1

OMRAAM MIKHAL AIVANHOV

LUMINA, SPIRIT VIU LUMINA, SPIRIT VIU
a 3-a editie
Colectia IZVOR
nr. 212
Editura Prosveta
Cititorul va ntelege mai bine anumite asecte ale oerei !aestrului Omraam !i"#a$l
%ivan#ov re&entate n acest volum' daca va tine cont de (arul ca acest )nvatam*nt este n
ntregime oral.
!aestrul Omraam !i"#ael %ivan#ov +1,---1,./0 s-a nascut n 1ulgaria. )n 1,32 vine n
3ranta unde martaseste esentialul nvatam*ntului sau.
Ceea ce surrinde de la nceut n oera sa' este multilicitatea asectelor sub care este
re&entata aceasta unica roblema4 omul si er(ectionarea sa. Oricare ar 5 subiectul abordat'
el este invariabil tratat n (unctie de utili&area e care omul o oate (ace entru o mai buna
ntelegere a lui nsusi si o mai buna conduita a vietii sale.
666666
2
7ubstanta vie a universului rin care traditia o sune - 8umne&eu a creat lumea' si de
c*tiva ani un mi9loc (ormidabil de e:lorare si actiune gratie unerii la unct a lasserului'
lumina ne o(era un c*m de osibilitati in5nite at*t n domeniul material c*t si n domeniul
siritual. )n ceea ce riveste osibilitatile sirituale ale luminii' Omraam !i"#a$l %ivan#ov ne
invita n acesta lucrare sa le +? sau re-0 descoerim lumina care este rotectie' #rana'
instrument de cunoastere a omului' a naturii si a lui 8umne&eu' dar mai ales singurul mi9loc cu
adevarat e5cace entru a ne trans(orma si a trans(orma lumea.
I. Lumina, esenta creatiei
7e sune ca 8umne&eu sete un (oc devastator si n ma9oritatea mitologiilor' &eul cel mai
uternic este cel al (ocului. ;u este vorba' binenteles' de (ocul 5&ic' e care noi l cunoastem si
care nu este dec*t un asect al (ocului universal. 3iindca n realitate e:ista mai multe categorii
de (oc4 cel care arde n inima omului' cel care se nalta de la ba&a coloanei vertebrale ' cel al
soarelui' cel al in(ernului' cel ascuns n inima ietrelor' a metalelor' etc.
8ar oare ati remarcat ca (ocul nu oate 5 re&ent dec*t daca este nsotit de lumina < 8a'
lumina este materia rin care se mani(esta (ocul. =ransun*nd acesta imagine' vom descoeri
ca lumina este acea substanta e care 8umne&eu' 3ocul rimordial' a emanat-o la originea
lumii c*nd a rostit. >7a 5e lumina ?> %ceasta lumina nu este altceva dec*t Cuv*ntul desre care
7(*ntul Ioan vorbeste la nceutul Evang#eliei 7ale4 >@a nceut a (ost Cuv*ntul si Cuv*ntul era
cu 8umne&eu' si Cuv*ntul era 8umne&eu. =ot ce a (ost (acut a (ost (acut rin el ...> @umina
este Cuv*ntul e care Creatorul l-a ronuntat si rin care a creat lumea.
@umina 5&ica asa cum noi o cunoastem' nu este dec*t o condensare a luminii rimordiale.
8umne&eu' rinciiul activ' a roiectat lumina' si El a relucrat-o ca e o materie entru a crea
universul. )n acest moment intrevedem mani(estarea celor doua rinciii' masculin si (eminin'
care sunt la originea creatiei' 5indca 8umne&eu' 3ocul' rinciiul masculin' a e:tras din El si a
roiectat rinciiul (eminin' lumina' materia n care urma sa cree&e.
7e sune ca 8umne&eu a creat lumea din nimic. 8in nimic din e:teriorul 7au' da' si acest
lucru e di5cil de nteles de catre noi care nu utem construi ceva dec*t cu materiale si
instrumente e:terioare noua.
)n realitate' nu se oate crea nimic din nimic si acesta idee a unei creatii lec*nd de la
nimic semni5ca de (at ca 8umne&eu a e:tras din El materia creatiei 7ale. Aniversul nu este
nimic altceva dec*t aceasta substanta e:trasa din El si devenita e:terioara @ui' dar care este
entru totdeauna a @ui.
3
Cu ce oare viermele de matase si tese coconul si aian9enul *n&a sa < Cu ce oare melcul
si (abrica coc#ilia < Cu o substanta e care o e:trag din ei nsisi.
8aca stim sa observam natura' multe (enomene ne ot revela ceea ce g*nditorii considera
mistere de neatruns ? C#iar si stiinta va descoeri ntr-o &i ca lumina este materia rimordiala
din care universul a (ost creat' si daca omul va a9unge sa nvete acest lucru' si el va utea
deveni creator ca 8umne&eu.
8ua cartea Bene&ei' rimul eveniment a (ost deci crearea luminii. 8umne&eu a sus >7a
5e lumina ?> 8ar desre ce lumina este vorba <... In bulgara sunt doua cuvinte di(erite care
de5nesc lumina4 svCtlina si vidClina. Cuv*ntul svCtlina desemnea&a lumina 5&ica si se
(ormea&a din radacina verbului >a straluci>. Cuv*ntul vidClina de5neste lumina sirituala si se
(ormea&a din radacina verbului >a vedea>. VidClina' este lumina care ermite vederea luminii
sirituale' invi&ibile' rin materiali&are vidClina a rodus svCtlina' lumina 5&ica.
Veti ntelege mai bine aceasta idee daca va reamintiti e:erienta cu tubul lui Ctoo"es4 la
cele doua e:tremitati ale unui tub n care s-a (acut n realabil vid' sunt lasati doi electro&i
legati la o sursa electrica. Prin trecerea curentului electric' catodul emite un Du: de electroni n
directia anodului' dar el nsusi ram*ne ntunecat' n tim ce n regiunea anodului aare o
luminiscenta.
+g./08esen ??
@umina e care ne-o trimite soarele mu este cea a rimei &ile de care se vorbeste n
Bene&a. 8incolo de soarele vi&ibil e:ista un soare invi&ibil' ntunecat' soarele negru' care
trimite nencetat energii soarelui vi&ibil. %cesta le trans(orma si le retrimite sub (orma de
lumina.
@umina e care noi o vedem nu este cea e care 8umne&eu a creat-o le nceut c*nd a
rostit4 >7a 5e lumina ?> Ea a venit dua acesta. Primul soare a trimis lumina rimordiala'
vidClina' e care soarele vi&ibil o trans(orma si o retrimite sub (orma de ra&e +svCtlina0 vidClina'
adevarata lumina' nu descoera lucrurile dec*t daca interactionea&a cu ele. 8aca nu se aDa
nimic n calea sa' ram*ne invi&ibila. ;umai obstacolul e care-l nt*mina o oate revela.
@a nceut a (ost vidClina' adica rima miscare i&vor*ta rin mani(estare din 7iritul 8ivin'
de stralucire n a(ara' n e:teriorul @ui. )nainte de a crea' 8umne&eu a roiectat n 9urul sau un
cerc luminos e care l-am utea numi aura 7a. Prin acest cerc de lumina El a 5:at limitele
universului' si odata reali&at aceasta' a roiectat n lumina aurei sale' vidClina' imagini care s-
au materiali&at' s-au cristali&at. VidClina a (ost cea care a (urni&at materia creatiei. C*nd
7(*ntul Ioan a sus la nceutul Evang#eliei 7ale 4>@a nceut a (ost Cuv*ntul si Cuv*ntul era cu
8umne&eu si Cuv*ntul era 8umne&eu ...>' >Cuv*ntul era cu 8umne&eu> semni5ca (atul ca
nimic nu s-a (acut (ara articiarea vidClinei' aura lui 8umne&eu. Cuv*ntul 8ivin este lumina.
Putem veri5ca acest roces al creatiei la marii initiati. si ei oseda o aura luminoasa care
are rolul nu numai de a le ncon9ura corul si a-i rote9a ci si de a le (urni&a materia entru
creatiile lor. C*nd un initiat voieste sa cree&e rin g*nd' utili&ea&a aceleasi modalitati ca si
4
8umne&eu c*nd a creat universul4 roiectea&a o imagine sau ronunta un cuv*nt care trebuie
sa traverse&e aura sa. %ceasta aura care-l ncon9oara serveste de material entru mani(estare.
Imaginea roiectata sau cuv*ntul rostit rind consistenta rin materia aurei. An om care vrea
sa reali&e&e ceva' n-o oate (ace daca nu oseda materia subtila a aurei. 3ara ndoiala' ati
remarcat si voi4 n anumite &ile vorbiti (ara a utea roduce nici un e(ect asura altora care
ram*n reci' indi(erenti' n tim ce altadata' din contra' cu o vorba simla roduceti o imresie
(ormidabila. 8a' entru ca aceasta vorba este vie' cuvintele e care le (olositi au (ost n
realabil cu(undate n aura voastra rin&*nd viata si (orta' uterea de a utea enetra n
suDetul altora si de a-i (ace sa vibre&e. )n &ilele c*nd aura voastra este alida cuvintele voastre
sunt goale' nesemni5cative' nu e:ista nimic n eleE voi vorbiti' dar nu obtineti nici un re&ultat.
Cuvintele nu sunt imregnate de acel element e care-l con(era aura4 vidClina.
Puterea initiatilor rovine din modul n care stiu sa-si imregne&e cuvintele e care le
ronunta cu materia aurei lor care este abundenta' intensa ura. Cuv*ntul nu este dec*t un
suort' el nu oate avea e(ect dec*t n masura n care este imregnat cu elementul creator'
vidClina.
Cel care nu stie sa ronunte cuvintele magice oate (oarte bine sa strige' sa se agate' nu
va reusi niciodata sa se (aca au&it de siritele suerioare si sa le atraga. 8ar un Initiat care va
ronunta aceleasi cuvinte (ara sa strige' sa gesticule&e' numai rin (orta interioara rovenita
de la aura sa' va obtine re&ultate deosebite.
;u vorba a creat lumea ci Cuv*ntul viu' adica lumina. Cuv*ntul este rimul element e
care 8umne&eu l-a us n actiune' iar vorba este mi9locul rin care Cuv*ntul si n(atuieste
actiunea sa de creatie. 3orta rimordiala care a iesit de la 8umne&eu era sirit' revenind sre
8umne&eu ea a devenit lumina. 7oarele negru trimite vidClina' siritul' soarelui luminos' iar
soarele luminos retrimite lumina vi&ibila' svCtlina' soarelui ntunecat. @a revenire siritul se
trans(orma n lumina. C*nd 8umne&eu a (acut rima miscare' 7iritul 7au' Cuv*ntul viu' a
intrat n actiune' iar c*nd 7iritul s-a rentors catre 8umne&eu a devenit lumina. =ot ceea ce
centrul trimite la eri(erie revine naoi la centru' 5indca cercul are o limita si se stabileste deci
un circuit nentrerut de la centru la eri(erie si de la eri(erie la centru. Revenind catre centru'
curentul de (orte dob*ndeste calitati noi si rovoaca reactii noi de-a lungul traseului de
ntoarcere. ;atura curentului nu este aceeasi la dus si la ntors.
@a nceut era Cuv*ntul4 rima miscare a 7iritului 8ivin care a creat cercul' universul. @a
(el' magul' nainte de o ceremonie magica trebuie sa-si reali&e&e un cerc n 9urul sau. Originea
acestei ractici' care este stravec#e' rovine din cunoasterea e:traordinara a aurei. C*nd se
sune ca magul trebuie sa intre n cercul e care l-a trasat' este vorba nu de un cerc 5&ic ci de
crearea unui cerc viu' cel al aurei' n cetrul caruia trebuie sa se lase&e' aceasta nseamna ca
siritul sau trebuie sa 5e activ' vigilent' entru a nu deveni victima unor sirite invi&ibile. 8aca
magul se multumeste sa trase&e n 9urul lui un simlu cerc material' (ara sa 5 lucrat n realabil
asura aurei sale entru a-i (ace sa devina ura' luminoasa' uternica' va obtine robabil ceea
5
ce doreste' dar c*nd va 5 sa iasa din cercul magic' toate entitatile care l-au ascultat c*nd se
aDa n cerc +entru ca 5intele invi&ibile resecta acest simbol' recum si cuvintele magice
ronuntate0 vor ncee sa-l urmareasca.
%ceste atanii cad e caul tuturor magicienilor care ignora legile amintite. 7iritele
invi&ibile care vad ca aura lor nu este nici ura si nici luminoasa s(*rsesc rin a se ra&buna
entru ca au (ost obligate sa se suuna unor oameni nedemni de ele.
%cesti magicieni ignora (atul ca la nceut este Cuv*ntul' ceea ce nseamna ca nainte de
a se lansa n reali&area unor roiecte e:traordinare trebuie mai nt*i sa-si construiasca o aura'
un veritabil cerc magic de lumina. %cest cerc nu se oate trasa n mod automat cu o creta sau
altceva de scris' se regateste cu dragoste' uritate' imersonalitate. 8e ce oare deseori cei
care ractica magia nu numai ca nu obtin nici un re&ultat ci c#iar si ot atrage nenorociri <
8eoarece aura lor nu este nca uternica' luminoasa' ura' iar atunci c*nd vor sa-si roiecte&e
un g*nd' nu roduc nimic care l-ar utea nvesm*nta' care i-ar utea da (orta. Pentru ca un
g*nd sa-si oata lua &borul' are nevoie de arii' iar aceste arii se gasesc numai n aura.
>@a nceut era Cuv*ntul si Cuv*ntul era cu 8umne&eu' si Cuv*ntul era 8umne&eu... > )n
tim ce 8umne&eu a creat acest imens cerc luminos' l-a imregnat cu Esenta 7a. %rborii'
lantele' animalele' oamenii au (ost initial niste ...< care luteau n aura lui 8umne&eu ... =ot ce
e:ista este cu(undat n aura lui 8umne&eu n s*nul careia noi traim cum a sus %ostolul
Pavel 4>;e miscam n 8umne&eu si avem n El e:istenta noastra> ... 7untem cu totii n interiorul
aurei 8ivine4 ea ne atrunde' ne traversea&a.
!editati n 5ecare &i asura uterii vidClinei' lumina vie care este elementul rimordial al
ntregii creatii.
(Pg. 12) Anul din simbolurile Creatiei lumii este ro&a mistica.
8esen cu cercuri ??
Cele sase cercuri care (ormea&a etalele rere&inta cele sase &ile necesare lui 8umne&eu
entru a crea lumea +sase &ile simbolice' evident' care au durat miliarde de ani ?0. 8e alt(el'
unii e&oterici au interretat rimul cuv*nt al Bene&ei F1erec#itG ceea ce nseamna >la nceut>
6
ca si verbul FbaraG >a crea> si Fc#itG H >sase>. )n 5ecare cerc uneti c*te o culoare din sase4
violet' albastru' verde' galben' ortocaliu si rosu' si meditati asura lor ... Cercul central
rere&inta lumina alba din care au i&vor*t celelalte sase culori.
8aca nu ntelegeti ro(un&imea acestui simbol' cel utin conteml*nd aceasta imagine
er(ecta veti crea legaturi ntre ea si noi si acest lucru va va a9uta n evolutia voastra sirituala.
@umina este starea cea mai subtila a materiei' iar ceea ce noi numim materie' nu este
dec*t (orma cea mai condensata a luminii. )n ntreg universul este deci acelasi ti de materie...
sau aceeasi lumina ... mai mult sau mai utin subtila' mai mult sau mai utin condensata. =ot
ceea ce gasiti condensat e am*nt se aDa n lanul eteric sub o (orma mai 5na' mai ura. si
iata care este sensul lucrarii sirituale sa a9ungem sa gasim tot ceea ce avem nevoie ntr-o
stare subtila c*t mai aroiata de starea rimordiala.
8imineata' n tim ce rimim rasaritul soarelui' ne utem #rani cu cel mai ur ti de #rana4
lumina. C*nd Iisus sunea4 >Prea(ericiti cei carora le este (oame si sete ...> el nu vorbea de o
(oame si o sete 5&ica' ci de (oamea si setea de adevar' de nteleciune' de 9ustitie' de libertate
*na a nu mai avea (oame si sete dec*t de (oc si lumina.
7uDetului i este (oame s siritului i este sete. 7uDetul man*nca (ocul' iar siritul bea
lumina. 7iritul este un rinciiu masculin' suDetul un rinciiu (eminin' si 5ecare se #raneste
de elementul care-i este comlementar. 7uDetul asira la un rinciiu o&itiv' activ' dinamic' si
el man*nca (ocul. 7iritul' care este masculin' are nevoie de rinciiul (eminin si bea lumina.
)n acelasi mod n care rinciiul masculin generea&a rinciiul (eminin' ast(el (ocul roduce
lumina4 lumina este o mani(estare' o emanatie a (ocului. C*nd arindeti un (oc' el generea&a
lumina. si cu c*t materialele care alimentea&a (ocul sunt mai ure' cu at*t lumina este mai
subtila si mai ura.
@umina este vesm*ntul (ocului' de aceea lumina este n legatura cu materia. )n nalt' n
regiunile sublime lumina este n relatie cu materia' iar (ocul cu siritul. 8e aceea 8umne&eu'
3ocul rimordial' a creat mai nt*i lumina' si numai dua aceea lumina a creat lumea' nimic n-a
(ost (acut (ara lumina. 8e 5ecare data c*nd arindeti un (oc n (ata voastra se reeta e:act
istoria creatiei lumii.
II. Razele soarelui : Natura si activitatea lor
Originea luminii e care noi o vedem este soarele. 8ar ce este soarele < 3i&icienii l re&inta
ca e un (el de cutor crematoriu n inima caruia domneste o temeratura de cinsre&ece
milioane de grade4 aceasta temeratura ca si radiatia sa 5ind roduse rin trans(ormarea
nentreruta a unor cantitati considerabile de #idrogen n #eliu. )n realitate' numai marii Initiati'
care au osibilitatea de a calatori n satiu cu corul lor astral' au vi&itat soarele' ca si celelalte
7
lanete' si stiu ce sunt ele de (at. V-am vorbit de9a mult desre soare' sun*ndu-va mai ales
ca ra&ele sale' e care stiinta le re&inta ca e niste De:iuni de (otoni sunt' entru Initiati niste
mici vagoane de rovi&ii. 3iindca ra&ele soarelui nu sosesc (ara ncarcatura4 ele transorta
este tot n satiu at*t elementele necesare vietii si cresterii lantelor' animalelor si oamenilor
c*t si elementele mult mai subtile de care ne utem (olosi entru evolutia noastra sirituala.
