle: (a, atunci c1nd formele .ncep s- se n-ruie ) forma fizic-, situa/ia de via/-, rela/iile,
orice ) .ntotdeauna e!ist- o ocazie de p-trundere .n profunzime. 'rin aprofundare .n/eleg ridicarea
dincolo de forma care suntei. 2neori, oamenii trebuie s- e!perimenteze o mare pierdere pentru a
intra, cu adev-rat, .n profunzime.
"tunci c1nd are loc o mare pierdere ) moartea cuiva apropiat, sau apropierea de propria moarte )
este o ocazie de a ie0i complet din identificarea cu forma 0i de a realiza esen/a a cine sunte/i sau c-
esen/a oricui care sufer- sau moare este dincolo de moarte.
"sta nu .nseamn- c- nu ave/i compasiune. Compasiunea are dou- aspecte. C1nd vede/i .n jurul
vostru forma uman- suferind sau dizolv1nduse, sunte/i empatic fa/- de nivelul uman. =mp-rt-0i/i
suferin/a deoarece aceasta este .n rela/ie cu aspectul efemer al formei. (ar dac- acesta este singurul
nivel care se activeaz- .n voi, nu trece/i de suferin/-. (oar la nivelul fiin/ei realiza/i c- cine sunte/i .n
esen/- este dincolo de form- 0i c- cine este cealalt- persoan- .n esen/- este dincolo de form-.
I&
"ceast- .n/elegere nu este intelectual-, este o percep/ie sau o tr-ire. "poi, privi/i cealalt- fiin/-
uman- 0i suferin/a 0i poate c- pl1nge/i, dar .n profunzime e!ist- pace 0i putere.
-cea pace i putere reprezint, de asemenea, aspectul care aduce uneori vindecarea$
8'ar putea s vindece forma sau s'ar putea s vindece cealalt persoan, n sensul c cealalt
persoan intr n contact cu nivelul su mai profund$ -ceasta este cea mai important
vindecare5 s nelegi cine eti$ 6indecarea pe planul e)terior e bun
, dar ea nu reprezint esena vindecrii$
3aula Coppel: -i spus n interviul cu "pra: 7Lumea nu e)ist ca s v fac fericii$ (a este
aici, ca s v fac contieni$, "are aceast nenelegere reprezint rdcina suferinei umane=
(cBart .olle: 4i nu0i dau seama c- lumea ) 0i prin asta vreau s- spun orice din lumea formei,
forma fizic-, unele forme mentale sau forme emo/ionale ) nu le poate da .mplinire durabil-,
satisfac/ie, sau s- le spun- cine sunt. 4i nu0i dau seama c- ceea ce caut- se afl- pe nivelul f-r- de
form-. 4i caut- la nivelul formei 0i asta duce la frustrarea din e!isten/a uman-.
"stfel, lucrul important de care trebuie s- v- da/i seama este c- lumea nu e aici pentru a v- face
ferici/i. C#nd nu pretindei ca situaia, locul, sau persoana s v fac fericii, atunci, de fapt,
situaia, locul sau persoana v satisfac pe deplin.
3aula Coppel: nvturile dumneavoastr contribuie la o transformare global a contiinei$
Cum percepei ceea ce se petrece=
(cBart .olle: 2n num-r imens de oameni trec prin procesul de trezire spiritual- ) unii .n etapele
ini/iale, al/ii .n cele finale 0i e minunat s- v-d asta. Ia ceva timp p1n- c1nd procesul se va filtra prin
structurile economice, politice 0i sociale. Tendin/a oamenilor care conduc aceste structuri este s- fie
.nc- total identifica/i cu egoul lor. (eci, va lua ceva timp p1n- va ajunge la politicieni de0i, cine
0tieE
@cazional, deja apar unii politicieni relativ con0tien/i 0i e!ist- 0i oameni normali, cu bun sim/
*comparativ cu politicienii incon0tien/i de dinainte+.
3aula Coppel: 2aptul c se petrece aceast trezire spiritual transmite un simm#nt de
speran pentru lume=
(cBart .olle: (a. =ntrebarea este9 J4 nevoie ca vechea con0tiin/- s- continue p1n- c1nd va duce la
propria pr-bu0ire prin haos 0i n-ruireE Sau noua con0tiin/- ce se ridic- poate s- .nlocuiasc- treptat
vechea con0tiin/-, f-r- distrugeri e!cesiveE$
>u cunosc r-spunsul. 8a trebui s- astept-m 0i vom vedea.
.ot ceea ce putem face este s ne asumam responsabilitatea pentru propria via$
%ac oamenii cred c lumea este aici pentru a'i satisface pe ei, atunci ori de c#te ori ncep s'i
ating limitele, vor deveni din nou nefericii$
(nergiile *ubirii respinse
C1nd ./i oferi Iubirea, c1nd o dai cuiva, dac- persoanele respective te resping, ele refuz- de fapt darul
t-u de Iubire. (ac- te afli .ntro rela/ie care se transform- .n prietenie, atunci energiile Iubirii care au
fost d-ruite reciproc de cei doi parteneri r-m1n, deci Iubirea dintre cei doi r-m1ne 0i ea. Totu0i, dac-
o rela/ie se .ncheie cu furie, toate 4nergiile Iubirii reciproce au fost finalmente respinse.
Ce .n/elegem prin termenul respinseE Ce .n/elegem prin cuvintele 4nergiile IubiriiE Sintagma
4nergiile Iubirii a fost aleas- pentru a descrie Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii care con/in esen/a vital-
pe care un om care Iube0te o d-ruie0te persoanei Iubite. 4ste sintagma aleas- pentru a desemna acele
energii pranice vitale pe care oamenii le iau de la sine, din propria lor con0tiin/-, pentru a le d-rui
persoanelor Iubite. Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii, care sunt o parte a con0tiin/ei celui =ndr-gostit, sunt
I?
luate din c1mpurile lui spiritual energetice 0i date persoanei pe care el o Iube0te. "ceste for/e vitale
spiritualenergetice sunt d-ruite de cel ce Iube0te celui Iubit.
Cel dint1i sper- ca persoana Iubit- s- accepte Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii ) pe acelea de Iubire,
venite de la el personal. 4l sper- ca persoana Iubit- va primi aceste energii pranice care pornesc de la
cel dint1i .n propriile sale c1mpuri spiritualenergetice. "sta se .nt1mpl- .ntre Iubi/i, a0a fac ei
schimb de iubire. Iubi/ii fac schimb reciproc de energii vitale personale, de con0tiin/-, sub forma
Sferelor 6lorii de "ur a 8ie/ii. (ac- .ns- Iubirea cuiva e respins-, .nseamn- ca cel-lalt a .ndep-rtat 0i
respins toate Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii care proveneau de la primul. 6osta persoan- Iubit- a
azv1rlit astfel, din c1mpurile sale spiritualenergetice, toate Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii de la cel
care a Iubito. 4a a respins astfel Iubirea 0i a alungat toate p-rticelele de con0tiin/- ale celui care a
Iubito din c1mpurile ei spiritualenergetice.
C1nd un om la Iubit pe altul vreme de mai mul/i ani 0i este respins brusc, dup- mai mul/i ani de
convie/uire, poate ap-rea o traum-, iar aceasta se .nt1mpl- pentru c- .n timpul convie/uirii lor ei 0i
au d-ruit reciproc din Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii. "ceste Sfere pe care 0i leau d-ruit reciproc sunt
p-rticele din propria lor con0tiin/-, din propriile lor energii pranice vitale. 'oate c- fiecare dintre ei a
cedat din el =nsu0i pentru a e!tinde con0tiin/a celuilalt, sau c1mpurile spiritualenergetice ale
celuilalt, dar acum, dintrodat-, unul dintre ei este respins. "cela este respins 0i toat- Iubirea lui,
toate Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii care veneau de la el, sunt aruncate din c1mpurile spiritual
energetice ale fostei persoane Iubite. "stfel unii continu- s- tr-iasc- respin0i de persoana care lea
Iubit 0i afl1nd c- .n c1mpul lor spiritualenergetic nu mai sosesc de acolo Sfere ale 6lorii de "ur a
8ie/ii. "cest lucru poate conduce la disperare sau 0i mai r-u, p1n- c1nd persoana nu hot-r-0te s-0i
acorde sie0i ajutorul necesar.
'rima ac/iune ce trebuie .ntreprins- este reumplerea sferelor 6lorii de "ur a
8ie/ii, a energiilor pranice vitale, a con0tiin/ei, prin medita/ie 0i;sau rug-ciune. '1n- la urm-, omul
dore0te s- recupereze toate Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii care iau apar/inut, .ntreaga con0tiin/- care
ia fost respins- de c-tre fosta 'ersoan- Iubit-. Medita/ia prin Tehnicile Sacre Mer^aba pentru
,ecuperarea Iubirii ,espinse e menit- s- readuc- #acas-$ toate Sferele 6lorii de "ur a 8ie/ii 0i toate
energiile pranice vitale ale Iubirii pe care un om lea d-ruit din Iubire altcuiva, spre a fi apoi respinse
de acela din urm-. "ceast- medita/ie unic- a fost descoperit- de %arU Smith pentru recuperarea
tuturor Sferelor respinse ale 6lorii de "ur a 8ie/ii pe care o persoan- lea d-ruit vreodat- altora 0i
pentru readucerea lor .n c1mpurile spiritualenergetice ale posesorului, sau .n con0tiin/a acestuia.
4ste o medita/ie care energizeaz- 0i e!tinde con0tiin/a omului sau c1mpurile lui spiritualenergetice.
=n concluzie, omul se simte literalmente ren-scut .n propria con0tiin/- dup- aceste dou- medita/ii.
.aramurile *ngerilor 3amanteni
(aca nu ati citito inca vo recomand cu drag macar rasfoitio!
Iata ce scrie (oreen 8irtue despre Ingerii 'amanteni9
#6iecare persoan- sa n-scut cu o misiune special- de a .nv-ta 0i de a evolua. 6iecare dintre noi alege
o tem- pentru viat-, 0i va lucra asupra unor lectii de viat- cum ar fi r-bdarea, iertarea sau
compasiunea. (ar .ngerii '-m1nteni mai aleg 0i o misiune global- pe l1ng- misiunea personal- 0i
aceast- misiune global- este s- ofere un serviciu lumii. (ac- ai pasiune sau talent pentru a vindeca, a
preda sau ai ajuta pe altii, de0i tu .nsuti ai probleme cu abuzul de droguri, cu greutatea, provoc-ri
relationale 0i altele asemenea, atunci este posibil s- fii un .nger p-m1ntean. (ac- e0ti foarte sensibil
0i dete0ti violenta sub orice form- a sa, atunci poti s- fii foarte bine un .nger '-m1ntean.
IA
(e0i toate sufletele .0i au originea din aceea0i surs- (ivin-, mediul 0i modul nostru de viat- ne
modeleaz- deseori personalitatea 0i caracteristicile fizice. (e e!emplu, cei care .0i petrec o mare
parte din timp f-c1nd surf pe l1ng- plajele tropicale vor avea o .nf-ti0are 0i un comportament diferit
fat- de cei care stau ascun0i .n fiecare zi .n birourile lor urbane. (e asemenea, toate vietile pe care
leal tr-it .nainte au impact asupra ta, a0a cum te influenteaz- familia fizic-, a0a 0i familia de origine
spiritual- .ti modeleaz- aspectul, comportamentul 0i chiar 0i scopul vietii. 'e de alt- parte, interiorul
fiec-ruia este acela0i9 un lic-r curat, frumos de lumin- (ivin-. @ricum, ca lucr-tor .ntru lumin-,
lic-rirea ta de lumina sar putea s-0i fi petrecut timpul pe t-r1muri cere0ti departe de '-m1nt. "cele
vremuri c1nd erai conectat la t-r1mul .ngeresc, regatul spiritelor naturii sau pe alte planete au influen
at felul .n care e0ti ast-zi. (e0i s-l-0luie0ti .ntrun corp uman, sufletul t-u se simte asemeni unui
c-l-tor printro ar- str-in- deoarece, .n esent- asta e0ti.
>u oricine este .nger '-m1ntean, desigur ) pentru acest rol, (umnezeu a chemat cele mai mari 0i
mai str-lucitoare sc1ntei de lumin- pentru tranzita c-tre >oua 4r- a '-cii. "cei oameni care nu sunt
=ngeri '-m1nteni .0i tr-iesc vietile pur 0i simplu pentru propria evolutie9 odihn-, amuzament. 4i pot
p-rea m-rginiti sau incontestabil nespirituali de0i sunt tot sc1ntei (ivine de viat-. 8ietile lor au fost
pur 0i simplu dedicate preocup-rilor umane, p-m1ntene.
!isiunea vital a ngerilor 3m#nteni
(ac- e0ti un .nger '-m1ntean, atunci e0ti un lucr-tor puternic .ntru lumin-, cu o mo0tenire de
vindec-ri 0i de miracole, .n urma 0i .naintea ta. "i acceptat =ns-rcinarea ta (ivin- de a veni pe
'-m1nt 0i a i r-sp1ndi .nv-t-turile 0i energiile vindec-toare. Cum sa derulat .ns-rcinarea ta p1n-
acumE (ac- ai avut greut-ti .n adaptarea la viata p-m1ntean-, atunci probabil c- vei g-si r-spunsuri,
confort 0i c-l-uzire amintinduti originea spiritual-. 'oti descoperi c- e0ti un .nger .ntrupat sau un
Spirit al >aturii5 un @m Stelar ale c-rui vie i anterioare au fost e!traterestre *4T+5 un @m al M-rii5
un Spiridu05 un Cavaler 'aladin, un .n elept, care este o 6armazoan- .ntrupat-, o Mare 'reoteas- sau
un Mag. 40ti un lucr-tor sezonier chemat .n ac iune ) un .nger p-m1ntean poate c- ai avut vie i
anterioare pe '-m1nt ca .nger .ntrupat, Spirit al >aturii sau ceva asem-n-tor, 0i totu0i s- fi uitat de
aceste .ncarn-ri, crez1nd c- .n vietile trecute ai fost om.
Termenul =nger '-m1ntean nu trebuie confundat cu cel de =nger =ntrupat, care este o categorie a
.ngerilor '-m1nteni. Inv-t1nd despre t-r1mul spiritual originar, vei .n elege mai multe despre
personalitatea, comportamentul 0i spiritul individual. (up- cum am spus, este asem-n-tor cu felul =n
care semnele astrologice solare ne grupeaz- .n categorii semnificative. <ucr-rile mele timpurii
despre =ngerii '-m1nteni "m accesat pentru prima dat- Informa ii despre .ngerii '-m1nteni prin
consultatiile mele private, c1nd ofeream citiri mediumice despre .ngeri 0i despre alte subiecte
paranormale. Clientela mea era format-, de obicei, din <ucr-tori .ntru <umin-, care am1nau s-0i
=mplineasc- misiunea vietii lor.
Caracteristicile ngerilor 3m#nteni
Sunt caracteristici care se aplic- tuturor .ngerilor '-m1nteni 0i caracteristici unice fiec-rei categorii.
Capitolele acestei c-rti descriu caracteristicile individuale ale fiec-rui grup precum 0i numitorii
comuni care li se aplic- ) inclusiv urm-torii9 ) Se simt diferiti, separati sau .nstr-inati de ceilalti. Toti
.ngerii '-m1nteni pe care iam .nt1lnit, intervievat sau observat au spus c- se simt #diferiti de
ceilalti.$ 'entru toate lumile, mai putin cea a =nteleptilor, aceast- caracteristic- continu- la
maturitate. RellU, care este un =nger =ntrupat, descrie senzatia astfel9 JM- simt de parc- nu m-
.ncadrez nic-ieri. (in totdeauna am simtit c- eram o proscris- social. C1nd eram la liceu, ceilalti
copii .mi spuneau c- eram ciudat-. @bi0nuiam s- o iau e!trem de personal 0i m- g1ndeam, >imeni
nu m- place. "0 fi pl1ns ore .ntregi. M- simteam at1t de neajutorat-, .mi p-rea r-u pentru mine,
deoarece nu 0tiam de ce m- percepeau a0a diferit-. 4ram hot-r1t- s- m- .ncadrez .n societate 0i .mi
doream enorm ca toti s- m- iubeasc-. (ar singurul lucru care ma ajutat s- simt c- a0 apartine
omenirii, era s- fac ceva pentru alti oameni. Mai t1rziu, am devenit con0tient- despre faptul c- multi
oamenii profitau de amabilitatea mea. "cum c- .nteleg originea mea de =nger =ntrupat, sunt capabil-
IC
s- privesc situatia dintro perspectiv- diferit-. 4ste .n regul- s- fii diferit. 4ste .n regul- s- fiu eu.
"0a se 0i presupune c- ar trebui s- fiu. "cum nu trebuie s- mai fac lucruri pentru altii, pentru ai face
s- m- iubeasc-.$ Multi =ngeri '-m1nteni au fost nec-jiti sau abuzati verbal, din cauza .nf-ti0-rii,
.nclinatiilor 0i comportamentului lor diferit. (up- cum .0i amintea TerrU, un @m stelar, JSurorile
mele mereu m- prezentau ca fiind cea care fusese aruncat- dintrun @Q>$. "cum, TerrU realizeaz-
gr-untele de adev-r din ironiile surorilor sale 0i vorbele lor nu o mai deranjeaz-.
Sensibilitate sporit- la alti oameni, substante chimice sau violent- sub orice form-. =ngerii
'-m1nteni au dificult-ti c1nd se afl- .n multime, simtinduse bombardati de emotiile intense 0i
senzatiile fizice emanate de ceilalti oameni. Cei mai multi =ngeri '-m1nteni au .nv-tat s- evite
substantele chimice puternice aflate .n m1ncare, .n produsele de cur-tenie 0i .n cosmetice, din cauza
reactiilor alergice. 8iolenta sub orice form- le inspir- repulsie =ngerilor '-m1nteni, inclusiv certurile,
0tirile negative din pres- 0i filmele violente. @amenii .i numesc deseori pentru aceast- .nsu0ire,
spun1nd9 #40ti prea sensibil!$. Di totu0i, aceast- sensibilitate este un dar sacru, pe care =ngerii
'-m1nteni .l aduc pe aceast- planet-, permit1ndule s- 0tie intuitiv unde sunt necesare serviciile lor.
4i nu 0iar putea bloca sensibilitatea, nici dac- ar .ncerca!
=ngerul '-m1ntean ShellU spune9 #>u mia pl-cut niciodat- s- m- aflu .n aglomeratie 0i .n locuri
unde este zgomot si dezordine. "desea, nivelul meu de empatie este mai mult o problem- dec1t o
binecuv1ntare. (eseori m- simt r-v-0it- 0i dezorientat- la cea mai u0oar- cre0tere energetic-. "m
dificult-ti .n a locui cu alti oameni, a0a c- .mi este cel mai bine c1nd stau singur-.$
2n sim puternic al scopului. Chiar dac- =ngerul '-m1ntean nu 0tie .n mod precis care este scopul
s-u, e!ist- sentimentul c- misiunea include ai .nv-ta 0i ai vindeca pe altii. Iat- cum a formulat un
=nger =ntrupat, numit Stav9 #(intotdeauna am 0tiut c- misiunea vietii mele a fost s- predau5 s- vindec
0i s- servesc 0i s-mi .ndeplinesc rolul .n a ajuta lumea noastr- tulbure. (e0i nu sunt sigur la ce m
am angajat, sunt dispus s- ajut$.
2n trecut plin de relatii frustrante. =ngerii '-m1nteni sunt adesea crescuti de p-rinti indisponibili
emotional, sau abuzivi. Ca adulti, ei pot atrage prieteni 0i iubiti abuzivi Multi .ngeri '-m1nteni au
relatii amoroase cu parteneri infideli, abuzivi verbal sau fizic, sau care nu se implic- .n relatie. 2nii
.ngeri '-m1nteni sunt #trimi0i$ .n familii disfunctionale .n chip de copil care actioneaz- ca un
catalizator vindec-tor. "ce0ti tineri .ngeri '-m1nteni se simt ca 0i c1nd ar fi adoptati, deoarece nu se
pot asocia deloc cu p-rintii sau cu fratii lor. DI .ntradev-r acestea sunt familiile lor fizice 0i nu
familiile spirituale. "lti .ngeri '-m1nteni se angajeaz- .n situatii familiale provocatoare .n a0a fel
.nc1t pot progresa foarte repede .ntro singur- viat-. (oar un angajament puternic pare s- rup- vraja
azv1rlit- asupra relatiilor lor ulterioare.
>ecunoscutii le spun problemele lor, precum 0i lucruri foarte personale. =ngerilor '-m1nteni li sa
.nt1mplat, dea lungul .ntregii vietii, s- fie acostati de persoane complet necunoscute, care leau
cerut ajutorul sau leau dezv-luit detalii intime despre vietile lor. @amenii le spun adesea, .ngerilor
'-m1nteni9 #4!ist- ceva .n ceea ce te prive0te, care m- face s- pot avea .ncredere .n tine$. "lisann
spune95,"ceasta mi sa .nt1mplat toat- viata. Chiar dac- stau .ntro camer- plin- de oameni, cineva
veni la mine 0imi va spune cele mai intime informatii f-r- s- .l rog so fac-$. "cest lucru este
adev-rat mai ales printre .ngerii .ntrupati, ca 0i c1nd membrii celorlalte categorii au .nv-tat cum .0i
pot utiliza limbajul trupului, pentru a descuraja acest obicei.
"rat- mai tineri dec1t v1rsta lor cronologic-. 'oate pentru c- m-n1nc- mai s-n-tos, fac e!erci ii 0i
au grij- de ei, mai bine dec1t ceilalti ) sau poate c- este aspectul lor spiritual ) .ngerii '-m1nteni par
deseori mai tineri dec1t v1rsta lor cronologic-. "proape fiecare .nger '-m1ntean cu care am stat de
vorb- a relatat c- oamenii sunt 0ocati c1nd afl- v1rsta lor real-. 2n .nger '-m1ntean a spus c- i sa
cerut un act de identitate c1nd a vrut s- cumpere alcool, de0i era trecut- bine de &K ani. 4!ceptia o
reprezint- .nteleptii, al c-ror p-r devine grizonat prematur 0i a c-ror e!presie facial- sobr- poate s-i
fac- s- par- mai maturi dec1t v1rsta lor cronologic-.
4ste posibil s- aib- un istoric de dependente personale 0i familiale. 6ie c- este vorba despre
m1ncare, droguri, alcool, tig-ri, relatii sau toate la un loc, unii .ngeri '-m1nteni se refugiaz-. In a
accepta substante sau influente e!terioare, pentru a amorti durerea de a se simti diferiti 0i intimida
datorit- misiunii lor .n viat-. 2n .nger '-m1ntean sa descris astfel9 JMi se p-rea mai u0or s- fac fat-
vietii, c1nd foloseam droguri 0i alcool. "ceste substante miau adus o senzatie c- mie capul u0or 0i
IF
un sentiment de amorteal-, care miau permis s- uit de ce m- aflam aici. (rogurile .mi puneau
misiunea pe plan secund. 'e atunci, era mai mult o problem- dac- merit- sau nu s- fac a0a ceva$.
"ud un sunet .n ureche. Cei mai multi .ngerii '-m1nteni *de0i nu toti+ au sesizat un sunet foarte
ascutit .ntruna din urechi. Sunetul poate .nsoti situatii stresante, sau poate ap-rea din senin. Multi
.ngeri '-m1nteni consider- acest lucru ca o tulburare enervant-, dar sunetul reprezint-, de fapt, o
informatie codificat-, venit- din t-r1mul .ngerilor '-m1nteni, ca s-i ajute s- se ridice deasupra
problemelor '-m1ntene. 4I mai include 0i instructiuni 0i c-l-uzire pentru misiunea .ngerilor
'-m1nteni. (in fericire, .ngerii '-m1nteni pot solicita mental cerului s- reduc- volumul sau
.n-ltimea sunetului, .n a0a fel .nc1t s- nu le mai r-neasc- urechile.
"ceasta este o carte pentru 0i despre tine! (oresc din tot sufletul s- te ajute s-ti vindeci r-nile pe
care probabil c- leai suferit, ca rezultat al senzatiei c- te simti diferit, c- e0ti e!trem de sensibil,
e!trem de creativ, sau c- te simti .n afara parametrilor, a normelor, a a0tept-rilor celor din jurul t-u 0i
a unor organizatii. Cum s- 0tii din ce categorie faci parteE 6iecare capitol descrie unul sau mai multe
grupuri cunoscute de .ngeri '-m1nteni. Cite0te fiecare capitol, pentru a descoperi t-r1mul de origine.
6ii atent la semnalele trupului, cum ar fi contrac iile nervoase, reactiile musculare, sau o senza ie de
dejavu.
,elat-rile despre .ngerii =ntrupati dateaz- cel pu in din vremea "postolului 'avel, care le scria
4vreilor *Iudeilor+9 J>u uita i s-i tratati cum se cuvine pe str-ini, deoarece f-c1nd asta, f-r- s- 0tie,
unii vor trata .ngeri$.
Eonele 0niversului 8piritual
Conform ierarhiz-rii spiritelor .n func/ie de 4>4,%I" 0i <2MI>@QIT"T4" fiec-ruia, 2niversul
Spiritual are forma unui con, este alc-tuit din numeroase trepte de 4>4,%I4 0i <2MI>X, treptele
fiind dispuse ierarhizat .n spa/iu .ntre cei doi poli #polul genital$, al luminii, al @palului ) Cetatea
(ivin- ) polul energiei, al iubirii 0i g1ndirii divine, al frumosului 0i muzicii, al fiin/elor perfec/iunii
divine 0i #polul nadiric$ al .ntunericului, al energiilor negre, al haosului, al urii 0i egoismului, polul
ra/iunii reci, luciferice.
=ntre ace0ti doi poli diametral opu0i se desf-0oar- scara ierarhiei energiilor, luminilor 0i culorilor, .n
care se disting trei zone importante9
3. Qona <uminii
:. Qona >eutr-
&. Qona =ntunericului
>u putem discuta despre caracteristicile radia/iilor ce le emitem fiecare spirit de pe fiecare treapt-,
dac- nu vom avea un #punct de referin/-$. >u vom putea vorbi despre undele 0i vibra/iile emise de
fiecare spirit, ale diferitelor trepte de energie, dac- nu vom avea un criteriu coordonator 0i,
.ndeosebi, ST"(I2< 48@<2TI8 al fiec-rui spirit.
"cest criteriu coordonator lam primit 0i noi si nu facem dec1t s- reproducem SC"," 48@<2]I4I
S'I,IT2"<4 * schema nr. 3 +, care nu este altceva dec1t evolu/ia mentalului, adic- a intelectului, a
g1ndirii, pe diferitele ei trepte de evolu/ie.
Men/ion-m c- aceast- schem- este cunoscut- de toate treptele superioare, precum 0i .n toate
punctele locuite, astfel .nc1t atragem aten/ia cititorului c- schema este o # noutate$ pentru cei care
vor mai r-m1ne dup- a0a zisa # judecat- de apoi$, adic- va fi .nsu0it- de to/i g1nditorii, care vor
constitui o # <2M4 >@2X # , un unic sistem filosofic valabil.
Schema prezentat- e!plic- tocmai cele trei stadii cele trei trepte de evolu/ie ale mentalului. (up-
cum se poate vedea din schem- mentalul are trei trepte 9
Treapta .nt1i este denumit- de lumile evoluate M4>T"<2< I>64,I@,, ea fiind treapta
p-m1nteanului #>@,M"<#. $>ormalitatea$ aceasta, .ns- nu este .n stadiul inferior, c-ci p-m1ntenii
.ntrun procent cople0itor g1ndesc pe orizontal- 0i foarte pu/ini mediteaz-. '-m1nteni $normali
#ra/ioneaz- e drept dar ra/ionamentele lor sunt legate strict de informa/iile primite de cele cinci
sim/uri. @ri, .nl-n/uirea g1ndirii de sim/urile e!terioare echivaleaz- cu ceea ce indienii numeau
IG
#maUa$, c-ci via/a legat- de sim/uri are ca ideal pl-cerea, adic- satisfac/iile legate de bunurile
materiale 0i pl-cerile trupe0ti. "ceasta atrage dup- sine ceea ce indienii numeau #avida$, adic-
ignoran/a, obscurantismul, plafonarea min/ii .n zona din care nu poate avea acces la 4S4>]4, adic-
.n lumea valorilor S'I,IT2"<4. "ccesul c-tre zona superioar- a mentalului nu se poate face dec1t
prin contempla/ie. (ar 0i contempla/ia, care preg-te0te faza e!tatic-, nu se preg-te0te, nu se poate
realiza dec1t prin medita/ie.
Marea majoritate a celor ce au bacalaureatul sau chiar diplom- sunt #ignoran/i$ din punct de vedere
al esen/elor 0i valorilor spirituale, dac- nau o 8I"]X M4(IT"TI8X. " citi, studia, f-r- a medita la
valori 0i esen/e, echivaleaz- cu a .ncremeni .n ignoran/-. 4volu/ia mentalului este #4T4,>"
48@<2]I4 => C2>@"DT4,4$. I4,",HI" T,4'T4<@, (4 4>4,%I4 este .n fond ierarhia
cunoa0terilor. 4nergia 0i lumina treptelor superioare este rodul cunoa0terii. (umnezeu .nsu0i,
'-rintele <uminilor, este v1rful suprem al celor ce 8X(, al celor ce C2>@SC.
S- revenim .ns- la schema noastr-.
Mentalul superior este deci marcat de treapta C@>T4M'<"]I4I.
L(>(:
4u poate contempla dect cel ce a acumulat un material bo#at prin informare studiu cercetare.
4u poate contempla dect cel ce a meditat continuu paralel cu studiul i cercetarea. 4umai cel ce
a meditat intens i profund numai cel a adncit cele studiate i cercetate poate urca la treptele
contemplaiei.
"ceste trepte sunt absolute, ele nu se pot s-ri, treptele trebuie urcate cu efort de g1ndire continu-,
ne.ntrerupt-.
Mentalul superior, adic- contempla/ia 0i .ndeosebi medita/ia marcheaz- un fenomen deosebit de
important 0i anume9 recep/ionarea radia/ilor divinit-/ii. (e abia c1nd mentalul sa dedicat vie/ii
contemplative, este influen/at de marele c1mp magnetic emis de lumea divin-, de abia atunci
centralele sale interioare se conecteaz- la M",4<4 IQ8@, de energie 0i lumin-, 0i este stimulat
pentru a intra .n 4NT"Q.
(umnezeu nu poate comunica cu ignoran/ii, ignorantul este din punct de vedere spiritual, spiritul
unui mort, inapt s- recep/ioneze radia/iile divinit-/ii. Materia sa negativ- este inferioar-.
4l trebuie s-0i .nnobileze sufletul prin medita/ie 0i contempla/ie 0i ,abia .n contempla/ie, c1nd .nsu0i
spiritul s-u a .nceput s- emit- lumin- palid-, abia atunci el devine ,4C4'TI8 0i poate absorbi
radia/iile divine, carel ajut- apoi s- cunoasc- e!tazul.
"ccesul la mentalul superior nu este simplu, nu este u0or, el nu se face dec1t prin autojertfire, omul
trebuie s- #moar-$ pentru lumea material- 0i s- #renasc-$ pentru valorile spirituale eterne pentru
",M@>I4, 6,2M2S4]4 0i S2B<IM.
4!tazul este pragul cel mai dificil. 4l cere concentrare, renun/are la sine, la satisfac/iile materiale.
Cea dea treia treapt-, 0i ultima, a mentalului, este treapta Mentalului Suprem, care este compus din
trei facult-/i distincte9 <uciditatea, Clarviziunea 0i Ideogonia. (ac- trecerea de la mentalul inferior la
cel superior se face numai prin efort, prin r1vn-, s1rguin/- 0i printrun mare consum de voin/-,
trecerea c-tre Mentalul Suprem, formarea facult-/ilor Mentalului Suprem se face oarecum de la sine,
adic-, .ns-0i <egea 4volu/iei unui mental superior conduce c-tre formarea celor trei facult-/i ale
Mentalului Suprem9 <uciditatea, Clarviziunea 0i Ideogonia.
Toate trei sunt rodul e!tazului activ, creator. <uciditatea este o fantastic- transparen/- a min/ii care
.n/elege singur-, f-r- ca cineva s-i spun-, care dezleag- enigmele, care descifreaz- tainele .n sine,
de la sine, f-r- ca nimeni s-i 0opteasc-. <uciditatea este prelungirea intui/iei carei permite s-
sondeze ad1ncurile 0i s- perceap- .n-l/imile.
Clarviziunea este luciditatea dinamic- ce permite mentalului s- .nainteze .n cunoa0tere, amplific1nd
0i generaliz1nd procesul cunoa0terii, fiind apt s- .n/eleag- fenomenele universului .n desf-0urarea
lor. (ac- <uciditatea este o #vedere static-$, Clarviziunea este .nsu0i procesul dinamic al propriu )
zisei cunoa0teri, ajuns- facultatea suprem- de cunoa0tere. =n sf1r0it Ideogonia este fructul, rodul
suprem al mentalului, capacitatea de a na0te idei .ntrun univers cuget-tor suprem. "m e!pus succint
treptele mentalului .n scopul de a avea criteriul coordonator .n e!punerea celor trei zone ale
universului spiritual.
" ) Qona <uminii
II
B ) Qona >eutr-
C ) Qona =ntunericului
Trebuie re/inut .n concluzie c- ierarhia de energie, treptele de energie 0i lumin- ale 2niversului
Spiritual se datorez- diverselor stadii ale mentalului pe care se afl- fiecare treapt-. Trebuie subliniat
bine .n/eles faptul c-9
5cumularea de ener#ie i emisia de lumin sunt rezultatul evoluiei 6entalului.
Trebuie 0tiut deci, c- .n momentul c1nd vom vorbi de spirite mari cu c1mpuri M4>S@>IC4 0i
<2MI>IC4 mari, de F, 3K 0i 3: m, vom avea a face cu spirite care de milenii au atins treapta
Mentalului Suprem, .n timp ce sufletele p-tate, c-zute sau pribege au stagnat .n zona Mentalului
Inferior.
Evoluia 6entalului atra#e dup sine emiterea de ctre creier a unor vibraii a unor unde a cror
frecven i amplitudine cresc pe msur ce 6entalul evolueaz ctre 7onele 8upreme. 9ot
evoluia 6entalului determin raza de aciune a celor dou cmpuri ma#netice ce apar n faza
6entalului 8uperior cmpurile 6E48:43CE i ;U6343CE.
Cmpul 6E48:43C este rezultatul activitii mentale iar cmpul ;U6343C este expresia
activitii psi0o"pasionale /afective 3ubirea1.
Eona Luminii are nou- trepte de energie plus @'"<2<, Cetatea (umnezeirii, <umea 6iin/elor
(ivine @palice care domin- cele nou- trepte de energie 0i lumin-. Cele nou- trepte sau straturi se
.mpart la r1ndul lor .n dou- zone9 zona inferioar- a straturilor, de la I la I8, 0i zona superioar- a
straturilor de la 8 la IN.
Straturile inferioare sunt formate din patru trepte. "ceste patru straturi apar/in .n e!clusivitate
p-m1ntului. 4le sunt populate cu spirite care vin numai de pe p-m1nt, pe c1nd celelalte straturi, cele
superioare de la 8 la IN, sunt straturile populate cu spirite care fac parte din planetele superioare9
T",>I2M, T"IT2>, Q46I,I2S, etc., dar 0i de spirite p-m1ntene care au evoluat, care au reu0it s-
treac- din stratul I8 .n 8. =n felul acesta, este de precizat c- lumea echilibrului 0i a armoniei
des-v1r0ite este de la stratul 8 .n sus, iar lumea nedes-v1r0it- este de la I la I8, este lumea ne
.mplinit-, lumea plin- de imperfec/iune ce apar/ine zonei p-m1ntene inferioare a straturilor de la I la
I8. "cestea sunt straturile celor ce se afl- .n lumea Mentalului Inferior.
(up- stratul I8 urmeaz- o ruptur-, un spa/iu apreciabil, o distan/- destul de mare, care desparte
spiritele inferioare de cele superioare. "0adar, .ns-0i dispunerea straturilor prin ruptura care e!ist-
.ntre I8 0i 8, marcheaz- dificultatea intr-rii .n zona Mentalului Contemplativ ) 4!tatic, care .ncepe
cu stratul 8, unde .ncepe lumea des-v1r0irilor. (e0i, dur, #des-v1r0irea$ este relativ- 0i gradat-,
cresc1nd 0i ea odat- cu stratul.
6orma .n spa/iu a straturilor este de spiral- asemenea unui drum .n serpentine, care .nconjoar- un
munte astfel c- .ntreaga zon- a <uminii se .nscrie .ntrun con care are .n v1rf o sfer- .n form- de
par-, care este @'"<2< ) Cetatea <uminic-, .ntruchiparea 'erfec/iunii.
Spirala celor nou- trepte de energie 0i lumin- este alc-tuit- dintrun soi de substan/a superioar-
denumite Materiale Sofianice cu o puternic- iradia/ie .n spa/iu care .ntre/ine o vegeta/ie abundent-
ce prezint- fenomene din cele mai neobi0nuite. (imensiunile acestei spirale sunt gigantice. >imeni
nu a putut s- le m-soare vreodat-, de aceea nici nu putem preciza dimensiunile ei. =mpreun- cu
%alileo %alilei noi am .ncercat o m-surare a acestor straturi, dar datele ob/inute sunt pur orientative.
Spirala porne0te de la e!tremitatea superioar- a zonei neutre )a r-t-ci/ilor0i .ncepe cu stratul 3, cele
nou- trepte, fiecare av1nd luminozitatea 0i energia specific-, lumina cresc1nd pe m-sur- ce ne
apropiem de @'"< Cetatea <uminii a divinit-/ii ) focarul principal de energie 0i lumin- a
2niversului Spiritual.
'rimele dou- straturi ) 3 0i :din spiral- sunt populate de spirite cu culori pestri/e. 4ste o zon- de
spirite care au diverse abateri, dar care nu sunt grave. Culorile pe care le au sunt semideschise sau
semi.nchise 0i nu e!ist- nici un spirit care s- nu aib- culoare cenu0ie pe g1t sau chiar o parte din
piept, care e!prim- cinstea 0i corectitudinea.
Spiritele inferioare din straturile 3 0i :, cu toate c- au unele pete galbene, alb-strii, maroniu sau sepia
sunt spirite care pot avea o ra/iune foarte dezvoltat- 0i o logic- de fier. 'ot fi spirite .ntrupate cu
diplom- 0i titluri .nalte oameni capabili 0i activi pe orizontal, adic- un mental activ .n zona ra/iunii
dar p-c-tuiesc prin lipsa de medita/ie 0i a unui orizont spiritual. 4i pot fi buni tehnicieni sau
3KK
meseria0i, oameni de afaceri, dar cu un orizont mental limitat. Sunt oameni e!traverti/i care tr-iesc
aproape e!clusiv prin cele cinci sim/uri e!terioare, dar nu au acces la sfera valorilor, sunt indiferen/i
fa/- de armonie, frumuse/e 0i sublim.
Sunt, .ns-, oameni corec/i, cinsti/i, care comit o serie de gre0eli dar nu sunt c-zu/i, adic- ascensiunea
lor este deschis-. "ceasta se materializeaz- prin faptul c- cei din I 0i II au culoarea gri pe g1t 0i pe
piept, ceea ce le confer- posibilitatea de a urca, de a evolua din punct de vedere spiritual 0i mental.
(ar, de0i sunt spirite care au o evolu/ie deschis-, ele tr-iesc .n ignoran/-, sunt moarte din punct de
vedere spiritual din moment ce nu pot fi receptive la radia/iile divine. Spiritele din I 0i II sunt spirite
oarbe supuse unei legi ^armice foarte dure.
4le sunt prinse total .n ciclurile de re.ncarnare 0i frecven/a acestor .ncarn-ri este destul de mare, .n
sensul c-, dup- ce mor, ele stau .n straturi foarte pu/in timp, apoi revin pe p-m1nt, re.ncarn1nduse.
Sunt spirite robite de pl-ceri 0i satisfac/ii materiale, atei .n esen/-, chiar dac- pretind credinta .n
(umnezeu, crezul lor este deformat, superficial, f-r- efect. "u .ns- calea evolu/iei deschis-. 'ot
evolua, pot ajunge cel mult p1n- .n stratul I8, dar cu efort, prin str-danie, prin d-ruire 0i prin jertf-
pentru aproapele. 6aptele bune sunt pentru sursa de progres, de .mbun-t-/ire a culorilor, pentru ca
griul s- se generalizeze prin ab/inerea de la p-cat, pentru ca .n timp culorile s- se estompeze 0i apoi
s- dispar-. Cei din straturile superioare numesc aceste straturi inferioare9 # ST,"T2,I<4 C4<@,
C4 '4,M">4>T "DT4"'TX$.
=ntradev-r, cei ce ajung .n I sau .n II, ajung imediat s- fie con0tien/i de lipsurile lor 0i a0teapt- s-
revin- pe p-m1nt pentru a progresa.
'osibilitatea urc-rii pe o treapt- superioar- nu poate fi asigurat- dec1t prin alte re.ncarn-ri 0i de
aceea starea de I 0i II este o stare de provizorat foarte scurt-, spiritele dorind s- revin- foarte repede
pe p-m1nt s- se re.ncarneze. 4le au pace, au odihn-, dar tr-iesc din plin p-rerea de r-u de a nu fi fost
pe p-m1nt mai altrui0ti, mai activi, regret- c- sau compl-cut .ntro via/- mediocr-, lipsit- de orizont
spiritual, religios 0i filozofic. (ar 0i revenirea pe p-m1nt reprezint- pentru aceste spirite o mare
dilem- deoarece p-m1ntul tr-ie0te o epoc- din plin <uciferic- .n care predomin- ateismul 0i
egoismul, o epoc- de alergare dup- lu! 0i confort 0i .n care educa/ia este lipsit- de cunoa0terea
realit-/ilor spirituale.
(e aceea, .n straturile inferioare I 0i II, se manifest- o v-dit- re/inere .n ultimele secole de a mai
reveni pe p-m1nt, tocmai pentru c- educa/ia care se face aici este atee, p-m1ntul .nc- nu cunoa0te
realitatea, nu 0tie, 0i din lips- de sim/ al sacrului neag- e!isten/a ve0niciei 0i a vie/ii de dup- moarte.
Spiritele din straturile I 0i II nau deloc luminozitate, raza de ac/iune a a0a numitelor radia/ii
luminice fiind K. "u .ns- un foarte mic c1mp magnetic #mensonic$ care reprezint- raza de activitate
cerebral-, ea fiind pentru spiritele din aceste straturi, .ntre K,KAm 0i K,:Km. =n stratul I spiritele au
c1mpuri magnetice mensonice .ntre K,KA 0i K,3K, iar cele din stratul II de K.KA ) K,:K, raza de ac/iune
magnetic-. "cest c1mp magnetic mensonic, dup- cum am mai spus, reprezint- c1mpul magnetic al
activit-/ii mentale, care are influen/- asupra persoanelor cu care intr- .n contact. "cest c1mp
magnetic mensonic, este cel care genereaz- simpatia sau antipatia dintre dou- persoane care pentru
prima dat- se .nt1lnesc. ,adia/iile #luminice$ e!prim- luminozitatea, gradul evolutiv la care a ajuns
un spirit. Spiritele din straturile I 0i II nau deloc luminozitate. "bia cele din stratul I8 .ncep s- aib-
mici radia/ii luminice. >um-rul spiritelor din stratul I conform datelor comunicate, este de peste :
miliarde, iar cele din stratul II de peste 3,G miliarde.
Stratul III este un strat aparte, cu o func/ie special-, de e!cep/ie, bine definit-. 4ste stratul .n care
stau to/i misionarii straturilor superioare care au vrut s- vin- pe p-m1nt s- ajute la ridicarea lui, dar
care din diverse motive nu 0iau putut .ndeplini misiunea, murind prematur.
(up- cum dovedesc volumele9 #Cercet-ri .n lumea nev-zut-$, marile personalit-/i creatoare de pe
p-m1nt sunt provenite din straturile superioare 8IN, care de bun- voie au cerut s- vin- pe p-m1nt
pentru a impulsiona filozofia, 0tiin/a, artele, religia. Mul/i, .ns-, din pricina atmosferei sau condi/iilor
nefavorabile au murit prunci fiind sau .n faza copil-riei din diverse accidente.
To/i ace0tia, a fost hot-r1t de @'"< s- s-l-0luiasc- .n stratul III, a0tept1nd condi/iile favorabile
pentru re.ncarnare. To/i cei din stratul III a0teapt- #.nvierea$ p-m1ntului, deoarece @palul de mult a
hot-r1t arderea definitiv- a spiritelor luciferice, care st-p1nesc p-m1ntul 0i instaurarea unui climat
3K3
favorabil care s- asigure condi/ii normale de evolu/ie. "stfel, cei din stratul III, copii de la 3: la 3?
ani a0teapt- interven/ia @palului pentru a putea reveni pe p-m1nt.
2rm-torul strat este I8, stratul celor ce sunt mai cura/i, dar semiactivi. Spiritele ce sunt pe aceste
trepte mai au c1te unele culori, .ndeosebi albastru sau galben dar de foarte slab- intensitate. Culoarea
caracteristic- acestui strat este cenu0iul deschis sau semideschis, ceea ce reprezint- nu numai
cinstea 0i corectitudinea ci 0i un orizont spiritual deschis. 2nele spirite au chiar .nceputul de albire,
cu puncte albe sau chiar g1tul sau pieptul alburii de culoarea filde0ului.
"ceste spirite g1ndesc mai mult 0i mediteaz-, dar pu/ini ating stadiul contempla/iei. >u sunt nici ele
des-v1r0ite 0i de aceea a0teapt- momentul potrivit de a reveni pe p-m1nt spre a urca .nc- o treapt- 0i
a ajunge .n stratul 8 al #des-v1r0i/ilor$. (ac- cei din straturile I 0i II cunosc lini0tea 0i odihna, cei
din I8 cunosc bucuria. 4i au satisfac/ii mari 0i beneficiaz- de o natur- cu o vegeta/ie minunat-, care
d- odihn- 0i lini0tirea g1ndurilor. Cei din I8 beneficiaz- 0i de unele cobor1ri ale unor spirite din 8 0i
din 8I, care le vorbesc 0i le /in conferin/e, etc. =n I8 se fac coruri, iar cei ce sunt compozitori pot s-
0i confec/ioneze anumite instrumente muzicale. Timpul 0il petrec .n .nt1lniri, discu/ii 0i plimb-ri .n
mijlocul vegeta/iei plin- de .nc1ntare, care .n acela0i timp eman- lumin-. Ca 0i cei din I 0i II, cei din
I8 se hr-nesc cu fructe pe care le au din abunden/-. ,adia/iile luminice ale celor din I8 variaz- .ntre
K,KA 0i K,:K m iar c1mpurile magnetice mensonice .ntre K,3K 0i K,?K m. Stratul I8 este populat de
aproape 3 miliard de spirite.
<egile fi!-rii pe aceste trepte sunt foarte severe. >ici un spirit nu .0i poate p-r-si stratul, nu poate
trece pe o treapt- superioar-. >umai .n stratul I8 e!ist- posibilitatea, pentru un foarte redus num-r
de spirite s- fie chemate .n 8 de prieteni sau cunoscu/i. Stau acolo pentru ca apoi s- revin- .n stratul
de unde au plecat. Trebuie precizat .nc- o dat- faptul c- aceste trei straturi9 I, II 0i I8 apar/in .n
e!clusivitate spiritelor p-m1ntene 0i nici un spirit de pe alt- planet- nu vine .n aceste straturi.
C1nd un om #moare$, spiritul s-u este ridicat p1n- .n fa/a #Tronului de <umin-$, de unde este atras
automat pe treapta pe care o merit-, coboar- la nivelul de energie 0i lumin- potrivit efortului pe care
la depus .n via/-. =n fa/a #Tronului de <umin-$ nu e!ist- nici mil- nici iertare, fiecare coboar-
automat acolo unde meritele faptelor 0i activit-/ii sale lau dus. >imeni nu e vinovat, nimeni nare ce
ierta, judecata 0i sentin/a se fac .ntro singur- clip-, prin privirea '-rintelui Ceresc.
(ac- spiritul este azv1rlit .ntro zon- neutr- a spiritelor r-t-citoare sau .n zona .ntunericului, vina o
poart- numai cel c-zut, suferind consecin/ele propriei sale vie/i.
(up- stratul I8, spirala se .ntrerupe. 2rmeaz- un spa/iu liber, nepopulat, dup- care re.ncepe treapta a
8 ) a, .ncep straturile mentalului superior treptele de #sfin/enie$, treptele #ferici/ilor$. "bia acum din
8 .ncepe adev-rata categorie a celor cura/i, a celor albi, a celor ce au depus o intens- activitate, fie
pe p-m1nt, fie, mai ales, pe o alt- planet-. 6oarte pu/ine spirite p-m1ntene urc- .n 8 sau .n 8I.
"ceste dou- trepte sunt treptele marilor creatori de pe p-m1nt, sunt treptele contempla/iei 0i
e!tazului care au atins treapta mentalului superior. Treptele de energie 0i lumin- 8 0i 8I sunt treptele
celor activi care nu 0iau precupe/it eforturile, duc1nd o via/- cump-tat-, de o des-v1r0it- integritate
moral- 0i al c-ror sens .n via/- a fost acela de a l-sa ceva .n urma lor semenilor lor.
=ncep1nd cu stratul 8, spiritele sunt albe, culoarea care radiaz- .n jur un c1mp luminic, care pentru
stratul 8 este de la 3 la : m, iar pentru stratul 8I .ntre : 0i ? m. =n aceste straturi preocup-rile sunt
a!ate pe muzic- .n primul r1nd, filozofie 0i 0tiin/- .n al doilea r1nd. 4!ist- s-li de concerte, unde se
c1nt- muzic- coral- 0i instrumental-. =n acela0i timp se fac numeroase comunic-ri filozofice 0i
0tiin/ifice privind fenomenele care au loc .n lumea spiritual-. 'entru comunic-ri 0i conferin/e iau
cuv1ntul at1t spirite din stratul respectiv, c1t 0i invita/i din straturile superioare. (ar cea mai pl-cut-
activitate pe care o poate avea un spirit .n straturile ferici/ilor este dialogul cu natura. Spunem
#dialog$ pentru c- florile, de o imens- varietate, arbu0tii 0i tufele .nflorite r-spund celor ce vin .n
mijlocul lor. 6lorile se deschid, 0i se .nclin-, copacii fream-t- de simpatie la apropierea vreunui
spirit al locului. 6enomenul care cople0e0te 0i incit- .n cel mai mare grad este M2QIC" S'"]II<@,
C",4 S4 "2(4 <" ,XSTIM2,I "T`T => ST,"T2< ,4S'4CTI8 C`T DI M2QIC"
S'"]II<@, care se aude din stratul imediat superior.
>umeroase spirite au ar-tat c- muzica aceasta a $spa/iilor de lumin-$ este tot ce poate fi mai frumos.
4ste muzica pe care o provoac- @palul iar ecourile r-zbat p1n- .n stratul 8, fiecare strat contribuind
la amplificarea 0i diversificarea melodiilor celeste.
3K:
Stratul 8 are apro!imativ F:K milioane de locuitori, iar stratul 8I de &:A milioane f-r- s- intre
spiritele de pe celelalte planete care sunt acolo .n corp pozitiv.
Treptele 8II /i 8III sunt treptele spiritelor alb argintii 0i argintiu luminos. Sunt trepte care au dep-0it
contempla/ia 0i e!tazul si au atins luciditatea 0i clarviziunea care fac ca spiritele s- aib- acces direct
la tainele e!isten/ei, vie/ii si universului, la legile 0i fenomenele care guverneaz- tot 0i toate. "ceste
straturi sunt aproape .n e!clusivitate populate de spirite care au tr-it pe celelalte planete superioare,
spirite cu mari capacit-/i creatoare, care tr-iesc .n mijlocul unei naturi cu o vegeta/ie fantastic-,
miraculoas-, .n mijlocul unei naturi care str-luce0te .n colorit 0i parfum 0i care adesea scoate sunete
0i armonii muzicale. 4ste o lume de vis incredibil-. (in acest strat au cobor1t pe p-m1nt %alilei,
>ietsche, 4mmanuel Rant, Hegel, Sf. Ioan Hrisostom, Sf. 8asile cel Mare, Sf. %rigorie Cuv1nt-torul
de (umnezeu 0i mitropoli/i 8eniamin Costache 0i "ntim Ivireanu. To/i ace0tia au cobor1t din 8III 0i
sau .ntors .n 8III.
(in 8III au mai cobor1t .ns- mult mai mul/i, dar din cauza condi/iilor nefavorabile nau putut
depune efortul necesar pentru a reveni de unde au plecat 0i de aceea sau .ntors .n 8 sau 8I. "ici este
ilustrat cazul prorocului Moise care cobor1nd din 8III , sa re.ntors abia .n 8I.
,adia/iile luminice ale unui spirit din stratul 8II variaz- .ntre 3,C 0i :,: iar c1mpurile magnetice
mensonice .ntre ? 0i C m. =n stratul 8III radia/iile luminice variaz- .ntre :,C 0i :,G iar c1mpurile
magnetice mensonice .ntre C 0i G m.
