Sunteți pe pagina 1din 129

Meditatii alchimice

-fragmente,fara corectare-
Scurta schita alchimica
Exista doua planuri, un plan natural si un plan spiritual,complementare,nu
opuse,in interactiune.Natura este instrumentul , ,,organul,, Spiritului.Cele
doua planuri sunt adeseori confundate,amestecate.Spre ex. ,in gandirea
greaca se atribuie Spiritului functii naturale -motoarele ceresti ,ceea ce
practic segmenteaza si imobilizeaza Spiritul la diferite niveluri.Spiritul este
insa prin defnitie unic,fara genuri si specii,transcendent,adica nelegat,activ
in sens superior -el provoaca,prin activitatea sa imobila ,dinamismul si
productivitatea Naturii.nsa Spiritul nu este ,,impartit,, in ,,naturi,, sau
,,esente,, ,care ar f izolate si practic incomunicabile.!ceasta este
cred,eroarea emanationismului neoplatonic,care nu are echivalent in tr.
indiene,ce trebuie luate ca reper sigur in doctrinele metafzice.
Exista apoi un ,,ciclu,, unic ,spiritual,ideal,model al oricarei realizari,de"a
realizat,din eternitate.#a acesta se refera toate miturile despre zeul
primordial sau ,,omul ceresc,, ce da nastere lumilor prin catabazisul si
anabazisul sau .$eprezinta nasterea spirituala eterna,!ctul
spiritului,adevarata Creatie,spirituala,adica magnum opus,pe care diversele
creatii din sfera naturii o imita.!cesta este sensul ,,creatiei eterne,, ,despre
care vorbesc misticii,teogonie,viata interna ,intemporala,a %ivinitatii,pe care
toate cosmogoniile o reproduc.Exista apoi oindefnitate de cicluri ale naturii,in
sfera temporala,in &erpetuitate,samsara,ma'a.Natura reproduce ,la nivelul
ei , ,,miscarea imobila,, a Spiritului,oarecum inconstient,exista o limita peste
care nu poate trece.Ceea ce reuseste ea sa produca,mai exact,a"uta la prod.
acestuia,este ,,aurul natural,, ,brut,care este doar un embrion,o schita
imperfecta,o posibilitate.Este ,desigur,omul natural,mai exact ,intelectul
-adica spiritul-natural. ,,Natural,, nu prin esenta,ci prin starea lui,de
participatie la tribulatiile naturii,ca fatul in pintece,traind din viata
mamei.(mul obisnuit nu este deci decat embrionul omului spiritual ,
,,nenascut inca,, ,iar procesele naturale ,prin ele insele nu vor putea niciodata
conduce la maturatia spirituala.%e aceea,este nevoie de !rta.,,(mul
vechi,, ,asemuit cu un graunte,tr. sa ,,moara,, ,pt ca ,,omul nou,, ,luminos ,sa
se nasca.Este nevoie deci de un proces de ,,analiza,, ,in sensul exact al
cuvintului.)aosul initial,piatra bruta,reprezinta un amastec inform ,in care
toate elementele ,principiile launtrice ,sunt depotentate,inactive, ca si
moarte.Ele trebuie separate ,extrase,prin !rta.(r,separatia,solve,act de
,,discriminare,, ,este in acelasi timp ,,unire,, ,caci principiile
,extrase,eliberate,se unesc sponan,adica isi regasesc starea de proportie
,"usta,ce fac compusul indestructibil,nemuritor.%esigur,este vorba de un
proces in trepte,continuu.n ultima instanta,principiile sunt doua ,sulful si
mercurul ,la care se mai adauga un al treilea,ca rez. comun al lor,sarea.Sunt
Spiritul siNatura,&urusa si &ra*riti,forma si materia,al treilea find ,,corpul,, -ce
nu tr. inteles in sens literal -compusul.+ara ,,sare,, nu se poate face
nimic,spiritele fara corp sint ,,crude,, ,fantasme embrionare.!ceste doua
principii interne sunt deci princ. masculin si feminin.Ele interactioneaza,se
suscita unul pe celalalt,ca intr-un dans.n starea terestra insa,ele sunt
amestecate ,intr-o indistinctie haotica,ce se traduce printr-o separatie,o
instrainare a lor unul fata de altul si fecaruia fata de sine ,exil
,cadere,precipitare.,estele repeta ca Mercurul este agentul (perei,find de
inteles ca este agentul instrumental.Se spune ca (pera se implineste prin
barbat si femeie ,dar se mai spune,adeseori ,ca se implineste prin
+emeie.Mercurul , ,,apa a vietii,, ,il ucide si il invie pe $ege.%ar mercurul
trebuie preparat,purifcat,altfel el este letal.,r. adus la starea de virginitate,de
,,Mercur flosofal,, %ar pt aceasta este nevoie de un alt agent ,adevaratul
,,!gent,, principiu -ca inceput -arhe,care este +ocul secret ,celest
,imponderabil.,fara de care nu se poate realiza nimic.!cest +oc este ,simplu
,Spiritul Sfant, conceput ca masculin -de asimilat cu ntelectul agent al
flosoflor -,pogorandu-se deasupra capului ,asa cum zboara deasupra apelor
primordiale,inainte de separatia lor.&rezenta Spiritului universal scoate
mercurul din latenta lui,il impulsioneaza,acesta se separa,adica ,,moare,,
astfel ,trece in stare subtila .Este o mutatie a centrului constiintei ,adica exact
separatia.Sulful moare si el,pt ca este extras odata cu mercurul,cu principiul
vital.!stfel , ,,mercurul este ,,preparat,, ,purifcat.n acest stadiu ,devine
reactiv,extrem de puternic - Sulful ,fxat prin raza directa a Soarelui
spiritual,devine si el fx,poate rezista actiunii dizolvante a mercurului,deci se
pastreaza o continuitate a constiintei.!cum ,cele doua
principii,inviate,devenite active,incep sa se uneasca,prin grade diferite de
transmutatii ,de solve si coagula.$eactioneaza unul asupra celuilalt,se ucid si
isi dau viata unul celuilalt,adica se activeaza,incolaciti,precum cei doi serpi ai
caduceului,in "urul!xului-raza a Spiritului,care astfel ii agita,ii pune in
miscare.Sunt generate ,,corpuri,, din ce in ce mai rezistente ,mai fxe ,
,,metalele,, ,adica ,,puterile,, interioare,principiile ,constitutive ale
complexului uman,planetele si zeii nostri interiori,sunt astfel scoase din
toropeala lor,centri activati pe susumna.+iecare nivel de transmutatie are un
nume ,o operatie ,o planeta ,etc. proprii ,intr-un simbolism extrem de
complex si derutant,in care diversele elemente isi iau adeseori locul.!cest
simbolism ,pe cai diverse,tr. sa ne sugereze calea,sa ne deschida mintea.%e
la inceputul pana la sfrsitul ,,operei,, se continua ,in fapt,aceeasi operatie
-solve si coagula,care reprezinta ,de fapt ,un unic act.,radus ,este vorba de
fxarea spiritului,de concentrare-aceasta este fxarea mercurului,punerea lui
in actiune.$estul vine de la sine.Simplu spus,in realitate lucrul cel mai greu de
facut,munca de )ercule,dar si "oc de copil.%ar cine mai poate regasi
spontaneitatea copilariei.
!cestea find spuse,procesul initiatic este o maturatie -o nastere,albedo, o
crestere si o desavarsire ,rubedo.Nu putem sa insistam asupra detaliilor.Sa
spunem insa ca cele trei stadii,nigredo ,albedo si rubedo,corespund celor trei
etape traditionale -purifcare,iluminare si deifcare.!vem ,la capat ,!urul
perfect,principiul spiritual redus la propria sa natura ,izolat,*aival'a.!ici are
loc ,,nasterea eterna,,,mu*ti.Multiplicarea este o trecere in infnit a tuturor
puterilor,ceva de nerostit.!ici ,la nivelul transcendentei,tr. int. sacrifciul lui
Christos ,!ctul etern,care produce ,sustine si resoarbe lumile deodata.
(pera poate f inter. in functie de diverse aplicatii /na este aceea ,,eroica,, ,a
,,iubirii magice,, ,cale cavalereasca.! se vedea pe aceasta tema 0 Evola
-,metaf. sexului, .Mercurul este evocat si activat in persoana femeii,ca intr-o
epifanie,reactioneaza spontan asupra su1etului subiectului,este ucis si ucide
in acelasi timp,intr-un raptus al consiintei,dizolvarea. nca o data insa ,e
nevoie de +ocul spiritual,de o ,,binecuvantare,, ,adica de o prima initiere,prin
transmitere sau,in cazuri exceptionale,spontan.!cesta este ,in fapt ,lucrul cel
mai greu , ,,fxarea,, initiala sub aripile Spiritului,,,bunavestirea,, ce face ca
pruncul spiritual sa tresara,ca saminta sa-si sparga coa"a dura,sa se respire
briza cereasca.Ceea ce ar mai f de spus,f .important ,este despre caracterul
organic al intregului proces.Nu se genereaza nimic,nou,de la inceput pana la
sfarsit aceleasi elemente sunt ,,prelucrate,, ,purifcate,acelasi complex
,structura-altele nu pot exista -deci acelasi ,,corp,, ,in sensul de,,forma,,
,structura ,iar ,,metalele,, nu-si schimba specia ,ci doar starea.!celeasi lucruri
-adica ,,naturi,, ,forme ,in totalitatea lor organica ,exista de sus pana "os,la
fecare nivel,doar starea ,gradul de subtilitate sau materialitate difera.%eci
toate ,,principiile,, sunt transpuse ,la fecare nivel pana la cel mai inalt ,in
divinis,unde ,dupa cuv. lui M E*chart , ,,musca este mai nobila decat ingerul,,.
(pera este organica ,la fecare stadiu are loc o recapitulare si o
integrare.,toate principiile se purifca simultan,organic si nu mecanic,in
segmente.!cest aspect are o implicatie importanta 2impotriva conceptiilor
spiritualiste de azi ,care tind sa dizolve spiritul intr-o multime de abstractii si
fantasme,spectre fara nici o vlaga,- ,orice nivel ,find o ,,lume,, ,este o
totalitate,contine toate elementela ,exact aceleasi ca si lumea noastra,dar in
alta stare.Ceea ce este sus ,este si "os,(pera este aici ,cu noi si la noi,nu tr. sa
cautam in alta parte.Nu este nimic in cer care sa nu fe de"a pe pamant,si nici
pe pamant,care sa nu se regaseasca in cer.ntr-un sens , ,,lumile ,, ,dispuse
pe verticala ,sunt mult mai asemanatoare si,in acelasi timp ,mult mai diferite
decat se crede .Mai asemanatoare,pt. ca in ele in toate ,exista corpuri si
exact aceleasi simturi si aceleasi functii ca in lumea noastra.Mult mai diferite
insa ,pt. ca nu avem practic ,,organul,, pt. a le intelege,mai exact ,pt al
percepe,dar intelegerea este legata,cum se stie ,de reprezentare.Este ca si
cum ai incerca sa-ti reprezinti ceva ce nu ai vazut niciodata.Conceptiile
despre corpuri sferice ,ce plutesc in spatiu , ,,corpuri astrale,, ,volatile
,credem a f pure reeverii.n realitate,pe masura ce urcam,gasim corpuri,mai
subtile,intr-adevar,dar tocmai de aceea mai ,,dense,, mai omogene si
impenetrabile,mai ,,elastice,, totodata,au ,adica , ,,mai multa sare,, .n
comparatie,corpurile pamantesti sunt simple umbre evanescente. Si ,in
sfarsit ,forma umana ,ca si natura umana,este universala,manifestare,
,,intrupare,, a ntelectului,care,adusa la puritate,ea este modelul
cosmosului.%e aceea ingerii au forma umana,pt. ca sunt efectiv oameni
ceresti,si nu altceva.n s*r. &urusa inseamna literalmente ,,om,, .,rebuie sa ne
regasim adevarata natura umana,de aceea Christos este numit ,,un om,,si ne
este aratat prin cuvintele Ecce )omo,adica (mul real,unic.
( incercare de interpretare a fenomenului /+(
&roblema /+( este tratata magistral de catre 0 3allee in cartile sale, in care
scoate in evidenta aspecte dintre cele mai neasteptata.Exista,spune el ,o
problema reala,strans legata de ceea ce putem numi ,,dimensiunea psihica,,
a realitatii,dimensiune obiectiva ,tot asa de reala ca si lumea noastra.( serie
de fenomene ,la granita intre ,,psihic,, si fzic,in care tr. sa includem
,,aparitiile,, de tot felul -v. unele din cartile lui 0 4eel -,insotesc intreaga istorie
a omenirii,find atestate dintotdeauna.Ceea ce este insa interesant este faptul
ca aceste fenomene par sa se adapteze la schimbarile survenite in
mentalitati,mai mult chiar ,sa in1uenteze aceste mentalitati, ,,deghizindu-se,,
in fel si chip .!cest fapt pare sa indice ca toate aceste fenomene nu sunt
spontane ,ci in spatele lor se ascunde o intentie ,o inteligenta.%ata find
complexitatea si permanenta lor de-a lungul timpului,este f clar ca ,,problema
/+( ,, ,la acest nivel de ,,realitate ,, ,dincolo de straturile suprapuse ce o
insotesc ,nu este o ,,problema guvernamentala ,, sau militara. n plus ,0 3alee
demonstreaza ca toate aceste intamplari ,,rapiri ,, etc. ,nu sunt nici pe
departe atat de benigne pe cat ar vrea adeptii noii religii stelare.(biectiv
,fenomenul pare mai degraba ingri"orator, asa-zisii ,,extraterestri,, find mult
prea similari ,,demonilor,, populari .!ici ar trebui facuta poate o distinctie .n
privinta acestei mitologii a ,,demonilor,, ,este vorba de o for"are
artifciala,conventionala ,din partea religiilor dominante,o simplifcare in
termeni dualisti ,ce se suprapune peste o gama larga de traditii mult mai
vechi ,traditii ce au ,intr-o anumita masura ,o baza ,,experimentala,,
,vizionara.3allee atrage atentia pe buna dreptate asupra conceptiilor oculte
despre ,,spiritele elementare,, ,despre care cea mai buna formulare o gasim
in paracelsism. n toate traditiile gasim aceasta ,conceptie despre ,,spiritele
intermediare,, ,foarte diverse,oarecum neutre din pt. de vedere moral,desi de
multe ori se arata a f mai degraba ,,rauvoitoare,, .!m putea sa ne referim
aici si la extravagantele viziuni ale lui S5edenborg,"urnalul lui spiritual,putin
cunoscut,oferind o multime de detalii surprinzatoare,lucruri a caror adevarata
semnifcatie pare sa-i f scapat autorului,asa cum era el inclinat sa le citeasca
si reformuleze,cu o multime de adaosuri,suntem incredintati,prin grila unei
conceptii religioase impregnate de un anumit evanghelism protestant.
Ceea ce este cel mai important este faptul ca aceste entitati bizare,purtind
semnele clare ale unei inteligente si vointe,f diferite totusi de ale
noastre,aproape incomprehensibile,iau aspectele si formele celev mai
diverse,iar cei care patrund in ,,lumile,, lor ne descriu o organizare extrema
,de asemenea ,f asemanatoare si f diferita de aceea a lumii noastre,si
totodata,,,lumi,, ,pt. ca este vorba de o multitudine ,f diferite intre ele Este ca
si cum ,dupa cum relateaza cineva,aceste ,,dimensiuni,, ar imita lumea
noastra si comportamentele oamenilor,dar in moduri extrem de stranii ,care
le indeparteaza infnit de realitatea noastra. 3. ,si istorisirile lui $ Monroe,ce
par a avea ceva real -. E ca si cum te-ai cufunda intr-un abis.Si totusi ,nu este
vorba de simple productii subiective ,de halucinatii.Cel mai bun termen de
comparatie pe care il pot gasi este acela al descrierilor lui 4af*a.%upa cum o
arata Max 6rod,prietenul si editorul lui,4af*a era un vizionar,scrierile lui sunt
intesate de sensuri ascunse.!celasi comportament bizar al entitatilor si
,,realitatilor,, ce invadeaza viata eroilor lui ,metamorfoze ale lui,sub semnul
unui ,,verdict,, iminent si implacabil,al unui deznodamant neasteptat. n
concluzie ,toata aceasta tesatura de manifestari psihice ,de proportii
cosmice ,abisale ,vis si realitate in acelasi timp ,ascund altceva,un fel de
,,realitate virtuala,, de o complexitate de neimaginat ,extrem de 1uida si de
elastica,in care constiinta normala nu poate ,,respira,, ,datorita unui fel de
presiuni sau densitati.,otodata ,toate aceste manifestari se muleaza pe
mintea subiectului ,pe su1etul lui,asa explicandu-se ,de ex. apariti ale
defunctilor,s.a. ,sau familiaritatea unor locuri,o anumita proximitate-ele sint
simultan subiective si obiective,apropiate si indepartate.#ucrul cel mai straniu
este insa ca se poate produce o invazie a constiintei de veghe si prin aceasta
aproape o ,,materializare,,,ca in fen. spiritiste,sau ,ca sa ramanem in tema ,in
aparitiile /+(.Multe cazuri de schizof. ar putea f explicate astfel.!m putea
vorbi,fara discutie ,de posesie,desi nu tr. ,poate ,luata in sensul ingust ,
,,demonic,, si ,,malefc,, al teologilor ,simpla suprapunere ideologica .! se
vedea cazul ciudat al lui 6erbiguier -#es +arfadets -la care se refera si Culianu
,pare-mi-se,in ,Eros si Magie, .&t o incercare de interp. provizorie,destul de
imperfecta si partiala ,voi folosi o comparatie -sa ne gindim la razele
cosmice ,stelare,care intra in atmosfera &amintului.!tmosfera opereaza ca un
fltru ,dozand acest 1ux exterior,adaptandu-l la conditiile terestre.!ceste raze
vin din Soare si din inima stelelor ,din abisurile cosmice.!sa,ne putem
imagina ,razele psihice sunt fltrate prin ambianta terestra ,sunt captate in
psihicul uman ,ori de cate ori exista o dispozitie ,o sugestibilitate ,in acest
sens ,are loc o simbioza ,un fel de altoire in subiectul receptor ,ce genereaza
astfel de experiente,pe care le putem numi ,exp. cosmice, ,abisale.n ea
insasi ,aceasta dimensiune ,externa , ,cosmica ,este de nesuportat pt psihicul
individual ,limitat asa cum este,si de aceea cu totul de neinteles,el se
stinge ,adica se inchide ,datorita acelei presiuni sau ,temperaturi, extreme
,despre care vorbeam.,ot asa cum corpul nu ar putea sa reziste daca ar f
transportat in Soare.Stelele erau considerate in vechime organisme vii ,pline
de ,,spirite,, sau daimoni ,precum intregul univers.Sa ne gandim,de
asemenea ,la viziunile ,extraterestre, ,planetare,ale lui S5edenborg.%ar
problema tr. nuantata.3edem ca viata individuala nu este posibila,in forma ei
fzica ,decat pe planeta noastra ,in conditii cu o gama f limitata.deile
romantice despre viata pe alte planete,cel putin in sist. nostru solar ,s-au
dovedit a f vise desarte.&e de alta parte ,este evident ca toate acele ,entitati,
subtile ,chiar si cand imbraca o aparenta familiara ,nu au deloc trasaturile
unor finte individuale,asemenea noua.Ele par a f mai degraba forte ale
naturii ,ale unui alt fel sau aspect al naturii ,inzestrate cu un fel de
,inteligenta, certa ,desi univoca ,nevoluntara.E ca in cazul celulelor in
organism ,au o functie precisa ,sunt un fel de ,,agenti,, ,printre care si celulele
,de paza, ,devoratore7Numai in con"unctie cu noi aceste forte iau o aparenta
individuala antropomorfa sau teriomorfa ,printr-un fel de schimb osmotic,sau
chiar isi creeaza o anumita individ. de imprumut si temporara,o anumita
autonomie.Cei vechi le numeau ,,finte magice,, .Cum nu exista nici un fel de
proportie intre ,temper, noastra si ,temper., stelara ,asa se explica de ce
,lumile, create oarecum spontan in vortexul psihic universal ,care repr. un fel
de ,lume virtuala, ,-au o diversitate si o complexitate abisala ,insuportabila
capacitatii noastre de procesare,si cu toate acestea ele nu sunt ,,reale ,, in
sensul obisnuit ,pt. ca nu sunt stabile ,sunt in prefacere ,precum exploziile
solare.n paranteza,aici,cercurile din lanuri si alte fenomene conexe ,in
complexitatea lor hieroglifca,bizara,pot f amprente,signaturi, ale acestor
entitati-.( deschidere ,activa, a constiintei in aceste dimensiuni ar echivala
cu o iluminare ,cu o ,,universalizare ,, partiala a constiintei ,si acesta este
,poate ,sensul ascuns al tuturor acelor exp. psihice ,cu o incarcatura initiatica
incontestabila.%ar poate f si extrem de periculoasa ,ca o scufundare in abis,o
disolutie psihica.Sa ne mai gandim la doctrinele ezoterice despre ,mundus
imaginalis, localizata in ,,su1etele astrale,, ,adica stelare.%atorita subtilitatii si
penetrabilitatii lor ,aceste raze cosmice , pot patrunde fara probleme in
lumea noastra ,desi fltrate ,problema find cu ,receptorii, .(data captate ,ele
se ,,intrupeaza,, in diverse modalitati , ca intr-un fel de epifanii ,de subtilitate
sau materialitate variabile. !sa se explica viziunile,dar si posesiile,pt. ca
energiile despre care vorbim pot acoperi un spectru foarte larg,exact ca
undele electromagnetice.%e altfel s-ar putea sa existe aici o relatie precisa
-fenomenele /+( insotesc frecvent fenomenele naturale -furtuni
,cutremure ,vulcani etc. ,si ar f interesant de vazut daca exista o converg. in
raport cu ,,meteorologia,, solara.S-au constata si in mari prefaceri sociale sau
razboaie ,unde exista o extrema tensiune psihica,si ma gandesc ca este
posibil ca,in toate acestea,ele sa repr. un element activ,nu doar de
simultaneitate.ntr-adevar ,fenomenul ufo repr. o ,,enigma cosmica,, ,desi nu
in sensul science-fction azi la moda.
/n alt aspect al problemei este acela,mult mai de suprafata,mai pamantesc
si aproape neimportant comparativ cu adancimea reala a fenomenului,al
experimentelor psihologice si aproape psihanalitice,carora strategii nevazuti
ai lumii noastre le dau atata credit ,fara macar sa banuiasca cu ce au de-a
face.#e lipsesc totalmente punctele de reper ,asa cum sunt ei imbibati cu
materialism si scientism.&ur si simplu ,se "oaca,la intamplare ,profani,intr-un
domeniu complet necunoscut.Cred ca este mult supraevaluat acest
experimentalism ocult ,politico-militar ,ale carui rezultate nu pot f,in ultima
instanta,decat contrare celor vizate.%esi ,tr. sa o recunoastem ,acest "oc al
manipularilor psihologice este de o asemenea amploare ,incat acopera,cu
zgomotul sau strident ,adevaratul fenomen.Miscarile sectare nu sunt decat
parte in acest program complet iresponsabil .
&roblema masoneriei
&roblema masoneriei starneste pasiuni,mai ales contra,find calul de bataie al
,,conspirationistilor,,.#ucrurile nu sunt insa chiar atat de simple -oridecate ori
probl. ne sunt prezentate in termeni schematici,dualisti ,tr sa ne punem
intrebari-,si s-ar putea sa fe vorba de o tinta falsa.Chiar adeptii teor. consp.
ar putea f instr unei stratageme,a unei ,,conspiratii,, ,daca se vrea ,de un soi
mult mai prozaic.Sunt constient ca aceste consideratii pot provoca o
adevarata ura printre adeptii ,religiei, conspirationiste.
Spus in cateva cuvinte ,curentii marginali ,oarecum anarhici,evazivi,pot f
,a"utati,stimulati,in generarea si dezv lor,controlati de la distanta ,foarte utili
in anumite circumstante.Ei au un rol de supapa si pe cel de perna de
amortizare. %ar cel mai important rol este acela de diversiune,de abatere a
atentiei.Minunat instrument politic,inventarea unor inamici din umbra
-spioni,teroristi, ,,sectanti,, ,etc. ,menit sa dinamizeze o mare parte a
publicului.Nu e de mirare ca tema aceasta a masonilor,iezuitilor,evreilor etc
-mai nou a ,,reptilienilor,, ,a "ucat un rol esential mai ales in regimurile
radicale.Ea "oaca un rol imp. si in regimurile democratice ,insa in formulari
mai voalate,mai difuze,la granita dintre real si fctiune.Strategia aceasta ,a
,,inamicilor ascunsi,, este de cand lumea.!sadar,tocmai aici este
diversiunea,ca sa zic asa , ,,diversiunea diversiunii,, .Scopurile sunt mult mai
prozaice, pt. ca sunt imediate si f pamantesti -puterea politica ,in diversele ei
forme,pt. care orice mi"loc a devenit practic permis.S-a luat de buna ideea
ca ,,religiile,, sunt opiumul poporului.Sa inventam atunci noi ,,religii,, sa le
aducem la zi,in vestminte cat mai atractive.,oate acestea se intampla in
laboratoarele &uterii.
n ceea ce priveste francmasoneria propriu-zisa,daca ne ref doar la fm.
moderna ,aceasta a "ucat ,la vremea ei ,acelasi rol al unui complex de cercuri
si cerculete,mai mult cenacluri fl.-literare ,ale ,,marginalilor,, ,
neconventionalilor ,adica ,pe scurt , ,,revolutionarilor,, ,care ,ce e drept
,aveau o cu totul alta tinuta int. decit agitatorii si anarhistii de azi.Erau
infltrate de agentii regimurilor autoritare ,agenti care , se pare, tocmai ei
erau cei care aduceau in prim plan ,,temele,, ,in vederea a ceea ce am putea
numi defulari controlate.,oata aceasta miscare destul de confuza a devenit
repede o moda,un mediu de intilniri mai libere,chiar si in sensul mai
vulgar,unde puteau circula si fermenta ideile .!stazi ,un asemenea
mediu,mult mai adecvat ,este internetul,desigur,tinut si el,in ciuda tuturor
asigurarilor ,sub un control strict. &roliferarea undelor de cea mai "oasa
frecventa psihica ,a porn. ,nu pare cu totul intamplatoare.Este o ,,defulare
controlata,, ,dar poate f si altceva.!ceste unde sunt cel mai usor de starnit si
de directionat la nivel colectiv -vezi ce se intampla in media ,cu impl. politice
directe -,dar acesta e un "oc f periculos,ce se int. ,mai devreme sau mai tarziu
,imp. celor ce-l practica.%ar sa revenim.Ca de-atatea alte ori, unda
revolutionare a crescut si a crescut,pana ce ascapat de sub control si a
inghitit totul.%ar ,crizele trecute ,sistemele politice s-au restructurat ,s-au
adaptat noilor conditii.Cred ca masoneria de azi e o relicva romantioasa ,pt.
cei cu gusturi mai subtiri,1acai tomnatici si printi de mucava.!stazi ,regulile
"ocului s-au schimbat si mi"loacele sunt mult mai hard.
Centralitate spirituala si caracter natural
Centralitatea omului in Cosmos repr. o tema traditionala,universala.%ar o
gasim in modalitati si inerpr. diverse,ceea ce face ca lucrurile sa nu fe chiar
asa de usor de inteles.Cea mai cunoscuta varianta este aceea neoplatonica-
schitata de &lotin,ea este elaborata intr-o forma scolastica si ,oarecum
absolutizata,de &roclus,trece apoi in fl. islamica, in scolastica medievala si ,in
cele din urma,in platonismul renascentist,unde isi gaseste exprimarea
-manifest in celebra ,oratie, a lui &ico.Exista ,bineinteles,multiple variante si
divergente,insemnate uneori,in toata aceasta gama de interp.Conform
acestei conceptii,omul ocupa o pozitie ,mediana, in Cosmos,find punctul de
legatura intre lumea superioara,angelica si divina,si lumea inferioara , ,,a
devenirii,, ,naturala,sublunara.$iguros vorbind,aceasta pozitie mediana este
de fapt o pozitie intermediara.Este ,chiar in aceasta varianta,o tema
traditionala -o gasim in tr. indiana,inSam*h'a,de ex.,in C. hermetic,etc.!re
nevoie de o interp. corecta,intr-un ansamblu mai cuprinzator.Sa numim
aceasta idee ,despre centralitatea-mediere a fintei umane, ,,mediere
cosmologica,, .Nu am spus ,centralitate, ,datorita unor echivocuri pe care
dorim sa le clarifcam.,r. spus de la bun inceput ca adevarata centralitate si
demnitate a omului nu este o ,mediere, oarecare,ci o centralitate
metafzica,transcendenta ,ceea ce face ca omul,in adevarata sa
natura,spirituala,sa posede demnitatea ,,regala,, in raport cu #umea.!ceasta
demnitate este deasupra cosmosului,este piscul ,soarele central,3erbul.n
sistemul plotinian,este ntelectul,nous.Centrul adevarat este deci
piscul,pozitie dominatoare ,integratoare,sing. ..loc.. ,un ,,loc,, fara loc
-,,statiunea fara statiune,, ,transcendentul,unde este posibila o viziune ,de
amploare, ,sintetizatoare,reductie a multiplicitatii la unitate.Cum spun textele
hermetice,natura umana realizata,ca ,aur regal, este ,,fara rege,, ,fara vreun
alt stapin,complet libera ,ceea ce sugereaza o diferenta marcata fata de
conceptiile mistico-religioase.%e asem. ,in aceste tr. natura umana ,
,,su1etul,, ,find regal-in sens superior ,spiritual ,-este de gen masculin,tot in
contrast cu conc. mistico-teiste si uneori flosofce,care vad in su1et o
entitate secunda,ce nu-si poate depasi conditia creaturala,de gen feminin
si ,pasiv, .!ici poate f integrata disputa medievala despre cele doua
,,intelecte,, ,activ si pasiv.%upa cum se stie,au existat doua tendinte,pe care
le putem califca drept ,,gnostica,, si ,,voluntarista,, -prima ,preponderent
dominicana,cealalta,franciscana.+ormula ,voluntarista, isi gaseste cea mai
buna expresie la Sf. 6onaventura.dar era constituita de"a ca linie principala
de gandire in crest. occidental,prin Sf. 6ernard si victorini.Cealalta directie,se
afrma puternic cu !lbert,isi primeste formularea aristotelica clasica si
defnitiva la ,homa,dar adevarata implinire,in spirit mai platonician,mai bina
zis metafzic,o dobandeste la renani ,la M E*hart si M %ietrich-acesta,spirit de
aceeasi inaltime cu E*chart,pierdut in uitare.
%octrina trad. sustinea ca su1etul,respectiv intelectul,conceput,aristotelic,ca
facultate,este de esenta ,pasiva, ,receptiv,primind in1uxul divin
,iluminarea,oarecum dupa model senzorial.Nu poate f vorba sa intr. in detalii
aici.n general,mai ales in flos. islamica-conf. unei tr. religioase ce pune
accent deosebit pe ,,supunere,, ,-se recunoaste fintei umane doar existenta
unui ,,intelect pasiv,, ,ce poate f numit si ,,natural,, ,ca esenta,ntelectul activ
sau agent find transcendent , ,separat, unic.n paranteza,amintim ca acest
,intel. agent, nu este intelectul suprem,ci doar al zecelea intelect,ultimul in
seria intelectelor separate,conceptie respinsa ferm de scolastici.n scolastica
timpurie,sub in1uenta araba,teoria aceasta si-a gasit unii adepti,mai ales prin
averroism, dar a fost repede respinsa,mai ales datorita geniului flosofc al Sf.
,homa.Evident ca sensul doctrinei arist. era altul,ca ambele ,,intelecte,, sunt
principii interne,ambele separate prin esenta de compusul natural si
separabile, ,,operaticv,, .%esi ,homa restabileste sensul acestei doctrine,el ii
ofera o interp. pe baze religioase,reducind-o ,in ultima instanta,tot la varianta
,,voluntarista,, .!ici se afrma reactia puternica si admirabila a renanilor,pisc
al metafzicii occident. medievale,constituind un curent de gandire
autonom,cu mari diferente fata de neoplatonismele clasice,ale carui instr. le-a
folosit totusi.! reduce pe E*hart la &roclus ni se pare o mare greseala de
interp.E*chart nu ar f acceptat niciodata parerile lui &roclus despre su1et ca
esenta limitata,ultima in ordinul inteligibil.$evenind,in doctrina renanilor,
,intelectul agent, ,esenta reala a naturii umane,desi el insusi latent -nu e nici
o contradictie - isi regaseste adevarata demnitate,find ,,unul in su1et,, - la
E*hart lucrurile sunt mult mai nuantate,simplifcam -,realmente
transcendent,,,imagine divina,,.,ema aceasta a imaginii sau ,chipului,
divin,formulare simbolica exacta a centr. metafzice a omului,isi reactiveaza
acum adevarata semnifcatie.&t. E*hart,intelectul activ individual este
identic,in esenta cu ntelectul activ universal.(r ,conceptia aceasta o regasim
,cu exactitate, in doctrinele indiene.Cele doua intelecte sunt purusa si
pra*riti-buddhi,pra*riti,adevarata ,,materie prima,, transcendenta ,
,,fecioara,, ,de ordin metafzic,find mai mult sau mai putin echivalenta pt.
,materia inteligibila, plotiniana sau diada,potenta activa a lui &roclus,si nu tr.
nicidecum confundata cu ,,materia fzica,, sau naturala a flosofei clasice
-cum se intampla insa de obicei.n paranteza,la aceasta polaritate
metafzica,primara,trebuie reduse cele doua princ. alchimice,sulful si
mercurul ,desi ele pot avea si unele sensuri secundare,derivate.Shivaismul lui
!bhinavagupta da o formulare mai precisa in acest sens - purusa si
pra*riti,principii interne,situate la acelasi nivel ,complementare si
corelative,nu opuse,sunt ipostaze ,,microcosmice,, ale celor doua principii
metafzice universale ,Shiva si Sha*ti,care prezinta practic nenumarate forme
si epifanii divine si mitologice,tot de ordin universal,principii spirituale
imediate ale lumilor.!ceeasi conceptie in metafzica suf,in ideile despre
atributele divine,,,forme,, universale in care se constituie orice realitate, orice
,,creatie,, .
!cestea,si altele inca,sunt bazele traditionale clasice ale ,centralitatii
metafzice, a fintei umane,la care putem adauga ,cu rol de prima
importanta,doctrina upanisada a ,,sinelui,, ,atman,!cestea find spuse,sa
trecem la cealalta tema ,complementara,a ,medianitatii omului, sa vedem
care sunt formularile ei mai pregnante si,eventual,care sunt semnifcatiile
reale.
deea ca finta umana are o pozitie inermediara,intre zei si animale sau,dupa
caz,entitati demonice,este universala in traditiile arhaice,avand o mitologie
bogata.!cest fapt nu constituie in mod necesar un criteriu de adevar,asa cum
nu constituie nici credinta in centralitatea &amantului-centralitate care,in
ciuda unor aprecieri recente,departe de a f avut semnifcatia vreunei
demnitati speciale a starii terestre,dimpotriva,o retrogada pe locul ultim ,al
unei imobilitati constrangatore,inertiale,adevarata vale a plangerii.,de vreme
ce regiunea luminoasa,empireana,era tocmai ,periferica,.,oate acestea sunt
la baza religioase,exoterice si ,intr-un sens ,conventionale,marcate de un
anumit empiricism si senzualism spontane.Ceea ce nu impiedica faptul
ca,datorita incarcaturilor lor simbolice inerente,sa fe apte de o transpunere
ezoterica.#uate in ele insele,ca mai toate imaginile mitologice,prezinta o
echivocitate si indeterminare ce necesita o analiza riguroasa,plecand de la
principii doctrinare,de alt ordin.Sunt,in scurt,interpretabile in cele mai diverse
feluri.%e altfel ,caracterul religios al acestor credinte transpare prin atitudinea
generala fata de divin -omul nu poate sa-si depaseasca conditia muritoare
,este un ,,animal,, al zeilor,, ,atitudine,mai ales in culturile mediteraneene-
orientale,aproape de servilism./n echivalent gasim insa,desi de pondere mult
redusa,in tote traditiile arhaice,chiar si in cele indo-europene.Cred ca se
supraevalueaza,uneori,prea mult ,spiritualitatea,in sens univoc,acestor culturi
vechi,preistorice.%istinctia dintre exoterism si ezoterism,sau religie si
gnoza,credem a f una de categorie,universala,si nu una con"unctural-istorica
sau ,ciclica, ,cum se spune uneori.,ot acest material istoric-cultural trebuie
supus ,deci,analizei,asa incat spiritul latent sa fe extras,printr-un proces de
purifcare si integrare.Nimic nu ne este oferit de-a gata,ca ,adevar,.
( prima formulare flos. mai elaborata a ,medianitatii, fintei umane apare la
&lotin,idee care va f dusa mai departe de neoplatonismul tarziu cu modifcari
ma"ore.#a &lotin lucrurile nu sunt f. clare,ceea ce este poate un plus si nu un
minus,data find coexistenta si intrepatrunderea unor perspective si chiar
doctrine diferite in opera lui,semn al unei minti deschise si gandiri vii.Esenta
umana apare de regula,ca identica cu esenta psihica ,cu ,,Su1etul lumii,, ,insa
,uneori ,este reductibila la ipostazele superioare,intelect si /nu,nu doar prin
participatie,ci si prin identifcare efectiva. Ceea ce nu se intampla in
neoplatonismele tarzii.+orma clasica in acest sens o intalnim la &roclus,intr-un
sistem supersofsticat ,unde esenta umana ocupa ultimul loc in ierarhia
spirituala.Cum este vorba de esenta ,nu de stare , omul nu isi poate depasi
conditia.%e aceea,omul este ,condamnat, ,ca sa spunem asa,la a ramane,in
perpetuitate,o finta de granita,ambivalenta,prin cicluri fara inceput si sfarsit
de transmigratie.%esigur,&roclus accepta ,cu accent deosebit,posibilitatea
ascensiunii su1etului si a unirii lui cu ipostazele superioare,inclusiv cu /nu
,dar ca simpla participatie,nu unire propriu-zisa,prin intermediul re1exiilor
acestor ipostaze in su1etul uman,re1exii care exista conform esentei
su1etului -,su1et partial, ,cum il numeste el,re1exii numite ,iconice, .Nu gasim
deci in toate aceste speculatii un echivelent real al doctrinelor hinduse sau
buddhiste despre ,eliberare, ci mai degraba o elaborare flosofca a unor teme
de ordin religios ,in1uentele medio-orientale ,siriace,find evidente in aceste
neoplatonism.!ici ar f poate bine de spus ca si teurgia lor ar putea avea
multe aspecte problematice,curent ce sta cumva la baza dezvoltarilor mai
tarzii,magic-ocultiste,de la renastere incoace ,pana la teosofile
iluministe.&roclus a avut o in1uenta considerabila,desi nestiuta sau
nemarturisita ,atat in doctrinele fl. din slam ,cat si in flos. medievala
crestina,in1uenta ce e decelabila din plin chiar la Sf. ,oma.&ersista cumva
aceeasi idee a limitatiei esentei umane,poate si pt. ca aceasta venea in acord
cu conceptia religioasa generala,monoteista,dupa care finta umana este
redusa la finta creaturala ,naturala,ce nu-si poate depasi aceasta
conditie,desi se poate impartasi din harul divin.Sa o spunem de pe-acum ,f.
clar ,ca aceasta idee este gresita,pt. simplul motiv ca esenta nu poate f
depasita in nici un fel prin activitate-pt. a folosi termin. proclusiana,este deci
contradictorie ipoteza ca peste esenta s-ar putea suprapune o ,,participatie,,
de ordin superior.!ici se pot sesiza limitarile rationismului flosofc,asa cum
era el altoit cu exigente extrinseci,de ordin religios.n fne ,a"ungem la
platonismele renascentiste,unde ideea aceasta a ,,centralitatii,, omului este
intens celebrata si degenereaza in excentricitati estetizante si chiar
politice.!ceste excese ar putea f ,pesemne,vazute ca un semn indirect al
erorii, rezultate din absolutizarea unei asemenea conceptii.&e scurt,este
vorba de un fel de absolutizare sau ,,divinizare,, a umanului luat in
,,caracterul,, sau limitat,pur natural,ce duce la un fel de substitutie si
idolatrizare,paralel cu o umanizare si ,,relativizare,, in sens invers a
divinului,deci ca o hibridizare - de unde si excesele in directia unei
superioritati a inferiorului,daca putem spune asa,prin glorifcarea conditiei
muritore a omului in detrimentul presupusei conditii ,imobile, a ingerilor si
entitatilor superioare.ntrezarim de"a germenii iluminismului.%e aici pina la
imanentismul si naturalismul pur nu mai era decat un pas.Evident,nu acestea
erau intentiile unui +icino,de pilda,dar supraevaluarea unei asemenea
doctrine ,cu confuziile si sugestiile pe care le ascundea,se preta la asemenea
interp. derivate ,centrifuge si anarhice.E ,si aici ,un fel de reiterare a
,,caderii,, ,nu fara temei, intrucat conditia mediana a omului nu este decat
indiciul unei caderi,nicidecum ceva ce ar trebui proslavit.n general ,de indata
ce se pune o limitare ,constient sau nu,fata de superior,adica fata de spirit
,singura cale ce ramane si care se deschide ,se activeaza asemenea unui
abis,este calea in "os.
!cum despre cateva implicatii metafzice ale acestei ipoteze a ,esentei
mediane, si ,in general ,a oricare idei ce presupune o limitare oarecare a
esentei intelectuale.,r. spus ,fara a putea argumenta aici ,ca ,esenta
intelectuala, si ,esenta rationala, sunt sinonime ,aceasta diviziune neavand
nici un suport ,find neconforma cu gandirea greceasca clasica.(mul -finta
rationala este omul-finta intelectuala.( limitare a esentei intelectuale ,de
orice fel,contrazice transcendenta esentiala a intelectului,atat de mult
intonata in traditiile sapientiale.(mul are puterea de a cunoaste totul,puterea
mintii lui este potential absoluta,nu poate f impiedicata de nimic,mintea se
misca libera ,nu este retinuta de nimic,este de un cu totul alt ordin decat
realitatile naturale supuse prefacerii.#ibertatea aceasta inseamna tocmai
transcendenta.Cum spune !ristotel,a intelege inseamna a domina ceea ce
presupune o preeminenta a subiectului cunoscator, -doctr. ce o intaln. la
Eriugena 8 , impotriva conceptiilor neoplatonice,care tind sa acorde
preeminenta obiectului,cu consecinta pasivitatii subiectului.n realitate
,singurul cu adevarat activ ,la modul transcendent ,este subiectul
cunoscator,cel ce este ,,cunoastere pura,nemurire, singurul ,luminator, si de
aceea , adevaratul ,soare, inerioritate pura,necuprins de nimic si
cuprinzandu-le pe toate.El este ,prin defnitie,unic , ,,unu,, ,indivizibil ,%aca ar
f divizibil ,nu ar mai f ,substanta, reala.nu ar mai putea f temeiul stabil al
tuturor celorlalte lucruri,procesul divizarii s-ar continua la nesfarsit.Nefinta nu
are loc in finta pura.( diviziune esentiala a intelectelor ar contrazice
proprietatea esentiala a intelectului,intelectele rezultate nu ar mai putea f
intelecte %iviziunea individuala este de un cu totul alt ordin ,nu
este,metafzic,esentiala.Cum spune Sf. Maxim undeva ,in traditie
origeniana ,natura intelectuala este una ,find diferentiata ,,dupa merit ,,
,formula admirabila prin conciziune ,intrucat contine ,in nuce ,intreaga
doctrina origeniana a circuitelor psiho-cosmice.
n ipoteza ca un intelect ar f limitat prin esenta,acesta ar avea
acces,desigur ,la tot ceea ce este sub nivelul esentei lui,dar ar ramane cu
totul orb la ceea ce ar f deasupra ,acestea i-ar ramane incomprehensibile
,tocmai pt. ca ar avea o cu totul natura.,ot asa cum animalul nu percepe
omul ca om ,ci tot aca pe un animal.Eventual ,se poate intelege superiorul
doar prin acele elemente pe care le are in comun cu inferiorul ,adica prin
ceva adiacent si neesentialSigur ca doctrinele mentionate nu recunosc acest
fapt,ele avand un caracter hibrid,dar asta nu inseamna ca el ,ca si alte fapte
asemanatoare,nu ar f implicit.( multiplicitate de esente intelectuale ar f deci
entitati izolate si incomunicabile.n plus ,sa ment. in treacat ca esenta
intelectuala nu poate functiona ca o cauza efcienta ,naturala,aici find vorba
de o confuzie de planuri.%octrinele emanatiste recunosc o reductie a
multiplului la unu care ramane pur teoretica,oarecum matematica,caci ea nu
se realizeaza niciodata in fapt.entitatile ,naturi distincte,neavand cum sa
fuzioneze.%aca intelectul partial nu se poate uni realmente cu intelectul
prim,este evident ca nici reciproca nu poate f,nici intelectul prim nu poate
absorbi,prin fuziune,intelectele partiale.%e aceea ,poate,s-a simtit nevoia sa
se adauge un alt principiu ,mai inalt ,distinct de ntelect, /nu.%ar astfel,se
deschidea calea unui regres la infnit ,ceea ce s-a si intamplat in
neoplatonismele tarzii,devenite infalationiste./nu nu ar putea f decat identic
cu finta si cu intelectul ,si aici !ristotel a vazut bine.( distinctie intre /nu si
ntelect poate avea sens ,ca distinctie relativa ,intre doua aspecte ale
Spiritului,intr-un anume sens -transcendent si imanent,Nirguna si Saguna
6rahman,a caror ,esenta, ca in dogma crestina ,ramane identica.$eductia la
unitate trebuie sa fe nu doar una abstracta ,ci
efectiva,operativa.Multiplicarea esentelor spirituale atrage dupa sine o
evidenta relativizare sau limitare a &rincipiului,care nu ar mai putea f
absolut,in supozitia existentei unor esente permanente diferite.+aptul ca el ar
f ,primul, ,ca principiu,nu face decat sa confrme aceasta limitare.!ltfel
spus ,ar f o esenta printre altele.n plus ,atributul intelectului,gandirea ,este
unica ,nu i se pot distinge diferente ,gradul nefind o diferenta reala,ci doar
una relativa, de stare.ntelectele din aceeasi specie ar trebui sa fe
uniforme ,reduse la propriul lor domeniu natural ,oarecum in sensul ,formelor
imanente, conform doctrinei h'lomorfste ,lucru ce ar trebui verifcat si in
cazul indivizilor din specia umana.%ar acest fapt ,evident ,nu este valabil
,diversitatea intelectuala a oamenilor find totala ,adica acoperind intregul
spectru,diferenta find ,desigur ,de grad,stare sau dispozitie,nu de
substanta.n concluzie ,intelectele individuale se diferentiaza prin stare,nu
prin specie sau esenta,ele poseda aceeasi specie ,forma prima sau ,,forma
formelor,, continandu-le pe toate celelalte sintetic ,cea mai simpla si cea mai
complexa in acelasi timp.!ceasta multiplicitate implicita,sintetica,nu
contrazice unitatea esentiala ,superiorul opereaza sinteza inferiorului.!ceasta
,,forma,, deci,esenta divina ,este ,centrala, in sens transcendent
,suverana.!ceasta este adevarata ,,demnitate naturala,, a omului,chiar daca
el nu o stie inca,si ea trebuie proclamata ,ca in misterii -tat tvam asi ,marea
rostire -,,tu esti !cela,,.
n concluzie,starea intermediara sau mediana nu ar putea f ,in ultima
instanta ,decat o stare ,ca sa spunem asa,de mediocritate ontologica.%e
altfel,daca vom cerceta mai atent aceste doctrine,vom remarca faptul ca o
asemenea pozitie nu este mediana decat intr-un sens relativ.%e ex. ,la
&roclus,intr-adevar,su1etul ocupa pozitia de mi"loc intre diferitele ipostaze,dar
este vorba de su1etul universal,divin.Su1etul uman ,sau ,cum este considerat
-su1et partial,individual,- este doar ultima emanatie a su1etului universal,sub
nivelul sau a1andu-se naturile naturale,irationale,ce nu poseda decat un
,su1et, intr-un sens echivoc,ca o re1ectie.$egiunea onto-cosmica a1ata sub
natura umana este incomparabil mai mica decat regiunea superioara
acesteia,a ipostazelor spirituale.Ceva analog gasim in traditia scolastica.
!m putea face aici o comparatie,credem,sugestiva,cu o anumita teorie
morala,ale carei surse exacte ne scapa acum -este vorba de o interpretare a
unor doctrine taoiste.&otrivit acestei int. ,nu trebuie preferat
,binele,raului,deoarece aceasta ar produce un dezechilibru intre 'in si
'ang,asa ca mai potrivit ar f sa se tina linia medie ,de echilibru ,intre ,bine, si
,rau, .,eoria este formulata ,putin diferit,mai alambicat si incoerent,dar ideea
de baza aceasta este.-daca aceasta ,mediere, este mai oportuna,atunci
este ,mai buna, ,avem un bine mai bun ,ca sa spunem asa,si atunci,prin
necesitate,plecand de la aceeasi ipoteza,ar trebui sa cautam o alta
medie,intre acest bine si opusul lui,deschizandu-se calea regresului la
infnit.!ceeasi interp. aberanta o regasim,in formule si dozari diverse,hibride,
in unele teorii etice imanentiste mai recente.
%upa parerea noastra,o situare a naturii umane sau a oricare alte naturi
exact pe linia de mi"loc a cosmosului ,pozitie,in acest sens ,centrala,este si
imposibila.!ceasta linie reprezinta o granita,un prag,nu o stare de
existenta ,este punctul unde se face trecerea intr-un sens si celalalt ,intre
cele doua regiuni ,superioara si inferioara,nicidecum un punct de
echilibru,caci echilibrul ,stabilitatea,se realizeaza intotdeauna in superior,ca
sinteza.( finta nu s-ar putea a1a decat intr-una din aceste parti ,oricat de
mica ar f diferenta.n consecinta,o asemenea centralitate nu ar putea f
decat relativa.