8a' ra&ele soarelui sunt comarabile cu mici vagonete umlute cu rovi&ii. Ele sosesc cu
mare vite&a e am*nt unde se descarca si si deun comorile lor aoi' e o cale invi&ibila' se
rentorc la soare. Este un circuit e:traordinar. Iar n aceste vagonete nu e:ista numai alimente'
ci si creaturi care sosesc e am*nt sa-si ndelineasca lucrarea' aoi se rentorc n soare
entru a se rencarca' regenera. ;u stiati acestea' asa-i <
8ar ceea ce de asemenea nu cunoasteti este (atul ca aceasta concentratie a ra&elor
soarelui se regaseste si n om. Inima noastra este soarele care trimite (ascicole de ra&e catre
toate multimile corului 5&ic oulate de milioane de locuitori acolo ele se descarca' dar
totodata si ierd din uritatea lor si de aceea' nainte de a se rentoarce la soare' urmea&a un
ntreg itinerar entru a se debarasa de deseurile acumulate n cursul traseului si entru a se
uri5ca. Circulatia s*ngelui rin artere si vene nu (ace dec*t sa reroduca circulatia luminii
solare n satiu. 3iindca sistemul solar este un organism al carui soare este inima' iar lumina
este s*ngele e care aceasta inima l trimite entru a #rani di(eritele arti ale acestui
organism. )ntreaga creatie si alimentea&a e:istenta rimind aceste ra&e care (pg.170 si..tea&a
am*ntul' oceanul' atmos(era' satiul cosmic' celelalte lanete si creaturile care la oulea&a.
3iecare ra&a de soare este o sursa de energie. 8eoarece resursele actuale4 carbunele'
etrolul' uraniul' sunt e cale de eui&are' n viitor umanitatea se va orienta din ce n ce mai
mult catre ra&ele soarelui ale caror osibilitati sunt in5nite. 8ar lumina solara nu este energie
ce se oate utili&a numai n lanul 5&ic. @umina este un sirit viu care coboara din soare si care
intra n contact direct cu siritul nostru.
Cobor*nd asura unui obiect sau 5inta' oricare ar 5 ea' 5ecare ra&a de soare aduce ceva.
C#iar si ietrele au nevoie de aceasta viata e care o rimesc de la soare. 3iindca ietrele' cu
toate ca sunt nemiscate' sunt vii. %cesta viata este mai ercetibila la lante care cresc si se
multilica gratie luminii solare. @a animale' ra&ele soarelui se trans(orma nu numai n vitalitate'
ci si n sensibilitate. 8a' gratie ra&elor soarelui animalele nce sa simta su(erinta sau bucuria.
)n s(*rsit' la oameni' ra&ele soarelui se trans(orma n inteligenta' 5indca nce*nd cu regnul
uman lumina uman lumina este rimita destul de comlet entru a se utea mani(esta dret
g*nd. 7iritul care va vorbeste rin gura unui om este o emanatie a luminii solare. @umina este
aceea care g*ndeste' vorbeste' care c*nta' creea&a. Pe masura ce lumina si croieste drum n
suDetul omenesc' ea se reDecta sub (orma de inteligenta' de iubire de (rumusete' de noblete'
de (orta. ;umai ra&ele soarelui sunt caabile sa mentina' sa alimente&e si sa creasca viata n
om' cu conditia ca el sa nvete s-o rimeasca. 8aca va desc#ideti din toata inima n (ata ra&elor
8
soarelui' veti simti lucrarea e care o vor ncee s-o (aca entru regenerarea si nvierea
voastra.
8ar' binenteles' entru a simti ce sunt ra&ele soarelui si c*t sunt de uternice' ure' divine'
trebuie sa va regatiti n 5ecare &i sa le nt*minati' daca nu veti ram*ne asemeni acelor
oameni adormiti si ignoranti care lasa sa treaca e l*nga ei ra&ele soarelui (ara a 5 constienti
de bogatiile e care le contin. Iar dua aceea' se l*ng4 >!i-e (oame' mi-e sete' sunt sarac'
obscur' cine ma oate a9uta<> si totusi au tot ce le trebuie n aceste ra&e? si daca i-ati cunoaste
e cei ce le trimit?... 8a' 5indca n soare vietuiesc 5inte mult suerioare noua' ne rivesc' ne
&*mbesc uneori' dar noi' n acest tim' noi unde suntem <... stiu (oarte bine ca este di5cil sa-i
(aci e oameni sa accete ca lumina este mai mult dec*t o vibratie 5&ica' ca este un spirit
iu. si deoarece sunt oaci la aceasta idee' nu ot rimi de la soare toate binecuv*ntarile sale.
=rebuie sa va aran9ati n asa maniera e:istenta voastra nc*t lumina sa ocue un loc din ce
n ce mai imortant. 8ar mai resus de toate trebuie sa deveniti constienti de re&enta sa n
5ecare lucru entru a utea bene5cia de el. 8aca m*ncati constienti&*nd ca #rana' cerealele'
(ructele' legumele' sunt o condensare a ra&elor solare la care au (ost e:use' veti crea cele mai
bune conditii 5&iologice entru ca aceste ra&e sa 5e bine absorbite si rearti&ate n organismul
vostru. 8aca resirati cu convingerea ca rin resiratie atrageti n voi lumina' sunteti caabili
sa rimiti lumina celesta' siritul lui 8umne&eu. 3iindca' evident' asa cum v-am mai sus'
aceasta lumina e care o vedeti venind de la soare nu este dec*t (orma cea mai materiala a
luminii. 8incolo de ea e:ista alte (orme de lumina' mai subtila' si daca veti sti sa intrati n
legatura cu ele' va vor aduce viata eterna.
8imineata' c*nd riviti soarele' g*nditi ca aceste ra&e care sosesc *na la voi' sunt creaturi
vii care ot sa va a9ute sa va re&olvati roblemele din timul &ilei ... dar numai cele din &iua
resectiva' nu si cele de a doua &i. !*ine va trebui din nou sa mergeti sa le consultati' si tot
numai entru o &i. Ele nu va vor rasunde niciodata entru doua sau trei &ile n avans. Ele vor
sune4 >;u va nelinistiti. Veniti din nou m*ine si va vom rasunde.> )n 5ecare &i' c*nd m*ncati'
nu (aceti rovi&ii entru o satam*na' ci numai entru o &i. Ei bine' cu lumina se nt*mla la
(el' 5indca este o #rana e care trebuie sa o absorbiti n 5ecare &i' ca sa oata deveni n voi
sentimente' g*nduri' insiratii...
8e ce nu aveti entru lumina aceeasi logica ca entru nutritie. Voi suneti4 >%devarat' am
m*ncat ieri' dar asta a (ost entru ieri' asta&i trebuie sa man*nc din nou>. @a (el este si entru
lumina' n 5ecare &i aveti nevoie sa va #raniti cu ea.
Puteti de e:emlu' sa (aceti urmatorul e:ercitiu.
Va aDati la rasaritul soarelui si astetati rima ra&a sa aara. 7unteti atent si vigilent si de
Indata ce a aarut o beti' o asirati ... si ast(el nceeti sa beti soarele. )n loc numai sa o rimiti
+riviti0 si sa o resirati' o beti' o m*ncati' g*ndind ca aceasta lumina care este vie se roaga
n toate celulele organelor voastre' ca le mrosatea&a' le ntareste' le uri5ca. %cest e:ercitiu
9
va a9uta sa va concentrati' iar re&ultatele sunt (antastice4 ntreaga voastra 5inta vibrea&a si veti
a9unge sa simtiti ca beti ntr-adevar lumina.
Cu mai multe mii de ani n urma' nteletii Indiei au revelat n Cartile lor sacre imortanta
e care o atribuiau soarelui. 7a luam de e:emlu Puranele.
)n %gni Purana' soarele este considerat o mani(estare a lui Vis#non +Visnu0 si sursa tuturor
lucrurilor.
)n !atsIa Purana' se sune ca ador*nd soarele' sunt adorati 1ra#ma' Visnu si 7#iva -
trinitatea care coresunde =atalui' 3iului si 7(*ntului 8u# n religia crestina.
)n !ar"andeIa Purana' soarele este numit lacasul cunoasterii' cel care des5intea&a
tenebrele' 7uDetul 7urem (ara ata' Cau&a universala' materialul si imaterialul si este
considerat dret Puterea rimordiala e:ist*nd n toate mani(estarile aei' am*ntului' v*ntului
si (ocului. 7e sune totodata ca cel care nt*mina n 5ecare dimineata soarele cu resect si
veneratie' n smerenie si acea inimii sale' obtine gratia lui @a"s#mi' divinitatea iubirii si
(rumusetii. Cel care adora soarele cu o daruire totala este eliberat de acat si se bucura de
imunitate contra tuturor bolilor.
1ra#ma Purana re&inta soarele ca e oc#iul celor trei lumi' ca e 7ta*nul Aniversului'
germenele actiunii' ortul milei si simbolul actiunii nsasi.
1ra#manda Purana re&inta soarele ca e cau&a tuturor activitatilor n lume.
@inga Purana l re&inta ca e ordinea universala.
Padma Purana indica recitarea anumitor imnuri tantrice sre a 5 recitate n abordarea
soarelui entru a utea 5 vindecate tot (elul de boli 5&ice si si#ice.
+g.220)n 1ra#ma Vaivarta+<?0 Purana' se sune ca soarele vindeca toate' eliberea&a de
tristete' de agitatie mentala si (rica. El daruieste (ericirea' eliberarea' credinta si toate
binecuv*ntarile.
8e-a lungul anilor' stiinta initiatica a considerat ntotdeauna soarele 5&ic ca e o
rere&entare a adevaratului soare siritual care este centrul cunoasterii universale si a uterii
universale mani(estate rin ras*ndirea celor sate culori. 8e aceea' daca va ot da un s(at'
va voi sune4 >@asati totul la o arte' studiati numai ra&ele soarelui>. 8aca ati sti ce contine o
ra&a de soare' ce utere' ce bogatie' claritate' uritate' inteligenta ? ... 8a' inteligenta' va
surrinde asta < 8ar nimeni' e acest am*nt nu este asa de inteligent cum sunt ra&ele
soarelui' nici un savant' nici un geniu ...
Ocuati-va de ra&ele soarelui' doriti-le' cautati-le' iubiti-le' desc#ideti-va n (ata lor si veti
ntelege sensul creatiei' viata voastra va deveni creatoare' minunata' va caata sens' o
lenitudine ? Entitati sirituale locuiesc n 5ecare ra&a si se mani(esta di(erit dua culoarea lor4
rosu' albastru' verde' galben' etc. 8e aceea este asa de imortant entru disciol sa nvete sa
lucre&e cu lumina.
III. AURUL, CONDENSAREA LUMINII SOLARE
10
8in momentul n care ati gasit lumina' ea roduce n voi mari trans(ormari' si mai nt*i de
toate va daruieste gustul4 orice ati (ace' orice ati m*nca' ati bea' oriunde v-ati limba' orice ati
citi' simtiti ca totul caata un gust delicios' ra5nat' savuros. 8ar daca ierdeti lumina' ierdeti
si gustul' entru ca odata ierduta lumina se ierde esentialul. >8aca sarea si ierde gustul'
este buna de calcat n icioare> sunea Isus. 8aca'nsa' va ierdeti lumina' veti 5 siliti de
evenimente' 5indca v-ati ierdut rotectia cea mai e5cace. 8in acate sunteti instruiti desre
tot' mai utin desre ce este esential. Cum sa ai o meserie' sa c*stigi bani' sa 5i bine lasat n
societate' totul se nv*rte n 9urul acestor reocuari' dar cum sa gasiti lumina nimeni nu va
nvata niciodata.
8aca nu lucrati cu lumina' daca nu ntelegeti ce rere&inta lumina' nu ntelegeti nimic de la
viata. =otul este n lumina' ea este la originea lumii' cau&a universului. @umina este un sirit'
un sirit care vine din soare... 3iecare ra&a este o (orta (ormidabila care enetrea&a ro(und
materia si lucrea&a asura ei. 8aca e:ista un domeniu care ar trebui ntr-adevar aro(undat'
acesta este cel al luminii4 ce rere&inta ea' cum lucrea&a si cum noi la r*ndul nostru trebuie sa
lucram cu ea.
Cel care abandonea&a lumina sub rete:tul ca are alte treburi' ca trebuie sa c*stige bani'
etc.' nu este e calea cea buna.
Evident' daca oamenii arecia&a c#iar at*t de mult aurul si l cauta' este entru ca
subconstient ei cunosc un secret de care nu-si ot aminti rea bine4 si anume ca aurul este o
condensare a luminii solare si ca aceasta lumina contine viata' (orta. %r trebui deci sa nteleaga
ca nainte de a cauta aurul' este mult mai imortant sa caute lumina' 5indca lumina' este
caul n tim ce aurul' este coadaE lumina este suDetul si siritul' iar aurul este corul. 8aca
atingeti corul (ara sa atingeti suDetul' atunci n-ati atins nimic. 8aca osedati corul (ara a
oseda suDetul nu aveti dec*t un cadavru. 8e alt(el' a dori sa osedati aurul nainte de a
oseda lumina este c#iar ericulos. Cunoasteti ce se nt*mla acelora care rind sarele de
coada. 7unt muscati. sarele trebuie rins de ca' numai atunci veti 5 n siguranta' si coada va
urma.
8e aceea trebuie sa va concentrati asura luminii' sa iubiti lumina care este simbolul lui
8umne&eu )nsusi4 veti rimi ast(el c*tiva germeni de aur si gratie acestor germeni' veti utea
(abrica munti de aur.
)ntr-adevar' riviti numai4 nteletii' Initiatii' oseda cantitati ntregi de aur4 daca ati 5
clarva&atori' ati vedea ca sunt ncon9urati de o in5nitate de erticule si de ra&e de aur. An
Initiat este ncon9urat de o aura de lumina ce rere&inta acel aur viu e care alc#imistii l
numesc >aur otabil>. 8a' 5indca acest aur oate 5 baut. Este ca un r*u' ca un Duviu. 8e alt(el'
alc#imistii reconi&au otiuni n como&itia carora intra aur. si n &ilele noastre' anumite 5ole
de substante contin aur.
8ar nu n acest mod trebuie sa introducem aurul n organismul nostru. !etoda este utin
e5cace' dar insu5cienta. %urul trebuie baut' m*ncat si accetat n interior sub (orma celor mai
11
bune idei si g*nduri' celor mai luminoase. )n acel moment' c*stigam ntr-adevar aur. 8in
ne(ericire' nu asa rocedea&a ma9oritatea oamenilor care nu g*ndesc dec*t cum sa se
mbogateasca cu orice ret si c*t mai reede osibil. Re&ultatul este ca aurul devine un ecran
ntre ei nsisi si ceilalti' nu-i vad dec*t ca e niste obstacole ce trebuie nlaturate' ca e niste
concurenti ce trebuie eliminati si ast(el devin duri' cru&i. 3iindca n caul lor acest aur s-a
trans(ormat n ecran' si nu mai ot vedea clar. Iata deci nenorocirea tuturor celora care-si
lasea&a aurul n ca&ul lor. Veti sune4 >8ar atunci' unde ar trebui lasat <> )n bu&unar' n
casele de bani' da' dar niciodata n caul vostru. %dica sa nu va g*nditi la el' sa nu-l doriti' sa
nu-l cautati. )n caul vostru uneti numai lumina' nteleciuneaE n acel moment veti avea aur'
din cel adevarat.
)n urma cu mai multi ani' am cunoscut un om care era sta*nit de o dorinta asa de mare
de a avea aur nc*t s-a lansat n 5nal n niste ractici magice4 sera sa determine siritele
naturii sa-i arate comorile ascunse din munti. Zi si noate nu g*ndea dec*t la asta4 aur'
comori. )ntr-o &i i-am sus4 >%scultati' sunteti invitat ntr-un alat si n loc de a 5 lin de atentie
si de dragoste entru rintesa' va ocuati de camerista. Ei i &*mbiti' i (aceti cu oc#iul' i
sarutati m*na. ;u este rea inteligent.> El m-a rivit uimit si am continuat4 >Iata' n acest alat
care este universul' n loc sa va uniti cu rintesa' lumina' care va oate da totul' care va oate
desc#ide toate ortile si toate comorile alatului sau' va legati de o (ata de nimic care nu are
nici o inDuenta' nici o utere4 aurul. Cautati aurul am*ntesc si nu cautati aurul ceresc care
este n soare4 lumina. 8e-acum nainte trebuie sa cautati lumina' ea este rintesa' g*nditi-va la
ea' vorbiti cu ea' trimiteti-i iubirea dumneavoastra si imediat ea va comanda aurului sa vina
catre dumneavoastra. 3iindca aurul este roductia sa' ea are utere asura lui. 8ar at*ta tim
c*t nu aveti aceasta legatura de iubire cu lumina' ea nu va da nici un ordin entru ca aurul sa
vina catre dumneavoastra.>
Ea va sune4 >!ie trebuie sa-mi dati omagiul mai nt*i ' mie trebuie sa-mi daruiti iubirea
voastra ... 8ar ma negli9ati si mergeti sa mbratisati camerista' acolo 9os. 3oarte bine' toate
ortile va vor 5 nc#ise?> >O#' a sus el' nteleg acum' nteleg>. 8ar din ne(ericire am va&ut ca
nu a nteles nimic' el continua sa caute aur ... e care de alt(el nu-l gaseste' si cu at*t mai
bine' 5indca av*nd acest aur ar 5 devenit omul cel mai teribil. Ei da' acesta este cel mai
(recvent e(ect al aurului' al banilor. )i (ace sa 5e cru&i' rai' ngusti. )n tim ce aurul siritual'
dimotriva' le desc#ide inima si le da o vedere larga' nelimitata' asura vietii si (rumusetilor
naturii.
Voi suneti4 >8ar oamenii care au aur' bani' au bratul lung si ot obtine tot ce vor?> 8a'
mici Deacuri' umbre' (umuri ... 8ua un tim si dau seama ca n realitate nu numai ca nu
oseda nimic' dar si-au ierdut sanatatea' acea si c#iar rietenii. ;umai cei care au nteles ca
aurul veritabil este lumina' vor avea totul4 cunoasterea' iubirea' (ericirea' si vor avea si aur e
deasura.
12
Cu bani se ot desc#ide oate usile lumii materiale' 5&ice' dar celelalte usi' cele ale acii'
ale (ericirii' ale bucuriei' ale insiratiei' ale tuturor calitatilor si virtutilor sunt nc#ise. %tunci' la
ce va oate servi sa aveti toate usile desc#ise daca cele ale sanctuarului sunt nc#ise <
!*ncati' va limbati' munciti (ara lacere' nu ncercati nici o bucurie4 ortile sirituale sunt
nc#ise. Iata ce nseamna sa ntelegeti gresit viata si valorile vietii.