'opula/ia stratului 8II num-r- 3:A milioane de spirite iar cea din 8III .n jur de GA milioane de
spirite.
Treapta IN este ultima treapt- a des-v1r0irii spirituale9 ea poart- numele de @ra0ul de "ur. 4ste
treapta ma!im- de evolu/ie, limita superioar- a tot a tot ceea ce .nseamn- des-v1r0ire. >ici un
p-m1ntean nu a ajuns s- urce pe aceast- ultima treapt-, dar cei care au cobor1t din @ra0ul de "ur s
au .ntors la locurile lor9 6ecioara Maria, Buddha, Socrate, Ioan Botez-torul 0i Qamol!e. 8ia/a .n
@ra0ul de "ur nu poate fi descris- nu poate fi cuprins- .n cuvinte. "colo au loc concerte .n s-li
gigantice, acolo au loc congrese 0i conferin/e cu caracter filosofico0tin/ific, acolo natura .ntreag-
c1nt- .n lumini multicolore5 florile 0i arborii lumineaz-, totul este plin de farmec 0i de .nc1ntare.
Stratul IN reprezint- culmea $des-v1r0irii #. #'erfec/iunea #este .ns- atins- numai de spiritele
opalice. "stfel cu stratul IN se .nchide spirala la partea superioar-, @palul fiind o lume .nchis-,
izolat-, inabordabil-.
Ceea ce este subliniat pentru toate staturile este c- .n ele e!ist- ve0nic- lumin-, ve0nic- 0i neobosit-
activitate. >u e!ist- noapte, spiritele nu dorm, sunt ve0nic treze 0i active. 4ste de men/ionat acum un
fapt deosebit de important9 pentru zona luminoas-ca 0i pentru .ntreg universul spiritualuniversul
pozitiv este ca 0i c1nd nu ar e!ista.
2niversul pozitiv nu e!ist- pentru universul negativ, dup- cum pentru noi universul spiritual este ca
0i cum nu ar e!ista. (e aceea din toate straturile, inclusiv pentru @'"<, universul pozitiv, soarele,
stelele, astrele, etc., nu se v-d, nu e!ist- cerul, bolta cereasc-, .n straturi este limpede, ve0nic lumin-
cristalin-, lumin- emis- de radia/iile @palice precum 0i de propria lumin-. (e asemenea, @'"<2< )
Cetatea de <2MI>X a (ivinit-/ii ) nu este vizibil- pentru nici un strat. (oar cei din stratul IN,
@ra0ul de "ur v-d @palul sub forma unui disc uria0, gigantic, din care /10nesc feerice lumini, de o
colora/ie indescriptibil-. Cei din @ra0ul de "ur ascult- la r-stimpuri corurile de Heruvimi 0i Serafimi
care c1nt- .n timpul e!tazului @palic. 6rumuse/ea muzicii din @ra0ul de "ur nu se poate descrie .n
cuvinte.
,aza radia/iilor <uminice din @ra0ul de "ur variaz- .ntre :,C 0i &,A m, iar c1mpul magnetic
mensonic are o raz- care variaz- de la G la 3: m. popula/ia @ra0ului de "ur num-r- peste &C de
milioane de spirite, cu puteri de la g ? la gI, adic- un spirit poate fi dedublat .n ? p1n- la I p-r/i 0i
fiecare poate veni pe o planet- fiind un spirit superior. 'entru c- vorbim despre @ra0ul de "ur, de
treapta a INa, revenim la cea dea zecea lege a universului spiritual, <egea 4chilibrului @scilatoriu,
care este proprie stadiului numit .n vechime9 >I,8">". @ra0ul de "ur .n .ntregime este intrat
definitiv .n >irvana.
>irvana este tr-it- 0i de o parte din spiritele din stratul 8, dar nu este generalizat- ca .n stratul IN.
'entru prima dat- .n istoria spiritualit-/ii p-m1ntene despre >irvana a vorbit marele spirit din IN9
Buddha, ca despre o stare absolut-, final- a fericirii eterne .n care tr-iesc Qeii. =ntradev-r, stratul IN
3K&
este stratul Qeilor, al spiritelor care prin munc- 0i efort au cucerit mentalul suprem 0i activ1nd asiduu
au realizat m-rea/a >irvana.
8om .ncerca s- e!plic-m, pe c1t este cu putin/- ce este >irvana.
Mai departe este prezentat tabloul recapitulativ al .nsu0irilor spiritelor pe diferitele straturi, datele
fiind cumulate pentru a se citi mai bine comparativ, .nsu0irile acestor spirite .n ceea ce prive0te
luminozitatea *radia/iile luminice+, c1t 0i .n ceea ce prive0te c1mpul magnetic mental.
Tabloul cuprinde 0i #puterile$, adic- posibilitatea de .mp-r/ire .n mai multe spirite care s- semene
.ntre ele.
Tabloului iam mai ad-ugat 0i popula/iile straturilor. Se poate vedea din tablou c- straturile de
lumin- I 0i II nau deloc radia/ii luminice, de asemenea, nici r-t-citorii din zona neutr- 0i nici cei din
zona .ntunericului, care, dup- cum se observ-, au c1mpuri magnetice destul de mari.
TABLOUL RECAPITULATIV
"datele au caracter pur orientativ, ele fiind o'inute prin interpolarea lui A i .O$
;ocul unde este fixat
spiritul
<aza radiaiei
luminice a unui
spirit
<aza de aciune a
cmpului ma#netic
mensonic
3uterea 3opulaia
straturil
or
@ra0ul de "ur :,CK ) &,AK m G ) 3: m ? ) I &C milioane
8III de lumin- :,KK ) :,GK m C ) G m : ) A GA milioane
8II de lumin- 3,CK ) :,:K m ? ) C m 3 ) & 3:A milioane
8I de lumin- 3,KK ) 3,GK m : ) ? m 3 ) : &A: milioane
8 de lumin- K,G ) 3,:K m 3 ) : m 3 F:K milioane
I8 de lumin- K,KA ) K,:K m K,3K ) K,?K m
: aproape un
miliard
II de lumin- K,KA m K,KA ) K,:K m 3 peste 3,G miliarde
I de lumin- K m K,KA ) K,3K m 3 peste : miliarde
,-t-citorii *zona
neutr-+
K m K,KA ) K,:K m peste & miliarde
I de .ntuneric K m K,:K ) K,CK m aproape 3 miliard
II de .ntuneric K m K,CK ) K,GK m cca. AKK milioane
III de .ntuneric K m K,GK ) 3,AK m peste. &KK milioane
Cetatea <uciferic- K m :,AK ) C m aproape &KK
milioane
4ste necesar s- revenim asupra caracteristicii spiritelor din straturile superioare .n scopul de a
.n/elege cauza care genereaz- diferen/ierea spiritelor, situarea lor .n straturi diferite. "ceast- schem-
reprezint- .n sine .ns-0i sensul 0i esen/a evolu/iei unui spirit care, dea lungul e!isten/ei sale, .0i
.ncepe propriuzisa evolu/ie spiritual- de la prima treapt- a g1ndirii care este ra/iunea. Treptele
urm-toare9 Medita/ia, Contempla/ia 0i 4!tazul alc-tuiesc primul ciclu evolutiv care, odat- .mplinit,
marcheaz- accesul unui spirit .n stratul 8.
=ntre spiritele din stratul 8 se pot distinge dou- tipuri cu structuri spirituale diferite9
primul tip structural .l formeaz- spiritele cu .nclina/ie c-tre religie 0i art-, caracterizat- prin
dominarea STX,II 4NT"TIC4, spirite la care g1ndirea 0i ra/iunea sunt mai pu/in dezvoltate, sunt
spirite cu un grad mare de emotivitate 0i sensibilitate afectiv-, care dispun de o fantezie bogat- 0i
apt- de crea/ie artistic-.
3K?
cel deal doilea tip structural, diferit de primul, .l formeaz- spiritele .nclinate spre 0tiin/- 0i
filozofie, spre studii 0i cercetare, caracterizate printro e!igent- g1ndire analitic-, printro mai
profund- p-trundere a ra/iunilor e!istente, spirite care, de0i cunosc e!tazul acesta joac- un rol
secundar.
Spiritele din prima categorie poart- pe piept ca simbol '@TI,2<, .n timp ce spiritele din categoria a
doua au ca semn distinctiv T,I2>%HI2<, pe carel poart- pe frunte. Spiritele din prima categorie
*cele e!tatice+ pot urca p1n- .n stratul 8II cel mult. Structura lor specific- le face inapte de a dep-0i
stratul acesta. "ceste structuri sunt plafonate din cauza unei prea mari .ngustimi a facult-/ilor
g1ndirii, care reduse fiind fr1neaz- evolu/ia ulterioar- a spiritului f-c1ndul inapt de a putea cunoa0te
intrarea .n cel de al doilea ciclu al st-rilor mentale9 luciditatea, clarviziunea 0i ideogonia.
"0adar spiritele care realmente au drumul deschis c-tre celelalte st-ri mentale superioare sunt
spiritele cu o g1ndire 0i ra/iune dezvoltat-, cu un profund sim/ analitic care le fac apte de sinteze
cuprinz-toare, put1nd urca pe cele mai .nalte trepte ale C2>@"DT4,II
(in cercet-rile efectuate prim mediumnitate a rezultat c- straturile 8 0i 8I sunt dominate de spirite
cu '@TI, pe piept, adic- spirite e!tatice, .n timp ce spiritele din straturile 8II 0i 8III sunt spirite .n
care e!taticul este dep-0it, spiritele situ1nduse pe treptele superioare specifice cunoa0terii9
luciditatea 0i clarviziunea, av1nd ca simbol T,I2>%HI2<, care indic- prezen/a Mentalului Suprem.
Spiritele din @ra0ul de "ur sunt cele care cunosc prin e!celen/- starea de clarviziune, unele spirite
ating1nd chiar 0i stadiul suprem al I(4@%@>I4I, ST"(I2 C",4 <4 6"C "'T4 SX C@M2>IC4
C2 6II>]4<4 (I8I>4 (I> @'"<, f-r- .ns- s- poat- p-trunde acolo. Trebuie s- preciz-m cu
claritate faptul c- ascensiunea pe treptele straturilor e!prim- .n esen/- (I64,4>]I4,4"
ST"(II<@, (4 C2>@"DT4,4
"ceast- diferen/iere .n cunoa0tere implic- diferen/ieri de limbaj 0i bagaj diferit de no/iuni. (e aceea,
cu c1t urc-m treptele ierarhiei staturilor, cu at1t vom .nt1lni un bagaj din ce .n ce mai bogat de
no/iuni, pe care noi cei de pe p-m1nt nu avem posibilitatea de a le .n/elege. (e aceea, .ns-0i aceast-
prezentare a noastr- este .n fond searb-d- 0i seac-, neav1nd putin/a de a reda realitatea concret- a
opticii 0i a g1ndirii specifice spiritelor din straturile superioare.
'e acest p-m1nt, surghiuni/i .n condi/iile unei materii aspre 0i brute, limbajul nostru apare simplist,
aspru, col/uros 0i brut, lipsit de muzicalitatea 0i varietatea nuan/elor limbajului propriu straturilor
superioare. Spiritele care au comunicat cu noi neau m-rturisit c- au avut nevoie de o perioad- de
acomodare cu limbajul nostru pentru a putea prezenta sistematic cele ce noi prezent-m aici. <a cele
spuse mai sus, este de ad-ugat faptul c- straturile sunt 0i e!presia TIM'2<2I care sa consumat
pentru atingerea unei trepte. =n acest sens, straturile superioare sunt, de fapt, cele mai #vechi$ lumi,
lumile cele mai .naintate .n v1rst-, astfel cu c1t un strat este mai .nalt, cu at1t el con/ine .n sine un
timp mai .ndelungat de e!isten/-. Cea mai veche lume este, dealtfel, lumea @palic-, #<umea
(ivin-$, a fiin/elor cele mai evoluate care au atins ceea ce noi numim '4,64C]I2>4".
@palul este singura lume care formeaz- un univers, absolut independent 0i de sine st-t-tor. Singura
lume care a reu0it o spiritualitate total-. Toate celelalte lumi care sau format ulterior nau reu0it s-
ajung- din urm- e!ploziva evolu/ie a fiin/elor @palice.
@ra0ul de "ur este o lume des-v1r0it-, dar nu perfect-. Spiritele din @ra0ul de "ur au cunoscut 0i ele
c1ndva ciclurile re.ntrup-rilor 0i sau stabilizat pentru ve0nicie .n fruntea luminilor ce sau format .n
prezen/a 0i sub influen/a @palului.
'reciz-ri9 @palul este singura lume care a evoluat f-r- nici o influen/- din afar-. Celelalte lumi .ns-
sau format 0i au evoluat influen/ate de @pal care a jucat un rol de (XTXT@, (4 S4>S. >u direct,
dar indirect @palul a creat toate cele ce e!ist- .n .ntregul univers spiritual, toate cele ce e!ist- 0i
fiin/eaz-, urm1nd drumul deschis de fiin/ele @palice. Spiritele apar/in1nd zonei p-m1ntene sunt cele
mai #tinere$ f-pturi din univers, cele mai pu/in evoluate care pe l1ng- #tinere/ea$ lor au cunoscut
drama #ST"%>X,II$ care a atras apoi dup- sine modific-ri 0i deform-ri structurale cauzate de
nerespectarea ordinii 0i disciplinei.
@ ultim- problem- care a r-mas de discutat este acea a se!ualit-/ii. 4ste 0tiut c- accesul de la
Mentalul Inferior la 4!taz, la Mentalul Superior se face prin anihilarea temporar- a se!ualit-/ii.
Spiritele e!tatice tr-iesc ca 0i c1nd nar avea se!. Trecerea .ns- de la faza de beatitudine, de e!taz
pasiv la faza de e!taz activ face ca se!ualitatea s- revin-. Se!ele se men/in pe toate treptele, inclusiv
3KA
.n @pal, astfel c- se!ualitatea nu dispare, ci persist- evoluat-, .ns- 0i ea c-tre o modalitate
superioar- 0i chiar suprem-. (up- cum Mentalul poate fi inferior, superior 0i suprem, tot a0a 0i
se!ualitatea de la o modalitate inferioar- evolueaz- c-tre o modalitate de manifestare superioar- 0i
chiar suprem-.
*sursa Tainele universului spiritual ) %eorge 8asii+
*ntroducere in 1ermetism
Hermetismul este o cheie a cunoasterii, pe care este bine sa o avem la indemana pentru a sti sa
folosim legile universale, si de a ne cunoaste pe noi insine!
+entru ca :%eea ce este deasupra este la fel cu ceea ce este dedesupt;
'rivim .n-untru spre a descoperi sinele noastru, iar apoi privim 0i .nafar- ca s- .nv-/-m s-
manifest-m ceea ce g-sim .n-untru.
4lemententele creatiei sunt descrise de scripturile orientale ca fiind 1attPas. Succesiunea acestor
tatt_as esta urmatoarea9
A=asa ) principiul eterului
1eNas ) principiul focului
CaNu ) principiul aerului
Apas ) principiul apei
+rit&ivi ) principiul pamantului.
In concordanta cu doctrina indiana, se spune ca cele ? elemente, intrun fel mai grosiere, au fost
generate de a cincea tat_a, principiul "^asa. In consecinta "^asa este cauza ultima si trebuie privita
ca a cincea putere, asa numita chintesenta.
3rincipiul 2ocului
"^asa sau principiul eteric este cauza originii elementelor. (upa scripturile orientale primul element
nascut din a^asa a fost Tejas sau focul. "cest element ca si celelalte nusi manifesta influenta doar in
planul fizic ci in toata creatia. Calitatile de baza ale elementului foc sunt caldura *fierbinte+ si
e!pansiunea. <a inceputul creatiei inseamna ca totul a fost foc si lumina, si in Biblie putem citi9
#6iat <u! ) sa se faca lumina$. (eci originea luminii trebuie cautata in elementul foc. 6iecare
element are doua polaritati activa si pasiva, pozitiva *g+ si negativa *+. 'lusul intotdeauna va
insemna partea constructiva, creativa, productiva, iar minusul semnifica toate aspectele distructive,
de fragmentare, analiza. Intotdeauna sunt : aspecte in fiecare elemente care trebuie identificate cu
precizie. ,eligiile intotdeauna au numit partea activa cea buna si partea pasiva cea rea. (ar privind
lucrurile in profunzime nu e!ista lucruri bune sau rele, ele sunt doar conceptii umane. In 2nivers nu
nu este nici bine si nici rau, pentru ca totul a fost creat dupa principii eterne, prin care 'rincipiul
(ivin se reflecta5 doar cunoscand aceste legi ne vom putea apropia de (ivinitate.
4lementul foc este caracterizat de e!pansiune, caruia ii voi spune fluidul electric pentru o intelegere
mai buna. (efinitia nu se opreste la nivelul fizic, cu toate ca are anumite analogii cu el. @ricine va
realiza imediat faptul ca e!pansiunea este identica cu calitatea e!tensiei. 'rincipiul focului este latent
si activ in toate lucrurile create, de fapt in tot 2niversul, incepand de la cel mai marunt graunte de
nisip pana la cea mai sublima substanta vizibila sau invizibila.
3rincipiul -pei
'rincipiul apei este opus focului. "pa deasemenea deriva din "^asa, dar in comparatie cu focul are
calitati opuse. Calitatile de baza sunt raceala si contractia. "pa deasemenea are : poli, cel pozitiv
este hranitor, protectiv, datator de viata, pe cand cel negativ este distructiv sub aspectele de
micsorare,fermentatie, divizare. (atorita calitatilor sale el da nastere fluidului magnetic. 6ocul si
3KC
"pa se regasesc in toate religiile. (upa legile creatiei focul nu poate e!ista de unul singur daca in
interiorul sau nu se afla opusul sau, principiul apei. "ceste : elemente sunt de baza, cu ajutorul
carora totul a fost creat. "stfel peste tot e!ista cele : elemente in aspectele lor de fluid electric si
magnetic, reprezentand polaritatile opuse.
3rincipiul -erului
"lt element derivat din a^asa este "erul. Initiatii nu privesc acest principiu ca unul real dar ii admit
rolul de mediator intre principiile focului si ale apei. "stfel principiul aerului stabileste un echilibru
neutru, actionand ca mediator intre aspectele active si pasive al focului si apei. (in interactiunea lor
creatia sa miscat.
In calitate de mediator principiul aerului a luat calitatea de cald de la foc si cea de umezeala de la
apa, fara aceste calitati viata ar fi de neconceput. "erul are deasemenea : polaritati, cu aceleasi
caracteristici constructive si distructive.
In final trebuie sa spun ca nu trebuie sa privesti elementele doar ca lucruri fizice, ceea ce ar
reprezenta doar specte inferioare materiale, ci ca fiind calitati universale.
3rincipiul 3amantului
'rincipiul aerului nu reprezinta un element de sine statator iar aceasta este valabil si in cazul
pamantului. "ceasta inseamna ca din interactiunea celor & elemente anterioare, elementul 'amant s
a nascut, fiind ultimul element in calitatea sa de solidificare a celorlalte &. (atorita elementului
pamant cele & elemente anterioare au forma concreta, dar in acelas timp actiunea lor a fost limitata si
astfel au aparut spatiul, timpul si greutatea.
"ctiunea reciproca intre cele & elemente si pamant a devenit astfel tetrapolara, deci putem numi
elementul pamant un magnet cu ? poli. 6luidul in polaritatea elementului pamant este
electromagnetic. Toata viata creata poate fi e!plicata prin faptul ca toate elementele sunt active in al
?lea *elementul pamant+. 'rin acest element a aparut 6iat #sa fie lumina$.
Lumina
<umina se intemeiaza pe principiul focului. <umina fara foc este de neimaginat si din aceasta cauza
este un aspect al focului. @rice element de foc poate fi convertit in lumina si invers. "stfel lumina e
stralucitoare, penetranta si e!pansiva.
@pusul luminii este intunericul, care a aparut din elementul apa. Intunericul are calitati opuse celor
ale luminii. 6ara intuneric lumina nu ar fi recunoscuta, chiar nar e!ista deloc. 4vident lumina si
intunericul sunt produse de jocul elementelor focapa, lumina avand calitatile pozitive, iar
intunericul cele negative. "cest joc relational se intampla in toate zonele.
-Basa sau principiul eteric
"^asa este cel mai inalt principiu, supremul, cel mai puternic, cauza ultima a oricarui lucru creat. 'e
scurt, este sfera cauzala. "^asa este dincolo de timp si spatiu, este necreata, icomprensibila si
idefinibila. 2nele religii iau pus numele de (zeu. 4ste cea de Aa putere, sursa puterii. Totul a fost
creat prin ea si ea tine totul in echilibru. 4ste originea tuturor gandurilor si a intentiilor, este lumea
cauzala. 4ste chintesenta alchimistului, totul in tot.
Farma
4ste o lege eterna, sub anumite aspecte la fel ca principiul a^asic, este legea cauzei si a efectului.
6iecare cauza da nastere unui efect corespunzator. "ceasta lege functioneaza peste tot ca cea mai
sublima regula. @rice actiune are in spate o cauza sau este urmata de un rezultat. (eci nu vom
accepta ^arma doar ca o regula pentru actiunile noastre bune, ca in filosofia orientala ci cu implicatii
3KF
mult mai profunde. Instinctiv multi oameni au sentimentul ca ceva bun aduce doar rezultate bune si
orice rau se termina tot cu rau, intocmai ca in proverbul9 #ce semeni aceia vei culege$. 6iecare este
obligat sa cunoasca aceasta lege si sa o respecte. "ceasta lege a cauzei si efectului guverneaza
deasemenea si principiile elementelor. >am intentia sa intru in detaliu privind ^arma, pentru ca spus
in cateva cuvinte, principiul este clar oricarui om rezonabil. "cestei legi ale cauzei si efectului se
supune si legea evolutiei sau dezvoltarii. "stfel evolutia este un aspect la legii ^armei.
'rin vibratiile subtile ale elementelor, prin intermediul fluidului electric si celui magnetic si
polaritatile lor, sufletul provine din principiul aBasa sau cele mai fine vibratii eterice. In acelasi
mod in care elementele functioneaza in corpul material tot asa vor functiona si in suflet, asa numitul
corp astral. Magnetul cu patru poli, cu calitatile lui specifice, conecteaza sau amesteca sufletul cu
corpul. "mestacul are loc, in analogie cu corpul, prin influenta electromagnetica a elementelor. >oi,
adeptii numim acest comportament al elementelor matricea astrala a vietii sau asa numitul fluid
electromagnetic al sufletului. "ceasta matrice astrala a vietii nu e identica cu ceea ce ocultistii
numesc aura5 Matricea astrala sau fluidul electromagnetic al sufletului, este legatura dintre suflet si
corp. In suflet principiul focului produce tot ceea ce este constructiv, principiul apei animeaza, aerul
echilibreaza si principiul pamant da vigoare, cladeste si mentine. Corpul astral lucreaza cu aceleasi
functii ca si corpul material. Sufletul a fost creat din principiul a^asic iar cum functioneaza
elementele la nivelul fizic vor functiona si la nivelul sufletului sau corpului astral dar avand o
vibratie mai inalta.
@mul a fost dotat cu A simturi ce corespund celor A elemente prin care corpul astral sau sufletul cu
ajutorul simturilor fizice percepe planul fizic. Spiritul recepteaza si lucreaza cu aceste A simturi prin
corpul astral si cel fizic. 6ara activitatea spiritului in suflet, corpul astral nu ar trai si sar dezintegra
in componentele sale.
Cum spiritul nu ar putea actiona fara interventia sufletului, in corpul astral se regaseste radacina
calitatilor pe care le are spiritul. In functie de nivelul de dezvoltare si maturizare, spiritual are diferite
vibratii ale fluidului electric sau magnetic, care se manifesta in suflet sub forma celor ?
temperamente. In functie de elementul predominant distingem urmatoarele temperamente9 coleric,
sanguin, melancolic si flegmatic. Cel coleric apartine focului, cel sanguin apartine aerului, cel
melancolic apartine apei, cel flegmatic apartine pamantului.
'uterea si vibratia elementului corespunde in grade diferite cu puterea, vigoarea si e!pansiunea
vibratiei respectivului fluid.
6iecare din aceste ? elemente care dau nastere temperamentului uman, in forma activa ofera calitati
pozitive, iar in forma pasiva calitati negative. 8oi da doar cateva e!emple9
Temperamentul coleric in aspectul pozitiv9 activitate, entuziasm, curaj, productivitate, hotarare, zel
etc. In forma negativa calitatile sunt 9 gelozie, lacomie, pasiune, iritabilitate, necumpatare, tendinta
spre distrugere, etc.
Temperamentul sanguin in forma activa9 capacitate de penetrare, harnicie, bucurie, de!teritate,
bunatate, claritate, optimism, veselie, independenta, zel. In aspectul negativ9 sentmentul continuu ca
esti provocat, intoleranta, dispret, barfa, guraliv, automultumire, schimbator, viclenie.
Temperamentul melancolic in forma pozitiva9 modestie, compasiune, devotiune, tandrete, seriozitate,
docilitate, fervoare, iertare, intelegere, calm, etc. In forma negativa9 indiferenta, depresie, apatie,
timiditate, lene etc.
Temperamentul flegmatic in forma activa9 respect, reputatie, rezistenta, consideratie, hotarare,
fermitate, seriozitate, scrupulozitate, concentrare, sobrietate, punctualitate, responsabilitate,
obiectivitate, circumspectie, siguranta de sine etc. In aspectul negativ9 lipsa de scrupule, mizantropie,
a intarzia, lene, stupiditate, laconic etc.
In functie de elementul predominant se formeaza temperamentul, care formeaza baza caracterului
uman. Intensitatea acestor calitati depinde de polaritatea fluidului electric si magnetic. ,ezultatul
final este o emanatie ce se mai numeste profesional aura. 'rin urmare acest fel de aura nu trebuie
comparat cu matricea astrala, deoarece e!ista diferente mari intre ele. Matricea astrala este substanta
de cone!iune intre corpul fizic carnal si suflet, in timp ce aura este emantia activitatii elementelor
din corp, in calitati variate in functie de formele active sau pasive. "ceste emanatii in suflet produc o
anumita vibratie care corespunde unei culori. 'e baza acestor culori inteleptul care vede aura *a lui
3KG
sau a altora+ cu ochii astrali, isi poate da seama de caracterul de baza al omului si de polaritatea
vibratiilor din sufletul acestuia si chiar sa o influenteze.
"stfel temperamentul omului ii influenteaza caracterul si ambele creaza emanatia sufletului sau aura.
'e langa caracter, temperament si fluidul electromagnetic corpul astral are inca : centri in creier,
creierul mare *cererumQscoarta cererala+apartinand constientului si creierul mic *cereelul+
apartinand inconstientului.
Cum am mai spus elementele se manifesta in suflet la fel can corp, toate functiile fizice isi au
radacina in suflet unde e!ista anumiti centri speciali in analogie cu toate elementele, pe care filosofia
indiana le numeste cha^re. Trezirea cha^relor in India se numeste Rundaleni Soga. 8reau sa spun
doar ca centrul cel mai infeior se numeste Muladhara sau centrul pamantului avandusi locul in
partea de jos a sufletului, urmatorul centru este cel al apei, este in regiunea organelor se!uale iar
indienii iau spus S_adisthana. Centrul focului ca centru al sufletului este in zona ombilicului si este
numit Manipura. Centrul aerului este in regiunea inimii si se numeste "nahata. Centrul principiului
a^asic se gaseste la baza gatului si se numeste 8isudha. Centrul vointei si a intelectului se gaseste
intre sprancene si se numeste "jna. Centrul suprem si cel mai divin este numit #lotusul cu o mie de
petale$ ) Sahasrara din care deriva toata influentele asupra celorlalti centri. Incepand de sus si pana
jos, dea lungul coloanei vertebrale se afla un canal subtil numit Susumna sau principiul "^asa deja
cunoscut, care e raspunzator de cone!iunea si controlul centrilor de mai sus.
In descrierea sufletului principala problema este identificarea functionarii elementelor cu aspectele
lor pozitive si negative si care tin de legile imuabile ale magnetului tetrapolar, marele secret al
Tetragrammatonului fiind guvernate de acestea. Cel ce va medita atent asupra acestui lucru, va
cunoaste nu numai functiile corpul fizic ci si ale sufletului, avand o notiune corecta despre
interactiunea elementelor dupa legile originare.
*ntrospectia sau cunoasterea de sine 9autocunoasterea+
'rima noastra datorie este sa ne autocunoastem. 6iecare sistem de initiere, de orice fel ar fi, pune
aceasta conditie din primul moment. 6ara autocunoastere nu e!ista un progres adevarat!
(eschidetiva un &urnal si notati toate partile rele ale sufletului. "cest jurnal sa va foloseasca numai
dvs. si nul aratati nimanui. 4ste un asa zis Nurnal de control. <a autocontrolul defectelor,
obiceiurilor, patimilor, instinctelor si a trasaturilor urate de caracter trebuie sa fii un observator aspru
si dur fata de tine. >u ai voie sa fii indulgent si sa nu infrumusetezi nici un defect sau neajuns.
Mediteaza si gandestete bine la tine, punete in anumite situatii din trecutul tau, cum teai purtat in
anumite situatii, cum ai reactionat. >oteaza toate slabiciunile tale in cele mai fine nuante si
variatiuni. Cu cat descoperi mai mult cu atat mai bine. >u este voie sa ramana nimic ascuns
indiferent cat de nesemnificative sau mari sunt defectele, oricat de infricosatoare ar fi.
"ceasta autoanaliza e una din cele mai importante pregatiri! "ceasta pregatire sufleteasca este cea
mai importanta pentru echilibrul magic fara de care nu este posibil un progres constant. 'entru
autocritica se rezerva intotdeauna seara si dimineata cateva minute. (aca va raman in timpul zilei
cateva momente libere le folositi si pe acestea, va ganditi intensiv daca mai gasiti defecte ascunse iar
daca le descoperiti le scrieti imediat pe hartie pentru a nu uita nici unul din ele, indiferent cand si
unde dati peste un astfel de defect. >u va grabiti cu notatiile imediat. (aca nu reusesti in cursul unei
saptamani sa descoperi toate defectele mai dedici inca o saptamana acestui lucru. (aca reusesti intr
una sau mai multe saptamani poti trece la e!ercitiul urmator.
-lcatuirea celor doua oglinzi magice astrale
Incearca prin gandire profunda sa clarifici fiecare defect, corespunzator celor ? elemente. In jurnal iti
rezervi pentru fiecare element o rubrica in care treci defectele. In cazul in care nu esti hotarat la care
rubrica sa incadrezi defectul il treci la rubrica #indiferent$. "stfel obtii ? rubrici g una pentru
#indiferent$. (upa un progres treptat vei reusi sa hotarasti pentru fiecare defect elementul potrivit.
(e e!emplu9 la elementul 6oc vei trece9 gelozie, ura, razbunare, enervare, irascibilitate, furie5
autoritardur, patimi, invidie, aroganta, tendinte de autodistrugere.
<a elementul "er vei trece9 superficialitate, lauda, e!agerare, barfa, neglijenta, interese imprastiate,
pripeala;repezeala, naivitatea.
3KI
<a elementul "pa treci9 indiferenta, atitudine flegmatica;insolenta, raceala, conformism,
nestatornicie5 influentabil, prea ingaduitor, pasiv, fara initiativa, emotivitate, rusine etc.
<a elementul 'amant9 lene, inconstienta, lipsa de metoda, neregularitate;inconstanta5 greoi, lent,
rigid, incapatanat, fanatic, neimaginativ, trist, pesimist, hedonic, anomalii *se!uale, lacomie, etc+.
In saptamana viitoare meditati pentru fiecare rubrica in parte pe care o impartiti in cate & subgrupe9
in prima subgrupa treceti cele mai mari si mai dure defecte care apar chiar la prima vedere5 in a doua
grupa treceti defectele ce apar mai rar si nu sunt atat de puternice5 in a treia grupa treceti defectele
care apar doar cateodata, foarte rar. In acest fel procedati si cu celelalte rubrici ale elementelor,
inclusiv cu defectul indiferent. <ucrati constiincios pentru ca merita!
In acelasi mod se procedeaza si cu insusirile sufletesti bune si pe acestea le impartiti in rubricile
elementelor fara a uita si cele & subgrupe.
"sa de e!emplu9 la elementul 6oc9 activitate, entuziasm, hotarare, curaj. <a elementul "er9 harnicie,
bucurie, sanatate, voie buna, optimism. <a elementul "pa9 modestie, credinta, mila, liniste, iertare.
<a elementul 'amant9 respect, luciditate, punctualitate, simtul raspunderii.
6acand aceste lucruri obtineti asa numitele oglinzi astrale, si anume una neagra cu insusiri
sufletesti rele si una alba cu caracteristici bune si nobile. "ceste : oglinzi in afara de proprietar
nimeni nu are voie sa priveasca in ele. Subliniez inca o data ca proprietarul este obligat sa prelucreze
oglinzile precis si constient. (aca pe parcurs se mai descopera o insusire buna sau rea, nu este prea
tarziu, o poate incadra si atunci in una din rubrici.
"ceste : oglinzi dau posibilitatea initiatului sa stabileasca destul de e!act care dintre elemente
predomina in oglinda neagra sau in cea alba. 'entru a ajunge la echilibru acest lucru este foarte
important si intreaga dezvoltare ulterioara depinde de aceasta.
#Capul sus! Ceea ce e!perimentezi este perfect normal. Suntem creaturi ale ritmului care tr-iesc .ntr
un univers ritmic. 2rcu0urile 0i cobor10urile sunt naturale 0i inevitabile. =ns- .mb-rb-teaz-te
deoarece vei vedea c- at1t timp c1t mai ai urcu0uri 0i cobor10uri, urcu0urile tale urc- tot mai sus, 0i
cobor10urile tale urc- mai sus dec1t urcu0urile tale anterioare. 4ste o progresie.
=/i sugerez s- Jte la0i dus de val$ 0i s- utilizezi c1t de bine po/i cobor10urile tale. Mai presus de orice,
nu te certa pe tine, 0i nu sim/i c- ai ratat, 0i c- nu e0ti bun de nimic ca om! (eseori, asta va e!acerba
situa/ia 0i/i vei dezvolta un resentiment subiacent at1t fa/- de tine c1t 0i fa/- de @per-.
=ncearc- s- re/ii cel pu/in perspectiva de con0tien/- de sine, .n timpul perioadelor de cobor10uri. 'rin
asta .n/eleg s- nu abandonezi autoe!aminarea 0i .ncercarea de a fi c1t de bun po/i, ca fiin/- uman-.
"ceasta este doar prima ta scufundare. (up- alte c1teva, te vei obi0nui cu ele. 'resupun c- este pu/in
asem-n-tor cu surful ) v1sle0ti ca nebunul printre valuri, .ncerc1nd s- te pozi/ionezi perfect spre a te
putea avantaja de urm-torul val, cel care e sigur c- va veni.
*,a_n Clar^ : martie :KK:+$
*Initiere in Hermetism ) 6ranz Bardon+
()ista sau nu e)ista liber arbitru=
:%aci #umnezeu l-a facut pe om lier de la un inceput, astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel
ca pe sufletul sau, lier sa-0 urmeze pe #umnezeu, fara sa fie constrans de /l! %aci la #umnezeu nu
e7ista constran(ere, ci doar o vointa una! /l da sfat un tuturorG 5u numai in lucrarile noastre, ci
c&iar si in credinta, liertatea de ale(ere a omului su propriul sau control este pastrata de #omnul
care spune: Sa fie dupa credinta ta!
.rineu, episcop de 0Eons
8i totusi exista sau nu exista liber arbitru2
.ata ce scrie Sacha (avid
33K
#>u e!ista de fapt liber arbitru. Mai devreme sau mai tarziu, viata te aduce pe cararea pe care tiai
aleso, cu voia lui (umnezeu, atunci cand ai venit in acest trup. (a, poti fugi si te poti pacali toata
viata ca faci ceea ce trebuie. (ar nu te mai intreba de ce esti nefericit, bolnav si neimplinit. (e ce
simti un gol.
Raspunsul e unul singur: cand esti nefericit, bolnav si neimplinit, inseamna ca nu te afli pe
cararea ta$ 'e drumul tau de la (umnezeu. Cu cat mai repede intelegi asta si faci alegerea corecta,
cu atat te scutesti singur de mai multa suferinta. >u e!ista cu adevarat liber arbitru, e!ista un singur
adevar si acela este (umnezeu. Iar cand nu esti in adevarul lui (umnezeu, in Sinele tau autentic, esti
in 4go si in sinele tau fals si atunci te doare. Si te va durea pana te vei trezi$.
Cuvintele astea au venit simplu si fara pic de emfaza, din cel mai curat Sine al omului cu ochi
albastri care statea de vorba cu mine. "re CK si ceva de ani, este olandez si ne invata despre 4go si
Sine autentic la un seminar de o zi. Il ascult si pe dinauntrul meu simt cum totul se aseaza, se
linisteste. Il ascult si ma aud pe mine vorbind cu mine, in momentele mele in care inteleg totul. Il
ascult si mi se intinde zambetul pe fata si toata incordarea si intrebarile dispar.
Intotdeauna mam intrebat ce este smerenia. <epadarea de sine, aceea despre care se spune ca este
cheia aflarii lui (umnezeu. Si mam revoltat adesea, in anii ma!imei mele arogante, cand aflam ca
(umnezeu se gaseste in smerenie si in modestie, in tacere, in iertare, in marturisirea si recunoasterea
tuturor celor ce leam gresit si le gresim in fiecare zi. Ma revoltam si spuneam ca eu stiu deja totul.
Ca eu am o relatie speciala cu (umnezeu si ca (umnezeu nu vrea sa ma vada cu capul plecat, ci cu
el sus si mandru si cu barbia in vant.
Si (umnezeu imi scoate in fata, in fiecare zi, oglinzi. @amenii care imi intra in viata. Ii privesc, il
analizez, ii judec. Si ma intreb de ce intalnesc mereu oameni aroganti. @ameni agresivi. @ameni
mandri. @ameni nervosi. @ameni condusi de orgoliu si oameni care scot din mine reactii violente.
(e ce acest tipar de oameniE
Si am inteles, in sfarsit, privinduma pe mine in oglinda fiecarui om, ca asa sunt si eu. Ca inca sunt
mandra, aroganta, agresiva, nervoasa. Ca inca am mult de lucru.
Si am inteles, in sfarsit, Smerenia. <epadarea de sine inseamna renuntarea la ego. ,enuntarea la 42
8,4"2 si 8,4"2 "ST" "C2M. ,enuntarea la batutul cu pumnul in piept, la judecarea altora si la
neacceptarea oamenilor decat daca ei sunt asa cum vreau eu sa fie. ,enuntarea la a crede ca eu stiu
mai bine.
(upa "cceptare, vine Smerenia. Sau Smerenia vine inainteE Sau ele merg, tot timpul, mana in manaE
>u stiu. Stiu doar ca de cand am invatat "cceptarea si de cand invat Smerenia, tot 2niversul
lucreaza impreuna cu mine. Credeti ca e!ista 6ericire mai mareE$
8oi ce credetiE 4u .cred in armonia universului, in ceea ce grecii numeau $fatum$ iar noi il numim
destin
-legerea rezultatului ne apartine
(!"G*- poate fi considerat- sursa puterii care ne impulsioneaz n a ne atinge scopurile
vieii$ 3rin energia emoiei ne alimentm g#ndurile, pentru a le face reale. Totu0i, for/a emo/iei
.ns-0i poate fi dispersat- 0i f-r- o direc/ie anume. 'rezen/a g1ndului este ceea ce d- emo/iei direc/ie,
aduc1nd via/- imaginilor din g1ndurile noastre. Tradi/ii str-vechi sugereaz- c- noi suntem capabili
de dou- emo/ii principale. 'oate mai e!act, am putea spune c-, pe parcursul vie/ilor noastre,
e!periment-m diferite situa/ii care se reduc la o singur- emo/ie. Iubirea este una dintre e!tremele
unor astfel de situa/ii. .ot ceea ce am nvat c este opusul iubirii, reprezint cea de'a doua
emoie 5 frica$ Calitatea emoiei noastre determin felul n care este ea e)primat$ 2neori .n
mi0care, alteori g-zduit- de /esuturile trupului nostru, emo/ia este str1ns legat- de dorin' 8 for/a
care ne impulsioneaz- s- manifest-m rodul imagina/iei noastre.
333
>H4%0L poate fi considerat sistemul de #0idare care ne direcioneaz emoiile. Imaginea sau
ideea creat- de g1ndul nostru determin- .ncotro ni se .ndreapt- emo/ia 0i aten/ia. %1ndul este str1ns
asociat cu imagina/ia, fapt surprinz-tor pentru mul/i, g#ndul n sine dispune de puin energie, 5 el
este doar o posibilitate care nu are energia necesar pentru a'i da via$ -ceasta este
frumuseea g#ndului pur. n absena emoiei, nu e)ist nici o alt putere care s ne transforme
g#ndurile n realitate. =n absen/a emo/iei, darul g1ndirii este cel ce ne permite s- model-m 0i s-
simul-m posibilit-/ile vie/ii .ntrun mod inofensiv f-r- a crea fric- sau haos. >oi d-m via/- crea/iilor
imagina/iei, doar prin dragostea sau frica fa/- de obiectul g1ndurilor noastre.
8(4.*!(4.0L poate e)ista doar n prezena g#ndului i a emoiei, deoarece el reprezint-
unirea dintre cele dou-. C1nd sim/im, de fapt e!periment-m dorin/a emo/iei noastre, contopit- cu
imagina/ia g1ndurilor noastre. 8entimentul este ceia n rugciune, ntruc#t creaia rspunde
lumii sentimentelor noastre$ 'entru a .n/elege de ce atragem sau respingem oameni, situa/ii 0i st-ri,
trebuie sa ne privim sentimentele. 'rin defini/ie, pentru a avea un sentiment, trebuie ca mai .nainte s-
avem la baz- at1t un g1nd, c1t 0i o emo/ie. =n ceea ce prive0te atingerea celui mai .nalt nivel al
st-p1nirii de sine, provocarea const n a identifica ce g#nduri i ce emoii sunt reprezentate ca
fiind sentimentele noastre$
(in aceste trei defini/ii scurte 0i, probabil, prea simplificate, putem vedea clar de ce este imposibil s-
.ndep-rt-m, prin g1ndire, anumite e!perien/e .nsp-im1nt-toare 0i dureroase. %1ndul este doar o
component- a e!perien/ei noastre ) Jvederea$ .n mintea noastr- a posibilelor rezultate.
%urerea este, ns un sentiment 5 produsul g#ndului nostru, alimentat de iubirea sau de frica
noastr n legtur cu ceea ce mintea crede c s' a nt#mplat, in#nd cont de aceast formul,
maetrii esenieni ne invit s ne vindecm amintirile legate de cele mai dureroase e)periene
ale noastre, scimb#nd emoia pe care am investit'o n e)periena respectiv$
,eprezent1nd vechiul fundament al a!iomei moderne 7energia urmrete atenia, o parabol-
foarte concis- din /van(&elia R, care sa pierdut, descrie acest concept9 7"ricine ncearc s'i
prote&eze viaa, i'o va pierde$, "ceste c1teva cuvinte, aparent simple, e!plic- de ce, uneori, noi
atragem n vieile noastre acele e)periene pe care ne'am dori cel mai puin s le avem$ =n acest
e!emplu, pe m-sur- ce ne preg-tim 0i ne ap-r-m .mpotriva oric-rei posibilit-/i 0i situa/ii de natur- a
ne periclita via/a, modelul sugereaz- c-, de fapt, noi atragem atenia spre e)act e)periena pe
care alegem s'o evitm$ 4edorind'o, noi crem condiiile care i permit s e)iste$ n loc s ne
concentrm atenia asupra a ceea ce nu vrem, o alegere superioar ar fi aceea de a ne identifica
cu ceea ce alegem s aducem n vieile noastre i de a tri din acea perspectiv$ "firma/iile
constituie un e!emplu minunat al e!act acestui principiu. =n ultimul timp, afirma/iile au devenit
foarte populare .n r1ndul practican/ilor unor .nv-/-turi spirituale 0i ezoterice. =n cadrul acestor tradi/ii
se sugereaz- c-, prin afirmarea acelor lucruri pe care alegem s- le e!periment-m .n vie/ile noastre )
deseori, de mai multe ori pe zi ) acestea vor ajunge s- se manifeste. Ca o regul- .ns-, cu c#t
afirmaia este mai concis, cu at#t efectul va fi mai clar$ Cuvintele afirmaiilor noastre deseori
reflect o dorin de scimbare a vieii, cum ar fi: 73artenerul perfect pentru mine va aprea
acum, sau 7-m o via abundent, acum i n viitor$, Cunosc oameni care 0iau f-cut o
disciplin- serioas- din a rosti afirma/ii.
4i .0i .ncep ziua st1nd .n baie 0i,citind toate bile/elele lipite pe oglind-, care le reamintesc de
afirma/iile lor. =n timp ce conduc spre lucru diminea/a, ei citesc alte bile/ele, cele de pe bordul
ma0inii, sau cele care at1rn- de oglinda retrovizoare.
=n birourile de la serviciu, pe mese 0i pe monitoarele computerelor sunt 0i mai multe bile/ele, fiecare
cu scopul de a le reaminti de acele lucruri pe care au ales s- le aib-, s- le schimbe, sau s- le aduc- .n
vie/ile lor.
4vident, pentru unii oameni afirma/iile au deschis u0i importante. 'entru prima dat-, oamenii au
.nceput s- se simt- .nzestra/i cu puterea de a0i schimba via/a 0i r-spunz-tori .n ceea ce prive0te
evenimentele pe care le tr-iesc. 3entru unii, afirmaiile au dat, n mod evident, roade$ 3entru
muli, totui, ele n'au adus nimic nou$ (up- luni 0i luni .n care au repetat formulele creatoare, f-r-
nici un rezultat, ei pur 0i simplu au renun/at s- mai rosteasc- afirma/iile. 6eciul nostru model de
g#ndire, emoie i simire i'ar putea a&uta pe acetia s neleag ce s'a nt#mplat 5 sau de ce nu
s'a nt#mplatI$$
33:
si totusi noi cre-m condi/iile prin care atra(em .n prezent un anumit rezultat din viitorG
(ezvoltat- la .nceputul secolului al NNlea, 0tiin/a fizicii cuantice stabile0te principii care permit ca
timpul, rug-ciunea 0i viitorul nostru s- se rela/ioneze str1ns, .n moduri pe care abia .ncepem s- le
.n/elegem. 'rintre propriet-/ile care ne intrig- la teoria cuantic- este 0i aceea care se refer- la
e!isten/a mai multor rezultate posibile pentru aceea0i secven/- de timp dat-. 6-c1nd analogia cu
pasajul biblic care spune c- J.n casa Tat-lui meu sunt multe l-ca0uri,$ Jcasa$ lumii noastre este casa
mai multor rezultate posibile, .n func/ie de condi/iile pe care le cre-m .n vie/ile noastre.
=n loc s- ne crem realitatea, poate c- ar fi mai potrivit s- spunem c- noi cre-m condi/iile prin care
atra(em .n prezent un anumit rezultat din viitor, deja e!istent ca alternativ-.
"legerile pe care le facem ca indivizi determin- loca0ul, sau posiilitatea cuantic, pe care o vom
e!perimenta .n vie/ile noastre personale. (at fiind faptul c- alegerile noastre individuale cad sub
inciden/a unor categorii largi ) care fie afirm-, fie neag- via/a din lumea noastr- ) multele noastre
alegeri fuzioneaz- .ntrun r-spuns unic, colectiv, la provoc-rile momentului. (e e!emplu, dac-
alegem iertarea, compasiunea 0i pacea, atragem variante de viitor care reflect- aceste calit-/i.
6rumuse/ea analogiei f-cute anterior cu principiul lui Hermes Trismegistul, Jprecum .n Cer, a0a 0i pe
'-m1nt$ este c- ni se arat- semnifica/ia fiec-rei alegeri f-cute, .n fiecare moment, de orice b-rbat
sau femeie, oricine ar fi ei. =n absen/a banilor sau a privilegiilor, toate alegerile au aceea0i for/- 0i
valoare. Cu certitudine, a naviga printre posibilit-/ile oferite de via/- reprezint- un proces de grup.
=ntro lume cuantic- nu e!ist- fapte ascunse 0i ac/iunea fiec-rui individ conteaz-. Suntem aici, .n
lumea pe care o cre-m .mpreun-. >ici profe/iile antice, nici cele moderne nu pot prezice viitorul, )
noi ne perfec/ion-m alegerile .n fiecare moment! (e0i putem avea impresia c- ne afl-m pe c-rarea ce
duce spre un anume rezultat, drumul nostru se poate schimba .n mod radical pentru a produce un alt
rezultat, care este oarecum neprev-zut.
'reviziunile ofer- doar posibilit-/i. 6izicianul ,ichard 6eUnman, considerat de mul/i a fi unul dintre
cei mai mari reformatori de la "lbert 4instein .ncoace, a vorbit e!act despre aceast- cheie a profe/iei,
atunci c1nd a declarat9 J>u 0tim cum s- prezicem ce se va .nt1mpla .ntro anume situa/ie. Singurul
lucru care poate fi prezis este probabilitatea manifest-rii unor evenimente diferite.$
'oate c- cele mai importante pasaje din te!tele noastre precre0tine pierdute sunt cele care se refer- la
o veche 0tiin/-, cunoscut- azi cu numele de ru(ciune! Considerat- de mul/i drept r-d-cina oric-rei
tehnici, rug-ciunea, care este uniunea dintre g1nd, sentiment 0i emo/ie, reprezint- 0ansa pe care o
avem de a vorbi .n limba schimb-rii ) at1t .n lumea noastr-, c1t 0i .n corpurile noastre. 'rin cuvintele
unor alte vremuri, ni se reaminte0te de poten/ialul pe care rug-ciunea .l poate aduce .n vie/ile
noastre. "cum, cercetarea modern- ofer- aceea0i perspectiv-, .n limbajul propriei noastre 0tiin/e. <a
sf1r0itul anilor YGK, efectul rug-ciunii 0i al medita/iei colective a fost confirmat prin studii efectuate
.n ora0e mari, .n care nivelul de infrac/ionalitate a sc-zut considerabil, datorit- acestor activit-/i
realizate de cei preg-ti/i .n acest sens.h
Studiile au eliminat posibilitatea Jcoinciden/ei$ care sar fi putut datora ciclurilor naturale,
schimb-rilor .n politica social-, sau aplic-rii legii. =n timp ce .n interiorul grupurilor de studiu s a
creat o stare de calm 0i de pace, efectele eforturilor lor sau f-cut sim/ite 0i dincolo de pere/ii
cl-dirilor .n care se rugau, sau meditau. 'rintro re/ea invizibil-, care p-rea s- p-trund- .n sistemele
de credin/-, .n organiza/ii 0i .n straturile sociale ale ora0elor, op/iunea pentru pace a c1torva persoane
a influen/at vie/ile multora. " e!istat, .n mod clar, un efect direct, observabil 0i m-surabil al
comportamentului uman influen/at de grupurile care se concentrau prin rug-ciune sau medita/ie.
Schimbarea a fost oare creat- de cei care sau concentrat continuu asupra p-cii, sau aceste rug-ciuni
0i medita/ii dovedesc cumva o alt- posibilitate, cu mari implica/ii, demonstrat- p1n- acum doar .n
condi/ii de laboratorE
(ac- teoriile din fizica cuantic-, men/ionate anterior, sunt corecte, atunci, pentru fiecare infrac/iune
petrecut- .ntrun ora0 mai e!ista deja 0i o alt- alternativ- simultan-9 una .n care infrac/iunea este
absent-. Cercet-torii numesc asemenea posibilit-/i Jsuprastraturi$ pentru c- par s- acopere una
dintre realit-/i, cu rezultatul unei posibilit-/i noi. 4!ist- oare anumite feluri de a te ruga, care s-
cheme aceste suprastraturi .n realitatea prezent-! 'entru ca acest lucru s- fie posibil ) cum ar fi, de
e!emplu, .n e!perimentele descrise mai sus ) varianta p-cii 0i cea a infrac/iunii trebuiau s- e!iste
simultan, una ced1nd .n favoarea celeilalte. =n sistemul nostru de g1ndire, este imposibil ca dou-
33&
lucruri s- .mpart- acela0i loc, .n acela0i timp sau e cumva posibilE =n ultima sa carte, #escifrarea
%odului <ilic, (r. OeffreU Satinover, relateaz- despre unele cercet-ri noi 0i e!traordinare care
vizeaz- tocmai asemenea posibilit-/i. =ntrunui din aceste studii, raporteaz- Satinover, doi atomi cu
propriet-/i foarte diferite au fost surprin0i manifest1nduse .ntrun mod ce sfideaz- legile naturii, a0a
cum le .n/elegem noi ast-zi.
