Cine este orb? Cel care nu vede alta lume. Cine este mut?

Cel care nu poate sa spuna un gand frumos despre soarta lui.

Cine este sarac? Cel care este incurcat de prea multe dorinte. Cine este bogat? Cel care este fericit cu soarta sa! - proverb
indian
Ce te motiveaza pe tine ca om? Crezi ca o motivatie intrinseca se manifesta doar la varsta copilariei, prin dorinta unui
copil de a cunoaste, de a sti cauza fenomenelor ce se produc in jur? Astep cu drag parerile tale. Sa pornim cu doua
defnitii: Motivatia intrinseca vs Motivatia extrinseca.
Motivatia intrinseca
efnitie: !otivatia intrinseca se refera la motivatia care vine din interiorul unui individ si nu din recompense e"terioare,
cum ar f banii, cadourile sau notele de la scoala.
!otivatia unui individ vine din placerea de care acesta se bucura atunci cand duce o sarcina la bun sfarsit sau vine dintr-
un sentiment de satisfactie cand lucreaza intr-un proiect, reuseste prin propriile puteri, ajuta o persoana draga si multe
altele.
# persoana cu o motivatie intrinseca va lucra la o ecuatie de matematica, de e"emplu, pentru ca este distractiv si ii face
placere. Sau, o persoana cu o motivatie interioara puternica va incerca sa gaseasca solutii la o problema datorita faptului
ca e e"trem de implicat in ce face.
Motivatia extrinseca
efnitie: !otivatia e"trinseca se refera la motivatia care vine din recompensele si darurile celorlalti. $actorii motivationali
sunt e"terni, sub forma unor recompense, bani sau note, care ofera satisfactie, recunoastere.
# persoana cu o motivatie e"trinseca va lucra la o sarcina c%iar daca nu va avea un interes profund, dar va avea in
considerare toata satisfactia indeplinirii acesteia. &ecompensele pot f minore, un simplu zambet, dar si majore, faima sau
puterea. e e"emplu, un elev motivat e"trinsec va reusi sa termine toate temele pana la sfarsitul saptamanii pentru ca va
stii ca pleaca in e"cursie.
Psihologia modern recunoate dou tipuri de motivaie:
intrinsec - n care persoana urmrete o activitate (sau chiar mai multe) strict cognitiv, cnd aciunile ntreprinse
sunt pentru tine. E. cnd !aci o munc cu plcere.
etrinsec - n care persoana urmrete, prin activitile depuse: prestigiu, notorietate, !aim, "ani, statut, po#iie, etc...
$ motivaie intrinsec, care se mani!est la vrsta copilriei, este dorina de a cunoate, de a ti cau#a !enomenelor ce se produc
n %ur. $ricine i poate aminti ntre"rile, de multe ori ncomode, puse de copii: de ce plou, de ce "ate vntul, de ce #"oar
psrile, etc...
&e ce aceast motivaie ne dispare, nou adulilor'
(at o ntre"are destul de ciudat. )n posi"il rspuns ar !i procesul de maturi#are. &ar de ce maturi#area s implice canali#area
interesului personal *+,(-+ spre alte pro"leme ale vieii' $amenii aduli nu pot avea, pe lng gri%ile cotidiene, i
interese.motivaii cognitive'
/otivaia intrinsec, de cunoatere a mediului de via, mi se pare o 0motivaie central0, n sensul c, avnd o ast!el de motivaie
de cunoatere, ea poate genera i alte motivaii chiar etrinseci. Pentru a-i satis!ace nite curio#iti ai nevoie de "ani pentru a
cltori i a te documenta.
1n cartea: 0 -alea iluminrii0, (na2at 3ahn, spune despre motivaie
Descopera ce tip de motivatie functioneaza cel mai bine pentru tine si afa cum o poti
folosi pentru a-ti atinge obiectivele.
OAMENII NEOBISNUITI SUNT OAMENI OBISNUITI CARE AU O MOTIVATIE
DEOSEBITA(REX RENFROW)
1
In articolul de astazi am decis sa intram mai adanc in problema si sa va ofer cat mai multe date
tehnice pentru a putea analiza mai bine tipurile de motivatie, pentru ca mai apoi sa descoperi ce
anume ti se potriveste tie pentru ati putea atinge obiectivele.
Motivatia e o forta interioara care intrece comportamentul.
Motivatia este de doua feluri: motivatia intrinseca si motivatia extrinseca.