=rebuie sa dam omagiul si iubirea noastra rintesei' luminii' si toti ceilalti vor 5 la diso&itia
dumneavoastra. Printesa sune suusilor sai 4>!ergeti si aduceti-i sa man*nce' sa bea' dati-i
vesminte' o camera...> si toti vor rasunde4 >8a !a9estate ... 8a' Printesa ?> si c*nd veti iesi la
limbare cu rintesa' toti ceilalti vor 5 n satele dumneavoastra entru a va nsoti si a se (ace
agreabili.
8aca iubiti nsa mai mult aurul ca lumina' sunteti n ntuneric si nu mai vedeti nimic. Odata
use n mintea si n inima voastra ideea de aur' de bani' s-a terminat' nu mai vedeti nimic
altceva' nici (rumusetea' nici slendoarea' nici inteligenta creatiei. Voi suneti4 >8ar ce tot ne
ovestiti asta < %vem nevoie de bani?> Cui suneti voi' eu stiu (oarte bine ca banii sunt
necesari' dar nu trebuie sa-i (acem ideal si sa g*ndim ca ei dau sens vietii.
Ca mi9loc' ca instrument' ca osibilitate' da' dar n slu9ba unui ideal si acest ideal trebuie sa
5e lumina' scoul trebuie sa 5e lumina. ;u lasati niciodata banul sa devina sta*nul vostru4
este un servitor e:traordinar' dar un sta*n ngro&itor' va va da niste s(aturi cumlite care va
vor scoate din )maratia lui 8umne&eu. B*nditi-va deci la lumina 5indca lumina aduce bogatia
+nu banii' ci bogatia0' lumina aduce uterea si tot ea aduce adevarata lacere. C*nd aveti
lumina' simtiti gustul celor mai marunte lucruri' dintr-o simla ng#ititura de aa aveti sen&atia
ca ati baut eli:irul vietii. Va otoliti setea ca si cum aceasta aa ar circula rin venele voastre.
Este o sen&atie de nedescris?
Jermes =rismegistul' 7ta*nul !isterelor' a sus4 >7oarele este tatal sau' luna este mama
sa' v*ntul l-a urtat n *ntecul +g.310 sau' iar am*ntul este doica sa>.
8eci' vedeti' soarele +(ocul0' luna +aa0' v*ntul +aerul0 si am*ntul' cele atru elemente s-
au unit entru a roduce si #rani aceasta lumina' aceasta c#intesenta e care Jermes
=rismegistul o numeste =Clesma si care da Initiatului toata stiinta si toate uterile.
@egenda ovesteste ca Zarat#ustra l-a ntrebat e &eul %#ura !a&da cum se #ranea rimul
om' iar %#ura !a&da i-a rasuns4 >El m*nca (oc si bea lumina>. 8e ce n-am nvata si noi sa
m*ncam (oc si sa bem lumina' entru a a9unge la er(ectiunea rimului om <
)nvatati sa va #raniti cu lumina' 5indca n lumina se aDa cele mai mari binecuv*ntari si va
veti simti atunci at*t de bogati nc*t veti ncee sa iubiti toate 5intele. ;umai saracia roduce
ura. Cei bogati nu detesta niciodata e nimeni. 8ar sa ma ntelegeti bine4 eu vorbesc de cei cu
adevarat bogati' de marii !aestri. Ei traiesc ntr-o asemenea abundenta nc*t inima lor revarsa
n e:terior. Cum ar utea' traind ntr-o ast(el de lenitudine' sa mai ncerce ura < ;umai cel
care se simte lisit ncee sa 5e artagos' gelos' sa-i deteste e ceilalti. C*nd vedeti e cineva
care nu-i iubeste e ceilalti' care nu arata nici noblete suDeteasca' nici genero&itate' sa stiti ca
13
este sarac si mi&erabil. 7a nu uitati niciodata asta. C*nd omul devine constient de toate
bogatiile e care 8umne&eu i le-a daruit' simte cum inima sa se umle de iubire' nu se
g*ndeste dec*t cum sa-i a9ute e ceilalti' sa-i lumine&e. Pentru ca este bogat si aceasta
bogatie se revarsa' este obligat s-o ras*ndeasca. )n tim ce acela care se simte sarac i
invidia&a e cei bogati si nu-i ram*ne altceva de (acut dec*t sa-i atace entru a-i 9e(ui.
Iata cum saracia' sub toate (ormele ei' sta la originea criminalitatii.
1inecuv*ntati 5e cei care au us lumina n mintea' n suDetul' n inima si n siritul lor'
lumina sirituala care este adevarata bogatie. Cineva va ntreba4 >8ar cum utem avea
aceasta lumina interioara <>
Ce ntrebare ? ;u stiti cum rocedea&a rimitivii entru a (ace (ocul < Ei au' de e:emlu'
doua bucatele de lemn e care le (reaca unul de celalalt4 asa aare caldura si continu*nd
(recarea' aar n s(*rsit mici sc*ntei' lumina. 8ua cum vedeti' aceasta se (ace n trei etae4
miscarea +vointa0' caldura +iubirea' sentimentul0 si n s(*rsit lumina +inteligenta' g*ndirea0.
Pentru a a9unge la aceasta lumina' trebuie deci sa ne #otar*m sa actionam' sa unem
vointa n miscare *na c*nd caldura' iubirea va curind si *na c*nd aceasta caldura si iubire
devin ele nsele lumina.
+g.330Iata cum obtineti lumina? 3aceti e:ercitii' meditati' va rugati *na c*nd nu va mai
uteti lisi de asta si n s(*rsit lumina i&bucneste. 1inenteles' se oate interreta si invers4
uteti trans(orma lumina n caldura si caldura n miscare. C*nd osedati o anumita cunoastere'
ea tre&este n noi iubirea' si iubirea va mboldeste sa actionati. Procesul (unctionea&a n ambele
sensuri. Ei da' este at*t de simlu ? Oamenii se ntreaba de ani de &ile cum sa obtina lumina'
cum sa traiasca o viata sirituala si nu reusesc' desi este at*t de simlu ?
IV LUMINA CARE ERMI!E SA VE"I #I SA $II VA"U!
@umina are calitatea esentiala de a ne (ace sa vedem4 lumin*ndu-ne drumul' scoate la
iveala ericolele dar si binecuv*ntarile. Ea ne revela deci realitatea. 3iecare lucru are
rorietati bine determinate' dart numai lumina are rorietatea de a ne lumina' de a ne arata
calea. Va arindeti lama si observati ca (oarte aroae se aDa o raastie4 > Ei bine' suneti
atunci' nca doi asi si se termina cu mine?>
3iecare lucru are calitatile sale rorii. @umina binenteles nu va va #rani' nu va va da bani'
dar ea va va arata oate unde se aDa o comoara si veti utea s-o de&groati si sa deveniti
(oarte bogat. )n tim ce ' (ara lumina' c#iar daca aveti bani' vi se vor (ura entru ca cel care
nu este luminat oate 5 oric*nd 9e(uit. %ceasta se veri5ca n lumea interioara ca si n lumea
e:terioara. %cesta este de alt(el si sensul cuvintelor lui Iisus n Evang#elii4 >7tr*ngeti comori n
cer unde viermii si rugina nu le ot distruge' unde #otii nu ot ataca si (ura>.
14
+g.3K08e doua mii de ani aceasta arabola n-a (ost niciodata interretata corect 5indca nu
s-a nteles ca #otii' viermii si rugina rere&inta ericolele care-l ameninta e om n alte trei
(acultati esentiale ale sale4 intelectul' inima si vointa.
8a' #otii care ro5ta de (atul ca nu sunt va&uti - deci de obscuritate - entru a da lovitura'
sunt simbolul ericolelor care ameninta intelectul atunci c*nd si-a ierdut lumina. 8e ndata ce
omul si ierde lumina' #otii' adica ideile bi&are' ndoielile' nelinistile' se introduc n el si l
slabesc' l saracesc' conduc*ndu-l uneori la nebunie. C*ti nu au a9uns n a&ilele si#iatrice
5indca au stins lumina din mintea lor ? 8atorita ntunericului au venit #otii si au luat totul. 8eci'
daca vreti sa va aarati de #oti' arindeti lumina. 8e ce credeti ca vitrinele maga&inelor sunt
luminate este noate < 3iindca lumina rote9ea&a.
%m avut ntr-o &i oca&ia de a discuta cu niste insectori de olitie' si le-am sus4 >Credeti ca
veti utea combate criminalitatea cresc*nd numarul de olitisti' de 9andarmi' mbunatatindu-
va metodele de urmarire si de cercetare < Ei bine' va nselati 5indca mi9loacele e:terioare sunt
incaabile sa actione&e e5cace n acest domeniu. 7ingurul mi9loc e5cace este lumina>. El m-a
rivit stue5at >@umina < ... Li cum asa < Ei bine' reDectati4 daca criminalii si ot ermite sa
ncalce legile si sa regateasca linistite tot (elul de (urturi' sargeri' rairi' asasinate' este
entru ca ei stiu ca n ma9oritatea ca&urilor oamenii nu se ndoiesc de roiectele lor' ca nu au
nici o intuitie care sa-i averti&e&e si sa-i (aca sa-si ia masuri. 8ar imaginati-va ca oamenii
oseda o lumina interioara care le ermite sa detecte&e dinainte' si de (oarte dearte' ce li se
regateste4 si vor lua masuri si rau(acatorul nu va reusi. 7ingurul mi9loc de a distruge
criminalitatea este lumina. 8e aceea trebuie ca oamenii sa 5e nvatati sa-si de&volte lumina
interioara. %ceasta va lua mult tim' dar este singurul e5cace.> 1inenteles' acesti insectori
m-au rivit uimiti' nu se g*ndisera niciodata la asa ceva.
%t*ta tim c*t oamenii n-au de&voltat n ei singurul mi9loc care le-ar ermite sa vada si sa
revada4 lumina' vor 5 ntotdeauna luati e neregatite ntr-o clia sau alta' de catre oamenii
care sunt continuu concentrati asura loviturilor e care le regatesc. ;ici c#iar mi9loacele
te#nice cele mai er(ectionate nu ot asigura o rotectie su5cienta motriva rau(acatorilor'
caci si ei se servesc de asta. Priviti numai c*te sargeri la +g.320 banci? )n ciuda caselor
blindate' a sistemelor electronice de alarma' etc ... 7argatorii reusesc sa-si atinga scoul
entru ca si ei nsisi au mi9loace4 mbunatatirile te#nice care servesc olitiei sunt de (olos si
rau(acatorilor. ;u vom reusi sa des5intam criminalitatea dec*t n &iua n care ne vom #otar sa
(olosim lumina.
%vem osibilitatea de a vedea 5indca ra&ele luminii care cad asura obiectelor le (ac sa
devina vi&ibile. 3ara lumina nu utem vedea nimic' de aceea daca e:ista o lume invi&ibila
entru noi' este entru ca nu suntem caabili sa roiectam ra&e asura obiectelor si entitatilor
care o oulea&a. Initiatii sunt caabili de a vedea at*tea lucruri e care altii nu le vad' tocmai
entru ca ei stiu sa roiecte&e aceste ra&e.
15
Iata adevaruri care sunt ignorate si de alt(el' cine ar dori sa se ocue de oameni sa-i nvete
cum sa oata roiecta ra&e luminoase rin intermediul inimii lor' intelectului lor' suDetului lor'
siritului lor < Este cu mult mai interesant sa-i nvete sa se descurce n lume' sa c*stige bani'
sa una m*na e ceva ?
+g.3.08ar n &adar se descurca &iua si noatea' sunt si mai ne(ericiti si bolnavi. 8e aceea
trebuie sa se decida sa lucre&e asura luminii si cu lumina' entru a nvata sa roiecte&e
aceasta lumina' singura care ne ermite sa vedem. Ei da' cum se (ace ca nimic n lume' nici
c#iar cel mai retios lucru ca aurul sau ietrele retioase nu sunt caabile sa nvinga
tenebrele < Cum se (ace ca luminii i-a dat creatorul aceasta utere e:traordinara <
Cunosc*nd limba9ul simbolic' ntelegeti ca tenebrele nu sunt nimic altceva dec*t
su(erintele' slabiciunile' bolile' si deci numai lumina oate luta e5cace motriva lor. Este
inutil de a cauta n alta arte remediu entru di5cultatile voastre. )n lanul 5&ic' c*nd se intra
ntr-un subteran' ntr-o grota' ntr-o estera' toti stiu' binenteles' sa-si arinda lamile4 dar
c*nd este vorba de viata interioara' nu se g*ndesc sa (oloseasca lumina.
8e alt(el' sa mergem mai dearte4 lumina care ermite sa vedem ermite sa 5m si va&uti.
@umea este ca un ocean ntunecat si n acest ocean sunteti asemenea unor vase rataciteE
entru ca siritele (oarte nalte sa va oata gasi' trebuie sa lansati semnale luminoase. Pentru
ca daca sunteti tenebre n tenebre' cum sa va oata observa aceste sirite < Iisus a sus4
>Rugati-va> adica trimiteti curente uternice' si nici o alta utere nu deaseste - n oc#ii Cerului
- e cea a luminii. Cerului nu-i lace sa se ocue de ceea ce este stins' iar cel care vrea ca
Cerul sa-i arunce o rivire' trebuie sa-si arinda toate lamile.
Va doriti ca lumea divina sa rasunda la toate ntrebarile care va nelinistesc < Odata cu
aceste ntrebari trimiteti n sus semnale luminoase' si El va va rasunde. 8aca uneti ntrebari
ntr-o alta maniera' sa nu va astetati sa rimiti rasuns' entru ca Cerul nu cedea&a la nici o
resiune' e:cet*nd e cea a luminii.
+g. M-0
16
V. MODUL DE LUCRU CU LUMINA
C*te ersoane nu ar dori sa aibe revelatia lumii divine' sa se simta insirate' sa traiasca n
e:ta& ? 8ar ei si nc#iuie ca trebuie sa 5e (oarte greu sa reuseasca aceste lucruri. )n realitate'
este (oarte simlu' at*t de simlu' nc*t daca li s-ar sune cum ar 5 osibil' nu ar crede4 nu vor
(ace deci nimic entru a reali&a acesta si nu vor cunoaste niciodata slendorile lumii divine.
)n urma cu mai multi ani' c*nd eram nca un (oarte t*nar disciol al !aestrului Peter
8eunov' i-am us acesta ntrebare4 >Care este modul cel mai e5cace de a ne lega de
8umne&eu si de a ne de&volta calitatile si virtutile sirituale <> El mi-a rasuns4 >=rebuie sa te
g*ndesti la lumina' sa te concentre&i asura ei' sa-ti imagine&i ca tot universul este scu(undat
n lumina>. %m lucrat mult tim asura acestei imagini a luminii si am nvatat multe. )n
realitate 8umne&eu nu este lumina' El este mult mai mult dec*t aceasta' nu utem sa-l
cunoastem' nici macar sa ni-l imaginam. 8e alt(el' daca n Bene&a se sune ca n rima &i El a
creat lumina' +g. M10 nseamna ca el nu este lumina' dar cu a9utorul ei a creat Aniversul.
8umne&eu nu este lumina' dar 5indca lumina este rima emanatie divina' ea contine toate
calitatile' toate virtutile lui 8umne&eu' si nu utem sa cunoastem e 8umne&eu dec*t rin
intermediul luminii.
Iata !"#i "$"r#itiul p" #ar"%l put"ti &a#"' (n )"#ar" *i, !" mai mult" +ri p" *i, !"
(n!ata #" a"ti la !isp+*iti" #,t"a minut", g,n!iti%a la #+n#"ntrar"a p" lumina, #a
a +!i-niti (n lumina, #a a t+piti (n lumina, a impr"gnati #u "a ... #a (ntr"g
uni"rsul s" s#al!a (n a#"asta lumina. V"ti simti putin #,t" putin #um t+tul s" r"&a#"
(n +i, #a a#"asta lumina a a!u#" a!"arata stiinta, pa#"a !ura.ila, "#-ili.rul,
put"r"a. /n l+# sa a pi"r!"ti timpul #u t+t &"lul !" a#tiitati inutil", g,n!iti%a la
lumina #ar" stralu#"st", #ar" (nig+r"a*a, #ar" linist"st".
;u veti utea gasi niciodata sensul vietii n a(ara de lumina. 7a luam un e:emlu (oarte
simlu al vietii cotidiene n tim ce va tre&iti noatea si vreti sa va sculati' rimul lucru e care-
l (aceti este sa arindeti o lumina. )n momentul n care vedeti clar' uteti sa (aceti orice vreti'
e c*nd' n ntuneric uteti sa va loviti' sa rasturnati obiecte' etc. 8a' nsa ma9oritatea
oamenilor n-au nteles acest nvatam*nt al luminii' ei (ac totul n ntuneric' vorbind simbolic' nu
stiu unde se aDa si de aceea si sarg caul.
Trebuie sa cautam lumina, sa ne concentram asupra ei, s-o bem, s-o mncam, s-o situam
deasupra tuturor comorilor pamntului. De ndata ce aveti un moment liber, nchideti ochii si
concentrati-va pe aceasta imagine a luminii care penetreaza peste tot si aduce toate
binecuvntarile. Aveti de asteptat la dentist sau ntr-o gara? Ei bine, n loc sa frunzariti reviste
pline de lucruri inutile sau stupide, gnditi-va cteva minute la lumina.
nd mergeti pe strada, se poate ntmpla sa !ti asaltati de gnduri sau de sentimente
negative. Evident, acolo nu va puteti opri si nchide ochii +daca o (aceti' dua un moment se
17
vor str*nge o multime n 9urul vostru' unii si vor aduce si scaunele sa va riveasca' c#iar
circulatia se oate ori?0. Dar nimic nu va mpiedica sa va opriti o clipa n fata unei vitrine ca
pentru a o privi +evident' nu o vitrina dincolo de care sa va oata rivi cineva0 si acolo, va
concentrati cteva secunde ncercnd sa introduceti lumina n voi. nd veti privi din nou, va
veti simti despovarati, puri!cati.
Iata metode e care ma9oritatea oamenilor nu le cunoscE ei vor merge una doua ore
lictisiti de moarte' si se vor comlace n aceasta stare toata &iua. ;ici macar nu le va veni
ideea sa se oreasca ntr-un arc si sa-si sc#imbe starea de sirit n contact cu arborii' Dorile'
(*nt*nile ... Vor merge mai degraba ntr-o cr*sma unde vor bea ceva rivind trecatorii asa cum
vacile rivesc trec*nd trenurile aoi vor orni din nou' tot cu aceeasi lictiseala si c*nd se vor
ntoarce acasa' vor transmite si sotiei starea lor4 >Ce mai (aci draga <> Li #o' un sarut rin
care-ti transmite toate miasmele interioare. Li imediat sotia le transmite coiilor ... si ast(el
traiesc oamenii inconstient si stuid.