=n anumite condi/ii, cei doi atomi ocupau acelai loc n e7act acelai timp;
'1n- la efectuarea acestor studii, un astfel de fenomen fusese considerat imposibil. "cum 0tim c- nu
este a0a. Ceea ce se .nt1mpl- .n lumea noastr-, la un anumit moment dat, este indus de oameni,
ma0ini, p-m1nt 0i natur-. <a nivelul cel mai elementar, ne referim la atomi. %ac dou dintre
crmizile care stau la baza lumii noastre pot coe)ista n acelai moment, atunci e posibil ca
mai muli atomi, aflai n circumstane diferite, s fac acelai lucru, obin#ndu'se rezultate
diferite$ (iferen/a poate fi, pur 0i simplu, una de propor/ie. 'rin intermediul rafinatului limbaj al
fizicii cuantice, dispunem acum de vocabularul necesar pentru a descrie cu precizie modul .n care
particip-m la determinarea rezultatelor din viitorul nostru.
@bserv1nd c- e!perien/ele vie/ilor noastre e!ist- ca evenimente situate dea lungul a!ei timpului,
str-mo0ii ne reamintesc c-, pentru a scimba natura e)perienei noastre, trebuie doar s alegem
o nou direcie de aciune. (iferen/a dintre acest sistem de g1ndire 0i ideea potrivit c-reia noi ne
cre-m realitatea prin ac/ionarea asupra structurii crea/iei, este comple!- 0i, .n acela0i timp, e!trem de
subtil-. n loc s crem i s impunem transformarea lumii noastre, poate c strvecea soluie
sugerat de maetrii scimbrii pasive din trecut o reprezint capacitatea noastr de a ne
scimba direcia spre care ne concentrm atenia$ Buddha, %andhi, Iisus din >azareth, ca 0i cei
care au participat la rug-ciunea colectiv- din noiembrie 3IIG au sim/it to/i efectul unei asemenea
schimb-ri. 6izica cuantic- sugereaz- c-, prin redirec/ionarea concentr-rii noastre ) locul spre care
ni se .ndreapt- aten/ia ) aducem n manifestare un nou curs al evenimentelor, .n vreme ce, simultan,
elimin-m un curs e!istent al evenimentelor, care nu ne mai este de folos.
8e poate, oare, ca aducerea pcii n vieile noastre s depind de simplul efort de a ne
concentra asupra pcii 5 ca i cum aceast pace ar fi ceva ce de&a s'a obinut=
!embrana ce desparte alternativele posibile de viitor ar putea fi at#t de subire, nc#t s nu ne
dm seama c#nd trecem la un alt rezultat$
(e e!emplu, Jimpulsul brusc$ de a face mai multe e!erci/ii fizice, de a m1nca altfel, sau de a reveni
la o rela/ie zbuciumat-, reprezint- o nou- alegere, ce sparge structura tiparului prezent 0i promite un
alt rezultat. (e0i sar putea s- sim/im c- alegerea a fost spontan sau fireasc, schimbarea ne
permite acum s- e!periment-m posibilitatea s-n-t-/ii, sau a unei rela/ii care, .n trecut, era, doar un
vis.
Rugciunea este limba&ul care ne permite s ne e)primm visurile, s le transformm ntr'o
realitate a vieii noastre$ %ar dac alegerile noastre au fost fcute n mod intenionat=
-cum, poate c mai mult dec#t n orice alt moment al istoriei, alegerea rezultatului ne
aparine$ @dat- ce am citit cuvintele, am recunoscut posibilit-/ile 0i neam deschis .n fa/a unor idei
noi, nu ne mai putem .ntoarce la nevinov-/ia momentului anterior.
=n prezen/a a ceea ce am v-zut;trebuie s'i dm e)perienei noastre un sens$ "m putea ignora ceea
ce ni sa ar-tat, prete!t1nd lipsa de dovezi sau de informa/ii suficiente, ori am putea s- .mbr-/i0-m o
nou- cale. Clipa n care ne mpcm cu fiecare nou posibilitate, este clipa n care ncepe magia
5 este clipa alegerii$
"cum, c1nd lumea noastr- d- na0tere unui nou '-m1nt, suprafe/ele de uscat, modelele climatice,
calotele glaciare 0i transform-rile c1mpului magnetic sunt toate supuse schimb-rii. =n lumina
ultimelor cercet-ri, care este capacitatea noastr- de a aplica .n/elepciunea unor te!te vechi de dou-
mii de ani la scar- global-, pentru a ob/ine un r-spuns care s- aib- ca rezultat vindecarea, pacea 0i o
tranzi/ie armonioas-E
Bibliografie %reg Braden
.amaduire si protectie
33?
-stazi sarbatorim BoboteazaA
-giasma !are, apa sfintita in ziua de Boboteaza are puteri tamaduitoare pentru toata fiinta
noastra atunci cand o bem cu sufletul in rugaciune$
Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca
in viata publica, la implinirea varstei de apro!imativ &K de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus sa
prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si 4pifanie, Teofanie, "ratarea
%omnului. Inca din sec. &, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in
#Constitutiile "postolice$ Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de
'asti.
*n *ordan botezandu'.e .u, %oamneI
Sarbatorita inca de la inceput in ziua de C ianuarie, multa vreme impreuna cu Craciunul *lucru ramas
pana astazi in practica Bisericii otodo!e ruse, a Bisericii "rmene si a celorlalte biserici
necalcedoniene+, Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de 4pifanie, Teofanie, "ratarea
(omnului, (escoperirea Cuvantului Intrupat.
4venimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din
%alileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. *oan i'a zis: +(u
am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine, *Matei &, 3?+, iar la raspunsul lui Iisus ca asa
se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan.
Boboteaza 9Botezul %omnului< este o manifestare a celor trei 3ersoane ale .reimii: 2iul se
boteaza in *ordan de catre *oan, 8piritul 8fant se coboara asupra lui *isus in cip de porumbel,
iar .atal din cer *l declara ca fiind 2iul sau$
Boboteaza *C Ianuarie+ si cu Sf. Ioan *F Ianuarie+ aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In
ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa <iturghie. @amenii
tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. 'reotul este precedat de copii
imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Rira <eisa,
adica pronuntarea romaneasca a grecescului RUrie 4leison *(oamne miluieste+. 'e langa Troparul
Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan *Botezul lui
Iisus+. In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.
In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau
sau vreun izvor, pentru 8lu&ba 8fintirii -pelor. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului
sunt sfintite5 de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.$
sursa 9 http9;;___.crestinortodo!.ro
33A
3salmului JK are ca efect starea de liniste si puritate sufleteasca si certitudinea de
nezdruncinat a protectiei divine$
Iata te!tul psalmului9
+Cel ce locuieste mereu numai cu ajutorul Celui 'reainalt, care este (umnezeu Tatal, sub
acoperamantul (umnezeului Cerului va Salaslui.
4l va zice (omnului (umnezeu9 iiTu esti sprijinitorul meu, Tu esti mantuirea mea, spre Tine,
(umnezeul meu voi nadajdui mereu!jj.
'uterea lui (umnezeu te va izbavi din cursa vanatorilor celor rai si de cuvantul tulburator.
Cu spatele Sau te va umbri pe tine si sub aripile <ui tu vei nadajdui5 ca o arma de neinvins te va
inconjura atunci adevarul <ui.
Cu puterea lui (umnezeu mereu in tine, nu te vei teme de frica de noapte, nici de sageata ce zboara
ziua.
Tu nu te vei speria de toate cele care umbla in intuneric si nici de molima ce bantuie intru amiaza.
Cadeavor secerati din imediata ta apropiere 3KKK si zece mii vor cadea dea dreapta ta, dar de tine
nimic rau nu se va apropia.
Mereu calm si fericit cu ochii tai vei privi, si rasplatirea pacatosilor dupa faptele lor o vei vedea.
'entru ca tu doar pe (omnul (umnezeu care este mereu nadejdea ta si Cel preainalt, lai pus scapare
tie.
>u vor veni niciodata spre tine relele si violenta nicicand nu se va apropia de lacasul tau,
caci ingerilor sai de lumina, (omnul (umnezeu le va porunci ca pe tine sa te pazeasca mereu in
toate actiunile si caile tale.
'e maini si pe aripi te vor inalta pe tine ingerii (omnului., ca nu cumva sa impiedici de vreo piatra
piciorul tau.
'este aspida si vasilic tu vei pasi si vei calca triumfator peste leu si peste balaur.
Caci de vei nadajdui catre Mine, 4u il voi izbavi pe el, zice (omnul (umnezeu si Il voi ocroti pe el,
caci a cunoscut si a crezut cu tarie in numele Meu.
Strigava cand va avea nevoie catre Mine si atunci 4u il voi auzi pe el5 alaturi de el voi fi mereu la
necaz si il voi salva pe el sil voi face sa urce catre Mine.
Cu multe zile fericite il voi umple pe el si II voi arata lui mantuirea si slava Mea.$
-min
3ace si luminaA
Bate si ti se va descide
2n prieten foarte drag mie, mia trimis acesta povestioara
#Intrun oras, intro noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. 2n baietel vindea ziare la coltul
strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai
vanda ziare. Sa dus la un politist si la intrebat9
(omnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea
astaE 8edeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intrun colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig
acolo in noaptea asta. Miar prinde bine un loc caldut unde sa stau.
'olitistul sa uitat la baiat si ia raspuns9 \(ute pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba
mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar #Ioan & cu 3Ck si te vor
lasa sa intri.
Si asa a si facut. " urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe ia deschis o doamna. Baiatul sa
uitat la ea si a zis9 #Ioan & cu 3Ck. 6emeia ia zis9 \Intra, fiule.Y <a luat inauntru si ia aratat un
leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandinduse9
#Ioan & cu 3CkE nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.
33C
'utin mai tarziu ea sa intors si la intrebat9 \Iti este foameEY. 4l a raspuns9 \4i bine, doar un pic. >u
am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.Y 6emeia la invitat in
bucatarie si la invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. " mancat si iar a mancat pana ce nu a
mai putut. "poi sa gandit9 #Ioan & cu 3CkE nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat
infometat.Y
"poi la chemat sus intro baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se
inmoaie putin. (upa ce sa spalat, sa gandit9$Ioan & cu 3CkE nu inteleg ce inseamna, dar cu
siguranta curata un baiat murdar.Y Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie
care a facuto vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
6emeia la luat apoi si la dus intrun dormitor, la infasurat cu un cearsaf, la pus pe un pat, la
invelit cu o patura pana la gat, la sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in
intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, sa gandit9 #Ioan & cu 3CkE
nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.Y
(imineata, femeia a venit sus si la luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. (upa ce a
mancat, ea la luat din nou si la asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. Sa asezat
in fata lui, uitanduse la fata lui inocenta9 \Intelegi tu ce inseamna #Ioan & cu 3CkE la intrebat ea
gentil.
4l a raspuns9 \>u, doamna, nu inteleg. "m auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul
mia zis sa le folosesc.Y 4a a deschis Biblia la Ioan & cu 3C si a inceput sai vorbeasca despre Iisus.
Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul sia predat inima lui Iisus. Stand acolo, sa gandit9 \Ioan
& cu 3CE nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.Y
8tii tu, trebuie sa 'ti marturisesc ca nici eu nu inteleg cum %umnezeu a fost atat de binevoitor
sa'L trimita pe *isus, 2iul 8au, sa moara pentru mine si *isus sa fie de acord sa faca un
asemenea lucru$ 4u inteleg agonia .atalui si a ingerilor din ceruri in timp ce'L priveau pe *isus
suferind si murind$ 4u inteleg dragostea'* fierbinte pentru !*4( ce L'a tinut pe *isus pe cruce
pana la sfarsit$ 4u inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita$
*oan L::M
+6iindca atat de mult a iubit (umnezeu lumea, ca a dat pe singurul <ui 6iu, pentru ca oricine crede
in 4l, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.$
(ragii mei, ceea ce vreau eu sa va transmit cu acesta povestioara este dragostea pe care ar trebui sa o
avem fata de semenii nostri, pe care ar trebui sai iubim si sa le deschidem #usa$ in vreme de grea
incercare, asa cum (umnezeu Tatal din iubirea <ui atat de mare pentru oameni a daruit pe 6iul Sau
Iisus pentru mantuirea noastra vesnica.
(eschideti sufletul si primeste dragostea <ui infinita, primeste pe Iisus in inima ta! Si impartaseste
din putinul tau celor ce au nevoie de ajutor!
Iisus a zis9 $'e oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il va marturisi si 6iul omului inaintea
ingerilor lui (umnezeu5 dar cine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, va fi lepadat si el inaintea
ingerilor lui (umnezeu$.
4u Il iubesc pe (umnezeu cu toata fiinta mea!
6ilipeni ?93& E $'ot totul in Hristos, care ma intareste$.
Farma de familie
Constientizarea ^armei este una dintre cele mai dure e!periente! Cand practic incepi sa realizezi =e
ce se intampla > si incepi sa iti retraiesti e!perientele trecute
4i bine acest proces este de durata si cum spunea o buna prietena ai doua posibilitati 9 calea mai
usoara a constientizarii si a vindecarii sau calea cea mai grea si mai dureroasa, a suferintei, pentru ca
nu vrem sa intelegem si persistam in aceleasi greseli.!
Cititil pe <azarev si va veti ajuta sa intelegeti propriile lectii ^armice! Rarma de familie este un
adevarat puzzle in care pe masura ce va $treziti$ incepeti sa descoperiti cat este de importanta
$iertarea$ si $iubirea$!
33F
8e pare ca ,iertarea, si ,iubirea, sunt reteta universala a vindecarii, poarta catre un nou
inceput, al eliberariiA
Incepe chiar de acum! (eschideti sufletul fata de tine! Indreaptati toata dragostea fata de tine, iarta
te din tot sufletul si cu toata simtirea, pentru tot ce crezi ca esti vinovat! "poi iartai pe toti ceilalti,
cei care au gresit fata de tine si cereti iertare fata de toti despre care tu crezi ca ai gresit!
"ctiveaza acum libertatea ta individuala ca suflet si renunta la toate legaturile pe care leai creat prin
e!perienta ta si te limiteaza ca fiinta! Iartate pe tine si pe toti ceilalti si spuneti9 8unt Ceea Ce
8untA
6a acest tratament din toata inima si repetal cat de des poti! Qambeste cu toata inima mergand mai
departe in iubire caci toate drumurile ti se vor deschide!
$@ teorie care spunea ca ne putem debarasa de ^arma noastra si putem rupe definitiv legaturile de
familie, ce inca mai dau efecte asupra vietii noastre, ma determinat sa ma gandesc indelung la
aceasta problema$ spunea %ristina #emetrescu, astrolo( in 6evista 0umea Misterelor!
$(in punct de vedere astrologic ereditatea se traduce printro suita de canale comune de manifestare,
fizice, de personalitate, dar si de conditii de e!istenta, ce aduc un spirit inainte de reincarnare sasi
aleaga parintii alaturi de care sa traiasca una sau mai multe lectii comune de viata, pentru asi arde
^arma si pentru a fi ajutat din acel punct de plecare, sasi vada de drumul sau la un moment dat.
4ste cunoscuta de toata lumea acea teorie, care spune ca o greseala grava a unui om se poate
rasfrange asupra F sau I generatii de urmasi. (ar cine sunt acesti urmasiE >iste biete victime fara
nici un fel de liber arbitru de a alege sa nu sufere din cauza inconstientei unui stramosE @are asa sa
stea lucrurileE (aca un spirit poposeste intro familie si se naste din trupurile a doi oameni este
pentru ca Jcine se aseamana, se aduna$.
(aca parintii nu isi corecteaza in timp greselile, ele la un moment dat se vor rasfrange asupra
copiilor, pentru ca in ei se gaseste informatia de preluare. %aca de multe ori cei mari nu sufera din
propriile incercari, atunci sigur sufera din ale copiilor lor, dar si copiii lor urmeaza sa sufere,
pentru ca preiau multe din apucaturile parintilor. Criticam si ne &udecam parintii, tocmai
inversunati pe acele nise care zac si in noi si care stim ca ne vor crea probleme$
"m surprins transferul de ^arma pe multe astrograme analizate. (aca de e!emplu copilul nu ar fi
intrat intro anumita incercare, mama nu siar fi pus problema propriei rataciri. (aca nu ar fi suferit
copilul, atunci mama ar fi urmat sa sufere de doua ori mai mult, iar boala sau chiar decesul acesteia,
la un moment dat tot sar fi tradus prin suferinta copilului. Se naste astfel un cerc vicios. Cum sa te
debarasezi de el, atat de simplu, scuturanduti incheieturile, daca nu intelegi cauza problemelor ce au
dat nastere acestui lant ^armicE
Menirea copiilor ce duc ^arma familiei lor este sa devina constienti de intreg arsenalul cu care au
fost inzestrati de (umnezeu si apoi, urcati pe cateva trepte ale evolutiei lor, sa nu uite de familia, fata
de care au datoria de ai oferi ajutor spiritual. 4u e)ista cale de comunicare= Cautati'oA
Cand parintii constientizeaza primii greselile lor si au puterea sa si le remedieze, atunci va fi spre
binele si spre binele copiilor. Insa invers, presupune mai multa suferinta din partea parintilor, si un
efort ulterior mai mare de eliberare ^armica.$
Cand 8ufletul alege
(e ce sa alegem suferinta si nu fericireaE Credintele care sustin ca suferinta te aduce mai aproape de
desavarsire te vor conecta cu straturile cele mai de jos ale mentalului inferior. Suferinta nu poate
dobandi nimic, ea este doar o sclavie a nimicului, a ranilor inutile.
Intregul 2nivers este creat din mii de programe pe care le accesam constient sau nu. 4i bine, aceste
programe activate in nestiinta provoaca suferinta. "ceste programe nu sunt usor de digerat de orice
fiinta, iar nu toti sau trezit spiritual incat sa inteleaga aspectele creatiei. "ceste programe alese
inconstient aduc suferinta. (e ce le alegemE 'entru ca in planuri mai subtile alegem sa ne
desavarsim. 'entru ca egoul ranit uneori alege in locul nostru, neavand control asupra a tot ceea ce
suntem. Sunt programe pe care din dorinta de a ne desavarsi le accesam chiar constient, dar nu
33G
facem decat sa provoacam dezechilibre atat de mari incat nu le putem gestiona, mai ales daca am
ales si viata, iubirea, armonia.
Cand alegem purificarea mentalului fiinta sapa in adancuri aducand in viata de zi cu zi distorsionari
incredibil de inteles ca se pot manifesta. @glinda fiintei este mult distorsionata, chiar socheaza.
"stfel de purificari se fac vreme de cateva vieti. <a fel purificarea emotionala. Memoria ancestrala,
toate vietile si entitatile pe care monada lea manifestat sunt continute de fiinta de acum, cea care
esti. Inauntru ei sunt toate geniile dar si toate slabiciunile manifestate vreodata. 'e masura elevarii
spiritului care este nemuritor, sufletul vine ca cel mai de pret dar divin ajutandute cu adevarat in
calea spre indumnezeire.
(e aceea cea mai buna alegere a oricarei fiinte este programul de manifestare completa a 8ointei
(ivine, a manifestarii sufletului in toate actiunile vietii, caci alegerile sufletului nu vor aduce
niciodata suferinta, ci deplinatatea iubirii. " alege 8ointa (ivina si a ne lasa cu totul in maine ei,
semnifica alegerea de a fi in flu!ul armoniei vietii si a planului divin pentru fiecare.
"lege chiar acum sa manifesti deplinatatea iubirii in tot ceea ce faci, manifestand astfel 8oia (ivina,
armonizand fiecare atom al fiintei tale. "nuleaza derularea oricarui program de suferinta ales
constient sau inconstient si nu uita de puterea cuvintelor. 4le pot fi declansatoare de programe. >u te
neindreptati spunanduti mereu ca nu esti bun, ca nu esti in stare. >u te blama niciodata, nu accepta
efectul cuvintelor altora care te ranesc. Stai mereu in flu!ul iubirii si trimite oriunde in univers este
ingaduit toata negura din suflet si fii in armonie completa cu tine.
8oia (ivina aduce fericirea. Tu contii deja fericirea. Trebuie doar sa o manifesti, sa o aduci la
lumina prin iubire, in salasul sufletului, caci doar aici este mantuirea, odihna.
Spune in fiecare zi $Manifest doar 8oia (ivina si iubirea din suflet. "leg cu dragoste viata si planul
divin ca fiind unicul program in care ating fericirea$
6acand acest lucru fii incredintat ca te impreunezi cu 8oia <ui. @mraam "ivanhov spunea $$"
.ndeplini voin a (omnului nu .nseamn- numai a asculta de o autoritate superioar-, .nseamn-
deopotriv- a .nf-ptui un act magic. (a, fiindc- .n clipa .n care v- pune i .n slujba (omnului, .ntreaga
vostr- fiin - este ocupat-, rezervat-, .nchis- altor influen e. Toate voin ele contrare ce se str-duiesc
s- o seduc-, pentru a folosi, sunt .mpiedicate9 ea este angajat- .n alt- parte. Cel care declar- c- nu are
nimic de a face cu voin a (omnului se crede liber, dar se .n eal-9 cum se afl- .n b-taia v1ntului,
voin ele unei mul imi de creaturi vizibile sau invizibile, oameni, dar i elementali, larve, .ncep s- se
infiltreze .n el pentru al folosi. Cel care nu este ocupat de (omnul poate fi sigur c- al ii .l vor ocupa
i se va afla .n slujba celor mai anarhice i perverse voin e. @are este de preferatE$
(ar ce este pana la urma viataE Magia data de e!perienta tuturor trairilor, cautarea iubirii si a
fericirii care nu sunt in nici o alta parte decat in tine insuti. 4 nevoie doar sa resetam programele si
sa nu mai alegem ce hotarasc altii, indiferent cine sunt acestia, sa alegem fiecare pentru sine cel mai
frumos dar facut de (umnezeu pe pamant oamenilor, viata. Sa lasam sufletul sa se bucure plenar si
sa fim cu totii ai <ui.
Cand %umnezeu te atinge
'arintele "rsenie Boca spunea ca (umnezeu nu asteapta ca noi sa facem minuni, acelea le face 4l.
(ar ce asteapta (umnezeu de la noiE Tiai pus vreodata aceasta intrebareE
(umnezeu ne trimite incercari pe deo parte si daruri pe de alta parte. (e ce primim aceste incercariE
'entru a ne desavarsi, pentru a ajunge sa ne intelegem sufletul, parte din (umnezeu Insasi.
Incercarile apar pentru a intelege intregul 'lan (ivin si ce este dincolo de judecata umana umbrita de
pacat, de neiubire si de neiertare.
(incolo de boala este un sacrificiu, o plata a pacatului stramosesc, o plata a propriilor pacate, o
ocazie de a ierta pe cei ce nu iam iertat o viata intreaga, considerandune indreptatiti sa simtitm asta,
caci nu au raspuns asteptarilor noastre. (ar negandind poate ca aceste asteptari au fost inselatoare
iar dincolo de ceea ce vedem cu acesti ochi fizici, cel ce nea produs suferinta nu este omul ci
demonul ce sa manifestat prin el. (e ce nu intelegem astaE 'entru ca am fost crescuti si educati sa
33I
credem doar ceea ce vedem si simtim noi, constiinta noastra fiind singurul adevar, neluand in
considerare valurile iluziei ale propriei persoane, in nici un caz cautand adevarul divin. Si atunci
judecam, ne blamam si cel mai trist dam vina pe (umnezeu.
Ce esti dispus sa faci pentru a face 8oia (ivinaE 4sti dispus sa faci totulE 'ana sa ajungi sa intelegi
ca a face 8oia (ivina inseamna sa iti implinesti destinul si sa devii fiinta perfecta pe care (umnezeu
a creato, treci prin toate portile tristetii si disperarii, crezand ca aceasta este viata ta. >2! >u aceasta
este viata ta!
Mai devreme sau mai tarziu, faptul ca nu tiai iertat mama sau tatal, copiii, fratele sau sora, sotul,
sotia, profesorii, prietenii va amprenta constiinta ta ca mai apoi sa ramai prins intro lectie fara de
sfarsit, lectia iubirii. In lipsa iubirii apare tristetea, in lipsa iubirii apar neajunsurile, in lipsa iubirii
apare boala, iar in final moartea. (e ce este construita lumea astfelE 'entru ca iubirea este Insasi
(umnezeu Tatal Creator iar a trai fara (umnezeu este ca si cum ai trai fara suflet, fara nici un rost in
aceasta lume.
Imi vei spune, dar cum pot sa iert toata suferinta pe care mia creatoE Cum te iarta (umnezeu pe
tine! 'entru toate greselile pe care le marturisesti si te caiesti pentru ele. 6iind dispus ca incepand de
azi, de acum, sa Il manifesti in toata viata ta. Iertand omul te ridici pe tine insati. @mul raneste din
slabiciune, iar daca iti este parinte poate alege constient sau nu, sa ia asupra sa un rau pentru ca tu sa
fii liber. "lege sa se sacrifice pe sine purtand un rau, chiar inconstient, pentru ca viata ta sa aiba un
alt sens si tu sa nu porti povara ^armei de neam. "bia cand vei intelege acest lucru vei vindeca toate
ranile, care nu te lasa sa primesti toata lumina de care ai nevoie.
"numite programe malefice nu pot fi oprite de a fi transmise la descendenti decat prin sacrificiu
personal. Cand reusim sa intelegem acest lucru vom trece cel mai greu e!amen al vietii. "bia atunci
vom putea vindeca toate ranile trecutului. Ceea ce pentru tine poate fi cea mai cumplita e!perienta,
poate sa fie cea mai perfecta alegere la nivel de spirit, pe care ai fi putut sa o faci dea lungul
intruparilor tale. (atorita unei e!periente viata ta poate capata un sens. "lta persoana daca ai fi ales
in locul celei ce tea facut sa suferi, nu ar fi putut sa iti deschida un asemenea drum. 'rotectia divina,
in final va face ca destinul sa te separe de orice suferinta, atunci cand e momentul potrivit, purtand
cu tine lectia pe care o ai de invatat de aici 9 neiertarea, tradarea, abandonul, etc. <ectie care se va
repeta pana vei intelege.
2neori cel mai mare dusman poate fi cel mai mare benefic al nostru, sacrificanduse pe sine pentru
ca noi sa ne putem ridica in <umina, oprind la ei intregul rau ce vine din ^arma. "cest sacrificiu nu
ai cum sa il constientizezi niciodata daca ratacesti pe caile iluziei, departe de (umnezeu.
(ar incercarile vor continua Sunt momente cand (umnezeu iti cere sa lasi totul si sa pleci. "i fi
dispus sa faci asta E Sa iti asumi toate riscurile si toate greutatile ce ar urmaE 6ara sa te gandesti la
nimic, renuntand la orice atasamentE %andestete intotdeuna ca cei ce vor ramane in viata ta sunt cei
care trebuie, iar tot ceea ce avem este de la (umnezeu, nimic nu ne apartine. Sunt daruri pe care le
am primit si pentru care sa fim recunoscatori.
Cand sufletul iti este plin de bucurie si ai puterea de a muta mutii din loc, nici o clipa sa nu te
indoiesti ca oriunde vei fi, va fi bine. Cand (umnezeu ne incearca 4l ne arata cat de mult ne iubeste.
Trecand peste incercari primim binecuvantarea <ui iar atunci ne vom simti cei mai iubiti si mai
fericiti oameni de pe pamant. Caci atunci cand (umnezeu te atinge, toata viata este o binecuvantare.
Constientizarea bloca&elor emotionale
Bolile au cauze mult mai profunde si de cele mai multe ori de natura emotionala. "parenta vindecare
determina migrarea bolii catre alt segment, daca nu este inteleasa problema si constientizata. Corpul
acumuleaza to!ine din cauza miscarilor gresite, a mancarii nepotrivite, a unei conditii fizice,
emotionale si mentale proaste. "ceste to!ine sunt depozitate in anumite locuri din corp, dar mai ales
in incheieturile mari, sistemul limfatic, organele interne si cap.
(aca trupul, mintea si ceea ce ne inconjoara traiesc si lucreaza bine, corpul isi elimina to!inele.
Calea interna de eliminare este tractul intestinal, ficatul, rinichii, vezica urinara si lichidele
3:K
corporale. 2nele to!ine sunt eliminate prin glandele sudoripare si, insa daca ceva nu merge aici,
corpul le elimina tot asa de bine prin piele. (aca, din anumite motive, to!inele nu pot fi eliminate
to!icitatea creste in balanta corpului pana cand acesta ajunge la boala. 'rimul pas catre boala poate fi
tensiuneala toate nivelele! (aca trupul nu iese corect din tensiune, atunci organele interne devin
into!icate si.bolnave.
Iata cum si unde sunt stocate blocajele emotionale9
I>IM"9 4ste pompa vascular- a sistemului sanguin, ea are ? camere, cele dou- din dreapta sunt .n
leg-tur- cu pl-m1nii, cele dou- din st1nga sunt .n leg-tur- cu restul corpului. Inima prime0te s1ngele
neo!igenat prin partea dreapt- 0il pompeaz- .n pl-m1ni. S1ngele o!igenat de la pl-m1ni se .ntoarce
.n partea st1ng- 0i de acolo este trimis .n restul corpului. =n trupul emo/ional *.n dublu vital+ se
stocheaz- .n dreptul inimii anumite blocaje emo/ionale9 regrete, dezolare, triste/e profund-, pierderea
unui obiect sau a unei persoane iubite, frica, triste/ea cauzat- de respingerea de c-tre al/ii, jignirea 0i
orice te r-ne0te, c1nd cineva se fere0te 0i ascunde ceva de fric- *de a muri sau de a tr-i+, blocaje din
cauza iubirii, precum 0i dezechilibru dintre a da sau a primi.
'<XM`>II9 "duc aer pentru a fi absorbit .n s1nge 0i descarc- s1ngele de gazele to!ice. <a nivelul
lor .n dublu vital, se stocheaz- blocaje emo/ionale9 furia, frica 0i lipsa de vitalitate. "cestea stau la
baza astmului bron0ic. Tusea este un refle! care .ncearc- s- elimine durerea provocat- de trauma
emo/ional-.
ST@M"C2<9 'rime0te m1ncare 0i .ncepe procesul de digestie, preg-te0te m1ncarea pentru a fi luat-
de intestinul sub/ire. Blocajele depozitate .n dublul vital .n dreptul stomacului sunt vechi norme,
idei, provenite din familie, colegi de 0coal-, munc-, profesori, preo/i, doctori etc.
2<C4,2< este materializarea furiei, care mu0c- din stomac. T,4'I("]II => ST@M"C provin de
la fric-, an!ietate. I>(I%4STI" provine de la g1nduri, sentimente .nvechite, idei, care nu0i mai au
loc .n via/a individului, frica de schimbare precum 0i frica 0i de a fi dezaprobat se stocheaz- tot aici.
I>T4STI>2< S2B]I,49 2mple cavitatea abdominal- 0i este m-rginit de intestinul gros, prime0te
hrana digerat- din stomac 0i folose0te secre/iile din pancreas 0i ficat pentru a digera m1ncarea. 4l
este responsabil pentru digerarea substan/elor digestive, inclusiv a vitaminelor.
I>T4STI>2< %,@S9 "bsoarbe apa, vitaminele 0i mineralele. Include 0i apendicele. Intestinul gros
ascendent este .n dreapta, transvers 0i descendent .n st1nga. Stocheaz- blocaje emo/ionale la nivelul
abdomenului, .n dreptul centrului Hara, un centru energetic. Se stocheaz-9 sentimente nee!primate
de fric- 0i furie 0i nevinov-/ie. Creierul dac- nu poate 0terge sau rezolva unele probleme, le
depoziteaz- .n zona energetic- a abdomenului.
6IC"T2<9 este cel mai mare organ 0i este responsail pentru o multitudine de substan/e chimice 0i de
transform-ri. S-ngele aduce substan/e nutritive .n ficat care converte0te hidrocarbonatele .n gr-simi
0i proteine. 6icatul face colesterol, depoziteaz- vit. ", B3: 0i fierul. Scoate substan/ele to!ice din
s1nge. <a nivelul lui, sunt depozitate blocajele emo/ionale, furie 0i fric-, care au fost stocate aici
timp .ndelungat.
84QIC" BI<I",X9 se afl- chiar sub ficat. 4a colecteaz- bila secretat- de ficat. Bila ajut- la digestia
gr-similor, f-c1ndule solubile .n ap-, put1nd astfel ca enzimele s- le descompun-. (epozitarea
blocajelor emo/ionale .n zona vezicii biliare sunt furia, transformat- .n dezgust,
desconsiderarea.
'">C,4"S2<9 secret- enzime care intrate .n intestinul sub/ire ajut- la digestia glucidelor,
gr-similor 0i proteinelor. 4l produce 0i insulina. 4ste considerat o gland- cu secre/ie intern-, func/ia
lui influen/eaz- al/i hormoni. <a nivelul lui, sunt stocate blocaje emo/ionale ca9 sentimentul c- ceva
lipse0te din via/-, nemul/umirea fa/- de via/-, c- nu/i ofer- ceea ce ai fi dorit, lipsa s-rii 0i piperului
din via/-, a str-lucirii ei. Sunt de asemeni oameni care stocheaz- aici e!cesele de amabilitate 0i de
bun-tate.
S'<I>"9 este un organ limfatic, filtreaz- s1ngele 0i ac/ioneaz- .n sistemul imunitar. <a nivelul s-u
sunt stocate blocaje emo/ionale ca9 emo/ii datorate unor probleme nefinalizate, datorate unor rela/ii
cu alte persoane din trecut, moartea unei persoane, pierderea unui loc de munc- sau al unui stil de
via/- care te /in legat de trecut.
3:3
,I>ICHII9 men/in echilibrul electrolitic, chimic, al tuturor fluidelor din organism, men/in nivelul de
ap- din organism 0i proceseaz- plasma din s1nge. Men/in echilibrul .ntre acizi 0i baze .n organism.
"ici, la nivelul lor, se stocheaz- blocaje emo/ionale *rinichi 0i suprarenale+. =n dreptul lor, se afl-
centrul energetic 0octraum- care poate crea supraactivitate a sistemului nervos vegetativ simpatic,
care duce la declan0-ri mari de adrenalin-. Suprarenala 0i rinichiul au rol 0i .n vindecarea sistemului
de autoimunitate. Se trateaz- aceast- regiune a corpului .n caz de 0oc, traum-, boal-, interven/ii
chirurgicale, dezechilibre emo/ionale, stres de orice fel, alergii, lips- de
vitalitate, precum 0i reac/iile automate de fric-.
"<T4 <@C2,I 2>(4 S4 (4'@QIT4"QX 4M@]II<4
C"'2<9 este locul unde se afl- centrul de comand- al corpului. 4l este locul unde ne proiect-m
via/a. 4chilibrul .n aceast- zon- este important pentru echilibrare general-9 psihic-, emo/ional-,
fizic- 0i mental-.
>.B. durerile de cap sau migrenele sunt de cele mai multe ori sentimente refulate care cauzeaz-
dezechilibre, .n timp ce partea con0tient- .ncearc- s- g-seasc- cauza pentru care lucrurile nu merg
sau nu sunt cum ar trebui s- fie.
@CHII9 sunt .n leg-tur- cu vederea interioar-, sentimentele 0i auzul *.n leg-tur- cu al treilea ochi sau
centrul clarviziunii+. " nu fi luat .n seam- de al/ii, a nu vedea dorin/ele altora, a nu vrea s- vezi chiar
ce este sub nasul t-u *miopie+ sau a nu vedea ceea ce este .n alte locuri .ndep-rtate *vedere scurt-+
sunt sentimente care se stocheaz- la nivelul ochilor. @chii sunt lega/i de canale cu sinusurile unde
sunt depozitate lacrimile. @chii sunt de asemeni .n cone!iune cu ovarele, uterul, testicolele 0i
prostata.
2,4CHI<49 J"scult- pe al/ii 0i de a fi asculta$. <a nivelul lor se produc blocaje provenite din
sentimente9 ceea ce nu vrem sau nam vrut s- auzim. 4le sunt legate de tensiunea arterial-, de
echilibru .n sens general 0i de claritate.
%`T2< *laringele+ este sediul vorbirii, e!presii verbale personale. <a nivelul g1tlejului sunt blocaje
emo/ionale cauzate de .n-bu0irea cuvintelor sau ideilor, g1ndurilor sau credin/elor. Se produc aceste
blocaje atunci c1nd omul nu spune ceea ce trebuia s- fie spus, vorbe0te prea mult, face s- tac-
sensibilitatea. %`T2<9 verbalizeaz- 0i e!prim-. Blocajele din zona g1tului sunt cauzate de idei sau
cuvinte sau
g1nduri sau credin/e, care ./i r-m1n fi!ate .n g1t 0i cu care te .neci. (e asemeni, blocajele pot proveni
din a nu spune ceea ce trebuie spus sau de a vorbi prea mult 0i de a/i fi .nchis- gura. Blocajele .n
aceast- zon- sunt .n leg-tur- cu greut-/ile 0i responsabilit-/ile pe care le duci .n spate, 0i care te
apas- prea greu. Blocajele sunt, de asemenea, .n leg-tur- cu oamenii cu vederi de cal *nu vede nimic
nici .n dreapta, nici .n
st1nga+, c1nd ./i lipse0te ajutorul celor din jur sau c1nd ai o g1ndire nefle!ibili-.
T,"CT2< I>T4STI>"<9 constipa/ia se datoreaz- reful-rii unor sentimente de obicei de furie, de
fric- sau vinov-/ie. Colita *diareea+ este datorat- elimin-rii unor sentimente vechi, g1nduri, idei, pe
care nu leai .nfruntat sau rezolvat.
@8",4<4 DI 2T4,2<9 la nivelul lor se stocheaz- ura .mpotriva b-rba/ilor 0i probleme generale
legate de na0tere, avort, avort provocat, viol, frica, vinov-/ia 0i furia .n leg-tur- cu se!ualitatea.
84QIC" 2,I>",X9 stocheaz- sentimente de furie, vinov-/ie, legate de se!ualitate.
',@ST"T"9 aici se stocheaz- vinov-/ie legat- de se!, furie .mpotriva femeilor, sentimentul de
neputin/-, lipsa ajutorului.
C@"'S4<49 sunt un sistem de suport al trupului, la nivelul lor de obicei se acumuleaz- sentimentele
de furie 0i fric- *se manifest- ca depozite lipidice+, sentimentul de vulnerabilitate 0i lipsa protec/iei
*lipsa de depuneri la nivelul coapselor+.
%4>2>CHII9 sunt r-spunz-tori de fle!ibilitatea .n g1ndire 0i de siguran/- *suportul+ .n via/-.
%enunchiul st1ng este resposabil de suportul emo/ional intern. %enunchiul drept /ine de suportul
emo/ional e!tern pe care /il produce slujba, banii, prietenii. Suportul de la mam- se depoziteaz- .n
genunchiul st1ng, suportul de la tat- .n genunchiul drept. '-rin/ii care 0iau inversat rolurile vor avea
simptomatologie revers- .n genunchi *dreptul se va comporta ca st1ngul+.
3::
%<4Q>"9 leg-tura ei este cu g1ndirea, analiza, .n/elegerea 0i .ntrebarea J(e ceE$.
<"B4<4 'ICI@",4<@,9 au leg-tur- cu atitudinea *ce reprezent-m noi prin atitudinea noastr-+.
"ici sunt stocate sentimentele9 dac- suntem .n stare s- lu-m atitudine pentru noi 0i pentru al/ii, dac-
suntem .n stare s- d-m e!emplu de comportament altora, dac- te sim/i .mplint suflete0te. Talpa
piciorului con/ine proiec/ii ale tuturor organelor din corp. (e asemeni, este .n leg-tur- cu sim/ul
realit-/ii practicului .n via/-.
2M4,II9 2m-rul drept poart- greut-/ile 0i responsabilit-/ile datorate familiei, meseriei, lumii sau
altora. 2m-rul st1ng poart- emo/iile interne precum 0i responsabilit-/ile pentru propria via/- fizic-,
spiritual-, emo/ional-, mental-, precum 0i responsabilitatea cre0terii *evolu/iei+ .n aceste domenii.
"ici sunt stocate de asemeni sentimentele de vinov-/ie
,4%I2>4" (I> '",T4" (4 S2S " S'"T4<2I9 'artea dreapt- stocheaz- furie, dezechilibre
datorate e!cesivei d-rnicii, stocheaz- sup-r-ri banale, irita/ii, atunci c1nd din cauza acestor mici
tulbur-ri r-bufne0ti sau /ii .n tine, c1nd ascunzi sau e!teriorizezi aceste mici sup-r-ri, atunci c1nd te
dezvinov-/e0ti .n leg-tur- cu dezechilibrul pe care .l creeaz- datul sau primitul *fie dai prea mult, fie
prime0ti prea mult+. 'artea st1ng- stocheaz- sentimentele de triste/e la pierderea unei persoane dragi,
p-rerile de r-u, pierderea unor lucruri, vinov-/ia. (e cele mai multe ori, partea st1ng- rezoneaz- la
primitul e!cesiv, f-r- a da .n schimb suficient de mult.
,4%I2>4" (@,S@<@MB",X9 stocheaz- furia, sentimente neverbalizate, stres legat de se!,
bariere care te despart de se!ul opus.
,4%I2>4" C@CS@S"C,"TX9 are dea face cu supravie/uirea, activarea lui ^undalini , frica de
succes, frica de a tr-i, frica de a ac/iona.
In terapia acestor blocaje va propun drenajul limfatic, masajul ,ei^i, tehnicile de respiratie,
refle!oterapia, alimentatia sanatoasa, fitoterapia, aromoterapia, homeopatia..
bibliografie Oohn "rmitage
*isus, Lumina 8ufletului
8iata mea sa schimbat complet din momentul in care Iam simtit prezenta. 4l, se pregatea sa
coboare Iar eu ma pregateam sa intampin "nul nou, :K3K 4ram cu Codrina, maestra mea, intro
3:&
bucatarie de vorba, in casa unor prieteni din "rad. "m privito plina de emotie la un moment dat si
am intrebato9 $Tu vezi ce vad euEEE $ Iar ea, abia ca a putut raspunde $(aaa!$ "m inceput sa
tremur, traiam cel mai minunat si incredibil moment al vietii mele. Iam chemat pe toti ai casei si <
am intampinat cu paine si vin spunand rugaciunea Tatal >ostru, nu stiam ce altceva puteam face.
"m aprins o lumanare si am stat cuminti iar inima ne batea cu putere "m simtit cum trece pe la
fiecare si ne binecuvanteaza. "poi a urcat. >imic din ceea ce a insemnat acea seara nu mai contat.
Tremuram. "m iesit in curte si am privit cerul cu lacrimi in ochi si ma intrebam $cum este
posibilE$ (in acel moment viata mea sa schimbat si Ii multumesc pentru fiecare secunda ce a
urmat. Sper doar, sa Il pot intampina cum se cuvine in fiecare zi din viata mea. Invatatorul meu a
batut la poarta sufletului meu si eu I"m (eschis cu toata dragostea mea!
'entru a te conecta cu Iisus nu ai nevoie de nici o initiere, de nici un ritual,ai nevoie doar de
Credinta! Iar rugaciunea nu este una anume ci una speciala,cea care vine din suflet, cu cuvinte tale!
Iti trimit o meditatie superba cu Iisus 9
ClicB pe linBul de mai &os sau clicB dreapta N save as
http9;;dl.transfer.ro;transfer[ro:KfebFFf:G3C3ff.zip
$>umele prin care este desemnat IIS2S H,IST@S, 6iul lui (umnezeu, in lumea eterica este
SH@>". Tradus intro limba omeneasca, SH@>" are o semnificatie semantica comple!a. >umele
intreg al lui Iisus Hristos in lumea eterica este S@>" S">TI" S@>" H"M"TH"I, iar traducerea
literala in limba omeneasca este #'rimul nou alcatuit vreodata in desavarsire$. S">TI" era numele
lui "dam inainte de cadere. (upa cadere, "dam sa numii S"I". "stfel, Iisus Hristos estre >oul
"dam, cel care a devenit modelul tuturor oamenilor, "lfa si @mega.
Iisus Hristos este numit in lumea eterica >oua lumina sau, dupa cum se spune uneori in limba
eterica, #(omnul sufletelor toate acum, cel cu toata 'uterea si Taria in ceruri si pe pamant acum$.
2neori, Iisus Hristos este numit prin numele ISSH@>". ISS este numele lui (2M>4Q429
#(umnezeu este numai 2>2<$. #"ltul *alt adevar+ nu este, caci adevarul este 2>2<$, spunea
Ingerul %abriel. Tradus din limba lumii eterice ) a^ata^a ) in limba folosita de oameni, termenul
2>2< nu se refera la cifra 3 ci la Cel 'reainalt.
Sinonimul lui 2>2< este cuvantul ISS *este vorba despre trancrierea fonetica a termenilor din limba
lumii eterice+ ) iar ISS este unul din numele lui (umnezeu in limba lumii eterice *alt nume fiind
H"2TI+. Cuvantul derivat ISSH@>" poate fi tradus apro!imativ prin formula "(48",2<
S2',4M C",4 <2MI>" <" I>C4'2T2,I, iar SH@>", numele acordat in lumea eterica lui
IIS2S H,IST@S, poate fi tradus prin formula #>oua <umina rupta din <umina de la inceputuri$. (e
aceea, se spune ca "devarul, acum, este deal cunoaste pe ISS ) intro alta denumire H"2TI ) prin
S@>", adica "devarul este sal cunosti pe (umnezeu Tatal prin Iisus Hristos.
In lumea eterica, SH@>" inseamna, in sens derivat, #strangere de mana$. (esi in lumea oamenilor,
strangerea de mana sa desacralizat, in lumea eterica, strangerea de mana este in continuare
sacrosancta. 'entru Ingeri, SH@>" inseamna #<umina din <umina$ sau, altcumva spus, <umina lui
H"2TI manifestata in 6iul S"2. 'entru spiritele naturii, SH@>" inseamna #Cuvant$ sau #8oce$.
Spiritele naturii il numesc si (@M>2< S26<4T4<@,. SH@>" mai inseamna si procesul tainic
prin care Soarele fizic daruieste lumina sa lumii si da viata la tot ce e!ista. >umele de SH@>" se
mai da si 4nergiei aurii care emana din cha^ra inimii 6iului lui (umnezeu, lumina care este
transferata, pe principiul candelei, tuturor oamenilor, mai precis sufletelor oamenilor de pe pamant.
@amenii din "laiul 6iului lui (umnezeu sunt singurii carel numesc pe SH@>" in limbaj omenesc9
C,IST sau IIS2S H,IST@S. 2neori folosesc doar formula 6I2< <2I (2M>4Q42.
Trupul in care se manifesta Iisus Hristos in lumea eterica este un element nou al Creatiei. 'erceput
prin clarvedere, mai precis prin simtul vechimii, trupul lui Iisus Hristos este mai nou decat orice trup
omenesc. Trupul lui Iisus Hristos este o simbioza nou aparuta in Cosmos, intre corpul duh si suflet.
"lcatuirea trupului in care Iisus Hristos se manifesta in lumea eterica permite transcenderea tuturor
#lumilor$, adica a tuturor palierelor Terrei aurica, inclusiv a lumii materiale. (upa vechimea
Trupului Sau, Iisus Hristos nu pare sa fi aparut in lumea eterica de mai mult de 3GKK 3IKK ani.
3:?
In lumea eterica se afirma ca, imediat dupa Crucificarea si Moartea pe Cruce, Iisus Hristos a ramas
de trei ori cate trei luni in lumea infraeterica. 'entru a putea patrunde in lumea eterica, Iisus Hristos
trebuia saSi formeze un trup adecvat, care sa fie constituit ca o noutate absoluta a creatiei. "cest
trup trebuia construit pe baza simbiozei dintre corpul duh si suflet. >ivelul sau rezonantic era foarte
inalt, astfel incat nu putea rezona de la inceput, imediat dupa #inaltarea la cer$, cu lumea eterica a
Terrei aurica. 'entru a realiza aceasta alchimie aurica divina, Iisus Hristos a coborat in Iad. "stfel,
primii oameni la care a ajuns 8estea cea mare au fost oamenii din Iad. 'rimind 8estea cea mare, cei
din Iad au fost scosi de acolo. Spiritele naturii povestesc un fapt cutremurator9 pentru asi forma
trupul, Iisus Hristos a trebuit sa stea in Iad #de trei ori lungimea aratatorului$, adica trei zile. In cele
trei zile cumplite ) zile care au fost prelungite la dimensiunea unor 'erioade cosmice ) Iisus Hristos
a suferit toate chinurile si toate caznele cumplite ale tuturor sufletelor umane si tuturor duhurilor,
incepand de la prima incarnare si moarte a unui om pana la ultima incarnare si moarte a unui om.
'rin acest act unic al 6iului lui (umnezeu, toate sufletele umane si toate duhurile ) incepand de la
"dam ) au fost ,"SC2M'","T4 sau, cu alte cuvinte, sa platit un ',4T ">TICI'"T pentru ele.
"ST64<, ',4T2< M">T2I,II T2T2,@, @"M4>I<@, " 6@ST '<"TIT (4 IIS2S
H,IST@S, 6I2< <2I (2M>4Q42.
'rin acest proces cumplit de coborare in adancurile Iadului, 6iul lui (umnezeu Sia creat Trupul de
slava in lumea eterica. Mai mult decat atat, prin Sacrificiul Sau, a fost creata o nisa la nivelul
microcosmic al tuturor oamenilor, prin care omul a capatat posibilitatea de a comunica cu Imparatia
cerurilor. Cu alte cuvinte, sa realizat jonctiunea omului cu Imparatia Cerurilor. "ceasta jonctiune sa
realizat prin modificarea structurii aurice umane. "urei umane i sau adaugat anumite elemente
constitutive, cel mai important dintre ele fiind deschiderea virtuala a cha^rei inimii, cha^ra din
partea stanga, numita cha^ra iubirii. >u este asadar vorba despre cha^ra anahata care se afla in
mijlocul corpului, pe canalul Sushumna, ci despre cha^ra cvasinecunoscuta astazi in mediile
cunoscatorilor aurei umane, situata e!act in dreptul inimii fizice.
3rin iubire, omul va fi capabil sa se conecteze la imparatia cerurilor, iar din punct de vedere
auric, acest proces se produce prin activarea cha^rel inimii. Cha^ra inimii este in fond un canal de
legatura ce uneste microcosmosul si macrocosmosul. Cha^ra inimii are aceeasi culoare aurie care se
poate remarca prin clarvedere in aura radiata de Trupul de lumina al lui Iisus Hristos. Iisus Hristos
apare in lumea eterica sub infatisarea sa cunoscuta mai ales din iconoclastica crestina.
Chipul sau este aproape identic cu cel descoperit pe giulgiul de la Torino. 'rivit de la oarecare
departare, Iisus Hristos apare in lumea eterica ca un barbat inalt de apro!imativ 3,IK metri. "re parul
castaniu inchis, ondulat, destul de lung. 2neori isi prinde parul bogat, usor ondulat, in panglici ce par
din lumina. "re nasul usor acvilin, ochii mari si foarte profunzi. Culoarea ochilor par uneori sa se
modifice9 uneori are ochii caprui cu sclipiri verzui, alteori albastri precum azurul cerului. "re buzele
pline, iar o barba mica ii acopera obrajii. 'e cap poarta uneori ceva ca un fel de coroana formata din
3: pietre pretioase ce stralucesc foarte tare, in culori diferite. 2neori, atunci cand clarvazatorul are
posibilitatea sa stea foarte aproape, se pot vedea pe maini si pe frunte urmele zgarieturilor si
impunsaturilor de la Crucificare. <a maini, urmele piroaielor cu care a fost rastignit sunt vizibile la
incheieturile mainilor si nu in palme. Hainele in care se infatiseaza in lumea eterica sunt diferite. Cea
mai frumoasa dintre ele pare a fi o roba superba, alba precum zapada, cu fireturi din lumini galben
aurii. 'este brau este incins cu o esarfa. 2neori, esarfa are culoarea violeta, alteori are culoare galben
aurie. In picioare poarta sandale, precum cele de pe timpul romanilor, ce par de foc.
(in interiorul Trupului Sau emana doua luminozitati distincte9 de la brau in jos emana o luminozitate
de culoarea metalului topit sau a aramei, iar de la mijloc in sus emana o luminozitate de culoarea
argintie curata, foarte clara. (e departe, combinatia celor doua culori formeaza un amestec, care da
culoarea galbenauriu. In jurul Sau, datorita radiatiei e!trem de puternice, se formeaza curcubeee
multicolore de lumini. Iisus Hristos pare un Izvor de lumina, care radiaza e!trem de puternic.
<umina emanata de 4l, care
ajunge pana la mari distante in jur, este e!trem de blanda, de suava si de lina. 4ste <umina Iubirii.
(e departe, se vede ca un imens glob auriu, ce raspandeste curcubee multicolore, in culori irizante.
'rivind atent, un clarvazator poate remarca cum lumina emanata de Iisus Hristos lumineaza fetele si
chipurile oamenilor din alaiul Sau. <a unii oameni lumineaza ochii, la altii lumineaza un mic
3:A
fragment de fata. Multi dintre oamenii din alaiul Sau au portiuni de aura ) in special ochii si fata,
unii chiar intregul cap luminat de <umina Sa. Chiar si unii oameni incarnati au o mica parte a
chipului luminata de <umina Sa. 2nii au numai ochii luminati, altii o portiune a fetei, foarte rar in
intreaga fata. In general, preotii crestini, la fel ca si unii oameni care se roaga in mod constant, au
drept semn auric dinstinctiv o radiatie sau o umbra de radiatie din <umina Sa pe chip. "ceasta
radiatie aurica este numita <2MI>" S26<4T2<2I. 6ara <umina sufletului, chiar daca patrunde in
lumea eterica si chiar daca vede unele din entitatile prezente acolo, sa spunem spiritele naturii, un
clarvazator nul poate vedea pe Iisus Hristos.