$amane de cautat semnifcatia reala a tuturor acelor treaditii despre locul
cosmic si ontic intermediar al fintei umane ,semnifcatie care ,odata gasita,ar
putea integra,credem, si toate aceste interpretari flozofce,in ceea ce au ele
valid,curatindu-le de aspectele mai problematice.%in pornire,trebuie stabilit
ca aceasta conditie intermediara nu ar putea f decat de ordin
secund,derivat,nu poate f ,,locul natural,, al fintei umane,care este
transcendent -,loc, ,doar metaforic.Este deci vorba de o stare de
existenta.%ar ,de vreme ce finta umana,ca toate fintele de altfel,trebuie sa
treaca prin toate starile naturale ,epuizand intregul circuit,de ce ar f nevoie
de postularea unei asemenea pozitii.#a baza, exista parerea ca umanitatea
are o anumita trasatura,comuna tuturor indivizilor umani ,in masura in care
acestia raman in conditia ,,naturala,, ,neconditionata.Ca finta naturala , -
numita de gnostici si ,,psihica,, sau su1eteasca,spre deosebire de starea
pneumatica - ,omul se defoneste printr-o anumita neutralitate morala,nu
este bun ,dar nu este nici rau,precum Natura insasi ,al carei caracter il
impartaseste.%ar Natura nu ocupa nici o pozitie cosmica ,speciala,ea find
substratul cauzal al cosmosului,principiul imediat al acestuia.!cest ,caracter
natural, este deci de un cu totul alt ordin ,in felul lui ontologic.&t. om ,este
vorba de o potentialitate spirituala,mai exact,o potentialitate pasiva sau
receptiva.Este rezultatul unei caderi ,adevarata ,,cadere,, ,de sens
metafzic,fara inceput temporal si de aceea permanenta.+iecare clipa este
generata de aceasta ,,cadere,, ,uitare de sine,confuzie cu puterile Naturii.Ca
urmare ,se genereaza ceea ce putem numi caracterul natural al fintei umane
,al esentei intelectuale pure -purusa.,rebuie precizat ca in toate
conditiile,naturale sau spirituale,finta isi pastreaza individualitatea.Caracterul
natural este un fel ,de a doua natura, - in sensul de esenta,se remarca sens.
diferite pt. ,natura, - ,dobandita ,care nu este o natura propriu -zisa,nu este
permanenta .este deci o stare,dar o stare rezistenta,profunda,tocmai un
caracter in sensul de dispozitie stabila,habitus natural,pe care se altoiesc
toate habitus -urile ulterioare ,ca simple modifcari mai mult sau mai putin
superfciale.%e aceea conditia naturala,muritore ,este atit de greu de
schimbat,este o radacina profunda,existentiala si profunda,pe care incercarile
morale obisnuite nu fac,de obicei ,decat sa o starneasca si sa o intareasca.Ea
poate f depasita doar prin ,!rta, ,adica prin initiere,care este o ,,rectifcare,,
.n anumite conditii ,acest caracter natural ,profund,numit adeseor ,natura
umana, -in sens derivat si conditionat -,desi extrem de rezistent si dispus ,cu
toata limitarea sa inerenta , ,,spre bine,, ,adica spre ,forma, ,- poate suferi o
alterare,in sens negativ,poate f afectat in profunzime ,ca sa spunem asa,ca
efect al unei contra-initieri.n acest caz caracterul dobandeste o calitate
,,demonica,, ,printr-o cadere care este de un alt ordin decat cea despre care
am vorbit.%ar aici lucrurile nu sunt nici pe departe atat de simple pe cat ar
putea sa para si necesita o discutie aparte.ata deci,de ce finta sau ,natura
umana, ca ,natura muritore, creatura naturala,este intermediara intre ,ingeri,
- finte spirituale ,minti separate - si ,,demoni,, -finte degenerate ,prinse in
varte"ul ,,alteritatii,, -de identifcat cu privatiunea , ,,raul,, ,ne-finta,sarpele
din 9eneza.
,#ocul natural, al fintei umane ca finta naturala este Cosmosul insusi ,caci
intregul cosmos prezinta acelasi caracter natural si este ,intr-un anumit
sens,echivalentul universal al omului .,Caderea, primordiala nu este totala,ca
o scufundare pe fundurile abisului,este asemeni unei indoieli sau intentii ,o
sovaire,sufcienta insa pt a produce o proiectie , o alunecare pe valul
somnului.este deci o proiectie de vis ,o dislocare ,astfel generandu-se
individualitatea naturala-,,naturala,, prin participatie la Natura si la
prefacerile acesteia,caci altfel ,individualitatea umana nu-si poate pierde
esenta spirituala -nici chiar in cazurile de ,,cadere demonica,, -. Ciclul
existentei umane este unul ireversibil ,de la potentialitate la actualitate.!bia
la capatul lui su1etul isi dezvaluie caracterul profund ,in lumea cosmica ce
corespunde cel mai bine acestuia,regiunrea superioara , ,,cereasca,, -in
sens ,natural, si cosmologic ,care nu este de fapt decat un ,pamant
ceresc,prin raportare , ,,cerurile, find star transcendente , ,,solare,, -&itri
-lo*a,lume a stramosilor sau tocmai a ,,oamenilor,, ,al carei rege ,:ama,avea
initial trasaturi luminoase ,regale.Este echivalentul lui !dam,omul primordial ,
,,natura umana,, in sensul pe care l-am precizat, primul muritor si de aceea
"udecator etc.n cele din urma,oamenii se vor f integrat in aceasta lume ,,de
dincolo ,, ,model al lumii noastre ,isi vor gasi ,,starea freasca,, ,desi nu in
aceeasi proportie,caci si acolo locasurile sunt multe.n circuitul psiho-cosmic
finta sufera multe deformari,cauzate de contingente,are nevoie de
purifcari.%ar despre toate acestea,in alta parte.
&roblema individuatiei
%upa o cunoscuta formula scolastica ,materia este principiul individuatiei.Cu
origini in aristotelism ,aceasta doctrina isi are cauzele mai directe in flos.
islamica.,Materia, despre care este vorba este materia ,,fzica,, ,in sens
clasic ,naturala.Conform doctrinei hilomorfste,individul nu poate exista fara
materie,forma este individuata prin materie.Este interpretarea ,peripatetica,
a aristotelismului,si daca !ristotel a sustinut o asemenea teorie este o alta
problema.( mentiune este necesara totusi aici.,eza aristotelica despre
individualitate ca ,substanta prima , este in contradictie cu o asemenea
conceptie ,caci substanta primara ,ireductibila,este temeiul atributelor ,a
,calitatilor formale ,generale.Ea nu poate f deci nicidecum rezultatul ,sau
compusul ,unirii materiei cu forma,caci acest este reductibil la componenti
,este derivat ,nu prim.nterpretarea in discutie este mai degraba rezultatul
unui peripatetism naturalist cu in1uente platonice,in sensul realismului
formelor.mai exact,formele ,de ordin universal,sunt reale,prime,individul find
ca un accident al acestora,prin aportul materiei,principiu al posibilului,al
contingentei si ,pe de alta parte,naturalismul peripateticic clasic al ,,formelor
imanente,, ,inseparabile.Este de asemeni de discutat daca hilomorfsmul
aristotelic avea exact acelasi sens naturalist,aproape biologist,opera lui
!ristotel find plina de sugestii.&eripatetismul a dobandit ,de-a lungul
timpului,diverse formule ,adeseori alimentat cu teme neoplatonice ,dar am
putea schita unele linii generale in relatie cu doctrina individuatiei.mplicatia
cea mai imp. si mai evidenta se refera la impermanenta individului ,a
,,su1etului,, ,deci o tendinta implicita ,alteori devenita manifesta ,spre
negarea unei nemuriri sau supravietuiri individuale.n ceea ce priveste
,scolastica ,desi a preluat aceste teme,nu le-a putut accepta ,din motive usor
de inteles ,dar nici nu a reusit sa se debaraseze de ele printr-o conceptie
spiritualista mai clara.Ea prezinta un caracter hibrid ,flosofco religios,sau
mai degraba invers ,sursa a nenumarate tensiuni interne.%ar hilomorfsmul
peripatetic convenea dogmei religioase ,deoarece parea sa "ustifce cumva
,invierea corpului, ,omul find un compus in care cele doua elemente
constitutive nu pot existe separat.!daosul asa numitei flos. crestine la teza
peripatetica ,pt. a face posibila aceasta dogma,este un recurs la ,,vointa
divina ,, ,la har,supraordonat naturii si legilor ei,astfel si ratiunii ,al carei
domeniu era limitat la acela al naturii.+ilosofa ,ca ,,slu"nica ,, ,a servit ca
instr. apologetic.Ca si in alte cazuri,acest recurs la o vointa divina
insondabila ,aproape arbitrara,in mod evident conceputa antropomorfc,nu
are absolut nici o valoare epistemologica , ,,vointa divina, servind oarecum ca
alibi ,ca instr. implacabil de persuasiune ,depinzand ,ca sa spunem asa ,de
vointa celor ce pretindeau a o descifra.$evenind, imortalitatea pe care
peripatetismele o pot recunoaste fintei umane este una ,universala, ,si aici
exista o gama de interp .Conceptia de baza pare a f ,totusi,in ciuda
aparentelor ,destul de naturalista ,exponentul ei principal,autoritatea
adevarata a peripatetismului,find !lexandru din !fr. .&roblema aceasta a
individuatiei a reprezentat un adevarat nod gordian in flosofa traditionala de
in1uenta elena.
%e cealalta parte ,,platonicienii,, ,adica,in general ,neoplatonicienii,fe ei
pagani,crestini,sau islamici,au respins ferm tezele peripatetice hilomorfste si
naturalismul pe care acestea il presupuneau,afrmand nemurirea su1etului
individual,ca forma sau substanta separata.Ei nu au reusit insa sa dea un
raspuns coerent la problema individuatiei si uneori au adoptat formule
aristotelice,pe care le-au reinterpretat,in sens ,platonician, ,destul de
neconvingator insa.Neoplatonismul,in diferitele sale variante,sustine un
dualism su1et-materie,vazute drept contrarii,uniunea lor find cumva ceva
nefresc.%iferitele incercari de armonizare si de atenuare a contrastului,la
neopat, tarzii ni se par neconcludente si fortate.
Credem ca la baza tuturor acestor divergente sta o gresita teorie despre
,materie, .+ara a intra aici in detalii,este vorba de o reducere a conceptului de
,,materie,, la materia fzica,sau naturala ,deci o conceptie univoca ,reductiva
si chiar empirica a acestui termen.%esigur,uneori se recunoaste existenta
altor genuri de materie,matematica,inteligibila,chiar psihica,dar toate acestea
tinzand sa devina simple abstractii inutilizabile.%e altfel ,teoria aceasta
clasica despre materie a fost ,de-a lungul timpului,pricina a nenumarate
confuzii si divergente.&roblema aceasta a materiei este de mare complexitate
si cu implicatii metafzice de prim ordin.
,rebuie sa pornim,pt. o buna evaluare a problemei,care este de ordin
metafzic,de la doctrinele orientale,mai exact,indiene.!ici gasim o conceptie
metafzica despre materie ,despre spirit si materie,ce pot f echivalate cu
,forma, si ,materia, clasice doar intr-un sens largit si cumva prin
transpunere.Ne putem gandi la un fel de ,hilomorfsm metafzic, ceva ce nu a
lipsit nici in flos. de inspiratie clasica,de pilda ,la bn 9abirol.!m mai putea
mentiona in acest sens unele incercari neoplatoniciene,destul de vagi si
abstracte insa,cu referire la asa-numita ,materie inteligibila, .&ra*riti ,principiu
material universal,nemanifestat,av'a*ta,nu trebuie asimilata nicidecum
cu ,,materia fzica, a flosofei clasice.&urusa si &ra*riti constituie cuplul
primordial,ambii termeni find transcendenti,inseparabili,ei trebuie situati ,,in
principiu,, ,de esenta divina,deasupra manifestarii.&ra*riti este principiul
imediat al manifestarii ,ca radacina cuzala a ei ,manifestarea find
desfasurarea potentelor ei,ma'a,ca ,,proiectie,, sristi.Ea este ,,materia prima,,
metafzica ,transcendenta,mama a lumii,mare zeita ,+ecioara-mama.ntr-o
anumita traditie gnostica,este ,Spiritul Sfant, ,conceput ca feminin,Sofa
primordiala.! o situa pe pra*riti "os ,ca ,radacina inferioara, a cosmusului,este
o adevarata impietate.6inomul forma-materie exista la fecare nivel,pt.
fecare forma existand o materie proprie,cei doi termeni se situeaza
intotdeauna , ,,cosmologic,, ,pe acelasi plan,find corelativi.+orma are
preeminenta metafzica,ceea ce este alt lucru.%iferenta intre cei doi
termeni,intr-o exprimare mai simpla,consta in faptul ca forma este principiul
fx iar materia - principiul dinamic.n termin. aristotelica,preluata de
neoplatonism ,aceasta materie este ,potenta activa, ,nu ,potenta pasiva, .
n aceasta incadrare metafzica,cu largirea de orizont pe care o aduce
,formula clasica despre materia-principiu al individuatiei , ,isi gaseste
adevarata semnifcatie.ndividuatia trebuie situata la nivel
metafzic,transcendent.!cum insa trebuie facute cateva consideratii
suplimentare.Multe din neintelegerile si confuziile legate de natura
individualitatii se datoreaza unei intelegeri prea simpliste,uniforme ,a
termenilor.,ermenul ,,individualitate,, este multivalent,poate f luat in sensuri
diferite.&utem vorbi,astfel, de individualitatea transcendenta,universala ,fara
nici o contradictie.Chiar &laton se refera undeva la ,individualitatea in
sine,.,&t. ca substanta ,adica finta reala ,este intotdeauna o
individualitate,raportul find nu cu universalul in sens univoc,ci cu atributele,
ca substante secunde.Evident , si ,,universalul,, si cu atat mai mult,am
zice,este un termen multivalent.&utem vorbi asadar de o individualitate
transcendenta,unica, absoluta,si de o individualitate imanenta,sau ,mai exact
,de individualitati imanente,in nr. nedefnit.n general, termenul
,individualitate, tinde sa fe redus doar la ind. imanenta.!ceasta
individualitate imanenta,sau in manifestare,este ca o proiectie a indiv.
unice,care "oaca rolul de ,,forma,, sau esenta.&utem integra aici doctrina
despre ,,chip,, si ,,amprente,, a lui %ionisie !reop. ,extrem de
sugestive.Su1etele rationale,intelecte individuale,sunt create,printr-o creatie
originara,superioara,in ,,chipul divin,, sau in ,,imagine,, .Exista aici identitate
de esenta sau de ,forma, ,3erbul este ,,forma prima, ,forma formelor,
universala in sens integrativ.Este ceea ce ,uneori,se numeste ,creatia
spirituala, sau intelectuala, sau ,emanatie, intr-un sens mai special,care nu
este neaparat acela neoplatonic clasic.! se vedea ,pe aceasta tema,vederile
lui (rigen.n doctrinele indiene ,individualitatea spirituala este "ivatman sau
purusa din sam*h'a.n sam*h'a clasica exista o anumita limitare de
perspectiva,la nivelul multiplicitatii spiritelor,si o anumita neconcordanta ,prin
nerecunoastera decat a unei pra*riti universale.aceasta sam*h'a,care pare a
f reelaborarea unui sistem mai vechi ,monist,ce recunostea ,ca 'oga-
darsana,existenta unui principiu transcendent ,unic,svara.Shivaismul ,sistem
de mare acuratete -trecand cu vederea diferitele curente -recunoaste
existenta unei pra*riti individuale, ,,proiectie,, si aceasta ,a principiului
feminin transcendent,Sha*ti.+orma si materia exista atat in plan universal cat
si in plan individual.dentifcarea formei cu individualul si a materiei cu
universalul,cum se intampla uneori,ca si reciproca,consideram a f complet
gresit.,recand peste aceste aspecte,individualitatea spirituala sau ,spiritul
individual, este numit anu ,adica ,atom spiritual, sau monada,si putem
deschide aici perspectiva unei discutii in raport cu monadologia
leibniziana.,oate aceste monade,spirite individuale,in nr. indefnit,sunt,ca sa
spunem asa,proiectii ale ,,individualitatii transcendente,, ,ale ,,sinelui,, atman
sau paramatman,identic cu brahman,&rincipiul.&roiectie in multiplicitate,in
ecranul ma'a-ei,si de aceea ,in sens ultim,ireala,iluzorie.Nu in sensul ca
"ivatman ar f in sine ireal,pt. ca el este acelasi cu atman,ireala este
multiplicarea.!ici vedanta trebuie luata ca doctrina
eminenta,calauzitoare.+iinta reala este intotdeauna individuala , experienta
,orice experienta a fintei, ,,viata,, nu poate f decat individuala,nu poate
exista coexistenta sau simultaneitatea a doua sau mai multe finte sau ,,euri,,
./n anumit solipsism isi poate avea intemeierea lui metafzica. Nu exista o
experienta multipla a fintei,finta transcendenta este simpla ,radacina a
oricarei experiente individuale,a oricarei fintari.!ceasta identitate
profunda ,esentiala,este inalterabila,indestructibila,prin simplitatea ei ,este
,nemurirea, .Ea nu poate f afectata de prefacerile naturale,deoarece este de
un alt ordin in raport cu natura,este ,dincolo, ,sau ,ca sa spunem asa,
,dincoace, de planul naturii.,,+iinta,, reala ,individuala,este,in acest sens,
constiinta profunda,constiinta spirituala, ,,martorul,, interior.Nu mai trebuie sa
precizam ca aceasta ,,creatie,, -in exprimare crestina - ,sau emanatie-
proiectie,este atemporala,coextensiva cu perpetuitatea.Monadele
individuale , ,,proiectii,, sau re1ectari ale monadei transcendente,se
diferentiaza prin gradatii foarte fne,fecare reprezentand o ,,perspectiva,,
unica ,un adevarat univers.n Cabala,se considera ca fecare su1et -
simplifcam putin - ,isi are radacina transcendenta ,sau su1et spiritual 8
nesamah ,si se spune ca pt. fecare exista o viziune unica asupra realitatii ,un
univers in sine,sau ,uneori,o multiplicitate de lumi,exista o tora data fecarui
su1et,sau o interpretare speciala a torei.#a fel,putem mentiona doctrina
plotiniana despre su1etul superior,care nu coboara,radacina inteligibila a
su1etului.,oate su1etele spirituale, intelecte separate,de aceeasi natura ,
,,oameni spirituali,, sau ingeri,in acest sens special ,sunt asemeni picaturilor
in ocean sau scanteilor ,,focului central,, ,sau raze ale centrului -soarelui
spiritual.!m putea interpreta in acest cadru simbolismul ,,stelelor fxe, ,dupa
traditia despre stele predestinate su1etelor,identitatea su1etului cu ,,steaua,,
sa ,entitatea sa spirituala ,adica ,,daimonul,, sau ingerul pazitor.Este astfel
considerat ,cumva ca find distinct de individualitatea obisnuita,freasca
,deoarece ramane ascuns ,retras in locasul sau,simbolic -in ,,inima,, ,centru
spiritual,celest,adevarat cer sau paradis interior -care,trebuie spus,trebuie int.
analogic - si nu este inca actualizat.!sa cum spuneam,toate aceste monade
spirituale sau intelectuale se diferentiaza dupa ,pozitie, ,si evident ca toate
acestea nu trebuie luate in sens grosier ,spatial.n situatia egalitatii sau
pozitiei lor la exact acelasi nivel,se realizeaza echivalenta perfecta si astfel
identitatea,resorbtia in monada transcendenta,o dezvaluire sau actualizare a
Monadei prin fecare monada.%e aceea 6uddha ,in momentul iluminarii
supreme -boddhi ,realizeaza ca toate fintele sunt iluminate ,au natura de
6uddha.!sa ar trebui interpretata,pesemne ,si doctrina gnostica despre
apo*atastasis ,ca integrare suprema a tuturor lucrurilor in &rincipiu,in
Eternitate ,integrare ce nu trebuie interp. in sens temporal.ntreaga Natura,cu
toate potentele ei,este integrata in &rincipiu prin monada spirituala.
/n alt aspect important consta in faptul ca omul spiritual ,desi simplu in
esenta ,reprezinta o multiplicitate,un complex organic,in care se
regasesc,dupa modul individual,microcosmic,toate puterile ce exista in
monada suprema dupa modul universal.Monada individuala este deci un
cosmos in sine ,microcosmos ,ce re1ecta macrocosmosul cu tot ceea ce
acesta contine.,,(mul spiritual,, este om nu doar abstract sau simbolic-
analogic,ci ,oarecum,foarte concret,find constituit exact din aceleasi
elemente ca si ,,omul natural,, ,insa in stare desavarsita, ca sa spunem
asa , ,in entelehie, ,acesta find sensul real al ,invierii, si chiar al ,invierii
corpului, -,,corpul,, ,ca structura permanenta,ca ,forma, a complexului
perisabil.!cest om spiritual ,sau ,,ingerul,, -reprez. antropomorfa nefind deloc
la intamplare -,in sensul de care aminteam ,reprezinta sinteza intregii
creatiuni ,implinirea ei ,chintesenta.%e aceea el ocupa o pozitie
centrala,regala.
$evenind insa la punctul de pornire ,trebuie sa vedem in ce sens materia este
principiu al individuatiei.n shivaism Sha*ti este vazuta ca un principiu al
divizarii ,al limitarii,ea find cea care face trecerea la multiplicitate ,operand
deci multiplicarea unu-lui transcendent.!cest lucru trebuie inteles la nivel
metafzic,pt. a nu confunda pe Sha*ti pur si simplu cu un principiu al
negatiei .Ea este principiul productiv,dinamic,generativ ,are o functie
eminamente ,,demiurgica ,, .n fapt ,sha*ti este ca un ,plan de re1exie ,
,este ,oglinda, in care se autocontempla Spiritul.,ot prin Sha*ti se face si
trecerea de la multiplu la unu ,dupa cum sugereaza unele texte gnostico-
hermetice - ,,femeia este poarta ,, ,adica ,,femeia transcendenta,, ,prin ea se
intra si se iese ,asa cum prin Eva , ,,Cea vie ,, ,se intampla caderea si
salvarea .Si chiar,functia pozitiva ,integratore ,este ,anterioara , cauzal .&rin
re1ectare ,Spiritul sa cufunda in pra*riti ,se identifca cu ea ,intra in
manifestare ,devenind,ca sa spunem asa ,spirit individualizat ,limitat.n
reactie ,pra*riti sufera si ea o limitatie analoga ,in acest purusa individual ,am
putea spune ,printr-o re1exie ,in reactie , ,in acesta.!vem astfel doua
ordine ,universal si individual .Evident ,aceasta re1ectare nu este o alterare
,deoarece este ma'a ,aparitia individualitatilor nefind ceva ca o dezintegrare
a Spiritului ,care ramane imuabil.!ici ,avem mai degraba un mod de a
vorbi ,din perspectiva manifestarii.!stfel ,Sha*ti opereaza individuatia
Spiritului ,sau ,,formei,, transcendente ,acelasi proces ,propagandu-se , la
orice nivel de realitate ,pretutindeni existand o polaritate analoga - totul se
realizeaza prin masculin si feminin,atat generarea cat si regenerarea.,ot
Sha*ti este mi"locul a ceea ce putem numi ,dezindividualizarea,
Spiritului,eliberarea lui , sau ,intr-o perspectiva complementara , ,,individuatia
transcendenta,, ,absoluta.n aceasta ipostaza ,de transcendere, ea este 4ali
,terifanta ,ca si Shiva ,6hairava ,tocmai prin transcendenta ei
fulguranta.,ocmai acesta este aspectul cel mai profund,abisal ,al
femininului ,ca ,,+ecioara neagra ,, ,,,dizolvant universal ,, ,numita uneori
,,venin ,, .Culoarea neagra are sens apofatic ,semnifca lumina
transcendenta ,nemanifestata ,ca sursa ce ramane in sine,sarpe ce isi
devoreaza coada.Este aici sensul inalt,eminent ,ce nu trebuie confundat
nicidecum cu acela al ,haosului inferior , al materiei impure , ,,prima
,,deoarece este imediata ,punct de plecare . ,,dupa cum se vede , ,,prim ,,
si ,,ultim ,, poate avea sensuri opuse ,inverse ,in functie de perspectiva - in
limba0 aristotelic, ,dupa noi, sau ,dupa natura,.!ceste aspecte , de
transcendenta si luminozitate ale lui Sha*ti ,ar putea sa-i deruteze pe
unii,parand ca isi insuseste atributele Spiritului.Nu exista insa nici o
contradictie aici ,caci in transcendent exista aceasta polaritate-
complementaritate ,&urusa si &ra*riti find analogi ,foarte asemanatori
,oarecum indiscernabili din perspectiva manifestarii,sunt deci doua ,lumini,
transcendente,una ,solara, si una ,lunara, re1exie a celei dintai.( inversiune
-in tantrism sha*ti este solara si shiva lunar-,nu este altceva decat un
simbolism complementar,sau ,invers, ,avand de obicei o mai mare forta
,deoarece corespunde ,,caii inverse,, ,nivriti sau vama-marga-acest simbolism
avand exact aceeasi semnifcatie.!sa se intampla ca uneori,in alchimia
occidentala intalnim mercurul ca masculin si sulful ca feminin.,si ,in mod
evident ,)ermes este un zeu,este masculin,find de altfel un echivalent al lui
Shiva ,acesta,numit si ,zeul mercurului,rasa-deva ,sau ,ca linga,find
identifcat cu mercurul.Concluzionand,am putea chiar presupune ca ,daca
materia este principiul individuatiei formei,forma este principiul individuatiei
materiei , ,,individuatia,, este actul comun al celor doua principii ,tot asa cum
actul comun al lor - anterior cauzal,intrucat este o actualizare sau ,,realizare,,
-este si ,dezindividuatia, lor,unifcarea. - de mentionat aici teoriile flos. ,de
pila la ishra*'un ,in care individuatia este vazuta ca actul comun al formei si
materiei - . ,rebuie sa avem in vedere si acest aspect ,al ,individuatiei, lui
pra*riti in purusa.&e scurt,cele doua principii primordiale se re1ecta unul in
celalalt ,se copatrund,ceea ce,in sens descendent ,este un amestec ,o
identifcare a unului cu celalalt,iar in sens ascendent ,este ,separatie,
purifcare si de aceea , ,unire, .%ar despre acestea ,care par,in aceasta forma
sumara,obscure,se va discuta altadata.
!cestea find spuse ,dupa ce ne-am referit la ,individuatia prima, care este
una de nivel pur spiritual ,ramane sa spunem cate ceva si despre o a doua
individuatie , ,,naturala ,, ,sau ,altfel spus ,trebuie sa luam in discutie
problema dublei individualizari.!ltfel ,exista riscul unor confuzii pline de
consecinta.ndividuatia despre care am vorbit este spirituala ,deoarece ea se
situeaza la nivelul cel mai inalt,sau ,primordiala, spiritele individuale find inca
spirite pure ,neamestecate ,existand unite cu pra*riti sau buddhi
transcendenta #a acest nivel individualul este unit cu universalul ,este nivelul
tattvelor pure din shivaism.n paranteza,am folosit formula purusa-pra*riti
intr-un sens mai aproape de sam*h'a-'oga ,acestia schimbandu-si putin
sensul in shivaism,unde apar ca principii de un rang secund,derivate din
shiva si sha*ti ,ce le iau locul la nivel superior,si care trebuie vazute in dubla
ipostaza,individuala si universala,sau microcosmica si macrocosmica.%e la
aceasta stare initiala,are loc o alta mutatie ,de nivel, ,o identifcare a spiritului
individual,de asta data ,cu ,,natura,, .#a nivel superior identifcarea era a
spiritului universal,unic.%aca vom privi lucrurile in adancime ,vom vedea ca
singura individuatie propriu-zisa este cea prima spirituala,aceea secunda ,
,,naturala,, ,find individuatie doar intr-un sens derivat,caci individualitatea
este unica,ramane aceeasi si nu avem aici un proces analog cu acela
initial ,metafzic.&ur si simplu individuatia naturala este trecerea
individualitatii unice in alta stare ,in stare ,,naturala,, ,conditionata ,supusa
devenirii.!ceasta este propriu-zis ,,caderea ,, ,intrarea in cercul necesitatii
,coborarea su1etului ,din lumea inteligibila ,prin sfere ,o germinatie
.Evident ,su1etul de"a exista,ca individualitate ,inainte de aceasta
coborare.%upa cum spune (rigen,intelectele devin , ,,prin racire ,,su1ete,,
- .,,Su1et,, are deseori acest sens - gnostic , ,derivat ,ca emanatie sau re1ex
al intelectului ,oarecum in sens plotinian ,find in acest caz identifcabil cu
individualitatea naturala. - Cum acest subiect este foarte amplu,sa ne limitam
aici doar la cateva indicii.
ndividualitatea naturala - omul natural,numit adeseori,in sensul amintit mai
sus, ,,psihic ,, ,asa cum se poate vedea si la Sf. &avel , ,om psihic , sau
,fresc , ,ce nu poate primi cele spirituale , -- este de esenta identica cu
individ. spirituala -omul ,pneumatic, de lumina.Nu este deci vorba de o alta
individualitate ,subrapuasa sau substituita celei originare.!vem acum o
alta ,proiectie, ,de sens diferit de aceea despre care am vorbit.&rin
identifcare cu Natura, si principiile acesteia ,principiul spiritual isi insuseste
calitatea naturii ,se infasoara in straturile acesteia,si din acest motiv el este
numit ,natural, ,find ,naturalizat, ,desi esenta lui spirituala ramane
nealterata,find nealterabila.El isi uita propria identitate ,natura este lethe
,adopta o noua identitate ,mult mai limitate,suferind aceleasi prefaceri ca
natura - intra in lantul generatiunii ,fara inceput si sfarsit,caci aceasta cadere
este atemporala ,cauzala.Natura isi lasa,adanc ,amprenta in su1et
,constituindu-se ca un ,,caracter ,, ,o a doua natura ce acopera ,oculteaza
natura initiala,spirituala ,a su1etului .!m puta face o apropiere cu acel
antimimon pneuma - ,,spiritul contrafacut,, al gnosticilor,desi sensul exact al
acestuia este putin diferit,referindu-se la aspectul inferior ,obscur,al
naturii.!sadar,eul natural este un fel de ,,proiectie de vis,, ,ce se substituie
,intr-un anumit sens ,eului spiritual,acesta intrand in latenta.Succesiune
logica,cauzala,de altfel, si nu temporala.!ceasta este una din semnifcatiei
mitului biblic despre !bel si Cain ,doua aspecte sau chipuri ale lui !dam
-inteles aici ca om spiritual ,- sau cel al lui acob si Esau,ca si in atatea alte
mituri despre ,gemeni, .!deseori ,indiv. natural , apare sub fgura a ceea ce s-
a numit tric*ster, fgura ambigua ,ambivalenta,nestatornica ,ce ne duce cu
gandul la asimilarea buddhista a omului neregenerat cu o maimuta.!cest
motiv mitologic ar trebui insa eliberat de interp. dualiste,exoterice.&oate ca la
baza extravagantelor gnostice despre ,demiurg, sta tocmai acest complex
mito-simbolic , ,,demiurgul,, find ,ca sa spunem asa ,ipostazierea psiho-
cosmica a acestui principiu.El "oaca si un rol de ,,paznic al pragului, .,(mul
fresc, este inconsistent , ,,volatil,, si de aceea ,ireal, -avem aici un sens
derivat al ,iluziei, ,dar si mai direct si mai pregnant,legat de vis -incapabil de
autodepasire ,dominat de dorinta ,adica de ,,lipsa,, ,privatiune , ,,crud,, ,adica
necopt ,asemenea unui embrion,ca o fantasma .!tentie ,este astfel doar
dintr-o perspectiva sau intr-o viziune spirituala ,ceea ce tr. bine inteles
Eroarea gnosticismului pare a f in interpretareaacestora intr-un sens
simplu,religios,ceea ce nu putea duce decat la erezie. 8 !devarurile spirituale
,coborate,denaturate ,devin ,otravuri, extrem de virulente 8 .ata motivele pt.
care acest om trebuie sa moara -el nu este ,ca atare ,perfectibil ,- este
necesara o schimbare ,de natura, -avem deci aici sensul ,,mortifcarii,, mistice
si alchimice.%in acelasi motiv unii suf vorbesc despre ,eu, -a se intelege eul
muritor - ca despre ,marele tiran, identifcat cu ,,su1etul poruncitor, -nafs
amara -intr-o doctrina foarte elaborata,cu implicatii tehnice,operative,
precise.Si ne mai putem referi la spusa evanghelica -omul trebuie sa-si piarda
su1etul pt. a-l castiga- aceasta avand si un sens posibil mai inalt ,cu referire
chiar la su1etul spiritual ,a carui ,moarte,-ca la M Ec*hart -are sensul
,dezindividualizarii, metafzice , ,,extinctia,, ,nirvana.!cestea sunt cateva
aspecte ,orientative , ale problemei -putin cunoscuta in genere -celei de-a
doua individualizari ,naturala sau psihica.!r mai trebui facuta o scurta
completare ,credem necesara.Eul natural,desi prin sine este dizident
,nesupus ,poate f totusi purifcat ,imblanzit ,supus unei autoritati
superioare ,redus ,oarecum la o stare de pasivitate sau neutralitate ,ca printr-
un siretlic.n calea initiatica,este doar o etapa preliminara,menita a-l atipi,a-l
prepara pt. sacrifciu.n calea mistic-religioasa,in formularile ei mai univoce
,aceasta stare de pasivitate ,ce implica o anumita relatie cu spiritualul ,pare a
f luata drept scop fnal ,de unde si trasaturile ,,negationiste, in raport cu
su1etul uman ,din partea acestor curente ,ca si cum su1etul ar f un rival al
suveranitatii divine.(ricum,in acest fel nu se rezolva cu adevarat
problema,caci su1etul natural va reveni inevitabil la radacina sa profunda
,acel ,caracter, despre care vorbeam ,asemeni ferului ce isi redobandeste
duritatea prin racire.Sa o mai spunem odata ,pt. a evita orice neintelegere -
omul natural prezinta aceste trasaturi problematice ,chiar ,negative, -doar
intr-o perspectiva spirituala,de profunzime ,existential ,nu moral.n termeni
alchimici ,este ,aurul natural , falsul rege ,sulful impur ,etc. ,ce trbuie
dezbracat de falsa lui regalitate ,macinat ,calcinat,mortifcat,si ,cu toate
acestea ,el este ,samanta aurului ,a celui pur,spiritual.!ltfel spus,omul natural
este potentialitatea omului spiritual.El trebuie sa moara,asa cum samanta
trebuie sa isi crape coa"a,sa se deschida.Cum se mai spune ,aurul trebuie
,tocit, ,macinat,adus la stare de pulbere ,de pasivitate.inainte de a invia ,intr-
o natura pura,neamestecata.-trebuie ,deci,separat de impuritatile lui
metalice.
!mbele principii ,in omul muritor,sulful si mercurul ,devin ,impure,individuatia
aceasta secunda le afecteaza pe ambele,sub in1uenta ,privatiunii, ,care
este ,,raul,, , ,,ne-finta,,.n acest cadru interpretam istorisirea biblica a
,,caderii,, ., privatiunea find sarpele ispitei -si ,trebuie subliniat ,-nu este
vorba de o simpla abstractie.n cateva linii -aspecte ce vor f lamurite
altundeva - Eva este Sofa in aspectul ei secund ,ca fica a mamei
superioare,&ersephona,complement a lui !dam -omul fresc ,si abia la acest
nivel trebuie sa interp. motivul caderii biblice in sensul direct ,propriu.n
fapt,caderea este inevitabila ,inclinatie launtrica sadita in omul fresc,stare
permanenta a sa ,tendinta,spiritual,centrifuga,de vulnerabilitate,cedare
interioara ,uitare,ameteala,neatentie - cadere.! vorbi de cei doi ,oameni,
,spiritual si natural,este tot una cu a vorbi de doi adam,motiv pt. care si
,caderea, trebuie interpretata la doua niveluri,prima si cea ,reala, find ceea
ce am numit ,individuatie naturala, ,trecerea spiritului in stare naturala,de
amestec sau impuritate, cea de-a doua find o simpla consecinta ,o
,exteriorizare, sau punere in act a celei dintai.Si totusi ,sensul propriu,ca sa
spunem asa, literal ,al povestirii din 9eneza ,la aceasta ,cadere ulterioara, se
refera,prima find chiar generarea lui !dam ,ca om natural.%esi acesta este
sensul direct ,celalalt sens ,la nivel superior,,cu referire la !dam spiritual
,este mai important si ,prim, .!sa pot f explicate unele neconcordanta
aparente,!dam aparand uneori ca om launtric ,spiritual ,alteori ca om
exterior,natural.
,rebuie sa tinem seama tot timpul de intrepatrunderea unor perspective
diferite -cele spuse mai sus despre omul natural ,deloc magulitoare,nu exclud
o alta perspectiva ,in care omul natural are o stare de inocenta ,de
nevinovatie ,puritate a naturii , spontaneitate etc.Cealalta perspectiva
,spirituala,este mai profunda ,este ,de sus, sau ,din interior,.,verticala,pe cand
aceasta din urma este orizontala ,de la nivelul naturii.!ceasta conceptia
despre dubla perspectiva sau perspective multiple ,sau perspectivele
inverse,poate deschide calea unor interpretari nebanuite,de mare
adancime.Combinand cumva cele doua perspective,tocmai aceasta
ingenuitate a omului fresc constituie o negativitate,o slabiciune ,o
imperfectiune sau starea ,cruda,.Este o cadere interna ce se traduce
inevitabil printr-o cadere externa,trecere la act,ceea ce ,in ultima instanta
,reprezinta tocmai purifcarea ,o ,ardere, prin circuitul vietii,al devenirii.Caci
viata insasi este aceasta proba ,sensul intregii existente limitate este acela al
necesitatii depasirii eului animal ,irational,tendintelor dispersive
,instinctuale.Eul natural ,amestec impur,este astfel ,precipitat, ,pus in
cuptor,la ferbere si descompunere.#ectia pe care trebuie sa o invatam din
chinul vietii muritoare este aceea ca ,,natura trebuie schimbata,, ,trebuie
dobandita cealalta natura ,cea reala ,fxa,spirituala.
ncercare de clarifcare a conceptului de ,universal,.
&roblema universalului este probabil cea mai disputata in istoria
flosofei ,solutiile ce au fost propuse acoperind practic toata gama de
posibilitati ,de la realismul extrem la nominalismul pur.Cu toate acestea
,multe aspecte ,de prima importanta ,abia daca au fost intrevazute.Credem
ca unul din motivele tuturor acestor dispute este reprezentat de un anumit
conceptualism logic ,sau ,realism , logic,ce presupune ,mai mult sau mai
putin ,o acoperire a conceptului cu realitatea.Nici nu e de mirare ca disputa s-
a dus ,de cele mai multe ori ,pe taramul logicii ,logica find aproape
confundata cu metafzica .Este o simplifcare , prin neintelegerea
complexitatii reale a termenilor .ntr-o viziune mai ampla ,integrativa , multe
din aceste diferente se arata a f false probleme ,datorate unor perspective
partiale ,unilaterale si ,prin forta lucrurilor , gresite.%iferitele interpretari ale
universalului nu se exclud in mod necesar ,dar este nevoie de o ordonare si o
integrare a lor.&e de alta parte ,universalul trebuie tratat impreuna cu
individualul ,corelativul sau.Corelativ logic,conceptual ,de altfel ,si nu real
,caci in real cei doi termeni pot f identici .&oate exista deci , un ,,individual
universal, si un ,universal individual, .+oarte pe scurt ,despre cateva linii ale
interpretarilor ,universalului, .
n traditie aristotelica ,conceptul este destul de neclar ,existand sugestii pt.
doctrine foarte diferite ,de la realismul platonician ,la ceea ce s-a numit
,,conceptualism,, .&eripatetismul ulterior,traditional , in ciuda unor
aparente ,a urmat mai degraba linia ,realista, ,cu particularitatea ,formelor
imanenta, ,inseparabile ,in sens naturalist.#a !ristotel par a exista doua
sensuri distincte ale universalului - universalul ca predicat al substantei
prime,care este individualul, deci universalul substanta secunda ,care in
acest sens este ,,imanent ,, .- si universalul ,,real,, ,adica integrativ ,termenul
prim al seriei continandu-i pe toti ceilalti cauzal,dupa modelul formelor
geometrice , folosit in %e anima.Cele doua sensuri nu trebuie confundate
,desi ele pot interactiona ,caci universalul ,real , ,sau ,de comprehensiune,
,cum a mai fost numit , este ,in principal ,substantial , ,subiect, .!stfel
,substanta prima metafzica ,;eul ,este in acest sens universala ,find cauza
prima.#a fel ,ni se spune ca metafzica este ,stiinta universala ,nu findca le-ar
contine pe toate celelalte in extensiune ,ci cauzal.!ristotel se opune
platonismului intrucat neaga ,substantialitatea , ,asa cum o intelege el , pt.
formele predicative ,desi nu le neaga nici universalitatea ,nici ,realitatea,
.Credem ca adevaratul ,,imanentism ,, aristotelic tocmai in acest punct
trebuie inteles ,ca inerenta a formelor atributive in ,substanta prima , ,in
subiect ,care singur este ireductibil , si aceasta ,in dublu sens ,adica fe
,individual, fe ,universal, ,sau ,pt. a f mai usor de inteles , ,,microcosmic,,
si ,,macrocosmic,, .#ui !ristotel i se parea ,pe drept sau pe nedrept ,ca &laton
nu a facut ,sau nu destul de clar ,distinctia necesara intre subiect si predicate
,atribuind ,substantialitate prima, acestora, ipostaziindu-le ,ca ,realitati in
sine, ,forme separate.-el insista neobosit asupra necesitatii inerentei
acestor ,forme, intr-un subiect.Nu este vorba deci propriu-zis de o imanenta
materiala ,desi unele formulari par a lasa de inteles acest lucru si ,poate
,existand si o anumita tendinta in acest sens ,o neclaritate.!ceasta
complexitate a problemei a devenit ulterior aproape de neinteles ,odata cu
interpretaril simplifcatoare ,reductive si eclectice ale comentatorilor.
n ceea ce priveste platonismul propriu-zis ,acesta are o forma ce il lasa
efectiv deschis celor mai diferite interpretari.&unctul luminos ,axiomatic ,este
ideea necesitatii absolute a ,,formelor,, universale ,modele ale realitatilor
contingente.Eroarea diferitilor interpreti si critici este aceea de a f confundat
realitatea contingenta cu realitatea individuala.%aca individualitatea ar f
ceva accidental ,ea practic ar f lipsita de finta ,ceva supraordonat ,exterior
,ca sa spunem asa ,simplu epifenomen ,evanescenta ,fara nici o putere activa
reala ,iar din pt. de vedere moral indiferenta ,orice responsabilitate find
anulata. $ealitatea contingenta , ,,sensibila ,, ,este insa simpla
exteriorizare ,materiala, a formelor,in devenire ,este ca o ,califcare,
exterioara a lor ,printr-un substrat.&utem mentiona doctrina eriugeniana
despre ,materie, -inteleasa ca substrat al formelor sensibile - ,ca suma sau
complex al categoriilor predicative ,altele deci decat substanta.#a &laton
universalul pare a f luat intr-un sens destul de general,cuprinzator,acoperind
atat realitatea subiectului,cat si a predicatelor.Neoplatonismul insa ,in reactie
la critica aristotelismului ,dar si profund in1uentat de acesta ,stabileste un
realism radical si oarecum indistinct al formelor si ,astfel ,al ,universalului,
,inteles prea uniform.Neoplatonismul ni se pare caracterizat de acelasi
,conceptualism , ingust ,repede degenerat in dogmatism.Mai ales in
neoplatonismul tardiv ,ne a1am inaintea unor sisteme aproape scapate de
sub control,in care notiunile abstracte devin ,realitati in sine,intr-o procesiune
ametitoare.&roclus este ex. tipic in acest sens.n aceste sisteme
individualitatea aproape ca se aneantizeaza,neavand nici un loc in lumea
inteligibila ,in acest fel neoplatonismele cazand exact in plasa criticii
aristotelice.,rebuie insistat putin asupra acestui aspect al problemei.
Conform tezelor neoplatoniciene - multe dintre ele cu in1uente adanci in
toate formele mai tarzii ale fl. clasice ,trecand prin scolastica - ,deasupra
individualului ,identifcat de regula cu su1etul uman ,se intinde,pe verticala
,regiunea superioara ,celesta si supracelesta ,a formelor universale, su1ete si
intelecte universale ,la care se pot adauga ,eventual zeii ,henadele lui
&roclus.Su1etul individual nu este decat ultima veriga in acest lant spiritual
,cea mai neinsemnata ,insignifanta ,datorandu-si individuatia contactului cu
materia ,cu contingenta ,/niversalul apare astfel ierarhic suprapus
individualului ,individualul derivand ,ca termen ultim ,din universal .!ceeasi
teza si in peripatetisme ,deosebirea intre cele doua curente ,strans
impletite ,in ciuda opozitiei lor manifeste - ,find aceea ca individualul este
vazut mai apasat in contingent ,stand,cumva , ,, de partea materiei ,, .&e
scurt ,individualul si universalul sunt legate ierarhic ,urmand legile diviziunii
logice,la limita inferioara a1andu-se cantitatea indefnita a indivizilor.!cesta
este poate si sensul mai propriu al doctrinei scolastice despre entitatile
angelice ca forme cu individualitate unica ,unde ,individualitate, pare a f
simpla transpunere analogica.%esigur , fl. scolastica se putea dispensa cu
usurinta de aporiile ma"ore ale unei asemenea conceptii inguste , prin
invocarea dogmei ,ce asigura astfel existenta su1etelor individuale dincolo
de domeniul natural propriu lor ,cu a"utorul harului divin.Se mentinea insa o
deosebire neta ,de esenta ,nu numai intre su1ete si %ivinitate ,dar si intre
su1ete si entitatile angelice ,universale ,deoarece su1etul individual ,se
credea ,nu ar putea deveni universal ,ceea ce ar echivala cu o desfintare a
lui ,o dizolvare in altul.!ceasta este doctrina despre ,,participare ,, ,strict
distincta de aceea a identifcarii si ,,realizarii ,, .( gasim de"a , intocmai ,in
neoplatonismul tarziu .!ceasta se bazeaza pe ideea neoplatonica a
suprapunerii ,,buneifintari,, ,sau ,bunastarii, ,cum se mai traduce
uneori,peste ,,finta,, sau esenta ,idee ce are la baza deosebirea dintre
,,finta,, si ,,bine,, .Este insa contradictorie aceasta conceptie ,ce presupune o
depasire a esentei prin activitate ,deoarece activitatea este tocmai in functie
de esenta ,este a esentei ,desi ,la drept vorbind ,in teoria in discutie este
vorba mai curand de ,,pasivitate,, ,fapt ce incurca in mod suplimentar
lucrurile ,intrucat anuleaza ,practic, prin relativizare esenta subiectului.Ca si
in cazul adevarului,a relativiza substanta inseamna a o nega.
/n alt aspect al problemei ce face ca lucrurile sa fe mult mai complexe
,consta intr-o ipostaziere individuala a universalului ,adica o concepere a
universalului dupa modelul individualului ,desi ,cel mai probabil ,in mod
involuntar si inconstient ,aceasta ,ipostaziere , ca urmare a unei confuzii sau
a unui amestec.Exista aici si o anumita substitutie foarte subtila ,aceste
entitati abstracte insusindu-si proprietatea esentiala a individualitatii
umane ,calitatea ei spirituala,ireductibila .,printr-un fel de transfer ,asa cum
se intampla in orice ,,idolatrie ,, .- sau ceea ce ,de ex. ,6erdiaev numeste
,obiectivare, .,ocmai aceasta reprezentare hibrida ,oarecun antropomorfa
,face posibila gradatia ierarhica ,cauzala ,de la universal la individual ,ceva de
neconceput in aristotelismul autentic ,in care universalul si individialul
difera ,,prin esenta ,,,adica sunt de ordine diferite.!ici trebuie facuta o
precizare.%aca universalul zis de predicatie este conceput ca ,universal real ,
si nu ca simplu concept ,inerenta lui in subiectul individual este ceva cu totul
absurd ,o rasturnare de raporturi.&oate f conceputa o asemenea inerenta
doar in sensul unei re1ectari ,a unei ,individualizari, a predicatului universal in
subiectul individual .%e aceea am si pomenit mai inainte de un ,universal
individual, ,lucru aparent imposibil -,universal, ,deoarece este o calitate
generica pe care individul o impartaseste,existenta in acesta ,dupa modul
individual,.!ltfel ,nu e nici o contradictie in a spune ca universalul de
predicatie este in acelasi timp universal real.Numai ca ,atribut find ,necesita
un subiect , o ,substanta prima, adica ceea ce se poate numi o
,,individualitate universala,, sau absoluta.!ceasta este , de fapt , ,,unu,,.n
general ,deosebirea aceasta intre subiect-substanta si potente-atribute nu
prea se face,pt. ordinul universal ,existand o oarecare confuzie in acest
sens .+ie exista o conceptie uniforma despre universal ca forma predicativa
,oarecum ,,neutra ,, ,fe ,cel mai adesea ,intalnim o multiplicitate de subiecti
transcenenti ,in sens ,,politeist,,.Sau , mai degraba,nici chiar aceasta
alternativa nu este prea clar conturata./niversalul este deci luat
univoc.$ecapituland ,putem stabili doua sensuri ma"ore ale ,universalului, -
universalul real ,ontologic, si universalul ,conceptual, ,logic,acesta find in
sine indeterminat .Subiectul in discutie este universalul real ,freste,univers.
logic avand simpla existenta mentala ,ca orice concept ,iar a spune ca
universalul se reduce la o simpla existenta conceptuala este acelasi lucru cu
a spune ca nu ii corespunde nici o realitate ,lucru contradictoriu ,caci
conceptul ca atare este conceptul unei realitati si nu al lui insusi,ceea ce
iarasi ne-ar duce la regresie./niversalul real ,adica universalul propriu-zis ,se
divide in subiect si predicat ,predicatul find derivat din subiect ,in acest sens
find de inteles inerenta.Subiectul este temeiul atributelor .n ambele cazuri
universalul este corelativ individualului.%ar daca individualul este luat in
sensul sau superior ,ca find echivalent cu ,subiectul, ,atunci subiectul
universal nu este altceva decat individul universal ,unic.ndividul ,in sensul
mai obisnuit si mai direct ,diferit de universal ,este ,unitatea numerica, ,deci
nu ,,unu,, in sine ,,unu unic,, ci ,,un unu,, ,unu intre multi ,sau subiectul ,
imanent,.!cest subiect individual isi are propriile potente - atribute
,individualizari ale potentelor universale .&otentele individuale sunt ,calitati,
-in sens mai larg -,proprietati generale individualizate ,oarecum un universal
luat in mod individual - universal tocmai pt. ca este trasatura generica.Numai
in acest sens secundar ,,generalul ,, este inerent in individual , ca ,substanta
secunda,.!ltfel ,este de la sine inteles ca universalul este temeiul cauzal
,transcendent,al oricarei existente individuale.&utem intelege ,in acest
cadru ,de ce ,,fzica,, ,sau stiinta despre natura trebuie sa se fundeze in
metafzica , sa porneasca ,adica , ,de sus, de la principii.n concluzie , cele
doua sensuri pt. universal raman acelea al universalului-subiect si
universalului-predicat.&rimul este mai putin vizibil ,poate si datorita
transcendentei pe care o implica , asa ca ,in general, universalul este luat in
sens predicativ.n "urul acestuia se invart ,de obicei ,toate discutiile ,problema
pusa find despre caracterul sau real sau conceptual .Confuzia se datoreaza
echivocului implicit teoriei inerentei predicatului in subiect ,subiectul find
aproape intotdeauna redus la individualitatea numerica, distinctia individual-
universal find redusa la aceea subiect - predicat , -si ,de aici ,toate
contradictiile ,inevitabile intr-o asemenea simplifcare si confuzie a termenilor.