C#iar daca va vorbesc asa nu sunt sigur ca veti rinde gustul sa va concetrati asura
luminii entru a vedea cum oate sa lucre&e asura voastra entru a va modela' a va uri5ca'
a va nvigora' a va renvia. Oamenii sunt gata sa desc#ida ortile entru tot ce oate aduce
comlicatii si gri9i' dar entru lumina nu este tim' nici loc. Iata de ce oamenii sunt mereu
vulnerabili' ne(ericiti entru ca nu si-au desc#is nca intelectul' inima' suDetul si siritul n (ata
singurului lucru care contea&a4 lumina.
%cest e:ercitiu e care tocmai vi l-am dat este valabil n toate mre9urarile vietii4 5e ca
sunteti la bucatarie' ca scrieti scrisori' ca va salati' ca va mbracati sau va de&bracati' uteti
entru c*teva secunde sa va imaginati aceasta lumina care scalda ntreg universul. Anii
clarva&atori au va&ut aceastaE au va&ut ca toate creaturile' toate obiectele' c#iar si ietrele se
scalda n lumina si emana lumina.
%ceasta lumina a (ost denumita la nceut lumina astrala' 5indca este comarabila cu
lumina stelelor. 8ar deasura acestei lumini mai e:ista o alta' mai subtila.
+g.MM0C*nd meditati sau c*nd va aDati ntr-o stare intens sirituala' ati simtit uneori ca
totul n voi devine luminos' ca un soare care straluceste n interior' ca si cum niste lami ar 5
(ost arinse' si sa simtiti ca si cum aceasta lumina ar iesi rin (ata dumneavoastra. 8e ndata
ce va naltati catre gradele suerioare de bunatate' de genero&itate' de duiosie' de uritate'
lumina se naste n voi' o vedeti' totul straluceste. 8aca va lasati rada sentimentelor de
gelo&ie' de egoism' de cuiditate' nici macar nu e nevoie sa va riviti ntr-o oglinda entru a va
da seama. 7imtiti 5&ic ntunecimea e (ata voastra.
1inenteles' nu trebuie sa generali&am. C*nd vedeti o umbra e (ata cuiva nu trebuie sa va
imaginati ca este animat obligatoriu de sentimente sau intentii necurate. ;u' daca nu vedeti si
alte elemente entru a 9udeca' va uteti nsela. 7e oate ca altcineva din aroiere sa roduca
o umbra e (ata acelei ersoaneE nu ea este n ntuneric' ci este un nor care trece sau un
obiect care-si roiectea&a umbra sa. Li' uneori' daca (ata sa straluceste' se oate datora tot
18
unei alte ersoane care se 9oaca cu oglin&ile si aceste oglin&i roiectea&a o lumina e (ata sa.
;u ersoana nsasi a creat aceasta lumina4 o entitate a venit entru o clia asura ei si de
ndata ce leaca' lumina disare. Pentru a ne utea ronunta asura (etei cuiva' trebuie sa 5m
caabili de a vedea dincolo de aarente. =otusi' luati dret criteriu valabil (atul ca dua
g*ndurile' sentimentele' dorintele' roiectele si intentiile voastre' lumina din voi varia&a.
+g.MK0)n realitate' entru a a9unge sa osedati aceasta lumina' imortanta iubirii este
determinanta. C*nd veti sti cum sa ntelegeti iubirea' cum sa o mani(estati' cum s-o lasati sa
curga rin voi' atunci veti deveni luminosi. Voi suneti ca nu vedeti legatura ... Ei bine' va voi
arata. Ltiti cum arindeau rimitivii (ocul4 luau' de e:emlu' doua bucatele de lemn e care le
(recau una de alta' aceasta (recare roducea caldura si imediat aarea (ocul. Sunt !"#i tr"i
"tap"' mis#ar"a, #al!ura, lumina. 0a#a int"rpr"tam a#"st &"n+m"n, !"s#+p"rim #a
mis#ar"a #+r"spun!" a#tiitatii pr+!us" !" +inta, #al!ura #+r"spun!"
s"ntim"ntului pr+!us !" inima, iar &+#ul, lumina #+r"spun!" g,n!ului g"n"rat !"
int"l"#t. )n mod simbolic utem sune ca' n domeniul iubirii' oamenii se oresc la miscare.
1inenteles' aceasta miscare roduce caldura' dar ei trebuie sa deaseasca acest stadiu al
simlei sen&atii entru a merge mai dearte' *na la lumina' la ntelegere' entru a utea
atrunde misterele universului. Iubirea oate sa-i conduca *na acolo' cu conditia sa nu se
limite&e s-o considere e:clusiv ca e o e(ervescenta agreabila. E:ista o ntreaga stiinta care-l
nvata e disciol cum sa roduca lumina' dar entru aceasta nu trebuie sa caute numai
lacerea' 5indca lacerea absoarbe toate energiile si miedica lumina sa i&bucneasca.
+g.M/0C*nd reunim si meditam n liniste' lasati la o arte toate reocuarile voastre'
concentrati-va asura luminii ca si cum totul ar deinde de ea' ca si cum nsasi viata voastra ar
deinde de ea. Iata' g*nditi ca este ultimul vostru moment' ca trebuie sa arasiti am*ntul si
ca numai lumina va oate salva si va legati de ea. @umina ... nimic altceva nu trebuie sa
conte&e. Este cel mai minunat e:ercitiu din c*te e:ista. Va uteti imagina aceasta lumina alba'
incandescenta' si atunci uteti sune' ca Initiatii4 1Sunt part" !in part" !in su2"tul
in#an!"s#"nt ...1 V-o uteti imagina violeta' albastra' verde' galbena' ortocalie sau rosie.
8ar este re(erabil sa 5e alba' 5indca lumina alba le re&uma' le raneste e toate celelalte. Prin
aceasta lumina alba uteti avea a-tot-uterea violetului' acea si adevarul albastrului' bogatia
si ntinerirea atenta a verdelui' ntelegerea si cunoasterea galbenului. 7anatatea' vigoarea'
vitalitatea ortocaliului' (orta' activitatea si dinamismul rosului. 8ar mai nt*i de toate ea
trebuie sa 5e alba. C*nd veti reusi sa va concentrati asura luminii' 5e ca va simtiti ca un
ocean care vibrea&a' alita' (reamata sau unde totul este ace' (ericire' bucurie nceeti sa
simtiti ca acesta lumina este totodata un ar(um si o mu&ica' acea mu&ica cosmica e care o
numim mu&ica s(erelor' c*ntecul a tot ce e:ista n Anivers.
+g.M20;u e:ista lucrare mai demna' mai glorioasa' mai uternica ca lucrul cu lumina. Li
aceasta' daca vreti ntr-adevar sa va reocuati de ceva grandios' de ceva nobil. =oate celelalte
activitati au o latura buna si o latura ne(avorabila. 8aca va observati e voi nsiva' constatati
19
dua c*tiva ani' indi(erent ce meserie ati e:ercitat v-ati u&at' v-ati ierdut (ortele' sanatatea
(rumusetea. 1inenteles' e:ista si c*teva avanta9e' c*tiva banuti' niste onoruri' dar daca
trebuie sa uneti toate acestea n balanta divina' veti constata ca utinul e care l-ati c*stigat
nu comensea&a bogatiile e care le-ati ierdut.
8in ne(ericire' acesta este un gen de calcul e care oamenii nu sunt obisnuiti sa-l (aca. Ei
(ac robabil multe calcule' atunci c*nd vor sa obtina bani' onoruri' glorie sau stiinta' dar nu
un niciodata n celalalt taler al balantei ierderile antrenate de aceste ac#i&itii' acea'
sanatatea' bucuria lor' uritatea. Vor s(*rsi robabil rin a obtine ceea ce doresc' dar c*tiva ani
mai t*r&iu i regasim n clinicile sau sitalele si#iatrice incaabili sa man*nce' sa bea' sa se
bucure. )n acel moment si dau seama de valoarea celora e care le-au ierdut. Li sun4 >8aca
as 5 stiut?...> 8ar e rea t*r&iu. %r 5 trebuit sa stie mai devreme. Iata de ce' voi care >stiti>'
consacrati din ce n ce mai mult tim luminii. Este singura activitate care va oate mbogati cu-
adevarat' care va oate reec#ilibra. Credeti-ma' cu toate celelalte activitati' c#iar daca veti
c*stiga c*teva maruntisuri e de o arte' veti ierde e de alta arte lucruri cu mult mai
retioase. Aitati-va utin naoi entru a va revedea e:istenta de *na acum si veti descoeri
c*t este de adevarat. %sadar' de-acum nainte' c*nd veti dori sa va lansati n activitati care sa
va aduca alte avanta9e lumesti' reDectati mai nt*i c*t va va costa acest lucru cel utin n doua
domenii4 n cel al sanatatii si n cel al evolutiei sirituale. Rolul meu este acela de a va da
criterii care sa va ermita sa va trans(ormati viata' adica sa uteti intra n noua viata. 8aca ar
trebui entru a va (ace lacere' sa mai roag regulile vietii vec#i nu e nici o roblema' numai
ca-mi nc#id ravalia. 8eci' voi continua sa va re&int noile legi care ot a9uta oamenii sa se
linisteasca entru a utea gasi calea sre atria celesta. C#iar daca acum sunt utini candidati
gata sa urme&e aceste reguli' este o alta roblema' eu am datoria sa continui sa le dau.
+g.M,08e-acum nainte' 5e ca sunteti cu totii aici' sau singuri acasa' sau n alta arte'
g*nditi cum sa va legati la sursa tuturor binecuv*ntarilor4 lumina' iata totul.
8emult +sa 5 avut doua&eci de ani0' am citit niste cuvinte e care nu le-am utut uita4 un
citat din Zo#ar+<0. Erau n bulgara' binenteles' dar vi le voi traduce n (rance&a4 >Late lumini
sunt n 7ublimul nalt si acolo locuieste 1atr*nul 1atr*nilor' =aina =ainelor' !isteriosul
!isteriosilor' Nin 7o#>. C*nd ronuntam aceste cuvinte' totul vibra si (risona n mine.
%ceste sate lumini sunt cele sate culori si 5ecareia din ele i coresunde o virtute4
violetului sacri5ciul' indigoului (orta' albastrului adevarul' verdelui seranta' galbenului
nteleciunea' ortocaliului s5ntenia' rosului iubirea. 8ar trebuie stiut ca 5ecare greseala e
care omul o comite diminuea&a n el uterea care coresunde uneia din aceste culori. Este
aroae inutil sa lucram cu lumina si culorile entru a obtine uteri sirituale daca nu le
sustinem n noi nsine rin virtutile coresondente. =oti cei care si imaginea&a ca vor deveni
mari magi numai ded*ndu-se la o ractica sau alta' (ara a ameliora nimic n viata lor
interioara' se nseala. Entitatile suerioare nu cedea&a acestor tentative' numai entitatile celor
mai de 9os niveluri' elementaliilor' monstrii' se aroie. 8aca voiti sa atrageti ngerii si
20
ar#ang#elii' nu veti reusi s-o (aceti dec*t gratie virtutilor voastre' 5indca entitatile suerioare
nu rasund dec*t celor care stiu sa mani(este adevarata lumina' adica4 uritatea' iubirea'
nteleciunea adevarul.
=rebuie sa stiti ca daca doriti sa atrageti dragostea sau rietenia cuiva' toate mi9loacele
entru a a9unge la acestea sunt inter&ise +bani' seductie' violente' cadouri' cu toate ca toata
lumea utili&ea&a aceste mi9loace 5indca sunt cele mai (acile0 n a(ara de lumina. 8a' singurul
mi9loc recunoscut de Cer' care este n acelasi tim si cel mai uternic' este de a trimite
ersoanelor de care dorim sa ne (acem iubiti - cadouri de lumina sirituala e care o
ras*ndim n 9urul lor. C*nd doriti ca cineva sa va iubesca si sa se g*ndeasca la voi' trimiteti-i
lumina. 7uDetul sau care va simti re&enta unei entitati bene5ce va va arecia din ce n ce mai
mult. 8oriti ca rietenii la care mergeti sa 5e (ericiti sa va rimeasca < %tunci nu rocedati ca
toata lumea sa (aceti vi&ite arintilor sau rietenilor n momentele de iritare' de neliniste' c*nd
sunt n ntuneric. )nainte de a intra ntr-o casa' reculegeti-va c*teva clie' g*ndind ca aceasta
casa si locuitorii ei sunt cu(undati n lumina. Cum sa nu 5e (ericiti sa va revada <
+g.K10@umina trebuie sa 5e reocuarea voastra constanta. Oriunde ati 5' de ndata ce
aveti un moment liber' g*nditi-va la lumina. C*nd va simtiti suDetul umbrit de o tristete' de o
greutate' de o ndoiala' mergeti sre lumina si vorbiti-i. 7uneti-i4 13, lumina, tu #ar" "sti
#"a mai int"lig"nta, intra (n min", in+ si lumin"a*a%mi inima si #r"i"rul1. Li lumina
vine si va luminea&a. 8aca doriti sa a9utati e cineva care se aDa la grea ncercare' trimiteti-i
rin g*nd ra&e luminoase' atrundeti-l cu aceste ra&e. 8aca simtiti o durere n corul vostru'
c#emati lumina' imaginati-va ca ies din degetele voastre ra&e de toate culorile si diri9ati-le sre
locul dureros' dua un tim veti constata o ameliorare.
7a stiti ca nu veti 5 cu adevarat sanatosi dec*t atunci c*nd veti reusi sa (ormati n 9urul
vostru o aura ura si uternica contin*nd toate culorile sectrului. %ceasta este adevarata
medicina. O aura uternica este cea mai buna rotectie' este ca o bariera care se oune
curentelor ne(aste si tulburarilor de tot (elul. )ncon9urati de o ast(el de aura' omul este ca ntr-o
(ortareata si c#iar atunci c*nd toti n 9urul lui sunt agitati' tulburati' bolnavi' el si astrea&a n
continuare iubirea si cura9ul sau 5indca se simte locuit de o re&enta luminoasa gratie careia i
oate a9uta e altii.
+g.K20)ncercati sa ntelegeti imortanta lucrului cu lumina si veti avea un mi9loc in(ailibil.
8aca nu obtineti imediat re&ultate' este entru ca ati ramas rea mult tim dearte de lumina.
E:ista at*tea elemente oace care s-au acumulat n voi nc*t lumina nu le oate nca
atrunde. Ea nt*lneste ereti rea grosi' trebuie s-o a9utati sa-si croiasca drum n voi
uri5c*nd' entru a (ace eretii sa devina din ce n ce mai subtiri si transarenti.
)ntr-o &i' n s(*rsit' lumina va i&bucni si va inunda totul' acesta va 5 triung#iul 3raternitatii
%lbe Aniversale n lumea ntreaga. 8ar sunt necesare lami arinse' vii' cum a (ost n Rabbi
7#imon bar Oo"ai care a (ost numit >@ama 7(*nta> caci ras*ndea lumina. C*nd a murit' s-a
sus ca lama s-a stins. 8ar lama luminea&a nca n cealalta lume.
21
VI. risma, ima%inea omului
Prisma ne releva cum lumina alba se descomune n sate culori.
risma desen ?
%cest (enomen al descomunerii luminii cu a9utorul rismei se ba&ea&a e trei numere
semni5cative4 1' 3' 2. ;umarul 1 rere&inta (ascicolul luminos care cade e una dintre (etele
rismei' numarul 3 rere&inta risma nsasi cu cele trei (ete' iar nr. 2 rere&inta culorile
disersate de catre risma.
7imbolic' utem stabili o coresondenta ntre cele trei laturi ale rismei si cele trei rinciii
care guvernea&a comortamentul omului4 intelectul' inima' vointa. Pentru a utea iradia
armonios cele sate culori' trebuie ca aceasta risma - care este omul - sa 5e transarenta si
ec#ilaterala' adica intelectul' inima si vointa sa 5e n mod egal de&voltate n el' trebuie sa 5e
inteligent' bun si agreabil sa-si reali&e&e g*ndurile si sentimentele sale. )n acel moment totul n
el este armonios ... 8ar' evident' sunt ca&uri (oarte rare' iar risma ec#ilaterala rere&inta e
Initiat' e )ntelet' e marele maestru.
)n cele mai multe ca&uri' oamenii sunt triung#iuri cu laturi inegale. Anii au vointa mult mai
de&voltata' ceea ce nseamna ca' cel mai adesea' se multumesc sa reali&e&e roiectele altora.
%ltii' din contra' au intelectul si inima mult mai de&voltate dec*t vointa' aceasta semni5ca
(atul ca aceste ersoane reDectea&a si anali&ea&a destul' ca sunt de asemenea (oarte
sensibile' dar c*nd este vorba sa actione&e' sa reali&e&e ceva' ele asteata sa o (aca altii n
locul lor. Li tot asa' e:ista tot (elul de oameni ... Esential este nsa sa ntelegem ca trebuie sa
(acem toate e(orturile entru a deveni risme ec#ilaterale entru a utea iradia cele sate
culori' adica a emana cele sate virtuti. ;u trebuie sa (abricam lumina' ea este de9a re&enta
gata sa treaca rin noi entru a roduce e(ectele sale' numai noi nu suntem nca gata' noi nu
suntem nici su5cient de de&voltati' nici uri5cati. 0a, 0umn"*"u "st" gata sa intr" (n +m
p"ntru a s" mani&"sta (n t+ata spl"n!+ar"a #"l+r sapt" #ul+ri, a!i#a sa%i !"a t+at"
irtutil" si put"ril", !ar +mul "st" +pa#, !"*"#-ili.rat sau .+lna si 0umn"*"u nu s"
p+at" mani&"sta !"#,t imp"r&"#t prin "l.
8eci' rimul lucru care trebuie (acut' este sa recream ec#ilibrul n noi nsine4 de e:emlu'
daca *na acum am de&voltat numai intelectul' trebuie sa gasim conditii sa ne de&voltam
22
inima' iar aoi sa lucram' sa (acem e:ercitii entru ntarirea vointei. C*nd acest triung#i al
inimii' intelectului si vointei este er(ect de&voltat' omul si da sema ca n mod automat lumina
intra n el si rei&voraste sub (orma celor sate culori.