Iisus Hristos se poate manifesta si in lumea subeterica, precum si in lumea materiala. Intelepciunea
populara romaneasca aminteste acest eveniment in acele basme care descriu cum (umnezeu si
Sfantul 'etru se preumbla uneori in lumea materiala, pe la casele oamenilor, pentru #a le cerceta
inimile$. In infraeteric, trupul lui Iisus Hristos emite o lumina difuza, destul de pala. In schimb, in
lumea materiala, unde se manifesta foarte des, mult mai des decat banuim noi, oamenii, Iisus Hristos
se infatiseaza la fel ca si un om normal, astfel incat nu este recunoscut de nimeni. In momentul in
care se manifesta in lumea materiala, structura trupului 6iului lui (umnezeu permite ridicarea
nivelului rezonantic al tuturor celor ce stau in jurul Sau. Cand apare in lumea materiala, Iisus Hristos
este insotit de oameni din alaiul Sau sau este singur. 2n om poale sa treaca pe langa 4l fara sal
cunoasca. 2neori, oamenii se uita la 4l, imaginea se imprima pe retina, oamenii il vad, dar nu
constientizeaza cine este. Se poate intampla sa stea de vorba cu unii oameni, chiar sa fie invitat la
masa ) unii chiar lau poftit in casele lor ) fara ca oamenii sa stie cu cine au dea face. (intre
locurile in care apare in lumea materiala, spitalele, azilele sau manastirile sunt locurile cele mai des
vizitate. In spitale sau azile, acolo unde este suferinta mai mare, Iisus Hristos apare si dispare
instantaneu fara a fi remarcat de nimeni.
Multi membri ai "laiului Sau se pot manifesta impreuna cu 4l in lumea materiala. (oar cei
sanctificati pot cobori direct in lumea materiala impreuna cu Iisus Hristos. 4!ista oameni din "laiul
Sau care se pot manifesta numai in infraeteric. "cesti oameni au fost numai beatificati, nu si
sanctificati. "cest fapt este legat de Taina sfintirii numelui, o taina adanca, pe care, dupa cum este si
normal, Biserica crestina o tine numai pentru sine. 4!ista, de asemenea, multi oameni incarnati in
lumea materiala, prin care se manifesta atat Sfintii din alaiul Sau, cat si Iisus Hristos insusi. "cei
oameni poseda semne aurice distinctive9 cununi, peceti sau sigle. 2nii dintre acei oameni, in special
monahii din manastiri, capata cu timpul caracteristici fiziologice ale chipului Sau. 2nii oameni, pot
capata timbrul vocal, privirea, mimica lui Iisus Hristos sau al unuia dintre Sfintii din alaiul Sau.
4!ista si oameni, foarte rari intradevar, care manifesta anumite caracteristici sufletesti si spirituale
deosebite incat au devenit un canal de comunicare direct a lui Iisus Hristos in lumea materiala.
>oi, oamenii ne plangem adesea de faptul ca in lumea noastra nu sunt vizibile minuni si ca, in cazul
in care e!ista, nu pot fi cercetate #stiintific$, pentru a fi cu adevarat convingatoare dupa normele pe
care noi insine leam constituit. "devarul este insa altul9 noi traim intro lume cufundata in mister, in
care minunile sunt la tot pasul, noi fiind cei incapabili sa le constientizam asa cum se cuvine. 2itam
mereu, poate nepermis de mult, cati oameni scapa zilnic #miraculos$ din accidentele ingozitoare, cati
oameni se vindeca #miraculos$ de boli incurabile, indiferent de eforturile medicilor, atribuindule
#intamplarii$. (e asemenea, uitam mereu faptul ca multe evenimente delicate ) boli, accidente ) la
care am fost partasi dea lungul vietii, noastre si am scapat cu bine, au trecut neobservate si
considerate drept #normale$, cand in fond constituie minuni cu acte in regula. (in pacate, noi,
oamenii uitam mult prea usor.
'entru un clarvazator care deja la vazut in lumea eterica, aparitia lui Iisus Hristos in lumea
materiala este ceva mai usor de remarcat, dar nu chiar atat de facil precum sar crede la prima
vedere. Chiar daca nu este conectat la cea dea doua vedere, clarvazatorul, in virtutea e!perientei
dobandite, #simte$ prezenta Sa. "stfel, e!ista doua indicii importante prin care poale fi perceputa
prezenta Sa in lumea materiala. 'rimul indiciu este susurul lin, ca un fel de izvoras, ce se aude foarte
clar in apropierea Sa. "l doilea indiciu foarte important este mirosul specific. "tat in lumea eterica,
cat si in lumea materiala, mirosul specific al lui Iisus Hristos este cel de paine proaspata, abia scoasa
din cuptor, inmuiata in vin. "tat sunetul, cat si mirosul sunt e!trem de puternice si in lumea
materiala.
3:C
(in pacate, conceptia actuala despre Iisus Hristos nu a putut inca sa constientizeze marile procese
interioare ale sufletului uman si ale modului in care, umanitatea in ansamblul ei, se comporta afectiv
si mental fata de 'ersona Sa. "ctualmente, umanitatea, a cazut intrun fel de materialism
#spiritualist$ grosolan. Trebuie foarte clar retinut faptul ca nu ne referim la conceptia promovata de
Bisericile crestine ) oricum nu avem nici dreptul, nici pregatirea, nici intentia de a analiza conceptia
dogmatica a crestinismului, motiv pentru care in prezenta lucrare nu facem referiri la te!tele >oului
Testament ) ci numai la conceptia generala, laica, a timpurilor in care traim. (upa conceptia
materialist$spiritualista$ actuala, Iisus Hristos este un personaj istoric care a trait candva in trup
material ) unii mai #rationali$ nu accepta nici macar acest lucru ) acum :KKK de ani, in 'alestina.
Traditia laicizata sa impacat cu ideea ca, anual, are loc #comemorarea$ mai mult sau mai putin
rituala a unor evenimente istorice *'astele, Craciunul etc+, iar majoritatea dintre noi accepta fara
cracnire acest lucru, ba chiar cu bucurie, daca ne gandim ca inseamna zile libere si mese
imbelsugate.
>u acesta este insa sentimentul definitoriu pe care omul il are in momentul in care se prezinta in fata
lui Iisus Hristos cel viu, care se manifesta in lumea eterica. Senzatiile incercate de un clarvazator
care< vede pe Iisus Hristos in lumea eterica sunt multiple, foarte diferite de cele constientizate de
oameni in lumea materiala. Cel mai amplu simtamant care se manifesta e!trem de pregnant, este
acela de al considera pe Iisus Hristos drept ,4%4<4 (I8I> al tuturor oamenilor. (aca ne este
permisa o comparatie, am putea spune ca, in fata Sa, oamenii se simt precum sar putea simti un
deget, sa spunem degetul de la mana, in fata trupului. (aca un deget al mainii ar capata subit
constiinta si ar vedea trupul, lar recunoaste automat ca fiind ,4%4<4 absolut, de care depinde in
toate privintele. (aca am inmulti acest sentiment uman cu o infinitate, am intelege ) desi doar partial
) sentimentul omului clarvazator in fata lui Iisus Hristos. @mul se trezeste in fata Cuiva care
manifesta desavarsit iubire infinita, bunatate nesfarsita si multe altele sentimente de care oamenii nu
sunt deloc constienti pentru ca nu au la ce sa le raporteze in lumea materiala.
In fata iubirii absolute, a bunatatii absolute emanate de 'rezenta in lumea eterica a 6iului lui
(umnezeu, omul isi intelege, in sfarsit, propria sa neputinta, propria sa micime, propria sa limitare.
In fata 'rezentei Sale, acele conceptii caricaturale, dupa care omul este #coroana creatiei$ sau un
#zeu in miniatura$ care poate face cei place, se spulbera ca un fum. @mul simte, mai mult instinctiv,
cat mai are de parcurs pentru a sta drept, fata in fata, cu 6iul lui (umnezeu. Ce sa mai vorbim despre
acele fantezii scientizate carel considera pe 6iul lui (umnezeu une!traterestru. (ar acest
simtamant nu este decat o stare initiala, un fel de impact e!ploziv dintre natura rezonantica a unui
suflet de om si "lfa si @mega evolutiei. Imediat dupa ce aceasta stare se atenueaza si omul are taria
de a trece peste ea, apare o a doua stare9 omul cunoaste "(48",2<.
"tunci are loc un proces e!traordinar9 @mul pare sa se dedubleze sau sa se scindeze in mai multi.
6iecare dintre elementele componente ale fiintei umane, spiritul, corpul duh, sufletul si constinta
#normala$ a trupului material, elemente care in mod normal stau #cuminti$ in timpul unei e!istente
incarnate ) caci altfel omul ar intra in categoria schizofrenicilor incurabili, daca ar fi sa ne luam dupa
psihiatrie , par a se trezi la viata si incep sa vorbeasca intre ele. (esigur, fiecare dintre aceste
elemente componente are propria sa constiinta si propriul mod de intelegere, omul fiind mal mult
decat sunt elementele componente luate separat. "stfel, omul are supriza sasi auda dintro data
spiritul cum ii spune corpului duh9 #vezi, tiam spus eu$! "poi corpul duh spune sufletului9 #vezi, ti
am spus eu$! In fine, sufletul spune acelasi lucra constiintei trupului material. Iar atunci,
"(48",2<, stiut doar de spirit si partial de corpul duh, devine evident si verificat 9 (2M>4Q42
T4 I2B4ST4 M4,42 Sl (I>T@T(42>".
Imediat dupa intelegerea "(48",2<2I, se intampla ceva cutremurator. 4ntitatile luciferice care )
trebuie sa o spunem ) sunt in legatura cu omul inca de la nastere sub forma de #influente aurice$,
inteleg si ele, prin om, acelasi lucru. Toate no!ele negative prinse in aura umana se cutremura si la
propriu si la figurat. 'rin om ) iar acesta este de fapt rolul omului in ecuatia cosmica ) entitatile
luciferice constientizeaza "(48",2< si, implicit, rolul lui Iisus Hristos. Incepand din acel moment,
omul plange. >u plange insa cu lacrimi, ci plange tacut, fara sa verse o lacrima. 4ste la fel ca atunci
cand ai o imensa durere in interior, ca si cum ar fi murit cineva foarte apropiat. "ceasta durere
persista, surda, saptamani si luni. 'lansul apartine atat omului, cat si, foarte surprinzator, influentelor
3:F
luciferice. 'lansul interior nu este continuu, asa ceva ar fi de nesuportat, ci cu intermitente, in
pauzele plansului, omul este cuprins de o imensa parere de rau9 "(48",2< 4," "S" (4
"',@"'4!
"poi, cu timpul, omul se linisteste. 2rmeaza o liniste, o pace foarte adanca. 4ste pacea sufletului
uman, #odihna sufletului$, in care omul nu mai doreste nimic, nu mai are pofte, nu mai are dorinte.
Influentele aurice luciferice inceteaza sa se mai manifeste, iar omul devine lipsit de #ispite$. Si poate
ca nu este inoportun de a spune ca aceasta stare nu este nici samadhi, nici nirvana, ci doar @dihna
sufletului. 2rmeaza cainta, smerenia, iubirea catre tot si toate
2n om nu poate sta prea mult in preajma lui Iisus Hristos. 'oate sta, uneori, foarte aproape.
,ezonanta Trupului viu, manifestat in lumea eterica, al lui Iisus Hristos este mult prea mare pentru
sistemul auric uman. >umai unii preoti, monahi sau asceti crestini ar putea realizeza acest lucru.
2imitor, pot sta in fata <ui ) desigur invizibil pentru ei ) cei oprimati, necajiti, saraci, obositi sau
epuizati muscular, cei inselati, cei trasi pe sfoara la judecati, la plata salariilor sau cei batjocoriti de
semenii lor. 4i sunt singurii care pot suporta inalta rezonanta a lui Iisus Hristos cel viu ce se
manifesta de doua mii de ani in lumea eterica a pamantului.
%u multa consideratie autorului %ristian Banescu pentru pretioasele informatii
8ufletul
Materia este vehiculul pentru e!primarea sufletului .n acest plan, e!act asa cum, .ntrun un plan mai
.nalt, sufletul serveste ca vehicul de e!presie pentru spirit. #NP&al D&ul, mesaN transmis prin Alice
A! <aileE
4!ista multe modalitati pentru a defini si a .ntelege sufletul. 'entru .nceput, am putea spune ca
sufletul este intermediarul .ntre personalitatea .ncarnata pe 'am1nt si monada sau spiritul din ceruri.
'entru toate .ncarnarile cuiva p1na la cea dea patra initiere, sufletul este ghidul si profesorul
personalitatii. <a cea dea patra initiere, corpul sufletesc, sau corpul cauzal, este ars .n mod mistic,
iar sufletul se .ntoarce .n monada, .ncheindusi scopul si functia pe care lea avut dea lungul
multelor .ncarnari petrecute dea lungul epocilor. Monada, sau spiritul, devine acum ghid si profesor
pentru suflet. Materia este vehiculul pentru e!primarea sufletului .n acest plan, .ntocmai asa cum,
.ntrun plan mai .nalt, sufletul serveste ca vehicul de e!presie pentru spirit. Sufletul nu este nici
spirit, nici materie, ci este relatia dintre cele doua. 4ste legatura care mijloceste .ntre (umnezeu si
forma. Sufletul este un alt nume pentru aspectul Christic.
Sufletul este, de asemenea, calitatea pe care o manifesta orice forma. 4ste acea calitate subtila care
distinge un element de altul. <a regnul vegetal, el este cel care determina daca se va manifesta o
floare sau un morcov. Sufletul .ndeplineste aceeasi functie si la regnul animal. Tot ceea ce a fost
creat are un suflet. Sufletul constient de sine al omului se afla .n legatura cu sufletele tuturor
fiintelor. 4l face parte integranta din sufletul universal. >oul val din psihologie va reusi .n viitor sa
demonstreze, .n fine, e!istenta sufletului. 4ste tragic faptul ca .n domeniul psihologiei, IGa dintre
formele de psihologie care se .nvata actualmente nu recunosc .n preceptele lor e!istenta sufletului
sau a spiritului.
Carl Oung, "braham Maslo_ si psihologul italian ,obert "ssagioli sunt, dupa c1te am retinut,
singurii care integreaza acest aspect spiritual. 4!ista o noua forma de psihologie, denumita
psihologie transpersonala, care va revolutiona .n cele din urma psihologia traditionala. *Cititi orice
carte despre psihologia sufletului.+ 'rocesul contactului cu sufletul .ncepe atunci c1nd aspirantul
primeste pentru prima data impresii de la suflet5 apoi, sufletului i se permite sa preia .n tot mai mare
masura controlul asupra triplei personalitati. =n cele din urma, se realizeaza deplina identificare cu
sufletul, la cea dea treia initiere, care este denumita fuziunea cu sufletul.
2n alt aspect interesant cu privire la suflet ) sau sinele superior ) este acela ca sufletul nu prea da
atentie personalitatii .ncarnate p1na c1nd personalitatea .ncarnata nu .ncepe sa acorde atentie
problemelor spirituale. Sufletul este ocupat cu meditatia si alte probleme care tin de .ndatoririle sale.
@data ce personalitatea .ncarnata .ncepe sa arate interes, sufletul .ncepe sasi asume un rol foarte
3:G
activ. "celasi concept se poate aplica monadei, cu privire la suflet. Monada nu prea acorda atentie
sufletului p1na dupa a treia initiere, c1nd .ncepe sa aiba loc contactul monadic.
Tabelul care urmeaza ofera o privire de ansamblu asupra monadei, sufletului si personalitatii.
!onada 8ufletul 3ersonalitatea
Tata 6iu Mama
Spirit Constiinta Corp
8iata 4go 6orma
Sine (ivin Sine Superior Sine Inferior
Spirit Individualitate Sine 'ersonal
'unctul Triada Cuaternar
Monada =ngerul Solar <orzii <unari
Sufletul ar mai putea fi definit ca fiind forta de atractie a universului fizic creat, care tine la un loc
toate formele, astfel ca (umnezeu sa Se poata manifesta prin ele. Corpurile fizic, emotional si
mental sunt vesmintele sufletului. 2lterior, .n procesul evolutiei, ele vor fi vesminte pentru spiritul
monadei. Sufletul mai poate fi descris ca fiind factorul constient din toate formele. 6enomenul mortii
subite a nounascutilor survine atunci c1nd sufletul si;sau noua e!tensie de suflet *personalitatea
.ncarnata+ decide sa nu stea .n trup si pleaca.
"tunci c1nd e!tensia de suflet pleaca, trupul fizic moare. Sufletul este cel care simte, .nregistreaza
constienta, atrage sau respinge si mentine toate formele .n activitate. 8ufletul poate fi descris ca
fiind copilul .atalui %umnezeu si al !amei 3am#nt, care a venit pe 3am#nt pentru a revela
natura lui %umnezeu, care este dragostea$ Sufletul mai poate fi descris ca fiind principiul
inteligentei, care locuieste .n toate formele. <a specia umana, acesta se manifesta ca minte si
constienta mentala, care demonstreaza puterea de a analiza, de a discrimina si de a fi constient de
sine. 4ste, de asemenea, foarte important sa .ntelegem ca sufletul si sinele superior se afla .ntro stare
de evolutie. "s dori sa clarific aici ca atunci c1nd vorbesc despre suflet, .l consider diferit de
personalitatea .ncarnata pe 'am1nt, care se numeste e!tensie de suflet.
Sufletul sau sinele superior este, la nivelul lui, .ntrun proces de .nvatare si crestere. >u toate
sufletele sau sinele superioare se afla la acelasi nivel de evolutie. 2na din principalele cai de evolutie
pentru un suflet este prin ceea ce fac cele douasprezece e!tensii de suflet .n .ncarnarile lor materiale.
Multa vreme am trait cu impresia gresita ca sufletul sau sinele superior este perfect. >u este. 4ste cu
mult mai evoluat dec1t personalitatile .ncarnate, dar evolueaza si el, .ntocmai asa cum facem si noi.
"celasi lucru se poate spune si despre monada, la nivelul ei. >u toate monadele sunt la acelasi nivel
de evolutie. 2nele sunt mai evoluate dec1t altele. "ceasta, iarasi, are legatura .n mare masura cu ceea
ce au facut cele douasprezece suflete ale lor si cele o suta patruzeci si patru de e!tensii de suflet, .n
toate .ncarnarile lor.
4ste important sa remarcam aici ca noi depindem de sufletul si de monada noastra pentru .ndrumare,
iar monada si sufletul depind, la r1ndul lor, de noi.
6unca aspirantului este sa nvete sa se vada pe el nsusi ca fiind un suflet iar mai trziu n
procesul de initiere sa se vada ca fiind monada spirit sau =umnezeu aflat n ncarnare. $entru a
ntele#e pe deplin aceasta este esential sa nvatam sa vedem si n altii acelasi lucru. Ceea ce
vedem n altii este doar o o#linda a ceea ce vedem cu adevarat n noi nsine.
802L(.0L "!(4*R**
Semnele ca sufletul omenirii este pe cale sa se trezeasca pot fi vazute .n urmatoarele circumstante
din societatea noastra9
3. Cresterea numarului de societati, organizatii si miscari de masa pentru .mbunatatirea omenirii5
:. Cresterea interesului majoritatii oamenilor pentru binele comun5
3:I
&. Marele interes pentru efortul umanitar si filantropic5
?. 4fortul de masa pentru educarea copiilor tuturor natiunilor la un nivel care nu a mai fost atins5
A. ,ecunoasterea tot mai mare a faptului ca omul de r1nd devine un factor important .n problemele
lumii.
4808*R(- C"R30R*L"R %( C-.R( 802L(.
"desea nu se .ntelege ca sufletul ia .n posesie corpurile fizic, emotional si mental printrun proces
lent si gradat. Sufletul intra .n corp chiar .nainte de nastere sau imediat dupa nastere. (j_hal Rhul a
spus ca, de obicei, .ntre patru si sapte ani sufletul face contactul cu creierul fizic al copilului. Sufletul
.si .nsuseste ) sau ia .n stap1nire ) corpul astral .ntre sapte si paisprezece ani. Sufletul ia .n primire
corpul mental .ntre v1rsta de douazeci si unu si douazeci si cinci de ani. Contactul cu sufletul are loc
de obicei .ntre treizeci si cinci si patruzeci de ani. 'osibilitatea de a contacta monada apare dupa ce
sufletul a trecut cea dea treia initiere. "cest proces poate fi totusi mult accelerat. "sa a descris
(j_hal Rhul aceste lucruri .n lucrarile lui "lice BaileU.
802L(.(L( B-.RH4(
Toate monadele sau sc1nteile spirituale individualizate au fost create la .nceput .n acelasi moment. =n
acest sens, toate monadele au aceeasi v1rsta. Termenul de #suflet batr1n$ se refera la numarul de
vieti pe care lea avut un suflet .n .ncarnari pam1ntesti sau materiale. (j_hal a spus ca sufletul
mediu, cu toate cele douasprezece personalitati sau e!tensii de suflet ale sale, a avut .n jur de doua
mii de vieti. Sufletele mai batr1ne au avut doua mii cinci sute de vieti sau chiar trei mii.
C-R-C.(R*8.*C*L( 802L(.0L0*
(ragostea neconditionata, inclusivitatea, bucuria, fericirea, capacitatea de a fi singur, indiferenta
(ivina, impersonalitatea, detasarea, libertatea, seninatatea, calmul interior, responsabilitatea,
.ntelepciunea si intuitia, toate acestea sunt caracteristici ale sufletului. "cestea sunt calitatile descrise
de (j_hal Rhul .n lucrarile lui "lice BaileU. (j_hal mai face si o alta diferentiere foarte interesanta,
.ntre fericire, bucurie si e!taz. 4l spune ca fericirea este o reactie a personalitatii. Bucuria este o
calitate a sufletului. 4!tazul este o calitate a unirii cu monada.
L0!*4- 802L(.0L0*
"tentia unui Maestru este atrasa asupra personalitatii .ncarnate de stralucirea <uminii interioare a
individului respectiv. "tunci c1nd <umina a atins o anumita intensitate, aura o anumita nuanta, iar
vibratia generala o anumita frecventa si masura, Maestrul vine. "legerea discipolului de catre
Maestru este determinata de ^arma din trecut, de asocierile din trecut si de raza pe care se gaseste
personalitatea .ncarnata.
802L(.0L 8* *(R-R1*-
Ierarhia Spirituala este, .n principiu, lumea sufletelor. =n ceea ce priveste sufletul, e!ista trei tipuri de
lucratori ierarhici.
3. Sufletele9 acei initiati care siau luat cea dea patra initiere si la care corpul sufletesc sau corpul
cauzal a fost distrus. 4i sunt custozii 'lanului.
:. 'ersonalitati infuzate de suflet9 acei discipoli si initiati aflati la nivelul primelor trei initieri, prin
care sufletele lucreaza pentru ducerea la .ndeplinire a 'lanului.
&. "spirantii care .nteleg9 cei care nu sunt .nca personalitati infuzate de suflet, dar care recunosc
'lanul (ivin si urmaresc binele semenilor lor.
8.-%**L( *4C*3*(4.( %( (6"L0.*( -L( 3(R8"4-L*.-.*L"R 4C-R4-.(
'rimul stadiu de evolutie consta .n deschiderea liniei de comunicare dintre personalitate si suflet,
astfel .nc1t sufletul sa poata sa se afirme din ce .n ce mai mult prin intermediul personalitatii. 'e
masura ce e!tensia de suflet se dezvolta, .n cele din urma sufletul este capabil sa domine si sa
controleze pe deplin personalitatea, .ntro asemenea masura, .nc1t aceasta nu va mai avea g1ndire
sau vointa separata.
3&K
'ersoana absolut neantrenata de pe 'am1nt practic nu are comunicare cu sufletul. @ricine se uita la
stiri sau vede unii oameni din lumea asta, probabil ca se .ntreaba cum sunt capabili sa faca lucrurile
.ngrozitoare pe care le fac. "cesta este, .n parte, motivul. 4i nu au legatura cu sufletul, prin urmare
sunt condusi de personalitate sau de egoul negativ. Sunt rupti de intuitie, de constiinta si de vointa
de a face bine si de a iubi, pe care o reprezinta sufletul. =ntocmai asa cum evolutia personalitatii este
realizata pentru a .nvata sa e!prime doar sufletul, tot astfel evolutia sufletului are loc pentru a
e!prima doar monada. @ e!tensie de suflet nedezvoltata ) sau o personalitate .ncarnata ) uita de
aceasta legatura cu sufletul sau si se simte total independenta si separata.
Sufletul se implica .ntrun v1rtej de activitate pe propriul sau plan. (aca vrem sai atragem atentia,
trebuie sai demonstram sufletului ca putem face ca personalitatea noastra sai fie utila. Sufletul stie
ca anumite parti din evolutia sa pot fi realizate numai prin personalitatile sale de pe 'am1nt. (aca ne
uitam la multe dintre personalitatile de aici, de pe 'am1nt, vedem e!tensii de suflet ale caror corpuri
astrale sunt pline de emotii negative si ale caror corpuri mentale sunt interesate de bani, putere,
hedonism si televiziune. >u e greu sa .ntelegem ca sufletul sar putea sa nu fie prea interesat de asa
ceva si ca se concentreaza asupra alteia dintre cele unsprezece e!tensii ale sale.
Sufletul este at1t de e!pansiv .n planul sau, .nc1t nu poate sa se manifeste pe deplin doar printruna
singura dintre e!tensiile sale. =n acelasi fel, nici monada, pe planul sau, nu poate sa se manifeste
deplin printrun singur suflet.
.R*-%- 83*R*.0-L-
Triada spirituala este spiritul cu cele trei aspecte ale sale, prin care se e!prima monada. Cele trei
aspecte ale spiritului cuprind vointa spirituala, intuitia si mentalul superior. Monada se e!prima prin
aceste principii, e!act asa cum sufletul se e!prima prin triada spirituala mai joasa a personalitatii, cu
cele trei aspecte ale sale, corpul fizic, corpul emotional si corpul mental.
802L(.0L 8* !"4-%-
(iscipolul trebuie sa .nvete sasi controleze si sasi antreneze mintea pentru a receptiona comunicari
de la trei surse9
3. <umea materiala obisnuita5
:. Sufletul, care devine astfel .n mod constient discipol, lucrator .ntrunul din ashramurile
Maestrului5
&. Triada spirituala *vointa spirituala, intuitia si mentalul superior+, care actioneaza ca intermediar
.ntre monada si creierul personalitatii .ncarnate pe 'am1nt. "ceasta se .nt1mpla pentru ca la a treia
initiere, personalitatea si sufletul au fuzionat, astfel ca acum .ndrumarea poate veni de la triada
spirituala si de la monada. (ualitatea a luat locul triplicitatii, triplicitatea fiind constituita din fosta
e!tensie de suflet, suflet si monada. Sufletul si e!tensia de suflet au fuzionat, astfel ca acum este
posibil un nivel de .ndrumare mai .nalt.
802L(.0L 8* -4.-F-R-4-
<a cea dea patra initiere sa construit anta^arana, sau podul pentru linia de comunicatie *vezi
articolul Construirea "nta^aranei+ de la personalitatea .ncarnata, trec1nd prin corpul cauzal sau al
sufletului, p1na sus, la triada spirituala si monada. (upa ce sa construit anta^arana, corpul cauzal
este ars si sufletul fuzioneaza cu monada, .ntorc1nduse .n aceasta.
R(L-.**L( 802L(.0L0* 4 3R"3R*0L 8-0 3L-4 %( (O*8.(4.-
Sufletul, .n propriul sau plan de e!istenta, .si da seama .n mod constient de relatia sa cu Maestrul si
cauta sa transmita aceasta informatie personalitatii .ncarnate. Sufletul nu este limitat de timp si
spatiu. <a nivelul sufletului, timpul si spatiul nu e!ista .n acelasi sens liniar ca aici, pe 'am1nt. 'e
propriul sau plan, sufletul mai are relatii si cu alte suflete, de obicei suflete de aceeasi raza.
Sufletul lucreaza .ntro formatie si o constiinta de grup. Constiinta de grup este ceva ce sufletul ar
dori sa vada e!ist1nd .n cele din urma si pe acest plan pam1ntesc. "sta se va .nt1mpla atunci c1nd
majoritatea e!tensiilor de suflet de pe acest plan .si vor lua cea dea treia initiere. (in punctul de
3&3
vedere al Maestrului, cel mai important lucru este capacitatea
sufletului de asi controla instrumentul, personalitatea .ncarnata, si de a lucra prin intermediul
acesteia.
802L(.0L 8* -81R-!0L !-(8.R0L0*
Multi dintre Maestrii =naltati au ashramuri .n planul interior. 2n ashram este un grup international
compus din suflete care sunt fie .n .ncarnare, fie .n afara .ncarnarii. "shramul este o combinatie de
initiati de diverse grade si de discipoli acceptati. Maestrul mai are un grup, care este diferit de
ashram. Multi oameni se pot gasi .n grupul Maestrului, dar cei din ashram sunt alesi din afara acestui
grup. =n ashram se gaseste doar ceea ce apartine e!clusiv sufletului. >imic din ceea ce tine de
personalitate nu are voie sa intre. *'rin aceasta .nteleg nimic din sinele inferior.+
(eci, un ashram este .n principiu format din aceia care, prin devotiunea lor pentru cale, au reusit sa
se desprinda din grup si sa patrunda .n centrul interior care este ashramul. 4i sunt grupuri de suflete
adunate la un loc .n scopul serviciului. Cheia pentru discipol este sasi faca viata de asa natura .nc1t
sa promoveze scopurile grupului, sa sporeasca puterea grupului si sa aduca mai aproape obiectivul
pentru care sa format grupul. (iscipolul se straduieste, de asemenea, sa se faca util pentru
.ndeplinirea planurilor Maestrului.
802L(.0L 8* 6"*4.- %*6*4-
"tunci c1nd puterea de atractie a materiei moare si dorinta este .nvinsa, devine dominanta puterea de
atractie a sufletului. =n loc sa fie important sinele individual, acum devin prevalente telurile si
eforturile de grup. "tractia sufletului coincide acum, de asemenea, cu atractia catre Ierarhia
Spirituala si munca Maestrilor =naltati. C1nd sa produs aceasta schimbare sau polarizare, eveniment
pe care sunt sigur ca toti cei care citesc acest material .l cunosc, poate fi simtita atractia dinamica a
#aspectului de vointa al (ivinitatii$, care .ncepe sa joace un rol important.
802L(.0L 8* 2"R.(L( 4.04(R*C0L0*
6ratii .ntunecati sunt suflete care se afla .n ratacire si care au ales calea m1inii st1ngi .n locul caii
m1inii drepte, calea m1inii st1ngi fiind aceea a slujirii de sine .n locul slujirii lui (umnezeu si a
unitatii .ntregii e!istente. 6ratele .ntunecat *se .ntelege de la sine ca aici nu vorbesc despre rasa+ .i
vede pe ceilalti oameni nu ca pe niste semeni sau zei, ci ca pe niste obiecte de e!ploatat si de folosit
pentru propriul sau c1stig egoist. <ui nui pasa de suferinta sau ranile pe care le poate cauza. Treaba
tuturor celorlalti este sa se apere de aceste suflete ratacite, at1t pe planul acesta material c1t si pe
planul interior.
<egile ^armei .i vor ajunge din urma la un moment dat, iar durerea si suferinta prin care vor trece .i
vor face sa caute din nou adevarul, mai t1rziu. 2n alt fapt foarte interesant despre fratii .ntunecati
este ca daca o personalitate .ncarnata continua prea mult timp sa mearga pe caile sale .nselatoare,
poate atrage asupra sa distrugerea definitiva pentru ceea ce (j_hal Rhul a numit .ntreaga
manvantara, sau .ntregul ciclu. Cumva, .n acest proces, #atomul fizic permanent$ este total distrus,
iar sufletul ratacit pierde legatura cu sinele superior, timp de eoni.
-L*4*(R(- 802L(.0L0* C0 3(R8"4-L*.-.(-
Idealul pentru personalitatea .ncarnata este sa alinieze cele trei vehicule, sau corpuri, cu sinele
superior, sau sufletul. C1nd se realizeaza aceasta aliniere, corpul mental va fi calm si linistit, corpul
emotional va fi stabil, egal si plin de bucurie, iar corpul fizic va fi sanatos, cu o energie buna si egala
.ntreaga zi. 'entru discipol e!ista, de asemenea, un nivel de aliniere si mai .nalt. "cesta se refera la9
3. alinierea sufletului si a personalitatii cu ashramul potrivit, av1nd ca rezultat o relatie constienta cu
Maestrul ashramului5
:. alinierea initiatului de grad mai .nalt cu triada spirituala, ceea ce are ca rezultat o recunoastere
constienta a energiei monadice5
&. alinierea tuturor cha^relor din corpul eteric al discipolului.
C-L(- (6"L0.*(* 802L(.0L0*
>u e!ista limite pentru cresterea pe care o personalitate .ncarnata o poate realiza .ntro anumita
3&:
viata. Totul depinde de capacitatea sa de a se concentra si de a se disciplina, fiind total dedicat
idealului spiritual. 6oarte adesea, e!tensiile de suflet care fac mari progrese obtin asta prin ceea ce au
c1stigat deja .n vietile anterioare. Chiar daca la unii evolutia pare e!trem de rapida, p1na si ei se
pregatesc doar pentru o noua perioada de crestere lenta, atenta si laborioasa. "cest efort lent si
adeseori dificil este metoda comuna a tuturor celor care se dezvolta pe calea spirituala, indiferent de
gradul lor de evolutie spirituala. >u e!ista scurtaturi. Clipa de clipa, ora de ora, zi de zi, obiectivele
sunt realizate. "desea, tocmai lucrurile mici ) un z1mbet, o .mbratisare, o m1na de ajutor ) sunt cele
mai importante.
802L(.0L 8* C-L*.-.(- %( %*8C*3"L
4!ista trei obiective carora un discipol trebuie sa li se dedice mai presus de orice9
3. Sa serveasca omenirea5
:. Sa coopereze la 'lanul Celor Mari5
&. Sa dezvolte puterile sufletului si sa devina supus sufletului, nu celor dictate de cele trei corpuri
inferioare si de egoul negativ.
*!3R(8** 83*R*.0-L( %*4 3L-40L *4.(R*"R
4!ista patru surse de impresii spirituale de care aspirantul spiritual trebuie sa fie constient9
3. Impresii de la propriul suflet al discipolului5
:. Impresii de la ashramul la care discipolul este afiliat5
&. Impresii direct de la Maestru5
?. Impresii de la triada spirituala si monada, prin anta^arana.
802L(.0L 8* 80.R-.!-
Sutratma este cordonul de argint care coboara de la monada, prin suflet, p1na la e!tensia de suflet
.ncarnata pe 'am1nt. Sufletul .si domina forma prin sutratma, care mai este cunoscuta si sub
denumirea de #firul vietii$. "nta^arana este un cordon de energie pe care cei de pe 'am1nt trebuie
sal construiasca p1na la suflet, triada spirituala si monada.
Sutratma e!ista .nca de la nastere. 4a este linia de energie care merge .napoi p1na la Tatal din ceruri.
4ste conducta spirituala, sa zicem, care ne trimite energia si ne tine .n viata. "cest fir al vietii ne
vitalizeaza corpurile fizic, emotional si mental si stabileste o comunicare cu creierul nostru.
Manualul "scensiunii Traducere de Michaela >itulescu *Multumiri "nisoarei Cismasu+
-&utor pentru suflet
$4!ista doua emisfere cerebrale opuse. 4le se afla in opozitie, dar sunt, totodata, complementare. Se
opun una alteia pentru ca sunt separate5 au functii diferite.
"vem dificultati deoarece folosim una dintre emisfere mai mult decat pe cealalta. Solutia ar fi sa le
aducem impreuna, in asa fel incat sa le folosim pe amandoua, fara sa sesizam diferenta. "sta este
ceea ce se vede din afara5 cu totii stim asta.
Si acum, sa trecem la ceva diferit. Biblia spune9 #(umnezeu la creat pe om cu imaginatia sa.$ "poi,
ceea ce urmeaza, ne pune in incurcatura9 $4l a creat oamenii ca barbati si femei.$
(eci, la (umnezeu ) daca pot spune asa ) cele doua emisfere nu erau separate.
In noi, ele sunt separate. In contrast cu (umnezeu, noi vedem barbatul si femeia ca fiind separati.
(ar, nici barbatul singur, nici femeia singura nu corespund imaginii complete pe care a creato
(umnezeu. Cei doi corespund imaginii lui (umnezeu doar impreuna.
"stfel, barbatul singur este incomplet5 doar impreuna cu femeia el este complet. Iar femeia este
completa numai cu jumatatea ei, barbatul. Totusi, atat barbatii, cat si femeile fac distinctie intre ei.
6iintele umane devin complete numai atunci cand se pot uni cate doua, barbat cu femeie ) sub toate
aspectele.
3&&
6acem multe distinctii care reprezinta continuarea la nivel subliminal a distinctiei pe care o facem
intre barbat si femeie. In loc de femeie, spunem corp5 in loc de barbat, spunem spirit.
In acest sens, orice cale spirituala, prin negarea corpului, devine in multe feluri o negare a femeii.
'rin urmare, caile spirituale sunt anti ) corp fizic. 'rin negarea uniunii dintre barbat si femeie se da
prioritate unuia, in fata altuia.
<a fel se intampla cu emisferele dreapta si stanga5 una este barbat, cealalta este femeie. "celasi lucru
este valabil si pentru sus si jos.
Ce le aduce impreunaE
%reapta si stanga
Inchideti ochii. >e indreptam atentia catre bratul drept si cel stang. Indepartati bratele unul de
celalalt si intoarceti palmele in sus. <asati mainile sa se odihneasca pe coapse. ,amaneti rela!ati.
"cum simtiti pe rand o mana si, apoi, cealalta. Care este mai puternicaE Care este mai slabaE
6ara sa va uitati la maini, priviti inainte pana va uniti mainile.
"ceasta inseamna ca o mana devine mai mult, si la fel se intampla si cu cealalta. "steptam pana nu
ne mai gandim la o mana sau la cealalta, pana cand stanga si dreapta au devenit una ) una la infinit.
Se desfasoara un proces in care sensul de opozitie se dizolva. 4le actioneaza ca un intreg.
8us si &os
"cum, facem acelasi lucru cu sus si jos. Intai privim in sus si, apoi, privim in jos. 2nde se afla linia
de separare din corpul nostruE "steptam si de data aceasta pana cand cele doua parti se unesc in una
singura. (upa ce am ajuns la aceasta unificare, simtim diferenta din interiorul nostru.
.ata si mama
"cum procedam la fel cu mama si tata. Simtim locul pe care il ocupa tata in interiorul nostru si,
imediat, locul mamei. ,amane unul din ei neglijat, undeva in fundalE
"steptam sa se produca o miscare in interiorul nostru pana cand amandoi devin unul, unul si acelasi.
Relatia de cuplu
Si acum, sa transferam aceasta miscare la relatia noastra de cuplu. Cine sau ce este in fataE Cine sau
ce ramane mai in spateE 4ste ceva mai la stanga sau mai la dreaptaE Cine sau ce este mai sus sau mai
josE
%umnezeu si lumea
"cum, trecem la o alta opozitie pe care o putem compara cu stanga si dreapta, sau cu sus si jos )
opozitia dintre (umnezeu si lume.
<e lasam sa curga impreuna in noi insine intro uniune in care nu mai putem spune ca sunt separate.
(evenim imediat una cu ambele parti sub toate aspectele.
Cateva reflectii in plus asupra opuselor
"ceste procedee se pot aplica si la alte opozitii. <e voi mentiona pe scurt aici.
8anatate si boala
3&?
Cand vrem sa scapam de boala, ne comportam ca un barbat. Cand o lasam sa e!iste, ne comportam
ca o femeie. Cand sanatatea si boala sunt lasate sa curga impreuna, ele lucreaza impreuna si devin
una.
6iata si moartea
8iata este barbat in sensul de aici, iar moartea este femeie. Ce se intampla cu noi cand cele doua sunt
lasate sa se uneasca si sa curga ca una singura in simturile noastreE
8iata noastra devine adunata si completa. @ traim inaintea mortii. "poi, moartea va deveni deplina la
momentul potrivit.
*nainte si dupa
In ceea ce priveste timpul, simtim trecutul, ce a fost, ca fiind feminin. In acest sens el este complet.
Ceea ce urmeaza, ce va fi, este barbat. Cand ne orientam spre viitor, actionam ca un barbat. Cand
ceea ce a fost in trecut ne inrobeste, asteptam fara sa actionam. Sunt necesare ambele parti9 una fara
cealalta nu poate sa rodeasca.
Cum devin unaE In acest moment ) chiar acum.
Corpul
Tratam deseori corpul nostru ca si cum ar fi subordonat spiritului nostru. Il minimalizam, desi niciun
spirit nu poate trai in afara lui insusi, fara un corp.
@pozitia dintre spirit si corp, asa cum multi o accepta ca pe o a!ioma, inclusiv multi oameni
spirituali si religiosi, se reflecta intro alta opozitie, mai ales la barbati. 4ste opozitia dintre barbati si
femei.
Ce leau facut barbatii femeilor ) leau dispretuit, leau suprimat, leau desfigurat si leau criticat cu
asprimeE Ce au obtinut tratandule pe femei ca pe o proprietate personala pe care o pot stapani,
schimba sau arunca, fara sentimente sau respect, fara inimaE
"deseori, barbatii se comporta cu corpul lor in acelasi fel. Il neglijeaza si ii pun in primejdie
sanatatea in numele unor asazise chemari inalte, sau de dragul faimei.
Ce altceva este un razboi sau o cruciada daca nu o invazieE Isi are corespondentul in violarea unei
femei, iar razboaiele au condus adesea la violarea femeilor, in absenta sentimentelor, a respectului si
a inimii.
"sadar, unde incepe reconcilierea la toate nivelurileE
Incepe cu respectul si iubirea fata de femei, cu barbatii care stau mai jos decat femeile si alaturi de
ele.
"ceasta miscare merge dincolo de asanumita egalitate a se!elor9 nu poate e!ista nicio egalitate intre
spirit si corp. 'oate e!ista doar supunere in fata celui de dinaintea ta care te mentine in viata si te
sprijina.
Modul in care se comporta barbatii cu femeile este acelasi in care barbatii, mai ales barbatii, se
comporta cu pamantul, desi pamantul este acela care ii duce pe ei in spate.
Banii sunt tratati intrun mod asemanator. (incolo de ideea de bani ca recompensa meritata pentru
munca prestata, in mainile barbatilor, castigurile fara justificare si fundament, intrun razboi nou si
diferit violeaza si jefuiesc pe aceia de la care vin acele castiguri si pe cea de la care, in ultima
instanta, vin toate bogatiile, chiar mama pamant.
Cum ne reintoarcem la fundatiile de baza, solideE Cum se reintorc barbatii la femeiE Cum se reintorc
femeile, care adeseori simt la fel, in legatura cu corpul lor, la mama lorE Cu smerenie. (e la o
inaltime atribuita cu de la sine putere, ne reintoarcem la pamant. "justand greutatile de pe cantar, de
la preponderenta mandriei si a inaltimii, ne reintoarcem la mama pamant de unde am venit, cea care
ne hraneste si ne sprijina. 8i atunci, mama pamant, impreuna cu toate mamele, manifesta fata
de toti barbatii si femeile iubire materna$ -ceasta iubire nu cunoaste aroganta, se afla toata in
aceeasi inima$
3&A
In acelasi fel ne intoarcem si la corpul nostru, si prin el, la puterea creatoare, imaginea primara si
originea vietii, pe care o intalnim in forma cea mai completa la partea feminina, la femeie si la mama
) si in corpul nostru.
CumE Cu aceeasi iubire de la inceputuri care spune catre tot ceea ce este chemat la viata9 +8a
creascaA 8a e)isteA 8a fie viuA,
*mbratisarea
,ecent, mam gandit la ceea ce inseamna o imbratisare. Barbatul si femeia sunt fata in fata. (eci,
este barbatul, iar in fata lui femeia. Barbatul desface larg bratele si invita femeia din priviri. Iar
femeia isi intinde bratele si invita barbatul din priviri, cu drag. 4i merg unul spre celalalt si se
imbratiseaza tandru.
Cat timp pot sta imbratisatiE 'ot sta asa doar scurt timp. (oar legatura dintre barbat si femeie nu este
suficienta cand se topesc intro imbratisare. >u este suficient pentru viata. "sa ca, ei se elibereaza
din imbratisare, trebuie sa faca asta. >imeni nu poate sta asa mult timp.
4a se da cu un pas inapoi si la fel face si el. "mbii isi desfac bratele, foarte larg, si privesc dincolo de
partenerul lor, catre viata ca intreg. -cum, ei includ foarte multe in imbratisarea lor, familia
partenerului, de e)emplu, tot ceea ce apartine lumii partenerului, si ciar lumea in intregul ei$
8i, in timp ce amandoi isi descid astfel bratele, ei simt in spatele lor ceva maret care ii sustine,
care actioneaza in urma lor$ -poi, se privesc din nou, fiind conectati acum cu ceva mult mai
important$ -mandoi se vad unul pe altul invaluiti intr'o multime de cone)iuni$ 2nul dintre ei nu
are curajul sa se desprinda de celalalt si, asta, in avantajul lui. Insa nu mai este posibil. (ar pentru ca
privirea lor este atat de cuprinzatoare, se pot simti in largul lor impreuna, se pot duce din nou unul
spre celalalt, pentru ca apoi sa se desprinda putin din nou, deoarece relatia lor e!ista in cadrul a ceva
mult mai important.
"celasi lucru e valabil si pentru noi, cand conform imaginii noastre despre barbat si femeie, simtim
in interiorul nostru ca amandoi apartin unul altuia si sunt, in acelasi timp, separati.
(e e!emplu9
stanga si dreapta,
sus si jos,
corp si spirit,
sanatate si boala,
trecut, prezent si viitor.
Cum se poate sa se reunifice ceea ce este separat in noi, in sentimentele noastre si in actiunile
noastreE
Imbratisam cu iubire ambele parti din interiorul nostru. "poi ne desprindem putin, pana cand putem
simti diferenta din interiorul nostru. "mbele parti din noi revin una catre cealalta, pana cand se simt
una cu noi, iar noi cu ele. (evenind una cu ele in acest fel, privim inainte la sarcinile care vin spre
noi si le indeplinim cu iubire.$
<ert Iellin(er 8 ANutor pentru suflet in viata de zi cu zi, Scrisoarea lunii ianuarie HLKK
P reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii
In cele $F reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii$ cuprinse in cartea ,3sioterapie *siasta,
aparuta la 4ditura 'aralela ?A in :KKI, 8asile "ndru, ne aduce mai aproape de constientizarea
importantei dintre minte, trup si spirit, mai aproape de vindecare, de liniste interioara si stare de bine.
3&C
,:$ 8tarea de bine mintal grbete refacerea fizic
4ste regula num-rul unu, 0i toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental gr-be0te refacerea
fizic- S-n-tatea noastr- este o func/ie a psihicului 0i a g1ndirii pozitive. @mul este ceea ce
g1nde0te. @ g1ndire care selecteaz- afecte pozitiv, o g1ndire bazat- pe mul/umire ferm- va asigura o
s-n-tate bun- sau o recuperare rapid-. "ceasta se .nt1mpl- deoarece tr-im .ntro lume .n care
pierdem adesea condi/ia s-n-t-/ii celei bune. Mul/umirea l-untric- este garantul p-str-rii acestei
st-ri.
Cum se poate dob1ndi mul/umireaE Mut- mintea de la Jveacul acesta# 0i mintea se va schimba.
=ntreba/iv-9 suntem mul/umi/iE 4!ist- o rela/ie .ntre mul/umire 0i inteligen/-, .ntre mul/umire 0i
.n/elegere. (ac- e0ti tipul cerebral, .nt1i .n/elegi lumea 0i e0ti mul/umit c- lumea este ceea ce este.
(ac- apar/ii tipului intuitiv, afectiv, .nt1i ./i creezi starea de mul/umire, 0i va urma .n/elegerea.
(epinde c-rui tip mental .i apar/ii. (ac- dominanta este intuitiv-, atunci creeaz-/i o stare de
mul/umire5 din ea va rezulta inteligen/a. (ac- dominanta este cerebral-, atunci .n/elegerea creeaz-
mul/umire.
4ste un fapt valabil 0i .n rela/ia dintre doi oameni, doi so/i. 8a/i pus vreodat- .ntrebarea de ce apar
frecvent situa/ii conflictuale .ntre so/iE 'entru c- nici unul nu .n/elege natura celuilalt. (e pild-,
femeia trebuie .n/eleas- din punct de vedere al dinamicii afective. @scil1nd .ntre .nchidere 0i
deschidere. Ca s- se refac- afectiv, uneori femeia se .nchide, se retrage .n sine, pare m1hnit-.
B-rbatul o vede .nchis- 0i retras-, 0i atunci se g1nde0te c- sentimentele ei fa/- de el sau r-cit. (ar
acel b-rbat nu .n/elege c- a0azisa r-ceal- a femeii este o faz- natural- prin care ea trebuie s- treac-
pentru a0i reface comportamentul afectiv.
(inamica masculin- este alta, oscil1nd .ntre fug- 0i revenire. Ca s-0i refac- afectivitatea, b-rbatul
fuge. Iat- de ce, atunci c1nd vede un b-rbat Jfugind#, femeia nar trebui s- se team- c- sentimentele
lui fa/- de ea sau r-cit5 ea ar trebui s- 0tie c- dinamica lui afectiv- se reface prin fug-. "ceast- idee
nu trebuie .n/eleas- eronat, cum c- cei care fug au 0i dreptate so fac-. 6uga poate fi e!primat- divers
Z un b-rbat Jfuge# .n cititul presei, e absent din cas-. 4 0i asta o fug-. Sau Jfuge# s- joace table cu
vreun vecin. Sau Jfuge# la m-n-stire, dac- este mai pios. 6emeia trebuie s- .n/eleag- c- b-rbatul are,
la un moment dat, nevoie s- Jfug-#. =n/elegerea faptului c- asemenea st-ri sunt naturale ar putea
evita numeroase conflicte, conflicte care genereaz- ulterior perturb-ri de personalitate ale membrilor
familiei Z fie localizate scurt, fie cu amprent- de durat- aspra copiilor.
'sihologii au e!plicat deja c- majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii no0tri mai t1rziu sunt
cauzate de conflictele din familie, petrecute .n perioada copil-riei acestora. "ceasta este, deci, prima
regul-9 s-n-tatea este o consecin/- a binelui mental. Iar acest bine mental are la baz- .n/elegerea 0i
stare de mul/umire. >u automul/umire, ci acea mul/umire care, la urma urmei, .nseamn- .n/elegere.
;$ 4u considera boala ca o pedeaps pentru pcate
2nii consider- boala ca fiind o pedeaps- pentru p-cate9 aceasta este o dovad- de sl-bire psihic-.
@mul bolnav se reface mai greu c1nd consider- c- a fost b-tut de (umnezeu, 0i c- "totputernicul ia
dat boala .n chip de pedeaps-. (ar dac- boala nu este o pedeaps- pentru p-cate, ce este atunciE
'utem vorbi despre boal- ca fiind o oprire de la p-cat, o informa/ie, o aten/ionare c- am .nc-lcat o
lege.
=ntro carte celebr-, care se cheam- C-l-torie .nspre soare apune, personajul principal este o
maimu/-. @ maimu/- pozna0-, n-scut- dintro piatr-. Di ea sa dus s- caute ini/ierea. 2n maestru a
ajutato s- ob/in- ini/ierea 0i, astfel, ea a devenit Jegala cerului#, nemuritoare. =ns- cu toate c- era
nemuritoare, maimu/a tot f-cea pozne. 'oate e 0i situa/ia omului9 de0i dob1nde0te at1ta 0tiin/-,
s-lb-ticia din el nu dispare. 4i bine, ajung1nd aceast- maimu/-, la un moment dat, .n cer, face t-r-boi
printre sfin/i, r-stoarn- ni0te cazane unde se fierbea eli!irul vie/ii, stric- ni0te tocmeli Sfin/ii atunci
se sup-r- 0i se pl1ng lui (umnezeu c- o maimu/- .ntoarce totul cu susul .n jos. Di atunci (umnezeu
.i spune lui Buddha9 JIa tu maimu/a asta, c- e .n India, e din /ara ta. Iao 0i d-i un leac s- se
ast1mpere!# Di Buddha a luat atunci un cercule/ de fier, la pus pe capul maimu/ei 0i la fi!at bine, ca
3&F
ea s- nu0 poat- da jos, spun1ndui9 J(e c1te ori vei c-lca o lege divin-, cercul te va str1nge!# Di a
venit maimu/a pe '-m1nt5 cum f-cea o pozn- mare, cercule/ul o str1ngea 0i atunci se cumin/ea.