!cesta este totusi un simplu cadru general al problemei ,al carei continut ,la o
analiza in profunzime ,se arata a f extrem de bogat .Se poate vedea ca exista
diferite tipuri sau ,genuri, de universal , ce corespund genurilor de realitate
,deoarece orice realitate este dubla , universala si individuala , cele doua
ordine nefind unul suprapus celuilalt , ci paralele , corelative , sau
simultane ,oarecum complementare .,rebuie deci avute in vedere universalul
in ordinea spirituala si universalul in ordinea naturii ,existand o anumita
deosebire intre ele .- apoi , in ordinea naturii exista mai multe genuri de
universalitate ,ce corespund nivelurilor naturii.&e scurt ,la nivel spiritual
universalul este ,unic, ,transcendent ,adica indivizibil - nu se subdivide in
esente ,in genuri si specii substantiale , ci doar in ,,potente ,,.!m putea lua in
discutie aici doctrina despre finta si esenta a lui Mulla Sadra,despre
indivizibilitatea ,,fintei,, , pe care noi o echivalam totusi cu esenta
transcendenta -.Strict vorbind , potentele spirituale sunt manifestari,epifanii
ale esentei unice,diferentiate in functie de manifestare ,nu in sine.!ceasta
este doctrina despre unitatea esentei metafzice sau a fintei -- 5ahdat al
5u"ud ,., monismul transcendental.%iviziunea in specii survine la nivelul
naturii , multiplicarea sporind pe masura coborarii.Evident ,multiplicarea
speciilor nu se fnalizeaza in multiplicitatea pura a indivizilor , nu exista
trecere de la multiplicitatea calitativa la multiplicitatea cantitativa ,cum nu
exista gen unic pt. categorii.Exista o limita freasca a diviziunii speciilor
naturale , desi greu discernabila - sau,mai bine zis,indiscernabila pt. intelectul
limitat .#a celalalt capat ,universalul spiritual , indivizibil specifc , este o
specie sau o ,,forma,, unica ,primordiala , cauza si ,model, al tuturor celorlalte
,acelea neputand f decat ,naturale,.n consecinta ,formele lucrurilor naturale
nu pot f decat naturale ele insele , existand o identitate de esenta .#a tot
acest tablou schitat sumar aici ,trebuie adaugat faptul ca planul spiritual
integreaza planul natural ,intr-un tot unitar organic , ,,lume cauzala,,
,originara ,pt. care un echivalent aproximativ il repr. ,,lumea
inteligibila,,.!proximativ , pt. ca aceasta presupune existenta unor realitati
pur spirituale ,ca modele pt. toate realitatilor naturale ,ceva ce tocmai am
exclus.n cauzal fecare realitate isi pastreaza esenta proprie ,nu poate exista
trecere de la un ,,gen,, la altul.,,+ormele,, constituie un organism complex -
un ,vietuitor, ,dupa expresia platoniciana - ,ce nu trebuie redus la o realitate
uniforma , de ,,gen,, unic.&oate ca teoria platoniciana a formelor inteligibile ar
trebui readusa la conceptia traditionala -mai simpla si mai complexa in
acelasi timp ,scutita de asa-numitul dualism platonician - ,a ,,arhetipurilor ,,
,conceptie cu nenumarate dezvoltari mitico-simbolice.Se intelege ,credem, ca
,formele, in acest sens ,de cauze - arhetipuri ,nu sunt identice cu ceea ce am
numit potentele-atribute spirituale, ,,numele divine,, ,dar ele - formele - sunt
constituite,fundate in acestea.Cum spune traditia gnostica islamica ,toate
realitatile sunt tesute in numele divine.
!sa cum s-a vazut din cele spuse ,diferenta dintre individual si universal nu
poate f una de grad, - individualul nefind un universal mai restrans , - ci
este de un fel mai profund , in termin. aristot. , ,de esenta ,.Este astfel numai
daca individualul este luat in sens restrans , cantitativ ,datorita imp.
transgresiunii limitei de categorie.%iferenta dintre cei doi termeni este una
metafzica , de cel mai inalt nivel.%e aceea individualul nu se poate identifca
efectiv cu universalul decat la acest nivel ,al transcendentei ,si doar atunci
exista cunoasterea adevarata ,absoluta.Este trecerea de la conditionat la
neconditionat,Exista totusi unire cu ,universalii, la toate nivelurile ,insa
trebuie luata in sens relativ ,de comuniune si participare , ,,dupa masura,,
individualului,existand o lipsa de masura comuna intre cei doi termeni ,asa
cum este intre picatura si ocean ,intre ,atom, si univers ,individualul numeric
find infnitezimal in raport cu universalul ,tocmai pt. ca universalul este de
esenta divina.#imita aceasta nu poate f trecuta decat prin ,eliberare,
,realizare a esentei transcendente ,ale carei raze sau emanatii sunt
,universalii,.!cestia se resorb atunci de la sine in realitatea unica ,odata cu
ma'a ,pt. ca ei existau doar in functie de receptorul idividual
conditionat.,recerea aceasta in absolut este ceea ce alchimic se numeste
,,multiplicatie ,,. Se spune ,de asemeni , ca toate esentele nu pot f cunoscute
cu adevarat decat prin ,,ochiul divin,, ,adica prin ,cunoasterea divina,
,identica cu finta divina,.&ana acolo ,cunoasterea noastra ,individuala
find,este limitata , ,,ipotetica ,, ,existand aceeasi lipsa de proportie intre
cunoasterea limitata,individuala si cunoasterea absoluta,transcendenta.n
comparatie cu aceasta ,cat suntem inca in manifestare ,finte conditionate
,noi nu putem cunoaste ,practic , ,,nimic,, ,si trebuie sa constientizam - dupa
model socratic -aceasta ignoranta radicala.Noi vedem doar ,umbrele,
adevaratei realitati ,captam uneori doar cateva raze ,acestea find totusi
realitatile universale ca ,,epifanii,, , mesageri -acesta find sensul eminent al
,ingerilor, sau zeilor ca ,,finte universale,, - printr-un fel de pregustare a
absolutului./nirea cu universalul poate avea deci sensuri diferite - ihtisad si
ihtisal,in formulare islamica - ce nu se exclud ,se raporteaza la niveluri
diferite de realizare. ,rebuie mereu repetat,cele doua ordine ,individual si
universal , ,,microcosmic,, si ,,macrocosmic,, ,sunt paralele ,universalul
continand,intemeind ontologic ,individualul.%esi nu exista masura comuna
intre individual si transcendent-acesta,sursa a universalilor,a ,,esentelor ,, de
orice fel - ,poate exista totusi ,trecere, - noi nu putem concepe
transcendentul , ca finte conditionate , dar il putem realiza,prin
identifcare ,deoarece transcendentul este ,esenta, noastra reala.,ot asa cum
cel ce viseaza nu poate intelege veghea ,dar, trezindu-se, o
realizeaza.Cunoasterea pura,reala, a ,formelor, nu poate f dobandita decat in
ntelectul universal ,care este subiectul lor ,unde ele subzista.&ana acolo nu
poate f vorba nici macar de o aproximatie ,datorita lipsei de proportie ,
,,masura,, individului -si ,lucru important, a ind. spiritual ,caci acela natural
este ca si orb in aceasta privinta - ,find ,si ea , ,,infnitezimala,, in raport cu
universalul.ntr-adevar,in conditionat ,nu poate exista trecere de la individual
la universal ,fuziune sau absorbtie ,un transport al individului in universal
echivaland cu disolutia celui dintai ,asa cum ochiul nu ar suporta lumina
soarelui ,ca sa spunem asa ,in interiorul soarelui.-este necesar un fel de ecran
protector,un mediu,un ambient adecvat individului ,care sa ,fltreze, razele
universalului.!cestea find zise,trebuie precizat totusi ca ,,omul spiritual ,, se
deschide spre universal si ,chiar daca nu exista nici in cazul lui proportie
cu ,,stiinta divina,, ,capacitatea lui de participare la divin este imensa in
raport cu noi,finte muritoare ,ceva ce nu putem concepe.#a noi universalul
spiritual -zeii - nu a"unge decat prin intermediarii naturali ,omul spiritual il
percepe direct, comunica direct cu zeii ,cu epifaniile divine.Se poate
intrevedea de"a imensa complexitate a problemei.
&roblema universalului,ce nu poate f disociata de aceea a individualului,cei
doi termeni find corelativi,a fost tratata aici in termeni ce pot sa para mult
prea abstracti , datorita conciziunii ,dar aceasta are implicatii foarte concrete
si de prima importanta ,la toate nivelurile . Cele mai universale realitati isi
lasa amprentele pe realiatile cele mai apropiate de noi ,imediate ,in nuantele
cele mai marunte ,mai fne ,asa cum ,piatra, simbolica se gaseste in
marginea drumului , nebagata in seama ,trecuta cu vederea de
,,lucratori,,.Este aici un sens important al formulei hermetice - ceea ce este
"os este la fel cu ceea ce este sus - ,ceea ce este ,mai mare, este la fel cu
ceea ce este ,mai mic, ,extremele se ating , ,intru infaptuirea lucrului unic,.
Cateva re1ectii despre , esenta , .
%isputa medievala in "urul binomului esenta-finta credem a f o falsa
problema , cauzata partial de un anumit realism al conceptelor ,simplifcator
si reductionist.&roblema nu este aristotelica ,isi are originea in flos.
islamica ,find formulata ca atare de !l +arabi si elaborata ulterior de
!vicenna.n ciuda aparentelor ,are baze teologice ,nu metafzice , find o
incercare de acomodare a conceptelor flosofce clasice cu dogma monoteista
,cu ,creationismul, , strans corelata find cu teoria despre finta necesara si
finta posibila.$ealism al conceptelor , deoarece ,esenta, este , ca sa spunem
asa ,un fel de concept ipostaziat ,devenit realitate , dupa modelul ,formelor,
platoniciene ,existand un fel de dimensiune in sine a conceptelor realitati ,
chiar daca nu separata , in sens platonician.+iinta ,actul pur al fintei , nu
apartine ,in propriu ,decat fintei necesare ,%ivinitatii ,toate celelalte finte ,
fe universale sau individuale , creaturi find , sunt prin ele insele finte
posibile ,contingente , primindu-si actul fintarii de la finta necesara .!pare
astfel ideea bizara a posibilitatii existentei esentei in lipsa actului
fintei.Contradictiile acestei teorii hibride , artifciale , sunt practic
nenumarate.( putem trece in randul instrumentelor apologetice ale
teologiilor ,flosofzante , .
#a !ristotel esenta are o multitudine de sensuri.n sensul principal ,esenta
este substanta , adica ,,finta,, ,de asemeni in sensul principal ,asa incat ,se
vede , ,esenta, si ,finta, sunt practic sinonime .!tunci cand apare o distinctie
intre cei doi termeni ,este, fe datorita unui sens derivat al esentei ,intr-un
sens logic-epistemologic ,cu referire la proprietati ,fe ,cel mai adesea ,este
vorba despre doua sensuri date ,fintei, ca simpla sau complexa sau
,copulativa,.,careia termenul de ,existenta, i se potriveste mai bine.Esenta ,in
teoria in discutie , mai este identifcata cu ,generalul, conceput ca ,materie, si
potentialitate,in urma unor sugestii aristotelice .Si ,cum finta posibila
,creaturala, isi primeste actul fintei de la altul , neavind autonomie
ontologica reala , se vede cum ea este redusa la un gen de ,,materie,, ,care
nu este ,desigur , materia fzica,ci se apropie de asa-numita ,materie
inteliginbila, ,concept destul de neclar.Cam acestea sunt resorturile ascunse
ale acestor dispute teologico-flosofce.
!vicenna adauga teza ,indiferentei, esentei - esenta nu este nici generala ,
nici individuala , este ,indiferenta, ,neutra.,in ea insasi ,desi poate exista
,obiectiv, in lucruri ,in individ, adica in minte ,sub forma de concept , sau ,in
sine, cauzal.Este ,aceasta , teoria neoplatonica a modurilor esentei
.,ndiferenta, esentei ,in sensul avicennian, pare a f mai degraba o
indeterminare ,proprie ,posibilului, .&utem transpune insa aceasta formula
fericita intr-un sens mai precis , metafzic.ndiferenta esentei ,in acest sens ,
este tocmai universalitatea ei ,universalitatea reala ,ce trebuie purifcata de
orice reprezentari ,numerice, ,cantitative.Esenta este deci ,trans-
numerica,.Este indiferenta in raport cu universalul ,logic, zis ,de
extensiune, ,care ,in ultima instanta,este simpla abstractie.!cest ,universal
logic, reprezinta ceva indistinct ,inform,o imagine mentala ce constituie
inceputul indeterminat al cunoasterii,deci practic o stare ,,naturala,, de
ignoranta ,doar o potentialitate a cunoasterii.!ceste reprezentari initiale ,
oarecum ,,locuri comune ,, ce se impun ,asa-zicand,automat,spontan, trebuie
supuse analizei ,separatiei conceptuale,discriminarii,ele reprezentand o masa
confuza initiala ,un ,,haos,, ,compusul indistinct,asemeni unei ,,materii
prime,,.,oate aceste elemente primare ,confuze,sunt practic
inutilizabile,datorita indeterminarii lor./niversalul real reprezinta ,dimpotriva,
rezultatul ultim al analizei epistemice,determinarea maxima ,in care imaginea
interioara,purifcata ,a"unge sa coincida cu ,obiectul , real ,cu inteligibilul.&rin
aceasta miscare vie , organica , a gandirii , sunt extrase ,,esentele,, ,acesta
este ,ni se pare , sensul dialecticii platoniciene ,ale carei obiecte sunt formele
ideale.- acestea nu sunt date ,ele nu sunt decat vag aproximate de-a
lungul ,,caii,, ,sunt obiecte fnale.n concluzie , universalul real ,ontologic , se
gaseste exact la capatul opus in raport cu asa-numitul universal logic - acesta
,in cel mai bun caz,avand natura unui instrument epistemologic , pur
conceptual.! lua aceste concepte ,imagini mentale ,in ele insele cu grad
mare de indeterminare ,drept realitati ,forme , aceasta este o mare eroare , o
piedica in calea cunoasterii ,un soi de ,,idolatrie,, -asemenea ipostazieri
find ,idoli , ,in sensul baconian .Este ceea ce am numit ,realism al
conceptelor, sursa a unui sir nesfarsit de erori si false probleme , obarsie a
,,rationalismelor,, moderne.
&urifcarea esentei ,aducerea ei la starea de ,,indiferenta ,, superioara -ceva
ce ne poate duce cu gandul la metoda fenomenelogica husserliana - este o
eliberare de reprezentarile sensibile , de ,,idoli,, ,o ,abstractie, in sensul literal
,desi ,nu in acela obisnuit.Sunt astfel indepartate toate acele obiectii naiv-
realiste ,senzualiste , bazate pe reprezentari numerice sau chiar spatiale ,ce
vad o imposibilitate in existenta unu-lui in multi.9eneralitatea de care este
purifcat universalul este generalitatea ,cantitativa, ,de extensiune ,ceva ce
putem considera ca pe un fond obscur , nedefnit ,si caruia i-am putea chiar
concede o anumita realitate -aceea a ,colectivitatii, ,daca se admite ca o
colectivitate este suma indivizilor ,de orice fel ar f ei , dar si ceva in plus , de
felul unei prezente misterioase ,o anumita adezivitate obscura , ce face ca
masa colectiva sa se comporte ca un intreg , aproape ca un vietuitor.Cam asa
se prezinta ,,materia,, - in sensul ei devenit clasic -,fond obscur ,
insesizabila ,iar asimilarea ,generalului, cu materia este semnifcativa in acest
context.ndeterminarea sau ,indiferenta, esentei inteleasa ca simplu concept
general ,real si ireal in acelasi timp , ,posibilitate, ,este doar starea de
amestec si confuzie , de ,haos, initial ,ca ,,idol,, al esentei reale .
n sensul prim ,esenta este substanta , finta reala , care intotdeauna este
un ,unu,.%ar exista o substanta spirituala si o substanta naturala , sau mai
bine spus , o multiplicitate de substante naturale.%in acest motiv ,trebuie
facuta distinctie intre esenta spirituala si esenta naturala.Esenta spirituala
sau intelectuala este ,in sine , unica ,indivizibila ,nu are genuri si specii.Ea
este totusi un complex ,pt. ca ,precontine, cauzal toate esentele - este deci
cea mai simpla si cea mai complexa in acelasi timp ,desi nu din acelasi punct
de vedere.Esenta intelectuala mai poate f numita si ,,separata,, ,tocmai in
sensul neamestecului , al puritatii ei sau transcendentei.Esenta naturala
este , in schimb , ,,forma imanenta ,, inseparabila de ,,materie,, ,mai exact ,
de natura insasi .#a !ristotel , ,,natura,, este identifcata cu ,,forma,,
,considerata principiu intern de miscare ,vital ,oarecum ,o forma organica
,inseparabila de compusul natural , find aici o similaritate cu functia vitala a
inimii in organism.&utem vorbi de ,,su1et natural ,, - su1etul irational ,acesta
find ,in principal , su1etul senzitiv sau ,,sensibil,, ,sau inca , ,,psihic,,.Mai
exact ,su1etul senzitiv, este felul prim de su1et natural ,corespondent
,,Naturii,, ,in aspectul ei psihic , celalalt fel find ,su1etul vegetativ , -
corespondent Naturii in aspectul ei inferior ,obscur .
%ar termenul acesta ,de esenta naturala ,are o anumita ambiguitate - se
poate referi la esenta naturii sau la esenta inseparabila de natura , ,natura,
aici, inteleasa ca materie , pra*riti.Esenta imanenta este ,,forma,, ,deci are o
anumita ,,spiritualitate,, ,secunda si derivata.%in pt. de vedere metafzic
,substanta naturala - de ex. ,animalul - ,nu are substantialitate ontologica
reala ,adica autonomie ,transcendenta ,desi acest lucru nu afecteaza cu nimic
substantialitatea din puncul de vedere natural.&oate acesta este sensul mai
profund al negarii ,,nemuririi,, pt. su1etul irational , daca prin nemurire se
intelege starea de transcendenta.Metafzic,substanta naturala este mai
degraba ,,potenta,, asa cum sunt organele in vietuitor , ,,cauze secunde ,,
,instrumentale./niversul ,find un vietuitor unic ,trebuie sa aiba un principiu
unic ,acesta find substanta lui , neexistand proportie intre parti si intreg .n
concluzie , esenta , in sensul prim si absolut este esenta spirituala , esentele
naturale find astfel doar intr-un sens derivat , conditionat.n ceea ce priveste
inseparabilitatea formelor naturale ,nu poate f vorba de o inseparabilitate de
materiile proprii lor , caci astfel ,in fecare caz forma si materia sunt
inseparabile .- este vorba de o inseparabilitate de ,,materia,, universala ,
adica tocmai de ,,Natura,,.
Esenta spirituala este ,la randul ei ,de doua feluri , adica exista doua esente
spirituale ,daca luam ,,spiritualul ,, in sens mai larg , caci si materia ,natura,
-pra*riti, este in felul ei entitate spirituala.Contradictia aparenta se datoreaza
diferentei de perspectiva. Cele doua esente sunt ,,spiritul,, si ,,natura,, , forma
si materia , si nu este fortat sa se vorbeasca despre materie ca esenta -
materia este,cum repeta !ristotel , substanta.,,Spirit,, - pneuma - este foarte
frecvent folosit pt. principiul material ,in general. !vem deci doua esente sau
principii ,fata de care toate celelalte elemente sunt principii in sens secund
,sunt ,,compusi,, ,substanta naturala find un compus .&rincipiul este
intelectul , dar si aici pot f distinse doua elemente , unul activ si formal
,celalalt pasiv si material . - avem apoi su1etul natural ,irational , potenta in
raport cu ,,Su1etul,, propriu-zis ,rational ,care este substanta unica a
,,vietuitorului,, . - su1etul irational ,natural , ,este constituit la randul lui din
mai multe principii naturale , potente.&otentele naturale ,considerate in
intreaga lor desfasurare , sunt , ca sa spunem asa , nenumarate si extrem de
diversifcate .,,ntruparile,, lor sunt speciile vietuitoarelor , speciile naturale ,in
sensul exact ,incluzand si acele forme obscure , insesizabile ,de ,,viata,,
,prebiologica ,minerala .,oate aceste forme exista si in ,,microcosmos,, ,in
om.
Mi"locire si nemi"locire spirituala .
n flosofile traditionale de in1uenta greceasca a existat o anumita disputa cu
privire la natura relatiei dintre su1etul uman si &rincipiul prim -%umnezeu
-,despre mi"locirea sau nemi"locirea acestei relatii.n special in mediul flosofc
crestin aceasta problema si-a gasit o exprimare mai clara , datorita
necesitatii existentei unei anumite nemi"lociri,impusa de doctrina ,imaginii,
sau ,chipului divin, .n flosofile pagane mai tarzii aceasta problema nu pare
prea clar formulata .+ie ca este vorba de platonism sau de aristotelism ,
intalnim o doctrina , emanationista sau nu ,in care inteligentele cosmice
formeaza un lant cauzal ,intelectul uman ,individual , find ultim in acest lant ,
cauzalitatea find una de existenta ,nu doar gnoseologica .!cest fapt implica
o relativizare a subiectului cunoscator .n general , o entitate intelectuala
inferioara devine ,, pasiva ,, ,ca un fel de ,,materie ,, ,in raport cu entitatile
superioare .n plus , este implicita o inferioritate ontica a subiectului fata de
obiect.$elatia su1etului uman cu &rincipiul nu ar putea f ,in aceasta incadrare
, decat una mi"locita , prin toate nivelurile intermediare .Exista ,totusi , ideea
unei anumite nemi"lociri . - de pilda , la &roclus ,unde se presupune existenta
unui element superior in su1et , ,,unu in su1et ,, ,ce are contact cu ,,/nu ,,
transcendent .,Neoplatonicieni, crestini au preluat aceasta doctrina , gasind-o
bogata in sugestii ,desi nu pare sa-i f inteles sensul initial exact .%e fapt ,la
&roclus,aceasta ,nemi"locire, se suprapune unei ,mi"lociri, fundamentale
,intrucat ,,unu,, nu constituie esenta su1etului , ci doar o re1exie ,iconica, ,
dupa modalitatea ,,psihica ,,.
n aceste teorii ce presupun o mi"locire ontologica si gnoseologica esentiala
subiectul uman nu mai poseda centralitate ontologica esentiala
,transcendenta , este relativizat , fapt valabil pt. toate ipostazele
intermediare .!ctul cunoasterii devine o simpla re1ectare a superiorului in
inferior , de caracter ,pasiv,.!ici sunt posibile doua interpretatri. Cea mai
obisnuita este aceea a imposibilitatii unei transgresiuni a limitelor esentei ,cu
corolarul acceptarii unei ,participatii, la ipostazele superioare ,teorie , in
ultima instanta , contradictorie ,ce incearca sa impace cele doua aspecte .n
cealalta interpretare se presupune implicit un fel de transmutatie a esentei ,
vazuta ca un 1ux , impacandu-se astfel mi"locirea si nemi"locirea , lucru inca
mai problematic .n toate cazurile insa ,subiectul ontologic isi pierde
autonomia ,este relativizat , devine ,oarecum ,un subiect-obiectivat , cu
consecinta unei multiplicari ,intr-o pluralitate de esente intelectuale , in
ultima instanta ,ireductibile .Cunoasterea prin re1ectare nu poate f o
cunoastere reala , nu atinge esenta , o cunoastere reala este necesar o
unire , o identifcare reala ,dupa cunoscuta formula aristotelica - identitatea
intelectului cu inteligibilul.Subiectul este insa ,absolut in sine ,unic , ireductibil
, iar o relativizare a lui echivaleaza cu simpla negatie.n acest punct dialectica
vedantina aduce o lumina decisiva .%aca vom cerceta mai in profunzime ,se
va vedea ca un subiect intelectual limitat prin esenta nu va putea avea nici o
cunoastere a superiorului , find limitat la domeniul sau , neintelegand din
superior decat ceea ce intra in acest domeniu ,deci ceea ce impartaseste in
comun cu acesta , find adiacent esentei superiorului , ceva ca o simpla
re1ectare , ce nu are cum sa fe de esenta inteligibila , ci doar o
reprezentare .,oate acestea contrazic natura cunoasterii ,care este
esentialmente activa , ,, dominare ,, -dupa cuvantul lui !ristotel - ,
presupunand preeminenta si superioritatea ontologica a subiectului
cunoscator fata de tot ceea ce este obiect determinat .$eceptivitatea aceasta
a subiectului este tocmai activitatea sa esentiala . Subiectul poate avea o
inferioritate de stare fata de obiecte , nu una de esenta , si acesta este cazul
cu subiectul individual ,care se realizeaza , se actualizeaza , prin aceste
obiecte inteligibile .%e asemenea , obiectele universale au o anumita
superioritate si preeminenta , care nu este ,insa ,esentiala metafzic , nu
neaga centralitatea esentiala a subiectului , - aceasta preeminenta a
,,obiectelor,, universale deriva din originea lor in subiectul absolut ,universal ,
a carui esenta este identica cu cea a subiectului individual.!ici se a1a cheia
intregii probleme.
Cum se stie , tema mi"locirii ierarhice este universala , dincolo de orice
indoiala.Su1etul trebuie sa traca prin acest lant ierarhic pt. a a"unge la Cauza
prima , care este esenta lui reala , ,,sinele,, lui.&e tot parcursul acestei cai el
are insa contact direct cu aceasta cauza ,deci nemi"locit ,asa cum se intampla
cu ochiul fata de Soare . !ceasta relatie ,contact sau ,unire, ,se intensifca pe
masura aproprierii de sursa , pana la unirea totala , la ,absorbtie, sau
identitate absoluta.&ana acolo ,dupa o formula dionisiana , exista atat
identitate cat si diferenta ,acestea nefind reciproc exclusive.Este vorba
asadar de grade de unire , de ,,viziune,, transcendenta , si in acest sens
trebuie inteleasa asemanarea si participarea ,ca participare de esenta
.!cestea , asemanarea si participarea , nu au sens decat in cadrul esentei
identice ,find vorba de o participare ,ierarhica , prin care esenta se
realizeaza.%oar asemanatorul cunoaste asemanatorul.Nu poate f vorba de o
asemanare intre esente ,participarea find in acest caz extrinseca ,ci ,pur si
simplu , de potenta si act ,ceea ce presupune tocmai subiectul unic ,acestea ,
potenta si actul , existand si in planul spiritual - asa ar trebui ,pesemne,
inteleasa doctrina sadriana despre ,miscarea substantiala, .
!vem deci o nemi"locire esentiala ,in care ,,obiectul,, viziunii intelectuale
este,ca sa spunem asa , ,subiectivitatea, ontologica pura ,acest contact
find ,,gandirea gandirii,, , cunoastere pura , ,,fara obiect,, ,transcendenta
pura ,Sinele ,, insusi ,ceva de neexprimat .!ici este sensul eminent al
cunoasterii ca identifcare a intelectului cu inteligibilul ,in care inteligibilul nu
este un obiect sau o forma determinata - caz in care identitatea este
relativa ,simultan cu diferenta - ,ci ,,obiectul suprem ,, ,adica Subiectul
unic.Subiectul individual ,se impartaseste deci din propria sa esenta
transcendenta , acest act de cunoastere find actul fintei lui , constitutiv .Este
,,cunosterea de sine ,, ,in adevaratul ei sens ,caci in acest act ceea ce este
inteles nu este un ,,altul,, ,nu exista nici o alteritate , nici o diferenta - advaita
.%e aceea aceasta cunoastere este ,,transcendenta,, ,eliberatoare ,caci
transcendenta este libertate , cunoasterea este libertate si ,,elibereaza,,
,este ,,putere,, ,suveranitate .
n ceea ce priveste ,mi"locirea, intelectuala , ea poate avea mai multe sensuri
, strans corelate .n primul rand, este simultaneitatea identitatii si diferentei
in actul intelectual unifcator ,ca trecere de la potenta la act , ,miscare, ce nu
si-a atins inca actul pur , ,,entelehia,, .,Mi"locirea este deci diferenta ,dar
aceasta este in functie de identitate , derivata din aceasta .Ceea ce trece de
la potenta la act este subiectul individual ,nu esenta ,care este in sine
activa.!ceasta este , probabil ,intemeierea profunda a doctrinei despre su1et
ca principiu mobil al miscarii , su1etul automiscator - el se misca in sus si in
"os pe scara fintei , sau ,intr-o imagine alternativa , in spirala , in "urul
Centrului.Miscarea aceasta individuala este reala tot atata cat individualitatea
conditionata a Spiritului este reala .n perspectiva ultima , absoluta , nu exista
nici captivitate , nici eliberare .Metafzicile clasice , cu realismul lor existential
, unilateral , sunt un teren total neadecvat pt o teorie atat de complexa ,intr-
un sens , ,perspectivista, ,multidimensionala.Nu exista in aceste metafzici un
echivalent teoretic pt. doctrina ma'a , care semnifca o ,virtualitate, de ordin
superior , o,virtualitate activa,.
/n alt aspect al ,,mi"locirii,, spirituale , strans legat de acela mentionat ,este
acela ,extrem de complex , al ,manifestarilor, sau epifaniilor divine.!ceste
manifestari sunt ,propriu-zis ,entitatile spirituale universale , ,,emanatii,, ale
Esentei supreme ,temeiuri metafzice ale manifestarii universale si ale
oricarei realitati.,oate aceste manifestari ,zei sau, in form. monoteista ,
,,ingeri,,-in sensul eminent ,- , nu sunt esente sau finte intelectuale distincte ,
ca in cazul teoriei clasice a ,nteligentelor separate ,,%e altfel ,aceasta teorie
trebuie redusa la ideea traditionala despre ,,zeii cosmici,, , ,principii,
macrocosmice ce corespund principiilor microcosmice , ,,zeilor,, nostri
interiori - doctrina upanisadica este foarte clara in aceasta privinta - .n unirea
cu o asemenea manifestare divina , ,,chip ,, particular al &rincipiului,
,nemi"locirea, se raporteaza la aspectul sau ,lumina, transcendenta prezenta
in epifanie ,iar ,mi"locirea, la diversele ,vestminte, sau aspecte asumate ,
nuante ,pe scurt , la aspectul de ,,imanenta,, ,prin care esenta pura este
,transmisa, ,mediata , adaptata la conditiile receptorilor si ale
manifestarii.(ricum ,subiectul individual nu poate decat sa guste din aceste
aparitii maiestuoase , limitarea aceasta find cauzata de lipsa totala de
proportie dintre individual si universal.!cesta ar putea f si sensul mai profund
al conceptiilor traditionale despre insignifanta fintei umane in raport cu
zeii ,adica, cu universalul si universul.Mai putem aminti invatatura indiana
,dupa care acela ce s-a oprit pe cale ,fe si la niveluri foarte inalte , nu a
obtinut practic nimic in comparatie cu realizarea ultima ,aceasta find o
,transformare, radicala , absoluta , adevarata si unica ,,iluminare,, ,adevarata
victorie asupra ,,mortii,, ,asupra prefacerii .
$evenind , cele doua ,fete, ale epifaniilor divine ,transcendenta si imanenta
,sunt profund contopite , constituind un fel de 1ux ,un dinamism ,ceea ce face
ca aceste epifanii sa fe foarte aproape de transcendent .Cunoasterea lor este
, in ultima analiza , tot ,, cunoastere de sine ,, ,aceste manifestar - extrem de
diverse si complexe - find raze ,proiectii ,,magice,, ale ,,Sinelui,, , ale
,,Maestrului interior,, .Ele au o oarecare trasparenta uluitoare , sunt
asemenea cerului , proiectie a constiintei.n concluzie ,si in acest caz ,unirea
intelectuala este nemi"locita si mi"locita.!r mai trebui adaugat faptul
important ca epifaniile nu sunt doar intelectuale ,ci contin intreaga realitate
,inclusiv sensibila ,fecare find o proiectie in intregul univers , un univers in
sine ,dupa modelul esentei unice ,manifestarea find ,in defnitiv , ,,epifania,,
unica ,totala .n plus ,toate aceste manifestari divine se intrepatrund , ,,curg,,
unele prin altele ,sunt in 1ux , ceea ce nu le atenueaza contururile ,ci
dimpotriva , ele constituie o unitate-totalitate organica de o complexitate
incomprehensibila intelectului individual,fe el si iluminat.,oate aceste
manifestari sunt deci un 1ux , o emanatie ,revarsare ,inraurire sau e1uviu , si
poate ca aici tr. integrata doctrina despre ,Spiritul divin, sau pneuma divina.
n cele din urma ,mai exista o mi"locire spirituala ,aceea a ierarhiilor spiritelor
individuale.n general insa ,ceea ce putem numi ierarhie universala si ierarhie
individuala - cele doua find net distincte si paralele - sunt confundate ,sau nu
prea se face distinctie intre ele ,stabilindu-se in schimb un amalgam de
entitati cu trasaturi individual-universale , antropomorfzate , ce nu face
decat se incurce la nesfarsit lucrurile.erarhia individuala - pt. care
termenul ,,ierarhie ,, se potriveste poate cel mai bine , nu este conditionata
de nici un fel de contingente , ea find ,, interioara ,, ,cu referire stricta la
starile sau realizarile spirituale , ce nu se confunda cu starile naturale.( finta
ce a atins o inalta treapta de realizare spirituala nu se mai a1a intr-o anumita
stare naturala - nu conteaza care , decat in mod ,,exterior ,, , nemaifind
legata de aceasta stare .erarhia spirituala este ,,cereasca,, nu in sensul ,,
cosmologic,, , ca apartinand deci lumii cosmice superioare , ,,ceresti ,, - ci in
sens spiritual , ,,cerul spiritual ,, , adevaratul paradis , find o stare interioara ,
ce poate f ,prezenta, in orice conditie naturala ,intre care si cea terestra ,
desigur.
erarhia individuala , ,,angelica,, -daca prin ingeri se inteleg ,de asta data ,
spirite individuale , - vehiculeaza energiile spirituale prin transmisiunea
initiatica .Ea poate f numita foarte bine ,ierarhie umana , ,unde ,,omul,, este
finta spirituala individuala , indiferent pe ce nivel de manifestare se a1a ,
terestru sau altul ,- in acest caz ,,ierarhia cereasca ,, find cea universala
sau ,, divina ,, , cu referire la ,cerurile, transcendente , planul divin .Evident
ca nu ar putea f vorba de o ,, unire ,, in sensul propriu - de identifcare - intre
mambrii individuali ai acestei ierarhii , ci de o ,,comuniune ,, ,de o fratie ,
egalitatea ,dincolo de diferentierea ierarhica , find data din impartasirea din
aceeasi natura - de aceea se si arata a f o ,stirpe regala , sau a ,,veghetorilor
,, - termen ce poate f pus in legatura cu gardienii spirituali de care vorbeste
&laton .%upa o frecvent amintita sentinta taoista ,invatatorul este cel ce arata
luna , nu este luna.n acest sens trebuie inteleasa medierea spirituala
individuala , la care ar f de adaugat o anumita in1uenta spirituala
personala , ce poate f considerabila .
,,Materia fzica,, .
,,Materia,, flosofei clasice este ceea ce se poate numi , materie fzica , sau
naturala si , ca atare , este un principiu natural.Consideram a f ,, materie ,,
doar intr-un sens echivoc , derivat si , in consecinta , tot asa este si ,,
principiu ,,.,eoriile flosofce antice despre materie sunt tot atat de neclare
precum conceptul insusi de materie , susceptibile de cele mai diferite
interpretari .n formularile ulterioare , mai scolastice , aceasta materie a prins
un oarecare contur , sub forma ,materiei fzice ,.
,recand peste teoriile initiale despre materie , acelea ale ,, naturalistilor ,,
,doua sunt liniile principale de interpretare , aceea platoniciana - considerata
adeseori ca implicand un anumit dualism - , si aceea, hilomorfsta ,
aristotelica ./lterior ,intalnim variante in care aceste variante se amesteca in
proportii diferite , cu accentul intr-o parte sau in cealalta .
,eza platoniciana limiteaza importanta principiului material la lumea sensibila
,domeniu al ,,umbrelor ,, ,al imitatiilor , nu al fintelor reale.nevitabil , in acest
cadru apare ca un principiu mai degraba negativ , limitativ , al aparentei si
contingentei , ce nu are loc in domeniul fintei .dentifcarea materiei cu ,,ne-
finta,, si ,, raul ,, la &lotin este deplin coerenta cu o asemenea perspectiva
.&laton pare a f preluat , intr-o incercare de integrare ,conceptia despre
materie de la vechii naturalisti , in paralel cu preluarea tezelor spiritualiste
eleate .&roblema este ca materialismul - iesind din discutie aici daca fzicienii
presocratici erau intr-adevar materialisti - find o eroare , o deformare si o
inversiune , nu ar putea f , ca atare , integrat .!ristotel ramane partial la
pozitia platoniciana , in masura in care si materia lui continua sa fe
preponderent un principiu fzic .n privinta platonismului , cum acesta ramane
deschis unor interpretarin diferite , este preferabil sa ne referim la
neoplatonism mult mai bine defnit .n neoplatonism formele pure ,
inteligibile , nu au contact cu materia si devenirea , sunt ,,separate ,, ,cele
care vin in relatie cu materia find formele psihice , logoi ,re1exe sau emanatii
ale formelor inteligibile in ,,Su1etul lumii ,,.$elatia aceasta nu este
,,hilomorfca,, ,ca in aristotelism , formele find substante ce raman separate
in esenta , isi pastreaza identitatea ,ele doar se re1ecta in domeniul natural ,
isi creeaza o proiectie analoga ,ce serveste , intr-un sens ,drept forma
organica .Se accepta existenta unui alt tip de forme , numite ,, naturale ,, - de
la ,natura, vazuta ca ipostaza inferioara , intermediara ,identifcata , de
regula , cu su1etul vegetativ - ,si aceste forme sunt ,inseparabile, de
materie , multiplicate sau divizate dupa materie , in cazul lor , doar ,
verifcandu-se hilomorfsmul.Materia , in acest sistem , ocupa locul ultim in
seria cauzala , sau emanativa , ea find complet pasiva , neproductiva ,
simplu substrat .mpotriva tuturor incercarilor de armonizare , persista totusi
o anumita tensiune ,, dualista ,, .
,eoria aristotelica ramane , la randul ei , incarcata de ambiguitati.&t. !ristotel
materia este un principiu si ca atare ireductibil , ca si forma.El adauga detaliul
foarte important ca alaturi de materie si forma trebuie sa existe alt
element , ,,principiu,, doar in sens echivoc , si anume privatiunea , atragand
atentia ca materia nu trebuie confundata cu privatiunea ,asa cum se pare
,inca de pe atunci procedau platonicienii .%ar o asemenea teorie necesita un
cadru mai larg si totodata mai precis , metafzic ,caci doar la nivel metafzic
avem de-a face cu principii propriu-zise .Sugestiile pt. o asemenea
interpretare nu lipsesc la !ristotel ,care se refera uneori la o ,materie
inteligibila , ,numita de el si ,,formala,, ,desi aceasta pare a ramane destul de
abstracta - iar in %e anima devine mult mai explicit ,cand spune ca pt
orice ,,gen,, de realitate tr. sa existe ,,ceva ca materie,, ,cu referire speciala la
,,genul,, intelectual si la ,,intelectul pasiv,, , ,,care devine totul ,,- ..%e
asemenea , el face aluzie la o interpretare platoniciana similara , cu referire la
,, diada indefnita ,, ,in invatatura platoniciana ezoterica.&roblema aceasta
a ,materiei inteligibile, necesita o discutie aparte ,in cazul de subiectul find
materia sensibila .Cum in platonismul si aristotelismul autentice ramane
deschisa posibilitatea unei interpretari metafzice mai ample , ambele
sisteme find in esenta ezoterice , punctul de plecare il reprezinta flosofile
ulterioare ,mult simplifcate .Cat despre peripatetism , acesta a apucat o linie
distinct naturalista ,in care se recunoaste existenta a doua forme de materie ,
aceea sublunara , implicata in generatiune - si aceasta este ,materia
sensibila, propriu-zisa - si aceea , celesta , , eterica , indestructibila , adeseori
considerata , materie, oarecum prin analogie .&utem remarca aici o anumita
afnitate intre teoria ,, eterului ,, si teoria ,, materiei formale ,, .n flosofile de
nuanta peripatetica ,, materia,, este luata frecvent in alte sensuri , ca materie
psihica sau intelectuala - cazul ,, intelectului material ,, ,insa in toate aceste
cazuri avem mai degraba simple transpuneri analogice , fara nici o legatura
reala cu materia propriu-zisa . n general , se poate remarca o anumita
degenerare a conceptului de materie la rangul unei simple determinatii
relative - inferiorul "oaca rolul de materie pt. superior - de ex. , su1etul fata de
intelect - , ceva ce contrazice cu totul natura de principiu -adica autonomia
substantiala , ireductibilitatea - acordate materiei.!ceeasi tendinta ,,
alegorista,, si in neoplatonism ,trecand in flosofa religioasa crestina , in
modalitati excesive chiar.%aca ne rezumam strict la materia fzica ,materia
potrivit sensului propriu , neechivoc , in teoriile in cauza ,marca
peripatetismului consta intr-o mult mai stransa apropiere , vital-organica,intre
forma si materie ,vazandu-se in acestea principii ce se implica in mod
necesar.Ca si materia ,forma este vazuta ca principiu fzic.
%iferentele dintre cele doua curente flosofce sunt aproape nesemnifcative
pt. ceea ca ne intereseaza aici - pt. ambele materia este un principiu fzic ,
ocupand locul ultim in seria cauzala ,,contribuind ca substrat pasiv la
generarea realitatilor sensibile .Celelalte probleme ,importante de altfel ,
precum aceea a individuatiei,le trecem cu vederea aici.,rebuie sa vedem care
sunt functiile mai precise ale materiei fzice si ce fel de realitate ii poate
corespunde totusi , daca si cat poate ea sa fe integrata intr-o viziune mai
nuantata.%upa care ar trebui completat tabloul prin considerarea celeilalte
materii ,inteligibile , si a raportului dintre cele doua materii.
Materia nu poate f cauza-fe ea si pasiva - a existentei lumii sensibile ,
oricum am considera aceasta lume .Caci ce este ,lumea sensibila, .Este
doar ,dimensiunea, sensibila a Cosmosului ,,,corpul,, lui ,inseparabil - decat
conceptual - de dimensiunea sau dimensiunile mai profunde , ,,imateriale,,
.Materia nu poate f cauza in acest sens pt. simplul motiv ca este efect ,si
inca ,ceva ce putem numi efect pur ,deoarece este ultima in seria cauzelor
universale , nemaifind posibil sa mai fe numita cauza ,ci doar efect.(
asemenea entitate nu mai poate f numita ,,principiu,, ,evident , principiul
find cauza prima.Materia fzica poate f cauza si principiu doar in sensul ,mult
redus ,al generatiilor lucrurilor sensibile ,al indivizilor din lumea sensibila ,desi
,chiar si aici este o problema ,intrucat esenta acestor indivizi nu este
sensibila.&rin urmare ,ceea ce genereaza materia ,prin aportul ei receptiv
,sunt compusii sensibili , ,,corpurile,, vietuitoarelor sensibile.Se invoca
necesitatea existentei unui substrat inform care sa poata primi orice
forma.,rebuie reamintit ca in aceste doctrine Cosmosul este etern ,
,,emanatia,, find o simpla procesie cauzala , atemporala.- chiar si in
adaptarile creationiste el isi pastreaza aceleasi caracteristici fundamentale
,creatia ex nihilo find simplu adaos dogmatic lipsit de orice valoare reala.n
concluzie , materia nu poate f un principiu cosmic ,care sa contribuie cauzal
la constituirea cosmosului ,ea nefind decat efect ultim la scara cosmica .Cu
atat mai putin ar putea ea contribui la constituirea fintelor ,ca principiu
ontologic ,findca fintele - fe ele forme universale sau indivizi ,- ,se
presupune ca exista de"a ,gata constituite , inainte de ,compunerea, lor
sensibila .Singura functie ce ramane pt. materie este aceea de a participa ,
ca substrat pasiv , la constituirea corpurilor sensibile.&t. problema
individuatiei , a se vedea mai sus .