7a aruncam acum o rivire asura (unctiilor organismului 5&ic4 5ecare reroduce
(enomenul rismei cu lumina care se descomune n sate culori. C*nd m*ncati de e:emlu'
#rana rere&inta lumina' stomacul rere&inta risma si el trebuie sa 5e n buna stare entru a
utea digera alimentele' adica sa distribuie cele sate (orte' cele sate culori' n tot corul. El
trimite rosul n sistemul muscular' ortocaliul n sistemul circulator' galbenul n sistemul
nervos' verdele n sistemul digestiv' albastrul n sistemul resirator' indigoul n sistemul osos si
n 5ne' violetul n sistemul glandelor endocrine si al c#a"ras-urilor.
@a (el se nt*mla cu aerul e care-l resiram' rere&inta simbolic lumina soarelui' organele
resiratorii +nasul si lam*nii al caror rol este aici comarabil cu cel al stomacului0'
rere&ent*nd risma.
+g.K/0)n momentul n care s*ngele uri5cat si ncarcat cu o:igen araseste lam*nii' el
distribuie n organism sate (ascicole de (orte.
%celasi (enomen se roduce cu va&ul si au&ul4 imaginile sunt recetionate de oc#i' sunetul
de au&' ca de niste risme care le descomun si le trimit sub (orma de imresii. 8eci' tot ce
atrunde n om' adica tot ce este absorbit sau recetionat de el' se oate comara cu lumina
care intra n risma si este descomusa entru a utea 5 distribuita. 7unt aceleasi (enomene.
7a vedem acum cum se (ace reartitia .......... al cantitatii. C*nd stomacul distribuie
energiile' el trimite M arti n regiunea abdomenului si organelor se:uale' 2 arti lam*nilor si
inimii si numai 1 arte creierului. Pentru a ntelege aceasta reartitie' trebuie sa ne amintim de
o alta divi&iune n trei e care o utili&ea&a traditional stiinta initiatica4 divi&iunea ca' torace'
abdomen. Caul coresunde lumii divine' lumii inteligentei' toracele +lam*nii si inima0 lumii
astrale' iar abdomenul +organele digestive si se:uale0 coresund lumii 5&ice. %ceasta este o
divi&iune traditionala la e&oterici. 8eci' stomacul care absoarbe #rana si o distribuia' astrea&a
M arti entru regiunea sa' trimite 2 arti la cord si lam*ni si o arte la creier. 8in aerul rimit'
lam*nii trimit 2 arti la abdomen' 2 arti la creier si astrea&a 3 arti entru ei si inima. )n
s(*rsit c*nd creierul rimeste energie solara' astrea&a M arti entru el' trimite 2 arti la inima
si lam*ni si numai 1 arte la abdomen. Elementele sirituale care lasa (oarte utine deseuri'
intra ntr-o mica cantitate n stomac' n tim ce sistemul nervos rimeste aroae tot. Invers'
aroae toate energiile roduse de #rana si bautura merg la sistemul muscular si abdomen si
destul de utin la creier.
Este esential acum sa ntelegem ce ne sune risma' trebuie sa lucram asura noastra
nsine entru a deveni uri ca un cristal si a de&volta armonios acest triung#i care (ormea&a
caul' lam*nii si abdomenul. )n acel moment' lumina n care suntem cu(undati ne va traversa
si va iesi din nou sub (orma a sate culori' cele mai (rumoase' cele mai stralucitoare.
23
V-am vorbit de9a de simbolismul celor doua triung#iuri' unul cu v*r(ul n sus si altul cu
v*r(ul n 9os. Anii dintre noi stiu de9a ca aceste doua triung#iuri ec#ilaterale sunt simbolurile
barbatului si (emeii care au de&voltat la er(ectiune inima' intelectul' si vointa lor.
desen 2 triung#iuri' Pg.K2 9os
+g.K.0=riung#iul barbatului are v*r(ul orientat n 9os 5indca rere&inta 7iritul cosmic care
coboara ntotdeauna catre materie' catre am*nt' entru a-l nvigora' a-l ......... si a-i da o
arte din energia sa4 rere&inta involutia.
=riung#iul (emeii are v*r(ul orientat n sus 5indca este simbolul materiei care urca entru a
se uni cu rea-iubitul sau' siritul4 este evolutia. 3iecare (ace 9umatate din drum si c*nd se
nt*lnesc' se mbratisea&a' (u&ionea&a si sunt n lenitudine. %cesta nt*lnire a 7iritului cu
materia este simboli&ata de 7emnul lui 7olomon.
desen ' g K.
C*nd barbatul si (emeia se unesc entru a crea un coil' ceea ce barbatul da (emeii' este 1'
lumina' iar (emeia care rere&inta e 3' risma' roduce cele 2 (orte4 o 5inta comleta. Este
aceeasi lege. Iar daca (emeia nu este bine con(ormata' ea nu va roduce un (ascicol de culori
er(ecte' adica o 5inta omeneasca cu toate membrele' toate (acultatile si calitatile' ci o 5inta
#andicaata. %ceasta deinde de mama' dar si de tata' 5indca tatal nu da totdeauna mamei
ceva at*t de ur si luminos ca lumina soarelui. Ceea ce este sigur' este ca da ceva +g.K,0si
aceasta lumina data de tata' stralucitoare sau terna' care trece rin risma mai mult sau mai
utin er(ecta a mamei' roduce un coil mai bine sau mai utin bine con(ormat. 8ar
coresondentele sunt absolut valabile.
C#iar c*nd va vorbesc' cuvintele e care le ronunt sunt ca lumina soarelui iar voi' voi
sunteti rismele. 8aca cuvintele mele sunt la (el de ure' de inteligente' de er(ecte ca lumina
soarelui' si daca voi sunteti niste risme bune' adica daca sunteti odi#niti' atenti si vigilenti' cu
un intelect si o inima recetive' se vor naste coii e:traordinari' adica idei' imbolduri si deci&ii
constructive. 8ar c#iar daca va (ac revelatiile cele mai ro(unde si mai adevarate iar voi sunteti
somnolenti' obositi sau indi(erenti la cuvintele mele' nu sunteti niste risme bune4 nu se va
24
roduce niciun re&ultat si se vor roduce c#iar nentelegeri' 5indca voi veti ntelege altceva
dec*t v-am sus eu.
%cum va voi descoeri nca ceva e:trem de interesant. Initiatul care oseda n el nsasi cele
doua triung#iuri' cele doua rinciii masculin si (eminin' rere&inta unirea siritului cu materia.
C*nd el este lin de bunatate' de iubire si de comasiune entru oameni si cu atentia
concentrata entru ale trimite binecuv*ntarile sale' el rere&inta triung#iul siritului al carui
v*r( este orientat n 9os' adica catre umanitate. )n acel moment el rimeste lumina lui
8umne&eu' si cu toate ca ntreaga sa activitate este orientata n 9os' catre oameni' aceasta
lumina iese din el ntr-un (ascicol de sate culori care se roiectea&a catre cer' iar ngerii'
ar#ang#elii si 8umne&eu )nsusi sunt uimiti.
C*t desre rinciiul (eminin care este simboli&at rin triung#iul materiei' triung#iul al carui
v*r( este orientat n sus' este mult mai aroae ca centrul am*ntului. %cest centru al
am*ntului roiectea&a si el o lumina' dar o lumina in(ernala' o lumina tenebroasa care oate
+g./-0 avea asura 5intei umane' daca nu este ........ ' inteligenta si ura' e(ecte de&astroase.
8eci' cum am sus' c*nd Initiatul are entru umanitate o iubire total de&interesata si c*nd
toate (ortele sale' din tot suDetul sau' cere ca toti oamenii sa 5e n bucurie' n abundenta' n
ace si n lenitudine' atunci cele sate culori i&vorasc rin el. 8ar se etrece n acelasi tim si
altceva (oarte imortant4 toate (ortele ntunecate e care in(ernul i le trimite' Initiatul le
uri5ca' le trans(orma si stie sa le utili&e&e. Pentru marii Initieti' nu e:ista rau e care sa nu
reuseasca sa-l trans(orme n lumina si bucurie. ;umai atunci c*nd omul nu se aDa n legatura
cu lumina divina' c*nd nu a reusit sa-si de&volte inteligenta si vointa' oate su(eri inDuentele
subterane care-l ot tulbura si c#iar (ace sa cada.
+g./10Creierul' lam*nii si stomacul distribuie 5ecare sate (orte n toate sistemele
organismului uman4 3 : 2 H 21 si mreuna cu omul nsusi' 22. Iata cele 22 de c#ei ' cele 22 de
taine ale =arotului. 7au' daca nu vreti sa socotiti omul 5indca el este de9a subnteles rin cele
21 de (orte' l uteti nlocui rin lumina care roduce toate (ortele. %ceasta (ace deci 2 energii
entru ca' 2 entru lam*ni si inima' 2 entru abdomen si mreuna cu lumina soarelui'
acesta totali&ea&a 22.
)ntreaga viata' multitudinea a5nitatilor si coresondentelor' care constituie viata este
rere&entata n acesta imagine a luminii e care risma o descomune n sate culori. 8e
aceea va dau acum ca regula sa cautati lumina' sa va imaginati ca sunteti o risma si ca v-ati
orientat at*t de bine nc*t va lasati traversati de ra&ele soarelui entru a (ace sa rei&vorasca
imediat n 9urul vostru cele sate culori magni5ce.
+g./20
VII. uritatea &esc'i&e (ortile luminii
25
I.
)n 5ecare noate' c*nd omul adoarme' suDetul sau se deartea&a de corul sau 5&ic entru
a se cu(unda n 7uDetul Aniversal. )n timul acestui reaus al corului' se reali&ea&a n el o
curatire' o uri5care. Odata ndelinita aceasta lucrare' suDetul oate veni si-si reia (unctiile si
sa se mani(este n materie rin tot (elul de activitati. %cest roces se reeta n 5ecare noate si
c#iar n timul &ilei entru anumite ersoane. 8eci' noatea' suDetul abandonea&a corul 5&ic
+dar ram*n*nd totusi legat de el rin legaturi subtile numite coarda de argint0 si c*nd el revine
dimineata' gaseste casa maturata' curatata salata' si-si oate relua lucrul. 8aca suDetul n-ar
5 arasit corul' omul ar 5 murit otravit' as5:iat' 5indca actiunea de curatire nu s-ar 5 utut
reali&a n el.
=rebuie sa ntelegem bine ca viata este o combustie4 toate aceste activitati 5&ice' a(ective'
mentale' carora le dam numele de >viata>' roduc o dega9are de (orte' dar lasa re&iduuri
entru eliminarea carora este necesar un anumit tim. Este deci necesar ca suDetul sa se
ndearte&e entru a se utea (ace curatirea. Li 5indca inva&ia corului de catre imuritati
obliga suDetul sa-l araseasca' decurge din aceasta ca' cu c*t un om devine ur si limede' #u
at,t " mai putin n"#"sar #a su2"tul sa%l paras"as#a. Evident' c*nd omul s-a
surancarcat cu #rana greoaie +si nu ma re(er numai la #rana 5&ica ci si la cea astrala si
mentala0' aceasta curatire durea&a mai mult tim si relungeste absenta suDetului. Este usor
de nteles4 c*nd mena9era vine sa (aca curat narmata cu o matura' cu o galeata' cu o c*ra'
sta*nul casei este obligat sa-i lase biroul liber si sa lece *na ce treaba este terminata ?
7uDetul este deci alungat din cor 5indca e rea multa curatenie de (acut.
Problema care se une acum este daca suDetul care araseste corul urca ntotdeauna. 7a
se uneasca cu suDetul universal' sau ram*ne numai sa luteasca n regiunile in(erioare.
%ceasta deinde de ersoana' de natura si calitatea dorintelor' sentimentelor si g*ndurilor ei.
8ar nu doresc sa vorbesc aici dec*t de o 5inta animata de un ideal siritual maret. )n timul
somnului' suDetul sau se nalta catre lumina' se scalda n ea' contemla imensitatea'
calatoreste si comunica cu entitatile celeste ... C*nd el si regaseste corul' si comunica
amintirea celora e care le-a trait si se va stradui sa le imrime creierului. Li c#iar daca omul
nu devine imediat constient' cum toate aceste marente sunt de nesters' ntr-o buna &i se va
roduce revelatia. Iata de ce se oate nt*mla ca deodata' ca ntr-o stra(ulgerare' sa deveniti
constienti de anumite adevaruri sublime e care subconstientul vostru le urta de9a de mai
mult tim. ;u venise nca momentul sa constienti&ati' dar ntr-o clia' c*nd creierul vostru s-a
aDat n conditii (avorabile' 5ntr-o data lumina a i&bucnit. Evident' daca sunteti obisnuit sa
lucrati asura corului vostru 5&ic entru a-l uri5ca si sensibili&a' suDetul nostru oate
nregistra mult mai usor realitatile lumii sublime si le oate transmite constientului vostru. 8e
aceea este imortant sa dam corului 5&ic o #rana ura' aer ur' bauturi ure si c#iar g*nduri'
sentimente' activitati ure.
26
7iritualitatea nu consta n a negli9a materia entru a ne ocua numai de sirit' 5indca n
realitate mani(estarile siritului sunt limitate de gradul slab de evolutie al corului nostru 5&ic.
Spiritul ar" t+at" put"ril", !ar nu l" p+at" mani&"sta at,ta timp #,t +rgan"l"
#+r"sp+n!"nt" !in #+rpul n+stru nu sunt tr"*it". %lc#imistii care au nteles aceasta idee
s-au ocuat de a trans(orma materia' de a o uri5ca' sublima. =oata acea lucrare e care o
(aceau asura materialelor n creu&ete' alambicuri' era simbolica. )n realitate era o lucrare
asura corului 5&ic rin aa' rin aer' rin (oc' *na c*nd corul era caabil sa reDecte si sa
lase sa treaca lumina celesta si virtutile siritului. 7iritul nu are nevoie sa evolue&e. 8in cotra'
rolul sau este sa involue&e' adica sa coboare entru a anima materia. )n regiunea sublima
careia i aartine' el este er(ect. Este o roblema care trebuie sa 5e (oarte clara entru
disciol4 siritul are toate osibilitatile n cer' dar este neutincios n lanul material at*ta tim
c*t organele corului 5&ic nu sunt regatite sa-i asigure mani(estarea. Este (oarte imortant de
nteles acest lucru' 5indca oamneii 5e sunt inDuentati de 5lo&o5a materialista' 5e de o
concetie gresita desre siritualitate si nu reuses sa le mace. 7ub (orme di(erite alc#imistii
e:rimau mereu aceeasi idee4 ei suneau ca lucrea&a asura materiei entru a o (ace sa
devina subtila si a o trans(orma n aur ur' simbolul er(ectiunii.
Nu "st" !"#i at,t !" imp+rtant sa n" +#upam !" su2"t si !" spirit, #i !"
instrum"nt"l" )*i#" prin int"rm"!iul #ar+ra "l" s" mani&"sta, si unul !intr" a#"st"
instrum"nt" priil"giat" "st", "i!"nt, #r"i"rul. C*nd nt*lniti o 5inta debila' nu siritul
sau este debil - siritul sau oate 5 cel al unui mare ntelet - ci este instrumentul rin care el
se mani(esta' creierul sau este de(ect. 8ati celui mai mare violonist o vioara cu coarde slabite
si nu va utea c*nta. 7iritul este si el un virtuo& care are nevoie' entru a se mani(esta' de un
bun instrument. Cerem rea mult siritului4 i dam un cor ruinat si astetam sa (aca minuni.
Ei nu' nu se oate4 e ca si cum am vrea sa scoatem o sc*nteie dintr-un c#ibrit umed4 nu este
osibil.
eea ce-i mpiedica pe oameni sa primesca revelatiile erului este faptul ca nu reusesc sa
se dega"e de gri"ile lor materiale si de aceea sunt ncorsetati, sufocati. ;ici macar nu se
g*ndesc sa consacre un minut lumii divine sau soarelui' 5indca unica lor reocuare este sa
stie cum sa aran9e&e una si alta. Eu nu sun ca oamenii trebuie sa-si abandone&e a(acerile' dar
este imortant sa-si lase entru un moment reocuarile la o arte' ca si cum ar lasa o ovara.
Priviti de e:emlu un #amal care transorta overi ntr-o e:editie n munti4 din tim n tim le
lasa 9os' resira utin' se asea&a' rontaie ceva' bea' aoi si reia ncarcatura si si urmea&a
urcusul. ;-ati utea (ace si voi la (el<
B*nditi-va din c*nd n c*nd sa va lasati gri9ile undeva' o ora sau douaE va asigur' nimeni nu
va veni sa vi le ia ? ;u e:ista rea multi candidati sa reia gri9ile altora. 8eci' lasati-le cu toata
ncrederea - c*nd veti orni din nou la drum le veti gasi e:act unde le-ati us - si intrati n
contact cu Cerul.
27
II.
%cum c*tiva &eci de ani' c*nd nca se mai utili&au lami cu etrol' n 5ecare seara trebuia
sa se curete sticla lamii. %rderea roducea deseuri' etrolul rin ardere dega9a un (el de
(uningine care se deunea e sticla' si c#iar daca Dacara era arinsa' lama nu mai lumina'
trebuia curatata.
Acelasi fenomen se petrece si n noi, !indca viata este o ardere, da, gndurile,
sentimentele, actele noastre, toate manifestarile noastre sunt rezultatul unei arderi. #entru a
produce $acara, acesta energie care ne da viata, trebuie sa e%iste undeva materiale pregatite
pentru ardere. Dar aceasta combustie se nsoteste inevitabil de deseuri care trebuiesc
eliminate, !indca asa cum sticla lampii nestearsa de funingine nu mai da lumina sau cum soba
cu lemne sau carbuni necuratata de carbuni nu mai da caldura, tot asa omul care nu se
puri!ca se afunda n ntuneric, frig si sfrseste prin a-si pierde viata.
8in ne(ericire oamenii nu s-au g*ndit niciodata la aceste coresondente' si-si imaginea&a
ca ot trai (oarte bine (ara sa se reocue de eliminarea imuritatilor. Ei stiu ca trebuie sa se
sele n 5ecare &i 5indca alt(el orii ielii lor se vor nc#ide si aceasta va dauna sanatatii. 8ar
interior nu se sala' de aceea orii ielii lor sirituale sunt astuati' nici o lumina nu a9unge la
ei si ram*n scu(undati n ntuneric' acu&*nd Cerul ca i-a abandonat si ca ram*ne surd. Ei bine'
Cerul nu ne-a abandonat si nu este nici surd ? Obstacolele vin de la noi' 5indca noi ne-am
(ormat n 9ur o crusta at*t de groasa' am ntarit-o si consolidat-o' nc*t nici Cerul n-o oate
traversa. ;oi suntem cu(undati n lumea divina si totusi ne simtim i&olati si searati de el'
tocmai 5indca aceasta crusta (ormata de g*ndurile si sentimentele noastre in(erioare' (ac un
ecran care ne miedica sa intram n comunicare cu El. )n realitate Cerul' lumina' bucuria' totul
este re&ent si ne ncon9oara' si cel care decide sa lucre&e asura lui nsusi entru a se uri5ca
si a-si trans(orma corurile subtile' (ac*ndu-le sa devina recetive si sensibile' si va da seama
ca nu e:ista de (at nici o searare ntre Cer si el nsusi.