Iat- deci c- durerea ei de cap nu era o pedeaps-, ci o informa/ie c- a .nc-lcat o lege sacr-, o lege
.mpotriva vie/ii. >oi nu 0tim c- .n realitate am .nc-lcat o lege dac- neam corecta atitudinea 0i nam
mai .nc-lca legea, near l-sa durerea de cap, f-r- pastil- 0i f-r- doctor. Iat- deci c- boala nu e o
pedeaps- pentru p-cat, ci o oprire de la p-cat.
8'a pus adesea ntrebarea: 7%e ce ne mbolnvim=+$ 0n rspuns ar fi c ne mbolnvim ca s
ne amintim de %umnezeu. =ntotdeauna c1nd suntem bolnavi ne amintim de (umnezeu. 'utem
spune c- de fapt, ne .mboln-vim ca s- ne smerim, ca s- ne aducem aminte c- suntem trec-tori. =n
afar- de asta, de ce ne mai .mboln-vimE >e .mboln-vim ca s- smulgem tandre/e. =n lumea aceasta .n
care to/i sunt gr-bi/i, nimeni nu vrea, nu are timp ca s- ne dea tandre/e. "tunci, incon0tient, ce
facemE >e .mboln-vim, ca s- smulgem tandre/e, c-ldur-. <e amintim celor din jur c- ne datoreaz-
c-ldur-, c-ci ei uit-! To/i dator-m ceva semenului.
L$ Boala nu trebuie privit ca o catastrof, ci ca un prile& de introspecie, de linite, de
ntrerupere a g#ndurilor
(efini/ia p-catului o 0tim. '-catul sunt grijile 0i .nc-lcarea celor trei legi universale revelate. (ac-
p1n- acum nu 0tia/i foarte limpede ce .nseamn- Jp-cat#, iat- o defini/ie ajut-toare. 3cat nseamn
s ai gri&i Q dac ai gri&i, ai pcate$ %rijile ne .mpu/ineaz- lini0tea, .mpu/ineaz- via/a.
J,umegarea# g1ndurilor sl-be0te omul. Boala prilejuie0te aceast- .ntrerupere a grijilor5 este o oprire
for/at- din Jmecanica p-catului#, din mecanica vie/ii p-c-toase. 4!ist- o a 33a porunc- Z noi 0tim
doar 3K, pe care leam interiorizat 0i dup- care ne conducem. 3orunca a ::'a apare ca un verset n
3salmul RS, sun aa: 7"prete'te i cunoateA+ 97"prii'v i cunoatei c (u sunt
%umnezeu+ 3s$ RS::K<$ Consider-m aceast- fraz- ca porunca a 33a.
Dti/i c- .n 'entateuh *8echiul Testament+ sunt C3& porunciE! =n afar- de cele 3K, cele mai importante,
.n primele A C-r/i ale lui Moise apar deci 0i multe altele. Iar a 33a ar fi J@pre0tete 0i cunoa0te!#. >u
po/i ajunge la cunoa0tere din mers. >oi trebuie s- descoperim oprirea spiritual-. @pre0tete 0i cite0te
6ilocalia sau 'atericul. @pre0tete 0i f- un minut de introspec/ie. Introspec/ie .nseamn- lini0tea
interioar-. >u analiza interiorul9 analiza este un viciu intelectual. Introspec/ia este doar lini0te
interioar-.
@pre0tete deci 0i cunoa0te .n-l/imea ta spiritual-, precum 0i dimensiunea ta cea mare. "ceast- a 33a
porunc- este .ncununarea celor 3K porunci cunoscute, dup- ce teai civilizat, c1nd .ncepi s-/i
descoperi dimensiunea metafizic-. J@',I,4"# este o practic-. 4a a fost dezvoltat- .n 6ilocalia, care
a propus Je!erci/iul celor C opriri#. "cest Jopre0tete# se poate referi 0i la controlul celor C surse de
agita/ie 0i dezorganizare a personalit-/ii. 'rima oprire este stabilitatea fizic-9 ea atrage dup- sine
stabilitatea min/ii 0i lipsa grijilor. " doua oprire este oprirea de la p-cat. " treia oprire este oprirea de
la m1ncarea care ne aprinde. " patra oprire9 de la adunarea cu oamenii inferiori moral Z deci un
.ndemn de a te aduna cu oameni spori/i, cu oameni cu preocup-ri .nalte. @prirea este stazis. =n
grece0te, stazis .nseamn- e!erci/iu spiritual, cum ar fi rug-ciunea. Di rug-ciunea este tot oprire.
"ceasta este deci regula a treia9 boala este un prilej de oprire, de introspec/ie.
@mul se .mboln-ve0te nu numai pentru c- .ncalc- o lege, ci s-0i aminteasc- de o lege sacr-, 0i s- se
schimbe
R$ Boala este un prile& de scimbare
(ac- vom privi boala din acest punct de vedere 0i dac- nu ne vom mai teme de ea, vom constata c-
astfel ie0im mai repede din boal-. (up- ce au fost bolnavi, mul/i oameni 0iau schimbat modul de a
m1nca, de a tr-i, de a *con+vie/ui.
S$ %evii sntos dac i doreti cu adevrat acest lucru
3&G
"sta .nseamn-, .ntruc1tva, c- mul/i sunt bolnavi pentru c-, .n incon0tient, ei se las- s- fie bolnavi.
"firma/ia poate p-rea, la prima vedere, 0ocant-. Di totu0i, ei sunt bolnavi, .n primul r1nd, ca s-0i
atrag- un beneficiu nevrotic9 vor s- fie trata/i ca ni0te copii. C1nd lupta vie/ii ne cople0e0te, to/i
sim/im nevoia s- fim trata/i precum copiii5 atunci subcon0tientul Jcheam-# o boal-. (ac- vrei cu
adev-rat s- devii s-n-tos, devii s-n-tos.
M$ -&ut'i subcontientul s grbeasc vindecarea
"cest lucru este posibil9 s-/i aju/i subcon0tientul. 4ste un proces care se petrece .n stare de rela!are,
.ntro stare destins- Z mai ales dac- e0ti bolnav. ,ela!at, cu ochii .nchi0i, repet-/i formule ale
.ns-n-to0irii. Cea mai curent- astfel de formul- este9 JM- simt din ce .n ce mai bine, pe zi ce trece 0i
din toate punctele de vedere#5 trebuie rostit- la indicativ prezent, pentru c- subcon0tientul nu
cunoa0te alte timpuri verbale. "ceast- formul- a fost folosit- de dr. 4mile Coul, care a vindecat, prin
ea 0i prin climat psihic spiritual, sute de cazuri. ,epetarea acestei formule duce la preluarea ei de
c-tre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie.
,inencefalul, diencefalul 0i forma/iunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este
sl-bit- structura noastr-. (ac- aceast- formul- este repetat- de trei ori pe zi, .n perioadele noastre de
sl-bire, timp de :3 de zile, admi/1nd c- este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine
.ntotdeauna o .mbun-t-/ire.
P$ 3entru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag iniiatic
Boala nu numai c- ./i d- o informa/ie despre via/-, dar ./i poate crea 0i condi/ia unei schimb-ri
mentale profunde, o tr-ire ini/iatic-. "cestea sunt regulile restabilirii s-n-t-/ii. "jungem din nou la
regula dint1i9 starea de bine mental .ntre/ine starea de bine fizic 0i gr-be0te refacerea fizic-. Cu c1t
vom supraveghea mai bine mentalul, cu at1t vom st-p1ni starea de s-n-tate. @mul ar trebui s- 0tie nu
numai cum poate s- .0i revin-, cum s-0i restabileasc- s-n-tatea. 4l ar trebui s- 0tie c1te ceva despre
corelarea dintre gre0eal- 0i boal- Z ce tip de gre0eal- na0te o categorie de boal- Z tocmai pentru a
evita .mboln-virea. "sta trebuie re/inut9 faptul c-, s-n-to0i fiind, putem s- evit-m o eventual-
.mboln-vire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cl-dit- prin
autoimpunere 0i prin purificare.
'redispozi/ia noastr- pentru boal- vine din predispozi/ia pe care o avem de a alege r-ul. >oi alegem
r-ul. (umnezeu nu vrea r-ul omului5 omul alege r-ul. @mul alege r-ul pentru c- este uneori
ne0tiutor. >u 0tie e!act ce este bine 0i ce este r-u. "lteori omul alege r-ul din constr1ngere. 4ste
constr1ns s- .l aleag-. Constr1ngerea /ine de firea omului, de na0terea lui. @riginea bolilor dep-0e0te,
adesea, puterea noastr- de .n/elegere.
()ist L origini reperabile:
3. 2nele boli sunt genetice sau ancestrale9 teai n-scut cu o povar- .n soart-. >u e0ti r-spunz-tor de
aceste boli, ele sunt ni0te poveri. Teai n-scut cu ele.
:. "lte boli provin din conflictele sau traumele avute .n perioada prenatal- 0i .n copil-rie. (ac- au
e!istat conflicte puternice sau traume .n acea perioad-, individul le va resim/i .n tot timpul vie/ii. Iat-
de ce copil-ria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grij-.
&. Boli cu surse nomice. >omos, .n limba greac-, .nseamn- lege. "cestea sunt bolile despre care deja
am vorbit, venite dintro .nc-lcare a <egii revelate. Di este palierul actual9 cumul cotidian de erori.
'e l1ng- toate acestea, la maturitate putem s- observ-m c- .n noi e!ist- o predispozi/ie la
.mboln-vire .n func/ie de anumite coordonate Z dou- la num-r. "dic-9 *3+ ne .mboln-vim pentru c-
suntem agresivi 0i *:+ ne .mboln-vim pentru c- ne sim/im vinova/i.
"gresivul 0i vinovatul se .mboln-vesc mai u0or. >eagresivul 0i nevinovatul fac fa/- multor condi/ii
grele f-r- s- se .mboln-veasc-5 fac fa/- 0i mediilor contaminate f-r- s- se .mboln-veasc-. =n privin/a
agresivit-/ii, trebuie spus c- de multe ori nici nu o con0tientiz-m. 8- 0ti/i agresiviE Cu siguran/- nu!
4!ist- printre cuno0tin/ele mele un domn care este foarte bisericos5 are circa ?K de ani, merge la
biseric-, este un bun .nchin-tor, un practicant al religiei. Cu toate aceste calit-/i, femeia din preajma
lui, prietena lui sim/ea l1ng- el un disconfort e!traordinar. Cei doi au venit la mine s- m- .ntrebe de
ce se .nt1mpl- acest lucru, de ce ea simte astfel. (ac- o priveai pe acea t1n-r- cu un ochi care vede
3&I
aura, constatai c- .n preajma b-rbatului respectiv aura ei era perforat-, zdren/uit- parc-. Concluzia
este c- b-rbatul avea o agresivitate incon0tient-, foarte puternic-, care zdren/uia aura partenerei sale.
4l sa mirat atunci Z de unde agresivitate, c1nd se 0tia pios, milostivE St1nd un pic de vorb- cu el,
am aflat c- mai fusese c-s-torit, divor/ase 0i purta o ur- .nver0unat- primei sale so/ii. 4 lesne de
.n/eles c-, .n preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru c- el se .mpotrive0te femeii
.n sine. "fl1nd acestea, b-rbatul ma .ntrebat cei de f-cut. JTrebuie s-/i rezolvi agresivitatea
incon0tient-#, iam spus. =n via/a sa con0tient-, el era bun, milostiv, .ns- incon0tient era agresiv. 4l
0tia c- este bun ca p1inea lui (umnezeu Z f-cea 0i pomeni, punea lum1n-ri la biseric- Z , nu
agresiv.
JCum s-mi dizolv agresivitatea incon0tient-E# ma .ntrebat.
<am sf-tuit ca .n fiecare zi, .n rug-ciunile sale, s- o pomeneasc- pe fosta lui so/ie 0i s- cear- pentru
ea putere, s-n-tate, g1ndire bun-.
JCum s- cer a0a ceva pentru eaE 4ste o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. >u pot s- m- rog
pentru ea!#
J"cest nu pot trebuie s-l dep-0e0ti! >umai dac- te rogi pentru ea o s-/i dizolvi agresivitatea
incon0tient-#.
J(ar nu merit-#, mia r-spuns.
JTocmai pentru c- nu merit-! Cu c1t te rogi mai mult pentru ea, cu at1t ea va .nflori, acolo unde se
afl-#.
J(ar nu merit- s- .nfloreasc-! 8reau s- piar-, s- se usuce!#
JIat-, cred c- /iai con0tientizat destul de bine de ce, c1nd se afl- l1ng- tine, partenera are aura
zdren/uit-!#, iam zis eu atunci.
Ce se .nt1mpl- c1nd ai o aur- zdren/uit-E 40ti vulnerabil. 'o/i s- iei foarte u0or o grip- sau o infec/ie,
de e!emplu. =n acela0i timp, po/i resim/i influen/a negativ- ce vine dinspre o anumit- persoan-, sau
pur 0i simplu din c1mpurile din jurul nostru *din care, c1nd suntem s-n-to0i, select-m numai
pozitivitatea+. ,evenind, pot s- v- spun c- acel pacient a reu0it p1n- la urm- s- se vindece, s- se
roage cu bucurie pentru acea Jscorpie#. =n cele din urm- a .nceput s- vad- c- nu era chiar a0a de
scorpie cum credea el, 0i c- numai .nc-rc-tura lui de ur- o f-cea pe fosta lui so/ie s- par- at1t de rea.
@ doz- de agresivitate incon0tient- avem cu to/ii, s- 0ti/i. >e na0tem cu ea. 4a este baza comple!ului
Cain. Incon0tient, vrei s-l elimini pe semenul t-u. @mul se simte bine dac- elimin- un om.
Subcon0tientul se simte bine c1nd lichideaz- pe cineva, c1nd e!termin-. Ce .nseamn- acest lucruE S-
ne g1ndim la serviciu, de e!emplu. To/i colegii ./i par r-i 0i ur1cio0i. Teai sim/i bine dac- ai reu0i
zilnic s- elimini c1te unul Incon0tient, deci, purt-m .n noi comple!ul Cain Z unii mai puternic,
al/ii mai slab. Cert este c- acest comple! produce .n noi o anumit- vulnerabilitate. Cum dispare
agresivitatea incon0tient-E <a modul practic, aceast- agresivitate dispare m1nc1nd mai des verde/uri.
4 un lucru la .ndem1na noastr-. (ac- m-n1nci verde/uri, descre0te agresivitatea incon0tient- Z
foarte simplu. 4 una dintre cele C opriri9 oprirea de la hrana care aprinde sim/urile, care aprinde
agresivitatea. >oi nu ne d-m seama, m1nc-m asemenea hran- spre .mpu/inarea vie/ii noastre 0i spre
ur1/irea ei.
(ar mai ales terapia iert-rii 0i ofranda remediaz- agresivitatea incon0tient-. J=mpac-te cu aproapele
t-u cu fratele t-u, cu p1r10ul t-u#. *Matei A9:&:A+. (ac- ai o aversiune fa/- de cineva, atunci la
rug-ciune evoc-i fa/a senin- 0i Jd-ruie0tei# mental9 pace, s-n-tate 0i Har. "gresivitatea incon0tient-
se .mparte 0i ea .n & categorii9 .mpotriva ta, .mpotriva semenului t-u 0i .mpotriva spa/iului .n care
tr-ie0ti. Conflictul psihic cu spa/iul predispune la boli de piele, dar 0i la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi .mpotriva lor .n0i0i sunt foarte mul/i. 'oate tu crezi despre tine c- e0ti bl1nd. "desea cei
bl1nzi .i iart- pe to/i ceilal/i 0i se atac- pe ei .n0i0i. "sta este o agresivitate .mpotriva ta. S- nu spui
niciodat-9 J>u merit s- tr-iesc#. "ceast- agresivitate na0te predispozi/ii maladive .n zona bazal-, a
energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la aceast- atitudine, de la aceast- autodepreciere, de
la aceast- autoieftinire a femeii. (ac- ave/i probleme .n zona bazal-, la aparatul uretral, s- 0ti/i deci,
c- prima m-sur- pe care trebuie so lua/i este s- v- schimba/i atitudinea fa/- de voi. @rice alt-
depreciere na0te aici vulnerabilitate.$
3?K
Renuntarea la -maraciune
Renunarea la amrciune este o invitaie descis pentru %uul 8f#ntca s v dea pacea 8a,
bucuria 8a i cunoaterea voii 8ale$
"m-r-ciunea este o stare interioar-. 4ste o dorin/- e!cesiv- de r-zbunare care vine dintrun
resentiment profund. 4ste .n capul listei de lucruri care .ntristeaz- (uhul lui (umnezeu *vezi 4feseni
?9&K&3+. " devenit preocuparea lui 4sau *vezi %eneza :F9?3+. Di este unul din cele mai frecvente
motive pentru care oamenii se abat de la arul lui %umnezeu$ J<ua/i seama bine ca nimeni s- nu
se abat- de la harul lui (umnezeu, pentru ca nu cumva s- dea l-stari vreo r-d-cin- de am-r-ciune, s-
v- aduc- tulburare, 0i mul/i s- fie .ntina/i de ea# *4vrei 3:93A+. "m-r-ciunea se va manifesta .n
multe feluri ) pierderea cump-tului, cre0terea tensiunii, iritabilitate, insomnie, obsesia de a te
r-zbuna, depresie, izolare, o perspectiv- negativ- constant- 0i o stare general- proast-.
Trebuie, de aceea, s- .ncepem s- ne debaras-m de acest duh de am-r-ciune 0i neiertare5 altfel,
inten/ia de a ierta va e0ua. 4ste adev-rat c- a face ceea ce trebuie, chiar dac- nu e0ti dispus, poate s-
duc- .n cele din urm- la sentimentele care trebuie. (ar chiar faptul c- .ncerci s- faci ceea ce trebuie
arat- c- am-r-ciunea nu este a0a de profund- cum pare. Cu alte cuvinte, dac- cineva simte
am-r-ciune, dar .ncepe s- aplice principiul iert-rii depline, prin aceasta arat- c- el sau ea nu este
total controlat de am-r-ciune. "ltfel, el sau ea nar .ncepe s- fac- ceea ce este drept.
"bsen/a am-r-ciunii permite (uhului Sf1nt s- fie 4l =nsu0i .n noi. "ceasta .nseamn- c- eu voi
deveni asemenea (omnului Iisus. C1nd (uhul este .ntristat, sunt l-sat mie .nsumi, 0i m- voi lupta cu
emo/iile mele care variaz- de la m1nie p1n- la team-. (ar c1nd (uhul Sf1nt nu este .ntristat, 4l Se
simte ca acas- cu mine5 4l va .ncepe s- m- schimbe .n omul care dore0te 4l s- fiu, 0i eu voi putea s-
manifest bl1nde/ea (uhului. Renunarea la amrciune este o invitaie descis pentru %uul
8f#nt ca s v dea pacea 8a, bucuria 8a i cunoaterea voii 8ale$ 6!1!Dendall
6indecarea de frica si suferinta
8ufletul ma conduce spre vindecare$ 6oi deveni una cu sinele meu adevarat$
Cu aceasta afirmatie incepe procesul de vindecare. (e aici urmeaza alte II de e!presii ale spiritului
) cate una pentru fiecare zi. Impreuna ele rezuma procesul vindecarii emotionale si spirituale. 4le ne
transfera atentia de la lumea e!terioara spre lumea interioara ) care este sursa luminii. Toate acestea
le gasiti intro carte deosebita $8indecarea sufletului de frica si suferinta$ scrisa de (eepa^ Chopra.
$Suferinta ameninta sa ne faca in asa fel, incat viata noastra sa nu mai aiba sens. "cesta este cel mai
mare pericol si nu durerea pe care o induce. (epinde de fiecare dintre noi sa restabilim sensul
vietii. (octorii nu o pot face cu medicina lor5 prietenii nu o pot face cu mangaierea si sprijinul lor.
4sti vindecat, atunci cand poti sati spui tie insuti9 #Sunt important la fel ca toti ceilalti, apartin
cuiva, sunt vrednic, sunt in siguranta, ma pot e!prima liber pe mine insumi, sunt iubit.$ 6indecarea
interioara implica mutarea de la intuneric la lumina$
#<umina$ este un cuvant cu semnificatii diferite, dar este inteles, in general ca iubire si intelegere
inteleapta *constienta si in acord cu legile ei+. *ubirea se ingri&este de corpul emotional/
intelegerea umple vidul creat de durere$
Intrand in legatura cu sinele adevarat, vei descoperi ca sufletul nu este pasiv. Spiritul cunoaste mai
multe despre noi decat cunoastem noi insine si vrea sa sprijine fiecare pas al nostru spre unitate.
Calea sufletului a fost denumita calea fara cale, pentru ca nu e!ista >ICI @ H",T".
'asii fiecarei persoane sunt diferiti. Insa marile traditii ale intelepciunii neau spus e!trem de multe
lucruri de ajutor despre spirit.
3?3
6iecare din cele 3KK de ganduri calauzitoare este o sutra, de la cuvantul sanscrit care inseamna #fir
calauzitor$, sau, mai putin e!act, un aforism care contine forta. <umina are forta de a umple vidul
afectat de intuneric.
8indecarea insasi are loc in doua faze ) eliberarea energiei suferintei, apoi inlocuirea ei cu energia
sufletului *acelasi lucru se poate observa in orice proces terapeutic, si, foarte clar in constelatiile
familiale+. 4ste un proces bland, foarte asemanator cu a urma un fir calauzitor, care te conduce pas
cu pas.
Ceea ce incepe ca o simpla aluzie despre o noua putere, va creste. 8inele tau adevarat este
intotdeauna dispus sa primeasca orice incercare, sa gaseasca orice raspuns si sa'ti arate calea
de iesire din orice dilema$ Ceea ce conteaza cu adevarat este legatura ta cu acest sine adevarat$
In frica si izolare, sufletul tau pare a se afla la distanta, fara nici o putere. Insa aceasta este o
perceptie nascuta din urmarea si ascultarea egoului, ceea ce am facut cu totii. (aca faci o pauza sa
asculti vocea sufletului ) acolo unde egoul tace ) vei fi surprins de puterea pe care o ai sub
comanda ta, oricat de mult timp a fost ea trecuta cu vederea.
4ici o alta descoperire in viata nu aduce atata fericire ca redobandirea sinelui adevarat$
Singurul eveniment comparabil este atunci cand te indragostesti, insa acesta este temporar si depinde
de o alta persoana, cea iubita.
8inele tau adevarat este etern si nu depinde de nimeni altcineva, decat de tine$ "tunci cand se
spune ca suferinta innobileaza o persoana, aceasta inseamna ca sub impulsul crizei, vechile obiceiuri
si perceptii sunt eliminate. >ecunoscutul se face simtit si, daca te deschizi spre el, semnificatia
sufletului se reveleaza ca un adevar pe care, inainte de a incepe criza, nici nu lai fi banuit.
*n acest mod, se considera ca fiecare suferinta ar contine un mesa& spiritual ascuns$ 4u cautam
suferinta, insa odata trecuti prin ea, poate intelegem ca acesta este sensul ei profund si
vindecator$,
-firmatii pentru -utovindecare
-firmaia reprezint formularea unui adevr pe care ncerci s i'l nsueti n via$ Sa spus
c- suntem ceea ce m1nc-m. "r fi mai adev-rat s- spun9 +8untem ceea ce g#ndim$, 'entru c-
min/ile noastre e!prim- 0i, de asemenea, influen/eaz- realitatea a ceea ce suntem, mult mai mult
dec1t o fac trupurile noastre. %1ndurile noastre ne influen/eaz-, .ntro mare m-sur-, p1n- 0i starea de
s-n-tate fizic-. >ici un mare progres .n via/a nu se produce .nt1mpl-tor. Sportivul trebuie s-
e!erseze .ndelung pentru a st-p1ni tehnicile de care are nevoie9 aruncarea mingii, cobor1rea pe
schiuri pe o pant- dificil-, saltul la o distan/- c1t mai mare. Iar pianistul trebuie s- munceasc- cel
pu/in la fel de mult pentru a ajunge la st-p1nirea mi0c-rilor degetelor sale, pentru a putea interpreta
cu u0urin/- cele mai comple!e pasaje muzicale.
Di via/a este o art-. (in nefericire, este o art- c-reia mul/i oameni .i dedic- prea pu/in- energie.
@amenii iau via/a a0a cum este 0i se tot .ntreab- de ce lucrurile se .nc-p-/1neaz- s- mearg- prost.
>#ndurile sunt lucruri$ Cuvintele, care sunt g#nduri cristalizate, au o putere incomensurabil,
mai ales dac le rostim concentr#ndu'ne$ Simplul fapt c- te g1nde0ti la oboseal- ./i poate submina
energia. =nt-rind acest g1nd prin cuvinte, #sunt e!tenuat$, define0ti 0i prin aceasta conferi for/a
g1ndului respectiv. 4ste valabil 0i invers. (ac- te sim/i obosit dar, brusc, aten/ia ./i este captat- de
ceva, oboseala va disp-rea cu totul! #40ti$ ceea ce g1nde0ti. (ac-, .n plus fa/- de acest interes brusc,
.l 0i verbalizezi prin cuvintele #m- simt minunat$, este posibil s- descoperi c-, .n afara faptului de a
te sim/i doar cu pu/in mai bine, te sim/i, de fapt, ca 0i cum ai fi dob1ndit o nou- defini/ie a propriei
persoane.
"t1t de multe din e0ecurile din via/a noastr- ) legate de st-p1nirea unei limbi str-ine, de .ncerc-rile
de a rela/iona cu ceilal/i, de a face a0a cum trebuie tot ceea ce ne propunem ) se datoresc numai
g1ndului c- ceea ce vrem s- facem este un lucru complet str-in nou-. 'e de alt- parte, multe dintre
succesele din via/a noastr- sunt rezultatul accept-rii noului ca apar/in1ndune. <imba francez-, de
e!emplu, poate fi .nv-/at- mult mai u0or de c-tre cel care se las- p-truns de g1ndul #sunt francez$,
3?:
dec1t de cel care .0i spune *cum fac, adeseori, elevii la or-+ #oamenii -0tia vorbesc #ciudat$!$
(ificultatea rezid- .n faptul c- obiceiurile noastre sunt .nr-d-cinate ad1nc .n subcon0tient. 'rin
urmare, chiar 0i atunci c1nd .ncercam s- le schimb-m, ne trezim tra0i .napoi .n mod repetat 0i chiar
.mpotriva voin/ei noastre, potrivit vechilor obiceiuri. 'e de alt- parte, afirma/iile, atunci c1nd sunt
repetate .ntro stare de concentrare profund- iar, apoi, ajung .n subcon0tient, ne pot schimba la ni0te
niveluri ale min/ii asupra c-rora majoritatea noastr- are un control con0tient redus.
Suntem ceea ce g1ndim. =ns- suntem 0i mult mai mult dec1t ceea ce g1ndim .n mod con0tient.
Suntem multitudinea infinit- de tipare conflictuale de sentimente, obiceiuri 0i reac/ii pe care leam
acumulat dea lungul unei .ntregi vie/i ) f-r- nici o e!agerare, pe parcursul .ntregii noastre vie/i ) .n
subcon0tientul min/ii noastre. 'entru a ne vindeca, trebuie s- punem ordine 0i .n aceste conflicte
interioare. >u este suficient, pe de alt- parte, nici s- afirm-m schimbarea la nivelurile con0tient 0i
subcon0tient. 'entru c- suntem parte a unei realit-/i cu mult mai ample, cu care trebuie, de
asemenea, s- tr-im .n armonie. n spatele minii noastre omeneti se afla contiina divin$
-tunci c#nd ncercam s ne transformm numai prin efortul propriu, ne limitm potenialul
de vindecare i de dezvoltare$ -firmaia trebuie s fie ridicat de la nivelul ncis n sine al
minii la nivelul realitii superioare a supercontiinei$ " te vindeca .nseamn- a te #descotorosi
de imperfec/iuni$. " fi perfect .nseamn- a oferi e!presie supercon0tiin/ei surse ) creativit-/ii 0i a
solu/iilor. 'rin urmare, .n folosirea afirma/iilor, ne concentr-m asupra propriet-/ilor pozitive care
reprezint- solu/ia pentru boala 0i imperfec/iunile noastre.
8upercontiina este acel nivel al contiinei care este adeseori descris drept (ul superior$
-cesta este nivelul de la care vin, de e)emplu, marile inspiraii$ 3rin intermediul
supercontiinei se pogoar asupra noastr cluzirea divin i adevrata tmduire$ n
absena unei aderri la supercontiin, afirmaiile, asemenea oricrei alte ncercri de ridicare
a eului, limitate la condiia uman, nu aduc dec#t beneficii temporare$
"firma/iile trebuie repetate .ntrun asemenea mod .nc1t s- .nal/e con0tiin/a c-tre supercon0tiin/a.
"firma/iile pot atinge acest obiectiv atunci c1nd le repet-m .ntro stare de profund- concentrare, .n
s-la0ul con0tiin/ei divine din corpul omenesc, .n centrul lui Hristos, care este un punct de pe frunte,
situat e!act .ntre spr1ncene. ,epet- afirma/iile din aceast- carte mai .nt1i cu glas tare, pentru a
mobiliza .ntreaga aten/ie a min/ii con0tiente. 'e urm-, repet-le .n t-cere, pentru a/i .nsu0i mai
profund semnifica/ia cuvintelor.
"poi, roste0tele .n 0oapt-, purt1ndule semnifica/iile .n subcon0tient. ,epet-le din nou, .n t-cere,
pentru a/i ad1nci .nsu0irea lor la nivelul subcon0tientului. =n cele din urm-, pe m-sur- .n-l/-rii
aspira/iilor, repet-le .n centrul lui Hristos. <a fiecare nivel, repet-le de mai multe ori, las-te
p-truns tot mai profund de semnifica/iile lor. 'rin afirmarea repetat-, ./i .nt-re0ti 0i, ulterior, ./i
spiritualizezi con0tientizarea oric-rei calit-/i pe care vrei s- /io dezvol/i. "firma/iile reprezint- doar
primul pas pe calea autovindec-rii. .rebuie s ne ndeplinim menirea omeneasc$ 2r puterea
veni de la %umnezeu, eforturile noastre sunt, de'a pururea, n zadar$ Cu alte cuvinte,
afirmaiile trebuie s se nceie prin rugciune$
(e ce s- te rogi deabia dup- ce ai repetat afirma/iileE (e ce nu .nainteE Cu siguran/-, rug-ciunile
sunt .ntotdeauna folositoare. =ns-, dac- este rostit- .n absen/a unei con0tiin/e afirmative, rug-ciunea
poate s- fie slab- 0i s-rac-9 o pledoarie pentru ca (umnezeu s- fac-, 4l singur, totul, f-r- participarea
activ- a omului. ,ug-ciunea eficienta nu este niciodat- pasiv-. 4a este .nc-rcat- de credin/- 0i
ajunge
la maturitate printro atitudine afirmativa. 'entru a/i aprofunda nou- calitate, la .nceput ./i este de
ajutor s- o afirmi, urm1nd apoi succesiunea pe care am descriso. 'e urm-, .ns-, .nal/- aceast-
afirma/ie printro rug-ciune plin- de iubire c1te (umnezeu.
=n acest moment al celei mai profunde 0i mai afirmative armoniz-ri cu (umnezeu, 4l ne ajut- cel
mai mult. 'rin armonizarea cu divinitatea, rezisten/a pe care o opunem devine minim-, iar
cooperarea noastr- cu mila lui (umnezeu este complet deschis-, plin- de disponibilitate 0i con0tient-
fa/- de supercon0tient. Sursa O.(onald Malters *S_ami RriUananda+
(escarca acesta carte minunata $"firmatii pentru 8indecare O(onaldMalters
3?&
(cilibrul Tin 5 Tang 9**<
Tin i Tang sunt dou- concepte care . i au originea .n filosofia si metafizica chineza. "ceste
concepte reprezint- for ele primordiale i complementare ce compun universul i toate componentele
acestuia.
Tin #loc .ntunecos, pant- *deal+ nordic-, mal *r1u+ sudic5 noros, sumbru$ este elementul .ntunecat5 el
este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, i corespunde nop ii.
Tang5 #loc .nsorit, pant- *deal+ sudic, mal *r1u+ nordic5 str-lucire solar-$ este elementul luminos5
este fericit, plin de vitalitate, activ, str-lucitor, masculin i corespunde zilei. Sin este adeseori
simbolizat de apa i de pamant timp ce Sang este simbolizat de foc i vant.
"t.ta vreme c.t vom persista .n a separa Uin i Uang nu putem spera s- atingem echilibrul. (ac-
cineva vrea s- ajung- undeva cu bicicleta nu va putea s- .mping- ambele pedale concomitent c-ci va
r-m.ne pe loc. 'entru a avansa trebuie s- .mping- o pedal- i s- o elibereze pe cealalt-, simultan.
Mi carea complet- const- .n .mpingere;eliberare. =mpingerea este urmarea eliber-rii i fiecare dintre
ele devine, respectiv, cauza celeilalte.
#Sinul 0i Sangul reprezintb principiul Cerului 0i al 'bm1ntului, marea structurb a orice e!istb,
pbrin/ii schimbbrii, rbdbcina 0i .nceputul vie/ii 0i al mor/ii$. "ceasta este legea generalb a modului .n
care este alcbtuitb lumea & (. #Sin ) Sang reflectb toate formele 0i caracteristicile e!istente .n
2nivers$. Sinul 0i Sangul au fost privite ca ni0te simboluri, av1nd capacitatea de a cuprinde foarte
multe aspecte ale lucrurilor, fbrb a le descrie .n mod e!plicit. Tot ceea ce e!istb poate fi privit prin
cele doub aspecte ale sale9 ziua 0i noaptea, mi0carea 0i repaosul, cbldura 0i frigul, bbrbatul 0i femeia,
e!terior 0i interior, 0.a.m.d.
Sinul 0i Sangul reprezintb o modalitate de a .n/elege, de a cunoa0te e!isten/a. Teoria despre Sin )
Sang ne descrie lumea .n dinamica sa. 4a pune accent pe continua transformare 0i pe necesitatea de a
.n/elege modul .n care sunt guvernate transformbrile. 4!isten/a este perceputb ca o continub
transformare iar .n/elepciunea constb .n sesizarea modului .n care se succed diferitele stbri 0i nu .n
men/inerea lor.
Teoria Sin ) Sang define0te Sinul 0i Sangul prin caracteristicile lor9 >atura de bazb a Sinului este
asemenea apei, iar cea a Sangului este asemuitb focului. SI> ) ceea ce /ine de interior, ceea ce este
nemi0cat, ascuns vederii, aflat .n stare latentb, ceea ce coboarb5 S">% ) ceea ce /ine de e!terior,
ceea ce este .n mi0care, ceea ce se manifestb, ceea ce ascensioneazb.
In trecut <una simboliza Sinul, iar Soarele Sangul. 6emeia este Sin, bbrbatul este Sang, pbm1ntul
este Sin, cerul este Sang. Tot ceea ce este .ntunecat, ascuns vederii, ceea ce coboarb, ceea ce
con/ine, ceea ce se aflb .n stare latentb, receptivitatea, toate acestea au caracter Sin. In schimb, ceea
ce este luminos, aflat .n e!terior, ceea ce urcb, ceea ce este con/inut, ceea ce se manifestb,
agresivitatea, ei bine, tot ce corespunde lucrurilor cu aceste trbsbturi are caracter Sang.
Tin Tang
"pb 6oc
6eminin Masculin
<unb Soare
2mbrb Strblucire
@dihnb "ctivitate
"pus ,bsbrit
>ord Sud
Materie 4nergie
(ens ,arefiat
Intunecat <uminos
"pb lichidb 8apori
Sbm1n/b 6ruct
6ormb 4nergie
Substan/ial >onsubstan/ial
3??
Cobor1re 2rcare
(edesubt (easupra
Incon0tient Con0tient
Interior 4!terior
>atura Sin sau Sang a unui fenomen nu este absolutb, ci relativb. "ceastb relativitate se reflectb prin
principiile de bazb ale teoriei Sin ) Sang9 #In mijlocul Sinului apare Sangul, Sangul activeazb
Sinul$.
@pozi/ia Sin ) Sang 9 @pozi/ia celor doub aspecte constb .n capacitatea lor de a se lupta unul cu
cealblalt, control1nduse astfel reciproc. (e e!emplu, cbldura *Sang+ poate .nlbtura frigul *Sin+, .n
timp ce frigul *Sin+ face ar0i/a *Sang+ sb scadb. "cest lucru se petrece 0i .n organismul uman, unde
opozi/ia Sin ) Sang men/ine echilibrul fiziologic. (acb dintro cauzb oarecare, raportul normal Sin
Sang se modificb, apbr1nd un e!ces de Sin sau de Sang, se instaleazb starea de boalb, ca urmare a
distrugerii balan/ei fiziologice.
*nterdependena Tin 5 Tang
(e0i Sinul 0i Sangul sunt opuse, .ntre ele e!istb .n acela0i timp 0i o rela/ie de interdependen/b.
Sangul nu poate e!istb fbrb Sin, Sinul nu poate e!ista fbrb Sang. Sangul este condi/ionat de
e!isten/a Sinului 0i invers. #Sinul rbm1ne ascuns .n interior, pentru a ac/iona ca un apbrbtor al
Sangului, Sangul stb .n afarb, ac/ion1nd ca un servitor al Sinului$.
=n corpul omenesc, Sinul corespunde substan/elor nutritive, fluidelor corpului, .n timp ce Sangul
este caracterizat de activitb/ile fiziologice, de energie. Conform principiului tocmai enun/at, fluidele
corpului sunt cele care rbm1n .n interior, .n timp ce activitb/ile fiziologice se manifestb .n e!terior,
mediind rela/ia cu acesta.
Raportul de consum'alimentare dintre Tin i Tang
Cele doub aspecte Sin ) Sang cuprinse .ntrun fenomen nu sunt fi!e, ci se aflb .ntro permanentb
rela/ie de consum ) alimentare. (e e!emplu, diverse activitb/i fiziologice *Sang+ din organism
consumb .n mod necesar anumite substan/e nutritive *Sin+. "cesta este procesul de consumare a Sin
ului pentru a genera Sangul 0i reprezintb o schimbare cantitativb. In condi/ii normale e!istb un
echilibru al raportului de consum ) alimentare. (ereglarea echilibrului va duce la un e!ces de Sin
sau de Sang 0i la apari/ia bolii. (in punct de vedere calitativ, .n anumite condi/ii speciale poate
apbrea un proces de intertransformare Sin ) Sang.
#Sangul e!trem produce .n mod necesar Sinul, iar Sinul e!trem produce .n mod necesar Sang
ul,6rigul e!trem va da na0tere cbldurii, iar cbldura e!cesivb se va transforma .n frig.$ 2n e!emplu .l
constituie starea febrilb. Cbldura e!cesivb care apare afecteazb energia de apbrare a corpului. (acb
febra persistb, la un moment dat va avea loc o scbdere bruscb a temperaturii, pulsul devine slab,
apare paloarea 0i rbcirea membrelor. In acest caz, Sangul sa transformat .n Sin.
%ivizibilitatea infinitC a Tin'ului i Tang'ului
@rganele de/inbtoare de energie *rinichii, ficatul, inima, splina 0i plbm1nii+ au caracter Sin. (ar,
dintre aceste organe Sin, cele care se aflb .n partea superioarb a corpului *inima 0i plbm1nii+ au un
caracter mai Sang ) reprezintb Sangul Sinului , .n timp ce celelalte organe Sin, fiind situate .n
partea inferioarb a trunchiului au un caracter mai Sin ) reprezintb Sinul Sinului .
Cauzele apariiei bolilor
C(L( U-3.( 8(4.*!(4.(
Bucuria
6uria
Triste/ea sau suferin/a sufleteascb
Ingrijorarea
Teama 0i spaima
3?A
2uria afecteazC ficatul,
Bucuria duce la mbolnCvirea inimii,
*ngri&orarea slCbete splina,
.eama i spaima aduc pre&udicii grave rinicilor,
.risteea sau suferina sufleteascC mbolnCvesc plCm#nii$,
+!#nia 9furia< determinC micarea energiei cCtre partea superioarC a corpului,
Bucuria ncetinete circulaia energeticC,
8uferina sufleteascC i tristeea consumC energia,
.eama i spaima o tulburC, iar
*ngri&orarea duce la stagnarea ei$,
B0C0R*-
Bucuria e!cesivb afecteazb inima se activeazb e!cesiv func/ia de deschidere a celulelor inimii 0i se
inhibb func/ia de .nchidere a celulelor inimii. Bucuria .ncetine0te circula/ia energeticb. Teama 0i
spaima *corespund elementului apb+ controleazb bucuria *corespunde focului+. In situa/ia .n care
cineva a primit o veste foarte bunb *a reu0it la un e!amen, a c10tigat o sumb mare de bani, 0.a.m.d.+
se recomandb ca el sb fie speriat pentru a opri efectul bucuriei e!cesive. In caz contrar energia inimii
va fugi cbtre e!terior, ceea ce poate duce la lipsa de energie a inimii 0i chiar la oprirea acesteia.
Simptomele care apar .n situa/ia unei bucurii e!cesive sunt9
'alpita/ii
Insomnie
%1ndire neclarb
Manifestbri maniace *afectarea spiritului+
Infarct
Medicina tradi/ionalb chinezb prezintb cele 0apte sentimente9 bucuria, furia, triste/ea, suferin/a
sufleteascb, .ngrijorarea, teama 0i spaima, specific1nd faptul cb e!cesul acestora duce la apari/ia
bolilor. "ceste 0apte sentimente, care sunt rbspunsuri normale ale organismului la diver0i stimuli
*interni sau e!terni+ nu provoacb o stare de boalb dec1t atunci c1nd sunt duse la e!trem. "tunci c1nd
stimularea emo/ionalb este repetatb, bruscb sau e!acerbatb, pragul de adaptabilitate al organismului
este depb0it, fiind afectate func/iile sale fiziologice. In aceastb situa/ie neplbcutb vor fi afectate
s1ngele 0i energia organelor interne, ceea ce va duce la apari/ia bolii.
20R*-
6uria afecteazb ficatul 0i provoacb ascensionarea energiei. Triste/ea 0i durerea sufleteascb *ce
corespund elementului metal+ controleazb furia *este asociatb elementului lemn+. Simptomele
asociate sunt9
(ureri de cap
"me/eli
Cre0terea tensiunii
"tac vascular cerebral
Irascibilitate
4ructa/ii
Suspine
Menstrua/ie neregulatb
4nergia ficatului *lemn+ atacb splina 0i stomacul *pbm1nt+. 4ste situa/ia .n care energia elementului
lemn este prea puternicb 0i afecteazb elementul pbm1nt, pe care .n mod normal .l controleazb. (rept
urmare vor interveni urmtoarele manifestbri9
Insuficien/b energeticb a splinei
4nergia stomacului urcb .n loc sb coboare
S1ngerbri9
a+ la nivelul nasului *cauzate de ascensionarea energiei stomacului+
b+ .n alte por/iuni ale corpului *din cauza slbbirii splinei9 nu mai poate sb .0i e!ercite func/ia de
men/inere a s1ngelui .n interiorul vaselor+
3?C
@ altb situa/ie ce poate apbrea din cauza furiei este situa/ia .n care elementul controlat *lemn+ se
.ntoarce .mpotriva elementului care .l controleazb *metal+ <emnul corespunde ficatului iar metalul
este ata0at plbm1nilor. 4ste vorba de situa/ia .n care ficatul se .ntoarce .mpotriva plbm1nilor, ceea ce
genereazb astm. (in punct de vedere al organelor #pereche$, ficatul este organul Sin, care de/ine
energie, iar vezica biliarb este organul Sang, ce transportb energia. 4!cesul de energie la nivelul
ficatului va afecta vezica biliarb, duc1nd la incapacitatea de a lua decizii, ce este guvernatb de vezica
biliarb.
.R*8.(G(- U* 802(R*4G- 802L(.(-8CD
Triste/ea sau suferin/a sufleteascb afecteazb plbm1nii, ce corespund elementului metal. "ceste doub
sentimente slbbesc energia corpului 0i o dizolvb. Sentimentul care controleazb triste/ea sau suferin/a
sufleteascb este bucuria *focul controleazb metalul+. Simptomele cauzate de triste/e sau suferin/a
sufleteascb sunt9
Senza/ia cb spa/iul de la nivelul pieptului este prea mic
"stm
'l1ns e!cesiv
,bceli frecvente *slbbirea energiei de apbrare+
'robleme ale pielii
Scbderea energiei pectorale afecteazb 0i inima9 uneori apar probleme circulatorii.
4>R*V"R-R(-
Ingrijorarea *g1ndurile e!cesive+ afecteazb splina, ce corespunde elementului pbm1nt. Ingrijorarea
produce stagnarea energiei. Sentimentul care controleazb .ngrijorarea este furia *lemnul controleazb
pbm1ntul+. Simptomele asociate sunt9
'alpita/ii
Insuficien/b energeticb a splinei
Insuficien/b sanguinb
.(-!- U* 83-*!-
Teama 0i spaima afecteazb rinichii, care corespund elementului apb. "tunci c1nd un om este speriat
sau .i este teamb energia sa va cobor.. Traiul .n teroare este cel care slbbe0te cu precbdere rinichii.
8ezica urinarb este de asemenea afectatb de aceste doub sentimente. (eseori, vezica urinarb nu mai
este bine controlatb. 'bm1ntul *splina+ controleazb apa *rinichii+9 .ngrijorarea este cea care
controleazb teama 0i spaima. Teama 0i spaima afecteazb ficatul 0i vezica biliarb *ficatul corespunde
lemnului, iar rinichii apei9 atunci c1nd apa este afectatb, lemnul va fi 0i el influen/at+. 8or rezulta
simptome precum9
(epresie
<ipsa capacitb/ii de decizie
Confuzie
<ipsa curajului
"pa *rinichii+ nu mai controleazb focul *inima+5 de aici rezultb situa/ia .n care focul scapb de sub
control9
"n!ietate
Incapacitatea de a se odihni.
CL-8*2*C-R(- 2(4"!(4(L"R C"42"R! C(L"R C*4C* (L(!(4.(
Caracteristica apei este rbceala 0i fluiditatea, ea lu1nd forma recipientului .n care ajunge, cea a
lemnului este .nflorirea 0i cre0terea, focul rbsp1nde0te cbldurb 0i luminb, pbm1ntul db na0tere tuturor
lucrurilor, iar metalul se cufundb *sub ac/iunea propriei greutb/i+. <egea mi0cbrii celor cinci elemente
este caracterizatb prin urmbtoarele rela/ii9
%enerarea unui element din celblalt
Interac/iune (ominare
3?F
@pozi/ie
,ela/ie tip mamb ) fiu
>enerarea unui element din celClalt
%enerarea unui element de cbtre celblalt se referb la rela/ia de generare a unui element de cbtre
elementul anterior9
-pa rCnete lemnul
Lemnul alimenteazC focul
2ocul nate pCm#ntul 9cenua<
*n pCm#nt apar metalele
!etalul 9prin condensare< duce la apariia apei
"tunci c1nd aceastb rela/ie de generare este aplicatb organelor interne de/inbtoare de energie9 rinichi,
ficat, inimb, splinb 0i plbm1ni, ea se referb la faptul cb energia unui organ va sus/ine func/ionarea
unui alt organ. Concret, energia rinicilor 9apC< va sus/ine func/ionarea ficatului *lemn+, energia
ficatului 9lemn< va sprijini func/ionarea inimii *foc+, energia inimii 9foc< va sus/ine func/ionarea
splinei *pbm1nt+, energia splinei 9pCm#nt< va sus/ine func/ionarea plbm1nilor *metal+, iar plCm#nii
9metal<, la r1ndul lor, vor sprijini func/ionarea rinichilor *apb+. "tunci c1nd vorbim despre energia
unui organ ne referim la energia produsb de celulele acelui organ.
Celulele, ce au caracter Sin, produc energie, ce are caracter Sang. 4ste vorba despre procesul descris
de teoria Sin ) Sang9 #In mijlocul Sinului apare Sangul$. "ceea0i teorie mai precizeazb #Sangul
activeazb Sinul$, care se traduce prin faptul cb energia produsb de celulele unui organ va sus/ine
func/ionarea celulelor organului urmbtor *conform rela/iei de generare a celor cinci elemente+. 'e
scurt putem spune cb rela/ia de generare se reduce la cele descrise mai sus, 0i anume, energia
produsb de celulele unui organ va sus/ine func/ionarea celulelor organului urmbtor.
*nteraciunea
Interac/iunea dintre cele cinci elemente presupune 0i e!isten/a unor tendin/e opuse ale acestora, prin
care ele se controleazb reciproc9
-pa stinge focul
2ocul topete metalul
!etalul taie lemnul
Lemnul dominC pCm#ntul pe care crete
3Cm#ntul ndiguiete apa
"spectele generbrii unui element din celblalt 0i cel de interac/iune sunt inseparabile. (acb nu ar
e!ista na0terea nu ar mai apbrea cre0terea 0i dezvoltarea5 fbrb interac/iune nu ar mai e!ista echilibru
0i coordonare pe durata cre0terii 0i a transformbrii. 4chilibrul relativ men/inut .ntre generare 0i
interac/iune este cel care face posibilb cre0terea normalb 0i dezvoltarea.
Interac/iunea dintre organele interne presupune faptul cb rinichii *apa+ controleazb inima *foc+, inima
*foc+ controleazb plbm1nii *metal+, pbm1nii *metal+ controleazb ficatul *lemn+, ficatul *lemn+
controleazb splina *pbm1nt+, iar splina *pbm1nt+ va controla rinichii *apa+.
,ela/ia de interac/iune are loc prin intermediul Sinului *c1mpului sau fluidelor+ organelor
respective. (e e!emplu, c1mpul plbm1nilor controleazb c1mpul ficatului, c1mpul inimii controleazb
c1mpul plbm1nilor, c1mpul ficatului controleazb c1mpul splinei, Sinul *fluidele+ rinichilor hrbnesc
Sinul inimii pentru ca acesta sb poatb controla Sangul *energia+ inimii *slbbirea Sinului duce la
hiperactivitatea Sangului+, 0.a.m.d.
%ominarea i opoziia
"tunci c1nd e!istb un e!ces sau o insuficien/b a oricbruia dintre cele cinci elemente, vor apbrea
rela/ii anormale de generare 0i de interac/iune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare 0i
de opozi/ie. (ominarea presupune un atac asupra pbr/ii care este controlatb, din cauza slbbirii
acesteia. (in aceastb cauzb, rela/iile de control se vor tranforma .n rela/ii de dominare.
(e e!emplu, metalul controleazb lemnul. In situa/ia .n care lemnul este slbbit metalul .l va domina.
"tunci c1nd vorbim despre organele interne, putem specifica faptul cb un c1mp prea puternic al
3?G
plbm1nilor *metal+, cauzat de o mai slabb func/ie de deschidere a celulelor plbm1nilor *bloc1nduse
func/ia de deschidere a celulelor plbm1nilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberatb, astfel
.nc1t, .n timp, c1mpul plbm1nilor va cre0te foarte mult+ va afecta c1mpul ficatului *lemn+, ceea ce
poate duce .n timp la scbderea func/iei hepatice.
2n alt e!emplu, focul controleazb metalul. Slbbirea metalului duce la dominarea acestuia de cbtre
foc.
*nsuficienC apC: 3Cm#ntul dominC apa
*nsuficienC lemn: !etalul dominC lemnul
*nsuficienC foc: -pa dominC focul
*nsuficienC pCm#nt: Lemnul dominC pCm#ntul
*nsuficienC metal: 2ocul dominC metalul
@pozi/ia se referb la schimbarea sensului normal al interac/iunii, din cauza e!cesului elementului ce
ar trebui sb fie controlat. In acest fel, elementul care .n mod normal este controlat se va .ntoarce
.mpotriva elementului ce .l controla 0i i se opune. (e e!emplu, apa controleazb focul. In situa/ia .n
care focul devine foarte puternic el se va .ntoarce .mpotriva apei 0i va e!ista rela/ia focului ce se
opune apei. 2n alt e!emplu, metalul taie *controleazb+ lemnul. 4!cesul lemnului duce la opozi/ia
acestuia .mpotriva metalului. @pozi/ia presupune un e!ces al elementului controlat, ceea ce
determinb .ntoarcerea sa .mpotriva elementului ce ar trebui sbl controleze .n mod normal.
()ces apC: -pa se opune pCm#ntului
()ces lemn: Lemnul se opune metalului
()ces foc: 2ocul se opune apei
()ces pCm#nt: 3Cm#ntul se opune lemnului
()ces metal: !etalul se opune focului
Relaia tip mamC 5 fiu
In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se #na0te$ din cel precedent, este #fiul$ celui dinaintea
sa, iar acesta, la r1ndul sbu, .i este #mamb$. "ceastb rela/ie poate fi afectatb .n ambele sensuri9
#mama afecteazb fiul$ 0i #fiul afecteazb mama$. (e e!emplu, apa poate afecta lemnul *#mama
afecteazb fiul$+, dar 0i lemnul poate afecta apa *#fiul afecteazb mama$+.