Se presupune ca acest substrat material este unic ,necalifcat ,un fel de fond
obscur reductibil la simpla ,,posibilitate,, ,ceva ce ne duce cu gandul mai
degraba la o simpla abstractie , desi !ristotel insista asupra caracterului
substantial al materiei.!m crede ca avem aici simple ecouri ale doctrinei
metafzice despre materie , cazute pe un teren neadecvat .Nu este prea greu
de vazut ca aceasta materie obscura scapa practic in ne-finta ,si nu este de
mirare ca ea a a"uns sa fe identifcata cu nefinta .%ar ,din nimic ,nimic nu se
poate genera.%esigur , materia nu era considerata ne-finta pura ,ci doar
nefinta proprie potentialitatii.!ici trebuie spus insa ca o potentialitate pura
este de neconceput ,potenta avand nevoie in toate cazurile de un
subiect,nefind ea insasi acest subiect.,&otenta pasiva, este o anumita putere
-dinamis - existand intr-un subiect determinat ,si nu ,,in sine,, ,independent ,
si presupune intotdeauna o anumita califcare , caci este spre ceva ,este
potenta a ceva.+iinta in potenta este ,iarasi,un termen vag ,abstract ,asa cum
este ,,finta,, in sens generic , deoarece finta aceasta potentiala trebuie sa fe
o anumita finta determinata ,si deci si potenta trebuie sa fe determinata.n
plus ,finta nu intra in generatie ,si a spune ca generatia este trecera de la
nefinta la finta reprezinta o formulare oarecum tautologica ,
nedefnita.9eneratia este o trecere de la o nefinta determinata la o finta
determinata , si aceasta finta determinata este ,imediat ,un ,,compus,, ,un
corp,la randul lui determinat.Materia ar f astfel nu o finta in potenta ,in sens
general si indistinct ,ci corporalitate in potenta , finta nefind reductibila la
compusi.%incolo de acestea insa ramane , credem ,imposibilitatea existentei
unui substrat - potentialitate pura ,fe aceasta potentialitate determinata in
sensul corporalitatii.ntotdeauna potentialitatea este determinata si are
nevoie de un subiect.nsa ,de departe cea mai importanta obiectie adusa
teoriei materiei consta in faptul ca materia este de ordin universal iar
singurele ei productii reale sunt de ordin individual .(r ,cele doua ordine nu
trebuie amestecate ,cum !ristotel insusi o repeta ,finta individuala da
nastere fintei individuale iar finta universala cauzeaza finta
universala.Cauzele universale contribuie la productia fintelor individuale
indirect ,oarecum accidental ,nu printr-o cauzalitate propriu-zisa ,
uniforma.$ecapituland , materia nu poate f cauza universala pt. simplul
motiv ca este ultima in serie ,este doar efect ,iar un efect nu poate f cauza a
ceea ce o cauzeaza ,- nu poate f nici cauza individuala , tocmai pt. ca este de
ordin universal
.Se pune insa problema existentei unei asemenea entitati universale ,care
,prin indeterminarea ei ,a"unge sa se confunde cu nefinta.Seria cauzelor are
o limita inferioara , nu se pierde in infnit sau in indefnit , iar ultimul termen
este tot o finta determinata ,implica o anumita activitate ,caci intotdeauna
finta implica activitatea.!ctivitatea aceasta inerenta nu este echivalenta in
mod necesar cu cauzalitatea.!ici exista o alta problema ma"ora ,care pune in
discuti intreaga doctrina despre cauzalitate -pe scurt,respingem teoriile
clasice despre cauzalitate - cauzalitate unilaterala,liniara,aproape mecanica-
in favoarea unei doctrine mai complexe , organice -.n aceasta viziune
organica si inferiorul are in1uenta asupra superiorului ,termenii find partial
coordonati ,asemenea organelor in vietuitor ,si asa se explica si activitatea
inerenta oricarei entitati ,fe ea ultima.&asivitatea pura este inexistenta
pura,fara a mai spune ca pasivitate si receptivitate nu sunt nicidecum
sinonime ,pasivitatea ,luata in sine ,find mai degraba o rezistenta ,o
neputinta ,inertiala.%aca se vorbeste de o ,potenta activa, ,la fel de bine se
poate vorbi de o ,,activitate pasiva,,,in sensul receptivitatii.$evenind acum
,orice nivel de fre cosmologic reprezinta ,din punct de vedere metafzic
,un ,,compus,, ,desi acest compus prezinta o anumita simplitate ,datorita
elementaritatii sau uniformitatii sale fundamentale.Nu este totusi ceva
absolut simplu ,ireductibil ,precum pretinsa materie ,ci presupune tocmai o
,forma, si o ,materie, ,luate de asta data in sensul inalt ,metafzic.Si ,in
sfarsit,orice nivel isi are propria sa calitate specifca ,nu poate f
indeterminat.nferiorul poate f considerat drept substrat fata de superiori ,
deci subiect pasiv ,in masura in care superiorii au o in1uenta activa fata de
inferior ,acesta avand la randul lui o in1uenta pasiva asupra acestora,in
sensul ,activitatii pasive , despre care vorbeam.,rebuie sa ne limitam la
aceste indicii sumare pe tema interactiunii cauzale in ordinea
universala.,inand seama de toate acestea ,ce poate f totusi asa-numita
materie fzica ,sau carei realitati ii poate ea corespunde.Credem ca
,,materia,, poate avea aici doar un sens derivat ,relativ,aproximativ si cumva
analogic ,sinonim cu acela de ,,substrat,,.n acest sens largit ,orice realitate
poate "uca rolul de ,,materie,, ,adica de substrat ,intr-un anumit fel - caci nici
acest concept nu este prin sine clar.,,Materie,, ar insemna astfel determinarea
relativa a unui subiect in masura in care el dispune de o ,dispozitie pasiva,
sau receptiva ,sau chiar un nume pt. aceasta dispozitie in general.+apt este
ca aceasta dispozitie sta intotdeauna ,,de partea materiei,, ,a celei reale ,fara
a f totusi identica cu aceasta ,pt. ca presupune un subiect ,compus,.&oate de
aceea adeseori entitati masculine prezinta atribute feminine sau sunt
reprezentate ca feminine ,cum se intampla adeseori cu ,,su1etul,, si ,in
general ,cu inferiorul fata de superior.nferiorul relationeaza cu superiorul prin
medierea femininului,fara a f el insusi ,material, ca esenta.Mai
exact,integrarea inferiorului in superior se face prin intermediul ,materiei,
proprii superiorului ,aceasta continand termenii inferiori,avand o functie
,,materna,,.%ar toate acestea pot parea mult prea obscure deocamdata.&t. a
concluziona acest punct . ,sa spunem ca ,,materia fzica,, ar trebui luata ,intr-
un sens mai precis ,ca un echivalent pt. corporalitate.Corporalitatea are si ea
multiple sensuri si nu este sinonima cu ,,compusul,, .#uam aici sensul mai
direct ,in care ,corpul, este recepteculul fresc al ,,su1etului,, implicand o
,,alteritate,, fundamentala.Cu aceasta ocazie ,sa mentionam de"a ca in toate
teoriile amintite despre materie se poate remarca o clara confuzie intre
materie si alteritate-privatiune,-privatiunea , ,,principiu,, pur negativ ,nu
poate avea insa o existenta in sine ,o ,,finta,, ,find tocmai ,,nefinta,, ,ce
necesita o finta in care sa existe.%e asemenea , ,,corpul,, poate f echivalat
cu ,,sensibilul,,.!ceasta materie fzica ,ce nu trebuie nicidecum confundata cu
materia - principiu ,metafzica ,reprezinta aspectul exterior al ,,Naturii,, si
poate f impartita in doua ,materii, particulare ,una superioara ,mai
pura,luminoasa-oarecum similara ,,eterului,, flosoflor-,si una inferioara
,obscura , ,,umeda,, ,si adeseori acest termen doar la aceasta este aplicat
,cum se intampla frecvent chiar cu ,,natura,,.Materia inferioara ,impura -ce nu
se reduce insa nici ea la simpla corporalitate fzica,in sensul curent ,este
,,materia prima,, intr-un sens special - este prima in raport cu noi ,imediata ,
bruta sau grosiera -sthula si tamas - ,,dragonul fetid,, , ,,sarpele cel vechi
,intr-unul din sensuri ,negativitatea aceasta marcata datorand-o excesului de
privatiune sau alteritate.Ea este ca un ecran ,mediu de refractie ,obstacol.Se
poate aminti conceptul de barza*h ,asa cum il interp. Suhra5ardi ,ca
paravan,desi el se refera la intreaga ,materie fzica.n privinta genezei si
naturii profunde a materiei corporale lucrurile sunt mult mai complexe ,am
incercat aici doar o schita introductiva.&utem insa da cateva indicii trimitand
la doctrina shivaita a ,tecilor, -*an*uca- ,precum si la aceea *abbalistica a
co"ilor sau ,solzilor, - <eliphot., ,sau la traditia gnostica a ,pielii de sarpe, si
,spiritul contrafacut, -antimimon pneuma , ,,apele inferioare,, ,etc. .
!r mai ramane ceva de spus despre ,materia, fzica in presupusa ei functie in
generatia vietuitorului individual.Cum se stie ,conceptiile flosofce despre
materie mostenesc conceptii mai vechi ,naturaliste, partial simbolic-
mitologice, instituite dupa un model artizanal , ,,demiurgic,,.$ecurgerea la
modelul artizanal in investigarea proceselor naturale -sau chiar a celor
spirituale -,nu este in sine gresita ,daca se limiteaza la simpla exemplifcare
inductiva ,simbolic-analogica.%aca se trece insa la o explicatie deductiva pe
aceasta baza ,este gresit ,deoarece tehnica artizanala ,cel putin in sensul ei
mai obisnuit ,trebuie explicata prin natura - este o inversare de planuri ,si ,in
acest caz , explicatia va f grosiera si obscura .Credem ca aici se gaseste una
din sursele materialismelor ,intr-un anumit mitologism spontan.( asemenea
explicitare nu se verifca deloc in cazul generatiei vietuitorelor.n generatie
exista un proces organic de crestere ,de formare ,plecand de la o celula
initiala ,embrionara ,rezultata din unirea a doua elemente ,masculin si
feminin ,ce interactioneaza - nu exista deci o simpla ,pasivitate, din partea
ovulului - asa cum se credea pana in Evul mediu,in ideea ca singurul
generator real al copilului este tatal ,mama find asemenea unui ,loc, ce
adaposteste si hraneste fatul,fara nici o contributie la formarea
acestuia,conceptie naiva ,dar cu radacini adanci -.!cest element
feminin,constitutiv,activ, nu ar putea f asimilat cu ,materia, fzicienilor,el find
de altfel,precis determinat specifc,rasial si individual .El corespunde mult mai
indeaproape conceptului de ,,forma,,.9enerarea se produce din interior si
presupune un principiu interior ,activ,ordonator,fata de care ambele samante
ar putea servi ,ca sa spunem asa ,drept ,,materie,, sau substrat vital.!cest
principiu este tocmai su1etul individual ,de"a existent,pt. ca nu el este cel
generat ,ci organismul corporal - mai exact inca ,ceea ce este nemi"locit
activ in formarea embrionului este ,,natura -pra*riti,, -individuala ,deoarece
vorbim de un proces natural. - Mai mult inca , elementul cu adevarat activ
chiar si in actul conceptiei,adica determinand continutul acesteia si nu
ocazionand-o ,este tot su1etul individual ,prin ,alegerea, sau inclinatia sa,
data de dispozitia freasca - .Ceea ce este luat din exterior ,din mediu ,este
hrana necesara ,initial ,prin mama ,si abia aceasta hrana daca poate f
considerata ca ceva similar ,materiei, ,ceva adiacent.&rin hrana ,ca si prin
simturi ,ca prin niste intermediari potriviti ,su1etul individual intra in contact
cu fortele universale , cosmice.Nicaieri ,in tot acest ansamblu de factori nu
gasim un echivalent potrivit -decat poate unul vag ,metaforic -,pt. asa-numita
materie a flosoflor ,fara a mai spune ca peste tot se a1a realitati
determinate , formate.( asemenea entitate ipotetica , abstractie intruchipata
, nefind necesara in ordinea necesara ,nu este necesara nici in ordinea
individuala .%e altfel ,nu-i gasim nici un echivalent real nici in traditiile
orientale.Sthula-sarira ,corporalitatea grosiera ,poate f un echivalent al
,materiei fzice, luata in sens determinat ,de substanta naturala terestra ,
,,corporalitate,, ,in sensul cel mai direct ,si corespunde elementului cosmic
,pamant, ,deci nu vreunui substrat neutru si necalifcat. - desi sthula poate
avea si un sens mai extins ,ca materie ,,cosmica,, - ! confunda aceasta
,materie, ultima ,vulgara, cu divina pra*riti , ar f fost prile" de uluire pt.
metafzicienii indieni.&t. a incheia , sa remarcam ca simpla teoretizare ,in
lipsa experientei sau practicii spirituale poate genera ,,idoli,, ,abstractii
personifcate , tot atatea porti zavorate ale temnitei pamantesti.
,, Materia inteligibila ,, .
%upa cuvintele lui &lotin ,tema ,, materiei inteligibile ,, ar f fost dintre cele
mai accentuat ezoterice ,el abtinandu-se sa dea prea multe detalii .,recand
peste precedentele platoniciene , referitor la ,diada indefnita, , gasim o
expunere mai extinsa ,insa tot aluziva , despre asa-numita materie inteligibila
, la !ristotel ,in special in Met. ,unde se discuta despre ,partile formei,.Materia
inteligibila pare a f echivelentul universalului ,inteles ca universal de
predicatie ,- de asemenea , poate f asimilata cu ,substanta secunda, ,avand
in vedere si faptul ca ,pt. !ristotel materia este substanta.ncercam o intrep.
a acestei conceptii destul de vagi.!parent , ,materie, inteligibila este suma
predicatelor substantiale , partile formei, ,in care rolul ,formei , il are diferenta
specifca ce determina ,forma ultima, ,indivizibila .Credem ca aceasta
constituie esenta individualitatii ca atare ,si de aceea individualitatea este
substanta prima .&utem inlocui aici ,individualitate, - care are un sens
nedefnit - ,cu ,subiect, ,ce poate f atat universal - in sensul universalului
,substantial, sau ,putem spune , ,prim, - cat si individual -in sensul comun ,ca
unitate numerica.,ot asa , predicatele substantiale pot f universale sau
individuale , deci exista o materie inteligibila universala si una individuala
.dentifcam aceasta ,materie, cu ,,intelectul pasiv, , ,,care devine totul
,,.&roblema este ca aceasta ,materie, pare mult prea abstracta , ceea ce ar f
poate de inteles , avand in vedere natura subiectului.%ar materia inteligibila
nu poate f o simpla suma a atributelor ,ea trebuie sa fe unitara si distincta
,ceva ce leaga aceste parti , un fel de plan de re1exie .!stfel , la 0 6ohme
,gasim doctrina despre Salnitru ,materie celesta , identifcata cu ,imaginatia,
divina ,si ,intr-un anumit sens , cu ,,magia,, , in reiterarea unor teorii
paracelsiene despre limbus si magnus misterium - salnitru care este fondul
comun , unifcator , al ,spiritelor divine, .n aceste cazuri ,,materia,, are
trasaturi mult mai concrete ,mai aproape de natura materiei.
&lotin reia ,in spirit platonician ,teoria aristotelica ,insa ii da o incadrare
dualista , ce o face forte problematica.El se refera frscvent la diversele
ipostaza ca avand materie , sau, aparent,ca find un fel de materie -se
presupune ca fecare ipostaza ,cu exceptia lui ,/nu, este initial ,adica in ea
insasi ,o anumita indeterminare ,primindu-si determinarea , ,forma, de la
superior .&roclus respinge aceasta teza ,propunand o teorie mult mai
elaborata despre dinamis ,despre diada primordiala si potenta divina
infnita ,identifcata cu ,3iata,.$evenind la &lotin ,spuneam ca teoria sa ,atat
cat poate f inteleasa din cele cateva sugestii , pare a f marcata de un anumit
dualism.El opune materia inteligibila materiei sensibile -aceasta , identifcata
frecvent cu privatiunea , cu ne-finta - ,incat intre aceste doua materii nu pare
a f decat o simpla omonimie.Se pune atunci intrebarea -care dintre cele doua
este adevaratul principiu material si pe ce se bazeaza omonimia lor.&lotin
spune ca materia inteligibila este modelul , ,,forma,, ,iar materia propriu-zisa
este doar copia indepartata ,imperfecta.! vorbi insa aici de ,,forma ,, este
insa problematic , caci se amesteca cele doua concepte ,deschizand calea
relativizarii lor.Chiar daca materia sensibila ar f doar o varianta indepartata a
materiei inteligibile - caz in care aceasta ar trebui sa fe adevaratul principiu
material , adevarate ,materie prima, - ea ar trebui sa pastrez natura materiei
superioare ,sa existe o continuitate si o similaritate .!ici neoplatonismul
ulterior pare sa f sesizat bine problema .
!cest dualism ,in forme mult mai extravagante ,il intalnim in unele forme
renascentiste ale platonismului ,cu unele indicii la +icino insusi - este vorba
de reluarea unor teme imprastiate in dialogurile platoniciene ,in special in
6anc. ,cu referire la cele doua !frodite ,cereasca si ,lumeasca,
,vulgara,acestea - in relatie cu erotologia platoniciana - cel mai problematic
aspect al platonismului , fara indoiala .!ceste teorii erotice treceau drept
ezoterice si initiatice ,desi nu prea vedem cum ar f putut f realmente astfel ,
toate acestea find mai degraba divagatii literar - estetizante ,homoerotice.Nu
vom intra in detalii mai amanuntite.Ceea ce este interesant in acest punct
este faptul ca ,materia celesta, este vazuta cumva ca o contraparte
masculina , ,uranica, ,si de aceea ,formala, ,a materiei ,vulgare, ,feminine
,legata de generatie .!ceasta masculinitate -in teoriile in cauza,in esenta lor
erotice ,- are ,de altfel ,trasaturi ambigue , efeminate , ,efebice,.!devarul este
ca platonismul insusi se facea raspunzator , prin sugestiile sale , pt. astfel de
degenerari.n fne , se vede cum toate aceste speculatii se indeparteaza ,in
diferite grade , de notiunea de ,materie, ,in adevarata ei semnifcatie.&este
tot persista aceeasi devalorizare - dispret chiar - fata de principiul material si
feminin .!m pute sa ne referim la o forma de ,spiritualism, unilateral ,
dualist ,devenit ,,clasic,, si perpetuat sau chiar amplifcat in mediile mistice
crestine , si situatia nu este specifca doar crestinismului , ceva analog gasind
si in alte parti .Este ca un fel de contraparte a naturalismului si
materialismului , la fel de unilaterala.
!deseori ,mai ales in interpretarile spiritualiste moderne , forma si materia
sunt considerate ca find contrarii ,intr-un cadru dualist .+orma-spiritul si
materia sunt , potrivit acestei teorii , ceva similar cu ,,contrariile prime,, ,asa
cum sunt albul si negrul ,cele doua extremitati ale cosmosului , toate
nivelurile cosmice find rezultatul diverselor combinatii ale acestor principii
.$aportul dintre acestea este de proportionalitate invera ,contrarii find ,ele
excluzandu-se reciproc .Este de mirare cum sustinatorii acestei teorii -
fondata pe o interpr. prea literala a datelor simbolice - ,nu au vazut
nenumaratele probleme pe care ea le implica.n primul rand , cele doua
principii nu mai pot f cu adevarat complementare ,reciproce ,iar daca ele
sunt femininul si masculinul ,aceasta situatie de opozitia ar trebui sa se
verifce in toate cazurile , in concret .+orma si materia ,ca principii prime
,nederivate ,s-ar a1a la cea mai distanta posibila ,fecare in conformitate cu
natura si in locul sau propriu ,ele nu ar putea interactiona imedia ,prin
contact ,ci doar prin intermediarii compusi .( implicatie a acestei teorii este
divizarea celor doua principii , relativizarea lor ,in entitati mixte ,superiorul
find ,, forma,, inferiorului ,iar inferiorul - ,,materia,, superiorului , toti acesti
intermediari find ,de asemeni , diferiti specifc .arasi ,o asemenea situatie nu
se verifca in starea de fapt , daca suntem de acord ca toate aceste concepte
nu sunt doar abstractii alegorizante.ntr-adevar ,vedem ca masculul si femela
nu difera specifc si intre ei nu pot ezista intermediar - de aceea si sunt
comparati cu imparul si parul - asa-zisii ,,intermediari,, find cazuri de
anormalitate .+orma si materia trebuie sa i-si corespunda ,trebuie sa existe o
anumita proportionalitate intre ei , nu se poate ca materia sa fe specie
inferioara fata de forma .!sa ,de ex. in cazul omului ,femeia nu ar mai f cu
adevarat intruchiparea principiului feminin,ci aceasta intruchipare ,daca s-ar
mai putea vorbi de asa ceva ,ar trebui sa se gaseasca la limita inferioara a
naturii , in regnul ultim ,iar femeia ar f incomparabil mai aproape de
masculuin -de ,,forma,, -decat de feminin.n general ,polaritatea sexuala isi
pierde orice sens .!m avea ,de asemenea ,un fel de imobilitate la nivel
cosmic ,datorita celor doua principii opuse ,intr-un sistem in mod clar
dualist .Sustinatorii acestor conceptii confuze mai cred ca ,,materia prima,, isi
va schimba pozitia ,va urca la nivelul ,,formei,, ,pt. a se uni cu aceasta .%ar
daca se va intoarce la superior ,inseamna ca superiorul ii este sursa ,de acolo
a coborat ,iar situatia sa inferioara nu este una conforma propriei naturi ,fara
a mai discuta de imposibilitatile evidente ale unei asemenea idei despre
mutatia ,aproape locala ,a unui principiu .( alta consecinta a relativizarii celor
doua principii este aceea a unui regres la infnit - daca superiorul si inferiorul
sunt forma si materie ,intre ei va rezulta in mod necesar un al treilea
termen ,care,la randul lui ,va f forma pt inferior si materie pt. superior
,rezultand alti termeni intermediari intre acest termen intermediar si
progenitorii lui ,si acest proces de divizare va continua la nesfarsit.%ar ,la o
examinare mai atenta ,insasi procesul de relativizare a substantei ,odata
inceput ,va continua la nesfarsit ,caci nu va exista o limitaa necesara ,altfel
decat mult repetata formula ca ,,trebuie sa ne oprim ,, .nsasi notiunile celor
doua elemente se pierd ,nu vom mai gasi o forma si o materie ,,pure,,
.%incolo de toate aceste consecinte , exista insa o imposibilitate de
principiu ,caci contrariile au intotdeauna nevoie de un subiect ,nu sunt
principii ,adica ,,prime ,, ,nederivate ,iar subiectul imediat al contrariilor este
tocmai materia ,de unde se vede ca iarasi s-ar deschide un cerc vicios ./nirea
formei cu materia nu este in nici un caz un fel de amestec sau o reductie la o
subsatanta comuna , neutra .+apt este insa ca simpolismul polaritatii ,a
oricarui fel de polaritati ,imbaraca in mod curent forma contrarietatii ,acvesta
find ,cum aminteam , motivul atator confuzii si contradictii .Se poate invoca
motivul binecunoscut al polaritatii taoiste -'in - 'ang .
Mai exista insa si alte aspecte ,apropieri mai subtile ,ce au facut posibile
asemenea interpr. dualiste.ntalnim frecvent doctrina traditionala despre o
anumita predominanta feminina -deci materiala ,la nivelurile inferioare de
realitate ,ceea ce poate avea o legatura si cu teoria despre contrarii .&e
masura ce coboram pe scara fintei ,are loc ceea ce putem numi o inversare
de raporturi intre masculin si feminin ,paralel cu o ,masculinizare a
femininului ,, si o ,,feminizare a masculinului ,, ,o denaturare partiala a
amandurora ,tocmai datorita confuziei sau amestecului lor - ei devin
,,vrasmasi ,, ,se creeaza o tensiune ,urmare a dezechilibrului .+emininul
devine in mon anormal ,,activ,, ,dominator ,limitativ ,in limba" alchimic -printr-
un exces de umiditate ,devine ,,fetid ,, .Masculinul ,la randul lui ,devine
slab , ,,pasiv,, ,oarecum efeminat ,precum atatia zei zisi ai vegetatiei ,care
mor si invie periodic ,dependenti de fguri materne dominatoare - masculinul
este cumva redus la rangul de simplu instr. de procreatie .Este ca o
devirilizare launtrica , ca in povestirile despre boala regelui ,din ciclul
9raalului ,somn ,toropeala , ,,moarte vie ,, .!lchimic ,avem ,,sulful
combustibil ,, ,impur ,care se ,in1ameaza, din nimic ,imagine a egoismului
masculin vulgar ,al pasionalitatii si impulsivitatii .!sadar ,pe masura ce
devine dominant ,femininul se denatureaza ,caci adevarata sa natura
consista intr-o ,,pasivitate activa ,,.
Conceptia despre ,potenta, feminina a %ivinitatii o intalnim in toate traditiile
ezoterice , si nu are rost sa facem aici o trecere in revista .!mintim doar
cateva cazuri ,mai cunoscute.n traditia tantrica este Sha*ti ,cu diversele ei
epifanii mitologice ,%urga,4ali ,&arvati , etc. ,tot in ndia ,in vedanta ,Ma'a ,in
sam*h'a-'oga &ra*riti ,in 4abbala este she*ina si 6inah ,ca ,,mama
superioara, ,,Matroana,, si ,,$egina,, ,eterul primordial ,avir si aor ,ca si prana
hindus , spiritus ,ca su1u primordial , $uah ,identifcat in sursele gnostice
cu ,,Sf.Spirit,, -pus la feminin ,ca ,,Mama sfanta,, +ecioara,$uah ebraic sau
$uh ,mai ales ca ruh rahman'ah ,Su1area Celui milostiv , - la bn !rabi ,ca
textura de esenta divina pe care sunt proiectate lumile ,doctrinele teozoflor
despre Sofa ,si multe altele.!ceasta potenta , %inamis ,este ,,eternul
feminin,, ,avand rang transcendent ,ca si perechea sa masculina ,pt. ca cei
doi trebuie sa isi corespunda ,ei se re1ecte in moduri indefnite , si in aceasta
consta ,creatia,.
! descifra misteul ma'a-ei echivaleaza cu ,eliberarea, -dupa traditia indiana
in aceasta consta discernamantul ,intre ,sine, si ,non-sine, -pra*riti
considerata ca ,celalalt, , alteritate , -intr-un sens metafzic - ,de comparat cu
alteritatea , ,diferitul, ,in sens platonician.Cele doua principii primordiale sunt
foarte asemanatoare ,contopite ,discriminarea lor find lucrul cel mai difcil -
se afrma totusi ca ele sunt precum uleiul si apa ,deci nu se pot amesteca in
mod real .ntrad. flosofce occidentale ,cu exceptia unor slabe aproximatii ,
nu exista un echivalent al doctrinei metafzice indiene despre ma'a.#ogica
obisnuita este ,pt. a spune asa , bidimensionala ,nu poate opera distinctii
foarte subtile , de continut si nu de forma , ii lipseste dimensiunea verticala ,
de adancime . Este nevoie de o viziune mai complexa ,
multidimensionala , ,,perspectivista,, ,in care diferite aspecte sa poata f
integrate .%espre ma'a se spune ca este enigmatica ,nu este adevarat nici ca
este ,nici ca nu este ,nu este adevaratanici afrmatia nici negatia ambelor
simultan .!sa ceva contrazice , evident , logica formala .Conceptul ,formal
de ,finta, apare inadecvat ,prin generalitatea si uniformitatea lui ,asa cum
este aplicat la realitati diferite , la absolut si la relativ ,ca si cum ar exista o
continuitate .Ma'a este ireala din pt. de vedere al absolutului , in sine ,ca
ma'a sau existenta relativa ,este reala .Materia transcendenta este
asemenea unei oglinzi in care Spiritul se autocontempla ,prin nenumarate
forme , se recunoaste .Ea este ,ca sa spunem asa , catalizatorul actului
spiritului .&ropunem ideea unei virtualitati de un fel special , o virtualitate
activa ,radacina profunda a #umii ,realitate inepuizabila , ce se hraneste din
sine , esential dinamica , de o subtilitate extrema - este asemenea visului ,ce
se genereaza din sine ,se multiplica , infnit .#a acest nivel ,subiectul, si
,obiectul, sunt strans intrepatrunse , intr-o realitate unica ,in acelasi timp
subiectiva si obiectiva ,la scara macrocosmica ,intr-o spontaneitate
generatoare de lumi ,lumi in nr. indefnit ,ce sunt asemenea valurilor sau
spumei , inconsistente in raport cu realitatea abisala din care se ivesc ,4ali
,cea care devoreaza orice existenta limitata,printr-o disolutie eliberatore -este
viziunea universala ,in intraga ei maretie si puritate ,marea iluminare
.!ceasta materie ,haosul superior, hipercelest ,este unitate-totalitate
-,sarpele /roboros ,ce isi devoreaza coada ,inceput si sfarsit ,unire a
contrariilor , fulguranta .!ici ,credem ,ar trebui integrate ,dupa modul
simbolic , teoriile presocraticilor despre ,, natura ,, ,,hales ,!naxagoras
,etc. ,dar si )eraclit ,atat de aproape ,prin formulele sale paradoxale ,de
intelepciunea orientala -in special cea chineza .Materia transcendenta contine
totul ,,in potenta,, , o potenta ,activa, ,in care ,totul, exista sintetic ,este
epuizat in excessus .!ici toate se unesc intr-o indeterminare transcendenta ,
devin hieroglife luminoase in ,Cartea lumii, , fara a-si pierde identitatea ,ci
dimpotriva , prin depasire - intr-o claritate diamantina .#a acest nivel
interpretam doctrina alchimica despre Mercur ,pneuma - spiritus ,!pa
transcendenta , ce ucide si de viata .%octrina tantrica despre ,,putere,, este
plina de semnifcatii - contactul cu aceasta entitate misterioasa confera
,,putere,, , libertate ,ne amintim de ,,stiinta vesela ,, medievala , ,aceasta
bucurie a deconditionarii , nemurirea ,ananda ,amrtra ,contact ce transmite
forul transcendentei , a ,,3ietii,, ,in sens eminent .%e aceea +ecioara este
mi"locitoare , dispensatoare a 3ietii .
%ar aceasta entitate misterioasa are nenumarate manifestari ,este imanenta
in propria ei creatie , fara a-si pierde transcendenta .Mercurul urca si coboara
pe !xul cosmic ,asigurand comunicarea si schimburile intre lumi si finta ,
agent al tuturor transformarilor ,vehicul universal ,el umple totul , ca pneuma
, ,su1u divin , este roua celesta ,despre care se spune ca invie mortii
,principiu vivifcator - disolutia se datoreaza tocmai excesului de vitalitate , de
stralucire ,intensitatii ,este ,moarte, extatica .#a aceasta idee de baza
,credem , trebuie redusa doctrina despre *undalini , ca si aceea *abbalistica
despre she*ina .
Cateva cuvinte despre stiinta alchimica .
,raditia alchimica este transmisa in special prin simboluri ,formule enigmatice
, paradoxale ,aceste simboluri find , dupa cum remarca cineva , ,,vii,, ,
incarcate cu o forta si o putere de sugestie deosebite , vehiculand o ,,
prezenta ,, , un spirit .nterpretarile flosofce , teologice sau ,fzice, si
stiintifce , textura teoretica in care se imbraca aceste simboluri , ar putea f
considerate ca un suport , nu lipsit de insemnatate , dar sunt de multe ori
problematice .,oate aceste elemente adiacente ,flosofce ,teologice , nu
pot ,explica, alchimia , find derivate , ci ,arta , alchimica , find stiinta ,regala,
,suverana , trebuie sa ofere cheile potrivite pt, explicitarea lor.Ea nu poate f
explicata prin altceva , isi are propria explicatie in sine .Evident ca ,tinandu-se
cont de toate acestea ,stiinta alchimica nu poate f ,stiinta naturala ,de ordin
secund ,cum adeseori repeta textele ,si aici se ascunde altceva.Este vorba
,desigur, de o necesitate de ocultare ,intr-un mediu ,teologic, foarte suspicios
.- dar mai este si altceva - cu referire la o ,,fzica,, spirituala , care nu este ,in
fond ,decat metafzica .&rin aceasta califcare se arata ca aceasta metafzica
nu este doar o stiinta flosofca , speculativa , ci este ,operativa , ,intr-un
sens ,experimentala , adica initiatica ,cum cuvantul ,,arta,, o indica .Si
.,cum ,,metafzica,, - stiinta spirituala - ,are cu adevarat un caracter
universal , atotcuprinzator , ea contine toate celelalte stiinte , si ,,fzica,,
,oferindu-le sensul ultim , spiritual .Stiinta hermetica este , in alta perspectiva
, ,,experimentala,, - intr-un domeniu practic nelimitat ,de o vastitate
incomensurabila cu puterile omenesti ,totul apare ca o incercare ,opera este
o continua citire si recitire a Cartii naturii ,orice ,dogmatism, trebuie eliminat
din principiu .Cele mai bune texte alchimice sunt un fel de ,retete, empirice
,desi , nu in sensul obisnuit , naturalist , ci tocmai in sens spiritual -
existand ,de multe ori ,o inadecvare in relatie cu diversele sisteme stiintifce
la moda ,asa cum este cazul cu cosmologiile traditionale ,cel mai bun ex. find
acela al modelului geocentric ,in evident dezacord cu caracterul solar al
alchimiei .%in aceste motive , credem ca invataturile alchimice nu trebuie
luate literalmente ,pe de-a-ntregul ,ca si cum ar f expresia defnitiva a
adevarului ,- exista nenumarate diferente de vederi ,dincolo de limba"ul
arcana , de la autor la autor .Este nevoie si aici , ca peste tot , de o analiza
,de o prelucrare si o extractie a elementelor valide .!cestea ,se va vedea ,
sunt tocmai acele formule imemoriale ,vehiculate fara oboseala de toti autorii
,chintesenta a intregii invataturi ,fata de care tot restul este opera de
decriptare , hermeneutica.
!celesi exprimari paradoxale ,pline de aluzii enigmatice si sugestii , le
intalnim in alchimia chineza si in ,limba"ul crepuscular, tantric - este vorba de
upa'a , ,, mi"loc,, de iluminare , de trezire a constiintei .+ormulele alchimice
sunt chei , principii ,ce trebuie intelese la cel mai inalt nivel ,acela metafzic ,
desi ele pot avea aplicatii la toate nivelurile , inclusiv acela ,,chimic,, .Chimia
traditionala , in felul ei tehnica ,initiatica, ,precum toate artele si
mestesugurile traditionale , este luata ca suport simbolic si mi"loc de ocultare
, asa cum se intampla cu simbolismul constructiv in masonerie ,aceasta
intitulandu-se , de altfel , ,arta regala , -ca si alchimia , si
,cavalereasca,.,rebuie deci facuta distinctie intre diferite planuri de
interpretare , adeseori intrepatrunse si deliberat amestecate .Mercurul nu
este ,desigur , doar o substanta chimica , un metal ,dar nu se reduce nici la
alte posibile sensuri ,fzice, - nu este ,, spiritul vital ,, ,asa cum se considera in
general , identifcabil cu ,,spiritul vegetativ ,, .%e asemenea ,atunci cand se
vorbeste despre ,substantele vulgare , ,nu trebuie sa ne ducem cu gandul
doar la metalele obisnuite , ci si , sau mai ales ,la simplele potente
naturale ,precum si la aspectele impure , neregenerate , ale principiilor
.Mercurul ,ca si celelalte principii , sunt ,substante, spirituale , in sensul exact
al cuvantului .!cest fapt il putem intelege daca vom cerceta mai atent
semnifcatia simbolismului mineral.!cest simbolism mineral este ales ,
oarecum in mod fresc si nu artifcial - el se manifesta si in vise si viziuni -
datorita unei incarcaturi si forte de sugestie speciale , este un simbolism
,,invers ,, in sensul acelei vama-marga hinduse , ,contra naturii , conform
chiar termin. alchimice , sau prin ,neasemanare, ,dupa cuvintul lui %ionisie
!reop. ,care mai spune ca acesta este cel mai potrivit pt. lucrurile divine ,si
este legat de ,calea negativa, ,apofatica , sau ,a eminentei , ,a ,excesului,
.Contine deci scanteia transcendentei ,asa cum este cazul cu mitologia
-considerata chiar antinomista - a lui Shiva , numit si ,,zeu al mercurului,
echivalat si cu %ionisos .
3aliditatea simbolismului mineral se bazeaza pe principiul hermetic
binecunoscut , conform caruia ,,ceea ce este mai "os este la fel cu ceea ce
este mai sus ,, ,dupa ,legea analogiei, .,Ceea ce este mai "os , are o simplitate
,uniformitate sau elementaritate ce il fac analog cu elementele ,de mai
sus , ,transcendente .,Metalele, ,prin simplitatea si ireductibilitatea lor , au o
mare reactivitate ,in ordinul chimic putem urmari cu precizie reactii , procese
ce se fundeaza pe legi universale , impersonale , ,,neutre,, ,a"utandu-ne , prin
inductie , sa ne inaltam la o ,,chimie,, sau ,,fzica,, superioara , pur spirituala
si universala .&rin accentul acesta pe ,,natura,, si tehnica ,al unor procese
necesare prin ele insele ,impersonale , se realizeaza o deosebire neta fata de
interpretarile teologic-religioase sau chiar mistice , incarcate cum sunt
acestea de sentimentalism si antropomorfsm.%octrina alchimica are
puritatea si claritatea diamantului .Se subliniaza ,in plus , ca (pera trebuie sa
fe deschisa ,mintea trebuie sa fe deschisa ,libera , purifcata de pre"udecati
si dogme ,orice teorie speculativa trebuie verifcata prin experimentul direct
-s-a vazut aici inceputul frav , superstitios ,al experimentalismului stiintifc ,
dar in realitate ,dincolo de o asemanare evidenta de principiu , este vorba de
cu totul altceva ,de un experimentalism interior ,spiritual .!ccentul pe ,,
practica,, ,sadhana ,il regasim intocmai in tantrism ,sau ,mai exact ,putem
spune in ,alchimia tantrica, ,caci tantrismul este prin esenta alchimic - ,unde
se spune ca speculatiile sunt pt. oameni slabi si pt. femei ,in timp ce lucrul
barbatesc este sa se cucereasca lumea , ,,cu propriile maini,, .Ceea ce nu
inseamna nicidecum ca aspectele doctrinare sunt dispretuite.$ezumand
,avem de-a face cu o ,,metafzica practica,, .
ntre legile naturale si legile spirituale exista analogie ,cele dintai find re1exii
si aplicatii secundare ale celorlalte.%omeniul spiritului nu este unul al
arbitrariului si impredictibilului ,dimpotriva ,acolo ,,necesitatea,, ,
exactitatea ,si astfel si operativitatea ,sunt mult mai pronuntate , totale
.-aceasta nu inseamna nicidecum fatalism ,determinism ,caci necesitatea
spirituala este insasi libertatea .Spiritul insusi este sursa acestei necesitati
superioare ,aceea a rationalitatii , luminoasa , ,,binele,, ,intrucat el nu poate f
altfel decat este ,este identic cu sine ,nu isi depaseste propria natura ,este
,fx, ,imutabil -acelasi sens de imutabilitate si pt legile ,pt activitatea
spirituala.Sensul ,stiintei naturale, poate f astfel transpus ,cu referire la
,natura, spirituala .3edem astfel cum 0 6ohme aplica o intreaga ,,fzica,, la
sfera divina ,cu procesele ei interne ,intr-un limba" extrem de sugestiv
,incarcat de simboluri alchimice .%in aceasta perspectiva , alchimia poate f
considerata o ,teozofe, , o intelepciune sacra , divina .&rincipiile la care ea
se refera exista in ,,lumea mica,, ,in om , si in ,,lumea mare,, in univers si in
%ivinitate .(pera consta , pe de o parte , in unirea masculinului cu
femininul ,pe de alta ,in unirea individualului cu universalul ,a omului cu
%ivinul , cele doua uniuni incrucisandu-se ,ca sa spunem asa ,formand o
unica uniune .Caci , a uni masc. cu fem. inseamna in acelasi timp a uni
individualul cu universalul ,fara sa se implice o confuzie a celor doua perechi
de termeni .Exista ,de ex. ,un Mercur universal ,divin ,activ ,care activeaza
Mercurul individual ,se actualizeaza ,epifanic,in acesta ,realizandu-se astfel
Mercurul flosofc .Extrem de elaborata este in tantrism si shivaism aceasta
doctrina initiatica a evocarilor si actualizarilor manifestarilor divine ,in sens
,teurgic,.Cu aceasta ,atingem problema magiei.
!lchimia este adevarata ,magie, ,magie , avand ,traditional ,acelasi sens ca si
,arta,.Magia reprezinta o atitudine spirituala ,,solara,, ,bazata pe centralitatea
spirituala a fintei umane ,suveranitatea sau ,,regalitatea,, ei freasca ,altfel
spus ,pe ,natura divina, a fintei umane .- spre deosebire de conceptiile
mistic-teiste ,ce vad in finta umana o finta ,creaturala, , ,naturala, si
,,lunara,, ,ce nu-si poate depasi conditia ,nu are acces la o transcendenta
reala ,iar simpla incercare de depasire a acestor limite creaturale ar echivala
cu ,luciferismul, .%esigur ,traditia initiatica , ,solara, ,nu are a tine cont de
asemenea obiectii exterioare ,profane,din pt. ei de vedere.Magia este o ,,cale
a puterii ,, ,putere spirituala , in sensul de sha*ti ,puterea -identifcata cu
principiul feminin -dinamis ,find insusita,absorbita, de adept .&uterea este
cunoastere transcendenta ,iar cunoasterea ,dupa cuvantul evanghelic ,este
libertate .#ibertatea este acolo unde inceteaza orice dualitate .%ar ,de-a
lungul intregii cai se manifesta ,in diverse grade ,aceasta ,putere
transcendenta, -prin uniuni ale spiritului cu natura ,ale ,subiectului, cu
,obiectul, ceea ce semnifca o indepartare a valului , o indepartare treptate a
limitei ce separa subiectul de obiect .Natura se deschide ,isi dezvaluie lumina
ascunsa ,sevele vitale ,calitatile-arcane ,omul ii poate culege roadele ,caci ea
isi recunoaste sotul si stapanul , ,,regele,, izbavitor.!cest accent pe ,,Natura,,
este in intregime de ordin metafzic ,pt. ca numai intr-o viziune superioara ,
metafzica, se dezvaluie Natura astfel ,in integralitatea puritatii ei , ca ,apa
permanenta, sau ,a intelepciunii, .%e unde se vede legatura cu cucerirea
,&omului 3ietii, .,&acatul, , consta intr-o uzurpare ,caci numai omul
regenerat,spiritual ,are acest drept - ca in atatea alte cazuri de pedeapsa
divina ce se abate asupra celor impuri ,ca incearca sa se atinga de cele
sfnte.%e fapt ,insasi energia spirituala la care se incearca accesul ,prin
mi"loace ,violente, ,exterioare ,este cea care ,prin intensitatea stralucirii
sale ,ii mistuie pe cei nechibzuiti .Exista si acest pericol ,de a privi de-a
dreptul in Soare ,este nevoie de o apropiere in spirala ,de o intarire a ochiului
prin raze din ce in ce mai luminoase ,la capatul acestei cai ,cel ce priveste in
Soare intelegand de fapt ca se contempla pe sine insusi ,cu o ,,privire,,
purifcata ,a"unsa ,privire, pura ,fara ,subiect, si ,obiect, ,pura transparenta
a ,,cerului,, interior al constiintei.Natura nu se deschide decat pt. cei puri ,se
retrage din fata ,orgoliosilor, ,a celor ce nu sunt sinceri in cautatrea lor ,ce au
o cat de mica doza de interes ,a celor plini de desertaciune .%e unde
,nenumarate indemnuri la puritate morala ,din partea alchimistilor.
&rincipiile !rtei,metale ,planete ,zei ,oameni supranaturali,pe scurt ,
,simbolurile vii, ,se manifesta ca ,prezente, ,ca entitati reale ,in vise si viziuni
-ex. in texte sunt nenumarate,a se vedea cazul lui ;osimus -,si in acestea se
a1a sursele adevarate ale invataturii.!devarata invatatura este obtinuta pe
cale supranaturala ,asa cum se intampla in cazul samanilor , are o origine
extatica ,vizionara si esentialmente ,,experimentala,, - lucru ce explica
divergentele ,tocmai prin caracterul personal si ,irepetabil, al acestor
experiente , desi principiile fundamentale raman aceleasi .n *abbala se
invata ca pt. fecare su1et exista o ,ora ,o cale potrivita numai lui.!cest
aspect constituie unul din motivele ,interne, ale divergentelor textelor
initiatice ,atunci cand acestea nu sunt aparente sau nu tin de contingente
umane .Si in acest domeniu se poate spune ca diversitatea si bogatia
elementelor reprezinta un plus ,nu un minus .n ceea ce priveste contradictiile
deliberate ,acestea sunt semnale pretioase ,sugereaza aspecte importante
ale problemelor . n general insa ,trebuie spus ca hermeneutica alchimica
este de un fel special ,necesita o intelegere ,hermetica , ,de mare fnete , - ce
nu exclude totusi rigoarea -,o subtilitate sau sesizabilitate ce nu poate f
dobandita decat prin practica spirituala ,deci -un alt mod de a vedea ,ce
implica o transformare profunda ,pe baza unei initieri initiale .!stfel
,hieroglifele prind viata ,incep sa vorbeasca...Mai mult inca ,aceasta
cunoastere presupune o mutatie a centrulu constiintei ,intr-o stare subtila
,acolo unde doctrina este o entitate vie ,dinamica ,activa, ce se dezvaluie
ochiului interior ,in nenumaratele ei metamorfoze .! incerca decriptarea
formulelor alchimice in limba" obisnuit ,dupa modalitatea obisnuita de a gandi
,inseamna ,dupa spusele maestrilor , a te cufunda intr-un labirint de unde nu
exista cale de iesire.ncercarile moderne de descifrare sau chiar demistifcare
a alchimiei sunt o proba in acest sens .%octrina este bine pazita ,in pestera
lui Mercur se a1a dragoni ,gardieni ai comorilor gnozei ,asa cum la poarta
gradinii Edenului sta ingerul cu sabie de foc .
Mai trebuie subliniata necesitatea ,inchiderii hermetice,.%incolo de alte
sensuri , mai tehnice , aceasta este o protectie interioara , sub tutela fortelor
spirituale transmise initiatic ,vizibil sau invizibil ,in lipsa acestei protectii orice
incercare find ca o aruncare in gol .+ortele invizibile , psihice sau de alt fel
,pot reprezenta un pericol foarte real , iar a deschide portile acestor forte
,fara masurile de precautie necesare ,este pura nebunie.n traditiile ascetice
se spune ca ,demonii,, - ce nu trebuie intelesi in sens exclusiv ,,malefc,, - ,au
o putere ce depaseste cu mult puterea limitata a omului .- ceea ce trebuie
inteles , poate , in sensul ca aceste entitati reprezinta ,in felul lor , forte
universale , non-umane ,a caror iruptie in lumea oamenilor poate f
devastatoare ,implicand rasturnari pe toate planurile .!cesta este pericolul
evocarilor si experimentelor psihice facute la intamplare ,in necunostinta de
cauza .&utem face o comparatie cu experimentalismul microfzic , subatomic ,
ce pune in miscare energii ,cosmice, ,energii ,in ultima instanta ,tot de natura
psihica , radiatii subtile .!sa cum s-a inteles in ultima vreme ,materia nu este
decat o forma de energie - psihica , de un grad de frecventa scazut - ca un
ecran , o proiectie complexa -existand continuitate intre diferitele niveluri
psihice ,inclusiv acela ,mental, ,al constiintei obisnuite ,aceasta continuitate
deschizand calea in1uentelor intr-un sens si in altul .,ot in fzica subatomica
s-a remarcat rolul central pe care il are ,subiectul , in experimente , reiterare
a principiului antropic .Cum inspirat spunea cineva ,se prea poate ca mintea
omului sa nu produca schimbari in ambianta imediata , si totusi sa produca
schimbari in inima stelelor , la scara cosmica , iar aceste schimbari sa se
rasfranga , cu atat mai mare forta , asupra lumii si vietilor noastre .Este si aici
,poate unul din motivele importante ale necesitatii secretului .%ate
traditionale vorbesc despre disparitia unor mari civilizatii preistorice din
cauza folosirii necontrolate a ,magiei, ,a experimentelor psihice ,ceva ce
astazi pare sa inceapa ,iarasi, a se prefgura , desi in forme mult mai brute .
Cu atat mai mult cu cat ,se mai spune , exista forte incatusate ,ce asteapta
sa fe puse in libertate , forte dispunand de o anumita inteligenta , ce
sugereaza diversilor receptori umani mi"loacele in aceasta directie
,deghizandu-se in spirite inalte , angelice ...Este aici , credem ,un sens precis
si ultim al istoriei ultimelor secole , ,moderne, ,ce pare a se f constituit pe un
fel de pact , prima gri"a find tocmai de a indeparta limitele protectoare ale
,raditiei .ar aceasta tendinta antispirituala constituie un semn inconfundabil
al unei intentii si a unui ,plan, . - fortele intunericului nu trebuie
desconsiderate , ele dispun de o inteligenta speciala , ce poate depasi cu
mult capacitatea noastra de intelegere .Cu aceste cateva consideratii nu ne-
am indepartat decat aparent de subiect .
#ume inteligibila si lume cauzala .
Conceptia despre , lumea arhetipurilor, este una traditionala ,universala ,
doctrina platoniciana a ideilor - modele find , se pare , doar o interpretare
particulara , flosofca , a acestei conceptii imemoriale .%upa toate traditiile ,
tot ceea ce exista in lumea oamenilor isi are modelele ,sus, , ,,in cer,,
.!ceasta lume a modelelor arhetipale o putem numi lume cauzala .Exista
totusi unele deosebiri intre versiunea traditionala si versiunile flosofce - ale
,lumii inteligibile, .3ersiunea traditionala , exprimata simbolic si mitologic
,este , credem , mai simpla si mai eleganta in acelasi timp , find libera de
complexitatea deseori inutila si de incarcatura aporetica a teoriilor flosofce ,
mult prea abstracte si unilaterale .
#umea inteligibila , in versiunea cea mai cunoscuta - platoniciana , sau mai
degraba neoplatoniciana -a teoriei , este conceputa ca un nivel distinct de
realitate , cel mai inalt ,transcendent ,intr-un fel suprapus tuturor celorlalte
niveluri .Ea prezinta o anume uniformitate ,este ,intelectuala, ,domeniu al
intelectului pur , in intelect gasindu-se ,formele, inteligibile ale tuturor
realitatilor , inclusiv cele sensibile .#ucru important , aceste forme au aceeasi
natura , intelectuala , ceea ce ridica numeroase probleme , caci realitatile
inferioare ,naturale , vor avea o esenta spirituala ,sau vor avea doua esente
,fapt inacceptabil .Sa admitem totusi ca aceasta problema ar putea f
rezolvata , intr-o perspectiva mai nuantata , desi nu acesta pare a f cazul cu
teoriile in discutie .#umea inteligibila , lume a formelor pure , este
,imateriala , ,desi se recunoaste adeseori existenta unei ,materii
inteligibile,.!ceasta pastreaza insa prea putine trasaturi proprii materiei
propriu-zise , care este esential dinamica .%e aceea , lumea inteligibila
este ,fxa, , imuabila ,lipsita de orice fel de schimbare - orice schimbare find
vazuta ca ceva negativ - iar atunci cand se vorbeste totusi de schimbare ,de ,
viata, ,este vorba mai degraba de simple transpuneri analogice .!cest model
metafzic prezinta o anumita unilateralitate , este ,intr-un sens ,
,,creationist,, ,intrucat geneza #umii apare ca o emanatie univoca ,din partea
&rincipiului unic -acesta ,find ,6inele, ,lipsit de invidie ,care genereaza ,asa
cum Soarele straluceste -desi ,este necesara si in acest caz existenta unui
mediu - find un ,,prea-plin,, debordant .!ceasta este insa mai degraba o
exprimare poetica , ce nu explica de fapt nimic ., este ceva similar cu creatia
ex nihilo a teologilor .!sa se face ca ,formele, apar gata constituite , prin
actul divin emanativ .Sa recunoastem totusi ca exista incercari pt. o
metafzica mai complexa ,prin introducerea principiului feminin , al ,diadei,
inteligibile , dar nu pare sa f fost intrevazuta intreaga importanta a problemei
.Materia apare , in general ,ca un simplu substrat pasiv in care formele
preexistente , de"a constituite , se imprima ,- ea nu ia parte la constituirea
formelor .%ar ,in realitate , materia este tocmai un principiu constitutiv ,
substantial , ea delimiteaza , prin actul ei , ,formele, .Si chiar daca aceasta
doctrina este uneori recunoscuta in neoplatonism , trebuie stabilit ca aceasta
materie este ,,natura,, ,un principiu al schimbarii ,ce nu trebuie exclus din
lumea cauzala , divina .Nu trebuie deci sa se substituie materiei reale o
materie abstracta , inutilizabila , dintr-un exces de ,spiritualizare, .Conceptul
de ,materie formala, este in sine contradictoriu .!poi ,ideea unei lumi a
formelor separate implica o multime de absurditati ,critica lui !ristotel find
,in aceasta privinta , deplin intemeiata ,dincolo de problema deca &laton a
sustinut sau nu o asemenea idee , caci ea a fost , in mod cert , sustinuta de
platonicieni .ntre altele , este implicit aici un regres ad infnitum , cu
multiplicarea esentelor sau substantelor . (data cu aceasta multiplicare
fecare termen nou rezultat are nevoie de un ,model, nou si asa la nesfarsit
.ntervine ,de asemenea , un amestec al entitatilor si o confuzie a
,diferentelor, lor ,si , practic , o imposibilitate a medierii .%e ex, avem
modelul , cu propria sa esenta separata , cauza a unei entitati-efect cu
propria ei esenta ,iar intre model si efect sunt interpuse alte entitati
,intermediare , - in acest caz ,modelul va f si cauza a acestor entitati
intermediare ,care, la randul lor ,vor f cauze pt. efectul ultim al modelului
,s.a. ,toate acestea ,intr-o amalgamare uimitoare .Cand o teorie este sursa
atator incurcaturi si orice s-ar face ,rezultatul este o acumulare de probleme ,
este semn sigur de eroare .Ceea ce nu inseamna ca teoria modelelor cauzale
este in sine gresita . - ea trebuie pusa in alti termeni .