Va voi da o alta imagine. C*nd cerul este senin' aare soarele' c*nd cerul este acoerit de
nori' soarele ram*ne ascuns. 8ar daca urcati cu avionul *na la o altitudine de &ece mii de
metri' va aDati deasura la(onului de nori' unde soarele straluceste mereu' nu este niciodata
ascuns ...
Ei bine' din unct de vedere e&oteric' norii nu sunt nimic altceva dec*t g*ndurile si
sentimentele oace' dense si terne care' acumul*ndu-se n inima si intelectul nostru' ne
ascund soarele. )n interiorul nostru straluceste ntotdeauna un soare' un soare care este
8umne&eu )nsusi' sursa vietii' sursa luminii. El este mereu acolo' re&ent undeva n esenta
noastra' n centrul 5intei noastre' dar nu-l vedem' nu-l simtim' suntem n tuneric si tremuram'
dar de ce < 3iindca n-am stiut sa ne uri5cam.
28
Este e:trem de imortant entru om sa stie sa-si elimine imuritatile organismului sau
si#ic. 8e aceea e:ercitiile de uri5care ocua un loc at*t de imortant n viata disciolului' si
nu numai uri5care rin mi9loacele 5&ice4 ostul' e:ercitiile resiratorii' ablutiile' etc. ... dar si
uri5carea rin mi9loacele sirituale4 concentrarea' rugaciunea' 5indca aceste e:ercitii i ermit
sa introduca n el o substanta care de&agrega tote elementele straine' deci nocive.
V-am dat de9a n mai multe r*nduri e:ercitii e care sa le (aceti cu cele atru elemente'
(ocul care arde' aerul care disersea&a' aa care sala si am*ntul care nglobea&a.
Regasiti aceste e:ercitii si racticati-le
1
.
Este n interesul vostru. )n 5ecare &i' de mai multe ori e &i' g*nditi ca activitatile voastre
5&ice si si#ice' 5ind re&ultatul unor arderi' roduc deseuri de care trebuie sa scaati. %ceste
deseuri nu sunt comarabile dec*t oate cu un ic de (um' dar (umul care se deune n 5ecare
&i (ormea&a *na la urma un strat negru e care nimic nu-l mai oate nlatura.
7a luam un alt (enomen al vietii cotidiene la care nu v-ati g*ndit cum sa-l interretati. C*nd
m*ncam trebuie sa evacuam anumite materii4 este o lege la care sunt suuse toate creaturile.
7tudiati sistemul digestiv la om4 totul este conceut er(ect entru a rimi #rana si a arunca ce
n-a utut 5 asimilat. 8aca aare o anomalie care erturba (unctionalitatea rinic#ilor sau a
intestinelor' omul se otraveste ncetul cu ncetul. 8ar acest lucru nu este valabil numai n
lanul 5&ic' daca evacuarea nu se (ace corect nici n lanul eteric' astral' mental' omul ' de
asemenea' se otraveste. C*ti oameni nu sunt into:icati si#ic 5indca corurile lor eteric' astral'
sau mental sunt saturate de imuritati ? Ei nu stiu (atul ca si n acele lanuri sunt elemente
de aruncat' iar canalele sunt astuate. =rebuiesc ermeabili&ate entru ca circulatia sa se
oata (ace din nou.
Iata nca o dovada entru cele e care tocmai vi le-am relatat. 7untem cu(undati n viata
divina' luminoasa si bogata' dar nu o simtim 5indca canalele sunt obturate si comunicarea este
ntreruta. Iata de ce rolul esential al nitierii este sa nvete e disciol ca numai uri5c*ndu-se
va reusi sa restabileasca comunicarea entru ca viata divina sa circule n el. C*nd viata circula
ea aduce toate materialele indisensabile celulelor. )n momentul n care aceasta circulatie se
oreste' urmea&a moartea.
Ceea ce v-am revelat acum este nscris n natura de catre Inteligenta cosmica' dar voi nu v-
ati dat silinta sa o desci(rati. 7tudiati viata tuturor creaturilor si observati ca ntr-un moment
sau altul' toate au ceva de aruncat.
0"#i (n )"#ar" *i, !" mai mult" +ri p" *i, g,n!iti%a la #uratir", la puri)#ar".
4a#"ti sa #urga apa, apa #"l"sta, imaginati%a #a a a2ati (ntr%un t+r"nt sau su. +
#as#a!a si #a t+at" impuritatil" +astr" sunt (n!"partat". Va mai put"ti imagina #a
sunt"ti un #ristal si #a (n#"t, (n#"t, !""niti transpar"nt. 3- 5 6in"(nt"l"s, nu p+at"
) +r.a !" + transpar"nta )*i#a, #i (n !+m"niul "t"ri#, astral, m"ntal, iar un
#lara*at+r a put"a #+nstata #a sunt"ti #u a!"arat transpar"nt si pur #a un
1
. % se vedea vol PIII din Oere Comlete' ca. VI.
29
#ristal, si #a "n"rgiil" 7"rului tr"# prin +i, asa #um lumina tr"#" prin prisma,
!"s#+mpun,n!u%s" (n #"l" sapt" #ul+ri. 8eoarece e:ista metode e5cace' de ce sa nu le
(olosim n loc sa 5m mereu n su(erinta' e cale de a l*nge si de a-i lictisi e ceilalti<
)n 5ecare &i trebuie sa va g*nditi cum sa va uri5cati' 5indca este tot rimiti imuritati nu
numai n lanul 5&ic' m*nc*nd' b*nd' resir*nd' dar si n lanul si#ic rin g*ndurile si
sentimentele voastre' dar si rin g*ndurile si sentimentele altora si sunteti otraviti. 8eci'
suraveg#eati-va' nu cititi si nu rimiti orice' nu (recventati e oricine si mai ales 5ti atenti la
g*ndurile voastre' la obiceiurile e care vi le (aceti' 5indca numai gratie vigilentei voastre veti
deveni uri' uri siritual. Li nu numai aceasta uritate va va aduce toate binecuv*ntarile' dar
re&enta voastra va 5 bene5ca si celorlalti4 veti (ace bine tuturor creaturilor e care le veti
nt*lni' la veti curata' le veti lumina.
;u trebuie niciodata sa uitati ca starea voastra interioara nu va riveste numai e voi' dar i
inDuentea&a si e ceilalti. 8aca sunteti imur' rin emanatiile voastre' i murdariti si e ceilalti.
8oriti sa (aceti bine' se ntelege' dar sa stiti ca nu uteti (ace nici un bine daca nu sunteti ur.
Iata' asta este tot' absolut. 8aca vreti cu adevarat sa a9utati umanitatea' o uteti (ace rin
uritatea voastra. C#iar daca nu suneti nimic nimanui' rin uritatea voastra lasati sa treaca
rin voi o lumina care contribuie la ameliorarea tuturor n 9urul dumneavoastra. 8a' numai rin
re&enta voastra. 8ar daca s*nteti imur' adica rau' nedret' lacom' criminal' contribuiti la
otravirea lumii ntregi. %cum' 5e ca o credeti sau nu' este c#iar asa4 eu cred asta sau mai
degraba o sun.
Oamenii cauta inteligenta' (orta' vointa' iubirea si mai ales banii ? Pentru bani toata lumea
alearga' dar entru uritate ... Li iata ca uritatea este ba&a tuturor. Ocuati-va de uritate si
restul va veni singur la voi. Puritatea va va (ace mai sanatos' mai (rumos' mai uternic' mai
inteligent. Evident contemoranii at*t de savanti si eruditi au lasat la o arte aceasta roblema
a uritatii. Viata ura ... la ce ar utea servi viata ura < Ei au alte reocuari si ca urmare' cu
viata lor imura se un n ericol' se mbolnavesc si ierd c#iar tot ce aveau' 5indca ba&a era
sovaielnica. 8a' ba&a. %u e:istat s5nti care n-au citit nici o carte' care n-au (acut niciodata
studii' ci au lucrat numai entru uritate si iata ca toate celelalte calitati au nceut sa se
main(este n ei4 cunoasterea' clarvederea' uterea de vindecare ... 5indca nu mai e:istau n ei
straturi oace' nu mia e:istau ecrane si toate bogatiile Cerului uteau atrunde n ei.
=rebuie deci sa lucrati n 5ecare &i entru a ermite luminii sa intre' n 5ecare &i sa curatati'
sa (recati' sa salati ... ca (emeile de serviciu care au aceasta munca. Voi suneti4 >Cum < ;oi
care intentionam sa devenim rinti si rintese' ne suneti ca trebuie sa 5m ca (emeile de
serviciu <> 8esigur o (emeie de serviciu oate deveni o rintesa. C*nd veti une totul la unct
n voi' veti abandona vec#ile voastre vesminte entru a se mbraca cu vesminte rinciare ?
VIII. !raiti viata intensa a luminii
30
8intre toate lucrurile e care le cunoastem n lumea 5&ica' lumina este cea mai raida4 ea
arcurge 3--.--- "ilometri e secunda. 8e ce tocmai ei Inteligenta cosmica i-a dat cea mai
mare raiditate < E:cet*ndu-i e Initiati care au acvordat ntotdeauna rioritate luminii'
nimeni nu s-a g*ndit vreodata sa-si una o ast(el de roblema' entru a trage conclu&iile n
viata sirituala.
;imic nu oate egala vite&a luminii si acest (at i con(era o mare suerioritate asura
tuturor lucrurilor. 8a vite&a este un criteriu al er(ectiunii' si nu numai n domeniul te#nic. 8aca
g*ndirea voastra devine nceata' daca nu va mai uteti ba&a e ea entru a avea raid
imaginea 9usta a unei situatii critice' uteti avea un accident sau cadeti n cacana. @a (el' n
viata interioara' daca viata si#ica se ncetineste' totul devine mult mai di5cil. Ei' da' lumina
este o masura' un criteriu. @umina nu are nimic rau n intentia sa' ea nu este interesata' este
dega9ata' libera de orice dorinta' de aceea curge at*t de reede' este mereu rima. 8aca doriti
sa e:lorati inima omeneasca' universul' toate bogatiile suDetului universal' sa stiti ca veti
reusi numai daca aveti raiditatea intensitatea luminii.
Ceea ce (ace di(erenta ntre diversele regnuri ale universului' este intensitatea vibratiilor
care anima vibratiile. 8e la regnul mineral la regnul uman si mai dearte' n lumea de dincolo'
de la ierar#iile angelice *na la =ronul lui 8umne&eu' viata se mani(esta cu o intensitate si
subtilitate cresc*nda. %m utea sune ca masura evolutiei unei 5inte este intensitatea vietii
sale. Cea mai mare arte a oamenilor' n-au nteles acest adevar si traiesc >cu ncetinitorul>4
inima' lam*nii' 5catul' creierul' g*ndul' totul la ei este stagnant' si nu stiu ca acest lucru este
cel mai ericulos. Cel care traieste ast(el este ca o roata care se nv*rte lent4 de ea se rinde
mocirla' dar daca roata se nv*rteste reede' tot noroiul este aruncat. E usor de nteles. Li
atunci de ce oare e:ista rintre oameni at*tea >roti> care se nv*rt ncet <
3iindca li se nt*mla sa 5e tulburati' (uriosi' sau n at cu cineva' oamenii cred ca ast(el
cunosc viata intensa. ;u viata intensa nu nseamna tiete' gesticulatii sau e(ervescente
asionale. Viata intensa e aroae imercetibila. Cel care traieste o viata intensa oate nu
(ace nici o miscare' dar interior vibrea&a la (el de raid ca lumina' c#iar si mai mult. 3iindca
daca este adevarat ca lumina este cea mai raida n lanul 5&ic' eteric' astral si mental' omul
oate atinge vite&e c#iar mai mari4 rin g*ndul sau' rin siritul sau care sunt o (orma a
luminii' el se oate delasa cu o vite&a de milioane de "ilometri e secunda. @uminii soarelui i
sunt necesare ot minute entru a a9unge *na la Pam*nt' n tim ce g*ndul oate atinge
instantaneu unctul cel mai ndeartat al satiului. !iscarea siritului este cu mult mai raida
dec*t cea a luminii' dar entru noi lumina ram*ne modelul cel mai bun iar ce riveste
raiditatea' entru a ne arata ca trebuie sa acceleram intensitatea vietii noastre.
8aca n toate conditiile e:istentei voastre veti lua dret criteriu vibratiile luminii' veti utea
rationa mai bine' reDecta mai bine' veti utea anali&a e ba&e reale toate (enomenele vietii
voastre interioare. Li este imortant 5indca dua ce ati trait anumite momente sublime'
trebuie sa uteti sa va dati seama daca sunteti n stare sa mentineti aceasta stare de
31
constiinta. %scult*nd mu&ica' cu totii ati utut constata ca entru aceeasi bucata e:ista &ile
c*nd vibrati sau sunteti transortati' iar n altele nu simtiti aroae nimic. Ei bine' e vorba
acum sa avem aceasta constienta entru toate celelalte domenii ale vietii si#ice' sa nvatam
sa recunoastem gradul intensitatii emotiilor noastre. )ndragostitii sunt oate singurii care va
ot sune daca rima lor sarutare a (ost cea mai intensa sau ultima. Ei cel utin .... au ...+<0 )n
5ne ne sunem asa (ara sa cautam sa stim mai mult.
8isciolul trebuie deci sa se suraveg#e&e si' n secial n meditatiile sale sa oata
discerne daca a reusit sa-si creasca subtilitatea' intensitatea' ntr-un cuv*nt siritualitatea
starilor sale de constiinta daca nu' el va regresa. Caci iata nca o calitate care trebuie
de&voltata4 discernamntul' sa stiti n 5ecare &i' n 5ecare luna' n 5ecare an' daca ati
rogresat' daca ati evoluat n raort cu &ilele' lunile si anii trecuti. )n viata si#ica se roduc tot
(elul de variatii si e:ista deci n acest domeniu multe lucruri de aro(undat' de anali&at' de
clasat.
;umai traind (ara ncetare o viata intensa' veti utea (ace noi descoeriri interioare' 5indca
aceasta intensitate va descoera n 5ecare &i noi adevaruri. Voi suneti >8ar cum utem (ace
descoeriri n noi nsine < Citind' studiind' ntelegem' dar singuri' n noi nsine' entru ntr-
adevar sa descoerim ceva <> 8esigur' viata intensa' iata calea entru a aDa adevarurile
esentiale ale universului. ;iciodata nu veti descoeri aceste adevaruri daca ele nu-si au sursa
n voi' daca nu le-ati trait. 1inenteles e bine daca este cineva care vi le revela' o 5inta e care
o iubiti si n care aveti ncredere' dar trebuie totusi sa le veri5cati rin voi nsiva.
8aca oamenii sunt mereu cu(undati n incertitudine si ndoiala' este entru ca au cautat
adevarul rin cai e:terioare si nu utem 5 niciodata siguri de ceea ce este n e:terior. ;umai
calea interioara elimina comlet ndoiala. C*nd va dor dintii' va uteti ndoi < Puteti sune4
>7tai utin oare ma doare sau nu < .. nu ... de .. nu' n 5ne oate>< 8in ne(ericire nu ne utem
ndoi suntem siguri de tot ceea ce suntem n interiorul nostru. 8e aceea adevaratele
descoeriri se roduc n viata interioara intensa' uternica' care t*sneste ca lumina. =rebuie sa
ne dorim aceasta viata' s-o cerem' sa regatim conditiile ca ea sa se instale&e n noi.
Priviti de e:emlu ce se nt*mla dimineata la rasaritul soarelui4 daca sunteti re&enti (ara
elan' rivind soarele adormiti. 8ar daca sunteti tre9i' animati de o viata intensa' ntreaga
voastra 5inta ncee sa vibre&e si sa simta soarele. 3ara o viata intensa nu uteti cunoaste nici
soarele' nici stelele' nici e 8omnul si nici Cartile sacre' nici macar 5intele e care le iubiti.
Li atunci ce sa (acem entru a ncee sa traim aceasta viata intensa < Ei bine' mai nt*i'
trebuie sa accetam aceasta idee' sa ntelegem ca este de dorit si ro5tabila' aoi trebuie s-o
iubim' s-o dorim' si n 5nal trebuie sa ne decidem s-o reali&am. )n acel moment' restul va veni
ncetul cu ncetul. 8ar este imortant de a ncee rin a acceta ideea acestei vieti intense'
5indca at*ta vreme c*t n-o accetam' traim cu ncetinitorul'stagnam si c#iar daca unii rimesc
niste insiratii celeste' ei (ac totul entru a-si le rerima sub rete:tul ca nu este ceva normal.
%tunci' e mai bine sa 5m ca ietrele<? !ulti miedica aceste curente divine care-i vi&itea&a
32
5indca niste oameni utin luminati au retins ca aceste contacte cu Cerul sunt mani(estari
nelinistitoare care-i vor antrena sre nebunie. 8e c*nd viata sirituala intensa conduce oamenii
la de&ec#ilibru < Priviti mai bine ? =oti cei care sunt n sitalele si#iatrice' oare viata intensa'
divina' solara' i-a adus acolo' sau mai degraba de&ordinile vietii lor asionale <
@umina este at*t de raida' 5indca este de&interesata' 5indca are cele mai bune intentii n
mintea sa. 7unteti mirati' asa-i< ;u ni s-a mai sus niciodata ca lumina are o minte? 8a'
lumina este raida 5indca s-a eliberat de tot ceea ce este in(erior' animal' sau c#iar omenescE
ea nu este movarata de nici o greutate. %ti va&ut vreodata un om (ugind (oarte reede
ncarcat de overi < ;u e osibil. Pentru a (ugi' trebuie sa 5 aruncat orice greutate' sa 5e
eliberat. @a (el lumina' care este (oarte inteligenta' nu a vrut niciodata sa se ncarce de overi
inutile' de anga9amente stuide care ar 5 utut s-o retina. Ea vrea sa 5e libera si de aceea
alearga' este (ormidabil' galoea&a? Li cum ea are si multa dragoste' se grabeste sa-i a9ute e
oameniE iubirea o mboldeste sa mearga raid entru a utea 5 de (olos imediat. Ceilalti care
sunt surancarcati de tot (elul de greutati a9ung c*nd bolnavul de9a si-a ierdut viata. Cineva
este mort si dua un secol vin sa-l salve&e. Iata vite&a oamenilor? @umina este cea mai
inteligenta.