C(L( U-8( 8C1*!BDR* CL*!-.*C(
Medicina tradi/ionalb chinezb descrie cele 0ase #schimbbri climatice$9
81ntul
6rigul
2mezeala
6ocul
"r0i/a verii
2scbciunea
-L.( C-0E( -L( -3-R*G*(* B"L*L"R
Constitu/ie slabb
Suprasolicitare
"ctivitate se!ualb e!cesivb
'robleme de nutri/ie
Traume fizice
'arazi/i 0i otrbvuri
Tratament incorect
6aptele neconforme cu morala
C"48.*.0G*( 8L-BD
Constitu/ia depinde de9
3?I
Sbnbtatea pbrin/ilor .n general, 0i .n mod particular de starea lor .n momentul concep/iei viitorului
copil
Sbnbtatea mamei pe durata sarcinii
6actori ce afecteazb constitu/ia viitorului copil9
Concep/ia .n stare de ebrietate
Mama este prea .n v1rstb .n momentul concep/iei
Consumul alcoolului, tutunului sau al drogurilor pe durata sarcinii
Suportarea unui 0oc pe durata sarcinii *afecteazb energia inimii fbtului+
Constitu/ia unei persoane este stabilitb .n momentul concep/iei, dar ea poate fi modificatb 0i pe
durata sarcinii9
In momentul concep/iei, unirea energiei #Cerului 0i a 'bm1ntului$ produce noua fiin/b,
4nergia ancestralb a pbrin/ilor este transmisb fbtului,
Constitu/ia se fi!eazb .n general .n acest interval.
Totu0i, cei care au o constitu/ie slabb pot sb0i modifice energia printrun mod de via/b echilibrat,
prin evitarea stressului 0i a e!ceselor *de muncb sau se!uale+, odihnb corespunzbtoare, alimenta/ie
corectb, practica e!erci/iilor de respira/ie, e!ersarea unor sisteme de tehnici de cultivare 0i .ntbrire a
interiorului. Constitu/ia slabb este indicatb prin9
2rechi mici
'uls slab, lene0
<imba foarte flascb, fbrb #spirit$
'ertusis9 indicb slbbiciunea dob1nditb a plbm1nilor
803R-8"L*C*.-R(-
In perioada modernb suprasolicitarea este una din cauzele comune ale apari/iei bolilor. 'entru a o
contrabalansa este nevoie de schimbarea modului de via/b, de odihnb 0i de e!erci/ii energetice de
.ntbrire a interiorului. "tunci c1nd muncim, noi consumbm energie5 .n momentul odihnei sau al
e!ersbrii tehnicilor energetice, energia noastrb cre0te. In via/a de zi cu zi noi consumbm energie.
4sen/a corporalb constituie .nsb baza materialb a vitalitb/ii noastre pe termen lung. 4nergia folositb
zilnic poate fi recuperatb rapid prin odihnb, alimenta/ie 0i tehnici energetice. (acb suprasolicitarea
este men/inutb un timp foarte .ndelungat *de ordinul anilor+, energia nu mai poate fi recuperatb
suficient de rapid de cbtre splinb *prin procesul de digestie+. In acest caz, corpul persoanelor
respective va .ncepe sb se bazeze pe esen/a corporalb. In acest mod vor fi afectate fluidele corpului 0i
va interveni o insuficien/b a Sinului corpului. ,emedierea aceastei situa/ii necesitb un timp
.ndelungat.
a< 8uprasolicitare mentalC
4ste foarte des .nt1lnitb .n societb/ile dezvoltate9 orele lungi de stress 0i de suprasolicitare mentalb
sunt asociate 0i cu dezordinea alimenta/iei. "ceste lucruri afecteazb stomacul, splina 0i rinichii.
"limenta/ia neregulatb *sau mesele consumate seara t1rziu+ pot cauza deficien/a energiei stomacului
sau a fluidelor stomacului.
b< 8uprasolicitare fizicC
"fecteazb .n principal energia splinei *splina dominb cele patru membre+. Munca fizicb solicitb de
asemenea un aport sanguin la nivelul tendoanelor;musculaturii ce va fi asigurat de cbtre ficat. (e
aceea, suprasolicitarea fizicb poate duce .n timp 0i la afectarea s1ngelui ficatului. 6olosirea e!cesivb
a unei pbr/i a corpului *mi0cbrile de repeti/ie+ pot cauza stagnarea energiei .n acea parte. ,idicarea
e!cesivb de greutb/i poate slbbi rinichii 0i spatele. Statul e!cesiv .n picioare slbbe0te de asemenea
rinichii. 6olosirea e!cesivb a ochilor afecteazb s1ngele *inima+5 Men/inerea e!cesivb a pozi/iei
culcat va slbbi energia *plbm1nii+5 Dederea .ndelungatb va afecta musculatura *splina+5 Statul
e!cesiv .n picioare slbbe0te oasele *rinichii+5 4!erci/iile fizice .n e!ces vor afecta tendoanele
*ficatul+.
3AK
c< ()erciiile fizice e)cesive
"cestea duc la slbbirea energiei, afect1nd 0i s1ngele ficatului. 4le sunt foarte nocive mai ales pentru
fete pe durata pubertb/ii, deoarece ulterior vor genera probleme menstruale. "numite tipuri de
e!erci/ii pot cauza stagnarea energiei .n unele por/iuni ale corpului9 4!9 ,idicarea greutb/ilor )
cauzeazb stagnarea energiei la nivelul pbr/ii inferioare a spatelui, 4!9 "lergarea ) duce la stagnarea
energiei la nivelul genunchilor, 4!9 Tenisul ) provoacb stagnarea energiei la nivelul coatelor.
d< Lipsa e)erciiilor
4!erci/iile fizice e!ecutate periodic, .ntro manierb naturalb, permit o bunb circula/ie energeticb.
<ipsa e!erci/iilor fizice produce stagnarea energiei. 'rincipiul care trebuie respectat este cel al
evitbrii e!cesului c1t 0i a insuficien/ei. "numite e!erci/ii fizice sunt apreciate at1t pentru e!ersarea
corpului c1t 0i pentru producerea energiei.
-C.*6*.-.( 8(O0-LD (OC(8*6D
"ctivitatea se!ualb e!cesivb slbbe0te esen/a rinichilor, .n special la bbrba/i. 6luidele se!uale
masculine sunt manifestarea esen/ei rinichilor9 de aceea pierderea acestor fluide duce la slbbirea
temporarb a esen/ei rinichilor. 6luidele se!uale feminine /in mai mult de OingUe *fluidele corpului
mai dense, ce circulb prin interiorul corpului+. 6luidele se!uale sunt sus/inute de cbtre esen/a
dob1nditb 0i .n mod normal ea nu slbbe0te. (ar dacb activitatea se!ualb este e!cesivb, corpul nu va
avea timp pentru a reface esen/a dob1nditb. Simptomele e!cesului .n via/a se!ualb sunt9
@bosealb evidentb
"pari/ia ocazionalb a ame/elilor
8edere neclarb
(ureri ale spatelui, .n zona inferioarb a acestuia
Slbbiciunea genunchilor
2rinare frecventb
(in punct de vedere al anotimpurilor se considerb cb via/a se!ualb poate fi un pic mai intensb pe
durata primbverii 0i ar trebui sb fie ceva mai re/inutb pe durata iernii. 'e durata tratamentului
problemelor se!uale se recomandb reducerea vie/ii se!uale. 4sen/a rinichilor slbbe0te.
a+ la bbrba/i9 din cauza e!cesului vie/ii se!uale
b+ la femei9 din cauza na0terilor repetate.
<ipsa vie/ii se!uale poate fi una din cauzele apari/iei bolilor. (orin/a se!ualb este o mbsurb a
energiei *Sangului+ rinichilor. Insuficien/a energiei *Sangului+ rinichilor duce la lipsa libidoului.
Insuficien/a esen/ei *Sinului+ rinichilor provoacb interes e!cesiv fa/b de via/a se!ualb, .nso/it de
lipsa capacitb/ii de finalizare, vise erotice *.n special la femei+ 0i emisie seminalb nocturnb *la
bbrba/i+. "lte cauze ale unei vie/i se!uale ne.mplinite9 lipsa armoniei .n cuplu, probleme suflete0ti,
lipsa fericirii, stressul.
3R"BL(!( %( 40.R*G*(
"limenta/ia incorectb este una din principalele cauze ale apari/iei bolilor.
a< 8upraalimentaia i malnutriia
Cantitatea de hranb consumatb trebuie sb fie adaptatb nevoilor organismului. (acb aportul de hranb
este fie e!agerat, fie insuficient, el poate cauza .mbolnbvirea. Consumul e)agerat de alimente )
c1nd este depb0it necesarul de elemente nutritive vor fi afectate splina 0i stomacul, se va acumula
flegma 0i vor stagna elementele nutritive .n interiorul corpului. 8or apbrea urmbtoarele simptome9
eructa/ii .nso/ite de regurgitbri, dureri .n epigastru 0i .n tot abdomenul, diaree, vbrsbturi.
8ubalimentarea ) duce la imposibilitatea crebrii bazei necesare pentru producerea s1ngelui 0i a
energiei. (upb un timp se ajunge la diminuarea energiei de apbrare. Incercarea de a slbbi prin
#.nfometare$ duce la slbbirea energiei splinei. (in cauza faptului cb splina nu mai are o func/ionare
foarte bunb, ea nu va mai putea sb0i e!ercite cu succes func/iile de transport 0i de transformare a
fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora 0i cre0terea .n greutate.
b< Consumul preferenial al unui singur tip de alimente
3A3
>ecesitb/ile organismului pot fi satisfbcute doar atunci c1nd acesta prime0te o alimenta/ie echilibratb.
Consumul unui singur tip de alimente poate duce la malnutri/ie sau la alte boli. (e e!emplu,
popula/iile care se hrbnesc .n e!clusivitate cu orez decorticat prezintb o frecven/b ridicatb a bolii
beriberi. <ocuitorii teritoriilor unde apa nu are iod .n cantitate corespunzbtoare suferb de tulburbri
ale glandei tiroide. 4!cesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slbbe0te energia splinei, ele
fiind contraindicate persoanelor ce au o slbbiciune a acesteia. C1nd .n alimenta/ie predominb hrana
rece va fi slbbitb energia splinei put1nduse dezvolta rbceala 0i umezeala interioarb. Simptomele
caracteristice acestei situa/ii sunt9 dureri abdominale 0i diaree. "limentele e!trem de fierbin/i vor
duce la eliberarea cbtre e!terior a energiei vitale, afect1nd energia 0i s1ngele corpului. Cbldura
e!cesivb, .n special cea provenitb din fumat 0i din consumul bbuturilor alcoolice, va consuma Sinul
*fluidele+ corpului, provoc1nd uneori chiar 0i stagnarea s1ngelui. (e asemenea, consumul e!agerat
de dulciuri sau fbinoase, grbsimi, produce cbldurb umedb .n corp, cauz1nd stagnarea energiei 0i a
s1ngelui. Simptome9 senza/ia de greutate .n piept, ame/eli, hemoroizi s1nger1nzi, furuncule. (acb
m1ncarea este limitatb doar la c1teva feluri, energia internb va avea de suferit.
>ustul picant este absorbit de cbtre plbm1ni. 4nergia din m1ncarea condimentatb este u0or absorbitb
prin canalul plbm1nului. (acb m1ncarea este condimentatb .ntro manierb moderatb atunci fiziologia
aparatului respirator va fi .mbunbtb/itb. 4!cesul de condimente va afecta .nsb energia plbm1nilor.
>ustul amar este legat de inimb, de s1nge 0i de fluidele corpului *OingUe+. 4!cesul de alimente
amare va cre0te focul de la nivelul inimii, conduc1nd la consumul fluidelor.
>ustul sCrat influen/eazb rinichii 0i oasele. 'ersoanele ce au probleme cu oasele sau cu rinichii nu
vor avea voie sb consume dec1t alimente ce sunt u0or sbrate.
>ustul acru guverneazb ficatul 0i tendoanele. 4!cesul alimentelor acre va afecta ficatul, provoc1nd
rigidizarea tendoanelor 0i a articula/iilor.
>ustul dulce corespunde splinei 0i musculaturii. 'ersoanele ce suferb de afec/iuni ale stomacului 0i
ale splinei vor consuma c1t mai pu/ine dulciuri.
c< Consumul de m#ncare alteratC, to)icC sau n condiii neigienice
"ceste situa/ii vor duce la afectarea splinei 0i a stomacului. Semne clinice9 gre/uri, vbrsbturi, diaree,
dureri .n epigastru 0i abdomen.
.R-0!( 2*E*C(
Traumele fizice cauzeazb stagnarea s1ngelui 0i a energiei.
3-R-E*G* U* ".RD60R*
Infestarea cu parazi/i este foarte des .nt1lnitb la copii. 6actorii care contribuie la infestare9 hranb
insuficientb, consumul e!cesiv de grbsimi 0i de dulciuri, ce conduc la cre0terea umezelii *ce este
mediul perfect pentru parazi/i sau pentru ciuperci+.
.R-.-!(4.0L *4C"R(C.
Tratamentul incorect poate duce la agravarea unei afec/iuni. (e e!emplu9 folosirea unei proceduri ce
tonificb Sangul *energia+ .n situa/ia .n care ar trebui de fapt sb .ntbreascb Sinul. 2n alt e!emplu .l
constituie *.ntbrirea Sinului+ cre0terea umezelii atunci c1nd .n organism e!istb reten/ie de apb.
2-3.(L( 4(C"42"R!( C0 !"R-L-
#'une morala pe primul loc$
sau9
#Morala ridicatb, nivel avansat .n practicb$.
Morala nu are .nsb legbturb numai cu nivelul practicantului de tehnici energetice, ci 0i cu sbnbtatea
noastrb. "tunci c1nd noi punem accentul pe moralb, c1nd facem fapte bune, c1nd acceptbm numai
g1nduri pozitive, c1nd rostim numai adevbrul, intrbm .n rezonan/b cu un c1mp pozitiv foarte puternic
aflat .n 2nivers. "ceastb rezonan/b apare la nivelul c1mpului con0tiin/ei noastre *Sin+, dar se va
regbsi 0i la nivelul componentelor materiale *Sang+, al corpului.
3A:
In cazul .n care noi suntem obi0nui/i cu #minciuna necesarb$, spun1nd lucruri care nu sunt reale, dar
a cbror rostire o considerbm necesarb celor cu care ne .nt1lnim, atunci c1nd acceptbm g1nduri ur1te
despre cei din jurul nostru, .n momentele .n care cu voia sau fbrb voia noastrb facem fapte rele, noi
declan0bm un mecanism ce duce la umplerea c1mpului nostru *al con0tiin/ei dar 0i al corpului+ cu
semnale care ne vor perturba normalitatea.
In timp vor apbrea tensiuni la nivelul con0tiin/ei, vor fi afectate diferite pbr/i ale corpului ce au
legbturb cu locurile .n care se aflb semnalele de nemul/umire ale celor pe care iam afectat. @
persoanb moralb este o persoanb sincerb, fericitb, sbnbtoasb. In interiorul sbu nu e!istb tensiuni, nu
e!istb blocaje. "tunci c1nd ne putem deschide fa/b de toate persoanele cu care ne .nt1lnim, atunci
c1nd noub, dar 0i lor, le va fbcea plbcere sb ne .nt1lnim, momentul .nt1lnirii va duce la crearea unui
c1mp nou *ob/inut din rezonan/a c1mpurilor individuale+. "cest nou c1mp va avea mai multb putere
dec1t c1mpurile individuale 0i va influen/a pozitiv persoanele ce fac parte din el.
Medicina tradi/ionalb chinezb folose0te mecanismul descris de teoria Sin ) Sang9
+*n mi&locul Tin'ului apare Tang'ul,
Tang'ul este cel care activeazC Tin'ul$,
C1mpul are caracter Sin. >oul c1mp ob/inut prin rezonan/a a doub sau mai multe c1mpuri, ce au
acelea0i caracteristici *aceea0i parametri+, va produce .n timp modificbri la nivelul Sangului, al
structurii materiale. 'ersoanele cu o moralb avansatb vor intra cu u0urin/b .n rezonan/b cu alte
persoane ce pun accentul pe moralb, pe c1nd cei care nu sunt at1t de dispu0i sb0i asume realitatea, ci
doresc sb o transforme prin minciunb, prin fapte negative, vor intra mai u0or .n rezonan/b cu partea
#mai pu/in pozitivb$ a 2niversului. In acest c1mp, #nu tocmai bun$, se gbsesc semnale ce nu permit
rela!area, intrarea .ntro stare de lini0te sufleteascb, de echilibru. Ceea ce se va afla .n c1mpul
acestor din urmb persoane va fi mai degrabb stressul dec1t .mpbcarea, boala 0i nu sbnbtatea,
supbrarea 0i nu fericirea.
In/elegerea 0i asumarea acestor lucruri este foarte importantb.
83*R*.0L 9contient< 5 81(4
Termenul Shen se traduce prin spirit, .nsb .n/elesul e!act .n acest conte!t este cel de spirit con0tient,
minte, fbc1nd diferen/ierea de Suan Shen ) spirit originar sau suflet. Sediul spiritului este inima.
Medicina Tradi/ionalb Chinezb prezintb faptul cb #inima este sediul min/ii, al spiritului con0tient$ 0i
precizeazb faptul cb afec/iunile cardiace conduc la probleme psihice.
Spiritul se retrage noaptea, pe durata somnului, .n interiorul inimii. (acb spiritul este perturbat
atunci poate apbrea insomnia. Concret, se spune cb spiritul trbie0te .n vasele de s1nge *componente
ale sistemului Inimii+ 0i este hrbnit de s1nge. In patologia descrisb de medicina tradi/ionalb se
specificb faptul cb deficien/a s1ngelui conduce la slaba hrbnire a spiritului. (e asemenea, cbldura
e!cesivb a organelor interne poate afecta spiritul.
Starea spiritului se regbse0te .n privire9
2n spirit sbnbtos produce ochi strblucitori, lumino0i, plini de vitalitate.
2n spirit tulburat produce ochi .nce/o0a/i, ce par a avea o perdea .n fa/a lor.
2neori apare senza/ia cb nu ar fi nimeni .n spatele ochilor, .n special persoanele cu probleme
emo/ionale au o astfel de privire *aceastb privire se men/ine chiar 0i la un timp .ndelungat dupb un
0oc+. Sbnbtatea spiritului depinde de puterea esen/ei rinichilor 0i de energia nutritivb, produsb de
splinb 0i stomac. In acest fel, spiritul este dependent de esen/a primordialb 0i de cea dob1nditb.
Spiritul este bine .ntre/inut atunci c1nd esen/a 0i energia sunt puternice, sbnbtoase. 4sen/a corporalb
*Oing+, energia *Pi+ 0i spiritul *Shen+ sunt cele trei comori ale omului, descrise de medicina
tradi/ionalb chinezb.
(cilibrarea Tin 5 Tang la nivelul organelor interne 9*<
3A&
"rgan Tin 5 "rgan Tang
rinichi ) vezica urinara
ficat ) vezica biliara
inima ) intestin subtire
splina ) stomac
plamini ) intestin gros
@rganele Sin sunt cele care detin energie, iar organele Sang sunt cele care transporta energia. (e
aceea este necesar ca in interiorul organelor Sin sa fie suficienta energie, iar organele Sang sa poata
deplasa aceasta energie. In situatia in care dintrun motiv sau altul organul Sang nu primeste energie,
functionarea sa va fi foarte slaba. (e e!emplu, daca intestinul gros are insuficienta energetica atunci
functia sa de eliminare va fi deficitara, aparind constipatia. 'entru remedierea acestei probleme este
necesar ca la nivelul plaminilor sa fie suficienta energie si aceasta energie sa poata fi deplasata catre
intestinul gros. In acest mod, apare echilibrarea dintre organele Sin si cele Sang.
Tehnica urmatoare recurge tocmai la deplasarea energiei intre organele pereche Sin ) Sang,
echilibrindule energetic.
'ozitia de e!ersare9 Tehnica se e!ecuta in pozitia sezind, trunchiul este drept, barbia este usor retrasa
spre interior *nu lasati capul sa cada in fata+, virful capului este indreptat in sus. Talpile stau in
intregime pe sol si sunt departate la o distanta egala cu latimea umerilor, unghiul dintre coapse si
gambe este de IK de grade. 'almele stau sprijinite pe genunchi, centrul palmelor este indreptat in sus
*persoanele care au hipertensiune arteriala sau care au probleme cu inima vor tine palmele cu centrul
indreptat in jos+, virful limbii in cerul gurii, fruntea este destinsa, pe fata apare un usor suris.
Inchideti usorusor ochii, indreptativa atentia catre interiorul corpului.
4!ecutia tehnicii9
3+ In e!ersare porniti de la rela!area corpului. Inspirati si e!pirati profund de citeva ori, dupa care
rela!ati capul, rela!ati gitul, rela!ati umerii, bratele, coatele, antebratele, articulatiile palmelor,
palmele, degetele. ,ela!ati pieptul, abdomenul, spatele, zona taliei. ,ela!ati fesierii, coapsele,
genunchii, gambele, gleznele, talpile, degetele. ,ela!ati interiorul corpului, organele interne *este
suficient sa va ginditi la faptul ca interiorul corpului este rela!at, organele interne sunt rela!ate+,
rela!ati vasele de sange.
:+ "tentia se muta asupra rinichilor. "spirati initial energie in interiorul rinichilor *va ginditi ca
energia 2niversului vine din toate directiile si patrunde asemenea unui abur in interiorul rinichilor )
va ganditi in acest mod cel putin citeva minute+ si apoi recurgeti la cultivarea energiei in interiorul
rinichilor *pentru a cultiva energia este suficient sa contemplati zona respectiva9 acolo unde se duce
atentia se va duce si energia+. %inditiva la un pariias ce curge continuu prin acea zona. 'uteti de
asemenea sa va imaginati apa unei cascade cazind prin interiorul rinichilor. Mutati energia din rinichi
prin uretere catre vezica urinara, apoi aduceti energia din vezica urinara din nou dea lungul
ureterelor pentru a ajunge in zona rinichilor. ,epetati de mai multe ori aceasta deplasare a energiei.
&+ Mutati atentia asupra ficatului. "spirati energie in interiorul ficatului *asemenea unui abur venind
din toate directiile+ si apoi cultivati energia in aceeasi zona. %anditiva la o padure plina de verdeata,
la copaci de cit mai multe feluri, cu frunzisul foarte bogat. Contemplati felul in care copacii cresc din
ce in ce mai mult, cum trunchiul lor devine din ce in ce mai gros, frunzisul devine din ce in ce mai
bogat, padurea creste din ce in ce mai mult. Mutati energia din ficat catre vezica biliara, apoi aduceti
energia din vezica biliara din nou in zona ficatului. Se repeta de mai multe ori acest proces.
?+ Mutati atentia asupra inimii. "spirati energie in zona inimii *energia vine asemenea unor flacari
puternice avand culoarea rosie+ si apoi cultivati energia in aceeasi zona *contemplati zona inimii,
activitatea acesteia+. %inditiva la un foc foarte puternic ce arde in zona inimii. In timp, focul este
din ce in ce mai puternic, o caldura si o lumina rosie foarte puternica se manifesta in zona inimii.
Mutati energia din inima catre intestinul subtire, apoi aduceti energia din intestinul subtire din nou in
3A?
zona inimii. Se repeta de mai multe ori acest proces.
A+ Mutati atentia asupra splinei. "spirati energie in interiorul splinei *asemenea unui abur+ si apoi
cultivati energia in aceeasi zona. %anditiva la o suprafata intinsa de pamant, ale carei margini sunt
foarte departate, ca si cum nu ati reusi sa le vedeti. Mutati energia din splina catre stomac, apoi
aduceti energia din stomac inapoi in zona splinei. Se repeta de mai multe ori acest proces.
C+ "tentia se muta asupra plaminilor. "spirati energie in interiorul plaminilor *asemenea unei ceti ce
creste in timp+ si apoi recurgeti la
cultivarea energiei, de asemenea in interiorul plamanilor. %anditiva la un zacamant metalifer ca
aflanduse in acea zona. Mutati energia din plamani catre intestinul gros,apoi aduceti energia din
intestinul gros inapoi in interiorul plamanilor. ,epetati de mai multe ori aceasta deplasare a energiei.
*orma de inc&eiere: (eschideti usorusor ochii, frecati palmele pana se incalzesc si masati fata
gandinduva ca interiorul capului este din ce in ce mai luminos, toate ridurile dispar, pielea este din
ce in ce mai fina. 'e masura ce faceti forma de incheiere sunteti din ce in ce mai rela!ati, mai
fericiti, mai plini de energie.
Masati zona parului cu buricele degetelor, bateti usor capul avand palmele rela!ate. Masati ceafa
rand pe rand cu cate o palma, masati
urechile de sus in jos si de la e!terior catre interior, trageti usor de lobul urechilor in jos. Masati zona
umerilor, rasuciti capul spre stanga si spre dreapta de mai multe ori, rotiti capul intro miscare cat
mai ampla *miscarea barbiei trebuie sa fie cat mai ampla+. Bateti bratele de la umar spre palma, pe
ambele parti ale bratelor. Bateti partile laterale ale trunchiului si zona rinichilor. Masati zona
rinichilor si oasele bazinului. Insistati pana in momentul in care zonele masate se incalzesc.
Bateti picioarele pe toate partile *fata, spate, partile laterale e!terioare si cele interioare+ de la coapse
spre gambe. In final va ridicati in
picioare si va aplecati usor catre in fata si in jos, e!tinzand coloana vertebrala.
@bservatii9
4fectele acestei tehnici sunt multiple, ele nu constau numai in echilibrarea organelor pereche Sin )
Sang, ci si in tratarea afectiunilor concrete ale organelor interne.
(e e!emplu, in cazul infectiilor urinare se poate insista pe deplasarea energiei intre rinichi si vezica
urinara *dea lungul ureterelor+. Se poate de asemenea folosi imaginea apei ce spala rinichii,
ureterele, vezica urinara. In acelasi timp va ganditi ca toate celulele strabatute de apa sunt din ce in
ce mai sanatoase.
'entru cei care sufera de litiaze biliare se recomanda ca atat reglarea ficatului *prin aspirare si
cultivare+ sa fie bine e!cutata, cit si deplasarea energiei catre vezica biliara. Se poate deplasa energia
si prin interiorul vezicii biliare, gandinduva ca interiorul vezicii biliare se umple cu energie, cu
lumina. In timp, vezica biliara este din ce in ce mai luminoasa, mai stralucitoare, functionarea sa este
din ce in ce mai buna, pietrele sunt asemenea unui abur pe care il imprastie un vant foarte puternic
sau pe care o lumina stralucitoare il face sa dispara.
'ersoanele ce au afectiuni cardiace vor insista pe contemplarea focului *avand culoarea rosie+ din
zona inimii. 6ocul se poate e!tinde catre artere, catre vene, peretii tuturor vaselor de sange vor fi din
ce in ce mai supli. Cind lucrati asupra inimii este necesar sa va ganditi ca sinteti din ce in ce mai
linistiti, mai buni, puneti accentul pe morala, va ganditi ca din acel moment nu veti mai accepta
decat ganduri bune, nu veti mai rosti decat adevarul, nu veti mai face decat fapte bune. 'entru a
obtine rezultate este necesara eliminarea tuturor tensiunilor de la nivelul inimii, va ganditi ca pe
masura ce trece timpul veti fi din ce in ce mai fericiti, e!istenta voastra va fi o bucurie pentru
intregul 2nivers. 4ste necesar sa aveti aceste ganduri pentru a obtine rezultate.
3AA
4!ersati aceasta tehnica cel putin o data pe saptamina. In situatia in care o folositi pentru a trata o
anumita afectiune *de e!emplu o problema cardiaca+ puteti sa o e!ersati de cateva ori pe saptamina.
Sursa Cezar Culda, maestru Pigong
Copacul, energie pura
Vuramantul copacilor de a'i prote&a pe oameni
<egenda spune ca atunci cind Iisus Hristos pe cruce fiind sia dat ultima suflare, tot ceea ce era viu a
frematat. In acel moment, copacii au facut un juramint9 sa planga, sa sufere dupa Iisus si sa le
slujeasca oamenilor dandule energie purificata. 'ana in zilele noastre, copacii ne dau energia lor.
>oi primim de la verdele care ne inconjoara nu numai o!igen, ci fara sa ne dam seama ne folosim de
el ca de un prim ajutor in cazul caderilor energetice. Simtind slabiciune, instinctiv ne rezemam
spatele de un copac si ne refacem fortele.
2nii dintre copaci stiu sa dea energie omului ) acestia se numesc donori, iar altii, dimpotriva, iau
energia, de aceea si actioneaza in alt fel9 calmeaza si dau putere, vindeca si usureaza durerile. "laturi
de horoscopul stelar, e!ista si asanumitul horoscop al druizilor, unde fiecarui om, in functie de data
de nastere, ii corespunde un copac.
<a diferite specii de arbori e!ista perioade anumite de liniste si de trezie din punct de vedere al
energiei. Iarna potentialul energetic scade pina la AKFK la suta la copacii carora le cad frunzele, iar
la cei care sunt tot timpul verzi scade pina la 3A:A la suta.
In medicina populara se vorbeste foarte mult despre dendroterapie sau vindecarea bolilor cu
a&utorul copacilor. In secolul nostru nu este simplu sa iti gasesti timp pentru o plimbare prin
padure, iar principiul de baza al fiecarei terapii, se stie, este regularitatea procedurilor intreprinse.
1ranirea corpului cu energie
6orta magica lea fost atribuita copacilor din cele mai vechi timpuri. <a vechii egipteni erau
raspindite amuletele din lemn, care erau purtate la git si ii protejau pe stapani de nenorociri. Se
considera ca diferite tipuri de arbori au proprietati energetice diferite9 hranesc corpul cu energie,
inlatura inflamarile, contribuie la aparitia sentimentelor reciproce, protejeaza.
Trebuie sa mergeti la copacul dumneavoastra nu la intimplare, ci in mod regulat. (aca ati ajuns la un
copac care va da energie, procesul de comunicare cu el trebuie sa continue 3K3A minute. (aca ati
ajuns la un copac care poate sa va stoarca energia care nu va este folositoare, intilnirea se limiteaza
la 3: minute. 6iecare specie de copac are proprietatile sale terapeutice.
(e darul minunat al interdependentei dintre copac si om stiau sa se foloseasca stramosii nostri
indepartati. In fiecare localitate, langa fiecare locuinta e!istau paduri sfinte sau copaci separati. <a ei
mergeau oamenii atunci cind aveau probleme si aproape de fiecare data gaseau ajutor.
.aietura intr'un copac il vindeca pe copil in trecut
Iata cum descrie cercetatorul francez Oacmues Bross unul dintre obiceiurile care usurau suferintele si
stabileau legatura intre om si copac9 'entru a vindeca un copil bolnav, acesta era purtat gol de trei ori
printro sectiune facuta intrun copac viu ,itualul era facut la rasaritul soarelui, atunci cand
copacul are mai multa putere. Copilul lua energie de la copac, iar copacul ii lua boala copilului.
(upa aceasta ceremonie, taietura din copac era legata si unsa cu argila. "stfel a aparut apropierea
care a continuat multi ani intre om si copac.
In multe tari din lume, in ziua nasterii unui copil se sadea un copac, care devenea protectorul
micutului, il apara si ii dadea o parte din fortele sale vitale. <ocuitorii %ermaniei, in trecut, in cinstea
nasterii unui baiat sadeau un mar, iar in cinstea unei fete ) un par. In ,usia, cand pe lume venea un
3AC
baiat se sadea un stejar, iar atunci cind aparea o fata ) un pin sau un mesteacan. 6iecare mergea la
copacul sau pentru tamaduire.
'entru a primi ajutor, trebuia stabilit un contact cu copacul, trebuia sa ii fie adus un cadou, sa se
discute cu el, sa i se ceara ajutor, iar dupa aceea sa i se multumeasca. Se considera ca daca omul sta
de citeva ori rezemat de copac cu spatele sau cu capul, acesta va lua asupra sa boala sau nenorocirea.
Ce inseamna toate acesteaE >iste mijloace de descantat fara sens, capabile doar sa ii amageasca pe
parintiE Cum ii poate ajuta unui bolnav o taietura intrun copac viuE 'oate e!ista o e!plicatie logica a
acestui faptE
Biocampul sau aureola stralucitoare din &urul trunciului
In institutele tehnologice din lume se fac de mai multi ani cercetari ale formei biocampului copacilor.
In acest scop, copacul este pus intrun camp electromagnetic puternic, care provoaca aparitia unei
aureole stralucitoare in jurul trunchiului.
"ceste inele stralucitoare care apar in jurul unor copaci pot fi fotografiate cu un film foarte sensibil
si analizate. 2n copac sanatos care creste separat va da pe fotografie un inel simetric, egal. (aca pe
scoarta copacului se face o taietura, atunci in aureola va aparea o limba stralucitoare lunga. In acest
loc, cimpul isi va creste dimensiunile brusc. In acest fel, actiunile de neinteles ale vracilor populari
primesc o e!plicatie logica9 ei cunosteau proprietatile terapeutice ale copacilor. Si chiar daca nu
foloseau un termen atat de pretentios ca biocamp, ei stiau foarte bine despre forta de actiune a
copacului in locul taieturii proaspete.
Multe dintre lucrurile pe care le cunosteau stramosii nostri sau pierdut. Cu toate acestea, dupa o
pauza destul de indelungata, omul sa apropiat din nou de copaci. 'otrivit datelor oferite de
obiceiuri, in vechile carti erau adunate date despre proprietatile terapeutice ale plantelor. Se pare ca
puteau usura suferintele omului nu numai copacii vii, ci si bustenii sau taieturile mici.
Biolocatia va a&uta sa va gasiti propriul copac
4ntuziastii care sau ocupat cu problema interdependentei copacului si omului au putut nu numai sa
refaca unele mijloace de tratament al omului cu ajutorul copacilor, ci sa prelucreze si alte metode
noi, mai eficiente. Multi dintre acesti cercetatori au folosit in studiile lor biolocatia 5 capacitatea
omului de a fi)a cu a&utorul unei rame din sarma campurile fizice ale diferitelor obiecte, in
aceeasi masura si ale plantelor$
Biolocatia, cu ajutorul careia se poate gasi copacul propriu, nu este o descoperire a zilelor noastre. In
gravurile chinezesti, care au varste mai mari de ?.KKK de ani, este zugravit un om cu o ramura in
mana care cauta apa. (esene analogice chiar mai vechi decat cele chinezesti au fost descoperite in
pesterile africane, acestea au mai mult de F.KKK de ani vechime.
In zilele noastre cu problemele interactiunii dintre om si copac sa ocupat foarte activ rusul 4vsei
Meilitev. Cu ajutorul unei rame el a facut citeva mii de masuratori ale schimbarilor de energie a
omului sub influenta diferitelor tipuri de arbori.
Cele trei tipuri de influenta energetica
"cesta a reusit sa descopere in sistemul om ) copac trei tipuri de influenta9 de paralizare, atunci cand
contactul scade energia omului5 de alimentare, atunci cind energia creste5 neutra, atunci cand energia
nu se schimba. 6iecare dintre aceste influente se poate folosi in scopuri terapeutice.
Influenta de alimentare creste imunitatea organimului in fata bolilor, normalizeaza presiunea
sangvina, inlatura durerile din zona inimii. "ctiunea de paralizare contribuie la dezumflarea
tumorilor, inlatura durerile de dinti si pe cele provocate de radiculita.
Simtind istovirea puterilor, multi dintre noi nu se mai grabesc sa inghita cateva pastile, ci se
indreapta catre parc sau padure nu numai ca sa se odihneasca, ci si pentru a se vindeca.
3AF
Trebuie sa fiti foarte atenti insa, conditiile in care cresc copacii in zilele noastre sunt cu totul altele
decit in vremea druizilor. Iar un copac care este indicat ca potrivit pentru unii dintre noi in acest
horoscop, poate avea si alta influenta decit cea asteptata.
'entru inceput trebuie determinat tipul de copac care vi se potriveste9 cercetarile contemporane au
aratat ca pacientul trebuie sa se apropie de copaci de diferite tipuri si sa puna trei intrebari9 Contactul
cu tine imi va spori energiaE, Contactul cu tine imi va slabi energiaE, Contactul cu tine va avea un
rezultat neutruE (aca rama din sarma se intoarce la stinga, acest lucru inseamna da, iar daca se
intoarce la dreapta ) nu.
Comunicarea energetica si emotionala cu propriul copac
Mai departe, ca si in cazul alegerii unui medic, trebuie sa nu va grabiti si sa alegeti dintre toti
mestecenii, pinii sau stejarii, pe cel care este al dumneavoastra, acel copac unic.
(upa parerea cercetatorilor care se ocupa de problema comunicarii cu copacii, interactiunea cu
propriul copac devine treptat nu numai energetica, ci si emotionala. Copacul se transforma intrun
prieten al omului, reactioneaza la o despartire de lunga durata prin vestejirea frunzelor, iar la o
intilnire prin niste muguri proaspeti. Treptat, persoana care comunica cu arborele isi schimba si
modul de percepere a lumii.
"ceasta simte bucuria si durerea copacilor care il inconjoara si nu mai poate sa treaca mai departe ca
un mim fara sa se gandeasca la ranile pe care i le poate provoca naturii. Copacii sunt niste
acumulatorii vii, unici ai energiei cosmice, pe care o impart cu omul vindecandui ranile lasate de
succesele civilizatiei contemporane.
Comunicarea cu un copac poate indrepta sanatatea, dar ii poate si dauna. 8om lua ca e!emplu foarte
popularele plimbari prin padure primavara. In acele momente, biocampul copacilor este foarte
intens. "desea, oamenii care se intorc de la plimbare nu sunt plini de viata, proaspeti, ci dimpotriva
obositi, cu dureri de cap. "cest lucru nu este uimitor.
(nergia mai multor copaci poate influenta negativ
In padure, cu energia omului reactioneaza in acelasi timp diferiti copaci, care alimenteaza energia lui
sau o paralizeaza. "cest cocteil de energie poate influenta negativ starea psihica a omului. Copacii
nu sint indiferenti la influenta energetica in relatia dintre ei. In orase se pot vedea adesea un plop si
un mesteacan saditi unul linga altul. 2itativa la ei si vei vedea ca pe partea in care plopul se
intilneste cu mesteacanul lipsesc ramurile. "cestea sunt ca niste miini suferinde intinse in lateral, in
partea opusa plopului, pentru ca energia acestuia paralizeaza energia mesteacanului.
In timpul plimbarii ar trebui ca de citeva ori, la fiecare A3K minute, sa va rezemati cu spatele de
copacul dumneavoastra.
Capacitatea copacului de a da energie si a omului de a o primi se schimba in timp. %asirea propriului
copac din multime, determinarea perioadei de timp potrivite pentru comunicarea cu el se pot face
numai prin niste e!perimente foarte atente.
3roprietatile terapeutice ale pieptenelui din lemn
>u toti cercetatorii proprietatilor terapeutice ale copacilor considera ca boala poate fi vindecata
numai de o planta vie. 2nii folosesc cu succes si parti separate din plante. "cademicianul rus Boris
(odonov a prelucrat o metoda de tratament al bolilor cu ajutorul aplicarii pe diferite portiuni ale
corpului a aschiilor subtiri din mesteacan si plop tremurator.
Medicul moscovit (mitri (orogov a inceput sa foloseasca pentru tratament piepteni din lemn. In
timpurile stravechi, pieptenii nu erau decat din lemn. 'ieptanatul zilnic dimineata si umezirea parului
cu apa era un ritual de purificare si innoire a caracterului.
In reprezentarile mitologice parul leaga sufletul omului de cealalta lume. 'entru ca parul este
legat direct de suflet, mai mult decit orice alta parte a corpului da informatii despre noi. (e aceea, a
3AG
actiona asupra parului era egal cu a actiona asupra omului. 'ieptenele facut din lemn si care poarta in
sine un curent de energie cosmica este un instrument care uneste biocampul omului si al copacului.
Specialistii considera ca proprietatile terapeutice ale pieptenelui depind de tipul de lemn din care este
facut. (e aceea, daca omul este lipsit de sustinere, de ecilibru, trebuie sa aleaga un copac care
are un e)ces de energie 5 plop, pin, nuc$ %aca va simtiti obosit, adresati'va pentru a&utor
copacilor care va umplu de energie 5 ste&ar, artar, mesteacan$
-rbori pentru sanatate
Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. "cest
tratament este util in diverse boli, dar pana in prezent nu sa stiut ca fiecare arbore are un bioritm al
sau ) cu ore de repaus si ore de ma!ima activitate biologica. "ceste perioade de ma!imum sunt cele
in care arborii ne aduc un folos ma!im din punctul de vedere al efectelor terapeutice.
2nii arbori ne atrag, altii sunt neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. 6iecare dintre noi
isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta.
4ste necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa.
Spre e!emplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, ste&arului, pinului, castanului,
artarului, teiului, frasinului, salciei$ -cesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dand
sanatate organismului uman$
-rborii cu energie negativa sunt plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul$
-cesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, e)trag si durerea, eliminind
din organism energia daunatoare$
3erioadele de activitate a arborilor
!esteacanul
Intre orele :.KK si &.KK *ora Bucurestiului+, mesteacanul se afla in perioada de pauza. 'erioada activa
este cuprinsa intre orele ?.KK si G.KK *valoare ma!ima ) in restul timpului nu se obtine efectul
ma!im+. 4nergia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. 'ersoana apasata de stres se lipeste de
scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea
sufleteasca revine.
8te&arul
4ste in repaus intre orele 3?.KK si 3C.KK. 'erioada cea mai activa este intre orele :3.KK si &.KK
dimineata. 4nergia stejarului este puternica, atotstapinitoare. (e stejar nu te poti apropia oricum. Cei
ce sunt iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie
de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea,
ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.
3inul
<a fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ *fara pauze+. 4nergia pinului este puternica.
4l este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihicoemotional de la persoana
afectata.
-rtarul
3AI
'erioada de repaus a acestui arbore este intre orele &.KK si ?.KK, iar cea de activitate intre orele C.KK
si I.KK. 4nergia artarului este moale, rela!anta si aduce intro stare de armonie invelisul energetic
*aura+ al omului. (e asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.
2rasinul
"re o energie pura, subtila. "ceasta purifica foarte bine campul energetic uman si redreseaza si
psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizanduse o concentrare
puternica a atentiei. 6rasinul inregistreaza un ma!im al activitatii intre orele 3K.KK si 3:.KK. "cest
arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
Castanul 9salbatic<
4ste activ intre orele 3:.KK si 3?.KK, perioada de pauza fiind intre C.KK si F.KK. 4nergia castanului
elibereaza, genereaza fantezie, dar e!agerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.
.eiul
"cest arbore se afla in repaus intre A.KK si C.KK, fiind activ intre orele 3.KK si A.KK. 4nergia teiului
este de factura moale, blanda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China
teiul este numit *si nu degeaba+ copacul uitarii.
8alcia
,epausul salciei este intre 3.KK si :.KK, iar activitatea intre 3F.KK si :K.KK. 4nergia salciei este moale,
calmanta, rela!anta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma
salciei trec senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa
readuca armonia in intregul organism.
3lopul
'auza este intre orele &.KK si ?.KK, iar activitatea intre 3?.KK si 3F.KK. 4nergia este uniforma,
moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. (aca
imbratisam plopul pentru cateva minute, scapam de oboseala. (ar nu este bine sa e!ageram, caci se
produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
3lopul tremurator
"cest arbore se odihneste intre 3.KK si :.KK noaptea si este activ intre orele 3&.KK si 3C.KK. Creste in
zone umede. 'lopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in
apropierea acestui arbore mai mult de 3K minute. In general, oamenii se resimt intro padure de plopi
tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, ramanerea un scurt interval de timp langa un
asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de
energie daunatoare. In doar 3K minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de
masele, doar lipind ramurica de obraz. (e fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de
durerile de cap si crizele cardiace.
-rinul
Creste, de asemenea, in zonele umede. ,amane in repaus intre orele K.&K si &.KK. In rest este in
permanenta activ. 4nergia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. (ar,
daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara.
3CK
Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism
este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.
%e retinut
'entru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii
cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de
calitate *si a unei zone bioenergetic corespunzatoare+.
6indecatorii cu ramuri verzi: !(8.(-C-40L, 2->0L si BR-%0L
>u e usor, dar nici greu. Important e sa vrem. Sa dorim cu adevarat sa ne identificam cu natura, sa
credem in puterea ei tamaduitoare, fara spaima ca spectacolul pe care il oferim e ridicol. Terapia
padurii incepe in clipa cand prejudecatile sunt lasate deoparte, cand gandurile obsesive sunt
alungate, cand suntem gata sa ne imprietenim cu o floare sau un copac.
"m invatat sa ne activam simturile pe care ni lea daruit (umnezeu9 pipaitul, mirosul, auzul
Tacand si simtind, ne redescoperim intimitatea pierduta, in timp ce mirosim o floare sau imbratisam
un copac.
>atura ne ajuta sa descoperim ceea ce este viu in noi5 harta pierduta a stiintei de a comunica fara nici
un fel de cuvinte, ci doar prin simturi si prin emotii, prin bucuria nemarginita de a face parte din
randuiala lui (umnezeu. Cine traieste in preajma padurii stie bine ca, prin efluviile de energie, ea
influenteaza starea de spirit, alina sau da speranta, usureaza durerile sufletesti si trupesti. 6iecare
copac in parte ofera asistenta afectiva si, prin ea, vindecare. 6iecare membru al padurii este un
recipient urias de energie, care se transforma in ajutor. Cu o conditie9 sa stim sa comunicam cu el.
!(8.(-C-40L
>umara in jur de ?K de specii ce pot fi recunoscute dupa culoarea alba a scoartei, foarte fina la
pipait, si dupa forma usoara si vaporoasa a frunzisului. %ratia cu care crengile se imbina intre ele
confera siluetei sale o suplete delicata si blanda. 6runzele lui freamata intruna pe vant iar iarna,
ramurile se misca la cea mai mica adiere. Sub finetea de matase a scoartei sale, mesteacanul
ascunde, insa, un lemn dur si solid. Cand te asezi la radacina unui mesteacan, patrunzi intro
atmosfera blanda, ocrotitoare, care iti da sentimentul ca te eliberezi de poveri. 2n indemn sa credem
ca viata nu e facuta doar din lupta, ci ca poate fi adesea placuta si armonioasa.
Calitatile mesteacanului
Calitatea lui dominanta este blandetea, care ne ajuta sa depasim starile de soc. 6izice ) lovituri,
arsuri, dureri violente. 4motionale ) de la neplacerea produsa de o veste proasta si pana la suferinta
produsa de pierderea unui apropiat. Blandetea mesteacanului ne ajuta, de asemenea, sa ne impacam
cu noi insine si cu ceilalti, lasand sa izvorasca iubirea si bunatatea.
(liberarea tensiunilor
(urerile de umeri, de ma!ilare sau de stomac sunt adesea efectul tensiunii in care traim. Blandetea
mesteacanului produce o usurare a consecintelor provocate de stresul cotidian.
Reconcilierea masculin'feminin
3C3
Societatea in care traim incurajeaza, in principal, calitatile masculine de lupta si vointa, in timp ce
energiile feminine sunt devalorizate. Mesteacanul ne ajuta sa reconciliem aceste doua aspecte,
prezente in fiecare din noi, ajutandune sa devenim creativi.
(liminarea emotiilor
"numite emotii, precum frica, spaima, furia, ii depasesc adesea pe cei care le cad victime si care isi
pierd controlul. Mesteacanul ne ajuta sa facem pace cu noi insine si sa ne acceptam asa cum suntem.
%epasirea suferintelor femeiesti
>umeroase probleme ginecologice rezulta din e!periente neplacute, precum avortul, sarcina
e!trauterina, menstre dureroase etc. 'rezenta mesteacanului le ajuta pe femeile chinuite de urme si
amintiri neplacute sasi accepte zona in cauza de pe o noua treapta de intelegere.
-cceptarea scimbarilor
@ operatie sau un accident poate sa provoace modificari corporale definitive. Mesteacanul ne ajuta
sa ne acceptam noua stare fizica asa cum este.
%epasirea egocentrismului
Mesteacanul ne ajuta, de asemenea, sa ne depasim egocentrismul e!acerbat, instaurand in locul
ramas liber eul interior.
2->0L
4ste un arbore impozant, al carui trunchi drept, in forma de coloana puternica, atinge adesea o
inaltime de &K?A de metri. Creste cu mare vigoare si este foarte rezistent. (egaja o forta impregnata
de seninatate, de incredere si de stabilitate. ,adacinile sale ) raspandite, dar nu prea adanci ) par sa
nu aiba nevoie sa se agate de pamant, pentru ca stabilitatea fagului rezida in propria lui forta. 6agul
nu este invadat niciodata, nici de iedera, nici de vasc. Sub el nu veti vedea crescand buruieni sau
tufisuri. Serenitatea si forta pe care le degaja ii dezarmeaza pe invadatori. In schimb, acest arbore
creste foarte usor alaturi de alte specii, care nul impiedica sa arate ceea ce este. Impresia aceasta de
incredere si siguranta de sine e!primate de fag se regaseste si in soiul lemnului sau, solid si dur,
foarte greu de lucrat. Constient de valoarea sa, fagul ne invata sa fim la fel de puternici ca el, sa ne
gasim forta interioara care sa ne ajute sa infruntam fiecare situatie critica din viata, cu siguranta si
calm.
*nsusirile fagului
8iata noastra cotidiana e hartuita de spaime9 spaima de boala, spaima de somaj, spaima de moarte,
de ai pierde pe cei iubiti, spaima ca suntem pacaliti si mintiti. Suntem prizonierii unui cerc vicios, in
care spaimele pe care le resimtim ne fac vulnerabili, ceea ce sporeste si mai mult frica. Toate acestea
au un efect devastator asupra echilibrului nostru fizic si mental. Increderea in sine simbolizata de fag
ne elibereaza de spaime si ne degaja spatiul interior, pentru a lasa sa infloreasca alte calitati.
Regasirea increderii in sine
<ipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre, dar si indoiala fata
de sinceritatea celorlalti. <ipsa de incredere in altul este refle!ul indoielilor noastre. Calitatile fagului
3C:
ne vor ajuta sa ne regasim aceasta incredere si calmul mental necesar pentru a lua o decizie, pentru a
ne forma o opinie, pentru a actiona fara sa ezitam.
*nlaturarea efectelor fiziologice ale fricii
<ipsa de incredere in sine, indoielile fata de noi si de ceilalti se pot e!prima in plan fizic prin dureri
de stomac si deranjamente intestinale. 'roblemele legate de gat, de faringe, de inghitit, pot fi si ele
provocate de blocaje de energie, legate de teama si lipsa de incredere. In ambele cazuri, prezenta
fagului aduce mari usurari.
%epasirea timiditatii
Timiditatea ne impiedica sa fim noi insine. 6agul ne ajuta sa ne vedem intro lumina mai buna si sa
ne castigam increderea in noi.
*nlaturarea anumitor slabiciuni organice
Slabiciunea unor anumite parti ale corpului poate sa fie provocata de impresia de vulnerabilitate pe
care o avem despre noi. Medicina chineza recunoaste impactul fricii asupra rinichilor. Toate
simptomele de slabiciune fizica vor gasi o ameliorare in contact cu energia benefica a fagului.
BR-%0L
"re peste AK de specii si este unul dintre cei mai mari copaci din 4uropa. 'oate sa atinga AKCK de
metri. 'rezinta o dezvoltare simetrica, in jurul unui trunchi vertical. Creste repede, mai ales spre
inaltime, si nu are corola rotunda, ci varf. Circulatia sevei e foarte fluida, principiul care o face sa
urce porneste din sol spre trunchi, care se ridica in sulita. Cresterea se desfasoara intre pamant, unde
i se afla radacina, si cerul in care se dezvolta. 4ste o legatura magica, prin care energiile joase se
intalnesc cu cele inalte. 8eritabil pod intre pamant si cer, bradul are adesea trunchiul golas. 'adurile
in care creste sunt intunecate, esential pentru el este sa lege cerul de pamant. (atorita fortei sale
energetice, in nordul 4uropei, bradul a fost considerat arborele nasterii, acel moment privilegiat care
leaga e!istenta pamanteana cu cea celesta. Calitatea energetica a bradului este e!presia fluiditatii
care leaga spiritualul cu materialul, spiritul cu materia.
Calitatile bradului
Calitatea dominanta a bradului este fluiditatea. 4l ajuta sa ne eliberam de blocajele cauzate de
proasta circulatie a energiei sau fluidelor prin corpul fizic.
2aciliteaza respiratia
'lamanii nostri sunt niste saci care se umplu de aer si se golesc. 6elul in care respiram evidentiaza
manifestari ale unor disfunctii ascunse. @ respiratie scurta, neregulata, tradeaza adesea un caracter
stresat sau an!ios. ,espiratia doar cu partea superioara a pieptului arata o preponderenta a
mentalului si dificultatea de a trai profund e!perienta vietii. @ respiratie fortata este marca dorintei
de control, urmare a unui egocentrism prea puternic, spaima de a lasa viata sasi urmeze cursul
firesc. In toate cazurile, energia bradului ajuta in doua privinte9 ajuta respiratia sa se elibereze si
regularizeaza circulatia fluidelor in corp.
8tapanirea emotiilor
3C&
4motiile puternice au o incidenta directa asupra respiratiei. Bradul ajuta eficient sa ne regasim
respiratia profunda si diminueaza ravagiile provocate de emotiile nestapanite.