/n anumit dualism al teoriei platoniciene a ,formelor separate, este
incontestabil , si de aici se trage si unilateralitatea ei .Conceptia traditionala
este ,in schimb , ,monista, si complexa in acelasi timp - monista , pt. ca nu
admite opozitia clasica forma - materie sau inteligibil - sensibil , si complexa -
pt. ca ,lumea arhetipala , contine intreaga complexitate a intregii realitati , nu
exclude nimic .,rasaturile prea ,concrete, sau ,prea materiale, ale acestei
realitati , departe de a f semnele unui mitologism naiv , ascund un sens
adanc .&t. a intelege cum trebuie aceasta realitate esete nevoie de o viziune
diferita , ,, perspectivista,, , holistica , care sa inlature aparentele
neconcordante .%e la bun inceput , dispare multiplicarea esentelor , in
schimbul unei multiplicitati de stare -aceeasi entitate exista la niveluri diferite
, poate f vazuta conform unor perspective diferite ,are deci diferite aspecte
sau straturi de profunzime ,ramanand o entitate unica , cu esenta unica
.,Modelul, ,strict vorbind , nu este o entitate diferita , ci aceeasi entitate in
stare ,cauzala, , primordiala , in adevarata sa natura , pastrandu-si intreaga
unitate si individualitate .+iecare perspectiva constituie o ,realitate, ,intrucat
realitatea este determinata de perspectiva , aceasta find , se intelege ,
obiectiva .%ar , se afrma continuu , modelele trebuie sa fe universale , in
vreme ce ,copiile, sunt exemplarele individuale .!cest fapt nu implica o
separatie reala de esenta , esenta find , in ultima instanta , universala , sau
,intr-o formulare paradoxala dar sugestiva , individuala si universala in acelasi
timp .Cand esenta este descoperita in simplitatea si puritatea ei ultima , ea
se arate a f ,universala, , disparand diferentele individuale , intr-o ,,egalitate,,
perfecta ./niversalitatea include intreaga realitate ,in intreaga ei
complexitate , si in aceasta consta ,lumea cauzala , .Ea nu este uniforma
,ca ,de pilda, un plan exclusiv intelectual ./niversalul este sursa ultima ,
,principiul, individualului - iar ,principiul, tr. intotdeauna inteles ca o cauza
interna ,in acest sens - imanenta .&roblema este insa mult mai complexa ,
deoarece ,universalul, constituie ,manifestarea, insasi , ,macrocosmosul,
,temei al oricarei existente individuale ,interactionand la oricare nivel cu
individualului , asa incat , in manifestare , individualul si universalul par a f
de esenta diferita .%aca urmam conversia pana la capat , prin diferitele stari
ale oricarei entitati - prin tot atatea grade de participatie la universal- ,vom
a"unge la sursa divina , acolo unde exista ,egalitatea, universalitatii pure ,
domeniu al esentelor pure .Ceea ce deosebeste aceasta viziune de doctrinele
platoniciene este faptul ca nu exista o trecere graduala de la individual la
universal ,sau invers , trecerea sau transformarea avand loc la cel mai inalt
nivel , fara intermedieri , find unica ,dezvaluirea universalului in individual ca
esenta a individualului si ,,individualitate universala ,, ,eterna si
transcendenta , acesta find adevaratul sens , metafzic , al ,,nemuririi,,
.%iferitele puteri sau ,,emanatii,, universale constituie fundalul cosmic , ce
invaluie existentele individuale ,ca o re1ectare a esentelor transcendente
si ,de asemenea ,ca un fel de chemare si prefgurare a transcendentei.%in
acest motiv tot ceea ce are un su1u de maretie cosmica ,de universalitate ,
precum marile spectacole ale naturii sau abisurile siderale , provoaca o
dilatare a constiintei , o destindere interioara ,o mare pace si detasare .
,#umea divina, ,a esentelor pure , universale - ce contin intr-un mod greu de
inteles intreaga bogatie a individualitatilor ,intreaga ,, viata ,, ,asemenea unui
ocean , - este un organism unic, o unitate - totalitate si nu doar o parte
,oricat de inalta ar f aceasta .Nu este deci un ,plan, ,fe si cel mai inalt , ci
,manifestarea, insasi in integralitatea sa ,in adevarata sa realitate , care este
universala ,ca manifestare a esentei divine , ca ,organism divin , inseparabil
de principiul sau .Mai mult chiar , daca ne vom inalta la viziunea ultima ,
aceea a non-dualitatii , vom vedea ca manifestarea nu este distincta de
&rincipiu , ca &rincipiul este unul-totul ,unica realitate , nonduala .Este vorba
de perspective diferite ,partiale si relative ,de grad diferit , fecare constituind
in sine o ,realitate, ,de asemeni partiala si relativa , pana la perspectiva
ultima ,totala sau absoluta , unde toate distinctiile se sterg , si aceasta este
realitatea unica , fata de care toate celelelte nu erau decat re1exii , raze
.&erspectiva multiplicitatii esentelor , desi de foarte inalt nivel , nu este totusi
ultima , ci ,ca sa spunem asa , este penultima .,r. subliniat ca aceasta ,lume,
primordiala si integrala este unitara ,esentele sunt unifcate ,constituie o
,unitate-totalitate, aici exista adevarata armonie universala.,rimitem la
discutiile lui &lotin despre idei , ce se apropie mult de aceasta viziune
holistica ,mai ales prin includerea ,vietii, ,a aspectului dinamic -formele se
re1ecta si se includ reciproc ,intr-o realitate unica si multipla , simpla si
complexa in acelasi timp ,in care unirea este ,fara amestec, ,si in acest sens
,ntelectul, este ,unirea contrariilor, .
Cum mai ales teozofile de inspiratie boehmiana au insistat ,este necesara o
ridicare in demnitate a ,vietii, a ,sensibilului, si a imaginatiei ,la nivelul
divinului, toate acestea ,in relatie cu doctrinele despre Sofa , ca entitate
feminina , ,femeie divina, .%e fapt , tot ceea ce exista in lumea noastra
,pamanteasca - daca excludem contingentele proprii acestei stari , ce nu au
nimic esential ,- se regaseste la cel mai inalt nivel ,lumea noastra ,ca oricare
alta lume , find o re1ectare a intregului univers , avand caracterul de
,totalitate, .-ea nu este ,parte, decat prin raport la mediul cosmic special in
care exista .Sau altfel , lumea noastra este o re1ectare - prin forta lucrurilor
partiala si imperfecta , nu in continut , ci in grad -a ,lumii cauzale, , diferenta
find , ca si in cazul fintei individuale , de grad sau stare si nu de esenta .,ot
ceea ce exista in lumea noastra exista in alte stari ,in celelalte lumi ,
superioare ,prin ceea ce putem numi ,transmutatie, .,ransmutatia ultima ,cea
mai importanta si ,,reala,, este aceea spirituala ,o trecere a naturii in spirit
,fara alterare de esenta .!cesta este si sensul metafzic al ,fxarii volatilului,
sau Mercurului ,aducerea lui la starea de fxitate transcendenta , de
,nemurire, .
n ,lumea cauzala, trebuie deci sa existe o polaritate fundamentala ,aceea
a ,fxului, si ,mobilului, ,eternitate si perpetuitate temporala , spirit si materie
sau ,inteligibil, si ,sensibil, .+ormele , fecare forma ,contin o asemenea
polaritate ,sunt ,fxe, ,imuabile ,si in acelasi timp ,mobile, in continua
prefacere sau vibratie , fapt ce nu le altereaza identitatea ,mai ales ca
aspectul ,schimbare, este in functie de aspectul ,stabilitate, . Cele doua
aspecte nu se exclud , asa cum vrea conceptia dualista - ele se presupun
reciproc , sunt corelative , intrepatrunse .,raditiile orientale cunosc foarte
bine aceasta polaritate universala - si in acest sens , superior , putem sa
interpretam viziunea fulguranta a lui )eraclit .Mai poate f vorba aici de ceva
ca o ,fzica metafzica , o fzica superioara , spirituala , si se prea poate ca
acesta sa f fost sensul real al unor ,fzici, presocratice .$ezumand intr-un
cuvant cele spuse pana aici , conceptia despre ,lumea cauzala, trebuie
incadrata intr-o viziune organica , integratoare .Se deschide astfel calea unor
posibilitati de ordin practic , foarte concret ,adevarata metafzica find dealtfel
,practica, sau operativa ,caci orice ,adevar, ce nu se adevereste in viata si
experienta individuala , ce nu da rod ,ramane o fantasma .
/n alt aspect al problemei are nevoie aici de cateva precizari .Mitologia
traditionala are drept domeniu principal de raportare , planul cauzal,
referindu-se la entitati -in principal - universale , ,cosmice, .!cestea , nu
numai zeii ,ci si celelalte tipuri de finte mitologice ,de o gama foarte larga si
variata , mergand pana la ,universali, foarte particularizati , cum sunt
diferitele tipuri de ,spirite, intermediare , nimfe ,sileni , driade , eroi , etc. ,si
incluzand entitatile ,negative, ,titanice sau , in formulare mai populara ,
,demonice, .,oate ,istoriile, mitologice , in ceea ce au ele realmente esential
si este dincolo de contingente - sunt ,cicluri, cauzale , atemporale ,ce pot
avea insa diverse actualizari , partiale , in sfera temporala .Ele sunt de"a
,epuizate, in divinis ,sunt ecuatii rezolvate , ca un fel de fresce , ce pot f
contemplate , din diferite unghiuri , in simultaneitatea ,etapelor, lor logice .n
acest context e bine de amintit ca natura insasi , cu toate puterile ei , isi
gaseste intreaga realizare sau implinire, ,rodire, ,in spirit .!spectul pe care il
avem acum in vedere este acela al existentei unei anumite negativitati sau
a ,, raului,, la nivel cauzal sau ,, formal,, ,posibilitate exclusa de
platonicieni .Conform doctrinelor ezoterice , ,,raul,, are ,intr-un anumit sens ,
o natura spirituala .Cu toate acestea , privatiunea , ,,nefinta,, ,exista la nivel
cauzal integrata , ca element , in felul lui , necesar ,indispensabil oricarei
manifestari ,dar este lipsit de virulenta , este asemenea umbrei aruncate de
un corp - de o finta reala .&rivatiunea "oaca rolul fortei centrifuge , necesara
pt. un echilibru organic complex .,, nvingerea ,, atemporala , perpetua , dar
cu manifestari ciclice , a acestei forte negative este descrisa in teomahiile
mitice ,victorie a zeilor asupra titanilor , lupta , la orice nivel mitologic , find
expresia unui dinamism vital , a unei tensiuni necesare .Exista insa si o relatie
de ,,simpatie,, intre zei si titani , o inrudire sau cosangvinitate .+ortele
negative nu sunt ,,forme,, ,ci sunt ,in forme , , ele nu au finta proprie ,
autonomie , ci activeaza printr-o alta finta ,ca posibitate virala , distructiva
si ,astfel , inevitabil autodistructiva .,itanii sunt deci ,aspecte negative, ale
zeilor , care , in mit , se actualizeaza , se separa , ca entitati distincte , printr-
o disociere in finta zeilor , criza interna .,oate acestea , cu implicatii
cosmologice speciale .3ictoria asupra fortelor demonice , model divin al
oricarei lupte si victorii asupra ,raului, , semnifca o autorealizare divine ,
regenerare , care in divin este un act unic , etern , descris doar prin
discursivitate , desi ,trebuie subliniat , are si posibilitati ciclice, intreaga
ciclicitate a naturii rezultand din acest act .&osibilitatile de"a realizate din
ordinea cauzala se manifesta , se ,traduc, la diferite niveluri , uneori in
moduri foarte concrete .n ultima instanta , chiar si demonii trebuie
considerati ca ,manifestari, divine ,mai ales ca nu este vorba de entitati
individuale , antropomorfzate , ci de forte impersonale , universale ,si de aici
deriva si gradul de amenintare al acestor forte.%aca ne ferim de anumite
lucruri vizibile , pe care le consideram foarte puternice si dincolo de
rezistenta noastra fzica , la fel ar trebui sa ne ferim si de puterile invizibile .n
toate traditiile exista rituri speciale de imbunare sau neutralizare a fortelor
demonice , nicidecum dispretuite , ci respectate si chiar venerate , ca
purtatori ai maniei si dreptatii divine .
poteze ,,cosmologice,, .
%upa conceptiile flosofce traditionale , su1etul se desparte ,dupa moarte ,
de corp , dar in general exista ideea ca el isi continua existenta intr-un corp
mai subtil ,eteric sau ,astral, .!ceasta corporalitate este tot ,fzica, , destul de
concreta , si nu ar trebui exagerata subtilitatea ei , in directia unei prea mari
abstractizari sau ,spiritualizari, .!parent , exista unele probleme in toate
aceste idei - finta umana , ,su1etul , ,pare a f lipsita de unul din elementele
sale constitutive , de corp , find astfel incompleta .%e asemenea , trecand de
la un nivel cosmic la altul , ea pare a salaslui doar intr-o parte a fintei ,de
fecare data , intr-o existenta partiala , fragmentata . Schema aceasta
interpretativa apare mult prea simplista .
n primul rand , credem ca schema cosmologica a planurilor suprapuse , luata
in sine , exclusiv , este incorecta , desi nu este astfel daca este integrata , ca
element , intr-o perspectiva mai ampla si mai complexa , impreuna cu alte
modele , alternative si complementare , obtinandu-se astfel o viziune
multidimensionala . Nivelurile de realitate nu sunt strict subordonate , asa
cum se arata in modelele clasice , aproape mecaniciste , despre cauzalitate
.ntr-un model organic , diferitele elemente au o coordonare partiala ,
ierarhica ,ele nu sant cauza de existenta unul fata de celalalt , nu sunt deci
,cauze, in sensul strict , ci doar cauze secunde ,instrumentale , concauze ,
avand in1uente specifce ,in interactiune .!cest sistem constituie o ,,lume,,
unitara , un organism .%aca acest model organic este corect ,ar trebui totusi
sa existe aceasta coordonare ,o comunicare , intre ,lumi, ,ca parti ale
aceleiasi lumi ,sa existe deci o comunicare -sensibila chiar - intre lumea
noastra si lumea ,, cealalta,, ,dar acest lucru , evident , nu se intampla
.3iziunea trebuie nuantata .Modelul cosmologic organic trebuie raportat la
,Macrocosmos, , la univers -diferitele parti trebuie dispuse intr-o geometrie
complexa , tridimensionala - asa cum ,de ex. ,in spectrul luminos , culorile ,
sunt reprezentete geometric .%ar universul nu exista pt a f locuinta
oamenilor , a fintelor individuale in genere , asa cum se crede de obicei
.#ocul pe care il ocupa aceste finte , in spatiu si poate si in timp ,este
insignifant , ca si inexistent ./niversul exista , e drept , pt. a servi drept
obiect de contemplatie , si astfel de experienta , pt finta inteligenta , dar aici
este cu totul altceva ./niversul este plin de ,, spirite,, , dar aceste spirite nu
sunt neaparat indivizi , ci forte cosmice , vii , universale si , am mai putea
adauga , spiritele ,separate, , libere, ,ce au acces pretutindeni , ,in spirit, ,
ceea ce se intampla chiar si cu spiritele ,legate, ,conditionate , intr-o masura
mult mai mica ,involuntar si ,,inconstient,, , ca in somn .%ar existenta
postuma este o existenta determinata , ,obiectiva, ,la fel ca existenta terestra
, presupune necesar un corp , ca instrument .,,#umile,, cosmice nu pot f
deci ,simplu , partile universului - in acest fel existenta individuala la nivelul
lor ar f limitata ,partiala si uniforma , in sensul asa-numitelor ,,entitati
elementale,, . +iecare din aceste lumi , dupa modelul omului , este un cosmos
in sine , o totalitate , continand toate elementele , este, mai precis , o
proiectie particulara a intregului univers la nivelul uneia din partile lui, - nu se
confunda cu aceasta parte , deoarece exista si in acest caz o lipsa totala de
proportie , lumea locuita de om find tot o lume in mic ,este un fel de
,,colonie,, generata chiar prin fintele individuale .Exemplul este sub ochii
nostri - lumea terestra este o asemenea ,,colonizare,, a planetei din partea
vietii individuale , un mediu inchis , prote"at ,adecvat existentei individuale ,
pe o gama de frecventa extrem de limitata .,oate celelalte ,, lumi ,,
cosmice ,ca salasuri ale fintelor individuale , trebuie sa fe asemanatoare
lumii terestre , la alte niveluri ,elementare, insa ,deci cu o diferenta de grad in
subtilitate .&ropriu-zis , credem ca nu trebuie vazuta nici o deosebire
spirituala sau chiar ,morala, aici , deosebirea find una de stare naturala
.,+iinta umana , ca si toate celelalte finte individuale ,aceleasi cu cele ce pot
exista in lumea terestra , exista in oricare dintre aceste ,lumi, ca finta
integrala ,avand toate elementele constitutive , inclusiv corpul ,care este o
conditie necesara -si nu trebuie luat doar in sens ,analogic, , ci foarte
concret .&utem deschide aici o serie de probleme .!cest corp ,evident ,nu
exista inca in lumea terestra , ceea ce explica imposibilitatea unei comunicari
efective , ,obiective, ,cu lumea ,de dincolo, .- nu exista ,,organele,, pt. acest
lucru ,si de aici si o imposibilitate practica de reprezentare .n alt sens insa ,
corpul exista de"a , pt. ca este chiar acest corp terestru ,ca ,forma, insa , ca
structura ,el ,imbracand , doar o alta corporalitate ,formata dintr-un alt
,element, , mai subtil .Se poate pune deci problema ,generatiei, acestui corp ,
a generatiei fintei in ,lumea de dincolo, si astfel ,a eventualelor asemanari si
deosebiri cu generatia terestra , deoarece trebuie sa existe o anumita
analogie , legile find oricum aceleasi ,indiferent de nivel .Se pune ,de
asemenea , problema localizarii cosmice mai precise a ,,lumii de dincolo,, - in
aceasta privinta , nu suntem de acord cu interpretarile fanteziste despre
,dimensiuni paralele, ,adevarate universuri ,altele decat cel ,fzic, , cunoscut
-trebuie sa existe o localizare precisa , in acest univers , caci altul nu poate
exista .Credem ca este fantezista si ideea despre existenta unor spirite ,in
corpuri ,astrale, , asemanatoare stelelor , ce plutesc undeva , in spatiul
extraterestru ,calatorind printre planete .Este necesar sa existe conditii
analoge cu cele terestre , omul isi pastreaza toate functiile naturale ,
organice , desi acestea pot avea o ,incarcatura, diferita ,adaptate altor
conditii .Experientele lui S5edenborg , care vedea peste tot o viata umana
foarte concreta , ar putea avea o realitate mai mare decat ar putea unii sa
creada .- desi interpr. pe care el le da acestor experiente ni se par , adeseori ,
foarte problematice .&t a incheia discutia despre aceste aspecte ,schitate
sumar , mai spunem ca nu este vorba peste tot aici de ,materialism, - ci de
ceva ce ar trebui considerat mai degraba drept realism , impotriva unui
,spiritualism, speculativ si exaltat ,scapat de sub control ,lipsit de rigoare
.,Spiritualitate, este ceva interior ,ce nu este in raport de excludere cu partea
naturala a existentei ,fecarui domeniu recunoscandu-i-se dreptul si legile
proprii .
Exista multe descrieri de experiente ale ,, lumii de dincolo ,, , mergand de la
descrierile simbolic-mitologice,traditionale, pana la reprezentari ce se doresc
foarte concrete , lasand de-o parte divagatiile spiritiste .Credem ca problema
aceasta este departe de a f atat de simpla cum este adesea redata .(
experienta absolut ,obiectiva, este ,credem , aproape imposibila , datorita
aspectelor amintite mai sus - nu exista conditiile organice pt. o asemenea
experienta.( experienta spirituala este insa cu mult mai mult ,integrand
totodata toate aspectele posibile , dar nu despre asa ceva este vorba aici , ci
de acele experiente oarecum spontane ,ce pot surveni si in cazul unor
oameni obisnuiti .&e baza acestora s-a creat , de-a lungul timpului , o intreaga
mitologie .n general , acestea sunt experiente vizionare - ,,viziunile ,, pot
include intregul aparat senzorial si , uneori ,poseda o realitate la fel de
concreta ca aceea a experientei fzice , ba chiar pot avea un sens mai intens
de realitate .!ici apar insa confuziile , aproape inevitabile .Experientele
vizionare nu sunt experiente ,obiective, ,in sensul obisnuit ,acela al constiintei
de veghe individuale .Ele pot f ,pe de alta parte ,de natura diferita - ,psihice,
sau spirituale ,in general find ,,psihice,, .!ceste experiente psihice au drept
domeniu ,,lumea psihica,, ,care nu este ,,lumea de dincolo,, in sensul obisnuit
, lume a existentei postume , ci un camp mult mai vast ,inaccesibil ca atare
individului limitat.,otusi , prin medierea acestei dimensiuni psihice
atotcuprinzatoare pot f captate imagini din alte lumi ,deci ,obiective, , ca si
din lumea terestra de altfel , printr-un fel de comunicare indirecta .!ceste
viziuni din alte lumi sunt insa modifcate , aproape de nerecunoscut ,
transfgurate , ca in vis , necesita o interpretare ce presupune un mod diferit
de a gandi , spiritual , rod al unei experiente . 3azute in lumina gandirii
fresti , sunt aproape neutilizabile -cand si cand se remarca o adeverire a
acestor imagini in viata concreta ./n alt aspect important consta in faptul ca
lumea psihica -cauzala , de ordin universal - poate lua infatisarile unor ,,
lumi ,, foarte concrete ,populate , foarte elaborate ,si totusi nu este vorba de
asa ceva - tot asa cum entitatile psihice iau frecvent infatisari umane sau
animale ,cum iau si forme foarte bizare ,alcatuind formatiuni ,campuri de
energie , - pot lua deci formele defunctilor ,ale unor stramosi sau persona"e
istorice , asa cum ,lumile, lor imbraca uneori aparente familiare ,toate
acestea insa , purtand pecetea unei straneitati terifante .Este vorba ,intr-un
sens , de un ,"oc, ,care este o proba ,un labirint , in care se deschide
posibilitatea unei iluminari si riscul unei cufundari in abis .,oate aceste
experiente - cosmice - , au o adancime nebanuita , mult mai mare decat
aceea a unor eventuale ,vizite, in lumea defunctilor .#umea psihica nu este
locul de existenta a su1etelor trecute din aceasta lume ,nu este locul de
existenta al nici unei finte individuale ,ea reprezinta chiar un pericol pt.
individualitate , este ,, exterioara,, ,precum spatiul cosmic , ,irespirabila, ,si
nici o experienta individuala nu o poate percepe in adevarata ei realitate , ci
doar prin valuri , prin mira"e ,ivite spontan la contactul cu mintea umana .(
asemenea experienta ,daca isi atinge pragul de actualitate a constiintei si nu
se dilueaza in substanta incoerenta a viselor,cum se intampla de cele mai
multe ori , poarta amprenta inconfundabila a unei ,,realitati,, ce face ca
experienta obisnuita , diurna , sa paleasca dintr-o data , in mod destul de
periculos.Este ceea ce ,pare-se ,se intampla cateodata in transele provocate
de narcotice ,cand sunt intredeschise porti catre invizibil .Se produce o
fractura interioara , o dislocare a constiintei ,fara a exista conditiile necesare
-asceza- ce ar putea determina un sens pozitiv , eliberator, al acestor
experiente .Entitatile psihice , ,,spiritele,, forte foarte reale , sunt si ,paznici ai
pragului, -fecare reprezinta , ,intrupeaza, chiar o anumita transformare
psihica , alchimic - o operatie - precum in miturile despre entitati devoratoare
- intreaga fenomenologie a samanismului este de integrat aici , cu foarte mult
proft .!dmitand acum ca este realizata o transformare interna -o initiere - ce
face posibil accesul ,activ, in dimensiunea psihica , cum aceasta este
deschisa in sus si in "os ,de unde si simbolismul axial ,-este posibil ,prin
intermediul acestei dimensiuni ,si accesul la diferite ,,lumi,, cosmice ,nu ,,in
corp,, ,freste , ci ca o experienta mediata , pur psihica , un fel de
contemplare ,si ,desi nu este ,,obiectiva,, in sens obisnuit ,este mult mai
profunda si mai ,,reala,, ,este o viziune din interior , ce surprinde aspectele si
semnifcatiile de profunzime , ratiunile - logoi - lucrurilor .Si ,de altfel , acesta
este singurul mi"loc real de a ,,calatori,, prin lumile cosmice , implicand
necesitatea unei transformari interioare , o ,separatie, de conditiile
corporale .Nu este ,evident , cazul ,aproape niciodata , in toate acele istorisiri
de care aminteam , a caror incoerenta devine acum de inteles .
Mai exista apoi un tip de experienta mai inalta, spirituala sau intelectuala -
,profetica, intr-o anumita interp. - si aceasta are caracterul de claritate si
continuitate deplina ,oferind sensurile ultime ale lucrurilor -este gnoza ,
anamnesis-ul spiritual , in care sunt dezvaluite semnifcatiile ultime ale
existentei , atat in general cat si individual ,cele doua aspecte nefind dealtfel
separate .!ceasta experienta este cu adevarat ,,centrala,, si astfel imuabila ,
glorioasa .&ana la acest nivel ,credem , persista riscul confuziilor , al
ratacirilor si iluziilor -si mai ales ,trebuie facuta o neta deosebire intre ,lumea
psihica, - ce apartine inca ,,naturii,, - si ,lumea spirituala, .!ceasta experienta
spirituala este ceea ce in 'oga se cheama samadhi - ,contopire, a
,subiectului, cu ,obiectul, ,a lui purusa cu pra*riti , si are diferite niveluri, ce
corespund tattvelor , ,,principiilor,, cosmice si ontologice , ce sunt astfel
,realizate,.Nu la altceva se refera doctrina tantrica a activarilor ca*relor
,,centri spirituali ,, .!ceasta activare este realizarea corpului spiritual ,de
lumina, al ,, invierii,, ,adevarata inviere ,spirituala ,in comparatie cu care
indivizii neregenerati - pasu - sunt asemenea unor umbre , in )ades .
Se mai pune o problema - cosmologica -cu privire la unele aspecte ale
modelului organic .%aca fecare nivel cosmic corespunde unui principiu
,,microcosmic,, si totodata unui regn natural , s-ar parea ca existenta tuturor
principiilor , regnurilor si indivizilor din acestea -la toate nivelurile , trebuie
pusa in discutie %octrina existentei ,,totului in tot,, era binecunoscuta
neoplatonicienilor , dar avea , credem ,un sens putin diferit.Conform
acesteia ,inferiorul exista in superior ,dupa modalitatea cauzei, ,ca o
prefgurare si oarecum potential .Nu despre asa ceva este vorba in modelul
cosmologic pe care il propunem. %impotriva ,toate fintele ,chiar cea mai
marunta, isi dobandesc deplina actualitate in ,,lumea cauzala,, , in esentele
lor ,dobandind astfel chiar o calitate ,divina, , printr-o deifcare .#ucrurile
devin mai usor de inteles daca se tine cont de deosebirea ,schitata de"a ,
dintre lumea universala ,cu partile ei , ca unitate organica ,
atotcuprinzatoare, si diferitele ,, lumi ,, particulare ,domenii ale vietilor
individuale ,limitate, ca si acestea , aceste lumi find proiectii ale universului
la nivelul partilor acestuia.%e aceea ,ele exista in /nivers ,putem spune , in
nr. indefnit , fara nici o proportie totusi cu dimensiunea reala - infnita si
perpetua - a universului .Numai trecand prin aceste lumi ,in sens ascendent
-ele nu sunt,desigur, in nr. indefnit decat ,pe orizontala, .- oricare vietuitor
,va iesi, in domeniul universal , cauzal ,unde isi va regasi sursa , finta
reala ,si acolo va f ea ,,actuala,, ,isi va implini individualitatea .+ata de
aceasta ,individualitate eterna, ,arhetipala , toate celelalte ipostaza ele unei
finte , prinse in devenire ,sunt asemenea umbrelor , aparitii de vis.%iferitele
regnuri,cu tot ceea ce contin ele , corespund ,partilor, universului ,nu
,,lumilor,, particulare existente la nivelurile acestor parti , iar partile
universale sunt strans unite ,intr-o realitate unifcata .Mediul existentei
individuale , ce o face posibila , prin limitare ,este ca o proiectie a tuturor
,,principiilor,, ,o ,alteritate, fundamentala ,exterioritatea ,fecare principiu
exteriorizandu-se astfel intr-un ,, altul ,, ,ce nu mai pastreaza decat un
ecou ,o urma difuza , in indeterminat , a principiului .!ici este ,probabil
,adevarata semnifcatie a ,, materiei,, fzice .n shivaismul nondualist este
vorba de ma'a ,in sensul mai restrans , cu tecile ei -*ancu*as .,otodata ,in
aceste ,,medii,, limitative se proiecteaza ,se fltreaza , energiile universale ,ce
insu1etesc organismele individuale .!cest mediu obscur il putem asimila cu
eterul cosmic,spatial , la el referindu-se un anumit simbolism al
,dragonului, .Este umbra de care ,, corpurile,, trebuie eliberate , plumbul,
etc. , eliberare care este ,moartea mortii,, , negatia negatiei .#umile
particulare sunt aceste umbre sau ,co"i, ale principiilor ce se a1a in ,lumea
cauzala, in aceste ,teci, se investminteaza su1etul ,in coborarea lui in
generatie , formandu-si astfel ,,embrionul,, subtil - existenta individuala ,
,actuala, ,find de sens unic , ascendent .,ecile acestea sunt , poate , ceea ce
gnosticii numeau ,apele inferioare, lethe , si ,spirit contrafacut, , plasa in care
se prinde su1etul-pasare . n fecare din aceste campuri se produce o limitare
si o denaturare a ,,principiului,, corespunzator , din puteri active ,radiante ,
principiile-potente devin pasive ,continutul lor se traduce acum prin pasiuni ,
instincte oarbe , puse in slu"ba generarii ,a ,naturii inferioare, . Mult
blamata ,,viata animala,, ,cu care s-ar f contaminat finta rationala , nu este
in realitate proprie animalului -viata proprie animalului este senzoriala si
imaginativa , ,,psihica,, ,independenta,deci ,separabila, ,de vicisitudinile
corporalitatii .#a fel stau lucrurile cu toate vietuitoarele , fecare avandu-si
propriul fel de a f ,si toate sunt ,in lumea terestra si ,in oricare stare
conditionata , supusa prefacerilor ,doar o potentialitate , o samanta , in raport
cu ,modelele , sau arhetipurile lor ,,, 1orile,, lor transcendente ,ale caror
miresme nu le putem banui . Exista ,calitati oculte, ale Naturii ce nu se
dezvaluie decat la niveluri de profunzime ,superioare , comori tainice ,ceea ce
se deschide simturilor obisnuite find abia un ecou indepartat ,ca o amintire
vaga .
Modelul lumilor particulare ridica insa unele probleme .Sa fe aceste ,lumi, un
fel de lant ,intins prin diferitele niveluri cosmice. Sau mai degraba ar trebui
sa constituie un intreg , un ,cosmos, in sine ,cu partile sale,dupa modelul
cosmosului universal.!ceasta varianta pare mai plauzibila , insa apare
aceeasi problema , a evidentei discontinuitati a ,lumilor, .!cestea nu pot f ,
credem , un sistem de sfere incluse una in alta ,ce nu are organicitate .ntre
partile acestui ,cosmos, particular nu exista continuitatea -1uxul organic ,ce
exista la nivelul cosmosului universal .Evident , trebuie sa existe o
comunicare ,dar este de un fel diferit ,implicand o diferenta si o multiplicitate
de stari .+aptul se datoreaza , credem ,tocmai unei contingente fundamentale
a acestei ,lumi, ,.a alteritatii ei , neavand o universalitate reala , ci find doar
o re1ectare ,sau mai degraba refractie .!cest ,cosmos, nu ar putea f deci , in
sens strict , un vietuitor unic ,ci este mai degraba o formatiune,sau , cum
spuneam ,o colonie .!cest aspect poate explica discontinuitatea sau
segmentarea ,cosmosului particular , supus genezei si disolutiei .#umile
incluse in acest cosmos nu sunt incluse una in alta ,sunt distincte ,fecare
find o totalitate , asa cum ,de ex. sunt planetele in sistemul solar - si aici ar
putea f mai mult decat o analogie .n ceea ce priveste includerea ,cosmosului
particular, - ar trebui poate sa spunem individual - in cosmosul universal - sau
univers - ,aceasta nu tr. inteleasa spatial ,perceptia noastra a universului este
una limitata de conditiile starii noastre .
( alta problema , mai delicata , este aceea a infnitatii universului .Existenta
unei infnitati actuale a fost considerata o eroare ,dar problema este ce fel
de ,actualitate, are existenta manifestata .%upa vedanta , #umea este
ma'a ,ceea ce am numit o virtualitate activa ,ce se genereaza din sine ,
inepuizabila ,mai degraba indefnitate decat infnitate ./ltimele observatii
astronomice pot arunca lumina asupra acestei probleme.Ceea ce s-a numit
,principiul antropic, dezvaluie rolul perspectivei , perspectiva ca fapt obiectiv ,
ce determina ,, realitatea,, .Exista o limita a universului , spatiala si
temporala in acelasi timp ,un ,brau, difuz ,dincolo de care nu se poate trece
cu privirea , - este ,, orizontul ,, cosmic , o*eanos , si ,dupa o invatatura ,
legatura dintre cer si pamant se face la orizont , sau la crepuscul
.!semenea ,praguri crepusculare, se gasesc insa la tot pasul , le gasim in
nori , ce dintr-o data par a lua forme din mintea nostra , pe suprafetele
lucioase ,in pragul dintre veghe si somn , in contraste de tot felul -asa cum se
spune despre extazul lui $ama*risna , in contemplarea cocorilor pe cer ,- in
toate aceste cazuri si nenumarate altele find ,porti, ale constiintei ,realitati
cat se poate de obiective .(rizontul universului este un asemenea , ,prag, al
constiintei ,real in acest sens ,nu pt. ca ar f realmente o limita spatiala si
temporala .%aca ne-am putea deplasa la scara universului ,am vedea cum
acest ,,orizont,, se muta odata cu noi ./niversul , la limitele sale , are
trasaturi bizare ,abisale ,este ca o oglindire a constiintei observatorului
,entitati stelare misterioase par a lua uneori forme de vis ,iesite din
subconstient , suprafata ,pana atunci limpede si clara , devine 1uida ,poroasa
, in e1uvii , insasi ideea de realitate pare sa tremure ... !stfel , universul este
virtual infnit , inepuizabil . !ceeasi limita virtuala s-ar putea gasi si in sens
temporal -universul are un inceput ,nedeterminat, - dincolo de nenumaratele
inceputuri si sfarsituri ciclice ale nenumaratelor ,lumi, .!m putea aduce o
explicatie asemanatoare si in cazul individului - presupunand ca el si-ar putea
intoarce privirea cu eoni , prin nenumarate cicluri de existenta ale sale ,ar
intalni ceva ca un ,orizont, ,un inceput nedeterminat... n privinta timpului
aceasta virtualitate ar putea f mai pregnanta , intrucat ,trecutul, este o
realitate distincta ,are o natura proprie ,diferita de aceea a prezentului si
aceea a viitorului , dupa cuvantul lui &atan"ali .,recutul are natura ,iluziei,
,este ceva incarcat , in care nu este bine sa te adancesti ,asa cum nu este
bine sa privesti in urma .- ceea ce arata ca disolutiile repetate sunt tot atatea
purifcari ,reveniri la pt. initial ,deschiderea unor noi posibilitati . Sa mai
spunem ca perspectiva cu adevarat reala asupra universului este aceea
,centrala, , spirituala , prin care universul devine realitate interioara ,
,putere, .&uterea nu consta in extensiune decat dupa aparente - se datoreaza
puritatii esentei , si de aceea s-ar putea ca universul sa fe , simbolic , inchis
intr-un ,atom, - bindu - monada pura .
Natura si stiinta naturii .
Natura are ,probabil , alaturi de ,finta, ,cea mai mare bogatie de sensuri .3om
face abstractie de sensul general , de ,esenta, .$amane sensul mai special
al ,naturii, ca ,fre, ,natura ca find diferita de ,spirit, , conceputa in general ca
o entitate feminina .%ar si aici exista mai multe interpretari .!ristotel , desi
identifca ,natura, cu ,forma, ,revine mai mereu la aceeasi conceptia
traditionala despre natura ca ,fre, .,ca ,de pilda , cand spune ca ,natura nu
face nimic in zadar, , nu face salturi , etc , find vadita o anumita ipostaziere
.n ceea ce priveste natura ca forma , lucrurile nu sunt foarte clare - nu este
totusi vorba de forma separata ,nous , ,care intra din afara, - si care sete
obiect al metafzicii .,+orma naturala, pare a f ,su1etul irational,
,inseparabil .Neoplatonicienii interpreteaza insa ,natura, aristotelica
identifcand-o cu ,su1etul, ,psihe , care in greaca este de gen feminin ,si
adeseori regasim aceasta interpretare -psihe, ca pereche feminina a lui
nous .Cat despre teoriile neoplatoniciene , in acestea ,natura, este redusa la o
semi-ipostaza inferioara ,a1ata intre su1et si materie ,identifcata de regula
cu ,su1etul vegetativ,.nterpretarile moderne , ,naturaliste, ,nu pot intra in
discutie aici , insa este evident ca ele au coborat si mai "os .Se intelege ca
si ,stiinta naturii, isi va schimba semnifcatia in functie de aceasta diversitate
de sensuri ale naturii .%ar , chiar restabilind sensul originar al ,naturii,
,,stiinta naturii, poate avea unele sensuri diferite , in functie de perspectiva
asupra acestei naturi , de nivelul de la care ea este contemplata .%e la nivel
natural , ,Natura, nu poate f vazuta in adevarata ei esenta , si de aceea
insusi termenul de ,natura, va dobandi sensuri diferite , secundare .
n traditia indiana ,Natura, este pra*riti-ma'a , o entitate metafzica, adica
transcendenta , ipostaziata in nenumarate zeite -acesta este sensul cel mai
inalt si propriu al ,naturii, ,toate celelalte sensuri find derivate si partiale .(
stiinta despre natura , la acest nivel ,nu ar putea f decat ,metafzica, , o
contemplatie a naturii din perspectiva spirituala - si numai la acest nivel ar
putea f vorba de ,,stiinta,, -- .n trad. orientale exista o ,fzica, aproape
insesizabila pe fondul general metafzic . -- n sensul propriu - la nivel natural
avem ,intr-adevar o ,stiinta, insa mai degraba in sens conventional ,ca sa
spunem asa , ipotetica ,impletita cu religia, cu mitul , - dupa cum se exprima
si &laton in aceasta privinta.Stiinta despre natura necesita deci o intemeiere
metafzica - acest fapt explica , poate , inadecvarea de principiu a , fzicilor,
clasice , care pornesc , de "os , , intretin un empirism fundamental .,r. sa
intelegem bine , ,fzica, spirituala este ,practica, ,experimentala , dar,
spirituala find , presupune principii superioare .( ,fzica, naturala este prin
forta lucrurilor incompleta , deoarece natura nu isi este propriul principiu
explicativ .%in acest motiv fzicile naturaliste au esuat in determinism si
mecanicism - ele mai au si un anume caracter hibrid .Sa amintim cuvintele lui
&laton despre explicatiile naturaliste , ce exclud spiritul - adevarata cauza
reprezinta ,, mai binele,, .
+izica clasica pleaca ,de "os, , de la ceea ce se considera a f ,materia,
,substratul universal , absolut necalifcat , se ridica apoi la primele elemente ,
trece prin compusi , lumea vietuitoarelor individuale , a"ungand la om.%e la
om , stiinta naturii se inalta la lumea celesta ,la astre ,la su1etele si
inteligentele ceresti ,a"ungand la ,Motorul prim, , nemiscat ,ntelectul divin
.nadecvarea acestui model ,cu confuzia de planuri pe care o implica , ar
trebui sa fe evidenta .Se vede un fel de scara ierarhica naturala ,trecand prin
toate aceste niveluri ,o diferenta de grad , de la materia prima indeterminata
la forma prima , absolut simpla si ,separata, .Este evident insa ca intercalarea
fintelor individuale , a compusilor , in aceasta schema nu isi are locul , este
nefreasca .Materia si elementele sunt universale , tot asa cum sunt si sferele
ceresti .! trece de la aceste entitati universale la ,compusi, nu are sens decat
intr-o incercare de explicatie a naturii si generarii vietuitoarelor , caz
particular al , fzicii, .%aca vrem sa avem o explicatie universala a naturii ,deci
una de principiu , reala ,nu putem porni ,de "os, ,de la realitatile ultime , ci
tocmai de la principii , de sus .Cum natura nu se explica pe sine ,avem nevoie
de o lumina superioara , avem deci nevoie de o intemeiere metafzica
.9enerarea si existenta indivizilor trebuie raportata la universal - din acest
motiv &laton revine insistent la necesitatea explicatiei prin ,forme, .,rebuie
avuta in vedere mai intai ordinea naturala universala si abia apoi , in functie
de aceasta , ordinea individuala , ce reproduce la scara mica ordinea
universala . %esigur ,exista si cealalta abordare , mereu , aceea ascendenta ,
ce se ridica de la individual la universal , metoda , analitica, - analitic
inseamna ,ascendent, - si inductiva ,dar aceasta este fundata pe principii ,
adevarata explicatie find deductiva , principiala .Cele doua miscari ale
spiritului sunt contemplementare , simultane ,se potenteaza reciproc
,formand o ,cale, unica .mportant este insa a se mentine raportul "ust .
3orbeam de un anume caracter hibrid al fzicilor clasice - acest caracter hibrid
se rasfrange inevitabil si asupra metafzicilor , caci cele doua , spiritul si
natura , nu pot f intelese decat impreuna .Caracterul acesta de amestec,
confuzie ,isi are sursa intr-o incapacitate a spiritului de a se intelege pe sine ,
ca find distinct de natura ,caci spiritul este ,desigur , cel care
investigheaza .%e aici apare confuzia intre cele doua planuri , spiritual si
natural .Se atribuie spiritului calitati naturale si naturii calitati spirituale ,
sau ,cu alte cuvinte - o naturalizare a spiritului si o spiritualizare a naturii
,ambele ,evident , in sens negativ .Spiritul este multiplicat in functie de
natura si dupa modelul naturii ,i se atribuie cauzalitate motoare ,
,,demiurgica,, -in sensul mai direct -asa se intampla cu ,motoarele ceresti,
-fxate fecare la nivelul sau ./nii flosof crestini au respins pe drept cuvant
acest mecanicism naturalist - o asemenea legare de natura parandu-li -se ca
o condamnare si o povara , ceva necompatibil cu natura libera a spiritului ,
cu ceea ce teologii numeau ,vointa libera, .Scolasticii au stabilit o deosebire
clara intre planul naturii si acela ,voluntar, sau al harului -idee ce contine un
germen metafzic ,dar care ,luata in interpretarile teologice ,este inca mai
problematica , prin echivocurile sale .$evenind acum ,natura obtine o
,spiritualitate, inerenta ,o intenta si o vointa , aici find poate sursa unui
anumit teleologism mitologic .Se crede ca poate exista o trecere de la natura
la spirit ,ca natura poate genera spiritul , in sens , evolutionist, ,se mai
atribuie apoi calitati spirituale si morale diferitelor procese si planuri al naturii
.%aca aspectul naturalizarii spiritului ar putea f mai evident , acest aspect
complementar al spiritualizarii naturii este mai putin perceptibil , mai insidios
si trecut cu vederea . Exemplul cel mai pregnant al acestei confuzii este in
credinta obisnuita ca o transformare naturala implica necesar o
transformare ,morala, ,ca cele doua se implica reciproc - accesul la ,lumea
cereasca, ,conceputa uniform ca o realitate naturala si spirituala, este o astfel
de transformare ,morala, find imposibila altminteri .&laton atrasase de"a
atentia ca nici cei de ,dincolo, , oricine ar f ei ,)era*les sau (diseu , nu sunt
mai buni daca nu se ocupa de flosofe . %e altfel ,confuziile sunt aproape
totale - entitatile superioare au trasaturi amestecate , universale si
individuale , naturale si spirituale , masculine si feminine -si nu vrem sa
sugeram nici o echivalenta sau vreun paralelism intre aceste binomuri .
&t. a avea acces la intreaga complexitate a problemei este necesara o largire
a perspectivei.%aca am vorbit despre ,stiinta naturii, ,trebuie sa avem in
vedere si semnifcatia ,stiintei, .Exista un sens mai obisnuit al ,stiintei, ,for"at
in functie de un mediu mai larg , religios -acesta este sensul traditional al
,stiintei naturale, ,considerandu-se in general ca stiinta trebuie sa se limiteze
la domeniul naturii ,subordonat aceluia al harului si al credintei religioase
,instrumentul ei find ,intelectul natural, .Si ,chiar daca se recunoaste
existenta si dreptul unei metafzici , aceasta este o teologie naturala , o
incercare de ridicare a ,intelectului natural, la %ivinitate ,net diferita de
teologia revelata .&oate ca in aceasta schema reductionista este vorba totusi
de ceva mai mult .!vem pt. stiinta aceeasi limitare care exista si pt. arta sau
tehnica .Simplifcand putin , exista o stiinta ,profana, -desi nu chiar in sensul
modern , ci mai degraba in acela ,misteric, -si exista si o ,stiinta sacra, adica
initiatica si spirituala .,eologia a vrut sa-si insuseasca acest nume si drept
al ,stiintei sacre, ,insa este clar ca acest drept nu-i apartine , exista o stiinta
spirituala , superioara domeniului religios , exoteric , si aceasta este
adevarata stiinta si adevarata cunoastere , gnoza .$ezumand ,stiinta naturala
si stiinta in genere ,in sensul mai obisnuit , caci nu poate f decat ,naturala,
,indiferent de obiect , este in raport de subordonare cu traditia religioasa
universala - ceea ce ,credem , re1ecta o anumita pozitie a spiritului in lumea
naturala , de dependenta fata de ,,mama,, , simbolic vorbind .Exista totusi
o ,simpatie, secreta intre aceste stiinte si gnoza ,stiintele traditionala servind
adesea de vehicule si mi"loc de ocultare pt. stiinta spirituala , mult mai mult
decat religia propriuzisa , de unde si ambiguitatea problemei .
Ceea ce trece drept ,natura, pt. aceasta stiinta comuna este doar o ,natura,
secunda , omologata de regula cu ,generarea, ,in sens mai literal .Natura
inseamna ,crestere, si generare .!cest principiu generativ este asa-numitul
,spirit vegetativ , ,caruia pneuma - ca si s*. prana - i se atribuie in mod
direct .%omeniul de deasupra acestei ,naturi, este considerat superior , al
,su1etului, si ,vointei libere, -si probabil ca aici isi are locul propriu doctrina
scolastica mentionata mai sus , despre cele doua ,planuri, .ntr-o perspectiva
spirituala insa , si acest plan superior , al ,su1etului, - conceput ,religios, ,ca
feminin - apartine tot naturii , adevaratei naturi .%oar ca aceasta natura , in
aspectul ei ,matern, ,isi insuseste o anumita ,spiritualitate, sau virilitate ,are o
anumita limita , functie de ,rigoare, .n consecinta , trebuie sa vedem in
religie - in orice forma de religie - semnul unei asemenea entitati ,feminine,
,religia este in ultima instanta ,naturala, , nu poate depasi sfera naturii ,se
opune cu strasnicie unei asemenea idei , de unde si rigorismul ei
binecunoscut .Este aici o problema ,de categorie, ,nu una de contingenta
istorica .3orbind de ,religie, avem in vedere in primul rand formele arhaice de
religie , mitologice , religiile actuale ,monoteiste , find cazuri mai speciale ,
oarecum hibride , desi in substanta lor isi pastreaza acelasi caracter .n plus ,
religiozitatea umana nu este decat un caz particular al unei religii pe care o
putem numi ,universala, .Ea contine , evident , o ,spiritualitate, proprie , de
un tip particular ,nu trebuie inteleasa nicidecum ca ceva negativ , dar are o
limitare - aceasta limitare se manifesta printr-un ,politeism , mitologic
spontan, -unitatea este vazuta in multiplicitate , zeii sunt considerati finte
distincte , - de asemenea , %ivinitatea ,in multiplele ei infatisari , are o functie
esential ,demiurgica, , adica naturala , conform viziunii creationiste , si o
functie ,salvatoare, la fel de ,naturala, in esenta ,intrucat se refera la o
punere in act a potentelor naturii , nefind vorba de un act de transcendere
propriu-zisa .$eligia este , in raport cu gnoza, opinie si credinta ,are un rol
subordonat - ea nu este o etapa pe calea transcendentei , ci ocale distincta ,
adresandu-se unui tip uman distinct si deci presupunand o ,dispozitie,
deosebita - calea spirituala , in adevaratul ei inteles , este unica , autonoma ,
sufcienta ,in mod semnifcativ numita ,eroica, , virila ,in relatie cu un accent
pe ,practica, , impotriva tipului religios de ,contemplare, , mai mult senzuala
de altfel .$eligia nu poate f numita ,stiinta, in niciunul dintre sensuri , ba
chiar are o reticenta , evidenta, fata de orice tip de stiinta , resimtind cumva
o amenintare .Sa mai spunem ca religia este dominata de o anumita tendinta
regresiva , de intoarcere la natura ,salvarea pe care o propune avand acest
sens de nostalgie a sanului matern , a unui ,paradis, natural , al inocentei si
copilariei , disolutie extatica in substanta materna primordiala , - aceasta
tendinta find una ,lunara, .