Motivatia intrinseca (directa) este generata, fe de surse interne subiectului motivatiei de
nevoile si trebuintele sale fe din surse provenite din
activitatea desfasurata. Caracteristica acestei motivatii consta in obtinerea
satisfactiei prin indeplinirea unei actiuni adecvate ei. Spre exemplu, atunci cand o
persoana lucreaza la un proiect deoarece este interesata de tema, ori frecventeaza
spectacolele de teatru si cinema deoarece ii face placere, practica un anumit sport
pentru ca se simte atras de el, citeste sau invata din nevoia de a sti este motivatie
intrinseca.
Motivatia extrinseca (indirecta) este generata de surse exterioare
subiectului sau naturii activitatii lui. Ea poate f sugerata sau impusa de alte persoane sau de
concursuri de imprejurari favorabile sau nu. Spre exemplu un student care elaboreaza un proiect
pentru a obtine o nota de trecere, un individ care frecventeaza salile de spectacol pentru a-si
intilni cunoscuti sau a creea imaginea unei persoane cultivate, practicarea unui sport pentru a
slabi, constituie forme ale motivatieiextrinseci.
Exista 6 tipuri de obtine motivatia si astea se impart in motivatii interioare si exterioare sau
intrinseci si extrinseci:

1. Recunoastere ca cel mai bun in domeniu tau. A deveni un expert, un maestru in ceea faci.
TIP DE MOTIVATIE: EXTRINSECA
Miestria nseamn s fi din ce n ce mai bun la ceva care conteaz. Miestria ncepe cu fow
adic experiene optime n care provocrile pe care le ntlnim se potrivesc cu abilitile
noastre. Miestria este n primul rnd o atitudine care presupune s nu i vezi abilitile ca find
fnite ci s crezi c ele pot f mbuntite continuu. Miestria presupune efort i perseveren i
este imposibil de realizat pe deplin, ceea ce o face s fe n acelai timp o experien frustrant i
ispititoare.
2. Achizitionarea lucrurilor materiale. Dorinta de a obtine ceva material. TIP DE
MOTIVATIE:EXTRINSECA
2
Recompensele si lucrurile materiale pot oferi o cretere a motivaiei pe termen scurt la fel cum
cofeina te poate menine activ cteva ore n plus dar efectul se atenueaz i poate f afectat
motivaia pe termen lung.
Daniel Pink in cartea DRIVE ofer 7 motive pentru care pedepsele i recompense nu (mai)
funcioneaz:
1. Afecteaz motivaia intrinsec;
2. Scad performana;
3. Distrug creativitatea;
4. Diminueaz faptele bune;
5. ncurajeaz triatul, scurtturile i comportamentul neetic;
6. Creeaz dependen;
7. ncurajeaz gndirea pe termen scurt.
De exemplu, ntr-un experiment s-au format 3 grupuri de copii pasionai de desen. Primului grup i
se promitea un premiu pentru a desena care se oferea la sfrit, celui de-al doilea grup i se
oferea premiul la sfrit fr s fe promis la nceput iar celui de-al treilea grup nu i se oferea nicio
recompensa. Copiii din primul grup au manifestat ulterior un interes mai sczut pentru desen
dect cel al colegilor. Experimente similare au fost realizate i pentru performan i creativitate.
ntr-un alt experiment s-a constatat c mai multe persoane din grupul donatorilor de snge crora
nu li se promiteau recompense n bani se prezint a doua zi la centrul de donare dect din grupul
celor crora le sunt promise recompense.
Totui, pedepsele i recompensele funcioneaz atunci cnd:
sarcinile sunt de rutin i plictisitoare i deci nu exista nicio motivaie intrinsec pe care s o afecteze
de creativitate nu este nevoie.
3. Dorinta de a obtine ceva in mod independent si cu intreg meritul tau. De asta mergem la
specializari. TIP DE MOTIVATIE: INTRINSECA
4. Cum suntem priviti de ceilalti? Cum suntem priviti de prieteni, angajati etc? TIP DE
MOTIVATIE: EXTRINSECA
Acest tip de motivatie poate f foarte puternic pentru unii care tin cont mai mult e parerea lumii
decat de ceea ce simt ei. De aceea ne imbracam in ton cu moda, de aceea mergem la sala, vrem
sa conducem masini scumpe de aceea purtam masti atunci cand iesim in societate. Pentruca ne
intereseaza foarte mult felul in care ceilalti ne vad si asta ne determina sa facem anumite actiuni.