(liberarea bloca&elor
Blocajele fizice ) senzatia de greutate in picioare sau dificultati intestinale ) pot sa fie pricinuite de
energii incetinite sau stagnante. 6luiditatea bradului ajuta la restabilirea unei circulatii regulate.
3*40L R"80 si 3*40L 4(>R0
'utine peisaje se pot compara ca frumusete cu cel al padurii de pin, iarna. 'riviti un palc de pini intr
o dimineata de iarna senina. 8erdele acelor, zapada asternuta pe ramuri si albastrul profund al cerului
dau un contrast de o frumusete care va va taia respiratia. 'e drept cuvant, pinul este considerat unul
dintre cei mai frumosi si mai generosi copaci din lume. (a, ati citit bine9 cei mai generosi. Cum
poate fi un copac generosE In primul rand, prin puterea curativa a frunzelor, scoartei, rasinii,
mugurilor si fructelor sale. In al doilea rand, prin energia pe care o emana, pentru ca dincolo de
aparenta fizica, fiecare fiinta are si o tainica energie pe care o iradiaza in jur. @r, pinul este un
adevarat generator de energie. Sanatoriile cele mai bune din 6ranta, din 4lvetia ori din "nglia sunt
plasate in vecinatatea unor vaste paduri de pin. Sa constatat ca pacientii care se plimba zilnic printre
palcurile de arbori devin mai optimisti, au un tonus fizic mult mai ridicat, iar viteza de vindecare le
creste simtitor. In randul radiestezistilor *radiestezia este disciplina care se ocupa cu masurarea
bioenergiei+, pinul este cotat cu cea mai puternica emanatie de energie vitala, dintre toate plantele
din flora europeana.
<a noi cresc multe specii de pin, dar cel mai frecvent intalnite sunt doua9 pinul rosu si pinul negru.
'inul rosu *numit si silvestru ) 'inus sUlvestris+ este un #var$ deal bradului, remarcanduse prin
scoarta sa cu nuante rosiatice si prin acele sale grupate cate doua intro teaca, mult mai lungi decat
cele ale bradului si e!trem de intepatoare. 'inul negru *'inus nigra+ a fost adus in Transilvania din
"ustria si %ermania si este foarte asemanator cu cel silvestru autohton, doar ca are scoarta neagra si
acele ceva mai lungi si la fel de intepatoare.
8-LC-!0L
Renastere si reinnoire
@rasenii nascuti la tara spun ca primavara, in luna mai, simt mireasma salcamilor infloriti venind
spre ei, din locurile copilariei. 'oate e!ista o declaratie de iubire mai frumoasa, mai tandra, pentru un
copacE Sa stai pe o sosea de asfalt si sa simti inflorind salcamii Iata ca amintirile din anii
copilariei nu sunt doar jocuri si pozne, ci si stari sufletesti, legate de prezenta naturii. 2rme
puternice, de care avem nevoie ca sa ne regasim. Sprijin sufletesc, fara de care nu putem vorbi
despre sanatate 4!plozii florale, colorate in auriu, alb si roz ) salcamii simbolizeaza in traditia
populara reinnoirea, renasterea pe care ultima luna a primaverii o dezleaga in natura si in noi. <una
mai, luna in care se izvodesc florile si sperantele omenesti.
6irtuti tamaduitoare
8pri&in pentru scimbari salcamul este arborele tutelar al schimbarilor, al lucrurilor care le
urmeaza stagnarilor. 8iata ne impinge tot timpul catre schimbare si adaptare, fie prin imprejurari
importante ) nasterea, schimbarea varstelor, fie prin decizii banale pe care le luam in fiecare zi.
Salcamul ne ajuta sa ne asumam provocarile, mici sau mari, cu care ne confruntam.
8cimbari biologice9 primul mare eveniment al vietii, care ne face sa trecem din starea de crisalida
in fluture, este nasterea. 2rmeaza apoi pubertatea, una din marile noastre metamorfoze, prin care
luam cunostinta ca nu mai suntem ca inainte, ca neam despartit de copilarie, ca viata nu este un
simplu joc. 'entru femei, sarcina este o alta etapa biologica importanta, plina de transformari, tot
3C?
astfel cum incetarea fertilitatii reprezinta o revolutie, adesea greu de indurat. 6iecare din aceste
imprejurari lasa asupra noastra urme de lumina sau umbra, peceti care vor hotari in mare masura
gustul dulce sau amar al vietii. Sunteti traumatizati de schimbarile biologiceE 8a temeti de
modificarile organice pe care nu le puteti controlaE Salcamul va este la indemana. 6rumusetea
e!ploziilor sale florale din luna mai dovedeste ca innoirile nu sunt pandite doar de pericole, ci si de
mari impliniri. "sezativa sub corola stralucitoare si parfumata a unui salcam si veti privi cu liniste si
incredere spre viitor.
(venimentele vietii de zi cu zi9 intre marile etape biologice ale vietii, se insereaza evenimente
minore, care ne obliga sa ne adaptam prin schimbare. <egate de scoala, de ucenicia intro profesie,
de relatiile cu cei printre care traim, fiecare din ele necesita un efort de intelegere si de autodepasire.
2sor de infaptuit cateodata, alteori dea dreptul insurmontabile, si in cazul lor, salcamul este un bun
ascultator si tamaduitor. >u ezitati sa va ascundeti sub cupola lui, din care picura culori si arome )
schimbarile vor parea jocuri copilaresti.
0n nou start dupa o scimbare9 dupa orice schimbare in viata profesionala, calitatile salcamului va
vor ajuta sa porniti mai departe Jcu toate panzele sus$.
Convalescenta9 revenirea energiilor interioare, dupa o incercare dureroasa sau o boala, aduce cu sine
o serie intreaga de schimbari ) o noua stare interioara, noi calitati psihice. In toate astea, e!ista o
stare tranzitorie importanta9 convalescenta. (upa boala, teama de a sti daca ne vom regasi locul pe
care il aveam inainte in familie, la scoala, la birou, ne indeamna sa ne grabim. 2neori, dorinta de a
uita cat mai repede incercarea prin care am trecut ne face sa ne precipitam in manejul vietii. Totusi,
pentru ca vindecarea sa fie totala, e foarte important sa ne dam timp pentru a integra e!perienta
produsa de boala. @r, intelesul de innoire si renastere al salcamului, forta lui de a o lua de la capat
atat de spectaculos, cu atatea miliarde de flori, sunt un indemn sa credem ca vom putea sa ne reluam
e!istenta de unde am lasato, inainte de a ne imbolnavi.
%urerea despartirii de cineva drag9 salcamul ofera suport moral si ajutor sufletesc persoanelor
care trec printro perioada de suferinta, in urma pierderii cuiva drag si apropiat.
40C0L
*ndependenta si responsabilitate
Cand creste de la sine, nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci. 4 pururea singur
si suveran, intrun mijloc de camp, intrun ochi de gradina sau pe marginea unui drum. Independenta
lui seamana cu aceea a zeilor9 cine ii incalca teritoriul moare. (e aici si credinta, confirmata
cateodata, ca nu e bine sa dormi sub un nuc. "devarul este ca nucul emite o energie coplesitoare, pe
care o emana din trunchi si din ramuri, din frunzele sale care au un miros ce nu poate fi comparat cu
nimic. 6ructul lui, nuca, verde si amara pe dinafara, este dulce pe dinauntru, iar miezul ei are forma
de creier9 organul care ii permite omului sa se diferentieze de grup, pentru asi castiga autonomia.
6irtuti tamaduitoare
>ucul este copacul care ne incurajeaza sa ne urmam ritmul propriu de viata si necesitatile intime,
pentru a ne dezvolta simtul independentei si al responsabilitatii. "devarata independenta provine din
interior, din clipa in care ne confruntam intro maniera responsabila cu ceea ce suntem cu adevarat.
"ceasta capacitate de a sti cine suntem si ce putem ne deschide portile libertatii interioare. (e acolo
si pana la asumarea destinului e doar un pas.
8cimbarea perspectivei asupra muncii9 pentru majoritatea oamenilor, munca este o cazna pe care
trebuie so suporte pentru asi putea satisface nevoile materiale. >ucul ne ajuta sa intelegem relatia
3CA
aceasta pe un plan mai larg. <a ce foloseste munca pe care o facE Imi e de folos numai mie sau si
celorlaltiE (in moment ce sunt platit, inseamna ca sunt de folos. Sap un drumE (rumul acesta va fi o
sosea pe care oamenii vor fi bucurosi sa calatoreasca mai repede spre telul lor. Conduc o
intreprindereE (e munca mea depind zeci de oameni, iar lor le este de folos. @cupatiile noastre
profesionale sunt e!presia participarii la mersul inainte al lumii. (in perspectiva aceasta, munca are
un inteles mai demn si mai nobil decat acela ca aduce o bucata de paine, ne da un rost. 4i bine, nici
un alt arbore, precum nucul, nu ne poate ajuta sa ne eliberam energiile necesare pentru a ne schimba
perspectiva asupra muncii si pentru a fi pregatiti in fata schimbarilor.
-sumarea emotiilor9 emotiile care ne paraziteaza, adesea, relatiile cu ceilalti oameni printre care
traim provin, de multe ori, din situatii care se repeta invariabil. 4motii la e!amene *desi am mai dat+,
emotii in fata sefului *desi am mai vorbit cu el, nu o data+, emotii in fata unei relatii sentimentale
*desi nu suntem prima oara indragostiti+. Independenta inseamna sa ne asumam constient aceste
emotii si la fiecare noua imprejurare sa ne amintim ca leam depasit inainte9 e ceva trecator,
vasazica! >ucul, copacul cel mandru si autonom, ne va ajuta sa ne asumam responsabilitatea unor
evenimente, in ciuda emotiilor pe care le platim drept tribut.
!otivare9 imbogatiti si intariti prin calitatile energetice ale nucului, ne vom imbogati spatiul
interior, iar relatiile noastre cu ceilalti vor progresa. Schimbarile nu vor veni cu brutalitatea unui
cutremur de pamant, ci vom aborda realitatea cu un nou elan.
%iscernerea realitatii de iluzie9 contactul cu nucul ne ajuta sa regasim urma realitatii. 4l se va
dovedi util atunci cand suntem nedecisi, cand viata ni se pare confuza. (istanta pe care o vom lua
fata de evenimente, adesea inconstient, nu e usoara. Iesirea din ceata se face greu. Chiar si fizic,
efortul de distantare fata de evenimente se traduce prin accidente ale sistemului respirator sau
cardiac, precum si probleme de ordin psihic. In toate astea, nucul ne poate fi de mare ajutor.
2orta padurii, in credintele celtilor
C-8.-40L vindeca ranile sufletesti
(aca inima va este indurerata, daca va simtiti cuprinsi de indoieli in legatura cu raspunsul la
sentimentele dvs., cautati refugiu langa castan. Cu ramurile lui incarcate de flori, nu seamana acest
copac cu o catedrala uriasa, in care ard sute de lumanari. 4!act ca intro biserica, langa castan va
regasiti linistea, va recastigati increderea pierduta. 4nergia castanului vindeca ranile sufletului, reda
respectul de sine si da incredere in viitor. "tingetii trunchiul cu palmele si primitii curentul de
energie. 8eti fi alinati de toate suferintele sufletesti.
2R-8*40L intareste vointa
@ calugarita celebra din secolul al NIIlea, mistica Hildebrand, spunea, referinduse la frasin9 J4ste
simbolul judecatii cuminti$. Intaritiva vointa prin frasin! Cautatii prezenta si proiectele dvs. se vor
implini mai usor, cu mai multa decizie si consecventa. Campul sau energetic face mai permeabila
legatura dintre constient si subconstient. 8eti putea recunoaste mai usor scopul vietii, veti sti mai clar
pentru ce trebuie sa va decideti si sa luptati. 8eti fi mai putin sensibili la greutati, veti reactiona calm
la atacurile indreptate impotriva dvs. 'reotii celti aveau totdeauna in preajma un frasin, in jurul
caruia adunau luptatorii, inainte de batalii. ,and pe rand, ei isi sprijineau mainile si armele de copac,
in vreme ce preotul rostea descantece ocrotitoare de moarte.
.(*0L ocroteste iubirea
3CC
Cand intalniti in cale un tei, intalniti dragostea curata. Teiul limpezeste sentimentele, imblanzeste
inimile razvratite, picura in suflet iubire. >u degeaba asteapta poetii sa fie ingropati in rauri de flori
de tei.
85;C35
/8alix alba 8alix fra#ilis 8alix caprea1
<a noi in tara e!ista mai mult de zece specii de salcie, de la cea pletoasa, care creste pe margini de
apa, la cea de nisipuri, care nu atinge mai mult de jumatate de metru inaltime. "vand o putere de
adaptare e!ceptionala, salciile pot fi intalnite de la malul marii si pana aproape de crestele inalte ale
muntilor, unde se lupta cu iarna lunga si vanturile nemiloase. 4ste una dintre cele mai rezistente
specii de arbori de la noi si fireste ca la un asemenea potential biologic si substantele vindecatoare
secretate de ea sunt pe masura. (e fapt, salciei ii datoram cel mai folosit medicament din lume,
aspirina, care a fost pentru prima oara e)trasa din scoarta sa de catre un cimist german,
acum mai bine de un secol$ Spre deosebire insa de aspirina sintetica comercializata in farmacii,
salcia nu are nici un fel de efecte secundare neplacute, ci din contra ) este un remediu foarte
echilibrat si care poate fi folosit pe perioade lungi de timp.
Utilizarea salciei in medicina vec0e romaneasca
Inainte ca in satele noastre sa ajunga pilulele miraculoase ale industriei chimice, salcia era un
medicament de uz curent in medicina populara romaneasca. In satele de munte din "puseni, ea era
folosita contra durerilor reumatice si a durerilor de cap. In @ltenia, era un leac traditional pentru
guturai si gripa, in timp ce in Moldova se tratau cu ea toate bolile care produceau febra sau
hemoragie, inclusiv tuberculoza si dizenteria. 6asiile albe de scoarta de salcie erau atarnate
primavara in tocul usii, ca semn al sfarsitului iernii, dar si pentru a alunga guturaiul si febra fanului
de la cei din casa. 2n alt obicei era ca in fiecare primavara, in postul 'astelui, sa fie trecuti la o cura
cu fiertura de salcie flacaii si fetele, #ca sa nu se goneasca inainte de timp$, adica pentru a le tempera
activitatea hormonala si a face procesul de maturizare, se!uala mai ales, firesc si gradat.
%espre -tasamente si 8uferinta din %ragoste
$,azboinicul <uminii se trezeste acum din somn. Se gandeste9 $>u stiu ce sa fac cu lumina aceasta
care ma face sa cresc.$ <umina insa nu dispare. ,azboinicul se gandeste 9 $8or fi necesare schimbari
pe care nam vointa sa le fac$. <umina continua ) pentru ca vointa este un cuvant plin de capcane.
"tunci ochii si inima razboinicului incep sa se deprinda cu <umina. 4a nu il mai sperie si el ajunge
sa isi accepte <egenda, chiar daca asta inseamna sa isi asume riscuri.
,azboinicul a dormit vreme indelungata. 4 firesc sa se trezeasca in scurt timp!$
Citind randurile de mai jos pe care vi le impartasesc de cateva zile miam dorit sa le cititi si voi,
cititorii acestui site. 'ersonal va spun ca am constientizat enorm greseli pe care leam facut si pe care
mi le asum. "m primit multe intrebari legate de cuplu, legate de relatii esuate, de suferinte de tot
felul. 8a simt ochii tristi care cititi aceste randuri, in aceasta seara inima mea a fost ca de plumb. Si
as vrea daca as putea sa schimb ceva, dar nu imi este ingaduit. Schimbarea trebuie sa o facem fiecare
cu noi insine, pentru ca avem liber arbitru si suntem in masura sa ne asumam alegerile.
Sper doar ca citind sa constientizati ceea ce este important in viata voastra, voi insiva si sa incepeti
sa traiti, caci este vremea trezirii.
Ce inseamna atasamentul=
3CF
"ta0ament .nseamn- alipirea sufletului de ceva sau cineva p-rin/i, persoana iubit-, copii, profesie,
obiecte, daruri etc. "ta0amentul fa/- de cele p-m1nte0ti produce un uria0 r-u lucrului de care ne
ata0am, .n acela0 timp sufer- 0i cel ce se ata0eaz-.
(ac- omul se ata0eaz- suflete0te de9 hran-, pl-ceri se!uale, cas-, avere, bani etc. sufletul lui este
cuprins de l-comie, de ur- 0i frustare. =n aceast- situa/ie el trebuie s- piard- toate bunurile pentru a0i
purifica sufletul. @mul 0tie foarte bine c- nu va lua nimic cu sine .n morm1nt.
-taamentul fa de lume aduce durere$ 4e bucurm de plcerile lumeti, dar de la un anumit
punct ele ne provoac durere$ 'l-cerile au via/- scurt- 0i ne pot .mboln-vi sau distruge, atunci c1nd
suntem prea ata0a/i de ele.
"ta0amentul creeaz- .ntotdeauna circumstan/e care duc la desprinderea de omul, fiin/a, lucrul de
care suntem ata0a/i. 4oi trebuie doar s iubim, fr ca viaa noastr s depind de cei pe care i
iubim$ *ncapacitatea de a iubi transform iubirea n ataament, iar ataamentul ne oblig s
uitm de %umnezeu$
.oate lucrurile n numele crora noi distrugem iubirea urmeaz s ne fie luate. "ta0amentul
e!agerat fa/- de tot cei lumesc deformeaz- structurile c1mpului energetic 0i duce la .mboln-vire.
C1nd v- ata0a/i de cineva .i anula/i din structurile bioc1mpului sistemul de ap-rare 0i .i influen/a/i
soarta. "ta0amentul fa/- de persoanele iubite este at1t de puternic .nc1t, dup- pierderea fiin/elor
dragi, se produce o durere profund- .n inim- 0i d- na0tere la tot felul de g1nduri rebele.
@rice fel de ata0ament 0i negativism genereaz- agresivitate. <a fel, c1nd .nc-lc-m libertatea cuiva,
c1nd .ncerc-m s- ne impunem punctul de vedere, devenim agresivi.
Cu c1t mai mult v- ata0a/i de o femeie cu at1t mai puternic- devine agresivitatea dvs. 3rin
agresivitatea interioar noi provocm ali oameni s ne &igneasc i s ne n&oseasc$
-taamentul de persoana iubit genereaz gelozia$ %ac vei ncepe s v ataai de cineva, s'l
adorai, acel om poate s moar$
%ac stp#nul se ataeaz foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se poate mbolnvi i
pieri ca i omul iubit$ "ta0amentul animalelor fa/- de st-p1n le provoac- acestora mult- suferin/-.
(e aceea este foarte indicat ca .n casele unde unul din st-p1ni este bolnav animalele s- fie desp-r/ite
de st-p1nul lor.
C#nd sufletul omului care are daruri %umnezeeti se leag prea puternic de ceva pe pm#nt,
apare agresivitatea i acest lucru genereaz boli$ "mul devine seme, iar semeia este blocat
prin suferine grave i prin moarte$ ntotdeauna sufletul devine trufa i agresiv dac se
ataeaz de ceva pm#ntesc$ "gresivitatea crescut- .n suflet este rezultatul unei puternice ancor-ri
.n teluric.
(e .ndat- ce omul se ata0eaz- de ceva, el .ncepe s- depind- de asta. @ asemenea dependen/-
genereaz- o agresivitate din ce .n ce mai mare, iar dup- aceea vine boala. "ta0amentul genereaz-
arogan/- 0i dispre/ fa/- de cei mai pu/in dota/i 0i mai pu/in inteligen/i.
(ac- fiul dvs. este ata0at de talentul de a c1nta la vioar-, el va manifesta dispre/ fa/- de oameni din
cauza talentului. (eci .i va trata de sus pe ceilal/i. =n acest caz .nseamn- c- ori .0i va pierde talentul,
ori m1na, ori via/a.%ispreul se transform rapid ntr'un program de autodistrugere$
"ta0amentul fa/- de .n/elepciune se blocheaz- la copii prin schizofrenie, oligofrenie, epilepsie,
cancer. Cu c1t suntem mai ata0a/i de stabilitate cu at1t mai greu suport-m schimb-rile vremii 0i
suntem mai boln-vicio0i. -taamentul fa de dorine duce la destrmarea relaiilor familiare i
a acelora din afara familiei$
Cu c#t ne concentrm mai mult asupra dorinelor i facem din ele un el, cu at#t ncepem mai
mult s depindem de ele$ -taamentul fa de aceast lume, care este rezultatul dorinelor
noastre, constituie o surs de dureri, cinuri i suferine.
(ac- so/iei .i cre0te ata0amentul subcon0tient fa/- de pl-cerile se!uale, acesta se blocheaz- .n felul
urm-tor9 ori so/ul .i aduce o boal- veneric-, ori o .n0eal- .n permanen/-. "cestor femei li se dau so/i
impoten/i sau destinul le transform- .n prostituate, pentru a le atenua ata0amentul pentru pl-cerile
trupe0ti. "t1t timp c1t suntem ata0a/i de o persoan-, aliment, medicament sau orice alt lucru devenim
sclavii acelui lucru.
3CG
"tunci c1nd posezi pe cineva 0i tu e0ti posedat, atunci c1nd constr1ngi pe cineva la sclavie 0i tu, la
r1ndul t-u, devii sclav. (eci, dac- posezi ceva 0i lucrul acela te va poseda. "ta0eaz-te de ceva 0i te
vei sim/i .ntemni/at.
(ac- dependen/a b-rbatului de cele umane este mic-, cea care se poate .mboln-vi 0i muri este
femeia, care se aga/- de el. %ac devenim prea ataai de lucrurile materiale, la un moment dat
va trebui s suferim durere, durerea pierderii$
@ femeie .0i iube0te b-rbatul c- este bogat, alta pentru c- este corect. Cu c1t dependen/a este mai
mare cu at1t mai repede vor trebui s- piard- so/ii lor valorile sau s-n-tatea. =n dragostea omeneasc-
trebuie .ntotdeauna s- e!iste o deta0are de omul iubit. Cu c1t ave/i mai multe preten/ii, irit-ri 0i
nemul/umiri fa/- de omul apropiat cu at1t mai mult cre0te dependen/a de el. (ependen/a de valorile
umane ne va omor. .ncetul cu .ncetul 0i spiritul 0i sufletul.
%ac invidiai n permanen pe cineva, din cauza banilor sufletul vostru se va ataa de ei i
bani nu vei avea niciodat$ <a fel se .nt1mpl- atunci c1nd dispre/ui/i un om care a pierdut bani sau
na fost .n stare s-i c10tige. (ac- ave/i mai mul/i bani dec1t al/ii nu ave/i dreptul s-i dispre/ui/i
pentru acest motiv.
%ac l condamnai pe omul zg#rcit sau pe acela care are m#na spart, sufletul dvs$ se va ataa
de bani atunci nu'i vei avea niciodat$ 4imeni nu poate str#nge bani dac'i dispreuiete$
Eg#rcenia i risipa acioneaz ca rzbunri groaznice$
(ac- o femeie se ata0eaz- de un b-rbat bogat, drept rezultat el poate fie s- moar-, fie s- se
.mboln-veasc-, fie s- piard- banii. %e obicei brbatul iubit de o femeie pierde ceea ce aceasta
ador la el$
%e ce suferim din %ragoste=
4ste important ca cei doi parteneri de via/- s- .nve/e s-0i .mp-rt-0easc- orice sup-rare din via/a lor,
ca doi prieteni. "ceasta presupune s-/i asumi r-spunderea pentru tot ce /i se .nt1mpl-. (ac-/i asumi
r-spunderea de a culege ce ai sem-nat, vei privi situa/ia dintrun punct de vedere complet diferit.
%ac e o situaie care apare n mod curent n viaa ta ntreb'te ce anume din atitudinea ta
provoac acea reacie la soul tu$ ( mai bine s'i asumi rspunderea dec#t s te nfurie felul
lui de a reaciona$ -sum#ndu'i responsabilitatea, emoiile tale se vor risipi ncetul cu ncetul$
2uria pe care o simi fa de soul tu va disprea$ "stfel .l vei vedea pe so/ul t-u .n cu totul alt-
lumin-. Legea responsabilitii ne nva s acceptm c tot ce ni se nt#mpl, e rodul faptelor
i g#ndurilor noastre$
(e regul-, purtarea soului dvs$ este o reflectare a strii dvs$ interioare$ nvai'v s v iubii
soul cu toate nea&unsurile lui$ C#nd vei simi scimbarea n interiorul dvs$ atunci ele vor fi
urmate i de scimbri n sufletul soului tu$
(ac- o femeie; barbat te ur-0te, aceast- ur- te va str-punge doar .n cazul .n care e0ti purt-torul unui
program similar .ndreptat .mpotriva ei; lui. (ar dac- femeia; barbatul te ador- la nebunie ea; el te
distruge cu for/- 0i mai mare 0i iar-0i e0ti amenin/at;a de nenoriociri 0i boli. =ns- 0i .ntrun caz 0i .n
cel-lalt vei fi protejat;a dac- nu vei avea sup-r-ri l-untrice la adresa femeilor; barbatilor. (ac- o
femeie; barbat este nebun;- dup- tine, primul lucru pe care trebuie s-l faci este s- te .ndrep/i c-tre
(umnezeu. 4ste unica modalitate de a te salva.
(ac- femeia .0i iube0te so/ul fiindc- acesta este bogat ea se aga/- prin aceast- iubire de banii lui de
zece ori mai puternic. =n aceast- situa/ie so/ul .0i pierde banii sau s-n-tatea 0i via/a. (ac- ea .l
iube0te c- e bun familist, atuci el se poate .mboln-vi 0i muri. %ac ea l iubete c el este capabil i
inteligent el ar trebui s aib parte de nelciune i insuccese sau va trebui s'i piard
aptitudinile$ %ac femeia iubete un brbat pentru c acesta este spiritual, nobil, el ncepe s se
poarte &osnic$
2emeii ancorate n relaii i trufie i se d drept iubit un om cstorit, pentru c nsi aceast
situaie distruge trufia i idolatria familiei, acion#nd pozitiv asupra sufletului ei$ Cu c#t o
femeia ateapt mai mult de la un brbat, cu at#t mai dureros va fi eecul dorinelor sale$
@ femeie frumoas-, sensibil-, p-tima0a, al-turi de un b-rbat slab degenereaz-. (orin/ele vor dep-0i
iubirea 0i rapid vor .ncepe s- dea na0tere la agresivitate.
3CI
Cu c1t b-rbatul iube0te mai mult o femeie, cu at1t mai mult se va teme de .n0elare sau impoten/-. =n
acest caz fericirea se transform- .n suferin/- 0i, apoi, .ncepe degradarea. Cu c#t un sentiment este
mai puternic cu at#t mai multe suferine se ascund n spatele su$
*ubirea de %umnezeu este singura posibilitate de a fi ntotdeauna fericit$
Cu c1t iubim mai mult femeia, cu at1t .i suntem mai pu/in pe plac, deoarece /elul dvs. fiind
posedarea femeii, a frumuse/ii trupului ei, primind toate acestea, fie sentimentele se vor r-ci brusc,
fie posed1ndo ve/i fi tot mai gelos 0i o ve/i ur., fie v- ve/i .mboln-vi 0i ve/i muri.
C1nd .n cei doi so/i se adun- resentimente, ne.ncrederea, suspiciunea 0i m1nia, acestea sl-besc 0i
epuizeaz- unitatea cuplului. 2ra dezbin- ceea ce une0te iubirea. Rug#ndu'se mpreun doi iubii se
vor armoniza la toate nivelurile fiinei lor i vor rm#ne mereu mpreun$
S- nu v- mustra/i so/ul pentru faptele din trecut, c-ci dac- nu va/i schimbat dvs. nu pute/i schimba
nici trecutul. (ac- v- ve/i educa so/ul amplific1ndui comple!ul de vinov-/ie 0i regrete .l ve/i ucide
cu o astfel de pedagogie. =n procesul educa/iei esen/ialul nu este pedeapsa pentru cele .nf-ptuite deja
ci prevenirea repet-rii aceleia0 fapte.
%ac ne vom supra n permanen pe persoana iubit, pe sine i pe soart ne vom mbolnvi
de cancer la piept$ (ac- jignim prin cuvinte persoana iubit- putem s- ne alegem cu cancer la buze,
la limb- sau gingii. Iar dac- vom critica .n permanen/- ne vom .mboln-vi de hepatit- sau cancer
hepatic.
%ac femeia are o agresivitate subcontient fa de un brbat, brbatul respectiv va fi atras
de butur, pentru a se apra$ *droguri+ '1n- c1nd nul ve/i accepta l-untric 0i nul ve/i ierta pe
omul iubit care bea va fi greu s- conta/i pe o via/- de cuplu. (ac- pentru femeie principala fericire
este pl-cerea se!ual-, b-rbatul respectiv fie moare, fie sufer- o boal- grea, fie devine impotent.
C#nd cstoria este bazat numai pe sentimente se)uale, ea nu poate fi ndelungat$ C#nd
sentimentele slbesc intervine nelarea, iar csnicia se destram$ 2amiliile care sunt
ntemeiate n primul r#nd pe prietenie i respect sunt fericite i dureaz mult$
2n so/ trebuie s- evite s- o transforme pe so/ie .ntro copie fidel- a sa. 6iecare om are personalitatea
lui proprie 0i astfel de tentative sunt .mpotriva firii, duc1nd .n timp la destr-marea cuplului. >ul
considera/i pe cel-lalt ca fiind un obiect destinat s- v- serveasc-, ci ca pe o fiin/- divin-, cu
individualitate 0i cerin/e proprii.
(ac- un b-rbat consider- c- este superior femeii .nseamn- c- el este deja bolnav. Di cu c1t va .ncerca
mai tare s- sus/in- aceast- orientare cu at1t mai repede bolile .l vor r-pune.
8iolen/a .n famile vine din nevoia de al controla 0i domina pe cel-lalt. 6iecare .ncearc- astfel s-
aib- controlul 0i s- r-m1n- deasupra .ntregii situa/ii. Cnd controlezi o alt fiin i iei energia, i
faci plinul pe socoteala altuia$ -stfel devii vampir energetic$ "ri de cte ori cdem n acest
prost obicei ne deconectm de la surs i intrm n suferin$
Rcirea relaiilor dintre doi parteneri se datoreaz creterii nivelului de agresivitate interioar$
<ipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. <ipsa de comunicare duce la dezastru. <ipsa de
comunicare prin iubire duce la ur-.
(ac- bloca/i libertatea partenerului ; partenerei dvs. de cuplu v- bloca/i practic propria libertate, c-ci
sunte/i implicat direct. " agresivitate subcontient fa de brbai W femei se transform ntr'un
3FK
program de autodistrugere$ %ac doi parteneri abuzeaz fizic sau emoional unul de cellalt,
atunci ei nu merit s rm#n mpreun$
6emeile; barbatii din via/a ta sunt doar .nceputul e!perien/ei tale cu ei; ele. (ac- te p-r-sesc iao a0a
cum este 0i mul/ume0te c- teau p-r-sit.
*ertarea este ceia succesului n fiecare relaie$ %ac tu i cealalt persoan v iertai reciproc
putei tri mpreun cu succes, ciar dac nu avei prea multe n comun$
Cei care divor/eaz- de so/iile lor atunci c1nd sunt s-tui de ele , dar 0i din oricare motiv diferit de
infidelitate comit adulter. (ou- fiin/e care se c-s-toresc trebuie s-0i fie fidele una celeilalte.
C-s-toria trebuie studiat- .nt1i cu ochiul, apoi cu microscopul 0i .n sf1r0it cu telescopul.
>eloziaI
%elozia nu e nimic altceva dec1t ata0amentul fa/- de rela/ii, de dorin/e 0i, .n cele din urm-, fa/- de
via/a .ns-0i. Cu c1t ne concentr-m l-untric asupra vie/ii .mb-tr1nim 0i ne desp-r/im repede de via/-.
"tunci c1nd so/ia este geloas- .0i critic- .n permanen/- so/ul 0i e nemul/umit- de acesta, atunci ea
amplific- brusc .n propria persoan- 0i .n copiii s-i posibilitatea apari/iei unor afec/iuni. %elozia 0i
sup-rarea unei femei genereaz- tocmai acele afec/iuni care ne scurteaz- via/a, apropiind b-tr1ne/ea.
2neori la femeie gelozia, sup-r-rile 0i preten/iile pot fi at1t de profunde .nc1t so/ul poate muri sau se
poate .mboln-vi grav.
B-rba/ii gelo0i 0i femeile geloase nici nu b-nuiesc c- ei mutileaz- .n primul r1nd sufletele copiilor
lor 0i c- omoar- copiii care .nc- nu au ap-rut pe lume. 'entru ca s- se nasc- un copil armonios
b-rbatul 0i femeia trebuie s- se iubeasc- unul pe cel-lalt.
>elozia este o ancorare n relaii i, cnd acestea se rup, omul resimte o teribil groaz de ur
sau lipsa dorinei de a tri$
6emeia geloas- 0i sup-r-cioas- atac- .n plan subtil pe so/ul s-u. =n aceast- situa/ie so/ul fie se va
.mboln-vi .n permanen/-, fie va deveni alcoolic, fie va divor/a.
'reten/iile fa/- de cei apropia/i, gelozia 0i blamarea gr-besc procesul de .mb-tr1nire. 2n om m1ndru,
fiind gelos, .i dore/te cu sinceritate moartea celui pe care e gelos, dar moare el .nsu0i.
(ac- sunte/i gelos 0i v- amplifica/i sentimentele agresive de profunzime, atunci pute/i avea
probleme cu orice animal, ve/i putea avea 0i alergie 0i boli contactate de la ele. (e asemenea, ve/i
putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.
Cu c1t este mai mare amploarea dorin/elor, cu at1t mai puternic- va fi gelozia, durerea sufleteasc-,
agresivitatea 0i, cu at1t mai repede, vor ap-rea bolile. (e .ndat- ce dependen/a de dorin/ele profunde
se transform- .n dependen/- de alcool .ncepe distrugerea. (ac- boala a p-truns mai ad1nc, atunci .n
acest caz, nu ajut- nici alcoolul, nici drogurile.
Cu c#t ateptm mai multe de la o persoan cu at#t mai puternic va fi depresia i suprarea
mea dac nu primesc ce doresc$ - atepta nseamn dependen$ Cu c#t depindem mai mult de
fericirea uman cu at#t mai puin iubire va e)ista n noi i va e)ista mai mult suprare i
boal$
3F3
%ependena nate agresivitatea$ *ar agresivitatea produce boala$ Boala purific sufletul omului
i i fortific sistemul imunitar$ %ependena de dorine, frica, depresia i suprarea atrag
gelozia$
Cu c1t este mai puternic- dependen/a de persoana iubit-, cu at1t mai numeroase sunt preten/iile
noastre fa/- de ea. <ilio(rafie S5 0azarev
Cauzele 8pirituale ale 4ecazurilor si 8uferintelor
,C1nd voi cadea prada spaimei si groazei eu =l voi binecuvanta. C1nd ma voi afla la ananghie, =l voi
preamari. Si c1nd 4l ma va salva, voi striga de bucurie. $/6anuscrisele de la 6area 6oarta1
=n lumea aceasta, necazuri veti avea, dar ntrazniti Eu am biruit lumea. /8fnta 8criptura1
6iecare lucru ce /i se .nt1mpl- .n via/- este o parte din e!perien/a legat- de (umnezeu. 2neori
tragediile se transform- .n binecuv1nt-ri nea0teptate. "/i auzit oameni care spun9 Mul/umesc <ui
(umnezeu pentru lec/ia pe care am primito, ea ma ajutat s- m- trezesc 0i s-mi g-sesc scopul .n
aceast- via/-. 2neori ceea ce v- este luat, e de fapt cel mai mare dar, deoarece v- .mpinge .nainte,
spre evolu/ia spiritual-. (urerea este un mare egalizator. 4a ne a0eaz- pe to/i .n genuchi, ne face mai
umili 0i mai sensibili la nevoile celorlal/i. 6-r- durere nu e!ist- dezvoltare spiritual-.
S- p-str-m iubirea fa/- de (umnezeu indiferent ce ni sa .nt1mplat 0i s- nu .nvinuim pe nimeni
niciodat-. =n tot ceea ce se .nt1mpl- s- vedem voin/a (ivin-. Dtiin/a de a primi .n orice secund-
pierderea fericirii omene0ti, aspir1nd .n acel moment spre (ivin, reprezint- posibilitatea unei evolu/ii
spirituale normale.
(ac- noi nu 0tim s- pierdem, atunci suntem priva/i de posibilitatea de a dob1ndi. @rice boal- pe care
o primim de la soart- constituie z-logul fericirii viitoare. Cu c1t un om este mai perfect cu at1t .i vine
mai greu s- suporte .njosirea sau pierderea 0i devine mai agresiv. =n final, el cade r-pus de un
puternic program de autodistrugere. @ri de c1te ori intervenim .n ordinea fireasc- a lucrurilor apare
suferin/a. =ndat- ce nu mai intervenim suferin/a .nceteaz-. >oi suntem creatorii fericirii sau a
nefericirii noastre.
Cu c1t e!ist- .n subcon0tientul dvs. mai mult- iubire cu at1t suntem mai uni/i cu (umnezeu. =n acest
caz, orice .ncercare de a v- conduce 0i de a v- influen/a .nseamn- o agresiune la adresa <ui
(umnezeu 0i cu c1t va fi mai puternic agresorul, cu at1t va fi mai periculos pentru el. 2n r-u f-cut
c1ndva de om nu se pierde niciodat-, el se cuib-re0te .n subcon0tient 0i, mai devreme sau mai t1rziu,
r-bufne0te .n e!terior 0i, adesea, se .ndreapt- spre cei care ne sunt al-turi 0i pe care noi .i iubim cel
mai mult. Sentimentele 0i tr-irile negative, p-trunz1nd .n subcon0tient, nu mai pot fi controlate de
om 0i, .ntruc1t s-n-tatea fizic- este str1ns legat- de subcon0tient, apar anumite porniri greu de
controlat. "pare astfel o influen/- a subcon0tientului asupra tuturor sistemelor de autoreglare
fiziologic- 0i psihic-.
(ac- omul are o sup-rare 0i el o e!teriorizez- ea nu se mai duce .n profunzime 0i nul atac-
din-untru. C1nd omul .0i ascunde sup-rarea sau ura .0i face r-u lui 0i urma0ilor. (ac- nu te manife0ti
la suprafa/-, 0i/i .mpingi sentimentele .n tine, te vor r-pune 0i mai repede. Sentimentele omene0ti
trebuie s- se e!teriorizeze, .n-untrul trebuie s- fie consacrat lui (umnezeu. Sup-rarea .ndelung
dospit-, ura, blamarea, dorin/a de r-zbunare se transform- .ntrun program de autodistrugere, .ntro
anihilare fizic-, lent- 0i rapid-. >emul/umirea permanent- fa/- de lumea .ntreag- 0i fa/- de propria
soart- poate genera afec/iuni cronice grave, incurabile. >u este permis s- ascunde/i .n suflet ura,
comp-timirea, sup-rarea. @rice emo/ie .n-bu0it- .n prezent .nseamn- o boal- .n viitor.
C1nd cineva te jigne0te nu te r-zbuna pe el, nul ur. 0i nu te sup-ra pe el .ntruc1t aceast- jignire este
un dar de la (umnezeu. (ac- no accep/i urmeaz- ca purificarea sufletului s- se .nf-ptuieasc- prin
boli 0i nenorociri, iar dac- nu e0ti preg-tit nici pentru aceasta ea vine prin moarte. "ceast- form- de
purificare ne este dat- prin intermediul celor apropia/i, de aceea .n m-sura .n care reu0im s-i iert-m,
.n aceea0i m-sur- sunt posibile schimb-ri interioare de profunzime. Se cuvine s- iert-m nu numai .n
3F:
g1nd ci 0i cu sufletul. (ac- va jignit o persoan- apropiat-, iubit-, iar dvs. .ncerca/i fa/- de ea
sentimente de ur- sau de dispre/, toate acestea se transform-, cu timpul, .ntrun program de
autodistrugere care te ucide .n mod automat, iar tu nici nu b-nuie0ti lucrul acesta.
(ac- nu reu0i/i s- ierta/i un om care a gre0it fa/- de dvs. s- v- imagina/i c- el este nevinovat, dar
absolut de loc, atunci sup-rarea va trece de la sine. Cel mai mult ne leag- de trecut sup-r-rile
neiertate. (ac- un om vrea s- dob1ndeasc- mul/i bani, nu va reu0i de loc. 6iindc- pentru el banii
sunt un scop 0i nu un mijloc pentru sus/inerea e!isten/ei. 'e un astfel de om primirea banilor .i va
ucide .nt1i sufletul 0i apoi trupul. (ac- omul prime0te o sum- de bani care dep-0e0te limita
periculoas- pentru el, fie c- pierde ace0ti bani, fie c- .ncepe s- se .mboln-veasc-, sau .ncepe s- aibe
nepl-ceri. 3entru ca banii s vin nspre dvs$ trebuie ca n plan luntric s v ndeprtai de ei$
%ac n via doreti s ai mai mult dec#t ai nevoie, vei a&unge s pierzi i ce ai dob#ndit$ 'e
m-sur- ce acumula/i banii devin atr-g-tori pentru ho/i. C1nd lua/i deveni/i dependent, v- sim/i/i
obliga/i, iar c1nd da/i v- elibera/i. (ependen/a na0te frica, .ndoiala, depresia 0i sup-rarea. Cel
orgolios ateapt s primeasc, fr a ti s druiasc i suferina lui vine din nemplinire$ Cel
mai bun mi&loc de a v ndeprta de prosperitate este s fii invidioi i s'i criticai i pe cei
care se bucur de ea$ %in aceast cauz invidia constituie principala cauz a srciei n cazul
multor persoane$ -mintii'v mereu c vei pierde tot ceea ce condamnai i niciodat nu vei
avea tot ceea ce criticai$ %e aceea este bine s dorim tuturor fiinelor s se bucure de
ambunden, s duc o via fr lipsuri i plin de fericire$ 8entimentul de prosperitate
atrage prin rezonan prosperitatea$
@mul care a primit o func/ie sau un titlu ce dep-0e0te posibilit-/ile sale, aceasta poate s- se .nchee
tragic, ne mai vorbind de boli. (e aceea valorile materiale, .nmul/ite brusc, ne pot .ndep-rta de
divinitatea pe care o purt-m .n suflet. C1nd spre noi vine o mare cantitate de fericire omeneasc- )
bani, bun-stare, atitudini, .mplinirea planurilor noastre 0i a speran/elor ) noi tr-im o senza/ie de
bucurie 0i euforie. >oi nu 0tim c- fericirea ucide mai repede dec1t nenorocirea. %ac n suflet
cantitatea de iubire este mai mic dec#t fericirea care ne'a parvenit, dependena sporit de
valorile umane ne destram sufletul i ne ucide corpul foarte repede$
8 fii foarte ateni c#nd vi se ofer m#ncare, bani, se) sau atenie, fr s vi se cear ceva n
scimb, ceea ce vi se cere nu se vede cu ociul liberA
" primi f-r- a da este un lucru .n dizarmonie cu natura 0i voia (ivin-. Se creeaz- astfel o mare
dependen/- fa/- de ofertant, iar dependen/a d- na0tere agresivit-/ii. Cu c1t crede/i c- ave/i mai mult-
nevoie de al/ii pentru a fi ferici/i, cu at1t ve/i fi mai nenoroci/i. >u c-uta/i plat-, nici laud- 0i nici o
r-splat-, orice a/i face. S-v1r0ind ceva bun noi pretindem imediat recompens-. "ceste dorin/e aduc
ca rezultat suferin/a. Cu c1t ve/i intensifica dorin/ele omene0ti cu at1t va cre0te nivelul de
agresivitate 0i se va .nt-ri programul de autodistrugere.
"rice dorin c#nd se aga de tine devine stp#nul tu$ C1nd e0ti m1nios, m1nia devine st-p1nul
t-u, te acapareaz- complect. "stfel m1nia ta, .n aceast- stare, va face lucruri pe care mai t1rziu le vei
regreta.
8 nu vorbii despre nenorocirile trite pentru c ele pot prelungi durata lor$ C#nd nu vorbim
cuiva despre problemele noastre noi ne ndeprtm de ele$ ndeprtarea de ele este primul pas
pentru depirea acestora$ (senial este c#nd vorbii despre problemele i emoiile dvs$ s nu
cutai mil sau comptimiri$
]1n/arii 0i furnicile apar c1nd este prezent- trufia. C1nd /1n/arul v- .n/eap- este o umilin/- pentru
dvs. 4l este de mii de ori mai mic dec1t dvs. 0i reu0e0te s- v- .n/epe sim/itor. =n aceast- situa/ie dac-
nu v- enerva/i trufia descre0te. (eci /1n/arii ne pot ajuta la ameliorarea destinului 0i mic0orarea
trufiei.
%1ndurile oamenilor se stratific- pe toate lucrurile din jurul lor. "dev-rul este de fapt c- omul
creeaz- lucruri 0i locuri bune sau rele. @amenii nu0i pot imagina c- un obiect poate fi .nc-rcat cu
g1ndurile lor, care le pot influen/a e!isten/a .n bine sau .n r-u. C1mpul fiec-rui obiect viu 0i neviu
con/ine informa/ii nu numai despre obiectul respectiv, dar 0i .n leg-tur- cu ceea ce sa .nt1mplat .n
jurul s-u.
@amenii care se ceart- .ntro .nc-pere nici nu le trece prin minte c- acest lucru are un impact mare
asupra s-n-t-/ii tuturor celor care se g-sesc .n ea, .ntruc1t are loc acumularea de energii negative .n
3F&
structurile informa/ionale ale .nc-perii respective. "supra omului are o influen/- absolut tot cel
.nconjoar- ) spa/iul, obiectele de uz casnic, c-r/ile, filmele, spectacolele, pentru c- toate acestea
dispun de c1mpuri energoinforma/ionale care influen/eaz- c1mpul omului cu urm-ri greu de
st-p1nit. 2n nivel ridicat al agresivit-/ii subcon0tiente .n structurile informa/ionale ale omului poate
determina .ntrun viitor apropiat o serie de catastrofe globale greu de controlat.
(ac- un pictor care picteaz- un tablou are o puternic- ata0are de idealuri 0i o dorin/- de a muri c1nd
idealurile se n-ruiau, .n acel tablou el induce un program de autodistrugere care se r-sp1nde0te .n tot
apartamentul 0i pe obiectele din apropiere. >u trebuie s- avem .n cas- icoane f-cute de ho/i,
pu0c-ria0i 0i oameni preponderent negativi, pentru c- energia stocat- .n aceste obiecte de cult ne
atac- sistemul imunitar, ca 0i hainele cump-rate de la secondhand, purtate de al/i oameni. Hainele,
simbolul c1mpului energetic, memoreaz- 0i p-streaz- c1mpul energetic al st-p1nului. (e aceea nu
este bine s- d-ruim altor persoane hainele noastre, ci s- le ardem.
(ac- ave/i o mare sup-rare sau triste/e .ncerca/i s- nu aduce/i sentimente acas-. Ie0i/i .n strad- ) cu
deosebire .n locurile .nverzite ) 0i plimba/iv-. >u face/i din casa dvs. o groap- de gunoi energetic.
(ac- locui/i de c1/iva ani 0i a/i saturat spa/iul cu regrete, sup-r-ri 0i spaime, aminti/iv- momentele
.n care va/i certat 0i sup-rat, a0eza/iv- .n acel loc, ierta/i, anula/i agresivitatea fa/- de iubire, ruga/i
v-.
(ac- vorbim la telefonul mobil .n primele &K de secunde energia organismului blocheaz- influen/ele
negative, ulterior .ncepe s- cedeze lent. @ convorbire telefonic- ce dureaz- mai mult de un minut se
poate r-sfr1nge negativ asupra s-n-t-/ii. (e altfel, oric1t ar p-rea de straniu, cel mai puternic
p-time0te nu zona capului, ci zona sistemului genitourinar. (up- o convorbire de trei minute are loc
deformarea c1mpului .n zona capului, .n zona sternului adic- are loc sl-birea sistemului imunita 0i,
de asemenea, .n zona primei cha^re. @ convorbire telefonic- care dep-0e0te un minut este de nedorit.
M1ncatul este un serviciu divin 0i, ca atare, nu trebuie s- se desf-0oare .ntro atmosfer- ap-s-toare.
M-ncarea ne poate da energii superioare dac- este binecuv1ntat- de (umnezeu 0i este g-tit- cu
devotament spiritual. Cea mai bun- m-ncare, cel mai s-n-tos meniu natural, se transform- .n otrav-
.n corpul dvs. dac- atmosfera .n care g-ti/i g1ndurile 0i sentimentele 0i m-nca/i este tensionat-.
@rice carne care provine de la un animal t-iat transmite celor ce o m-n1nc- toat- ura fa/- de cel ce l
a sacrificat, toat- teama 0i consumatorii vor ajunge s- se urasc- .ntre ei. (ac- supui trupul la prea
mari greut-/i sau la prea multe pl-ceri te vei .mboln-vi. Trebuie aleas- calea de mijloc, a cump-t-rii.
Munca nu trebuie s- ne omoare, ci s- ne dezvolte. =nseamn- c- supra.nc-rc-rile nu trebuie s- fie
permanente 0i .n fiecare ocupa/ie s- g-sim pl-cerea. (ac- nu e!ist- pl-cere, orice activitate se poate
transforma .ntro suprasolicitare 0i va d-una s-n-t-/ii.
(ac- un om bolnav roag- o rud- s- accepte s- aib- grije de copii lui 0i s-i gospod-reasc- averea pe
care o va l-sa .n caz de deces, dac- aceast- rud- nu0i va respecta angajamentul luat 0i va cheltui
averea copiilor .n folosul s-u, el va fi urm-rit .n viitor pentru fapta sa, c-ci 0ia legat e!isten/a lui
viitoare de destinul acelor copii neferici/i. =n viitor, c1nd nu se va a0tepta, acest om f-r- inim- va fi
deposedat la r1ndul s-u, de un altul, r-m1n1nd .n mizerie 0i astfel legea divin- este aplicat-. (in
aceast- lec/ie amar- va trage concluzia c- nu este .ng-duit a lua bunul altuia.
(ac- un om fur- 0i .n0el- pe al/ii o via/- .ntreag-, el va fi pedepsit s- suporte 0i pagubele pe care lea
f-cut altora. =n concluzie, cel care a fcut bine va recolta binele, iar cel care a fcut un ru fizic
sau spiritual va recolta rul fizic sau spiritual$
<egile lui (umnezeu sunt destinate pentru ob/inerea s-n-t-/ii spirituale 0i a fericirii umane, opozi/ia
fa/- de ele genereaz- durere spiritual- 0i suferin/-. (ac- un om .ncalc- flagrant legile supreme poate
muri, nu numai el ci 0i .ntreg neamul s-u. <ilio(rafie S5 0azarev
Cauzele 8pirituale ale Bolilor, partea *
(4 C4 >4 =MB@<>X8IME
3F?
Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion .n via/a lor, o nedreptate, mai ales dac- este
vorba de o maladie ereditar- sau e luat- de la cineva. @rice boal- sau accident ap-rut .n via/a ta a
fost provocat de tine. Boala este pur 0i simplu un semnal al corpului t-u.
Supracon0tiin/a ta, latura ta divin-, (umezeul t-u interior ./i trimite un mesaj ca s-/i atrag- aten/ia
asupra faptului c- .n ac/iunile, vorbele 0i g1ndurile tale este ceva care se opune legii iubirii. (e aceea
este necesar s- captezi mesajul 0i s- mul/ume0ti supracon0tiin/ei tale c- /i la transmis. (ac- nu
reu0e0ti s- descifrezi mesajul, bolile 0i accidentele tale nu vor face dec1t s- se intensifice.
C-nd starea de r-u persist-, e timpul s- vezi neap-rat despre ce e vorba. (ac- boala e puternic-
.nseamn- c- ea sa instalat .n tine de mult- vreme. 4ste sufletul t-u care strig- ajutor. Trebuie s- revii
pe drumul cel bun, pe drumul dragostei. 6iecare boal-, indispozi/ie sau accident nu este dec1t un
semnal. Boala .nceteaz- de .ndat- ce ai .n/eles mesajul. Cu c1t dore0te omul mai mult s- se schimbe
cu at1t mai repede 0i mai u0or se desf-0oar- .ns-n-to0irea lui. Bolile sunt cu miile, iar cauza este una
singur-9 insuficienta iubire de (umnezeu. (e .ndat- ce .ncet-m s- n-zuim c-tre (ivin noi ne
cufund-m .n uman 0i .ncepem s- depindem de acesta, adic- de via/-, desf-tare se!ual-, m1ncare,
dorin/e 0i con0tiin/-. Cu c1t depindem mai mult de acestea cu at1t mai mare va fi .mboln-virea.