%omeniul ,stiintei , ,luata in sensul ei luminos , eliberat si ,olimpian, , este
deasupra sferei religiei , integreaza toate elementele inferiore , purifcandu-le
.Exista deci aici o ,fzica , spirituala , asa cum exista si o etica spirituala .%ar ,
la acest nivel nu avem de-a face cu stiinte diferentiate , ci cu o unica stiinta ,
unitara , cu diferite aspecte , in aceasta constand universalitatea ei , - asa
cum ne sugereaza si &laton , la tot pasul , in dialectica lui - .Cunoasterea cea
mai inalta , a realitatilor cele mai universale , departe de a f o evaziune in
departari insondabile , se ,, intrupeaza,, in realitatile imediate , este ,, aici ,, ,
cu noi , are deci un caracter accentuat ,practic, sau experimental , nemi"locit .
!cesta este semnul inconfundabil al traditiei initiatice ,ceea ce putem numi
un realism transcendental .n simbolismul alchimic se insista asupra
preeminentei ,fxului, fata de volatil , a ,formei, fata de ,materie, si chiar a
,corpului, inteles ca forma determinata , intr-o atitudine spirituala pozitiva ,
afrmatuiva , spre deosebire de exaltarile imaginative si aproape senzuale ale
multor mistici .ata deci un sens poate neasteptat al ,stiintei, sau ,magiei,
naturale , sub valul stiintelor mai conventionale .!cuza adusa de ,luciferism,
stiintelor in general este semnifcativa , indiciu al unei atitudini spirituale
diferite .!cum , ne putem gandi la ,stiinta naturala, medievala , in esenta
hermetica , cu toate arcanele ei , cu misterul ,naturii, ipostaziata voalat ,ca
;eita ce detine cheile vietii si ale intelepciunii , deschide accesul la o
experienta directa , supranaturala , identifcata chiar cu gnoza .Cam in acest
sens trebuie inteleasa ,fzica, spirituala - si trimitem la semnifcatia mai
precisa , a sha*tismului .n sens alchimic , iluminarea pe care o reprezinta
contactul cu ,lumina naturii, este , renasterea, initiatica , albedo , actualizare
a unei stari spirituale , samadhi .&oate acesta este si sensul real al
,contemplatiei naturale, de care vorbesc unii gnostici crestini ,Evagrius sau
Maxim .n aceasta contemplatie , se spune , sunt descoperite ratiunile
ascunse ,logoi ,. esentele-potente ale naturii , ,tincturile, , fructe ale !rborelui
3ietii . - acel !rbore lunar al alchimistilor .!cest nivel de realizare
corespunde , intr-o anumita incadrare, Micilor Mistere , deci Micul
Magisteriu ,la alb ./n alt aspect important este acela legat de ,initierea
cavalereasca, ,eroica si , erotica, ,%oamna , fdelilor ,ntelepciunea-Sofa
,find , desigur , Natura primordiala .- asimilarea ei cu ntelectul posibil ar
putea avea un sens mai adanc decat acela obisnuit , flosofco-alegorizant
.$elatia traditiei alchimice cu traditia cavalereasca -a carei cale este , iubirea
magica, - ar putea f mult mai directa decat se crede , in aceasta lumina
limba"ul alchimic devenind aproape explicit .
S-ar putea integra aici discutia alchimica despre ,calea umeda, si ,calea
uscata, -sau ,calea mercurului, si ,calea sulfului , adaugandu-se uneori o a
treia cale ,mixta sau ,androgina, .Cea mai buna cheie a acestei traditii
credem ca o avem in shivaismul ,ri*a , cu referire la diferitele ,metode, -a lui
Shiva , a lui Sha*ti si alui ,anu, , adica a individului , la care se adauga o a
patra , transcendenta , ,non-metoda , anupa'a ,calea directa , a eliberarii
imediate .Este vorba deci de o problema de accent ,de o tendinta sau
dispozitie interioara , in functie de intensitate , aceste ,cai, fuzionand la un
anumit nivel , calea find astfel ,mixta, si , in fond , personala .Ca si in
medicina , nu existade o reteta universala . !tunci cand se pune accentul pe
aspectele ,natura, , in raport cu ceea ce am numit cale eroica - vira-marga
tantrica , este vorba de calea ,umeda, sau mercuriala .Cand se pune accent
pe cunoastere ,"nana si deva-marga , cale ,divina, sau , cum a mai fost ea
numita -Evola - ,olimpiana, ,este vorba de calea ,uscata, ,a sulfului ,sulf -teios
- insemnand si ,divin, .n practica insa avem de-a face mai degraba cu ,calea
mixta, ,in diferite proportii .,oate aceste ,cai, sunt in relatie directa cu
simbolismul derutant al ,focurilor, - in unul dein sensurile lui principale
,,focul,, semnifca tocmai ,arta, sau metoda , caci aceasta este cea dcare
,coace, materia .
Sintetizand cumva toate aceste elemente ,- fzica spirituala este o metoda
initiatica , deci interioara , ce deschide accesul la starile spirituale - samadhi ,
pe deva'ana , cale axiala , ,solara, - aceste stari reprezentand contactul cu
,natura, in aspectul ei primordial ,pur, sattvic ,citta etc. -Mercurul flosofc ,
,apa a vietii, ,principiu al regenerarii , find ,viata, insasi , ,Eva oculta, . ,oate
aceste stari spirituale exista in profunzime , ca ,interioritate, , la fecare nivel
al naturii .,Calea, sau ,(pera, reprezinta unirea macrocosmosului cu
microcosmosul , find de aceea numita si ,mezocosmos, -si $it .#a acest
nivel , de ,interioritate, spirituala , ,axial, ,unde exista continuitate de niveluri
si astfel posibilitatea miscarii pe verticala -la nivel natural nu exista o
asemenea posibilitate - ,altfel spus ,trecerea pragului mortii in viata , - are loc
si unirea su1etului individual cu cauzele universale ,zei , planete , etc. , o
impartasire din virtutile acestora ,aceste puteri find initial de esenta naturala
- da*ini tantrice ,un fel de daimoni feminini- intruchipand diferitele ,puteri,
supranormale . Componenta aceasta magico-teurgica este de prima
importanta si se pare ca "uca un rol important si in alchimia occidentala , sub
forma astrologiei sau astrosofei , prin diversele lucrari magice de invocatie a
ingerilor astrali .!ici exista insa si un pericol real si se prea poate ca ,in unele
ramuri , aceasta traditie sa f degenerat - cum s-a intamplat de altfel si in
cazul tantrismului - , - Me'rin* pune in lumina , in romanele sale , acest
pericol al evocarilor magice , in relatie speciala tocmai cu traditia alchimica
-in cazul careia o anumita deviatie este incontestabila .mpotriva multor
pareri spiritualiste , traditia initiatica ne invata ca difcultatile pe cale sunt
progresive , desi nu sunt de acelasi fel .Se vorbeste uneori de ,ingerii
gelosi, ,entitati psihice de ordin inalt , dar care pot lua trasaturi asa-zicand
,demonice, , incercand sa opreasca si sa deturneze procesul de transmutatie ,
ce le-ar ameninta direct existenta , aceste entitati find legate de starea
naturala a fintei umane - este , poate, de vazut aici o interpretare ezoterica a
,idolatriei, .n traditia ascetica aceste spirite sunt numite ,ganduri, -logoi, -
parca pt. a se sublinia natura lor , ca sa spunem asa , spirituala , invizibila
.Sunt ramifcatii ale eu-lui natural , cu instinctele si spaimele lui , adeseori
bantuindu - ne in vise ,un obstacol extrem de difcil , simbolizat prin atatia
dragoni cu mai multe capete .Nu sunt doar o realitate ,subiectiva, ,
imaginativa , ci entitati reale , obiective . mportant de subliniat este faptul
ca aceste forte , in felul lor necesare , nu sunt ,demonice, in sens obisnuit
,pot f considerate , intr-un sens , chiar ,angelice, - ele luand aspecte
terifante doar pt. acela ce ii percepe cu un ochi spiritual ,nu avem aici nimic
in sensul vreunui ,rau moral, .%in aceste motive , si experientele infernale
,nelipsite dealtfel pe cale , sunt in sens strict experiente spirituale , nu le
corespunde o realitate ,naturala, , obiectiva .Si in traditia populara posedatii
erau considerati ca avand in finta lor ceva sfant , ba chiar li se cautau
moastele .Este aici , poate , o exagerare , dar este plina de semnifcatii .,oate
aceste elemente si multe altele asemanatoare ,aparent extravagante , intra
intr-un sens cat se poate de precis in ,fzica, spirituala .
%octrina metempsihozei .
%octrina metempsihozei este una dintre cele mai bine pazite in traditiile
ezoterice , find expusa de cele mai multe ori prin aluzii obscure si vestminte
mitologice voit stridente.Ea se intalneste totusi in locurile cele mai
neasteptate , desi in formulari flosofce abstruse , cum este cazul cu unii
autori crestini de marca , in traditie origeniana , ce profesau doctrina
adevarurilor multiple si se adresau , in scrieri diferite unui auditoriu diferit
-exista sugestii la capadocieni , la 9r. de N'ssa ,Maxim Mart. ,Eriugena ,
trecand prin misticii renani si chiar la ,homa , in urma unei traditii secrete
despre preexistenta su1etului , traditie ce impune in mod necesar ideea de
transmigratie .( situatie asemanatoare se poate remarca in flosofa
islamica , in timp ce in udaism a fost deschis acceptata in unele medii fl. , de
in1uenta neoplatonica , fara a mai vorbi de ezoterismul propriu-zis , de
Cabala .( asemenea necesitate a secretului se impunea de la sine in mediul
religios , mediu ce avea o repulsie instinctiva , funciara , fata de o asemenea
idee.$atiunea ascunsa a acestei aversiuni este poate in sensul implicit pe
care il are doctrina transmigratiei despre demnitatea transcendenta ,
,,regala,, ,a fintei umane , ce parea sa ameninte suveranitatea unei %ivinitati
antropomorfe ,asa-zicand ,geloase, .Mai in adancime inca , este vorba de
semnul unei limitari in sens ,naturalist, - cosmic , de ceea ce uneori s-a
numit ,posesivitatea mamei, cosmice ,ce interzice orice incercare de depasire
a limitei naturale .3iziunea ciclurilor cosmice si individuale nu poate avea loc
decat la nivel spiritual , la nivel natural fecare existenta find , unica
,.3iziunea universala , a infnitatii si relativitatii existentei , este si periculoasa
pt. individul limitat , pt. ,realitatea. lui , ca o dezradacinare profunda -asa se
prezinta , astazi , viziunea imensitatilor siderale ,revelatie de temut a
transcendentei , ce a spulberat practic vechile reprezentari ale lumii si ale
omului in aceasta lume ,reprezentari ce detineau o limitare protectoare .%e
aceea , si in cazul ,adevarurilor , trebuie sa existe o asemenea limitare
protectoare ,o lumina prea puternica poate orbi ,trebuie sa existe o adecvare
la posibilitatile individului.Se impune deci necesitatea unor , adevaruri
practice, ,dozate ,precum leacurile , atenuate sau fltrate , ,hrana moale,
-dupa cuvantul Sf. &avel -, adevaruri vizand scopuri practice , cathartice ,
pana ce su1etul se intareste si a"unge la gnoza , cand poate contempla
realitatile cu proprii sai ochi .!devarurile inalte ,esente tari , pot deveni
,otravuri, periculose pt. su1etele slabe , nepregatite - profanii ce nu au acces
in incinta templului , la mistere - iar scaparea unor astfel de adevaruri sta la
originea unor erezii foarte periculoase , antinomiste .&rintre asemenea
,adevaruri practice, , intr-un sens con"uncturale , se numara , de ex. acela
al ,pedepsei vesnice, - menit sa infricoseze ,asa cum copilul este amenintat
de parinti , cu cele mai bune intentii .%ar , lucru important , aceste ,adevaruri
, ,mai ales in formularea lor simbolica , nu sunt arbitrare ,ca niste inselaciuni ,
ci sunt intotdeauna susceptibile de o interpretare ezoterica ,sunt totodata
adevaruri voalate .!sa , ,pedeapsa vesnica, este circuitul fara inceput al
existentei limitate , samsara , dupa cum se poate referi la o experienta partial
atemporala , chinuitoare , si in acest sens , vesnica, .Exista experiente in
acelasi timp temporale si atemporale , ca atunci cand cineva se a1a in prag ,
privind simultan in doua incaperi .Sentimentele de intensa bucurie ,dar si
acelea de spaima ,au un for de ,eternitate, .ar ,chinurile infernale , ,asa cum
le descriu cei care le-au incercat cu adevarat - si acestia nu sunt nicidecum
marii pacatosi , ci dimpotriva - , intrec cu mult in grozavie descrierile
traditionale , ce par mai degraba hazlii .n treacat fe spus , aceasta descriere
vesela a ,infernurilor, are si o functie apotropaica ,ca si in riturile de
expiatie ,sugerand totodata , gluma, ce sta in spatele unor asemenea
credinte ,ca printr-o incura"are discreta ,caci ,intr-adevar , un prea mare
rigorism poate avea efecte inverse celor scontate ,este nevoie de o
contrapondere .
%octrina metempsihozei imbraca adeseori vestminte grotesti ,naive -sau ,
cum s-ar spune azi , primitive - ,ceea ce de"a este un indiciu al importantei si
seriozitatii ei .Nu este numai o necesitate de deghizare , ci si semnul unei
incarcaturi simbolice speciale , anomismul find ceea ce numim ,simbolism
invers , , de o forta fulguranta .Evident ca metamorfozele in animale si plante
nu trebuie luate literal .!cestea ,in semnifcatia cea mai inalta , ca in
simbolismul egiptean , sunt ,forme divine, ,peceti spirituale .Exista aici si o
interpretare ,naturala, si oarecum morala , secundara .%iferitele ,caractere,
sunt asimilate animalelor , si este chiar o legatura directa ,sunt potente
animale in su1etul omenesc , ce pot inrauri asupra acestuia , modelandu-l
,dandu-i o orientare , lucru vizibil pana si in fzionomie - iar traditiile despre
,totemuri, pot avea o legatura cu acest fapt .&rin integrare insa , se poate
vedea ca aceste potente sunt ele insele in functie de forte divine , servindu-le
ca suporturi-asa cum se arata in mitologie , in relatia dintre divinitati si
diverse animale sau plante .Sensul principal este unul pozitiv , deoarece
potentele naturale sunt ,virtuti, ,chiar si in sensul mai obisnuit , speciile
animale find manifestarile vizibile ale acestor virtuti .Sa ne gandim doar la
simbolismul apostolilor ,ce corespunde aceluia al ra"a - deva hindusi , acest
simbolism zoomorf find universal .#atura lui negativa ,suspecta tocmai prin
evidenta sa imediata , de fabulatie moralizatoare , nu face decat sa -i
ascunda semnifcatia profunda .
Nu are rost sa reluam argumentele referitoare la nemurirea si preexistenta
su1etului .Sa spunem doar ca preexistenta este la fel de necesara ca si
postexistenta ,nu putem accepta pe una fara sa o acceptam si pe cealalta ,
se implica reciproc - amintim cuv. evanghelic - numai ceea ce vine de sus
urca la cer , locul de intoarcere este in mod necesar locul de origine ,este de
neconceput ca ceva sa devina ceea ce nu era initial ,sa-si schimbe natura ,
printr-un fel de noua creatie ex nihilo .deea unei creatii absolute , din nimic ,
a su1etului , are drept corolar necesar ideea unei treceri in nimic ,extinctie, a
su1etului .%aca ar f sa combatem tezele teologice ,pur sofstice si retorice
dealtfel ,nu am termina niciodata .$ecursul la textele sacre este inselator ,
caci acestea au nevoie de o interpretare ,iar int. traditionale sunt exoterice
-de unde cercul vicios - sau supuse restrictiilor exoterismului ,ca sa nu
spunem de-a dreptul politice .!poi , se prea poate ca ideea religioasa
despre ,textul sacru, sa nu coincida intru totul cu aceea ezoterica , ca unele
texte sacre traditionale sa nu fe intru totul astfel si pt ezoterism - sa fe
deci ,in unele parti , pur exoterice, - tot asa cum unele texte , profane ,
sunt ,ezoteric , la fel de sacre precum scripturile .!vem ceva ca o deplasare
de perspectiva .Cel ce se situeaza la nivelul ezoterismului nu va mai lua
argumentele apologetice ale exoterismului prea in serios , le va intelege
ratiunea si le va accepta ca atare ,orice polemica find inutila si daunatoare
.%e aceea ,nici pt. problema de fata ,ca si pt. alte probleme ,nu este nevoie
de ceva in genul unei apologii impotriva obiectiilor exterioare ,caci asemenea
obiectii si argumente se vor gasi intotdeauna din belsug .Cum spun unii
autori hermetici ,expunerea doctrinei prin simboluri si hieroglife are si
aceasta calitate ,de a nu putea f combatuta .
Nu este locul aici pt. o trecere in revista a diferitelor variante ale doctrinei
metemsihozei ,mai ales ca acestea sunt formulate enigmatic si fragmentar
,aproape de neanteles in lipsa unor explicatii mai detaliate,ce in mare masura
, nu ne-au parvenit ,- si nici pt o eventuala analiza critica a diferitelor
interpretari flosofce .nterpretarea ce urmeaza , ca toate celelelalte de
altfel , este una personala .
n primul rand ar trebui spus ca circuitul psiho-cosmic este universal ,in
sensul ca integreaza toate fintele individuale , toate vietuitoarele posibile ,si
nu doar o parte a acestora sau doar su1etul uman sau rational , asa cum se
interp. in unele teorii flosofce , ce refuza practic animalelor si celorlalte
vietuitoare inferioare existenta unui su1et nemuritor ,a unui su1et propriu-
zis , real , in schimbul unei ,proiectii, fantasmatice , evanescente .- este aici o
viziune reductiva ,uniforma , despre ,nemurire, . !cest circuit este universal
pt. ca este natural ,natura este ciclica , in transformare continua , iar su1etul
uman este supus acestor schimbari ciclice , ca toate celelalte finte
naturale ,deoarece este si el o finta naturala.Este astfel ,finta naturala , nu
prin adevarata sa esenta ,care este spirituala , ci prin ,participare,
.,ransmigratia su1etului uman , departe de a f o exceptie in natura ,sau un
privilegiu , nu este decat un caz particular .El trece prin toate etapele asa
cum ,in viata terestra trece prin diferitele etape ciclice , ritmuri temporale si
varste biologice .Simpla vointa individuala nu s-ar putea opune in nici un fel
legilor universale -acesta find un vis al unei false ,magii, ./n alt aspect imp.
al problemei este in faptul ca toate vietuitoarele individuala trebuie sa
parcurga intregul ciclu natural ,sa treaca prin toate etapele , nu exista cicluri
mai mici si cicluri mai mari , ele sunt purtate toate de un ritm universal
.!ceasta , pt. ca adevaratul ,loc natural, al tuturor vietuitoarelor se gaseste in
,lumea cauzala, ,si acolo ,intr-adevar , exista o diferentiere .n consecinta ,
si ,caderea, are un sens universal , dupa cum are si ,salvarea, si chiar si
,eliberarea, .Mai departe , acest circuit este in intregime un proces natural ,nu
unul spiritual sau ,moral, .- si in acest punct exista multe confuzii .,otusi
,trebuie precizat de pe acum ca intre ciclul natural si ciclul spiritual exista
intrepatrundere , ce face ca lucrurile sa fe ceva mai complexe .(ricum
insa ,un astfel de ciclu natural integral ,trecand prin toate etapele sau starile
de existenta , este totodata un ciclu individual integral , sau ceea ce se poate
numi o ,viata cosmica, - se intelege , individuala .ndividualitatea naturala nu
poate patrunde cu vederea dincolo de acest orizont ,aceasta ,viata, parandu-
i-se unica , la capatul careia se a1a un deznodamant decisiv , ,"udecata fnala,
.ntr-o perspectiva spirituala insa , aceasta ,viata, nu este in realitate decat o
zi ,sau poate o clipa efemera , ca si inexistenta , in ,viata, spiritului ,fara de
inceput si sfarsit ...!ceasta viziune este universala ,depaseste limitele naturii
si ale prefacerilor ei ,ale ,devenirii, ,este stabila ,continua , pacifcatoare -de
aceea este numita de hindusi ananda - beatitudine sau fericire , este
adevarata ,viata, , ,nemurirea, .n schimb ,su1etul prins in valurile devenirii
este intr-un chin continuu , sub apasarea unei ,vini, ,a unei amintiri si
nostalgii obscure , profund lezat in finta si demnitatea sa ,regala, .
Circuitul psiho-cosmic are doua mari etape ,descendenta si ascendenta
,coborare si intoarcere ,si tot asa are si natura .Etapa descendenta este una
de potentialitate si serveste de conditie necesara celeilalte etape
,ascendente , de actualitate .Strict vorbind , ,viata, individuala este doar
aceasta etapa ascendenta , activa , cealalta , descendenta , find asemeni
somnului embrionar , preparativa ,semi-individuala - pe parcursul ei su1etul
este contopit cu natura ,ca parte a naturii ,traind din viata ei , ca fatul in
pantece .,#ocul, acestei existente preindividuale trebuie sa fe si el diferit
.Ciclul activ , constient , nu poate f decat ascendent , ireversibil ,asemenea
timpului ,actualizarea este intotdeauna ascendenta si trebuie sa epuizeze
toate etapele ,in ordine ,pornind de la cele mai de "os ,starile inferioare find
conditii necesare , ca niste suporturi , pt. starile superioare .n cadrul
naturii ,exista o limita a actualizarii ,impusa de actualitatea proprie naturii
,caci si in natura exista potenta si actul .Su1etul nu se poate actualiza deci ca
finta spirituala lasandu-se in voia naturii ,el ramane o finta ,naturala,
,incompleta , o posibilitate - din punct de vedere spiritual .Circuitul natural
este , intr-adevar , o purifcare , o purifcare de amestecurile ce impiedica
1uxul continuu al naturii ,si acest proces ia pt. su1etul uman si aspecte
spirituale ,intrucat el este spirit -el trebuie sa revina la o stare ,naturala, ,la
puritatea prima a naturii ,mai ales ca inteligenta ,prin activitatea ei
neingradita , tinde spre transgresiunea ordinii naturale - dorinta de
nestapanit pt. fructul interzis .%e altfel ,natura, in aspectul ei superior ,de
,pamant celest, ,lunar, oglindeste spiritul ,in propriile ei limite .Su1etul trebuie
sa se conformeze ,cu voie sau fara voie ,legilor naturii ,problema neexistand
pt. celelalte finte -decat ,poate, intr-o proportie infma - ,tocmai pt. ca
acestea nu au inteligenta .Natura poseda arme redutabile impotriva
dizidentilor . ndividualitatea naturala nu poate depasi sfera naturii ,nu poate
evada din ,lumea devenirii, .Calea sa ,cosmica , este aceea ,a oamenilor,
sau ,a stramosilor, ,adica a muritorilor , finte legate pasu - pitri'ana,cale
,lunara, - adica tocmai naturala , necesara ,la capatul careia se a1a ,lumea
stramosilor, &itri-lo*a ,asimilata simbolic cu luna .Este lumea cosmica
superioara , ,cereasca, desi numai in sens natural , ca ,pamant ceresc, ,
superior .Conceptul religios obisnuit despre mantuire este unul mixt ,are
conotatii spirituale si nu se suprapune complet cu ideea arhaica de ,salvare,
in aceste ceruri .( asemenea cale este una ,pozitiva, , nu implica nici un fel
de negatie ascetica -acestea find ocazionale si avand ,in vechile religii , o cu
totul alta semnifcatie ,ca rit sacrifcial -,ci o atitudine pozitiva fata de viata ,
generatie etc. , toate acestea reprezentand potentialitatea ,lumii de
dincolo, ,in care viata de aici se continua si se implineste ,transformandu-se ,
dar pastrandu-si aceeasi natura .%esi are trasaturi spirituale ,in esenta sa
profunda aceasta cale ramane naturala ,natura detinand o spiritualitate sau
inteligenta re1ectata , lunara .Ea nu este la acest nivel -limitat ,matern,
,generativ ,-Natura in starea ei pura ,ce se a1a la nivel cauzal ,-ea este Sofa-
Eva ,ca entitate feminina ,cazuta, sau in exil , si de aici provine limitarea ei
.&t. a se putea integra , aceasta entitate trebuie purifcata de ,spiritualitatea,
sa de imprumut , oarecum inversata , ceea ce poate explica un antinomism
spiritual -nu acela grosier si eretic,adica tot religios .$evenind , lumea
stramosilor ,model ,direct, al lumii pamantesti si al lumii ,sublunare, in genere
, este destinatia fnala a su1etelor individuale .Cum spune tr. upanisadica
,.aceste su1ete ,legate, sunt ca niste animale ale zeilor ,hrana a zeilor -ele
umplu cupa Somei ,care este luna , ceea ce semnifca disolutia ultima
,incheierea ciclului , in &rala'a .n loc de o deschidere fnala , su1etele
neputincioase , contopindu-se cu substanta naturii ,trec in starea de latenta ,
de somn -ce ,prin continutul extatic ,le apare drept implinire .n fapt ,este
reiterarea ,caderii, ,intrare in procesul generarii ,reluare a ciclului .#a capatul
unei noi coborari ,su1etul isi incepe o noua existenta individuala , fara a
pastra vreo amintire constienta a ,vietii, sale anterioare .%iscontinuitatea
ma"ora are loc intre doua cicluri integrale , memoria individuala pastrandu-se
pe tot parcursul ,vietii, propriu-zise ,adica a ciclului activ , ascendent , desi si
aici exista unele discontinuitati -in aceste cazuri disolutiile ,transformarile ,
sunt ,active, ,implica o depasire ,asa cum se intampla cu trecerea de la
copilarie la starea adulta ,are loc o integrare .Mai exact ,ceea ce se uita ,in
mod activ , este experienta corporala ,terestra , in ceea ce are ea cu adevarat
specifc ,nu continutul ei ,dar aceasta mutatie afecteaza , desigur si acest
continut , care este vazut ca si cum ar f apartinut noii conditii ,tot asa cum
adultul nu se poate revedea prin ochii copilului ,ci tot prin ochii adultului .Cu
totul altceva este ,marea disolutie, ,este exact procesul invers ,mult mai
enigmatic ,de transformare a actului in potenta .%e aceea , uneori se si neaga
o continuitate a existentei continuitatii individuale , ca in cazul unei anumite
int. buddhiste -aceasta continuitate existand insa , find adeverita de
caracterul innascut .!m vorbit despre memoria constienta ,actuala , dar
exista o memorie profunda ,mult mai vasta ,ca sa spunem asa ,infnita ,si
aceasta este o prezenta si soarta, este ,cum spun anumite invataturi ,insusi
corpul nostru ,in care ne este gravat , in profunzime , in fecare celula ,
destinul ...!poi ,exista memoria spirituala , latenta , infailibila , ,,veghe fara
somn ,, ,fara uitare .Nimic nu se pierde in realitate . !deseori , in vise rasar
imagini ,- asemenea pestilor de mare adancime ce vin la suprafata , cu
alcatuiri bizare ,de neanteles , - ,imagini ce vin din abisuri ale timpului
,reminescente ,ceea ce explica extrema familiaritate pe care ele o emana ,
senzatia de fapt trait , amestecate insa cu tesatura fantasmagorica a
viselor .!r f necesara aici o sensibilitate si un discernamant speciale pt. a
alege realitatea de vise -si lucrurile se complica mult mai mult daca avem in
vedere ca exista receptari ale unor experiente reale ce nu au apartinut
nicicand subiectului ,ce-i vin de altundeva .!sa se explica ,cel mai probabil -
cand nu este vorba despre simple fantasme - cazurile de ,amintiri, ale unor
vieti anterioare .!ici am putea interpreta in acelasi sens doctrina cabalistica
despre ibbur ,ce nu se refera propriu-zis la ,reincarnare, ,.n privinta
,reancarnarii, ,in sensul obisnuit , ea este o imposibilitate , pt. ca ea
presupune un sir ,orizontal, de existente la acelasi nivel ,terestru ,ceva ce nu
are corespondent real in doctrinele ezoterice .
Se mai pune problema ,locului , de existenta a su1etului ce coboara ,la o
noua intrupare pamanteasca ,daca deci acest loc este aceasta lume terestra
sau o alta .,rebuie stabilit ca este ,lumea terestra, ,si nu vreo alta stare ,
dispunerea starilor cosmice nefind una la intamplare , cum nu este nici
alcatuirea corpului omenesc.Exista insa nenumarate ,&amanturi, in univers .n
acelasi cadru se pune si problema daca su1etul se intrupeaza de mai multe
ori intr-un mare ciclu cosmic sau numai odata ,Mentionam ,daca mai este
necesar, ca durata ciclului individual nu se suprapune nicidecum cu durata
ciclului cosmic - ca in teoriile religioase despre ,eternitatea, unei existente
postume neintrerupte -o asemenea suprapunere find , evident , absurda
.nclinam sa credem ca o unica nastere corespunde unui unic ciclu cosmic ,un
su1et individual nascandu-se o singura data intr-un ,cosmos, , existand ,in
acest sens , ,generatii , . asemeni unor valuri .!ceasta unicitate s-ar datora
tot legii ireversibilitatii .%esigur ,su1etele nu sunt izolate ,semanate la
intamplare , ele formeaza mari familii , galaxii , ,migreaza, impreuna ,conform
inclinatiilor fresti , in aceste familii psiho-fzice exista si asemanare si
diferenta ,ambele necesare , ca si in viata pamanteasca , intr-un 1ux invizibil
al sangelui ,in care sortile se impletesc.%estinele se regasesc si ,dincolo, ,se
refac si se completeaza , su1etele find legate prin legaturi tainice .&e baza
acestei legaturi ele se recunosc , spontan , prin diferitele existente
.Complexitatea acestor relatii nu poate f inteleasa decat de ,intelectul divin, ,
in care tote sensurile sunt deschise .
Cam aceasta ne pare a f , in linii foarte generale , doctrina metafzica a
metempsihozei , dedusa din principii .n privinta detaliilor concrete , despre
diferitele stari de existenta , este mai bine poate sa nu ne aventuram ,desi
nimic nu impiedica punerea unor ipoteze care , coroborate cu o oarecare
experienta spirituala ,se pot dovedi foarte fructuoase .
Stari cosmice de existenta .
,raditiile despre starile si lumile cosmice sunt divergente , cea mai cunoscuta
find traditia elenistica despre cele sapte ceruri planetare , statii ale su1etelor
pe drumul lor de intoarcera la , lumea inteligibila, ,identifcata de obicei cu , a
opta sfera, , exterioara .n traditia indiana exista o conceptie asemanatoare
despre lo*a , in mai multe variante , uneori sapte , dar cu nuante diferite fata
de conceptia clasica a cerurilor planetare , numarandu-se si lumi inferioare ,
,infernale, .Este o varianta extinsa a doctrinelor vedice si upanisadice despre
cele trei lumi -bhu , bhuvar si svar, terestra , atmosferica si cereasca- ,lumile
a"ungand sa fe multiplicate ,sapte , noua sau un alt nr. , mai mare , existand
o varianta ce numara nu mai putin de => de ,infernuri, -in general find
numarate inca trei lumi superioare deasupra lui svarga , ,&aradisul, arhaic
.Multiplicari asemanatoare gasim in toate traditiile , find fe efectul unor
elaborari ulterioare ,fe al unor suprapuneri sincretiste , cu trecerea in prim
plan a unor stirpe divine diferite .!cestea sunt datele mitologice
traditionale ,ele continand de fecare data sugestii interesante ,dar nu trebuie
considerate , desigur -cum nu trebuie nici speculatiile sofsticate despre
cicluri si eoni - ,drept cunostinte , stiintifce, sigure - avem nevoie de libertate
de miscare prin toate aceste elemente eterogene .
%iversele scheme numerice , - cu incarcatura simbolica evidenta - , mai ales
cand este vorba de nr. impare, caci diviziunea rezulta intotdeauna nr. pare
.trebuie , credem , raportate la o alta realitate .+ie este vorba de realitati
coprezente , intrepatrunse , ce se situeaza la toate nivelurile cosmice ,cum se
intampla cu ,ipostazele, neoplatonicienilor - si acesta pare a f sensul real al
celor trei guna si cu cele trei stari de constiinta - ,fe ,mai obisnuit ,este vorba
de aspecte , ,climate, ale diferitelor ,lumi, ,subdiviziuni , toate acestea intr-o
amalgamare destul de difcil de urmarit .Este bine de mentionat doctrina
hindusa despre ,continentele, cosmice ,in nr. de patru , cinci,sau ,mai curent ,
sapte -dvipa -sapta-dvipa, "ambu-dvipa find ,continentul, nostru ,aceasta
doctrina find probabil cea mai apropiata de conceptia astrala , planetara ,
desi aparent se refera la ,planuri, terestre ./n alt aspect al problemei este
acela al unor reprezentari diferite ,pe verticala si pe orizontala .mpotriva
multor pareri ,credem ca este vorba de versiuni complementare si alternative
-de ex. reprezentarea orizontala este una sintetica , ,, de sus ,, ,cel mai
cunoscut ex. find acela al mandalelor .n sine , nici una dintre aceste
reprezentari nu este complet adecvata , mai corect parandu-ni-se modelul in
spirala -forma a vietii , cum a fost numita - ce imbina cele doua scheme ,
subordonarea si coordonarea , si ne duce cu gandul ,intre altele , la forma
galaxiilor , - sau la organizarea regnurilor naturii ,in specii .!cest model este
esentialmente dinamic , polarizat .
&t. o cercetare mai riguroasa a acestei probleme se poate incepe prin metoda
inductiva .Stim ca lumea noastra are caracter de totalitate organica , nu-i
lipseste nimic ,este o , reprezentare, a intregului cosmos , tot asa cum stim
ca este o asemenea reprezentare si omul ,dar in cazul ,lumii, lucrurile sunt
poate mai evidente , ,scrise cu litere mai mari , ,dupa cuvintele lui &laton
.!vem , pe de-o parte , cele patru elemente , pe de alta , cele patru regnuri
ale naturii ,si exact aceasta alcatuire o are si omul.!ici este cheia intregii
probleme , si nu este nevoie sa cautam alte realitati ,caci ceea ce nu exista
de"a ,aici, nu exista niciunde .#a aceasta teorie de baza ,cvadripartita ,
trebuie sa reducem toate datele mitologice .Nu are rost sa mai insistam
asupra simbolismului cuaternarului, el avand o raspandire universala ,- este
fundamentul , osatura doctrinelor cosmologice ,sub diverse forme si
combinatii.Si diviziunea initiala a celulei , nucleara -meioza - este
cvadripartita .
Cele patru ,lumi, cosmice corespund deci celor patru principii a caror
manifestare ele sunt , ca si regnurile naturale ,ele find ,elementele,
cosmice ,prin analogie cu straturile elementare ale lumii noastre .!ceeasi
organizare se poate observa si in ,politica, , cu cele patru ,stari, sociale ,sau
,caste, traditionale - varna .Sistemul ternar nu este decat o varianta a
cuaternarului , dintr-o alta perspectiva . +ocul este elementul ,,transcendent,,
, cu calitate de principiu ,ca element prim ,tot asa cum este si omul ,avand
calitate ,centrala, sau ,regala, .Sau ,ca in cazul celor trei lumi vedice , sunt
luate in considerare doua ,lumi, cosmice ,superioara si inferioara , cea de-a
treia find cauzala si transcendenta .Cele patru principii fundamentale sunt
ntelectul -adica ,su1etul rational, ,su1etul senzitiv , su1etul vegetativ -cele
trei ,principii, traditionale , la care trebuie adaugat un al patrulea
,corespondent mai mult sau mai putin la ceea ce se numeste ,regn
mineral, ,principiu al corporalitatii terestre , ,element, pamant ,in relatie
directa cu potenta sexuala , generativa , 3ulcan .Sa remarcam o anumita
analogie ,destul de relativa insa , cu doctrina neoplatonica a ,ipostazelor, .n
aceasta schema se integreaza destul de bine si teoria vedantina a vehiculelor
su1etului -*osas .!nna - hrana - corespunde materialitatii fzice, prana este
principiul ,vital, ,vitalitatea biologica , vegetativa , manas este ,imaginatia,
-aparatul psihic , iar vi"nana este ,ratiunea, -dianoia .!nanda este ,in aceasta
schema ,element transcendent,find curent identifcata cu ,sinele, -principiul
intelectual poate f vazul in ipostaza ,naturala, sau in ipostaza pur spirituala
,si poate aici se a1a si ratiunea deosebirii plotiniene intre ,su1etul rational,-
dianoetic- si ntelect - nous .( impartire similara exista in hermetism ,intr-o
interpretare ,fzica, , unde Mercurul "oaca rolul ,principiului vital, ,luat in sens
generic ,ca principiu natural ,divizandu-se in doua mercururi sau ,spirite,
,animal sau sensibil si vegetal-vegetativ ,ambele find potente ale Mercurului
principiu transcendent ,ale ,Naturii, - pra*riti .!stfel , prin diferitele lui
aspecte ,Mercurul-pneuma este mi"locitor intre su1et si corp.!ceeasi
multivalenta semantica este si pt. prana s*r. ,care a"unge sa fe identifcat
chiar cu 6rahman .Se poate vedea cum diferite variante ,cosmologice, pot f
reduse la aceasta schema de baza .
Cele patru stari ale fintei sunt - cea fzica-terestra , cea zisa ,eterica, sau
,spirituala, -in acest sens destul de obisnuit in fzicile traditionale - ,cea
,psihica, si cea intelectuala .!ceasta , starea intelectuala , poate f vazuta in
dubla perspectiva ,naturala si spirituala ,conditionata si inconditionata .Exista
patru ,lumi, sau niveluri ,cosmice, de existenta ,sa le numim - terestra ,
eterica , psihica si spirituala .#umea spirituala este cauzala , primordiala ,este
/niversul ,pt. ca le contine pe toate celelalte principial .%e aceea ,avem trei
lumi ,naturale, sau , in sens mai restrans ,cosmice, ,cu referire la cosmosul ,
particular, , domeniu de existenta al fintelor individuale .!poi , aceste trei
niveluri pot f reduse la doua mari ,regiuni, cosmice , superioara si inferioara
-aceasta subdivizata in cele doua niveluri -eteric si terestru . #umea eterica
este ceea ce cei vechi numeau , lume sublunara, intermediara ,deasupra
a1andu-se regiunea cereasca ,astrala , lumea ,psihica, , sferele find
subdiviziuni ale acesteia .ar ,lumea cauzala, este ,sfera exterioara,
,empireana , ,a opta sfera , ,identifcata uneori cu sfera ,stelelor fxe,
,regiune ,eterica, in sens superior , a , mintilor libere, ,adica a su1etelor
spirituale , ,separate, .Exista o corespondenta precisa intre aceste stari si
planuri de existenta si diferitele discipline spirituale , chiar si in flosofa
clasica ,alimentata cu in1uente gnostice si misterice .Etapa preliminara ,
purifcatoare , ,flosofa practica, -identfcata mai mult sau mai putin cu etica
clasica - calea purgativa a asceticii , se raporteaza la lumea sublunara ,de
unde si o anume functie de ,purgatoriu, a lumii eterice .- flosofa teoretica ,
contemplativa , in aspectul ei de ,fzica, sau ,contemplatie naturala , via
iluminativa mistica , se raporteaza la lumea celesta, a sferelor planetare -
,teologia, ,epopteia misterica , via unitiva ,sau ,deifcarea, ,imortalizarea , se
raporteaza la ,sfera suprema, ,divina ,echivaland cu mo*sa si nirvana
.!celeasi corespondente pot f gasite si in traditiile islamice . %ar exista o
relatie aproape evidenta intre aceste trei ,cai, mistice traditionale si cele trei
faza ale Marii (pere alchimice - nigredo , albedo si rubedo .Sunt realizari ale
starilor fintei ,dar nu ca simple stari naturale ,ca un fel de anticipare a
conditiilor postume , -lucru ,credem ,imposibil - ci ca stari spirituale ,ceea ce
este cu mult mai mult .%in aceasta schematizare sumara intraga
complexitate a problemei ar putea ramane ascunsa .
#umea ,intermediara, ,in sensul ei mai direct , este ceea ce am numit ,lume
eterica, ,in aceasta desfasurandu-se urmatorul ciclu de existenta al fintei
umane , ca si al tuturor celorlalte vietuitoarelor de altfel .Este ceea ce ,de
pilda , S5edenborg numeste ,lume a spiritelor, , ,spirituala, in sensul derivat
la care ne-am referit , ,pneumatica, .n privinta acuratetii viziunilor lui
S5edenborg , sau mai degraba a interpretarilor pe care el le da acestora ,
avem serioase indoieli.Ele trebuie decriptate ,ca oricare viziuni , deoarece
contin lucruri foarte diferite , sunt ca niste oglindiri .Cu toate acestea ,
insistenta asupra ,concretetei, acestei lumi ,ca si a lumilor ,angelice, de
altminteri , pare a f un semn de autenticitate , spre deosebire de atatea
reeverii spiritualiste . !m putea gasi aici ceva ca un pt. de plecare , caci
,evident , o asemenea bogatie de experiente vizionare nu este la indemana
oricui , aceste cazuri - cu conditia autenticitatii lor ,lucru deloc usor de
evaluat ,cu atat mai mult cu cat exista mereu pericolul iluziilor de tot felul -
,oferindu-ne un material foarte pretios .
Conform traditiilor ezoterice , exista intre ,lumi, o regiune intermediara ,
crepusculara ,un loc de trecere , caruia ii corespunde un stadiu intermediar
intre doua stari de existenta , simbolizat uneori prin , somnul postum ,
,desi ,probabil, este vorba de altceva decat somnul in sens obisnuit .Este
stadiul de disolutie a vechii finte , de metamorfoza , intr-un sens exact
,totodata ,embrionar, in raport cu noua nastere , ceea ce tr. luat analogic
.Simbolismul ,"udecatii, poate avea aici un sens mai direct , ,fzic, ,fara nici un
fel de implicatie morala .(rice trecere de la o stare la alta implica o
asemenea transformare .( transformare inca mai radicala este trecerea de
la ,lumea eterica, -folosim acest titlu pt. a evita confuziile - la lumea ,psihica,
sau celesta -aceasta , a nu se confunda cu lumea spirituale , ,celesta, intr-un
alt sens - ,si la aceasta transformare cosmica ,ma"ora, trebuie raportata , in
sensul mai propriu , ,literal, , conceptia religioasa traditionala despre
,"udecata, si ,inviere, sau mantuire , ca intrare in ,lumea cereasca, .&ropriu-zis
, si aceasta transformare , naturala find , este necesara ,si , dupa cuvantul Sf.
&avel -cu rezonante mult mai adanci dealtfel - cu totii vor intra acolo , ,dar
ca prin foc, .&ur si simplu ,si in ,lumea psihica, exista o mare diferentiere de
conditii - ca ,de ex. si in lumea terestra - ,sau ,multe locasuri, ,fecare potrivit
fecaruia .,Mantuirea, ,in acest sens exoteric , reprezinta o implinire a
individualitatii naturale ,iar aceasta actualizare poate f -si de cele mai multe
ori chiar este - partiala ,afectata de diverse lipsuri ,acumulari negative , ce
pot duce pana la mutilari interioare .+unctioneaza si la acest nivel un fel de
lege a pragului -celor ce au li se adauga ,celor ce au putin li se ia si ceea ce
aveau - , o inchidere partiala a constiintei individuale , ca urmare a unei
individuatii incomplete ,o trecere prematura in latenta ,ca intr-o stare de
vegetare ,ceva ce poate f observat inca din existenta terestra si devine ,pe
masura actualizarii , din ce in ce mai pronuntat .,nfern, este ,intr-un sens
,orice stare pt. care exista o neadecvare interioara ,o ,neadaptare, .
Conceptiile mistice , consideram ,nu prea au ce cauta in aceasta ordine de
idei ,referindu-se la realitati mult mai inalte ,dar intr-un mod confuz -aici este
vorba de realitati oarecum fresti , ,umane, ,deloc exceptionale si ,ca sa
spunem asa , destul de mediocre .%e aceea ,si fintele ce populeaza ,lumea
psihica, sunt destul de limitate , din pt. de vedere spiritual ,desi ele pot parea
angelice sau chiar divine ,datorita excelentei starii lor naturale .Ele sunt
insa ,orice s-ar putea crede ,doar ,umane, ,revenite la ,starea naturala, sau
,primordiala, - adamica -a fintei umane , ceea ce , e drept ,e destul de mult
in comparatie cu ceea ce poate deveni omul in exilul lui pamantesc ,dar
care ,din pt. de vedere spiritual , nu inseamna practic nimic -ba chiar , la o
privire mai in adancime , ar putea f considerat chiar ca o indepartare de cale
-de aceea Shiva ,impreuna cu suita sa bizara , prefera locurile periferice ,rau
famate ,cimitirele ,etc. ,locuri ce pot intretine ,ca sa spunem asa , o mai mai
mare tensiune spirituala , conditii ce pot impulsiona ,trezirea, ,pe cand un loc
caldut ,la sanul matern ,poate alimenta somnul constiintei .!ici , credem ,sunt
arcane adanci si periculoase .
/n alt aspect este acela al duratei vietii sau ,vietilor, su1etului in diferitele
lumi ,si aici existand multe neintelegeri .#asam de-o parte parerea religioasa
comuna despre o existenta postuma continua a su1etului , ad infnitum ,
evident o imposibilitate ,dar e bine de pus in lumina unul din aspectele cele
mai problematice ale unei asemenea idei -fe su1etul a"uns intr-o stare oricat
de inalta ,dar conditionata , daca el s-ar putea ,prin absurd, mentine pt.
eternitete in aceasta stare , ar f cea mai nefericita dintre finte ,caci i-ar lipsi
pt. eternitete ceva ,ar f lipsit de fnalitatea spre care tinde ,ar f ,legat,
,condamnat si ar a"unge sa-si urasca starea si pe sine insusi .%e unde se vede
ca mutatiile au si un rol pozitiv ,deschizand mereu noi si noi posibilitati .Mai
exista insa si o alta idee ,obisnuita in mediile spiritualiste ,ideea despre o
existenta postuma limitata a su1etului ,in diferite lumi ,dar se considera ca
aceasta existenta ,spre deosebire de viata terestra asa-zis naturala , este
indeterminaata , variabila de la individ la individ , nu are deci o limita
organica ,si se vorbeste de perioade de sute si mii de ani de existenta
cosmica a su1etului ,toate acestea intr-o incadrare teoretica oarecum
morala .!proape ca nici nu ar mai f nevoie sa fe combatuta o asemenea idee
.n realitate ,cum ar trebui sa fe de la sine inteles ,orice stare de existenta
determinata este la fel de ,naturala, ca si starea terestra , cu totul altceva
find starile spirituale ,in esenta lor atemporale -ele interactioneaza insa cu
starile naturale ,motiv pt. care tr. considerate ca find temporale si
atemporale in acelasi timp ,mixte ,fara nici un amestec ,asemeni chipului
dublu al lui anus .Este evidenta confuzia de planuri .!sadar ,pt. fecare nivel
exista un ciclu organic precis determinat ,reglementet de aceleasi legi
naturale ,o ,viata, analoga vietii terestre ,desi nu putem masura precis durata
acestor cicluri .n tr. hindusa se vorbeste despre diviziuni calitative ,
organice , ale timpului - un an al oamenilor este o luna a pitrilor si o zi a
devasilor ,sau ceva asemanator ,ceea ce lasa sa se inteleaga ca durata
celorlalte ,vieti, ,supraterestre ,este mai mare ,dar persista o ambiguitate
,caci s-ar putea sa fe vorba de o perceptie individuala diferita ,de o
intensitate calitativa diferita ,desi cele doua aspecte nu se exclud .&oate ca
asa tr. intelese si istorisirile despre viata matusalemica a primilor stramosi
,a ,omenirii adamice, ., raportat la alte stari de existenta ,tot asa cum ar f si
cu diferitele ,varste, ale omenirii .-neexcluzand in mod necesar o interpretare
mai literala . %incolo de aceasta determinare organica exista ,freste , o
indeterminare de fapt ,deoarece ne a1am tot pe taramul contingentei ,acest
ciclu vital putand f incomplet ,asa cum vedem ca stau lucrurile si in viata
terestra - nici ,dincolo, viata nu este scutita de astfel de ,accidente, .%in toate
aceste consideratii se intelege ca si in celelalte ,lumi, viata este o realitate
obiectiva si ,colectiva, ,sociala ,asa cum este si viata terestra si nu , cum
pare sa creada unii , ceva ca un vis ,o experienta pur ,subiectiva, ,
fantasmagorica , ireala .