Idealul disciolului este sa se dega9e&e de toate limitarile' sa resinga toate obstacolele'
entru a deveni asemenea luminii. 1inenteles' nu este c#iar at*t de usor' at*ta tim c*t traim
n lume' n materie' e:ista at*tea iedici' at*tea constr*ngeri ? 8ar cel care este constient si a
decis sa ia lumina dret g#id se desovarea&a' se eliberea&a' si vibrea&a at*t de intens ca
aroae nimic nu-l oate ori4 el arcurge satiul' vi&itea&a' observa' si gratie raiditatii sale
interioare a9unge sa descoere minunile universului. Comarati-l cu toti cei care nu doresc sa
se delase&e4 ei n-au calatorit niciodata' nu si-au arasit satul lor niciodata' si-au etrecut
ntotdeauna viata cu orcii' boii' oile ' ce ar utea ovesti < ;-au va&ut si n-au vi&itat niciodata
nimic. )n tim ce lumina' ea calatoreste' riveste' constata' nvata' si ei trebuie sa-i cerem sa
ne ovesteasca tot ce ea a va&ut venind *na la noi. 8ar suntem dearte de aceste metode4
nimeni nu se reocua sa ceara ra&elor soarelui sa-i ovesteasca ce au va&ut' ce ot sune
desre calatoria lor' nici nu se decide sa (aca la (el ca ele.
)n 5ecare dimineata' la rasaritul soarelui' aveti toate conditiile entru a ncee sa traiti o
viata intensa. 8ar mai nt*i trebuie sa nvatati sa va eliberati de dorintele materiale' 5indca
numai multumindu-ne cu (oarte utin material utem creste intensitatea g*ndului si
sentimentului si utem calatori n satiu. Iisus care cunostea acesta lege a e:rimat-o rintr-o
imagine sun*nd ca mai degraba o camila ar trece rin urec#ile acului dec*t un bogat rin
ortile )maratiei Cerului. )n aarenta este cel mai absurd lucru4 cum o camila' care este mare
si solida' oate sa treaca rin gaura unui ac' n tim ce un slabanog de bogatas nu va utea
trece rintr-o oarta imensa < Ei bine' stiinta initiatica e:lica (atul ca Iisus nu vorbea desre
corul 5&ic' ci desre corul astral. C*nd corul astral este umDat de tot (elul de dorinte' omul
nu oate intra n )maratia lui 8umne&eu' nu reuseste sa treaca rin oarta. )n tim ce camila
33
este simbolul unei 5inte al carui cor astral este (oarte mic' 5indca este sobra' se multumeste
cu utina #rana si aa entru a traversa desertul.
8a' toti initiatii sunt de acord4 cu c*t omul este mai rins de a(aceri' cu at*t are mai utine
conditii de a trai o viata intensa si nu reuseste sa vibre&e la unison cu lumina. Vedeti-i e toti
acesti oameni care ar ng#iti lumea ntreaga ? 1inenteles' ei tia' dau ordine' arcurg lumea n
toate sensurile' nu utem nega ca des(asoara o activitate intensa. 8ar aceasta nu este o viata
intensa. Viata intensa nu se mani(esta rin cuvinte' gesturi sau miscari. Putem sta ase&ati'
imobili si totusi sa atingem centrul universului. 8ar nu uteti ntelege acest lucru dec*t
reali&*ndu-l. Este la (el de di5cil de e:rimat ca si acele momente c*nd un barbat si o (emeie
care se iubesc sc#imba n tacere o rivire e care n-o vor utea uita niciodata. ;u s-a sc#itat
nici un gest' nu s-a ronuntat nici un cuv*nt' totusi nimic n-ar utea traduce intensitatea iubirii
e care si-au daruit-o ... )n tim ce un altul va ngenunc#ea entru a declara4 >Va iubesc' va
ador ... Oc#ii' arul' sur*sul dumneavoastra ... Va voi darui Cerul' voi muri entru
dumneavoastra ...> O la' la' ce taa9 ? )ti vine sa-i trimiti la limbare.
Li eu care mereu va tot vorbesc si va e:lic' si tot e:lic ... 8oamne' ce rol ? 8ar astet &iua
c*nd voi utea n s(*rsit sa nu va mai sun nimic' sa utem ram*ne asa' n tacere' ntr-o liniste
e:terioara ... 8ar trebuie sa va regatiti. 3iindca aveti nevoie de o regatire entru a sesi&a' a
simti' a cata ceea ce ot sa va dau e acesta cale.
Vedeti' e:ista n mintea mea o ntreaga stiinta' un rogram dua care ma conduc. Anii nu
sunt at*t de multumiti. 8ua ei ar trebui sa vorbesc ntr-un anumit (el' sa ating un anumit
subiect' sa iau o anumita #otar*re ... Ltiu (oarte bine ca n lume' con(erentiarii se straduiesc sa
5e e lacul gustului ublicului' dar n ca&ul meu' este di(erit4 Programul meu se ba&ea&a e
altceva dec*t e gusturile si re(erintele oamenilor care nu sunt ntotdeauna luminati' si c#iar
daca sunt nemultumiti' cu at*t mai rau. ;u accet niciodata vreo sugestie de la cei care mi
cer sa le dau cunostinte livresti. 7unt rea obisnuiti sa nu-si (oloseasca dec*t intelectul' (ara a
(ace nimic' (ara a alica nimic4 nu meditea&a' nu se roaga' nu (ac e:ercitii' nu se trans(orma.
;umai cunostinte4 citesc' nregistrea&a' se in(ormea&a' sunt la curent cu tot ce se nt*mla
acum n lume. 8ar aceasta nu este metoda cea mai buna de a evolua si de a se elibera' ei o
vor constata ntr-o &i' 5indca nu (ac nimic entru a concreti&a' entru asi alica cunostintele n
gesturile' actele' comortamentele lor.
Oamenii stiu tot dar nu (ac nimic. Ei stiu ca comort*ndu-se cu bl*ndete vor obtine
re&ultate e:traordinare' dar nu contenesc de a se n(uria. Ei stiu' ei stiu' ei stiu ... dar c*nd este
vorba sa reali&e&e aceasta stiinta' gasesc ca acest lucru este mult mai utin interesant. 1ine'
sa (aca cum doresc' dar nu ast(el se vor trans(orma' din contra' vor ram*ne slabi' vulnerabili'
oaci' bolnaviciosi si ne(ericiti si nu vor cunoaste niciodata viata intensa.
I). Raza LASER *n viata s(irituala
34
I.
)n domeniul te#nic lumina cunoaste alicatii e:traordinare e care civili&atiile (oarte vec#i'
cum erau %tlantii' le cunosteau de9a. 7e stie ca' (olosind cristale enorme catau si concentrau
lumina solara' gratie careia uneau n (unctiune tot (elul de aarate si masini. )n &ilele noastre'
stiinta a us la unct laser-ul care ermite obtinerea unor (ascicole luminoase de o utere
(oarte mare care oate reali&a minuni' dar as vrea sa va vorbesc desre alicatiile laser-ului n
alt domeniu' n domeniul siritual.
@aser-ul' ceea ce nseamna >@ig#t %mli#ication bI 7timulated Emission o( Radiations>
+amli5carea luminii rin emisie stimulata de radiatie0 a (ost descoerit catre 1,/- de 5&icianul
american =#eodore !arman+<?0. @aser-ul este un cristal de rubin sintetic n (orma de cilindru'
ale carui e:tremitati re&inta' e de o arte o sura(ata reDectoare' si e cealalta arte o
sura(ata semi-reDectoare.
%cest cristal este e:us la lumina unui Das# verde care e:cita atomii de crom continuti n
rubin +ceea ce se numeste oma9< otic0. 8aca intensitatea oma9ului Das#-ului este
su5cienta' aare o emisie a unui (ascicol de lumina (oarte intens rin e:tremitatea semi-
reDectoare
desen +g..K0
@umina laserului se concreti&ea&a rin (otoni de aceeasi (recventa - este deci o lumina
monocromatica - care sunt emisi n aceeasi directie si n (a&a - este deci si o lumina concreta.
%cestea sunt calitatile rin care intereasea&a laser-ul 5indca o lumina monocromatica si
coerenta are o utere e:traordinara. ;u voi intra n detaliile e care le veti gasi' daca doriti' n
lucrarile de secialitateE ceea ce ma interesea&a' este sa va arat ca' cu mii de ani nainte
ca ...... contemorani sa descoere laser-ul' Initiatii de9a l cunosteau. Regasim n laser
rinciiul caduceului+<0 lui Jermes' care el nsusi este un re&umat al 5intei umane +scema 10.
1astonul rere&inta coloana vertebrala' iar cei doi seri ncolaciti' cele doua curente care
coboara de la nivelul emis(erelor cerebrale dreata si st*ngaE aceste curente se ncrucisea&a la
nivelul ce(ei' trec rin lam*nul st*ng si dret' se ncrucisea&a din nou la nivelul le:ului sola'
trec rin 5cat si slina' se ncrucisea&a la nivelul ombilicului
sc#ema 1 +g../0
trec rin rinic#ii st*ng si dret' se ncrucisea&a n centrul Jara si trec n 5nal rin glandele
se:uale la barbat si ovare la (emeie +sc#ema C0.
scema C +g../0
35
)n realitate' nu sunt doi seri ncolaciti n 9urul bag#etei magice' ci unul singur care este
olari&at n o&itiv si negativ. 1astonul rere&inta ntotdeauna rinciiul masculin' iar sarele'
sirala' rinciiul (eminin care ncon9oara' nvaluie rinciiul masculin entru a nDacara (ortele
continute n el. Iata sensul ro(und al caducelui lui Jermes. 1ag#eta din mi9loc rere&inta
lanul mental' n tim ce sarele' care este olari&at' rere&inta lanul astral. 3iindca v-am
sus de9a' lanul astral este strabatut de doi curenti unul ascendent' celalalt descendent.
Caduceul lui Jermes este deci un simbol al celor doua rinciii4 masculin +bag#eta0 si (eminin
+sarele olari&at n o&itiv si negativ0 5indca rinciiul (eminin este totdeauna e:rimat rin
numarul doi. Este o rere&entare a omului cu toate osibilitatile sale de de&voltare n vederea
mani(estarii uterii divine. 7ub o alta (orma' regasim caducelul lui Jermes n %rborele se5rotic
cu cei doi st*li ai rigorii +o&itiv0 si al milei +negativ0 situatii de o arte si de alta st*lului
central sau st*lul de ec#ilibru. 8oua curente care coboara din QCt#er' trec rin JoQma# si
1ina#' se ncrucisea&a n 8aot#+<0' trec rin Jesed si Beboura#' se ncrucisea&a n =rilet' trec
rin ;et&ac# si Jod' se ncrucisea&a n 5ne n ICsod care' simbolic' rere&inta organele genitale
+scema 80.
sc#ema 8 +g...0
8ua traditia #indusa' omul oseda n maduva sinarii trei canale de natura eterica' n
centru se aDa 7us#umna' la st*nga Id* si la dreata Pingal*. Prin o&itii adecvate' e:ercitii de
resiratie si meditatie' Iog#inul reuseste sa tre&easca (orta care este nca somnolenta n
c#a"ra !oulad#ara' situata la ba&a coloanei vertebraleE aceasta (orta' numita sarele
Qundalini' se ridica rin canalul 7us#umina' trece rin di(eritele c#a"re4 7vadist#ana' !aniura'
%na#ata' Visud#a' %9na' e care le nt*lneste n miscarea sa entru a atrage n 5nal c#a"ra
7a#asrara n v*r(ul caului. @a acest nivel' ea t*sneste ca un (ascicol de lumina +sc#ema E0.
Oog#inul care a a9uns sa diri9e&e Qundalini *na la c#a"ra 7a#asrara' oseda cele mai mari
uteri. 8ar evident' nainte de a a9unge acolo' este necesara o ntreaga discilina si In ciuda
acestei disciline' rea utini Iog#ini reusesc sa diri9e&e aceasta (orta Qundalini *na la nivelul
crestetulului.
sc#ema E +g..,0
7e oate nt*mla ca' tre&ind rematur sau involuntar Qundalini' anumite ersoane care nu
erau n realabil uri5cati sau care nu dob*ndisera un control su5cient sa 5e dobor*ti de
aceasta (orta' 5indca ea este teribila si omul care nu o domina oate 5 distrus' nu numai 5&ic
ci si si#ic. Este deci mult mai ntelet sa nu cautati sa tre&iti rematur (orta Qundalini. 8ar cel
care s-a regatit de-a lungul mai multor ani' o oate (ace (ara ericol' si una din metodele cele
36
mai e5cace este resiratia' 5indca cele doua norise+<0 sunt n legatura cu curentele Ida
+(eminin0 si Pingala +masculin0E aceste curente' stimulate rin resiratie ot la r*ndul lor
stimula Qundalini. Larele Qundalini' suranumit lumina verde' se ridica deci n interiorul
maduvei sinarii' ai carei electroni i e:cita si urca *na la nivelul creierului unde se uneste cu
rinciiul masculin 7#iva. Este un trium(' unirea celor doua rinciii' iar Initiatul care a reusit
reali&area acestei uniuni' oate roiecta (ocul.
Vedeti deci cum traditiile iudaica' greaca si #indusa re&inta' sub di(erite (orme simbolice'
anumite rocese sirituale care se roduc' sub di(erite (orme simbolice' anumite rocese
sirituale care se roduc n om si iata ca stiinta a gasit acum o alicatie te#nica a acestora'
rin laser. 8e alt(el' acesti savanti care (ac n acest moment descoeriri at*t de revolutionare
sunt de (at rencarnari ale %tlantilor. 3iindca %tlantii cunosteau de9a laser-ul ca si alte te#nici
recent descoerite si Inca altele care vor 5 descoerite n viitor.
8ar' reet' stiinta nu (ace dec*t sa adate&e n domeniul te#nic (enomene care se roduc
n om' si va voi da un e:emlu. ;umai ca' 5indca anumite ersoane risca sa 5e socate' voi (ace
ca acel resedinte de tribunal' care' n timul unei sedinte' se adresea&a ublicului sun*nd4
>8oamnelor si domnilor' av*nd n vedere caracterul scabros al lucrurilor e care le vom
e:une' averti&am ersoanele care ot 5 socate ca ot sa araseasca sala...> Evident nimeni
nu iese. >%cum' reia resedintele' cum aceste ersoane au iesit' utem ncee.> 8eci si eu voi
sune4 >8eoarece toate ersoanele udice au iesit ot vorbi>. Li iata ce vreau sa va sun. )n
timul actului se:ual' ceea ce se etrece ntre barbat si (emeie este comarabil cu (enomenul
laser4 organul omului este ncal&it si e:citat de catre cel al (emeii si iata ca lumina i&bucneste'
o (orta (ormidabila' 5indca ea creea&a coilul. Organul barbatului 9oaca rolul barei de rubin' iar
organul (emeii e cel al Das#-ului #elicoidal. Ltiinta nu inventea&a deci nimic4 ea descoera si
adatea&a adevaruri ras*ndite n natura dintotdeauna.
P*na acum' cu toate ca stiinta a a9uns la numeroase reali&ari gratie luminii' ea nu a reusit
nca sa (oloseasca toate osibilitatile luminii 5indca nu cunostea modul de a obtine un
(enomen monocromatic si coerent. 8e acum' odata descoerit acest lucru' se ot reali&a
lucruri (antastice. Este acat 5indca savantii n-au avut nca ideea sa tensione&e bara de rubin
entru ai da (orma de 7' ca si coloana vertebrala' deoarece rin acest mod s-ar obtine cu laser-
ul re&ultate uimitoare. Voi suneti ca (orma nu are nici o imortanta... Ei bine' va nselati' are
una. 8e ce lumina si undele n general se roaga urm*nd o miscare sinusoidala < Li care sunt
curentii care au dat coloanei vertebrale aceasta (orma de 7 < Veti sune ca dintr-o cau&a
mecanica4 aceasta (orma era necesara entru a utea suorta caul si ntregul cor. Iata'
mereu ratiuni mecanice. ;u' este un alt motiv' dar s-o lasam e alta data.
@umina este atot-uternica' 8umne&eu a creat-o rimaE ea este la originea tuturor. 8ar
oamenii nu stiu sa lucre&e cu lumina. ;ici c#iar siritualistii' care vorbesc toata &iua de lumina.
Iar acum' oamenii de stiinta sunt cei care deasesc e siritualisti revel*ndu-le uterea luminii.
Viitorul nu va 5 altceva dec*t o e:lorare a luminii. 8in ne(ericire' n tim ce savantii (ac
37
cercetari n laboratoarele lor at*t de bine ec#iate' ca abandonea&a laboratoarele e care
natura le-a lasat n ei. Li totusi aceste laboratoare interioare' mai bine ec#iate' le-ar ermite
sa reali&e&e (enomene mult mai uimitoare ca cele suscetibile de-a se reali&a n lanul 5&ic.
8e ce toata slendoarea trebuie sa 5e n a(ara omului si nu n el< C*ti oameni nu va vor
sune4 >Veniti n atelierele mele' n gara9ul' n u&ina mea...> 8ar nu va vor sune niciodata4
>Veniti sa-mi vi&itati (orul interior>' 5indca stiu ca n ei se etalea&a tot (elul de de&ordini' se
de&lantuie toate asiunileE nu este un sectacol (rumos' nu veti 5 nc*ntati si deci e mai bine
sa 5e ascunse. 8ar e acat ?
II.
Cum v-am mai sus de9a' desi laser-ul este o reali&are recenta' de mii de ani. Initiatii
cunosteau acest rinciiu' 5indca n realitate nimeni nu oate sa descoere nimic n lanul 5&ic
care sa nu e:iste de9a sub o (orma sau alta n lanul subtil.
% descoeri' este numai a regasi rin intuitie' imaginatie sau tatonare' ceva ce e:ista de9a
n lanul subtil. =oate aaratele cum sunt radioul' televi&iunea' tele(onul sunt ba&ate e
aceleasi legi care actionea&a n lanurile suerioare' sau c#iar n corul nostru 5&ic4 urec#ile'
oc#ii nostri' creierul nostru' inima' lam*nii nostri ...
V-am aratat ca rinciiul laser-ului regaseste n om4 coloana +vertebrala<0 verticala +care
are o&itia verticala0 si se:ul +care atunci c*nd este n activitate ia o&itia ori&ontala0' sunt doar
(orme de laser. Individul< care doreste sa-si sublime&e energia se:uala nu se oreste la laserul
in(erior' se:ul' el lucrea&a cu celelalte laser-uri' cu cel al coloanei vertebrale' si acest laser este
mai uternic' el oate misca cerul si am*ntul. 8eci' roblema care se une acum entru
disciol este de a nvata sa treaca de la linia ori&ontala la linia verticala. Ori&ontala este
directia materiei' verticala este cea a siritului' iar crucea este sinte&a celor doua. )ntrebati-i e
crestini daca stiu ce rere&inta crucea. Pentru ei ea nu are sens dec*t entru ca Iisus a (ost
rastignit. )n realitate crucea este un simbol mult mai larg.