5. Competitivitatea. Cat de important este pt tine sa castigi? Asta poate sa aduca ce e mai bun
si ce e mai rau din om. Cat de important este pt tine sa fi nr 1? TIP DE
MOTIVATIE:EXTRINSECA
6. Dorinta de a excela si de a f in fecare zi sa fi cel mai bun. Sa gasesti cea mai buna
modalitate de a trai si de a evolua. TIP INTRINSECA
La fecare din cele de mai sus intreaba-te:
3
1. cat de tare ma motiveaza acest tip de motivatie?
2. cat de mult ma va ajuta acest tip ca sa imi obtin scopul?
Pe baza acestei clasifcari a motivatiai gasim si doua tipuri de comportamente:
Tipul E aciunile sunt determinat n mare parte de motivaii extrinseci. Este preocupat mai puin
de placerea de a face ceva dect de recompensele pe care se ateapt s le primeasc;
Tipul I aciunile sale sunt determinate n mare parte de motivaii intrinseci. Face lucrurile de
dragul de a le face i mai puin pentru recompensele pe care le ateapt;
Dei nu exist oameni 100% Tipul I sau Tipul E, totusi fecare om are o predispoziie pentru unul
dintre cele doua tipuri.
Test pentru a afa daca esti tipul I sau tipul E:
Analizeaza-ti modul in care actionezi si verifca ce anume te-a determinat sa faci acel lucru: a fost
ceva ce tine de tine si de dorintele si pasiunile tale? Sau a fost ceva exterior tie? Bani, o alta
recompense, rusina, frica, gura lumii, pedeapsa etc.
Tipul I nu neglijeaz sau dispreuiete banii sau recunoaterea doar c de la un anumit prag, aciunile
sale nu mai sunt motivate n primul rnd de obiectivul de a le obine;
Tipul I este un comportament care se autoregenereaz fa de Tipul E care trebuie alimentat permanent
cu recompense;
Tipul I de comportament determin o stare de bine fzic i mental
Daca vrei sa fi cel mai bun trebuie sa aprinzi focul. Adevarata motivatie vine din interior si
lucrurile exceptionale se fac cu o motivatia intrinseca.
De multe ori motivatia exterioara te face sa iti inhibi acea motivatia interioara. Trebuie sa te
motivezi din interior daca vrei sa realizezi ceva maret.
In urma unui studiu s-a demontrat faptul ca atunci cnd banii sunt folosii ca recompens
exterioar pentru o activitate, subiecii i pierd interesul intrinsec pentru acea activitate.
Daca esti predominant de tip E (te motiveaza mai mult lucrurile exterioare) nu vei putea face
performanta si nu vei putea ajunge in varf. De ce? Pentru ca tot ce vine din exteriorul tau este
trecator, temporar, nu depinde de tine etc.
Totusi nu este totul pierdut. Te voi invata ce sa faci sa transformi asta si cu impreuna vom putea
schimba asta. Iata cum:
Fiecare dintre noi are ceva la care este foarte bun in mod natural, ceva ce iti place sa faci si
ceilalti ar aprecia. Pentru unele persoane acel ceva este gatitul, pentru altii dansul, altora le place
sa lucreze cu oamenii, sa repare lucruri, sa cante..si lista este nesfarsita.
4
Daca identifci lucruile care iti fac cu adevarat placere si pe care le faci in mod natural
atunci usor usor vei sti incotro trebuie sa te indrepti pentru ca viata ta de zi cu zi si
activitatile tale sa fe in rezonanta cu chemarea ta.
Acorda-ti un minut sa identifci care este acel CEVA al tau. Poate pentru unii nu e usor sa afe
acest lucru, dar cu siguranta merita efortul. Si eu am petrecut o buna parte din viata mea crezand
ca nu excelez in nici un domeniu si ma multumeam sa fac anumite joburi care nu imi placeau si la
care nu eram foarte buna doar pentru ca asa m-a invatat societatea ca trebuie facut. Sa iti gasesti
un job, cat mai bine platit si apoi sa te chinui sa muncesti din greu pentru a-ti asigura traiul.
REZULTATUL? Nu eram implinita, eram foarte stresata si obosita, simteam ca viata trece pe
langa mine fara ca eu sa ma pot bucura de ea.