#a capatul existentei sale naturale integrale , a unei , vieti cosmice, ,su1etul
sufera o noua transformare ,inca mai radicala si ,asa-zicand , totala ,in ,marea
disolutie, &rala'a .Noi credem ca mai exista o anumita existenta a su1etului si
dupa sau prin aceasta ultima transformare naturala ,un fel de post-
existenta ,individul natural are si el acces la o oarecare transcendenta ,in
mod ,pasiv, ,aceasta find implinirea sau ,mantuirea, lui ultima .n 'oga-
darsana se vorbeste de o clasa de finte sau stare -videha si pra*ritila'a , a
celor uniti cu pra*riti ,uniti cu ,materia prima , .Este o stare extatica ,si
probabil la acest nivel sunt de situat exp. mistice ,cel putin a acelui
misticism ,umed, , devotional .ntr-o perspectiva alchimica ,avem aici o
disolutie fara ,fxare, , o ,volatilizare, ,ceea ce ,ni se atrage atentia , nu tr. sa
se intample .%izolvantul este prea puternic ,nu intalneste o reactie interioara
pe masura , astfel incat ,su1etul, ,principiul viril , ,se pierde, sau ,trece in alt
element, ,in alteritate - , o contopire sau identifcare cu ,materia prima , o
pierdere de sine in aceasta substanta , ceva analog cu un orgasm ,ce
culmineaza intr-o precipitare ,intr-o betie si ,uitare, ,intrare in circuitul
generarii ,printr-o eclipsa ,atemporala, a constiintei .n upanisade ,aceasta
*atabaza a su1etului este redata in termeni genezici ,a caror conotatie
sexuala este vadita -su1etul coboara cu ploaia ,trece in sol ,ca samanta
,creste ca iarba ,prin iarba in laptele vacilor si ,prin acesta ,in organismele
parintilor , etc. ,in simboluri destul de transparente .3om mai remarca ,in
aceasta evolutie cosmica -in sens ,ciclic, ,de revolutie - a fintei -care
,reamintim,este universala si nu doar umana - transformarile de nivel sunt
progresive in inensitate ,constituindu-se in tot atatea electiuni , purifcari
,intr-o reductie la ,materia prima, , la ,natura primordiala, .Scufundarea in
,materia prima, ,desi frecvent fgurata printr-un simbolism descendent , este
o ascensiune , o regresie a su1etului la un ,pamant, simbolic ,celest , sau
#una , etc.Si &lutarh reia aceasta traditie despre disolutia su1etelor in #una
,dar o interpreteaza in sensul stiintei cosmologice accesibile in epoca , mult
prea ingusta .
Starile spirituale se refera la aceleasi principii ,dar acestea sunt acum
,separate, ,purifcate si integrate ,adica realizate in adevarata lor natura ,ele
circumscriind starile naturale , exterioare ,transmutandu-le sau
transfgurandu-le , din interior .,ransformarile naturale sunt necesare ,cele
spirituale sunt posibile .,ransformarea spirituala are loc in sau prin
transformarea naturala ,de unde si un risc implicit -ne referim la ,moartea
initiatica, ,de raportat la toate trecerile de nivel mentionate ,caci tot atatea
,transmutatii, exista , cu acelasi sens de progresivitate .%in acestea se vede
intreaga importanta a cunoasterii proceselor naturale , luate in ele insele , ele
servind ca suport si ,materie prima, pt . operatiile initiatice .- sunt ,volatilul,
,instabilul si ,inconstientul, ,ce trebuie ,fxat, .
Stari naturale , stari spirituale .
!ceste stari de existenta sunt individuale si naturale , in ,lumi, ce pot f
considerate tot ,individuale, , deoarece sunt domenii ale existentelor
individuale .#or le corespund insa domenii universale , cauzale , mult mai
vaste , si de aceea pot avea sens dublu .!m vorbit , de ex. ,de ,stare psihica, ,
dar exista o stare psihica individuala , limitata , si o stare psihica universala
,cauzala .&rima nu este decat o proiectie a celei de-a doua ,intr-un domeniu
mult mai limitat .!m vorbit despre ,cosmos particular, sau individual ,limitat
la existentele individuale , ce nu trebuie confundat cu cosmosul universal sau
,universul, -acelasi sens dublu avandu-l si starile de existenta .#imitarea
fundamentala a existentei naturale si individuale o constituie prezenta unui
element de ,alteritate, - ceea ce numim ,materie fzica, ,termen ce nu se
acopera decat in mica masura cu acela traditional de ,materie, .!cest
element reprezinta ,corporalitatea, ,in sensul ei mai direct , chiar negativ ,
find latura de indeterminare ,pur exterioara , contingenta , a ,corporalitatii
oculte, ,sau ceea ce alchimistii numesc ,umbra corpurilor, ,zgura lor .Se
intelege , aceasta corporalitate exista la toate nivelurile cosmice ,find o
conditie necesara a existentei individuale determinate .%e la un nivel la altul
exista diferenta de grad in subtilitate ,nu insa de substanta .Ea corespunde
,intr-o oarecare masura , cu tamas hindus si cu tohu ebraic ,cu ,tenebrele,
,haosul inferior ,desi nu poate avea o existenta separata ,asa cum nici umbra
nu poate avea .&rin acest mediu are loc totusi o re1exie a energiilor
universale ,asa cum stelele stralucesc in noaptea spatiala , aceste raze
facand posibila viata individuala , nutrind-o .Mentionam si o relatie speciala a
acestui element cu timpul .!ltceva sunt deci ,starile, luate in ele insele ,
separate ,ca stari primordiale sau cauzale .%e aceea ,ele apar uneori ca find
suprapuse starilor individuale , naturale , find de un ordin mai inalt ,acela al
tattvelor pure - ,locuite, de tipuri superioare de finte ,libere , Mantra
,Mantramahesvara , etc. .,sau siddha ,,perfectii, sau ,adeptii, .Cu toate
acestea ,starile spirituale exista si la nivelurile propriu -zise ale starilor
naturale ,ca aspecte interioare , oculte , ale acestora .Ele se dezvaluie insa cu
adevarat , se actualizeaza deplin , dincolo de sfera naturala , find acolo
unifcate -in termeni de experienta ,la nivelul superior are loc o ,recapitulare,
sintetica , organica ., aceasta find realizarea ,corpului spiritual
.,Corporalitatea spirituala, este eliberata de ,umbra, si de ,moarte, -de ,boala,
,lipsa elementelor , in ea ,materia, este adevarata materie ,pur interioara ,
radianta ,este vorba de corpuri de foc ,de lumina ,de neconceput cu mintea
freasca si cu atat mai putin prin simturi .,#umea cauzala, este spirituala ,insa
nu in sens unilateral ,caci contine o multiplicitate de aspecte ,organice, ,ce
corespund principiilor sau ,elementelor, naturale -,fzic - mineral , , ,eteric -
vital, ,psihic- animal, si desigur , intelectual .!ceste aspecte nu sunt propriu-
zis ,lumi, distincte ,asa cum le denumim uneori ,prin simplifcare .- ele pot f
insa vazute ca ,dimensiuni, distincte in manifestarile lor ,in raport cu subiectii
receptori . n dimensiunile cauzale nu poate f vorba de o existenta
individuala determinata , separata , ele avand o intensitate ca ar dizolva pe
loc indivizii corporali ,asa cum Soarele ar mistui corpurile -aceasta , datorita
lipsei totale de proportie dintre individual si universal .ndividualul este un
,atom, in raport cu universalul ,diferente nefind una cantitativa ,ci se
datoreaza puritatii de esenta .
n traditia indiana sthula-bhuta , ,materia bruta, , are extensiune cosmica , nu
este restransa la lumea terestra - si celelalte genuri de finte o poseda ,si ,se
spune , chiar si fintele divine .%octrina despre cele trei sau patru stari de
constiinta dobandeste un sens mai nuantat , intr-o perspectiva superioara
,ceea ce raportam la ,starile cauzale, sau universale -conditia corporala ,
exterioara ,de orice nivel cosmic , este ,starea de veghe ,starea de actualitate
naturala a fintei individuale , -,starea subtila, ,sau ,de somn cu vise, ,find
interioara ,exista exista atat la nivelurile individuale , potential ,dar si separat
,ca stare cauzala ,superioara ,find identifcata uneori cu &rala'a , ,noaptea
cosmica, ,intr-un sens superior , ca ,somn al lui 6rahma, .!celasi lucru se
poate spune si despre cea de-a treia stare ,de somn fara vise ,ananda ,stare
spirituala , inca mai profunda , ,centrala, sau axiala, ,care exista ,de
asemenea , la toate nivelurile de existenta .Cele trei stari sunt puse in relatie
cu ,rimurti ,trinitatea divina -6rahma ,cu starea corporala , find ,,
demiurg,, ,3isnu ,cu starea de vis ,ce transcende multiplicitatea cosmosurilor
individuale ,3isnu dormind pe ,marele sarpe, ,ananta , care inseamna si
,infnit, -iar Shiva , cu ananda ,care ca ,insula alba,. Sveta dvipa ,este ,locasul
transcendent, unde locuieste Shiva Mahesvara impreuna cu &arvati .Mitologia
aceasta are insa multiple variante ,diferita in 3isnuism si Shivaism .%ar chiar
si ,cerul lui 6rahma, - zeu arhaic ,iesit din cult ,reinterpretat - trebuie localizat
la nivel cauzal .!r f interesanta o analiza comparata a acestei doctrine cu
conceptia teozofca a lui 0 6oehme , care aste mult mai aproape de aceasta
decat de dogmele crestine despre ,reime .
!ceeasi conceptie despre o corporalitate subtila eterica , dar in mod cert
fzica , este obisnuita in fzica traditionala occidentala si in general in
cosmologiile de inspiratie clasica .S-a exagerat mult ,pana la deformare
,sensul acestei subtilitati eterice . Corpurile subtile , siderale ,sunt
corpuri fzice ,fe ele ale su1etelor astrale ,ale daimonilor sau ale su1etelor
individuale .Nr. acestor ,corpuri, este adeseori sporit ,a"ungandu-se la
recunoasterea unui gen de astfel de corpuri pt. fecare ,sfera, .nteresanta in
acest punct este doctrina lui Suhravardi , maestrul ishra*'un , despre
barza*h ,intr-o interpretare speciala - vazut ca substanta de natura
,intunericului, ,ecran sau paravan , ce nu intra in relatie hilomorfsta cu
su1etul .Este ,fara a forta poate prea mult ,acea natura a ,diferitului,
,platoniciana .n aceasta incadrare prinde semnifcatie deplina si teoria
plotiniana despre ,materie, ca ,ne-finta, si privatiune .n teoriile despre
,su1etele ceresti, si nteligente , desi acestea sunt puse in relatie cu sferele
sensibile , naturale , isi au totusi domeniu propriu de existenta in
transcendent , in lumea inteligibila -%ante explica undeva aceasta dubla
locatie a fintelor angelice .ntr-un mod foarte asemanator ,in traditiile
tantrice diferite zeitati sunt localizate la nivelurile diferitelor lumi cosmice , cu
tot atatea ,paradisuri, invizibile , si in ,microcosmosul, uman ,in ,centrii subtili,
-identifcati cu aceste paradisuri .,oate aceste prezente sunt ,oculte, ,in stare
latenta in finta naturala ,nu trebuie confundate pur si simplu cu puterile
naturale ,cum se intampla de obicei , ca atunci cand se identifca ca*rele cu
diferite impulsuri si pasiuni ,aproape in sens psihologic , a"ungandu-se la
asimilarea lui sha*ti cu ,energia sexuala, si ,libidoul, .
n aceasta perspectiva largita ,ramane de vazut care ar putea f trasaturile
caracteristice ale starilor naturale de existenta ,ale ,lumilor, cosmice
.$eamintim ca multiplicitatea acestor ,lumi, este data de discontinuitatea
starilor respective .- ca find tot atatea conditii diferite ale spiritului , ce se
exclud reciproc ,tot asa cum doua corpuri nu se pot a1a in acelasi loc .Este o
dezvoltare ,analitica, sau discursiva a posibilitatilor de existenta .Cum am
vazut , corporalitatea este o conditie generala a acestor stari , defnitorie -de
aici si o asemanare fundamentala a lor, ce trebuie avuta mereu in vedere
.9radele de subtilitate - ,elementare, - ale corporalitatii sunt in corespondenta
cu principiile vitale ale fintei ,cu diferitele ,su1ete, sau ,forme, .$aportul
dintre aceste elemente interne se schimba odata cu schimbarea de nivel
,intregul compus organic dobandind un ,accent, diferit ,desi ramane acelasi ,
neschimbat .Ca intr-o reglare de fnete ,o acordare . n viata terestra
,accentul, sau punctul de gravitate cade pe latura fzica si ,ca ,viata, imediata
, pe elementul vital-vegetativ ,impus ca o necesitate constrangatoare .#a
nivel imediat superior ,accentul se schimba , desi elementul vital ramane
proeminent ,el sufera in1uenta puternica ,animica, ,a elementului psihic ,care
devine un nou tip de ,viata, sau ,forma, .(data cu toate aceste schimbari de
grad ,intregul complex isi modifca starea ,caci ceea ce se intampla la nivelul
partii in1uenteaza intregul .#a nivelul propriu-zis psihic ,elementul psihic are
o actualitate sporita ,dominand elementele inferioare ,devenind suport sau
substrat al unei ,vieti, de ordin superior , intelectuala ,desi aceasta ramane
,naturala, ,integrata ordinii naturii ,adica ,asa-zicand ,umana, individuala
-su1etul rational in sensul mai obisnuit .!vem deci mai multe tipuri de ,vieti,
-corporal-biologica , vital-psihica ,si psihic-rationala ,ce pot f asimilate cu
tipurile umane de viata ,asa cum le cunoastem ,in raport cu functiile
sociale .,rebuie subliniat ,aceste stari nu trebuie considerate unilateral si
exclusiv ,toate existand in toate , ele find marcate de o simililaritate
fundamentala .%aca le-am exprimat prin binomuri ,faptul se datoreaza tocmai
acestei complexitati . #uam un singur ex. pt. a pune in lumina aceasta
complexitate - existenta in ,lumea eterica, este un gen de ,viata, in care
latura instinctiva , vegetativa , nu mai este atat de obscura si ,inconstienta,
,capata o anumita luminozitate ,devine ,intr-o oarecare masura ,
,corporala , ,adica manifesta asa cum pt. noi corpul este manifest -ea find
imprimata in corporalitatea propriu-zisa , fzica.n acest sens elementul
vergetativ devine ,substrat, , prin in1uenta elementului imediat superior el
produce o schimbare analoga in materia corporala , purifcand-o
,determinandu-i gradul sporit de ,subtilitate, .n acelasi timp elementul psihic
devine mai activ ,devine ,forma vitala, ,organica, imediata ,trecand inaintea
vietii vegetative ,desi strans impletit cu aceasta si determinat ,in activitatea
sa de aceasta , specializat . +unctiile vegetative raman la locul lor ,asa cum
ramane si corpul ,insa au un grad mai mare de puritate ,de claritate si ,de
aceea , de activitate si receptivitate .,Continutul, lor se schimba cumva
,devenind mai subtil ,capatand unele valente diferite , mai aproape de
adevarata lor natura .n aceasta stare , finta are o viata senzoriala si
imaginativa mult mai pronuntata decat in starea terestra , mult mai clara ,cu
o mai intensa incarcatura emotionala , aceasta lumina psihica sporita
ilumineaza si rafneaza la randul ei viata vegetativa ,care nu mai este atat de
deplin cufundata in materia bruta ,incepe sa devina constienta ,
individualizata .Cu aceasta schimbare de nivel ,si ,viata rationala, are o
anumita intensifcare sau clarifcare ,de unde si o intensitate sporita a
constiintei ,individualitatea obtinand un grad in plus in actualizare ,exact ca
in trecerea de la copilarie la maturitate-sau ,mai bine, pt. acest caz, la
adolescenta .,oate acestea , repetam ,ca simple stari naturale , fara nici o
implicatie spirituala ,desi analogia este evidenta .n sfarsit , la nivelul superior
,acela ,psihic, ,elementul psihic este direct luminat de elementul rational
,care devine ,forma, imediata si determinata de ,viata, ,intr-o claritate inca
mai mare ,prin care individualitatea freasca isi atinge actualitatea
maxima , ,entelehia, - in limitele ,naturii, .!ici avem ,maturizarea, .Nu numai
principiul psihic sufera o transformare ,caci transformarea de stare se
repercuteaza in intreaga finta - principiul vegetativ sufera si el o noua
transformare , integratoare ,isi schimba din nou continutul , si ,de asemenea ,
corpul este adus la un grad superior de subtilitate .&rintr-o abordare putin
diferita ,este vorba de ,separatii, ale , su1etului, ,ca principiu intern si
,forma, ,el detasandu-se de potentele naturale , treptet ,trecand prin ele ca
stadii ,iar in cele din urma se defneste ca ,su1et rational, , distinct
,dominator .%upa cum se poate vedea cu usurinta ,schema aceasta de
transformare organica nu este decat o adaptare a unei scheme a
transformarii spirituale ,pe baza analogiei celor doua serii -planul spiritual
,mult mai clar prin sine , poate f principiul explicativ ,prin metoda deductiva
sau reductiva ,-pt procesele din planul natural .%in aceasta asemanare deriva
si eventualele confuzii dintre cele doua planuri si serii de procese . Este
necesar sa pastram mereu in vedere diferenta de nivel ,in cazul naturii find
vorba de aproximatii ,schite , tendinte incomplete , obscure , conditionate de
materialitate , -sa nu exageram deci in directia unei prea mari spiritualizari a
proceselor naturale .%e aceea am si folosit comparatia cu transformarile
biologice din viata terestra , transformari necesare , inconstiente si
involuntare .n conditia ,psihica, sau ,rationala, - in cazul fintei umane
-luminozitatea ,rationala, este intr-adevar mai mare decat in starile
inferioare ,dar in limitele umanitatii naturale , fara nici o implicatie
spirituala ,cu o orientare , ca sa spunem asa , strict ,practica, ,ca sa nu
spunem pragmatica ,o inteligenta specializata in sens ,naturalist, ,dupa
modelul inteligentei naturii .Ca cele doua serii de procese nu pot f identice
,se poate vedea din cele ce urmeaza .%aca ar f identice ,procesele spirituale
ar surveni in mod necesar , automat , odata cu procesele naturale , orice
efort individual find de prisos ,ba chiar perturbator .Sau invers ,in lipsa
realizarii spirituale , procesele naturale find si ele posibile si nu necesare ,ar
deveni blocate , imposibile .!mbele consecinte sunt la fel de absurde
.&rocesele naturale sunt deduse din cele spirituale ,cele spirituale pot f
induse din cele naturale ,intre ele find un raport de analogie ,cum exista si
intre cele doua serii de stari.
&t. a exprima aceasta dualitate ,traditiile se refera la doua ,cai, ale
su1etului ,cea mai completa formulare find aceea upanisadica ,despre &itri-
'ana -cale a stramosilor , lunara,-si %eva-'ana -cale a zeilor , divina si
solara .( traditie similara se gaseste in vechile traditii grecesti ,de inspiratie
misterica ,despre doua cai ,solstitiale, ale su1etului , ,a oamenilor, si ,a zeilor,
,in legatura cu mitul cavernei ,cu cele doua porti , din (disea , acest mit
primind o interpretare alegorica din partea lui &orfr .%octrina upanisadica
pare a f o reelaborare mai ezoterica a unor traditii mai vechi , vedice -&itri-
'ana find initial o cale autonoma si sufcienta , luminoasa ,:ama nu a
devenit ,rege al mortilor,cu trasaturi funeste,decat ulterior , - si aici se
ascunde o semnifatie mai adanca - in varianta arhaica find o fgura
luminoasa, regala .$egasim acelasi dublu simbolism sau dubla perspectiva ca
in cazul ,omului adamic, .n upanisade se retine doar sensul exoteric al
acestei ,cai, -cale ,a actiunii, ,deosebita de aceea a cunosterii , unde
,actiunea, are un sens limitativ ,exterior - contrapunandu-i-se o ,cale solara, si
,putem spune , ,regala, .#asand de-o parte suprapunerile si intrepatrunderile ,
cele doua cai se arata ,de la bun inceput , a f diferite - calea stramosilor
porneste din fumul sacrifcial , urmeaza o traiectorie umbrita , intr-om masura
descendenta , desi si ea este o inaltare , - calea zeilor porneste din focul
sacrifcial ,este luminoasa si ascendenta , glorioasa .Calea stramosilor
sfarseste in #una ,salas al pitrilor ,al ,oamenilor, -ceea ce gnosticii numeau
,psihicii, -in timp ce calea zeilor ,a deva-silor ,trece mai departe ,prin
diferite ,statii, intermediare ,conducand la 6rahman ,Soarele transcendent -ea
mai este denumita si ,cale a fulgerului, sau ,a diamantului, ,3a"ra-'ana
,acesta find si numele traditiei tantrice buddhiste . Suprapunerea aceasta a
starilor spirituale starilor naturale , dincolo de eventualele amestecuri ale
unor traditii si perspective distincte , poate f interpretata in sensul starilor
universale , separate ,a1ate dincolo de domeniul existentei individuale
conditionate - ele corespund tattvelor pure din shivaism ,lumii emanatiei
-aziluth - din Cabala , etc.mportant este insa paralelismul celor doua ,cai,
,una nefind o etapa pt. cealalta.,ot asa ,Shan*ara insista ca aceste cai , a
actiunii rituale si a cunoasterii ,sunt practic incomunicabile ,autonome , prima
nefind in nici un fel o pregatire pt. cea de-a doua ,find indiferenta din acest
pt. de vedere. Calea actiunii urmeaza cauzalitatea naturala ,discontinua ,
temporala , pe cand calea realizarii spirituala este ,imanenta, ,adica isi are
rezultatul in sine , imediat , este sufcienta si necesara ,in acest sens .-de
reamintit expresiile alchimice despre unicitatea si sufcienta (perei .Concluzia
tuturor acestor elemente este ca starile naturale , indiferent care ,sunt
indiferente din pt. de vedere spiritual ,ele nici nu ne apropie , nici nu ne
departeaza de tinta , posibilitatea realizarii spirituale ,prin autonomia ei ,find
exact aceeasi in oricare din aceste conditii , nici mai mare,nici mai mica
.!ltfel ,ar f o inclinatie intr-un sens sau in altul ,ce ar rezulta tot intr-o
necesitate naturala a spiritualului , de regula , in sens evolutionist .
Ciclul existentei naturale .
%e multe ori se crede ca ciclurile vizibile ale naturii sunt perfect circulare ,
presupun o crestere si o descrestere simetrice .Nu este insa prea greu de
inteles ca lucrurile sunt diferite .Mai intai , exista o eroziune permanenta ,
mult invocata entropie , chiar de la inceput ,descresterea find pierderea
treptata a rezistentei organismului .Nu exista o intoarcere simetrica la
punctul de plecare , destructia find ceva cu totul diferit de generare - pt.
multe popoare primitive ea apare ca ceva nefresc , impotriva naturii .Evolutia
sau dezvoltarea naturala are sens unic , este ireversibila si , aparent ,
,asimetrica, - mai exact ,este manifesta doar ,"umatate, de ciclu ,asa-
zicand ,un semiciclu ,de la generare la maturitate .(rganismul se mentine o
vreme in starea sa optima , matura , dupa care urmeaza regresul , insa ceea
ce s-a obtinut prin dezvoltare se mentine , nu este o regresie interioara , ci
una exterioara , pur corporala , ,forma, actualizata nu intra si ea in regresie
.n consecinta , sensul dezvoltarii naturale este unic , de la potentialitate la
act ,este proces de actualizare , tinta tuturor dezvoltarilor naturale find
actualizarea ,formelor, continute in natura , prin care natura se implineste
.Cum spune !ristotel , natura este cu adevarat natura in entelehie , caci
numai asa se poate vorbi de ,natura, unui lucru - cand acesta si-a atins
,forma, sau actul .
Ciclicitatea existentei naturale este insa necesara , caci nu poate exista o
trecere de la nefinta la finta , din nimic nimic nu se face , si deci trebuie sa
existe o latura regresiva , de la act la potenta ,pt ca ciclul sa fe complet
.!ceasta latura este insa obscura ,inaparenta , enigmatica , fapt ce i-a
determinat pe cei mai multi sa-i nege existenta ,pe baza empirice .S-a
considerat , astfel ,oarecum in sens ,evolutionist, , ca miscarea naturii este
unica , de la potentialitate la act .n conceptiile moderne , pur materialiste ,
aceasta actualizare este spontana , reducandu-se la evolutia unor organisme
fzice din ce in ce mai complexe , ,su1etul, sau constiinta find un simplu efect
, un ,epifenomen, si un mira" .Conceptiile flosofce traditionale de sens
naturalist neaga insa posibilitatea unei asemenea autoactualizari a materiei ,
recunoscand in1uenta activa a unor agenti supranaturali ,ce actualizeaza
,formele, in si din materie .Materia este considerata ca o potentialitate a
formelor .,oate aceste doctrine nu recunosc deci o preexistenta reale a formei
individuale ,a su1etului , su1etul este generat odata cu corpul ,sau, mai
precis , pe baza generatiei corporale - el iese din materie ,in care , se spune ,
exista in potenta .%iferentierea formelor este explicata pe temeiul
diferentierii organismelor corporale , fecare corp -ca materie diferentiata -
,primind, ,adica actualizand , un su1et specifc , propriu .!gentii superiori au
aproape o functie mecanica .&t. ca generatia sa nu fe pur si simplu ,din nimic
, ,preexistenta su1etelor find totusi negata , se recurge la o explicatie de
nuanta spiritualista - samanta contine un ,in1ux astral, ,care este un agent
intern , imanent ,principiu formal , vehiculand , la randul sau o in1uenta din
partea ,ntelectului agent, sau a altor entitati analoge . %octrina aceasta este
destul de confuza ,si ,daca o luam literalmente , consta tot intr-un fel de
materialism ,presupunand ceva in sensul unei generari sui-generis a
su1etelor , ceva contradictoriu in sine . ! presupune insa ca finta individuala
este generata , ca provine din materie sau din potentialitatea pura , e tot una
cu a afrma ca ea provine din nimic , iar aceste teorii ale generatiei materiale
nu difera , in fond ,de teoriile despre generatia spontanee . Caci diferentierea
formelor din materie apare con"uncturala , determinata de prezenta unor
corpuri mai mult sau mai putin elaborate ,generarea formei find efectul
generarii corpului .%iferentierea semintelor in sine nu explica nimic , caci
acestea sunt simple elemente materiale , simple premise sau conditii
necesare .Evident ,prin toate aceste conceptii sofsticate flosofi naturalisti
sau flosofi-teologi incercau sa evite problema spinoasa -pt. ei - a
preexistentei su1etului .Ceea ce ii impingea , vrand-nevrand ,la respingerea
ciclicitatii existentei in general .,eoriei ciclice i se substituia o teorie a
evolutiei liniare , germen al evolutionismului materialist .%aca inceputul se
gaseste in materie , in potente pura , find absolut ,sfarsitul sau ,entelehia,
este in spirit ,miscarea de actualizare este simultan naturala si spirituala ,de
sens unic , ireversibil .9enerata din materie , cu a"utorul unui ,agent,
extern ,cauza mecanica , forma se desprinde de materie , se ,separa,
,trecand in ,actualitate, .!ceasta ,in versiunea mai spiritualista ,in speta ,
religioasa .n versiunile naturaliste ,mult mai consecvente propriilor premise ,
actualitatea este una efemera ,simpla sclipire momentana in oceanul
devenirii universale , aproximatie umana a ,nemuririi, -ceva in sensul ,gloriei,
personale mult ravnite in lumea clasica - eventual ipostaziata in opere -,copii
spirituali, -si ele efemere ,in cele din urma noaptea eterna acoperindu-le pe
toate .ntr-o incercare de autoconsolare , se admite totusi o nemurire
generala , a speciei ,ceea ce ,dupa cuvintele inspirate ale cuiva ,nu ar f decat
o ,imortalitate a mortii, .Cei mai multi dintre flosof recunosteau insa
posibilitatea unei nemuriri mai concrete , rezervata catorva alesi ,de regula ,
flosoflor ce au inteles aceste mistere .%espre soarta celorlalte su1ete nu ni
se spune prea multe , - fara a mai aminti de soarta animalelor ,abandonate
ne-fintei - fe acele su1ete isi continua o existenta larvara , fe ele au o
oarecare posibilitate de evolutie ulterioara , sau se accepta chiar existenta
,reincarnarii, -asa-zicand , din motive de oportunitate -,fe ,in sfarsit ,sunt
lasate si ele prada neantului .n toate aceste teorii ciclicitatea existentei este
acceptata numai in sensul repetitiei perpetue a aceluiasi proces in sens
unic ,de la potentialitatea-materie la actul-spirit si ,in consecinta ,de la
nefinta la finta , de la ,nimic, la ,ceva, .&erpetuu sunt generate corpuri si
su1ete ,acestea trecand cumva in lumea spiritului -ce astfel se imbogateste ,
ca sa nu spunem se suprapopuleaza - ,sau se pierd pe cale .,Materia,
serveste drept pretext explicativ pt. o creatie ex nihilo perpetua .n teologie ,
rolul cauzelor efciente , mecanice si extrinseci ,este luat de ,vointa divina,
adevarat deus ex machina buna la toate ,mai ales in lipsa de idei .Ceea ce ne
izbeste din prima clipa la aceste conceptii este , dincolo de caracterul lor
fortat si sofsticat , lipsa lor de simetrie , o evidenta lipsa , ce devine cu atat
mai pronuntata pe masura insistentei ,facand ca adevarul sa transpara prin
ele ,de la sine , ca printr-un efect de contrast .n ele este vadit ceva ca o
amputare ,o violenta fata de ordinea freasca a lucrurilor , cu frumusetea ei
simetrica , armonioasa , ,ciclica, .Cu cat se incearca argumentarea negatiei
preexistentei su1etului ,cu atat aceasta se impune mai mult ca o
necesitate .!ceasta idee implica si este implicata de ideea ciclicitatii
existentei naturale .Ciclicitatea aceasta nu este insa in intregime sau imediat
manifesta -altminteri confuziile amintite nici nu ar f fost posibile -, ea este
mascata de o ciclicitate aparenta si inselatoare .
!vem nevoie , din nou ,de o largiore de perspectiva ,pt. a intelege toate
aspectele problemei .%ispunem de prea putini termeni , utilizati inevitabil in
sensuri , uneori , foarte diferite ,conform unor perspective diferite -e ca si
cum modul obisnuit de a gandi si limba"ul obisnuit ar f asemenea vederii in
alb si negru , realitatea find extrem de nuantata cromatic , find astfel nevoiti
a folosi instrumentele a1ate la indemana .,rebuie sa fi cat de cat inlauntrul
lucrurilor pt. a percepe aceasta complexitate semantica , find vorba aici doar
de unele deschideri si incercari .Natura are un aspect prim ,universal , la nivel
,cauzal, ,unde este unita cu Spiritul - de aceea acest nivel este numit
,spiritual, ,in sens mai larg , potentele naturii find si ele ,prin extensie sau
prin participare , ,spirituale, ,fara a-si pierde esenta proprie .%omeniul natural
,in sensul mai restrans si mai obisnuit , este astfel deoarece natura se
disociaza ,obtine o autonomie relativa si ,cu aceasta , o limitare ,&ra*riti este
luata uneori in acest sens secund ,asa cum se intampla in shivaism
.!ceasta ,natura, este Sofa ,cazuta, a gnosticilor ,She*ina in exil ,&sihe
,etc.Ea este o proiectie a ,materiei, transcendente la nivelul natural ,
individual ,este interioara ,nu trebuie confundata cu asa-numita ,materie
fzica, care este exterioara ,ca o coa"a .She*ina ,in pofda limitarii si
,rigorismului, ei ,ramane o entitate pozitiva , ,spirituala, .-ea este ceea ce
uneori s-a numit ,mama cosmica, .Natura superioara , universala
,adevarata ,materie prima , transcendenta ,este si ea dinamica , ciclica ,
este ,viata, -Eva spirituala ,- ,iar viata este dinamica .!ceasta ciclicitate sau
ritm vital este o regenerare sau innoire perpetua -de aici si aspectul de
,noutate, si puritate ,stralucire diamantina ,cantate de catre mistici,ntr-
adevar , lumea cauzala este ,&aradisul ceresc, -mparatia cerurilor, -avandu-si
,proiectii, la toate nivelurile naturale ,si in omul pamantesc, ca ,paradis
terestru, -toete aceste proiectii sunt stari spirituale .%upa bn !rabi
,confguratia &aradisului se schimba in fecare clipa ,nu este niciodata aceeasi
,si aceeasi conceptie este si in Cabala , lumea emanatiei find esential
dinamica , 1ux ,si se mai spune ca pt. fecare sephirot exista nenumarate
,lumi, .!celasi sens il are si conceptia traditionala despre corurile angelice , in
nr. inaccesibil mintii umane .,oate acestea depasesc puterea intelectului
natural ,acesta find limitat la domeniul ,naturii, -si de aceea se face apel la
revelatie , ce echivaleaza cu inspiratia spirituala , ,intelactul sfant, sau
,dobandit, ,spiritual .,oate aceste cicluri superioare sunt continue ,uniforme ,
asa cum sunt revolutiile astrale , cu o relatie directa de altfel .!ici ,intr-adevar
, se poate vorbi de o ciclicitate perfecta .!cest ritm universal constituie si
fondul astral si temporal al tuturor generatiilor naturale , si acest fapt poate
explica posibilele confuzii intre diferite tipuri de ritmuri ciclice -sa stabilim
aceasta distinctie , intre un ritm universal si un ritm individual .
Ciclicitatea individuala -caci ,natura, este un agregat ,ea find unica doar ca
,natura, individuala - este multipla si discontinua , constituita din ,cicluri,
secundare , partiale ,segmente de ciclu .n principal , aceasta discontinuitate
se datoreaza contingentei existentei naturale ,ea este proiecteta intr-un
,mediu, ce nu suporta coexistenta partilor , deci multiplicarea starilor se
produce in functie de corporalitate , prin asocierea cu aceasta . Ciclul fintei
individuale - si a intregii naturi odata cu aceasta , ca ansamblu al
vietuitoarelor , ,lumea vie, - este ,vertical , ,coborare si urcare , o actualizare
succesiva , ,analitica, , a posibilitatilor de existenta individuala .!ceasta
existenta , in totalitatea ei , constituie premisa , potentialitatea sau ,suportul ,
necesar al existentei universale ,care este adevarata ,viata, .,oate
vietuitoarele isin au adevarata actualitate si ,realitate, in universal ,in sursele
lor -sau esentele -universale , arhetipale .Ele ,toate , se intorc in mod necesar
la principiile lor, de unde provin . Ciclul lor nu se epuizeaza in sfera naturala
,la capatul ciclului natural ,ele ,ies, ,in lumea superioara ,unde isi
completeaza existenta printr-un ciclu si o viata superioare , ,supraceleste,
.Ciclul individual nu este decat premisa necesara a vietii universale , in
aceasta primindu-si sensul si fnalitatea orice existenta ,oricat de marunta
.!cesta este sensul ezoteric al ,mantuirii, ,ca trecere in lumea spirituala , in
,&aradisul ceresc, , ,"udecata, find in acest caz trecerea de la ,lumea naturala,
la ,lumea universala, .Este si rascumpararea Sofei-She*inei ,intoarcerea ei
din exil ,- si un sens al apcatastazei , ca rascumparare universala ,in
momentul marii disolutii cosmice , &rala'a ,prin care toate fintele sunt
,transmutate, eliberate de contingente .,rebuie sa tinem cont ,peste tot , de
multiplele sensuri pe cre le pot avea ,actul , si ,potenta, ,ele existand la
niveluri diferite - astfel o actualitate este circumscrisa de un fond de
potentialitate superioara .Exista potenta si act la nivelul naturii ,ceea ce nu
impiedica faptul ca acest nivel in ansamblu sa fe ,potentialitate, pt nivelul
superior ,cauzal .
Ciclul individual natural este un proces de actualizare ,ce trece necesar prin
toate nivelurile fintei ,in sens ascendent ,caci starile si principiile superioare
servesc drept suporturi-substraturi si conditii necesare pt. starile si principiile
superioare .!ctualzarea este ascendenta ,pt. ca pleaca de la gradul minim de
potentialitate , ca de lo o baza sau temelie .Ciclul trebuie sa fe complet ,
finta trebuie sa revina la sursa ,altfel s-ar epuiza ,s-ar usca precum o frunza
desprinsa de ramura .#ucrul acesta este insa imposibil , pt. ca sursa este
natura reala a fintei ,de care ea nu poate f separata cu adevarat .+orta
regresiva ,atractia esentei ,este incomparabil mai puternica decat forta
proiectiva si limitativa , aceasta din urma find in intregime dependenta de
cea dintai , precum este accidentul de substanta .&otenta se explica prin
act ,nu poate ista separat , nu poate exista o dispersie in nefinta - nefinta
ca potenta neavand sens dec at ca o nefinta-potenta determinata in functie
de o finta-act determinata .!cest ciclu ascendent al fintei individuale este
propriu-zis ciclul activ , si doar in ciclul activ se poate vorbi de o finta
individuala determinata , de o ,existenta, ,in sensul deplin al cuvantului
.Existenta anterioara , prenatala , este o existenta potentiala , pre sau semi-
individuala , embrionara ,o stare de ,somn, , in care finta traieste din viata
,naturii, ,contopita cu puterile naturii .Existenta determinata este propriu-zis o
stare de actualitate , fe ea si relativa , incompleta .ata de ce ,intr-un sens ,
nu exista o ,viata, sau preexistenta individuala ,viata umana terestra find
,prima, , pt. de plecare si deschidere de posibilitati .Este insa astcfel doar din
pt. -ul de vedere natural , al individualitatii naturale , a carui perspectiva nu
poate depasi limitele propriului domeniu - asa se explica , probabil , de ce
religia respinge ideea preexistentei su1etului individual , recunoscand totusi
uneorin o preexistenta seminala si chiar ,ideala, .Evident ca din perspectiva
spirituala lucrurile stau cu totul altfel , ,viata, spiritului individual find
infnita , fara inceput si fara sfarsit , ciclurile individuale find si ele in nr.
nedefnit .#imitarea perspectivei naturale are insa un rol protector ,
conservator , fsurile in aceasta ducand la consecinte dezastruoase pt. individ
- pt. a continua sa traiasca in conditii optime , el are nevoie de aceasta
constiinta a unicitatii si sufcientei sale ,reperele sale trebuie sa ramana
neclintite ,lumea lui , stabila .Ceea ce nu este decat o iluzie , in fond .
Multiplicitatea starilor de existenta se datoreaza necesitatii actualizarii
tuturor posibilitatilor sau ,principiilor, vitale , ce nu poate f -date find
conditiile - decat succesiva si progresiva .+iinta umana nu este ,naturala, prin
esenta , si nu este astfel nici un vietuitor , daca luam ,natura, in sensul ei
derivat si limitat .&rincipiile , ale caror manifestari sunt vietuitorele
individuale , isi au propriul ,loc natural, in cauzal, find universale .Existenta
naturala nu se reduce la starea terestra , caci corporalitatea bruta nu intra in
esenta fintei umane , tot asa cum nu intra nici in esenta oricarei alte forme
de viata . ,rebuie deci sa existe posibilitati de existenta naturala si pt . alte
potente interne , ce au nevoie de o actualizare deplina .(ricum insa , aceasta
actualizare , find una ,naturala, si individuala , nu poate f decat relativa si
limitata , nu epuizeaza posibilitatile fintei , acestea actualizandu-se deplin
doar la nivel spiritual .n acest sens , se poate vorbi de o individuatie
spirituala , ca ,renastere, ,individualitatea spirituala find in omul obisnuit
latenta , ca un germen . +ara aceasta regenerare spirituala finta nu poate
avea parte de un ,ciclu activ, ,constient ,se va f ,mantuit, , dar ,ca prin foc, ,
existenta sa spirituala va f doar un ,somn profund, ,fara vise ,dar si asa este
destul de mult in comparatie cu chinul vietii naturale .!ici avem un sens
superior al , somnului postum, ,a1at de asta data intre doua cicluri mari de
existenta .Sa mai spunem ca ,individuatia naturala , find determinata de
,alteritate, , si cum alteritatea este pura contingenta , nu adauga nimic
constitutiei fintei ,intreaga finta individuala , de orice fel ar f ea - si nu doar
umana - este necesar sa iasa de sub regimul alteritatii , in sfera superioara ,
acolo unde principiile fintei sunt in propria lor forma .
Necesitatea ciclului natural poate f vazuta si in alta perspectiva .Ea este ca
un foc ,un cuptor , in care finta trebuie sa sufere un proces de ,ardere, , de
purifcare , prin experienta vietii , ea este supusa unei ,analize , prin care
partile componente sunt separate si reunite , puse la proba .n traditia
iraniana , su1etele individuale , entitati de lumina , coboara in lumea
inferioara , a tenebrelor , pt. a lupta cu fortele demonice si a ,inmulti, lumina
-de aceea sunt numite cu un termen de cavalerie -espahbad .,ot asa , in
Cabala ,exilul su1etelor este necesar pt recuperarea scanteilor de lumina
din ,co"i, si din ,cealalta parte, ,a intunericului , proces numit ,rectifcare, sau
unifcare a lui !dam ?admon , ti*un .Si in miturile gnostice se vorbeste de
pneuma superioara , ,ape ale vietii, ,captiva in tenebre , de unde ea trebuie
extrasa -ceea ce ne aminteste de mitul lui ndra , in lupta lui contra lui 3rtra
-sarpele adancurilor ce tine captive ,apele vietii, .n aceasta viziune ,su1etele
aleg sa coboare , coborarea in devenire este un act voluntar- astfel , se spune
ca su1etul isi alege daimonul , destinul , este singurul responsabil pt. tot ceea
ce i se poate intampla , el asumandu-si toate suferintele ca pe o datorie ,ca
pe o cale de vindecare .!ceasta idee nu este neaparat in contradictie cu
cealalta idee , mai generala , dupa care su1etul ,cade, , impotriva vointei sau
inconstient , purtat de valul irezistibil al prefacerilor .n primul caz avem o
viziune superioara , ce nu tr. inteleasa , desigur , literal - este vorba de o
alegere atemporala si mereu prezenta , in profunzimea nestiuta a fintei , a
,eu-lui , nostru spiritual ,conform tendintei lui neclintite de ,intoarcere, la
&rincipiu , la origine , sau ceea ce putem numi ,istinctul transcendentei, .El ne
ordoneaza , nestiut ,intregul destin ,printr-o ,providenta, imanenta , asa cum
&rincipiul unic providentiaza asupra intregii #umi . Nu trebuie sa acuzam
,soarta, ,caci soarta aceasta este propria noastra alegere ,povara pe care o
purtam de buna voie si care , in ultima instanta , este spre binele nostru ,
oricat de cruda ar parea .(mul are o putere mult mai mare decat crede ,
poate purta poveri uriase -in toate acestea avem un sens special al
,sacrifciului, - coborarea su1etului imita un model divin, coborarea sau
*atabaza ;eului sau ,(mului primordial, ,primul mort si inviat ,rege si
"udecator al su1etelor , care exista in fecare dintre noi ,initierea find
realizarea acestei identitati - ,patimire, ,si nu invatare , a sacrifciului
primordial .#a inceput , se mai spune , binele si raul se a1au in stare de
amestec , de indistinctie - era necesara separatia lor , separatia a ,apelor, , si
aceasta separatie se face prin 1uxul existentelor individuale , opera de
selectie , prin care elementele negative sunt izolate si consumate , prin
distilari succesive .n aceasta consta opera ;eului ca Mare !rtist .
Ciclul individual , pt. a f complet , presupune existenta unei curbe
descendente , de coborare in devenire .Ca in toate cazurile , aceasta etapa
pasiva este conditia etapei actuale , si este posterioara cauzal acesteia , desi
anterioara temporal .!ceasta etapa in existenta fintei este invizibila , obscura
, foarte enigmatica -este invizibila pt. ca ,viata, fintelor individuale este
starea lor activa , este ascunsa ,ca stare embrionara , misterioasa . Cei vechi
vorbeau de o perioada initiala de ,haos, ,o stare preformala , fantasmatica .#a
aceasta stare de potentialitate initiala raportam miturile despre haosul
primordial -fe ,macrocosmic, ,fe ,microcosmic, , considerata ca ,materie
prima, distincta , materie ,cosmogonica, sau embrionara , plasma
generativa .ntre cele doua faze sau miscari ciclice nu exista proportie reala ,
faza descendenta find total subordonata fazei ascendente ,tot asa cum nu
exista reciprocitate intre ,forma, si ,lipsa formei, .Coborarea su1etului , in
materie , este o precipitare , absorbtie in ,pantecele, cosmic , unde su1etul se
infasoara in diferite straturi pneumatice , ce formeaza ,embrionul subtil, al
fintei .Chiar dupa formarea fintei aceasta latura obscura continua sa existe ,
ascunsa , haos interior , ,subconstient , ca o radacina profunda , cordon
ombilical -)ades ,inseamna ,invizibil, , lume a ,mortilor, intr-un sens cu totul
special , al ,larvelor, fara trup ,fantasme fara forma , ce tocmai datorita
acestei difusivitati a lor sunt amenintatoare , rezervor de tendinte negative
cerand realitate - este ,cealalta parte, de care vorbesc cabalistii .
ubirea magica .
%upa spusele alchimistilor Marea (pera se efectueaza prin barbat si
femeie ,ca realizare a androginului hermetic ,$ebis .!ici se a1a cheia
principala a stiintei hermetice .!sa cum copilul se naste din barbat si femeie ,
si ,&runcul flosofal, - care este mai presus de parintii lui - se naste din unirea
masculinului cu femininul . ,rebuie avut insa in vedere ca regenerarea este
inversul generarii .n general ,se considera ca functia esentiala a femeii este
exclusiv genezica , ,materna, , in sens naturalist , ceea ce practic blocheaza
intelegerea corecta a problemei , conducand la interpretari mistic-
alegorizante ce au , in defnitiv , tot o baza naturalista , oarecum sublimata
.S-a vorbit , in ultima vreme , de doua aspecte ale femininului , al ,mamei, si
al ,iubitei, .Evident ca cele doua nu se exclud , ,maternitatea, avand de altfel
si un sens spiritual .n mod ciudat totusi ,aspectul ,iubita, a fost asimilat cu
,materia prima, ca fond obscur -in traditie clasica - considerata ca esenta a
femininului , ceea ce nu ar face decat sa confrme viziune conventional -
traditionala despre negativitatea femininului , ca materie si chiar ca
,natura, .n general , toate aceste interpretari sunt in dezacord 1agrant cu
realitatea faptica , ce este considerata doar ca un punct de plecare , un
suport ocazional pt realitati cu totul diferite ,ce nu au o legatura directa cu
realitatea concreta a polaritatii sexuale , ci doar una ,analogica, .- cum ,in
unele teze spiritualist - mistice ,masculinul si femininul isi inverseaza
adeseori rolurile in acelasi subiect ,ca si cum ar f ceva accidental .!sa ,
gasim ideea , cu sugestii chiar la &laton si !ristotel - ce nu par sa f dat prea
mare atentie polaritatii sexuale in metafzicile lor - ca diferentierea sexuala ar
f ceva contingent , ,natural , , cu sens exclusiv genezic , neatingand esenta
su1etului , care este , as-zicand , ,neutru , -si in acest sens este de obicei int.
si ideea evanghelica , cum ca in imparatia cerurilor nu mai exista nici barbat ,
nici femeie , ci vom f ,asemenea ingerilor, .%e unde si linia generala a
asceticii crestine , vizand un fel de extirpare a caracterului sexual al fintei ,
vazut ca ceva impur , efect al ,caderii, - lucru imposibil si foarte periculos
dealtfel .
n realitate , cele mai universale realitati , prime, sunt si cele mai ,imediate, ,
cele mai evidente - ,piatra, aruncata in marginea drumului , a1ata la
indemana oricui , dar trecuta cu vederea de toti , tocmai datorita evidentei ei
orbitoare - ele se verifca in realitatea faptica , in viata de zi cu zi .Maxima
alchimica mentionata este orbitoare prin claritate ,ar trebui sa ne faca sa
sesizam imediat implicatiile problemei .6arbatul si femeia sunt ,intrupari, ale
celor doua principii primordiale , divine , ale $egelui si $eginei .Ei apartin
aceluiasi ,regn, ,sunt situati la acelasi nivel de demnitate -lucru evident din
pictogramele hermetice , unde sunt unul alaturi de celalalt - este absurd sa
situezi esenta femininului la un nivel inferior al naturii , subuman , ba chiar la
nivelul cel mai de "os , invecinat cu ne-finta , - cazuri in care femeia -ca om -
nu ar mai avea cum sa fe ,intrupare, , manifestare nemi"locita , plenara , in
insasi esenta ei si nu prin ceva adiacent - a principiului feminin universal
-eternul feminin - , ci aceasta intrupare ar trebui eventual cautata in celelalte
regnuri ,sau mai bine zis , s-ar dispersa in ne-finta .ncadrarea dualista a
tuturor acestor conceptii este evidenta - intr-un asemenea cadru ideologic
orice posibilitate superioara , orice ,realizare, ,este practic blocata .Exista aici
si un risc de ordin practic - mai ales in unele incercari in directie , tantrica,
exista aceasta reprezentare realmente ,demonica, a femininului , printr-o
inversiune de valoare ,o , pozitivare, a negativitatii , crezuta a f esenta pura
a feminitatii alterata de o cultura androcratica - in acest fel , invertit , este int.
simbolismul unor zeite precum 4ali , confundata cu demonul 4ali -care
,acesta este regent peste 4ali-'uga , in sensul mai direct .,oate aceste int.
hibride sunt profund gresite , 4ali avand acelasi simbolism eminent ,de
transcendenta , ,apofatic, , ca si Shiva .ntr-adevar , se spune ca
,femininul, ,Mercurul , este ,venin, , ca dizolvant universal ,dar sensul aici
este unul pozitiv , pe baza unui simbolism invers .! lua toate acestea literal
,este acelasi lucru cu a confunda veninul -cel real - cu leacul -de unde
pericolul extrem in urma unor operatii magice , de evocare ,intr-un astfel de
cadru .
