Tipuri de fibre musculare

O unitate motorie e formata dintr-un neuron eferent si toate fibrele musculare cu care
acesta face sinapsa. Numarul de fibre musculare variaza, raportul fiind de 1 la 10 in muschii
extraoculari si mai mare de 1 la mie in muschii antigravitationali ai piciorului. Unitatile
motorii variaza atat din punct de vedere functional, cat si biochimic. n functie de velocitatea
!viteza" contractiei si de caracteristicile metabolice fibrele musculare au fost clasificate in
fibre de tip 1 !fibrele lente oxidative tonice" si fibre de tip # !fibre rapide glicolitice".
$aracterul fibrelor este determinat de neuronul care le inerveaza si care se presupune ca are
influenta trofica asupra acestora. n muschi exista atat fibre lente, cat si rapide suprapuse mai
mult sau mai putin sub forma unui mozaic, dar toate fibrele au aceleasi unitati motorii au
aceleasi functii si caracteristici biochimice.
%ibrele de tip 1& se contracta lent !100, 1#0 de milisecunde" si sunt rezistente la
oboseala. $ontin numeroase mitocondrii cu rol enzimatic in metabolism si enzime oxidative
fosforilate. 'etabolismul e in principal aerob, oxidativ, iar fibrele sunt bogat vascularizate.
%ibrele de tip 1 sunt adaptate cel mai bine pentru activitati prelungite de intensitate redusa. n
vechea literatura fibrele de tip 1 se mai gasesc si sub denumirea de fibre rosii.
%ibrele de tip #& se contracta rapid !(0milisecunde", dar si obosesc rapid, sunt adaptate
cel mai bine pentru activitate de mare intensitate si de scurta durata. $ontin numeroase
granule de glicogen intra celular si au o mare concentratie de enzime precum fosforilaza si
dehidrogenaza lactica. 'etabolismul e predominant anaerob, mitocondriile sunt rare, insa
fibrele de tip # au un sistem tubular transvers foarte dezvoltat care faciliteaza contractiile
rapide. %ibrele de tip # obosesc repede, deoarece ele se bazeaza in special pe glicogenul
inmagazinat intra celular ca si sursa de energie. %ibrele de tip # se impart in fibre de tip # a si
# b.
Tipul # a& are enzime glicolitice si oxidative in cantitate mare.
Tipul # b& are enzime predominant glicolitice.
)tat fibrele # a, cat si cele # b au aceleasi caracteristici ale contractiei rapide. %ibrele de tip #
apar deseori si sub denumirea de fibre albe.
*iferentele histologice in compozitia muschiului scheletal confera diversitate
capacitatii de performanta umana. O persoana de varsta medie are aproximativ +0 la suta fibre
de tip 1, #+ la suta fibre de tip # a si #+ la suta fibre de tip # b in muschii gambei. ,a
maratonistii de elita sunt mai dezvoltate fibrele de tip 1, iar la sprintari de performanta
predomina fibrele rapide de tip # a cu toate ca si alti factori precum sincronizarea in activarea
unitatilor motorii, pregatirea fizica si capacitatea cardio-respiratorie sunt importante in
performantele atletice. $ompozitia fibrelor musculare e determinata si constituie baza
abilitatilor musculare.
-roprietatile contractile& tipul de fibre musculare nu este singurul factor care determina
velocitatea contractiei. n general velocitatea este proportionala cu numarul de sarcomere
cuplate in serie, iar forta muschiului este proportionala cu numarul de sarcomere legate in
paralel. )sta inseamna ca& muschii cu fibre lungi care au mai multe sarcomere in serie au o
mai mare viteza de contractie decat muschii scurti. n mod similar muschii scurti si grosi cu
mai multe fibre dispuse in paralel, asta insemnand cu mai multe sarcomere in paralel vor
genera o forta mai mare. )stfel& muschii lungi precum croitorul si brahialul sunt conformati
pentru a executa miscari rapide. .astii, deltoidul si solearul au o arhitectura penata cu fibre
scurte destinate miscarilor ce implica forta.
)trofia musculara& este datorata activitatii scazute, imobilizarii, foamei sau denervarii.
,ipsa inervatiei inlatura influenta trofica, muschiul se degenereaza si este inlocuit de grasime
si tesut fibros. mobilizarea cauzeaza pierderea volumului, dar fibrele isi pastreaza integritatea
exterioara. n atrofiile generate de ne folosirea muschiului fibrele scad ca marime atat datorita
pierderii proteinelor contractile, cat si a reticulului sarcoplasmic. mobilizarea va determina
atrofierea mai rapida a fibrelor de tip 1 decat a celor de tip #.
Tipuri de contractii musculare&
$ontractia izometrica& tensiunea interna creste fara modificarea lungimii fibrei
musculare. -entru a obtine efectele scontate contractia izometrica trebuie sa realizeze un
minimum de /+ la suta din tensiunea maxima musculara, dar de abea la # treimi de forta
realizata se poate inregistra hiper tonia musculara. zometria cu o forta care reprezinta #0, /+
la suta din forta musculara maxima reuseste sa mentina forta musculara existenta. *aca in
timpul zilei grupele musculare nu realizeaza aceste valori tensionale !peste #0 la suta din
tensiunea maxima" se asista la pierderi treptate de forta si volum muscular.
$ontractia izotonica& se produce cu modificarea lungimii muschiului determinand
miscarea articulara. $ontractia izotonica simpla fara incarcare nu reuseste sa realizeze
cresterea fortei musculare. $ontractia izotonica realizata contra unei rezistente care nu
blocheaza excursia miscarii poate determina cresterea fortei musculare. 'odificarea lungimii
muschiului se poate face in # sensuri& -rin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare
!contractie dinamica concentrica" si pprin indepartarea capetelor de insertie, deci prin alungire
!contractie musculara excentrica".
$ontractia izo0inetica& este in fond tot o contractie dinamica, dar viteza miscarii e
reglata in asa fel incat rezistenta sa fie in raport cu forta aplicata in fiecare moment al
amplitudinii unei miscari. 1xercitiile izo0inetice pot fi realizate cu niste aparate speciale
dinamometrele 2a3bex si Nautilius care asigura variatia de rezistenta pentru mentinerea
constanta a vitezei pe tot traiectul miscarii. )re efecte deosebite in antrenarea fortei desi nu
este o tehnica uzuala.