Nu ii lasa pe altii sa decida pentru tine. Nu asculta parintii cand iti sugereaza sa urmezi o anumita
cariera. Si nici ultimul trend in materie de joburi. Jobul perfect este acela care se potriveste tie cel
mai bine. Jobul perfect este acela pentru care tu nu simti ca muncesti, este acela pentru care tu
lucrezi din placere.
Iata cateva intrebari care te vor ajuta sa iti descoperi talentul.

1. Cu ce te-ai ocupa daca ai avea toti banii de care ai avea nevoie?
2. Care este hobbyul tau? Care este activitatea ta preferata?
3. Exista ceva ce adori sa faci astfel incat nu observi cum trece timpul in timp ce faci acel
lucru?
Acel ceva care te face sa simti asta inseamna ca e chemarea ta.
Urmandu-ti chemarea te vei simti implinit si iti vei indeplini misiunea pe acest pamant.
Nu face greseala sa iti ingnori chemarea. Chiar daca ai facut-o pana acum..este timpul sa iei
atitudine. Daca ignori chemarea ta, misiunea ta pe acest pamant sperand sa urmezi calea
sigura impusa de societate (liceu, facultate, master, alte cursuri si specializari, gasirea unui loc
de munca sigur si bine platit) viata ta se va transforma intr-o alergatura continua, intr-o serie de
frustrari, nemultumiri si neajunsuri in timp ce geniul tau este lasat sa se stinga usor in tine.
Poate ca esti un scriitor minunat care lucreaza la ghiseul unei banci, sau esti foarte talentat la
pian, dar ai un job de statistician. Oricare ar f exemplul tau..nu te pierde incercand sa faci fata
unui job de la 9 la 18, doar pentru ca asa face toata lumea.
Daca nu esti inca sigur care e chemarea ta, atunci va trebui sa meditezi pentru o vreme pana
cand inima iti va da raspunsulasculta-ti inima asculta-ti chemarea si dup ace ti-o vei gasi vei
vedea ca nu vei mai munci atat de mult sa te mentii motivat.
5
Deseori, ne ciocnim cu termenul de motivaie, care este de mai multe tipuri, i care
acioneaz diferit pentru diferii oameni.
n cele ce urmeaz, m voi axa pe motivaia intrinsec- plcerea de a desfura o
anumita activitate de dragul ei, ntruct ne ofer o satisfacie prin ea nsi, i
cea extrinsec - determinat de factorii externi, interesul de a face ceva numai ca
mijloc n vederea unei recompense.
Ce se ntmpl, cnd acestea se suprapun, adic suntem pltii s facem ceea ce ne
place?Experimentele arat c exist uneori un efect de supramotivaie, motivaia
extrinsec poate s estompeze sau chiar s elimine motivaia intrinseca, facndu-ne
s ne pierdem interesul fa de ceea ce nainte fceam din pur placere, cu efecte
negative asupra calitii i a performanei.
Afndu-ne n calitate de specialist resurse umane, sau manager, gestionnd o
echip, este nevoie s cunoatem unde s ne bazm pe personalul cu motivaie
intrinsec, unde pe cel motivat extrinsec, pstrnd un randament nalt al activitii. n
recrutare, de cele mai dese ori cutm personal motivat intrinsec, fr a ine cont de
6
specifcul funciei, domeniul de activitate, ceea ce ne face deseori s pierdem
candidai valoroi.
Eu tind spre o abordare individual, astfel este necesar a evalua natura motivaiei
extrinseci (laude, premii, recompense bneti, avantaje sociale etc.), diferenele
dintre indivizi i natura activitii.
Astfel, motivaia intrinsec trebuie s primeze n domeniile n care predomin
creativitatea (cercetare i proiectare, inovaii, design, marketing etc.), persoanele
avnd o mai mare druire n executarea lucrrilor, bazndu-se pe plcerea de a face
lucrurile.
n domeniile legate de producie, n care activitatea este monoton i nu las loc
pentru creativitate, n care angajaii au rol de executani, se vizeaz motivarea
extrinsec, bazndu-ne pe faptul c meninerea personalului se va datora benefciilor
oferite.
Prin urmare, nu ntotdeauna este bine ca motivaia intrinsec s coincid cu cea
extrinsec i o persoan motivat doar extrinsec nu nseamn un angajat pe termen
scurt sau rezultate sczute.