8ar sa revenim la laser. Pentru a trece de la >laserul ori&ontal> la >laserul vertical>'
disciolul nu trebuie sa mai caute lacerea n actul se:ual' ci numai lucrarea sirituala.
8eseori' n tim ce anumiti barbati sau (emei vin la mine sa se l*nga 5indca nu reusesc sa-si
sta*neasca (orta se:uala' sunt obligat sa le e:lic ca acest lucru se nt*mla 5indca asocia&a
aceasta (orta ideii de lacere n loc sa o asocie&e celei de lucru. Energia se:uala are aceeasi
origine ca si energia solara' este >(orta cea mai uternica dintre toate (ortele> de care vorbeste
Jermes =rismegist. %ceasta (orta e:ista n lanuri di(erite4 n lanul 5&ic' se mani(esta ca
energie solara' dar n lanul siritului se mani(esta ca lumina ura.
3iindca omul este imaginea universului' cel care reuseste sa diri9e&e aceasta (orta *na la
creier' *na la c#a"ra 7a#asrara' roiectea&a aceeasi lumina ca si soarele' n tim ce la cei
38
care o roiectea&a rin laserul in(erior' aceasta lumina se condensea&a' devenind lic#ida. 8ar
indi(erent de starea sub care se mani(esta' este de aceeasi natura cu lumina soarelui. Initiatul
care a reusit sa introduca uritatea n toate celulele sale' este caabil sa transmita rin se:ul
sau articule eterice' o lumina invi&ibila care roduce e(ecte bene5ce asura tuturor creaturilor
n satiu.
Voi suneti4 >8ar este scabros ?> 8a' multe lucruri ot sa ara scabroase celor care nu stiu
sa citeasca si sa interrete&e ntr-o maniera ura si de&interesata cartea naturii vii. )n realitate'
c#iar ceea ce barbatul oate sa dea 5&ic (emeii rin se:ul sau este di(erit n (unctie de gradul
sau de evolutie. 3iindca sa stiti' ca regula generala' modul de a trai al unei 5inte determina
calitatea emanatiilor sale.
Oamenii au o vi&iune at*t de grosiera si de materiala asura lucrurilor care' entru ei' nu
nseamna dec*t - n ca&ul sc#imburilor ntre barbati si (emei - sarutari si (atul ca se culca
mreuna. Este o greseala4 n realitate barbatul si (emeia (ac sc#imburi ntr-un domeniu mult
mai subtil' de care nu sunt ntotdeauna constienti. )ntr-o adunare' de e:emlu' un baiat si o
(ata care nu se cunosc se observa de la distanta si se simt deodata atrasi unul (ata de celalalt4
n acel moment' dintr-un anumit loc al corului' baiatul emana ceva eteric e care (ata l
rimeste (ara sa-si dea seama' si aceasta energie se roaga rin tot corul sau. Ei nu s-au
atins' nu s-au sarutat' dar c*nd se ntorc acasa' se simt nc*ntati' dilatati. Li aceasta deoarece
(ara stirea lui baiatul a dat ceva e care' (ara sa stie' la r*ndul sau' (ata l-a rimit.
%ceasta energie' v-am mai sus' este de aceeasi natura cu energia solara. Evident' la cei
mai multi oameni' datorita vietii lor de&ordonate si #aotice' ea nu este at*t de ura ca lumina
soarelui' dar la Initiatul care se aroie de er(ectiune' este o energie care actionea&a (avorabil
asura ntregii naturi si c#iar asura oamenilor. Este un subiect delicat de discutat' 5indca nu
stii niciodata cum esti nteles. 8aca unii acum si imaginea&a ca sunt ca soarele' ce s-ar
nt*mla < ... 8e aceea va cer sa nu va lasati urtati de toate divagatiile. Eu va e:lic cum
nteligenta cosmica a conceut omul dua imaginea soarelui entru a va stimula n munca
voastra si deinde de voi sa ma ntelegeti corect si sa (aceti e(orturi n sensul siritual.
)n orice ca&' vedeti' nu sunt motriva dragostei' sun numai ca trebuie alese cele mai
bune asecte' cele mai bune mani(estari' asta-i tot. ;umai iubirea oate sa-i (aca e oameni
er(ecti' dar daca nu este bine nteleasa si mani(estata' tocmai ea oate roduce ierderea
umanitatii.
3orta cea mai uternica dintre toate (ortele este (orta se:uala' 5indca ce alta (orta din
univers se oate comara cu ea < Ce alta (orta ar utea crea viata < 8e alt(el' c*nd Jermes
=rismegist a sus re(eritor la acest subiect4 >7oarele este tatal sau>' a subliniat originea sa
solara. 8in ne(ericire' oamenii sunt at*t de deca&uti nc*t actul rin care barbatul (ertili&ea&a
(emeia nu are nimic solar. 8ar va redeveni. Li nu numai acest act4 toate actele vietii noastre
cotidiene trebuie sa redevina solare' adica luminoase' calduroase si vivi5ante. )n %rborele
7e5rotic' Qet#er este legat de =atal' =i#eret de 3iul si Iesod de 8u#ul 7(*nt. C*nd v-am vorbit
39
de >!isterele lui Iesod>
2
' v-am sus ca acolo' n Iesod' se aDa iubirea ura' si de aceea >acatul
contra 8u#ului 7(*nt> mentionat n Evang#elii' este acatul contra iubirii. 8u#ul 7(*nt' aceasta
energie a iubirii' care' atunci c*nd aare n uritate' ia calea sre cer. 3orta Qundalini nu este
nimic altceva dec*t (ocul 8u#ului 7(*nt care este adormit n om. ;umai rin uritate se
tre&este n Iesod' urca *na n =i#eret' inima' unde devine lumina' si a9unge *na la Qet#er'
c#a"ra coroanei unde devine atot-utere.
3orta Qundalini este deci acelasi lucru cu (orta cea mai uternica dintre toate (ortele de
care a vorbit Jermes =rismegist. %ceasta (orta caabila sa cree&e viata este o condensare a
luminii solare. @a Initiatul care o oate sublima' ea redevine eterica si ea se mani(esta ca
lumina rin intermediul oc#ilor si creierului sau.
desen ag.,,<<
III.
Voi care cautati sa va de&voltati er(ect n cele trei lumi' 5&ic' siritual si divinE voi care
cautati dragostea' nteleciunea si adevarulE voi care cautati libertatea' uterea si (ericireaE voi
trebuie sa stiti ca nu uteti sa le gasiti dec*t daca aveti un singur sco n viata' sa mergeti ntr-
o singura directie. Indi(erent care ar 5 datoriile si sarcinile voastre' reocuarile si g*ndurile
voastre' toate dorintele si miscarile - c#iar ale celulelor voastre - trebuie sa mearga ntr-o
singura directie4 )maratia lui 8umne&eu si 8retatea 7a' Iubirea 8ivina' lumina. In acel
moment' se (ace n asa (el o mobili&are a energiilor n voi' nc*t veti a9unge sa reali&ati tot ceea
ce doriti.
3iecare om oseda un sirit' un suDet' un intelect' o inima' o vointa' un cor 5&ic si cea
mare di5cultate este entru el sa le armoni&e&e. %t*ta tim c*t nu a reusit sa reali&e&e o
unitate n el' nu oate 5 nici tare nici uternic. Anul din scourile nitierii este de a crea aceasta
unitate n om. 8e aceea insist mereu sa nvatati sa (aceti convergente n voi toate (acultatile'
toate activitatile voastre' catre un singur unct. 3ie ca este vorba de suDet' sirit' intelect'
inima' abdomen' se: ... trebuie sa le dati dret sco er(ectionarea noastra' iluminarea
voastra. Odata reali&ata n 5ecare din voi aceasta unitate' cu totii aici ne +<?0 vom utea
concentra asura luminii. )n acel moment' va 5 o dega9are de (orte at*t de mare' nc*t daca va
dau c*teva (ormule de ronuntat' vom utea roduce e(ecte bene5ce asura ntregii umanitati.
8a' as vrea sa va (ac sa ntelegeti ca lucrarea cu g*ndul e care o (acem aici' cu totii'
oate' daca este corect e:ecutata' sa dega9e o lumina at*t de uternica' ca cea a laserului si
sa roduca e(ecte asura ntregii lumi.
2
. Volumul VII din Oere Comlete
40
1inenteles uteti (ace acest e:ercitiu de concentrare asura luminii singuri acasa la voi'
dar daca l (acem mreuna' uterea sa va 5 considerabil amli5cata. Pentru a utea atinge si
a9uta ntreaga umanitate' este necesar un laser (ormat dintr-un numar (oarte mare de
ersoane concentrate asura acelorasi idei. Va l*ngeti deseori ca meditati (ara un mare
re&ultat4 este 5indca va concentrati cu totii asura unor subiecte di(erite si c*teodata c#iar
asura subiectelor care va deasesc cu mult entru ca aceasta meditatie sa 5e e5cace. )n tim
ce daca va concentrati cu totii asura luminii' - ceea ce nu este at*t de di(erit' stiti cu totii cum
este' - 5ecare va 5 sustinut n e(ortul sau' si vom roduce cu totii o vibratie identica unei uteri
nemaint*lnite' entru ca 5ecare va vibra la unison cu lumina. ;umai ca ceea ce liseste' este
obisnuinta de a va concentra' rea utini sunt e:ersati sa (aca cu adevarat aceasta lucrareE
ceilalti ... 8umne&eu stie la ce g*ndesc ? 8isersati ... mereu disersati.
V-am vorbit deseori desre Piramide si de ceea ce rere&inta simbolic aceasta 5gura
geometrica a iramidei ale carei muc#ii se nt*lnesc n v*r(
3
. Ei bine' cei care au construit
Piramidele n trecut cunosteau secretul laserului. Piramida i invita e oameni sa gaseasca
v*r(ul' sa vibre&e la unison cu v*r(ul' 5indca n acel moment se dega9a (orte e:traordinare. Este
acelasi simbol cu al cercului av*nd un unct central' de care v-am vorbit la (el de mult
M
.
)n unctul central se concentrea&a toate (ortele.
Punctul central' este natura suerioara' siritul nostru' 8umne&eu )nsusi' n tim ce cercul'
este natura in(erioara' corul nostru 5&ic' materia care trebuie animata rin vibratiile siritului.
Concentr*ndu-ne asura luminii ale carei vibratii sunt (oarte raide' ne aroiem de unctul
central' de 8umne&eu' si El anima materia noastra. Prin aceasta vibratie intensa unctul oate
(orma cercul' universul.
;imic din ce ati utea utili&a entru a 5 sanatosi' ec#ilibrati' (ericiti' nu oate 5 la (el de
e5cace ca lumina. 1inenteles' mi veti sune ca nu o credeti' 5indca v-ati g*ndit de9a la lumina
si aceasta nu a dat re&ultate' n tim ce anumite casete' anumite ilule ... imediat re&ultatetele
aareau ? Ei bine' sa stiti ca aceste constatari ale voastre sunt eronate. ;u ati nvatat nca sa
lucrati cum trebuie cu lumina' si atunci sigur nu iese nimic. 8ar nvatati sa vibrati la unison cu
ea' s-o atrageti' s-o nviati n voi si veti vedea de ce e caabila ? ;imic nu va oate a9uta ca
lumina.
Eu' ntreaga viata m-am ocuat de lumina' 5indca numai lumina m-a interesat. %ceasta nu
nseamna ca am nteles-o' ca o osed' dar nca din tineretea mea' c#iar ntr-o erioada c*nd
traiam n mi&erie' stiam ca nu ma nsel daca ma ocu de lumina' 5indca gratie ei se ot reali&a
cele mai mari trans(ormari la nceut n tot corul' aoi n inima' n suDet' n sirit si aoi n
celelalte creaturi. C*ti n-au venit la mine sa se l*nga' 5indca sunt descura9ati' ne(ericiti de
una' de alta ... de nimic ? Li le sun4 >7unteti ntr-o ast(el de stare 5indca n-ati nteles nimic din
acest )nvatam*nt. - Cum n-am nteles nimic < %m nteles totul' v-am citit toate cartile. - 8ar
3
. Ve&i Volumul PPP +ca. VIII' artea a M-a0 din Oerele Comlete
4
. Ve&i Volumul VIII din Oerele Comlete.
41
simlu (at ca sunteti tulburat entru at*ta lucru arata ca n-ati nteles nimic. Citind toate
cartile mele nu este o dovada ca ati nteles ce este acolo. 7ingura dovada ar 5 (ost sa
demonstrati rin ntelegerea dumneavoastra. 8aca mi dati aceste dove&i' c#iar (ara sa 5 citit
nimic' sunteti (ormidabil ?> Iata cum trebuie rationat. Li daca gasiti ca lumina nu are nici o
e5cacitate' este ur si simlu entru (atul ca nu stiti s-o ntelegeti' nici sa lucrati cu ea.
Evident' c*nd va vorbesc ast(el desre lumina' trebuie sa va amintiti de ceea ce v-am sus
asura celor doua categorii de lumina4 svetlina' lumina 5&ica e care o vedem si videlina'
lumina sirituala' lumina rimordiala' cea e care 8umne&eu a creat-o la nceut c*nd a sus4
>7a se (aca lumina ?> %bia n a atra &i' n momentul n care 8umne&eu a creat soarele' luna si
stelele' a aarut svetlina care este numai o mani(estare mai materiala a videlinei. Iar soarele
care nu este un glob de (oc' cum ne imaginam' ci o entitate vie care are o constienta ... soarele
rimeste lumina subtila' invi&ibila' videlina' si o trans(orma n lumina vi&ibila' svetlina' gratie
careia luminea&a universul. %ceasta c#intesenta' videlina' este at*t de uternica nc*t cel care
a reusit sa condense&e n el o miliardime de miligram va trium(a este toate obstacolele.
Cu toate ca aceasta lumina este di(u&ata este tot n satiu si ca ea atrunde orice lucru'
omul nu o vede' nu o simte' 5indca nu este at*t de de&voltat siritual entru a ercee o
realitate at*t de subtila.
8ar concentr*ndu-se (recvent asura acestei lumini' si desav*rseste n asa masura
ercetiile' nc*t nu numai ca ncee sa o simta' dar o atrage' si ea lucrea&a asura lui. 8e
aceea' n timul minutelor de meditatie' obisnuiti-va sa va lasati toate reocuarile voastre'
entru a va concentra asura luminii celesteE ast(el o atrageti' o introduceti n voi' si toate
articulele nvec#ite din corul vostru sunt ncet-ncet nlocuite de articule ure' luminoase.
3ac*nd acest e:ercitiu' lucrati entru salvarea si nemurirea voastra. ;u ncetati niciodata sa
cautati lumina care singura oate restabili n voi armonia absoluta.
Put"ti &a#" a#"st "$"r#itiu #u lumina l"g,n!u%l #u r"spiratia. Inspirati g,n!in! #a
atrag"ti lumina si "$pirati g,n!in! #a + pr+i"#tati asupra +astra (nsia, asupra
+rgan"l+r, #"lul"l+r +astr". 0in n+u inspirati ... ap+i "$pirati ... 4+art" r"p"!"
put"ti #+nstata (n #" m+! &a+ra.il a#ti+n"a*a a#"st "$"r#itiu asupra +astra' a
simtiti !"s#-is, (n pa#".
Odata ce ati atras lumina n voi' uteti (ace un al doilea e:ercitiu4 insirati lumina si c*nd o
e:irati va imaginati ca o roiectati n lumea ntreaga. Evident' nu este osibil de a (ace acest
al doilea e:ercitiu dec*t dua ce l-ati (acut mult tim e rimul si ati nlocuit n voi multe
articule terne' maladive' cu articule de lumina. =rebuie astetat sa simtiti ca munca de
trans(ormare si uri5care a dat roade n voi' entru a va ermite sa dati si altora aceasta
lumina e care ati rimit-o. %ceasta lucrare cu lumina este de asemenea simboli&ata rin litera
ebraica %le# .
%le# este Initiatul care reia lumina celesta' viata divina' entru a o darui oamenilor.
42
=im de c*teva minute' lasati-va deci toate reocuarile deoarte. @e uteti relua dua
aceea' dar n timul meditatiei' tineti-le la usa' sa astete cel utin *na terminati sa va
concentrati asura luminii si toate aceste ra&e e care le roiectati' eu ma voi ocua sa le adun
ntr-un singur (ascicol luminos e care-l voi roiecta la r*ndul meu n lumea ntreaga.
7ub rete:tul ca nu au nici o situatie' nici daruri' nici calitati e:traordinare' multi se cred
ndretatiti sa traiasca o viata mediocra. ;u' nimeni nu se oate 9usti5ca ast(el. C#iar 5inta cea
mai lisita' din toate unctele de vedere' oate lucra cu lumina' 5indca este simlu si accesibil
entru toti' si (ac*nd aceasta se reali&ea&a ceva mai imortant si mai util dec*t toate
activitatile celor mai caabili oameni din toate celelalte domenii de activitate. C#iar 5inta cea
mai de&mostenita are osibilitatea sa dob*ndeasca acest nivel de constiinta suerior' sa
lucre&e entru a a9uta' entru a lumina' entru a sustine si aduce acea ntregii umanitati.
Anii vor sune4 >8ar nu este osibil' oamenii sunt at*t de numerosi si eu sunt at*t de mic ?>
8aca rationati ast(el' diminuati valoarea celor e care le (aceti. 1inenteles nu veti reusi sa
aduceti e am*nt )maratia lui 8umne&eu si 8retatea 7a de a doua &i' dar din momentul n
care o doriti' va orientati (ortele si energiile voastre n aceasta directie. %ceasta lucrare
roduce e(ecte mai nt*i asura voastra nsiva4 va ridicati' va nnobilati si cum nimic nu
ram*ne (ara urmari' ntr-un mod sau altul i insuDati (avorabil e cei din 9ur. 8eci' de-acum
nainte' n loc sa ne concetram 5ecare asura unui subiect di(erit' ceea ce ne risieste
energiile' este de dorit sa ne concentram cu totii asura luminii' entru a utea roduce o
vibratie unica' uternica. ;e utem imagina aceasta lumina ca e cea a soarelui4 alba' clara'
limede' stralucitoare' si (ac*nd acest e:ercitiu n ritmul resiratiei' vom dega9a o energie
sirituala care va tre&i constiintele a milioane de indivi&i n lume' entru ca toti sa nceaa sa
lucre&e entru acea si (ericirea umanitatii.