Toate aceste boli se lecuiesc .ntrun singur mod9 s- accep/i pierderea umanului, s- vezi .n aceasta
voin/a divin- 0i s- .n/elegi c- f-r- boal- nu e!ist- dezvoltare spiritual-. Boala este un bec ro0u care
ne avertizeaz- asupra faptului c- noi ne afl-m pe un drum gre0it. (ac- ani .n 0ir faci prostii, repet1nd
gre0elile, vine o vreme a pl-/ii prin boala pe care singur /iai creato. (e fapt boala se datoreaza
pierderii divinului din noi, iar .ns-n-to0irea este rezultatul restabilirii acestei leg-turi. 3ractic te
vindeci trupete dac te'ai vindecat sufletete$
>oi oamenii suntem alc-tui/i din trei componente9 trup, suflet 0i spirit, asemeni Sfintei Treimi9 Tat-l,
6iul 0i Sf1ntul (uh 0i orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferin/-. Boala 0i
starea de r-u sunt opuse s-n-t-/ii 0i st-rii de bine 0i se manifest- .n realitatea ta din vina ta. Tu nu
po/i s- fii bolnav f-r- ca la un anumit nivel s-/i cauzezi boala 0i po/i s- te faci iar-0i bine .ntro
clip-, pur 0i simplu deciz1nd aceasta.
@amenii care nu cred .n (umnezeu sunt mai e!pu0i bolilor datorit- coeficientului de imunitate care
este foarte sc-zut, (e acea, oamenii credincio0i sunt mai s-n-to0i psihic 0i fizic dec1t cei care nu au
credin/-. (rumul .ns-n-to0irii este drumul c1tre (umnezeu.
Toate bolile sunt autocreate. '1n- 0i doctorii .0i dau seama acum de modul .n care oamenii se
auto.mboln-vesc. @amenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala 0i nenorocirea.
Boala ne oblig- s- ne schimb-m l-untric, s- ne transform-m, s- acumul-m iubire pentru (umnezeu.
Cu c1t mai puternic se schimb- omul l-untric .n direc/ia bun- cu at1t mai pu/ine medicamente .i sunt
necesare 0i mai repede poate .nvinge boala.
=ntotdeauna bolile apar .n c1mpul energetic al omului cu mul/i ani .nainte ca ele s- se manifeste .n
planul fizic. C1mpul energetic este primordial .n raport cu corpul 0i .i determin- acestuia soarta,
caracterul 0i starea fizc-. @rganismul trebuie s- blocheze programele distructive ce au p-truns .n
c1mpul omului. Cu c1t este mai puternic 0i mai periculos programul distructiv, cu at1t mai eficient-
0i mai sigur- poate s- fie blocarea acestuia, adic- boala.
C1nd omul .ncalc- <egile Supreme se abate de la calea sa de evolu/ie, i se deformeaz- structura
energetic-, apar bre0e .n sistemul s-u defensiv 0i el devine o prad- u0oar- pentru virusul, care
.ndepline0te func/iile unui program punitiv. @mul .ncepe s- fie bolnav. Bolile grave contribuie la
protejarea structurii spirituale. (ac- distrugem armonia dintre noi 0i univers vom avea parte de boli,
nefericire, necazuri 0i suferin/e.
%1ndurile sumbre, pline de ne.ncredre, grijile, ura 0i frica, .mpreun- cu rudele lor9 an!ietatea,
am-r-ciunea, ner-bdarea, avari/ia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe al/ii 0i de ai
condamna, toate acestea atac- trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferin/-, nefericire 0i
deprimare. =n aceste condi/ii este imposibil s- ai un corp s-n-tos.
'rin g1ndurile, dorin/ele 0i obiceiurile noastre inducem s-n-tate sau boal- .n corpul fizic. >oi suntem
singurii r-spunz-tori pentru starea noastr- de s-n-tate, pentru fericirea 0i nereu0itele noastre. >u
(umnezeu ne trimite boli, accidente sau suferin/e, ci noi ni le creem singuri prin g1ndurile noastre
distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am sem-nat .n trecut. Sentimentul de prosperitate prin
rezonan/- atrage prosperitatea.
3FA
"/i fi team- de o boal- .nseamn- ai .nlesni evolu/ia, a o provoca. (ac- ave/i g1nduri despre boal-
0i suferin/- trupul va atrage aceste g1nduri .n corpul fizic.
%1ndi/iv- c- .nt1mpl-rile nu sunt cauze ci efecte ale st-rii mentale .n care v- complace/i.
Boala nu trebuie considerat- ca o pedeaps- sau ca o nedreptate. 4a este cel mai drept act din
e!isten/a noastr-, pentru c- a fost generat- de comportamentul nostru mental 0i afectiv. 'rin g1nd
omul se .mboln-ve0te 0i tot prin g1nd el se vindec-. @rice boal- porne0te din minte. Mul/i bolnavi .0i
preg-tesc .n mental, cu str-duin/-, anii dea r1ndul, o .nboln-vire definitiv-. >imic nu se manifest-
.n corp f-r- s- aib- un prototip mental corespunz-tor.
"dev-rata vindecare .ncepe .n momentul .n care ne g1ndim ce am vrea s- facem atunci c1nd ne vom
rec10tiga s-n-tatea. >u tratamentul medical este cauza vindec-rii, ci credin/a ferm-. $(e ve/i crede,
toate sunt cu putin/- celui care crede$. Marcu I, :&+
C1nd suntem bolnavi s- cerem s- ni se dea s-n-tate 0i nu s- fim vindeca/i de boal-.
=n cazul unui om bolnav, cu c1t v- teme/i mai mult pentru el cu at1t produce/i un r-u mai mare 0il
.mpiedica/i s- supravie/uiasc-. C1nd se .mboln-ve0te cineva s-i acord-m un ajutor minim 0i foarte
deta0at, nu unul sufocant. "ten/ia e!agerat- .n timpul bolii .ntre/ine boala 0i dependen/a. (ac-
comp-time0ti un om, te po/i .mboln-vi. 'e om po/i s-l aju/i, dar nu s-l comp-time0ti.
Comp-timirea se adreseaz- corpului 0i poate prejudicia spiritul omului. C1nd comp-time0ti un om
bolnav .nseamn- s- nu fii de acord cu boala lui, dar nu iei .n considerare cauzele spirituale ale bolii
respective, care favorizeaz- destr-marea spiritului. (e aceea, boala trebuie acceptat- cu smerenie.
Singura solu/ie a celorlal/i este s- se roage pentru s-n-tatea lui, dar nu s-l comp-timeasc-.
Medicul panseaz- rana 0i (umnezeu o vindec-. C1nd rana este tratat- cu iubire ea se vindec- repede.
8indecarea poate fi instantanee sau poate dura o via/-, .n func/ie de c1t de mult a/i capitulat .n fa/a
iubirii. =n m-sura .n care putem p-stra .n suflet starea de bucurie 0i iubire vom putea s- .nvingem
treptat orice boal-. 8indec-rile au loc doar atunci c1nd gre0elile sunt pl-tite, lec/iile .nv-/ate,
aten/ionarea luat- .n seam-.
>u este suficient s- accept-m boala, trebuie s- ne bucur-m c- ea ne salveaz- sufletul 0i trupul. >oi
trebuie s- accept-m toate umilin/ele, nepl-cerile pricinuite trupului nostru prin intermediul c-rora ni
se purific- sufletul. @biceiul oamenilor de a discuta .n societate despre simtomele diverselor boli,
cauzele lor, mor/i, agonii 0i scene de co0mar atrag asupra lor un torent de impresii d-un-toare, care le
vor pricinui boli 0i suferin/e.
8 nu uitai locul n care v'ai nscut$ %e locul n care ai vzut lumina zilei i de poporul din
care v tragei v'a leagat i v leag ntotdeauna energii uriae, cu influene nebnuite$ 8 nu
uitai c un om bolnav va fi a&utat cel mai bine s se vindece n locul n care s'a nscut, pentru
c numai acolo paternul lui bioenergetic funcioneaz cel mai bine$
(ac- avem curajul s- fim cinsti/i cu noi putem u0or s- observ-m c-9 jum-tate din via/- ne str-duim
s- ne distrugem s-n-tatea pentru avere, pentru ca apoi .n cealalt- jum-tate s- cheltuim averea pentru
a ne rec10tiga s-n-tatea, c1t se mai poate din ea.
<ilio(rafie S5 0azarev
Cauzele 8pirituale ale Bolilor, partea a ** a
'rin boal- omul trebuie s- .n/eleag- c- a gre0it undeva pe drumul vie/ii 0i p1n- nu0i elimin-
gre0eala nu se poate vindeca dec1t par/ial, deoarece .n el persist- cauza generatoare de r-u.
(e aceea trebuie ca mai .nt1i s- fie depistat- cauza bolii, iar bolnavul s- .n/eleag- s- evite pe viitor
gre0elile comise. (ac- nu se elimin- cauza aceasta poate alimenta .n continuare boala sau poate
migra de la un organ la altul. C1nd cauzele vor fi eliminate boala va disp-rea. "stfel9
"C>44" co0urile+9 .nseamn- neacceptarea propriei persoane. >u ./i place propria persoan-.
"<C@@<ISM2<9 implic- probleme legate de tat-l s-u5 trebuie cultiv-t- deta0area de acesta.
"lcoolicul p-r-se0te familia, slujba, via/a, dar nu se las- de alcool. 4l se afl- .n rela/ie de dependen/-
3FC
de alcool 0i aceasta .nseamn- c- din suflet lipse0te iubirea. 'ersoana trebuie s- iubeasc-. S- iubeasc-
lumea din jur 0i, dac- acest sentiment .i lipse0te, .n suflet i se instaleaz- o stare de disconfort, de chin
spiritual. (e aceea el .ncearc- s-0i reprime aceast- durere prin orice mijloace. Trebuie ca omul s-
.nceteze s- mai poarte sup-rarea pe lumea din jur 0i s- intre .n armonie cu ea, pentru c- armonia
.nseamn- iubire.
Cine de nimeni nu este iubit i pe nimeni nu iubete foarte uor se pierde n valurile ispitelor$
Cei mai mul/i dintre oamenii nenoroci/i 0i dintre f-c-torii de rele sunt jertfe ale unei copil-rii triste,
.n care au fost lipsi/i de iubire 0i de purtarea de grija. "ce0tia nu au ajuns s- iubeasc- pe nimeni. >u
trebuie uitat niciodat- c- lucrurile care ne fac dependen/i genereaz- numai suferin/-.
"64C]I2>I<4 '2<M@>",49 p-streaz- deseori jale reprimat-, necazuri, sup-r-ri, frica de a sim/i
pl-cerea 0i bucuriile vie/ii. Tuberculoza arat- c- .ntro via/- anterioar- persoana respectiv- a tr-it
numai pentru valorile materiale. %1ndirea r-ului despre lumea .nconjur-toare. Tuberculoza,
pneumonia 0i bron0ita se datoreaz- unor sup-r-ri de lung- durat-. C1nd nu iubim lumea
.nconjur-toare au de suferit pl-m1nii.
"64C]I2>I <" S2',",4>"<49 .nseamn- indiferen/-, ignoran/- fa/- de sine, an!ietate.
"<4,%II<49 sunt rezultatul sup-r-rilor interioare, al nemul/umirilor fa/- de oamenii apropia/i 0i
lumea .nconjur-toare.
"MI%("<IT"9 reprezint- consecin/ele st-rilor de team-, a emo/iilor reprimate.
">4MI"9 este o utilizare incorect- a o!igenului la nivelul globulelor ro0ii 0i este consecin/a unui
refuz de a0i utiliza talentele .n serviciul aproapelui.
">%HI>"9 reprezint- teama de a se e!prima sau de a cere ceva p-rin/ilor sau partenerului.
"'4>(ICIT"9 frica de via/-, blocarea curgerii binelui
",T,IT"9 apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic 0i rigiditate provenit- din
mental. >u .ncerca s-i schimbi pe ceilal/i, accept-i pe ceilal/i a0a cum sunt. (ac- artrita e prezent-
la nivelul m1inilor, bra/elor, picioarelor 0i 0oldurilor e0ti .ncredin/at c- oamenii se folosesc de tine. =n
realitate nu e!primi ceea ce vrei. "ccept- .ntotdeauna s- te sacrifici pentru ceilal/i 0i apoi s- .ncepi
s-i critici. Corpul t-u ./i spune c- e vremea s- te afirmi prin tine .nsu/i.
",T4,@SC<4,@Q"9 rezisten/-, tensiuni, refuzul de a vedea binele.
"STM2<9 iubire ascuns-, .n-bu0it-. 'l1ns suprimat. @ femeie 0ia alungat fica din cas-. "ceasta a
crescut, apoi sa .mboln-vit de astm, care nu a mai putut fi tratat cu medicamente. C1nd fiica a reu0it
s-0i ierte mama, astmul ia trecut.
"2TISM9 .ntro e!perien/- anterioar-, individul a manifestat refuz al societ-/ii mizantropie+, duc1nd
o via/- marginal-. "cum singura solu/ie este iubirea pe care va trebui s- o d-ruiasc- 0i s- o
primeasc- de la apropia/ii s-i.
"T"C, "'@'<4NI49 fuga de familie, de sine 0i de via/-. 2n accident indic- un sentiment de
vinov-/ie. 2n accident este de fapt un avertisment .n plus pentru a deveni con0tient de faptul c- e
inutil s- te sim/i vinovat.
B"QI>2<9 reprezint- aspecte creatoare 0i procreatoare ale individului. @ problem- a bazinului
subliniaz- c- cha^ra r-d-cin- nu func/ioneaz- corect. =n general, disfunc/ia se datoreaz- schemelor
negative privind se!ualitatea.
BI<"9 pl-cerea pentru m-nc-ruri fierbin/i, iu/i, acre, uscate 0i s-rate deranjeaz- func/ia bilei. (e
asemenea m1nia, sup-rarea, frica, activitatea se!ual- e!cesiv- sunt factori de dereglare a bilei.
B@"<" '",RI>S@>9 reprezint- teama 0i dorin/a intens- de a controla tot 0i pe to/i.
B@<I<4 (4 'I4<49 apar datorit- acumul-rii to!inelor .n s1nge. (ar mai sunt generate 0i de
tulbur-rile hormonale. 'roblema pielei subliniaz- teama individului de a se e!prima total, de a fi el
.nsu0i, de a se deschide complet. 'soriazisul 0i alte boli de piele reprezint- o lips- de iubire pentru
sine 0i o respingere a tot ce via/a .i ofer- individului. 'soriazisul poate fi 0i cauza unui orgoliu
nest-vilit, o trufie e!acerbat-. Conflictul psihic cu spa/iul poate predispune la boli de piele.
B,@>DIT"9 se declan0eaz- .ntrun mediu familial foarte tensionat.
B@<I<4 >4,8@"S49 se refer- la sistemul nervos central, cel care conduce, coordoneaz- toat-
via/a omului. 4l reprezint- comandamentul suprem al sistemului nervos 0i al .ntregului organism.
3FF
Starea pe care medicii o numesc depresie este o lips- a dorin/ei de a tr-i. "cest program poate fi o
urmare a lipsei dorin/ei de a avea copii sau se na0te un copil nedorit fat- .n loc de b-iat sau invers,
0.a.+. (e fapt cele mai multe gre0eli ale p-rin/ilor .n timpul sarcinii fa/- de viitorul copil creaz-
acestuia un program de autodistrugere. (e aceea deprimarea odat- instalat- nu mai poate fi u0or
vindecat-. C1nd te sim/i continuu nefericit 0i nemul/umit, c1nd nimic din jur nu/i mai place te
.ndrep/i spre depresie. (epresia este o agresiune .mpotriva ta .nsu/i. Conflictul cu spa/iul .n care
tr-ie0ti predispune la dizarmonii nervoase. %rijile permanente sunt p-cate .mpotriva propriei tale
naturi. 4le au urm-ri asupra sistemului nervos sau asupra acelor boli care /in de somatiz-ri nervoase.
>emul/umirea de sine, ne.ncrederea .n propria persoan- duce la dizarmonii psihice, bolile de vedere,
de auz, de percep/ie. %ac te autoculpabilizezi, predispoziia de a aciziiona o boal psiic
este foarte mare$ Stresul, tensiunea, .ngrijorarea provoc- insomnie, dureri de cap, alergii, boli
cronice, ulcere, tensiune arterial-, infec/ii etc. Bolile pe fond nervos provin din ciud-, m1nie 0i
alimentarea cu g1nduri negative. St-rile de stres din copil-rie 0i adolescen/- care nau fost dep-0ite
pot influen/a negativ caracterul, s-n-tatea 0i soarta urma0ilor. (ac- un om p-streaz- pic- celui
decedat, acest lucru se va reflecta negativ asupra sa 0i poate duce la diferite boli, tulbur-ri psihice,
schimbarea caracterului. Cei care nu cred n %umnezeu sunt alienai, nstrinai, ndeprtai de
natura uman, de %umnezeu$ %e aceia oamenii care nu cred n %umnezeu sunt mai e)pui la
boli datorit scderii coeficientului de imunitate$ >elini0tea este ucig-toare. 8alul de nelini0te din
sufletul nostru este oglinda angoasei, a an!iet-/ii, fricii etc. >evroza an!ioas- se caracterizeaz-
printro stare de nelini0te, adesea e!trem-, cu fric- de moarte 0i cu sufoc-ri, cu palpita/ii, transpira/ii,
ame/eli, tremur-turi 0i cu senza/ia de oprire a inimii.
C">C4,2<9 este boala .ntrist-rii, reprimarea sentimentului negativ, deprimarea 0i nemul/umirea
fa/- de sine, de soart- 0i ata0ament fa/- de viitor. Bolnavii de cancer cad .n depresie 0i regret-
trecutul. ,egenerarea iubirii fa/- de al/i oameni este prima cale spre vindecarea cancerului 0i a altor
boli. 6emeile care /in mari sup-r-ri .n profunzime se .mboln-vesc de cancer. (e fapt toate emo/iile
.n-bu0ite produc cancerul. 4mo/iile ascunse mult- vreme .n tine sf1r0esc prin a e!ploda, ceea ce
provoac- 0i e!plozia celulelor din corpul t-u. (ac- jignim prin cuvinte persoana iubit- putem s- ne
alegem cu cancer la buze, la limb- sau gingii, iar dac- vom critica .n permanen/- ne vom .mboln-vi
de cancer hepatic. (ac- ne vom sup-ra .n permanen/- pe persoana iubit-, pe sine 0i pe soart- ne vom
.mboln-vi de cancer la piept. (ac- vom g1ndi agresiv despre cei apropia/i risc-m un cancer la
stomac. Cauza spiritual a cancerului const n faptul c individul nu a asimilat cel puin
&umtate din leciile Barmice ce i'au fost propuse n aceast via, refuz#nd astfel evoluia$
Cancerul reprezint- o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificil-. (e fapt, cancerul este o boal
a sufletului i de aceea trebuie vindecat nt#i sufletul$
C">C4,2< M"M",9 se datoreaz- sup-r-rilor pe tema iubirii 0i o permanent- nemul/umire .n
leg-tur- cu banii, cu situa/ia material-.
C">C4,2< <" ',@ST"TX9 apare datorit- lipsei dorin/ei de a tr-i, care love0te .n prima cha^r-.
Cancerul stopeaz- dorin/a de a/i ucide propriul suflet.
C46"<44, MI%,4>4<49 sup-rarea puternic- pe un semen al t-u duce la un blocaj energetic.
,emediul se realizeaz- prin schimbarea g1ndului de ur- .n pace 0i adoptarea unei g1ndiri pozitive.
,estabilind legea iubirii prin iertare ./i recape/i s-n-tatea.
C4"6" =>]4'4>ITX9 refuzul de a se schimba, teama de noutate.
C4<2<IT"9 .nseamn- m1nie depozitat-.
CH4<I"9 e!prim- team-, tensiune 0i .ncercarea de a controla totul. >e.ncrederea .n procesul vie/ii.
C@<4ST4,@<2< C,4SC2T9 corespunde .n-spririi naturii sentimentale, rigidit-/ii persoanelor
care .0i creaz- o carapace de protec/ie. "cel individ are o mare team- de a accepta bucuria. 4l ar
trebui ca .n permanen/- s- lase emo/ia 0i energia iubirii s- curg- prin fiin/a lui.
C@<@">" 84,T4B,"<X9 este a!ul care poart- amprenta .mplinirilor noastre, a blocajelor
noastre 0i a temerilor noastre, a refuzului de a evolua, de a iubi, a tuturor suferin/elor 0i temerilor pe
care acestea le genereaz-. (urerea .n coloana vertebral- este de regul- sup-rarea pe omul apropiat,
pe sine 0i pe soart-. (ac- amploarea sup-r-rilor este mare poate s- apar- o deformare a coloanei, o
fractur- sau s- se formeze o cocoa0a. =n aceast- situa/ie trebuie s- v- ruga/i pentru dvs. 0i pentru
.ntregul neam ca s- fie .ndep-rtate sup-r-rile, nemul/umirile de sine, de situa/ie 0i de soart-. @mul
3FG
apropiat, .ndr-git, este dat de soart- 0i (umnezeu, iar sup-r-rile mari la adresa lui sunt, simultan,
sup-r-ri pe soart- 0i (umnezeu. Blocajele .n partea de jos a coloanei indic- teama de viitor 0i lipsa
de sus/inere financiar-. (urerile sau blocajele .n partea de mijloc a coloanei indic- un sentiment de
culpabilitate 0i dificult-/i de deta0are fa/- de trecut. (urerile sau blocajele .n partea de sus a coloanei
indic- ne.n/elegerea de c-tre anturaj, o lips- de sus/inere afectiv-, impresia permanent- c- are ni0te
responsabilit-/i greu de suportat. @ sciatic-, de e!emplu, indic- teama de viitor 0i de problemele
b-ne0ti, nesus/inerea din partea anturajului. 6racturile de coloan- apar nu numai c- te superi r-u, dar
0i pentru c- te superi pe cineva. @amenii sup-r-cio0i nu 0tiu s- accepte umilirea dorin/elor 0i, de
aceea, au coloana .ncovoiat-.
C@M"9 fuga de cineva sau de ceva.
C@>%4STI" C4,4B,"<X9 se datoreaz- respingerii vie/ii 0i afi0area unei .nc-p-/1n-ri. 2ra se
na0te .n cap 0i se blocheaz- prin traumatism craniocerebral.
C@>O2CTI8IT"9 m1nie nee!primat-, frustare.
C@>STI'"]I"9 ata0ament, posesivitate, refuz de a se debarasa de vechile scheme devenite inutile.
>u vrea s- fac- loc la ceva nou. Trebuie s- lase trecutul 0i s- mearg- mai departe.
(4%4T4<4 ",T,ITIC49 dorin/a de a fi pedepsit, culpabiliz-ri, senza/ia de victim-.
(I",44"9 team-, refuzul de a sl-bi .ncordarea. ,efuzul de accepta idei noi.
(I"B4T2<9 nui at1t o boal- c1t o reac/ie de ap-rare a organizmului. @rganismul trebuie s-
blocheze programele distructive ale altor oameni p-trunse .n c1mpul acestuia. Cu c1t mai puternic 0i
mai periculos este programul distructiv cu at1t mai eficient- 0i mai sigur- trebuie s- fie blocarea
acestuia, respectiv a bolii semnalate. Cauza principal- este dorirea unui r-u din tot sufletul unei
persoane iubite 0i de care teai desp-r/it. "ceste sentimente provoac- diabetul pentru c- au ucis
iubirea 0i prin aceasta leg-tura cu cosmosul. (e aceea s- nu renun/a/i niciodat- la persoana iubit-.
(I>]II9 dificult-/i .n a lua decizii. (istrugerea din/ilor apare ca efect al vorbelor rele adresate
p-rin/ilor, rudelor 0i urarea r-ului oamenilor apropia/i. 'l1ngerea de soarta proprie 0i o alimenta/ie
incorect-, e!isten/a geloziei 0i a sup-r-rilor ascunse. @ durere a din/ilor .nseamn- c- e timpul s- iei o
decizie f-r- s-/i fie team- de rezultate.. =ntruc1t din/ii /in de dorin/e, lipsa din/ilor din fa/- este
dovada unei bloc-ri dure a se!ualit-/ii necontrolate.
4>C46"<@'"TI49 certurile foarte puternice .nainte de na0terea unui copil, ajung1nd p1n- la limita
divor/ului 0i, chiar, la g1nduri de sinucidere fi!eaz- .n structura c1mpului copilului programe
puternic distructive. Copilul care se na0te pl-te0te prin aceast- boal-.
4'I<4'SI"9 este rezultatul unei depresii de profunzime.
64B,"9 este un semn de furie interioar- gata s- e!plodeze. Toate dorin/ele .n-bu0ite, .nchise .n tine
e!plodeaz-. =nceteaz- s- aduni totul .n tine. Sup-rarea 0i furia nu/i sunt benefice, te pedepse0ti
singur.
6IC"T2<9 este organul care riposteaz- la sup-rarile pe oamenii apropia/i 0i p-streaz- deseori m1nie
reprimat-. 6icatul este sediul celor mai negative emo/ii ura, m1nia, furia+. 'roblemele de ficat vin
dintro m1nie .ndreptat- .mpotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conflict .ntre suflet 0i
mental. 6icatul sufer- la persoanele c-rora le place s- fac- o apreciere dur- a celor apropia/i.
Stresurile de orice natur- au un efect negativ asupra ficatului. 6icatul este un instrument al sufletului
0i, de aceea tratamentul depresiei nu poate fi desp-r/it de cel al ficatului. @ mare putere o au emo/iile
asupra ficatului 0i a secre/iilor bilei. 4mo/iile pozitive ) bucuria, buna dispozi/ie, voia bun- ) m-resc
secre/ia bilei, iar sup-r-rile o opresc par/ial sau complet. 6icatul este foarte sensibil la sup-r-ri. S- ne
amintim de un proverb popular care spune de sup-rare i sa v-rsat fierea .n s1nge. Sup-r-rile
agresive pe oamenii apropia/i determin- cancerul ficatului. 'roblemele de vezic- biliar- arat-
.ngustime de spirit. Icterul se poate declan0a la individul care sufer- un prejudiciu pe care el nul va
0ti s-l .ndrepte. Hepatita reprezint- rezisten/- la schimbare. ,efuzul de a vedea limpede, de a
discerne. 6icatul este legat 0i de credin/-. Credin/a .n univers permite emo/iilor negative s- curg-
pentru a cur-/a ficatul.
6,I%I(IT"T4"9 team-, negarea pl-cerii. Credin/a c- se!ul este r-u. 'arteneri insensibili.
%"MB4<49 reprezint- personalitatea, 4u< inferior. Sunt .n analogie cu semnul v-rs-torului.
%`T2<9 orice problem- legat- de g1t corespunde temerii de a .ntreba 0i de a se e!prima, sau un
blocaj al creativit-/ii inspirate. ,efuzul schimb-rii, rigiditate, m1nie ascuns- datorit- unor cuvinte
3FI
jignitoare.
%4>2CHII9 simbolizeaz- leg-tura .ntre suflet 0i personalitate. @ problem- la genuchi indic- o
.ndep-rtare de scopul s-u din aceast- .ncarnare 0i un refuz de a evolua, m1ndrie .nmagazinat-,
.nc-p-/1nare 0i lips- de fle!ibilitate..
%I>%II<49 durerea gingiilor .nseamn- c- trebuie s-/i .nt-re0ti hot-r1rea luat-.
%<4Q>4<49 reprezint- capacitatea de a lua noi direc/ii. 6iin/a .ncarnat- este dual-, dispun1nd de
parte masculin- 0i de parte feminin-. 4ste natural ca gamba, ce reprezint- tocmai personalitatea, s-
aib- dou- oase ) tibia 0i peroneul. 'entru o femeie tibia corespunde se!ului s-u, iar peroneul
reprezint- partea sa masculin- incon0tient-. <a b-rbat tibia .i reprezint- se!ul, iar peroneul partea sa
femenin- incon0tient-.
%,4"]", 8X,SXT2,I<49 respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei e!perien/e. 'entru o
femeie .ns-rcinat- arat- c- nu a vrut s- aib- copilul.
%2T2,"I2<9 se declan0eaz- .ntro perioad- de confuzie a individului sau .n urma unei temeri,
culpabilit-/i. >asul care curge reprezint- lacrimi 0i o purificare necesar-.
H4M@,"%II<4 >"Q"<49 cauza principal- este trufia.
H4M@,@IQII9 teama de a sl-bi .ncordarea.
H4,>I" (4 (ISC9 .nseamn- indecizie, senza/ia c- via/a a devenit de nesuportat.
H4,'4S2<9 culpabilitate se!ual-.
HI'4,T4>SI2>4"9 subliniaz- o facultate de a iubi prea limitat 0i o lips- de compasiune. 'ersoana
trebuie s-0i e!prime iubirea pentru tot ceea ce .nt1lne0te 0i pentru tot ceea ce vede. @ alt- cauz-
poate fi vechile probleme emo/ionale, nerezolvate.
HI'@T4>SI2>4"9 arat-, de asemenea, o iubire limitat-, dar .n sensul c- aceast- persoan- a fost
foarte negativ- 0i defetist-, necrez1nd .n iubire. @ alt- cauz- ar fi lipsa de iubire .n copil-rie.
H@M@S4N2"<IT"T4"9 femeia geloas- r-pe0te aptitudinile copiilor 0i nepo/ilor ei 0i .i .mpinge la
homose!ualitate. %elosul ajunge nu numai la sterilitatea fizic-, ci 0i creatoare. 2n om homose!ual
este incredibil de gelos .n interior. "lcolismul 0i narcomania sunt alte forme de blocare a geloziei.
IM'@T4>]"9 "pare din cauza geloziei, a sup-r-rilor 0i a dispre/ului fa/- de femei. "ceast-
agresiune se dezvolt- 0i programul de autodistrugere afecteaz- sistemul urogenital. (ac- b-rbatul a
fost deseori sup-rat pe femei, a g1ndit r-u despre ele, el este un viitor impotent.
I>IM"9 reprezint- centrul iubirii. (ac- nu0i e!prim- deschis sentimentele individul .0i .nchide
cha^ra inimii 0i risc- s- aib- probleme cardiace. (atorit- reprim-rii emo/ionale 0i a sentimentelor
multe persoane au probleme cardiace. 2n om bolnav de inim- este depozitarul unei cantit-/i enorme
de g1nduri de ur-. 'roblemele conflictuale .ndelungate, insatisfac/iile, conflictele interpersonale
genereaz- hipertensiuni esen/iale 0i boli de inim-. Bolile cardiace au drept cauze gelozia 0i sup-rarea
pe oamenii apropia/i.
'rin g1nduri de iubire a semenilor 0i a <ui (umnezeu se vor putea anula g1ndurile de ur-. <ipsa
afec/iunii poate deregla inima. (ragostea 0i compasiunea pot constitui for/a terapeutic- care ajut- la
refacerea inimii. 'ersoanele care .0i reprim- sentimentele acumuleaz- blocaje energetice la nivelul
inimii. Dtim c- verdele este culoarea predominant- a inimii. (e aceea o plimbare .ntro p-dure
.ndep-rtat- de agita/ia ora0elor sau .ntrun lan .nverzit va spori s-n-tatea 0i vitalitatea inimii.
"celea0i efecte se pot ob/ine prin folosirea .n timpul medita/iei a unor pietre sau cristale de culoare
verde. ,eumatismul cardiovascular are dou- cauze9 o lung- perioad- de sup-rare sau triste/e precum
0i din cauza unei e!puneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul. 2n atac cardiac
arat- c- persoana nu transmite suficient energia iubirii. 4a va trebui s-0i manifeste iubirea .n toate
rela/iile sale.
I>S@M>I"9 provine din totala incapacitate a spiritului de a0i concentra puterile pentru a0i focaliza
g1ndurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie s- .nceap- ziua. 4ste necesar s- v-
deprinde/i spiritul s-0i .ndrepte toat- for/a g1ndirii asupra actului pe care tocmai .l efectua/i. C1nd
.mpr-0tia/i for/a g.ndirilor .n mai multe locuri, sl-bi/i capacitatea spiritului de a se concentra, din
care cauz- seara .i este din ce .n ce mai greu s- se deta0eze de trup 0i s- se re.ntoarc- diminea/a cu
for/ele ref-cute. >u putem avea un somn bun noaptea dec1t dac- spiritul se retrage din corp.
Insomnia mai este generat- de .ntre/inerea unor g1nduri de culpabilitate. @glinzile din dormitor pot
fi si ele r-spunz-toare de cazurile de insomnie.
3GK
I>T4STI>2< %,@S DI S2B]I,49 refuzul de a .n/elege unele lec/ii de via/- din punct de vedere
evolutiv. (ac- omul nu suport- stresul se .mboln-ve0te intestinul gros, iar dac- se .nfurie
acumuleaz- agresivitate 0i se .mboln-ve0te cel sub/ire. Intestinul sub/ire sufer- c1nd agresivitatea nu
este suprimat-. Informa/ia este receptat- .n primul r1nd de intestin, care are rolul principal .n
prelucrarea primar- a acesteia. ,eaua dispozi/ie, plictiseala 0i nereu0itele la serviciu conduc la o
func/ionare defectuoas- a intestinului gros. =n cazul c1nd se manifest- constipa/ia, ea trebuie de
urgen/- tratat-, pentru a nu se .nt1rzia prea mult evacuarea. Starea de s-n-tate a unei persoane este .n
leg-tur- direct- cu evacuarea regulat- a intestinului gros.
=MBXT,`>I,4" ',4C@C49 (e fapt, cauza .mb-tr1nirii precoce const- .n otr-virea cronic- a
organismului cu to!inele din intestinul gros. Iaurtul, laptele acru, derivate ale laptelui con/in1nd acid
lactic, distrug bacteriile din intestinul gros 0i reduc astfel to!inele.
<",I>%IT"9 .n acest caz /ie team- s- te e!primi 0i nu e0ti .n stare s-/i spui p-rerea. (ac- laringita
ta ascunde sup-rare 0i furie trebuie s- o e!primi, altfel furia va cre0te .n tine.
<42C4MI"9 .nseamn- m1ndrie necontrolat-.
<IM6"9 pl-cerea e!agerat- pentru dulciuri, pentru m1nc-ruri acre 0i s-rate, alimente greu digerabile
0i e!ces de produse lactate.
M`I>I<49 m1inile 0i picioarele oamenilor gelo0i sunt prost irigate cu s1nge. (eci, r-cirea
membrelor este o problem- de gelozie 0i de ata0are de rela/ii. (ac- palmele transpir- .nseamn- c-
e!ist- o tendin/- m-rit- .n subcon0tent de a controla situa/ia. "dic- e!ist- un ata0ament crescut fa/-
de aptitudini 0i un destin favorabil. Cu c1t ne transpir- mai mult m1inile cu at1t avem mai multe
nepl-ceri 0i insuccese. =ngrijirea, t-ierea 0i pilirea unghiilor de la m1ini 0i picioare s- se fac- numai
.n zilele de vineri, dup- apusul soarelui, pentru c- devin mai tari. Traumatismele, fracturile,
pierderea m1inilor 0i picioarelor reprezint- un orgoliu e!agerat.
M2DCXT2,I<4 (4 ">IM"<9 m1nie interioar-, simte nevoia de pedeaps-.
>"S2<9 te deranjeaz- ceva sau cineva pe care nu po/i s-l supor/i.Toate sunt semnale ale corpului
t-u care/i spun c- nu este bine ce faci, c- nu trebuie s- te la0i afectat. >asul reprezint- intui/ia 0i
cunoa0terea de sine, fiind legat de char^a frontal-.
@CHII9 indic- teama de viitor, frica de a vedea .nainte 0i faptul c- .ntro e!perien/- precedent-
individul nu a dorit s- vad- nici s-i ajute pe apropia/ii s-i. Cauza miopiei o constituie deformarea
structurilor c1mpului la nivelul capului, determinate de sentimentul de ur-, precum 0i de
nemul/umirea de sine 0i frica de a vedea .nainte. @ principal- cauz- este agresivitatea al c-rui motiv
este gelozia. Cu c1t un om are un caracter mai rigid cu at1t mai ascuns, mai profund p-trunde
agresivitatea .n subcon0tient 0i devine mai periculoas-. (ac- la invidie se adaug- distre/ul, dac- .n
caracter avem vanitate 0i cruzime se produce un program de autodistrugere care se manifest- cu
ruperea retinei sau orbire, sau un grav traumatism cranian. 8ederea slab- este determinat- de ura
.mpotriva unei femei sau b-rbat. 'urificarea se face prin spovedanie 0i rug-ciune. -taarea de
relaii i idealuri distruge vederea$ %laucomul este cauzat de subiecte de neiertare restante de mult
timp. -tunci c#nd iubeti lumea mai mult dec#t pe %umnezeu i pierzi vederea$ Mul/i la
b-tr1ne/e .0i pierd vederea pentru c- se leag- prea mult de aceast- lume.
@ST4@'@,@Q"9 persoana afectat- simte c- nu mai are un suport .n aceast- via/-. =n majoritatea
produselor de origine animal- e!ist- acid uric, care poate fi neutralizat numai cu calciu. =n cazul .n
care corpul nu lar neutraliza cu calciu, noi am muri. (e aceea corpul nostru este nevoit s- e!trag-
calciu din oase, ceea ce conduce la osteoporz-. (e asemenea 0i concentratele zaharoase, care sunt
alimente acide, pot agrava fenomenul. 'ersoana .n cauz- s- caute s- consume pe0te hering la cuptor,
care con/ine vitamina (:, necesar- metaboliz-rii calciului .n organism.
'">C,4"S2<9 are rolul de a echilibra contribu/ia de glucoz- zah-r .n s1nge. (ac- individul
consum- prea mult zah-r 0i dulciuri concentrate acestea provoac- dezordini .n organismul s-u 0i o
hipersecre/ie de insulin-, care conduce la hiperglicemie. "stfel insulina secretat- .n cantit-/i mari
favorizeaz- sinteza crescut- de gr-simi, conduc1nd la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroz-.
'ancreatita, diabetul zaharat 0i cancerul pancreatic sunt semne ale faptului c- omul iubit 0i iubirea
pentru el au devenit o valoare absolut-. (e fapt, prioritar era .n primul r1nd iubirea pentru
(umnezeu. (in cauza acestui sistem eronat al valorilor, a .nceput s- creasc- brusc agresivitatea
subcon0tient- 0i, .n consecin/-, sa format tumoarea. C1nd vei .n/elege c- fericirea suprem- 0i sensul
3G3
vie/ii .nseamn- de fapt iubirea pentru (umnezeu, dispare agresivitatea 0i, astfel, tumoarea. (e obicei
problemele pancreasului apar la persoanele care cred c nu merit s se bucure de nimic n
via$ (e multe ori fac pl-cerile altora, persoanele respective au .n interiorul lor o mare triste/e
ascuns- foarte bine.
'ICI@",4<49 reprezint- ancorarea, cone!iunea cu Terra 0i cu manifestarea. 'roblemele de la
picioare simbolizeaz- un refuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna .n via/-, team- de
viitor. "tunci c1nd omul este nemul/umit de soarta sa .l dor adeseori picioarele. "tunci c1nd omul
este gata ca pentru o soart- mai bun- s- fac- un r-u unei persoane sau s- se dispre/uiasc- pe sine,
dac- prosperitatea se n-ruie, atunci toate acestea pot da 0i dureri, traume ale picioarelor 0i o dilatare
varicioas- a venelor. 8aricele vin din faptul c- sunte/i sup-rat pe sine, pe soart-, c- nu vre/i s- tr-i/i
atunci c1nd so/ia iubit- v- provoac- nepl-ceri. "ve/i grija s- ave/i picioarele calde! "ceasta este
valabil pentru to/i bolnavii, dar .n special cei de rinichi. @ .nc-l/-minte proast- face r-u nu numai la
picioare ci .ntregului corp. (ac- ai b-t-turi .nseamn- c- nu g1nde0ti 0i ac/ionezi a0a cum ar trebui.
'I4T,4<4 <" 6I4,4 DI ,I>ICHI9 apar datorit- consumului de zaharuri, amidon concentrat, care
.mpiedic- eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor 0i
sup-rarea pe soart-.
',@ST"TX9 afec/iunile ei sunt legate de un sentiment de culpabilitate, precum 0i teama de a
.mb-tr1ni.
,4T4>]I4 (4 "'X9 refuzul de a sl-bi .ncordarea.
,42M"TISM9 resentiment, sl-birea iubirii de aproapele sau rigiditate, asprime. 'ersoana respectiv-
se simte victimizat-, lipsit- de iubire, are o am-r-ciune cronic-.
,I>ICHII9 reprezint- capacitatea de a e!prima, de a e!terioriza totn ceea ce este .n sine. Cel care nu
0i e!prim- talentele, capacit-/ile, dorin/ele sau credin/ele sale, se e!pune la tulbur-ri renale. Tot ceea
ce este reprimat, frica 0i teama sl-besc rinichii. (ac- orgoliul individului nu este mare .n rinichi se
formeaz- nisip, iar pentru nivel mare se formeaz- pietre, care pot fi eliminate. (ac- .ns- nivelul
trufiei este periculos pentru urma0i .ncepe formarea de pietre ce nu trebuiesc .ndep-rtate, pietre de
form- coralic-. <itiaza renal- mai apare c1nd individul are probleme de m1nie nerezolvate de mult
timp. 'ersoanele cert-re/e 0i care sunt de multe ori dezam-gite sau frustate vor avea probleme cu
rinichii.
S`>%4<49 zah-rul, sarea, iaurtul 0i m-nc-rurile acre au o ac/iune to!ic- asupra s1ngelui, mai ales
c1nd sunt folosite .n e!ces. (e asemenea, ura 0i m1nia genereaz- to!ine .n corp. Ceaiul de r-d-cini
de brusture este mijlocul cel mai eficace de epurare a s1ngelui. 'entru toate problemele s1ngelui este
util s- se consume zilnic salat- de crudit-/i.
SC<4,@QX => '<XCI9 au drept cauze frica, rigiditatea, inima .mpietrit- 0i .ngreunat-.
S6@,XIT2<9 refuzul .nc-p-/1nat de a se desprinde de vechile tipare. (ormitul cu fa/a .n sus
favorizeaz- sfor-itul.
SI>2QIT"9 irita/ie fa/- de o anumit- persoan-.
SIST4M2< (I%4STI89 stomacul reprezint- facultatea de a digera e!perien/ele e!isten/ei 0i de a
accepta cele .nv-/ate. 2ra, m1nia, frica, regretul legat de trecut, precum 0i grija, teama 0i .ngrijorarea
fa/- de viitor favorizeaz- bolile stomacului, ale vezicii biliare 0i al intestinelor. "versiunea,
nelini0tea, o agresivitate con0tient- 0i resentimentul de ur- .mpotriva oamenilor sunt principalele
cauze ale ulcerelor. (ac- omul se sup-r- des 0i nu numai pe cei apropia/i ci 0i pe sine va avea
probleme cu stomacul. Cancerul reprezint- o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificil-. Cauza
spiritual a cancerului const n faptul c individul nu a asimilat leciile Barmice ce i'au fost
propuse n aceast via, refuz#nd evoluia$
SIST4M2< ,4',@(2CXT@,9 probleme ale acestuia apar datorit- unei proaste utiliz-ri a
se!ualit-/ii .n aceast- via/- sau .n cea precedent-. "gresiunea incon0tient- asupra ta .nsu/i na0te
predispozi/ii maladive .n zona bazal-. Bolile uterului pornesc de la aceast- autodepreciere.
%inecologia este o zon- a iubirii. (ac- din copil-rie a/i avut probleme ginecologice .nseamn- c- v
a/i reprimat sentimentele de iubire sau nu a/i dorit s- da/i na0tere copiilor, sau prin tr-irile dvs.
emo/ionale 0i prin comportament a/i ucis iubirea .ntrun alt om, consider1ndul vinovat de toate
necazurile. 'roblemele ginecologice mai pot fi 0i rezultatul agresivit-/ii fa/- de b-rba/i. Ciclul
dureros la femei se produce c1nd agresivitatea con0tient- f-/- de b-rba/i este m-rit-. M1nia fa/- de
3G:
partenerul se!ual creaz- probleme legate de organele se!uale .n caz de infec/ie urinar-. Menopauza
.nseamn- teama dea nu mai fi iubit-, teama de .mb-tr1nire. Impoten/a se datoreaz- unei tensiuni
se!uale, stres, culpabilitate. Sterilitatea este cauza unei g1ndiri permanente 0i o pedeaps- pentru
adulter. "ceasta declan0eaz- un program de distrugere a iubirii 0i a vie/ii. 2ciderea iubirii .ntre dou-
persoane care se ador- este o crim- imens-, de fapt se .ntrerupe leg-tura cu (umnezeu. (urerile de
s1ni sunt datorate unei atitudini prea autoritare fa/- de cineva. Culpabilitatea se!ual- aduce boli
transmise pe cale se!ual-, precum bolile venerice, SI(".
D@<(2,I<49 reprezint- utilizarea liberului arbitru pentru a g-si propria cale .n planul material. @
problem- la 0olduri subliniaz- o lips- de utilizare a propriului liber arbitru 0i faptul de a nu avea un
scop .n via/-. @ durere la 0olduri indic- o fric- .n a lua decizii importante.
S'<I>"9 reprezint- un depozit de s1nge, de energie. 'roblemele splinei arat- o incapacitate de
e!primare a iubirii sau o obsesie, =n acest ultim caz e necesar- o purificare prin eliminarea
sentimentelor negative 0i a grijilor .nmagazinate .n timp. Sentimentele de l-comie 0i de avari/ie au o
influen/- negativ- asupra splinei 0i inimii. Splina mai este legat- 0i de st-rile psihice 0i depresie.
T"B"%ISM9 este legat de o problem- de .n/-rcare, va trebui cultivat- deta0area de mama sa. =n
unele cazuri poate de tat-l s-u.
T4T">@S9 m1nie, dorin/a de a controla pe al/ii, refuzul de a e!prima sentimentele.
TI,@I("9 problemele cu tiroida subliniaz- faptul c- persoana respectiv- nu se poate e!prima cum
dore0te 0i poate .ncerca umilin/a.
T,"2M"TISM C4,4B,"<9 .nseamn- certuri mari cu sotul;so/ia, sup-r-ri 0i gelozie. %elozia
.nseamn- ur- 0i creaz- un blocaj la nivelul capului. (ac- un om are caracter dur 0i nutre0te g1nduri
ur1te, pline de gelozie fa/- de al/i oameni, apare cancerul creierului.
T2S4"9 cine tu0e0te tot timpul este o fiin/- sufocat- de via/-. Trece printro stare de mare
nervozitate. Se simte strivit- de o situa/ie oarecare. @ tuse ocazional- este un semn de plictiseal- sau
dorin/a de ceart-.
2,4CHI<49 refuzul de a .n/elege ceva sau pe cineva. Te la0i afectat de ceea ce auzi. Senza/ia
l-untric- c- e0ti superior fa/- de persoanele iubite ) p-rin/i, copii, so/ie ) declan0eaz- un program de
autodistrugere care este blocat prin apari/ia unor dureri .n ureche.
8"M'I,ISM2<9 egoism e!agerat manifestat .n g1nduri, emo/ii sau fapte, precum 0i cruzimea duc
la deconectarea de cosmos 0i atunci omul este nevoit s- ia energia de la al/i oameni. 'rovocarea de
chinuri fizice 0i spirituale unui om este una din formele vampirismului.
8",IC4<49 prestarea unei munci care nu0i place.
Q@>" Q@ST4,9 indic- teama de viitor, antren1nd g1nduri negative
Trufia se blocheaz- prin boli canceroase, epilepsie, psoriazis
2ra e tot ce poate fi mai distructiv pentru om. Tr-irea urii declan0eaz- boli foarte violente, de fapt
ura .0i distruge st-p1nul. 6iecare g1nd .nc-rcat de ur- e ca o .nghi/itur- de otrav-. (ispre/ul fa/- de
oameni este tot o form- special- a urii. 2ra ia na0tere .n con0tiin/- 0i de aceea ea se blocheaz- prin
boli ale capului, sc-derea vederii 0i a auzului. (ispre/ul fa/- de persoana iubit- poate duce la
sc-derea vederii, dureri articulare .n genunchi, la deformarea t-lpii picioarelor etc. 6ondul de ur- 0i
de sup-rare se dezvolt- 0i se transform- .ntrun program de autodistrugere. <a .nceput apari/ia lui
poate lua forma unor permanente dureri de cap, a sl-biciunii generale, a hemoragiilor nazale,
probleme de vedere 0i auz, inflama/ii rinofaringiene, a distrugerii din/ilor. "poi totul se las- .n jos 0i
c1nd ajunge la prima cha^r- programul se poate realiza .ntro variant- mult mai dur-. 'erturbarea
func/iilor trece la deform-ri organice. '-rin/ii sunt amabili 0i buni la e!terior, .ns- c1nd ei
dispre/uiesc, copii lor devin uciga0i 0i nimeni nu poate .n/elege ce se .nt1mpl-. '-rin/ii care se dezic
de iubire, o calc- .n picioare, .n ei 0i .n al/ii, copii lor se nasc cu tumori canceroase.
<a omul credincios 0i bun la suflet se va acumula iubire 0i n-zuin/a spre (umnezeu. 2rma0ii lui vor
fi talenta/i. <a omul sup-r-cios, ranchiunos 0i descurajat copii 0i nepo/ii pot fi grav bolnavi. (ac-
g1ndurile, vorbele 0i ac/iunile tale te .mpiedic- s- progresezi .n via/- apar probleme la nivelul
bra/elor, picioarelor, ochilor, urechilor sau nasului.
%elozia de regul- provoac- sc-derea vederii, auzului, scleroza .n pl-ci, traumatismele capului,
diabet, inflama/ii articulare. (ac- gelozia este grevat- de trufie, atunci este de dou- ori mai
3G&
periculoas-.
>e.nfr1narea dorin/elor, .n deosebi a celor se!uale, constituie o cale direct- spre .mboln-vire 0i
.mb-tr1nire.
(ac- iubirea fa/- de b-rba/i 0i pl-cerile se!uale sunt mai puternice dec1t iubirea pentru (umnezeu
aceasta se blocheaz- prin viol, boli venerice, sterilitate.
4!cesul se!ual 0i alimentar genereaz- dependen/- subcon0tient- de fundamentele fericirii umane 0i,
dup- un timp, se manifest- prin homose!ualitate, to!icomanie, schizofrenie, sterilitate. C1nd
dorin/ele noastre devin scop 0i se a0eaz- mai presus de iubirea pentru (umnezeu .n acel moment
s-dim germenii viitoarelor nenorociri, boli 0i necazuri.
(ac- o femeie .0i pierde credin/a .n (umnezeu ea .ncepe s- cread- .n frumuse/ea sa, iar mai departe
.ncep bolile 0i traumatismele. ,egretul pentru trecut este o agresiune direct- .n raport cu timpul 0i
duce la boli din cele mai grave. Teama de viitor la fel. <umea de ast-zi evolueaz- foarte rapid 0i
persoanele care /in foarte mult la vechile lor idei pot fi dep-0ite de evenimente, nu se pot adapta la
noile .mprejur-ri. "tunci apar probleme manifestate prin constipa/ie, hemoroizi, probleme de vezic-,
umflarea corpului 0i re/inerea de ap- .n organism, c-ci eliminarea se face nu numai prin intestine ci
0i prin rinichi. "ceste nepl-ceri organice indic- un blocaj la nivelul g1ndurilor 0i ideilor. C-nd via/a
0i activitatea omului se desf-0oar- .n zone supuse stresului teluric se favorizeaz- dezvoltarea unor
boli cronice.
"ctorii care se conecteaz- total la starea emo/ional- a personajului pe care .l interpreteaz-, repet1nd
destinele eroilor pe care .i reprezint-, .n timp ei se .mboln-vesc 0i mor.
@amenii neferici/i sau cei atin0i de boli grave sunt cei care nu sunt .n stare s- g-seasc- nimic frumos
.n ei 0i .n jurul lor. >u 0tiu s- priveasc- lucrurile frumoase. 6rica mic0oreaz- diametrul vaselor de
s1nge, ca urmare a unei v-rs-ri e!cesive de adrenalin- .n s1nge. "cest fapt duce la o subalimentare a
tuturor organelor, ceea ce cauzez- boli organice, cum ar fi boala coronarian- ischemia, hepatita,
impoten/a 0i frigiditatea se!ual-, boli de piele, nevroze 0i psihoze.
(umnezeu nu a creat r-utatea, tot 4l nu a creat nici boala, nici durerile corporale. "cestea sunt pur 0i
simplu efectele naturale ale neascult-rii omului. @rice boal- este chez-0ia fericirii viitoare. Cu c1t
mai multe boli 0i .ncerc-ri ./i ofer- soarta cu at1t te a0teapt- o mai mare fericire .n viitor.
>emul/umirea permanent- fa/- de lumea .ntreag- 0i propria soart- poate genera afec/iuni cronice
grave, incurabile.
"rice indispoziie i indic faptul c aciunile i g#ndurile tale nu'i sunt benefice$ "rice faci,
spui, g#ndeti sau simi, dac ceva nu e bine, primeti un semnal$ 8ingura ta gri&a este de a
rm#ne atent$ %ac ndat apare un semnal, nseamn c se nt#mpl ceva$ ( o indicaie c ai
luat'o pe un drum greit$ -tunci eti recemat pe drumul cel bun, cel al dragostei$ -scult#ndu'
i corpul fizic i i vei scimba viaa$
<ilio(rafie S5 0azarev
3G?