1. Motivaia intrinsec i extrinsec
Dei motivaia este adesea tratat ca un concept singular, chiar i o analiz
superficial arat c oamenii sunt determinai s acioneze de o gam foarte variat de
factori !lctuirea unei liste care s cuprind toi factorii care motiveaz persoanele s se
anga"eze #n diferite activiti este dificil i nici mcar nu este util, dup cum afirm
ma"oritatea teoriilor motivaiei, dar putem #n schim$ s enumerm c%teva motive care
stau la $aza deciziei de implicare #n activitate& pro$a$ilitatea de a o$ine succes, nevoia
de recunoatere social, sperana de a o$ine un profit sau un $eneficiu personal, dorina
intrinsec de a realiza ceva, creterea stimei de sine, invidia etc
'oate c nici un alt fenomen nu descrie potenialul pozitiv al fiinei umane la fel
de $ine precum motivaia intrinsec, tendina de a cuta noul i provocarea, de a e(tinde
i folosi capacitile, de a #nva )onstructul de motivaie intrinsec descrie #nclinaia
natural spre asimilare, interes spontan i e(plorare care sunt eseniale #n dezvoltarea
cognitiv i social i care reprezint sursa principal de plcere i vitalitate de*a lungul
vieii +a este satisfcut pentru c activitile desfurate produc #n sine satisfacie ,citim
pentru c ne place s citim- i nu cunoate saturaie
)u toate acestea, #n ciuda faptului c oamenii dispun #n mod natural de tendine
motivaionale intrinseci, este evident c meninerea i dezvoltarea acestei #nclinaii
necesit condiii suplimentare .tudiul condiiilor care faciliteaz manifestarea motivaiei
intrinseci este un pas important #n #nelegerea surselor de apariie a aspectelor pozitive ale
naturii umane /eoria evalurii cognitive susine c elementele situaionale ,feed*$ac0,
comunicare, recompense- care duc la satisfacerea nevoii de performan #n timpul
desfurrii activitii vor duce i la creterea motivaiei intrinseci pentru acea activitate
1
2 condiie esenial pentru realizarea acestui lucru este percepia autonomiei i stilul
atri$uional intern ,34an i Deci, 2555-
De o$icei, teoriile privind motivaia intrinsec i e(trinsec au sta$ilit o linie clar
de demarcaie #ntre cele dou )ele mai multe le*au aezat #n opoziie De e(emplu,
6epper i 7reene susineau c motivaia intrinsec a indivizilor va descrete pe msur ce
crete motivaia e(trinsec !ceasta a dus #n timp la definirea comportamentelor motivate
intrinsec ca fiind cele care apar #n a$sena motivatorilor e(trinseci ,apud !ma$ile i
cola$, 1884- !u e(istat i ali teoreticieni #ns care au susinut c motivaia intrinsec i
cea e(trinsec nu se afl #ntr*un raport de opoziie, aduc%nd ca i e(emple formarea
motivaiei de a #nva la colarii mici
!parent, av%nd #n vedere cele e(puse p%n aici, distincia dintre motivaia
intrinsec i cea e(trinsec ar tre$ui s fie foarte clar9 analiza literaturii de specialitate
arat #ns c e(ist un consens destul de sla$ asupra definiiilor e(acte ale conceptelor
menionate :n psihologia organizaional, motivaia intrinsec este adesea #neleas ca
izvor%nd din relaia direct #ntre muncitor i sarcin, fiind de o$icei autoaplicat
.entimentul de competen provenit din #ndeplinirea sarcinilor este un e(emplu #n acest
sens ;otivaia e(trinsec provine din mediul de munc e(tern sarcinii i de o$icei este
aplicat de o persoan e(tern 3etri$uia este un $un e(emplu #n acest sens
Motivaie i performan
2 pro$lem care s*a pus #n repetate r%nduri este dac performana este
determinat strict de motivaie Dei motivaia contri$uie clar la o$inerea performanei,
aceasta din urm depinde clar i de ali factori +ste posi$il ca performana unei persoane
s fie foarte sczut, cu toate c acea persoan este foarte motivat !ptitudinile sczute,
lipsa a$ilitilor sau ne#nelegerea sarcinii pot s diminueze performana 'e de alt parte,
o persoan cu motivaie redus poate s o$in o performan satisfctoare datorit
norocului sau pentru c a #neles foarte $ine ce are de fcut )u alte cuvinte pentru
o$inerea performanei este nevoie, pe l%ng motivaie, de aptitudini, a$iliti, #nelegerea
sarcinii i noroc
<