( conceptie gresita a esentei femininului atrage dupa sine o deformare a
conceptiei despre esenta virila , despre Spirit .Cei doi ,Spiritul si Natura , nu
pot f intelesi decat impreuna , a-l intelege pe unul inseamna a-l intelege in
acelasi timp pe celalalt .Exista materialismul , in diferitele sale metamorfoze ,
adeseori aproape insesizabile sub diferite soiuri de naturalisme , dar exista ,
ca un complement cumva necesar si in reactie , un ,spiritualism, unilateral ,
excesiv , disociat si deviat , o proiectie absolutizata a intelectului ,natural,
,limitat , pt care ,idealismele, moderne nu sunt decat un ultim avatar .Marca
acestor spiritualisme ,devenite curente ,ofciale , , o constituie acel dualism
de care vorbeam ,o devalorizare a femininului ca atare ,deci un anume
misoginism teoretic si practic, devalorizare a naturii in general , ca opusa
domeniului spiritual ,al ,culturii, si valorii - reduse de obicei la o forma de
moralism uscat - dar , lucru ciudat , femeia este pusa in valoare in aspectul ei
,matern, , atribuindu-i-se virtuti spirituale , superioare , uneori intr-o
ipostaziere frigida , ostila feminitatii esentiale , afroditice .Este aici o marca
sigura a in1uentei ce sta in spatele acestei tendinte .%impotriva , in toate
traditiile cu adevarat ezoterice , femininul este tinut la mare cinste , i se
recunoaste o demnitate superioara , spirituala , intr-o exprimare pura si
realista in acelasi timp , libera de pre"udecati , morale , sau de alt fel , intr-un
cadru metafzic ,monist, , intrucat dualitatea prima se rezolva in Marea
/nitate .,ranscendenta si ,realismul, se ating , acest realism al doctrinelor
ezoterice ii poate deruta pe cei obisnuiti cu exaltarile spiritualismului
traditional .,otusi ,nu este vorba de vulgaritate . Sa amintim doctrina tantrica
a folosirii veninului ca leac ,atat de prost inteleasa de obicei -caci nu implica
nicidecum o venerare a ,negativului, ,ci doar o recunoastere a elementelor
negative in realitatea lor obiectiva , dincolo de orice subiectivism
antropomorfzant .,endintele negative ascund tendinte mai profunde ,
pozitive , pe care le paraziteaza si deturneaza - folosirea veninului ca leac
este o metoda radicala de dezradacinare a tendintelor negative , printr-o
,negatie a negatiei , intorcandu-le impotriva lor insele , facandu-le sa se
autodevoreze si sa se devoreze reciproc , printr-o atitudine speciala a
spiritului , de intensa vigilenta , eliberandu-se astfel ,scanteile, spirituale din
captivitate .!ici este un sens mai special al invierii ,mortilor, ale acelor parti
moarte ale eu-lui nostru , anchilozate .!ceeasi traditie in Cabala lurianica si in
dezvoltarile ei - cu derivate eretice de inteles , tinand cont de riscurile acestei
metode - , adeptul coboara in regnul ,celeilalte parti, , demonice , pt. a
elibera scanteile spirituale .!ceasta este atitudinea exact opusa aceleia a
unei ,magii, moderne de origine dubioasa - , ce a luat o directie de-a
dreptul ,satanista, , prin inversiunile demonice propuse ,cu atat mai grav cu
cat nu este vorba de simple speculatii mai mult sau mai putin romantice , ci
de incercari operative , deturnare a unor curente magice anterioare
.$evenind , 4ali este , ca multe alte mari zeite , omoratoare de demoni , asa
cum Eva sfarma capul sarpelui - caci ,mantuirea vine prin femeie, , sintagma
cu un sens mult mai profund decat acela teologic curent , aproape ,istoric, .
3orbind despre calea iubirii initiatice , cale ,cavalereasca, , eroica , este
poate locul sa spunem cate ceva despre misticismul erotic platonician ,ce ar
putea parea ca se intersecteaza cu subiectul .%e fapt , erotologia platoniciana
constituie latura cea mai problematica a platonismului ,si nu prea vedem cum
ar putea avea vreo legatura cu traditiile initiatice .Este vorba de speculatii de
un gen flosofco-estetizant , in pur spirit elen ,in cadrul cultural general in
care pederasteia , ca mi"loc educativ , era la mare moda .%esigur ,&laton nu
poate f acuzat ca ar f initiat o asemenea miscare , el adeseori are critici
taioase in aceasta privinta la adresa contemporanilor ,ia acest model cultural
ca baza alegorica pt. conceptii flosofco-mistice , dar persista o anumita
ambiguitate . ,eoria platoniciana despre eros este incurcata si fortata ,
pt. ca modelul homoerotic nu este susceptibil de nici o transpunere
metafzica , lipsind tocmai esentialul , polaritatea sexuala .Este si o confuzie
semantica , pt. ca iubirea poate avea sensuri foarte diferite , iar iubirea fliala
sau amicitia nu au , evident , nimic propriu-zis erotic.#a fel , cantarea ,iubirii
formelor, -in &haedrus - in termeni de intens erotism ,este cu totul stranie , nu
are nimic apollinic .Ca un aspect particular ,cu titlu de ex. caracteristic al
ciudateniei unor asemenea conceptii , in iubirea , didactica, dintre un
invatator mai varstnic si pupilul sau efeb , magistrul este cel aprins de
iubire ,iubitorul, iubitul find subiectul asa-numitului anteros , ca obiect al
contemplatiei amoroase , o ,statuie divina, -si aici sunt de cautat resorturile
ascunse ale marii arte grecesti - , deci ,lipsa, sta in dreptul celui care , altfel ,
este tocmai agentul invatarii , transmiterea find provocata de tanarul efeb ,
aproape ca o emisie.Cuvintele sunt dure , dar intemeiate .n ceea ce-l
priveste, &laton ia pozitie impotriva interpretarilor literale ale unei asemenea
erotologii ,insa pastreaza modelul,ca sa spunem asa ,sublimandu-l.
Schimbarea nu este insa de esenta , ci de grad , iar o iubire homosexuala
,platonica, sau asa-zicand mistica ,este la fel de vinovata , in principiu ,ca una
carnala.Este ,vinovata, intrucat este o invertire si o pervertire ,nu numai ca
este contranaturala , dar este ,se poate spune , si ,si cu atat mai mult ,
contraspirituala , ceea ce nu se intampla cu iubirea propriu-zisa ,
heterosexuala ,care , dimpotriva ,este metoda spirituala prin excelenta.n
aceeasi ordine ,sa remarcam aversiunea fata de iubirea ,naturala , pt. o
femeie ,in mediile ,platonizante, ,aceasta iubire find redusa la ,generare, si la
,iubirea de materie, ,ba chiar ,cum este bine cunoscut , este identifcata , in
int. religioasa , cu ,ispita, , cauza a caderii .,Mantuirea, ,in aceasta optica
puritana , echivaleaza cu respingerea erosului si a femeii ,sub toate aspectele
, ceea ce ,in ultima analiza , nu inseamna decat o dezumanizare ,o
,mortifcare, intr-un sens cu totul negativ .%ar virilitatea interioara ,spirituala ,
are nevoie tocmai de imbaierea in ,apa, care este principiul feminin , ,femeia
invizibila, ,ascunsa in orice femeie -de unde trebuie ,extrasa, , activata ,
aceasta ,apa, find o apa revivifcanta .#ipsa acestei ,ape, explica uscaciunea
si impotenta unor curente spiritualiste -acestea ,ca sub efectul unei refulari ,
cad uneori sub in1uenta unor forme deviate , aberante , de misticism erotic ,
cazurile find multe si destul de cunoscute.n asimilarea atractiei sexuale
cu ,pacatul, se poate ascunde insa si ceva mai mult , dincolo de reactia
freasca si "ustifcata ,intre anumite limite , fata de latura proeminenta ,
naturalist-genezica si ,impura, a acesteia , repulsie ce constituie o atitudine
intrucatva normala in orice asceticism-dealtfel ,cum se va vedea , in tehnicile
initiatice femeia trebuie mai intai de-demonizata -ca in istorisirea despre
Maria -Magdalena ,Mercurul trebuie purifcat de umiditatea sa excesiva ,
fetida.,raditia orala vorbeste despre pacatul ingerilor cazuti ,model initial si
,agent, al caderii adamice , acest pacat find atractia de catre ,femei, ,in
relatie speciala cu o forma de magie ,,ingerii, invatandu-i pe oameni ,artele
interzise, , adica artele magice ,intre care si aceea a , prelucrarii metalelor, si
aceea , razboinica si virila ,a ,fauririi armelor, .Mitul ,varianta a motivului
prometeic, are conotatii si sensuri multiple .!parent , se refera la o forma de
magie demonica , titanica , ceea ce ar f si provocat cataclismul , disolutie
interioara si exterioara .!cesta este ,in mod cert ,sensul mai direct si
legitim.%ar interpretarea religioasa-exoterica , prin opacitatea ei funciara , a
identifcat aici orice forma de ,magie, ,de disciplina si stiinta oculta , si se
ascunde sub aceasta atitudine generala o reactie instinctiva fata de orice
incercare de realizare virila , eroica , a transcendentei ,care este pusa in
termeni de egalitate cu ,pacatul, primordial ,daca nu cumva chiar cu acela
,anterior, ,mult mai grav,asa-zicand ,voluntar si in deplina cunostinta de
cauza si nu simpla greseala din inocenta ,-acela ,luciferic, .n ceea ce priveste
insa raportul dintre ,calea eroica, si aceea zisa ,titanica, -gigantii erau ,fi, sau
manifestari ale titanilor- este sufcient sa spunem ca eroii ,find de stirpe
divina, fi si aliati ai zeilor olimpieni ,sunt cei ce starpesc fintele ,tiphonice , ,
demonice , cei care , ca ,eroi civilizatori, ,reitereaza actul cosmogonic .&t. a
inlatura eventualele echivocuri ,sa spunem ca atitudinea generala a religiei
fata de formele de ,titanism, ,acolo unde acestea sunt reale , este deplin
"ustifcata ,si chiar, nu este vina ei daca in orizontul ei intra elemente
ezoterice pe care nu are cum sa le recunoasca ca atare si le considera eretice
- asa se explica amestecurile de motive foarte diferite in istorisirile mitologice
de genul celei mentionate , istorisire ce acopera si simplifca un complex
mitologic mult mai vast in traditiile arhaice.%espre ,magia luciferica, ar f
multe de spus,dar , in acest context ,este bine de mentionat ca ea are o baza
sexuala ,de sens exact invers fata de magia spirituala ,vizand distrugerea
elementului spiritual din om , lucru ,dealtfel , imposibil -accentul cade pe
sexualitatea ,infernala, , ca obsesie dusa la limita ,la posesie , si daca nu
poate distruge realmente elementul spiritual , altereaza profund complexul
psihic , ,su1etul, -in acceptia mai obisnuita , vampirizeaza pneuma celesta ,
sursa vitala a puterilor intunericului,ce nu au o viata proprie ,si prin acestea
provoaca o inchidere, un soi de paralizie , a principiului spiritual ,ce poate f
asimilata cu o stare de ,moarte, ,o ,moarte vie, .!ici nu ne mai a1am pe
taramul incercarilor speculative extravagante .
#a nivelul universal si ,cauzal, ,cele doua principii , masculin si feminin , sunt
strans unite , in stari ,androginice, ,caci starile spirituale sunt stari
androginice .,/nirea, si , separatia, nu sunt necesar contrarii , ci pot f
sinonime - este o unire ,fara amestec, ,in care elementele sunt separate in
esentele lor , adica pure , si tocmai acest fapt permite uniunea lor reala
.&urifcarea - separatia - esentelor inseamna unifcarea lor , conform
proportiei "uste ,sau naturii lor esentiale , ceea ce face ,compusul ,
indestructibil .,Separatie, si ,unire, sunt solve si coagula - si acestea ,avand
sensuri multiple , uneori contrare .Starea de androginie la nivelul cauzal nu
este o fuziune totala , in non-dualitate - aceasta realizandu-se la nivelul
suprem ,- ci o unifcare ,o contopire -samaphati- a celor doua principii - in
reprezentari , cupluri de zei si zeite imbratisati ,fecare zeu cu ,puterea,
-Sha*ti a sa , privindu-se ochi in ochi ,intr-o absorbtie extatica -de amintit si
doctrina gnostica a eonilor -sizigii ,.androgini .!ceste stari -ananda, amrtra
,ambrozia .- sunt stari de plenitudine ,sufciente , -sensul superior al
,inchiderii hermetice, ,inchideri de circuite vitale,cum se intampla in hatha
-'oga , in incolacirile celor doi serpi pe caduceul lui )ermes.!dam ,inainte de
cadere era , dupa diferite traditii , androgin , asa cum erau si oamenii
primordiali in mitul platonician .,Caderea, reprezinta o disociere a celor doua
principii , ,exilul, lor , si numai in acest sens ele sunt ,contrarii, , prin crearea
unei stari de dezechilibru , de tensiune si opozitie - sunt ,vrasmasii, ce trebuie
impacati .-avem aici un sens cu totul special al unirii ,contrariilor, , aproape
mereu rau interpretata .Separatia aceasta negativa a celor doua principii este
in acelasi timp un amestec al lor ,o stare de confuzie , unul insusindu-si
caracteristicile celuilalt si astfel denaturandu-se -se ,ucid, reciproc,in acelasi
sens negativ -femininul devine ,activ, ,capata trasaturi virile , nefresti , iar
masculinul devine ,pasiv, ,cu trasaturi feminine.!mestecul inseamna o
,separatie, de profunzime , un ,exil, interior , atractie si respingere simultan ,
iubire si ura , arhetip al asa-numitului , razboi al sexelor, .&e scurt, este o
inversare de raporturi .,Caderea, se datoreaza insertiei unui al treilea element
,de negativitate, ,lipsa, sau privatiunea ,simbolizata prin sarpele genezei ,
imagine a indeterminatului ,a ,informului, .Elementul de negativitate se
amesteca cu cele doua principii , le patrunde , le altereaza si le depotenteaza
.!cum ,ele sunt ,ca si moarte, ,inactive , prinse in generatie ,in ,alteritate,
-autogenerarea este inlocuita cu generatia pe orizontala ,cu heterogeneratia ,
prin deturnarea curentului initial .Curgerea in sus este schimbata cu o curgere
in "os si pe orizontala , extrovertire , disipare in ,ne-finta, -de unde si o
insufcienta interioara radicala ,o ,lipsa, fundamentala , ontologica , proprie
fintei fnite. 9eneza , nasterea si moartea , indisociabile , sunt posibile
datorita unui bloca" spiritual , datorita intreruperii circuitului vital - ,apele
vietii, , pneuma celesta ,intrata in circuitul automatic , inconstient si de aceea
,demonic, al generarii .9enerarea , departe de a f ,creatie, ,asa cum se crede
obisnuit , nu este decat o parazitare a unei ,vieti, superioare , deturnarea
acesteia - prin calcaiul Evei , poarta ingusta , seva vitala a !rborelui vietii se
scurge in lumile inferioare ,prin muscatura si absorbtia ei de catre sarpe
.Sarpele infuzeaza acest venin paralizant in organismul omului spiritual .
+iinta individuala nu poate f decat fe barbat ,fe femeie .!ici lucrurile sunt
insa ceva mai complexe.%upa cum se stie , conform mitului, Eva este scoasa
din !dam ,este ,parte, din !dam ,din barbatul primordial -de aceea ,barbat, si
,om, se acopera , in mai toate limbile .6arbatul este potential ,androgin,.
%upa unele int. ezoterice ,Eva , femeia ,este , la origine , ca o proiectie
imaginativa , ,magica, ,a lui !dam ,proiectie cauzata de o nevoie
interioara ,manifestare a unei ,femei, interioare , ,Eva oculta, ,invizibila
.Exteriorizarea este partiala ,caci ea ramane legata necesar de ,sursa,
interioara , insa este dubla ,o disociere in acelasi timp in ,subiectul,
proiectiei , a omului primordial ,care se exteriorizeaza si el intr-un ,altul, ,un
,eu, secund sau ,dublu, . +emeia si-ar avea deci principiul in barbat ,ea aspira
sa se intoarca in acesta ,sa se alipeasca , dupa cuvantul scriptural , pt. a
deveni ,un singur trup, .-tot asa cum manifestarea -#umea- se resoarbe in
&rincipiu.Nu este vorba deci de ceva ca o fuziune a amandurora intr-un tert
indistinct , ,neutru, , masculinul ,Spiritul ,are preeminenta ontologica
,absoarbe femininul ,Natura , ,prin aceasta ,dizolvare, transformandu-se el
insusi , trecand in starea de transcendenta suprema ,de non-dualitate .Ceea
ce nu inseamna ,freste , ca femininul ar f pura iluzie , lipsit de ,finta, ,ci este
parte ontica a +iintei supreme -este principiu al aparentei si nu aparenta ea
insasi . %in acest motiv ,femeia are o individualitate ontologica reala ,
,spirituala, -intrucat ,natura, prima -&ra*riti- poate f si ea considerata ,prin
extensie , ca esenta spirituala ,find dealtfel foarte similara cu &urusa si
inseparabila de el. %oar ca femeia isi are centrul , principiul , ,in altul, ,in
barbatul transcendent - motiv pt. care ei i se potriveste o cale ,pasiva, ,
devotionala - de inteles totusi la cel mai inalt nivel , intelectual .Se remarca o
mai mare senzitivitate spirituala la femei -prezenta a unui ,ulei, spiritual ,
incandescent , transparent , luminos -pur sattvic - , ce confera o calitate si o
acuratete deosebita viziunilor si ,profetiilor, ,ca in cazul unor mari mistice ,
precum )ildegard von 6ingen , )ade5i"ch si begunele , fara a mai f nevoie
de amintit de &hitia si Sibile . Este interesant de remarcat o anumita
complementaritate in ,devotiunea, misticilor barbati fata de femeile -mistici -
rolul predominant "ucat in primul caz de +ecioara , iar in cel de-al doilea , de
Christos ca ,Mire ceresc,.%aca misticismul nuptial este cu totul fresc in cazul
femeii -asa cum este la ,ereza de !villa , apare cu totul nefresc si dubios in
cazul barbatilor - de ex, la un oan al Crucii , cand nu este vorba de simple
preluari de elemente intelectuale , alegorizante , ci de expresii ale unor
experiente -este ceva ce ne duce cu gandul la forme antice de misticism
deviat , invertit , ca in cazul adoratorilor lui C'bele , deghizati in femei sau
chiar castrati -se zice , prin automutilare -caz extrem , cu valoare de simbol
pt. o atitudine interioara .Calea spirituala a femeii este strans legata de aceea
a barbatului,complementara acesteia , adeseori intalnindu-se cazuri de
cupluri mistice -dupa o traditie gnostica ,cu rezonante adanci in timp , insusi
sus ar f fost insotit, ca de o sha*ti a sa ,de Maria-Magdalena , coincidenta de
nume cu +ecioara nefind deloc intamplatoare -caci , spiritual ,cele doua
aspecte , ,mama, si ,iubita, , coincid ,find vorba de regenerare , verticala ,
sau autogenerare - ,sau cazul ,ereziarhului, Simon Magul ,din Samaria
-exponent ,se pare al unui curent crestin alternativ , gnostic,de unde si
coincidenta de nume cu Simon-&etru,aici find vorba de ceva mai mult decat
simple elemente istorice, oricum incarcate de obscuritate- ,Simon find insotit
de Elena ,zice-se , intrupare a Elenei din ,roia - sau ,in timpuri mai recente
.Nicolas +lamel cu sotia lui ,&erenelle -,sau cazul istoriceste atestat al lui
9uillaume &ostel si 0oanna ,vazuta ca un , Messia ,femeie . Si poate ca
traditia alchimica despre ,asociatul, alchimistului , a"utor al lui,ar tr.
interpretata in acest sens mai precis .Se mai spune despre ,emplieri ca aveau
,demoni, feminini -intr-o incercare de discreditare , freste- ,unii identifcand
,idolul, lor ,6aphomet, cu un asemenea ,demon, ,feminin sau ,alteori,
androgin .Nu mai este nevoie , credem ,sa aducem in discutie , iubirea
mistica, cavalereasca a Evului Mediu , izvor al atator epopei eroice si a
ciclului epic arthurian .9raalul ,in semnifcatia sa cea mai proeminenta , este
Mercurul flosofc , !pa a vietii, bautura de nemurire ,asimilat si cu Sf. Spirit
,ca pneuma divina , purtat de ingeri ,dar si ,semnifcativ , de femei ,este
epifania ;eitei ,a ,%oamnei, Madona nteligenza ,viziunea careia provoaca
iluminarea spiritului, ,ucide si invie, .Consideram ca sub diversele valuri
mistico-flosofce a existat un curent initiatic real , aceeasi ,traditie regala,
manifesta in hermetism , in masoneria medievala zisa ,operativa, ,strans
impletita cu tr. alchimica -marile catedrale erau adevarate pantacule
hermetice - si cu in1uente in miscarile ghibeline ale +edelilor !morului .n
toate aceste miscari tema ,femeii spirituale, are un rol central ,aceasta
find ,cum spuneam , o marca sigura a unei prezente initiatice , net distincta
de diversele curente flosofco-spiritualiste .
Marea (pera poate avea un sens ,intern, ,sau ,intr-un vas unic ,integrarea
masculinului cu femininul find pur interioara ,in aceeasi individualitate
.!cesta pare insa a f mai degraba un caz exceptional ,de autosufcienta ,si
oricum exista si aici o ,femeie invizibila , -'oghinii ce urmeaza aceasta cale
sunt ,asistati, de diverse %a*ini ,asimilate cu tot atatea ,puteri, .!minteam
mai sus de rolul "ucat de +ecioara ,in cazul misticilor, ea find o ,prezenta
reala, , epifanica .,inand cont de toate acestea , si aceasta cale poate f
considerata ca find a ,iubirii magice, ,chiar daca in ea o femeie reala nu "oaca
nici un rol .Ceea ce nu e in toate cazurile o dovada de superioritate , ci mai
curand un semn de insufcienta , al unei cai partiale , prea putin ,constiente,
asa cum se intampla in misticism .Este mult mai greu ca ,eternul feminin, sa
se epifanizeze direct in finta barbatului , fara intermedierea femeii ,ca suport
fresc .%aca vorbim de ,iubirea magica, in sensul strict , trebuie avuta in
vedere o iubire reala ,intre un barbat si o femeie.Calea consta intr-o
transmutatie ,o ,transsubstantiere, - aropa - a iubirii ,purifcarea ei de
elementele impure ,genezic-naturaliste si de voluptatea instinctiva ,de
,materialitate, ,acea ,umezeala, hilica ,deci o schimbare a ,curentului, .&t.
aceasta ,iubirea trebuie ,ucisa, ,impiedicata sa-si urmeze cursul
fresc,instinctiv si inconstient .Este vorba de o preparare ascetica sau
,mortifcare, ,nigredo inteles ca etapa si disciplina tehnica ,in care rolul
efectiv il au practici magico-rituale riguroase .&repararea Mercurului poate f
inteleasa ca o sublimare tehnica a ,obiectului, ,a femeii reale ,in care ,pe
masura purifcarii , se activeaza o alta prezenta ,supranaturala ,epifanica
,Mercurul flosofal , universal,$egina ./nul din mi"loacele acestei transfguratii
magice este cultivarea departarii ,a inaccesibilitatii obiectului dorintei ,
unde ,inchiderea, hermetica are un sens precis .%eparte de a reprezenta o
slabire , izolarea aceasta -inversul amestecului ,deci ,separatie, - alimenteaza
tensiunea magnetica , provoaca o apropiere interioara ,o ,unire, subtila , ce
culmineaza in uniunea efectiva , printr-o deplasare a centrului constiintei in
plan subtil .!ceasta este nigredo ca ,operatie, , dizolvarea , ca eclipsa a
constiintei fresti , ,moartea initiatica, .Este o prima unire a celor doua
principii ,intr-un raptus atat al femeii ,cat si al barbatului ,conceptie a
,&runcului, spiritual , a androginului .!ceasta unire sta sub semnul +emeii ,
ca ,mama, .- de aceea este reprezentata ca o disolutie a ,fxului, in ,volatil ,ca
o volatilizare.Este deci regresia la ,materia prima, ,la , substanta materna ,
care este interioara ,exterioara-in finta femeii , si universala - ca Mecur
universal - in alti termeni ,este contactul cu ,lumina naturii, , invizibila .
Nigredo trebuie raportat la lumina si la lumea exterioara , care se
intuneca , ,moare, ,devine ireala , ca visul .!sa cum solve si coagula sunt
acelasi act, si nigredo si albedo sunt aceeasi ,operatie, ,aceeasi
transformare , moarte si inviere - ,schimbare a naturilor, -invizibilul devenit
vizibil si vizibilul devenit invizibil ./nirea aceasta interna , subtila , ,magica,
dintre barbat si femeie , marcheaza o intrerupere a circuitului natural ,oprirea
1uxului genezic si initierea regenerarii spirituale ,a ,nasterii de sus, si in
sus .!cum cei doi sunt contopiti ,in fintele lor ,traiesc o viata unica , -
,precum doua parti ale aceleiasi finte, ./nirea este o stare in esenta
atemporala ,fxare a ,curgerii, , este puntea ingusta , ca lama briciului , ca
fulgerul ,fxat , devenit deschidere , poarta a constiintei .Cei doi ,in
individualitatile lor naturale , ,mor, -moarte a ,intelectului, sau ,spiritului, -
proces cu o fenomenologie organica ampla , ,fxare, a ritmurilor vitale , a
respiratiei si a ,mintii, -nivriti,cu exact acelasi sens ca nigredo ,dar si a semen
-ului, care incepe sa curga ,in sus, ,cu declansarea ,focului interior, , ,apa
arzatoare, ,cuib in1acarat al &hoenixului ,$ug aprins -cuptorul find un
,crucibil, -pe care este inaltat sarpele mercur -,asa cum Moise l-a inaltat,in
pustiu, , acesta este ,in sfarsit , carul de foc al lui lie , in inaltarea sa la
cer , ,cu trupul, .
!limentarea tensiunii magnetice este in sine un ,foc contra naturii, -tocmai in
sensul de arta sau tehnica , ce se opune instinctivitatii si spontaneitatii
naturale - ,in felul ei ,o cale radicala ,a excesului ,in care iubirea naturala
,inconstienta ,este folosita ca materie prima ,mai exact, bruta ,ca ,subiect, .
!cest subiect este prelucrat , distilat ,purifcat de reziduuri ,,ucis, si ,inviat,
prin !rta , i se extrage ,esenta, supranaturala . &utem face aici o scurta
digresiune - istorisirile amoroase medievale seamana izbitor cu viziunea
erotica din adolescenta timpurie sau chiar din copilarie - cand iubirile ,atunci
cand sunt declansate ,sunt cu totul nepamantesti si de o intensitate
extrema , periculoasa ,ducand la pierderi extatice si cataleptice ale constiintei
-in aceste iubiri ,premature, - tabu pt. mentalitatea obisnuita ,ce nu poate
concepe erosul decat in implicatiile lui obscene- persoanele umane sunt
transfgurate in aceleasi trasaturi ,iconice, ,evanescente ,spiritualizate ,
oglindind finte suprapamantesti ,mai mult spirituale decat corporale -
trasaturi vizibile intr-o anumita arta sacra medievala , in epopei si cantece -
creatii inspirate , vizionare - in ele ,iubirea, are o extrema puritate si
noblete ,este efectiv spirituala ,exclude total orice , dorinta carnala, ,nu din
impotenta , ci dintr-o prea mare potenta, - ea este o iubire crepusculara,
a1ata intre cer si pamant ,spirituala si corporala in acelasi timp . n aceste
elemente avem o aproximatie a ceea ce ar putea f ,transfgurarea, sau
spiritualizarea ,materiei, - ,materia, putand f orice , sau orice ,metal, ,orice
experienta umana .(pera se impleteste cu viate de zi cu zi ,aceasta este
adevarata ,materie, sau ,subiect, al ei , a1at la indemana tuturor .&t. a
intelege mai bine problema , sa aruncam o privire in lumea misterioasa a
visului . +recventa viselor erotice este binecunoscuta- se crede de obicei ca
este o defulare a laturii inferioare , promiscue ,in realitate insa poate f tocmai
o activare a unor pulsiuni mult mai profunde , spirituale ,cu inalta incarcatura
simbolica si evocativa ,deci ,magica, ,aceste vise transformandu-se spontan
in vise lucide , viziuni .Se intampla uneori sa se iveasca fguri feminine ,cu
trasaturi foarte cunoscute ,desi nicicand vazute , declansand ,iubiri, nocturne
fulgurante , adevarate scurt-circuitari erotice ,ce lasa o impresie extrem de
puternica , de neuitat -cu pecetea unei ,actualitati, pe durata intregii vieti
,prin intemporalitatea lor .n mod obisnuit insa se sterg , sunt obstaculate
,tocmai pt. ca sunt insuportabile si sunt crezute a f ,vise, , ireale .!celasi
caracter ,nepamantesc, in aceste vise ,al caror erotism ,in sensul mai obisnuit
,sexual, este de asemenea transfgurat in moduri stranii , nebanuite .,oate
aceste experiente nu sunt decat niste inceputuri-ele s-ar putea transforma in
experiente avand o realitate mult mai intensa decat acelea ,fzice, ,implicand
intregul aparat senzorial - cum se intampla in evocarile magice sau ,teurgice,
propriu-zise .n toate aceste experiente interioare -pt. care cuvantul vis are
doar o acoperire vaga ,poate f vorba de o proiectie magica a ,femeii
interioare, ,a Evei oculte , sub diverse infatisari ,in actualizari oarecum
spontane - adeseori in momente de rascruce ale vietii-si credem ca aici se
gaseste sensul mai precis,tehnic, al ,daimonului personal, ,dublul feminin ,
she*ina interioara .%aca aceasta manifestare isi atinge pragul de intensitate ,
rezultatul este o disolutie extatica spontana ,o absorbtie , fapt nu lipsit de
riscuri.Caci alchimistii ne avertizeaza continuu, mercurul trebuie ,fxat, chiar
in momentul in care dizolva ,pt. ca principiul fx sa nu se piarda .Calea implica
un mare risc ,implicit, dincolo de pericolele adiacente - ,focul, odata starnit se
poate transforma intr-o pasiune nimicitoare ,de o intensitate ce depaseste
incomparabil puterile omenesti ,si de aici necesitatea vigilentei ,a unei stiinte
a dozarii focurilor , in asa fel incat sa existe o continuitate si o
progresivitate ,o asimilatie ,aceleasi ,operatii, find continuu reluate, in
intentia unei 1uidizari a circuitelor ,a unei permeabilitati, ce intareste
rezistenta organismului si a spiritului , ,masura, - rigoarea - avand un rol
esential -asa se explica existenta unor ,retete, cantitative,cu indicatii tehnice
precise , ca in prana'ama - stiinta su1ului "ucand si in hermetism un rol
important . Este nevoie ca procesul sa fe tinut tot timpul sub control ,sa nu
ia un curs de spontaneitate , totul se desfasoara in stare constienta -sensul
revenirii la fxitatea ,pamantului, ,a doborarii dragonului cu aripi - orice
pierdere a constiintei find un pericol ,o evaziune in taramuri incontrolabile
,stare de ,posesie, din partea unor forte necunoscute , ce stau la
panda,nevazute ,incercand sa opreasca si sa deturneze procesul - , ,uciderea,
entitatilor volatile avand sensul ,fxarii, lor constiente , a asimilatiei
interioare , individuatie -puterile universale ,elementare, sunt convertite in
puterile individuale , care astfel se actualizeaza -,fxarea, are si acest sens
de ,individuatie, ,inversul disolutiilor pasive ale individualitatii in puterile
universale ,ce nu pot produce decat o trecere in stare de latenta a
constiintei , cu pierderea intregului proces .!ici s-ar putea integra motivul
biblic al luptei lui acob cu ,ingerul, ,ingerul -identifcat curent cu Mercurul
,ca ,spirit, ,principiu volatil ,dar semnifcand si forta universala ,de orice fel
.Este deopotriva o indicatie clara a unei atitudini spirituale active , eroice .n
acel loc ,6eth-el ,centru-omphalos ,acob are viziunea cerurilor spirituale ,ce
se deschid inaintea lui,piatra pe care pune capul find un cap invizibil ,ca un al
treilea ochi ,9raalul - ca piatra smaragdina ,steaua ce straluceste ,axial-
uneori identifcata cu #uceafarul-intre Soare si #una si deasupra lor .Calea se
deschide doar prin ,lupta, , dupa cum spune si Evanghelia , ,se ia cu forta,
-dupa o traducere exacta ,si nu doar ,cu truda, .Mai exista aici un sens ascuns
,cu relatie si cu purifcarea Mercurului ,ca ,rectifcare, - lupta cu dragonii ce
pazesc &omul 3ietii ,ce intruchipeaza de aceasta data un aspect al ,;eitei, ,
acela de ,mama cosmica, ,ce refuza cu indaratnicie orice incercare de
emancipare spirituala ,in care nu vede decat pura negatie .!cesta este
obstacolul cel mai greu pe cale ,adevarata lupta de )ercule ,in care multi au
cazut .n termeni mai concreti , exista in femeie ,la un nivel foarte profund , o
rezistenta naturala ,un ,caracter, foarte puternic , aparent adevarata ,natura,
a femeii -la ea limitarea naturalista este ,se poate spune ,mult mai
accentuata decat la barbat -acest caracter se manifesta si prin functia
,conservatoare, a femeii ,refuzul schimbarilor ,rol pozitiv intre anumite
limite .%ar acest caracter blocheaza orice posibilitate initiatica ,iar in
incercarile de evocare magica ,in lipsa unei purifcari riguroase ,scoate la
iveala tocmai aceasta ,natura, , adeseori in chipuri angelice si chiar divine -ca
o reiterare a cultelor arhaice ale Marii Mame cosmice - in sensul acelui
matriarhat spiritual atat de bine descris de 6achofen .Complementar
,ipostaza masculina ce insoteste aceasta ;eita solitara este ,falsul rege, ,acel
sulf sau su1et ,ce se aprinde, ,patibil ,fgurat in atatia zei naturalisti ce mor si
invie periodic , legati de substanta materna atotstapanitoare .Nu altul pare sa
f fost sensul real al ,demiurgului inferior, de care vorbeau gnosticii .#a acest
nivel ,experienta iubirii magice tinde sa ia directia unui misticism erotic , cu
subordonarea principiului viril fata de acela ,matern, ,divinizat -si acest
substrat real ,de profunzime ,persista si sub diferitele invesmantari ,teiste,
sau monoteiste ,mult mai superfciale ,caci zeii ,conceputi antropomorfc
,sunt proiectii in substanta ,mamei, , derivatii ale ei ,ea findu-le suportul
real ,ei sunt deformari in sens ,natural, ale adevaratilor zei ,ale puterilor
divine ,prin disocierea elementelor psihice ,devenite partial autonome -fapt
ce se datoreaza in intregime omului-acesta este sensul ezoteric al
,idolatriei, .,oate aceste manifestari psihice sunt extensii si ipostazieri
,cosmice, ale eu-lui natural ,cel ce ,nu primeste lumina, ,nu o intelege .!vem
aici o incadrare gnostica a doctrinelor hermetice , la origine mult mai
pronuntata , hermetismul elenistic find realmente o doctrina gnostica .n
implicatiile de ordin practic ,aceasta orientare da sensul unui antinomianism
aparent si ,pt. a nu mai intra in detalii ,este sufcienta evocarea traditiei
tantrice , de esenta alchimica .
Note si fragmente .
,Samanta aurului, apare uneori ca find inclusa in subiect ,in ,metal, sau
,materie, , nativa ,ca potentialitate ce trebuie tradusa in act .!lteori ,se
vorbeste de o ,insamantare, artifciala .Exista deci un aur potential nativ si un
aur potential dobandit .n ambele cazuri ,nu se poate produce aurul ,si in
general , nimic altceva , daca acesta nu exista de"a , potential.Cele doua
viziuni par a se contrazice ,insa , in realitate ,este vorba despre doua grade
de potentialitate .%aca ,aurul, nu exista de"a , el nu ar putea f introdus prin
nici un fel de mi"loc .!vem deci o potentialitate prima , nativa .!poi , este o
potentare ulterioara , aducerea acestui aur nativ , ,ca si mort, , inert , la o
stare de receptivitate activa ,de vibratie , printr-o ,incalzire, sau preparare ,
creearea unei dispozitii .,nitierea, ,in sensul ei mai direct , la acest stadiu se
refera - este ,botezul, ,transmiterea in1uxului spiritual , si de la acest
,germen, initial se pleaca ,numit si ,ferment, , este samanta cultivata ce
creste si a"unge ,copac, pe care se aseaza ,pasarile cerului, , starile
spirituale .(peratia se repeta la toate nivelurile , peste tot este necesara o
potentare initiala .%ar este nevoie de un agent , caci nimic nu se naste din
nimic .!cest agent este ,+ocul secret, , supranatural .n concluzie , teoria
despre ,samanta aurului, se refera ,in sensul mai tehnic , la aceasta
germinare ,artifciala, , absolut necesara , semnifcand initierea ,fara de care
nimic nu se poate realiza .
%ar ,aurul , nu este numai aurul propriu-zis , ci si orice tinctura metalica , ce
are nevoie sa fe potentata analog si extrasa .&oate ca fecare esenta este
,aur, ,cu referire la ,perfectiune, , pt. ca deriva din aur si ,in ultima instanta
,este tot aur , adica spirit , ,specifcat, , asa cum culorile sunt in esenta
lumina .&otentarea aceasta este si ,microcosmica, ,agentul supranatural este
in acest caz individual -si are loc prin ,arta, , prin tehnica - aplicatie a
aceluiasi principiu , ,proiectie, si multiplicare , ca intr-o reactie in lant ,
conform principiului - ,natura doreste natura , natura se bucura de natura , ,
asemanatorul actualizeaza asemanatorul .
3isitando nterior ,errae este ,in sensul cel mai important , intoarcerea la
,materia prima, ,!pa a vietii ,a nemuririi si a ,intelepciunii, .&amantul este
adeseori un simbol pt. microcosmos , complementar cerului si
macrocosmosului .n sensul propriu , ,vizita, este ascensiune , pt. ca numai
asa se poate gasi #apidem philosophorum ,Numele acestei ,ape divine, este
3itriolum ,acrostihul formulei de mai sus ,dizolvantul universal ,alchaest
,azoth -adica alfa si omega , inceputul si sfarsitul tuturor lucrurilor ,a carui
reprez. e dragonul ce-si musca coada ,uroboros ,en to pan ,unul-totul
.$ectifcando este ,fxarea volatilului, , restabilire a raportului normal
.Conversia la starea de , materie prima, ,radacina a corpului,a organismului ,
este regasirea puritatii naturii primordiale , adamice ,in sens spiritual .!dam
da nume ,animalelor, ,le da forma ,ceea ce este o creatie ,animalele sunt
puteri interioare , ,virtuti, el poseda puterea cuvantului ,3erbul ,cuvantul
pierdut prin cadere.si acest cuvant nu este decat propriul sau nume
,constiinta de sine ,identic cu Marele nume divin ,dupa cum arata exegeza
cabalistica. , nteriorul &amantului , este ,desigur , &aradisul terestru ,pestera
lui Mercur , pazita de dragoni , ,mina, ,aici se gaseste &omul 3ietii ,cu izvorul
la radacina ,ca in visul lui ,revisanul .Cum se stie ,!thanorul este asimilat cu
un ste"ar , copac ,oracular, in mistere ,el ofera clarviziunea profetica .Materia
prima , apa ,celesta, ,roua, -ce invie mortii , este lux naturae ,lumina launtrica
a Naturii ,miezul ei viu , vibrant .%e aceea ,contactul cu aceasta lumina-
viata ,Eva , este o ,casatorie, ,con"unctionis .(peratorul ,moare, si renaste ,ca
prunc spiritual , printr-o conceptie ,imaculata, ,,de sus ,din Spirit si din
,apa, .Cum spune (limpiodor , ,,cine intelege,, apa divina -idor teion , are aur
si argint ,- putem spune si -cine o contempla .n scripturi unirea barbatului cu
femeie este redata in termeni de ,cunoastere, .,ransmutatia este o ,recreatie,
, odata atinsa starea primordiala ,care este tocmai ,de aur, , omul regaseste
aceasta putere creatoare , magica .Credem ca acesta este sensul mai
profund al doctrinei indiene despre ,starea de vis, ,in care omul este
asemenea unui rege ,stapan peste regatul sau ,-nu este visul obisnuit ,care
este ,dimpotriva , o patimire , ci ,visul magic, - stare subiectiva si obiectiva in
acelasi timp.Este drept insa ca si visul obisnuit poarta urma acestei stari ,a
carei potentialitate este , iar o tendinta de activare il avem in visul lucid ,in
care subiectul devine activ - cum prin vise ,indeosebi ,este tesuta soarta
noastra , visul lucid nu este numai o stapanire a fantasmelor interioare ,ci si a
fortelor ce le pun in miscare si care se manifesta prin ele ,puteri interioare
disociate ,devenite inconstiente ,- un inceput de luare in stapanire ,deci, a
propriului destin .Ca in 'oga visului indiana si tibetana , metoda vizand
iluminarea ,desfacerea tesaturii ma'ei ,devenita fr al !riadnei . !sa se
explica si bucuria intensa , necunoscuta inainte , in care sunt imbibate aceste
experiente .n viziuni par sa se iveasca , elementele, ,cele reale , formatiuni
elementare , ,atomice, , cu care su1etul , in stare lui de ,copilarie, spirituala ,
construieste , in "oaca ,universuri , regate interioare -am putea spune ca
potentialul necunoscut al creierului si al mintii ,un adevarat univers , este pus
in lucru . Sa ne gandim ca ,elemente, stoicheion , inseamna in acelasi timp
,litere, ,de unde si legatura cu puterea magica a limba"ului ,se regaseste
,limba primordiala, ,a pasarilor sau a ingerilor .ntregul Magisteriu , imitand
opera ,Marelui !rtizan, , este deci aceasta ,creatie, sau lucrare interioare ,
starea de spontaneitate spirituala , creatoare , ,actiune fara actiune, , ,fara
intentie, .
Modelul ,separatiei, hermetice este pasa"ul scriptural despre despartirea
apelor ,in superioare si inferioare ,la care se face des referire in scrierile
alchimice .%upa gnostici - v, )ipolit, &hilosophumena - apele superioare
insu1etesc si ilumineaza ,iar apele inferioare orbesc ,sunt tenebrele , ce retin
pneuma celesta .!celasi sens pt. 0udecata , despartire a binelui de rau , a
fintei de nefinta .n textele de la ?umran , se vorbeste de ,fii luminii, si ,fii
intunericului, , aceleasi expresii find in traditia crestina ioanita , dar si in
formulele ,vadit gnostice , din epistolele Sf. &avel.Ce poate avea f in comun
lumina si intunericul . %eosebirea este radicala , nu poate exista
continuitate .Sf. &avel o afrma raspicat -lupta noastra nu este doar cu
carnea ,ci cu puterile , domniile vazduhului , asemanarea cu ,arhontii,
gnosticilor find transparenta .,ot asa trebuie intelese si ,neamurile, cu care
se infruntau vechii israeliti . impreuna cu ,idolatriile, lor - zeii neamurilor sunt
aceste puteri nevazute , ale vazduhului - ceea ce nu tr. luat intr-un sens
,malefc, ,exoteric .n esenta ,este vorba de puteri ,psihice, , omogene cu
,omul psihic, .!pele superioare sunt spirituale , omogene cu omul pneumatic ,
sunt acele ,ape vii, ,izvoare si rauri de viata , evanghelice .Si in traditia vedica
,3aruna - omolog al lui /ranus -este ,zeul apelor, ,al apelor de deasupra
.!vem aici un simbolism eminent al #unii - Soma ,si in acest complex
mitologic putem integra pe %ionisos ,(siris ,Shiva,dar si pe )ermes insusi
,zeu ithifalic -aceasta fgura divina avea in tr. mai vechi o pozitie dominanta ,
suverana , ca mare !sura primordial,!sur,(siris,!hura-mazda,(dhin,;eu al
intelepciunii ,;eu-magician ,al ,legaturilor, .!pele inferioare au fost traditional
identifcate cu ,materia, ,dar este evident ca o asemenea interpretare nu se
poate sustine ,decat daca ,materia, este luata intr-un sens cu totul special ,
oarecum analogic ,caci ,intunericul, si ,nefinta, nu poate f complementul
necesar -in sens ,hilomorfst, -al luminii si ,fintei, . ,rebuie sa parasim aici
conceptiile flosofce conventionale , pe care le putem considera , pe buna
dreptate , drept profane . !pele traditionale sunt ,privatiunea, steresis , ,lipsa,
,,raul, -iar materia nu este ,desigur , ,raul, ,dupa cuvantul lui !ristotel ,raul nu
poate f locul binelui si nu poate dori binele - ce nu are o finta proprie , ci are
nevoie de o finta ,prin care sa subziste . !ceste ,ape, sunt ,alteritatea, ,nu in
sensul metafzic ,mai larg ,acela platonician ,ci intr-un sens mai direct ,sunt
exterioritatea ,opaca ,peretele pesterii intunecate , ,vestmantul rusinii,
-importanta asimilarea gnostica a corpului,in acest inteles negativ, cu ,pielea
de sarpe ,adica substanta sarpelui ,,veninul, ,spiritul contrafacut, .#a fel
,!dam si Eva isi fac vestminte din frunzele !rborelui mortii ,ce apare in atatea
gravuri medievale .%e asemenea , ,iluzia, ,somnul, are aici un sens mai direct
si mai precis ,distinct de acela -in fond , pozitiv - metafzic ,de ma'a.-in acest
sens ,sa-i spunem , cosmologic , , iluzia este tamas , opacitatea spiritului , ca
o moarte interioara , o ,moarte vie, ,caci spiritul este fara moarte .
Exista deci doua ,corpuri , unul muritor si unul nemuritor , ,invierea, este a
corpului pneumatic ,ascuns in corpul ,de carne, din care trebuie scos ,ca
sabia din teaca ,sau asa cum sarpele -!gathodaimon - isi leapada pielea -
aceasta find inaltarea Mercurului , ,pe cruce -de unde si termenul ,crucibil,
pt. !thanor ,tot asa cum catedralele sunt proiectii ale crucii , laboratoare
hermetice .Cum spune Sf. &avel ,se seamana corp fresc si se culege corp
spiritual . Corpul invierii este un corp de putere ,ubicuu , transcendent
.+ilosofi greci nu stiau nimic despre un asemenea corp ,pt. ei invierea
corpului era nebunie .,ntreaga fre asteapta rascumpararea, ,semn ca frea
intreaga se va inalta , odata cu omul si prin om , nici ea nu isi are ,locul
natural, aici , "os ,cea mai mica particula de viata este indestructibila si
nemuritoare , totul este nemuritor- mielul pierdut de turma nu este numai
,ultimul om, ,ci si ,ultimul su1et, - daca integrarea ,rascumpararea ,nu este
universala , nu este deloc.Caci viata este organismul ,Marelui (m, ,este un
intreg ,din care nimic nu poate lipsi-acesta este poate sensul cuvantului
indraznet al lui !ngelus Silesius , care spune ca ,%-zeu are mai multa nevoie
de mine decat am eu nevoie de El, , si tot asa ,6oehme spune ca %-zeu nu
poate trai fara om , la care am putea adauga ,parafrazand un cuvant al lui M
Ec*hart , ,fara musca, .Este aceasta o viziune dinamica , ce permite
coborarea si ascensiunea intregii fri ,a Su1etului universal , a (mului
primordial , ceresc ,ascensiune care este o salvare a intregii creatii si in
acelasi timp o autosalvare - ,salvatorul salvat, al gnosticilor- si in aceasta
perspectiva ideea traditionala a ciclurilor cosmice isi gaseste sensul
-conceptie net distincta de aceea cosmologica traditionala , statica ,imobila
,cu teoria ,locurilor naturale, ,ce face practic din cosmos un soi de temnita
.Nu numai ca flosofi nu puteau intelege , prin naturalismul lor , invierea
trupurilor , dar ei au a"uns sa puna la indoiala ,prin forta lucrurilor , chiar si
invierea su1etelor .%ar ,separatia, nu este o separatie a su1etului de trup
,asa cum se crede de obicei ,ci tocmai o separatie a ,Corpului, -adevarata
,materie, a (perei , de ,umbra , sa - separati corpurile de umbra ,repeta
alchimistii .n fond ,intreaga lucrare alchimica poate f rezumata prin formula
-,negatie a negatiei, -acesta este misteriosul nigredo .Cum suntem avertizati
in Evanghelie , secerisul nu tr. sa aiba loc inainte de vreme ,pt. a nu se pierde
samanta buna ,ce inca nu a rodit ,si este amestecata cu ,samanta rea, -dar %-
zeu este rabdator si milostiv ,pt. ca Mila #ui este inaintea $azbunarii.
n mituri , o entitate feminina ,zeita sau semizeita ,este rapita de fortele
intunericului ,in )ades ,revenind misiunea eroilor sau zeilor-eroi sa le salveze
si sa le aduca in (limp.%ionisos si Semele ,)ercule si !lcesta ,&erseu si
!ndromeda etc. ,motiv central in basme.&ersephone petrece o "umatate de
an alaturi de )ades ,find identifcata cu )ecate .ca zeita subpamanteana ,si
cu !rtemis ,#una , ca zeita celesta.!celasi sens de baza si in epopei ,Elena
este rapita de troieni, fapturi titanice ,si sensul ascuns al istorisirii se vadeste
in traditia care spune ca !hile ,dupa moarte ,locuieste impreuna cu Elena pe
insula #eu*e ,nsula alba,-acelasi sens de baza il are si lupta lui (diseu cu
pretendentii &enelopei ,dar si epopeea indiana a lui $ama si Sita .!celasi
motiv in gnosticism ,in caderea Sofei-&sihei ,sau in Cabala ,in exilul
She*inei ,dar si ,desigur ,in ispitirea Evei de catre sarpe . !ceasta entitate
coboara si urca pe !xul #umii ,este Mercurul , pneuma cereasca , ce
insu1eteste lumile .!devaratul centru ,la oricare nivel , nu poate f decat de
natura spirituala - &aradisul terestru este o stare interioare , ce transfgureaza
realitatea ,o ,spiritualizeaza.Se pune insa problema -daca aceasta stare
,inalta prin esenta ,exista ,"os, ,cum ramane cu intermedierea celorlalte stari
naturale .n realitate ,starile spirituale nu sunt ,"os, decat in aparenta ,si
exista o intermediere la fecare nivel ,ce trebuie parcursa - ,orizontal, si
,vertical, sunt coordonate schematice ,ce nu corespund intocmai realitatii ,ce
este formata mai degraba din spirale .(ricum ,la un nivel derivat , inferior
,intermediarii nu sunt ,invinsi, in totalitate ,ci se deschide o poarta ,aici starile
spirituale sunt inca marcate de potentialitate ,au o actualitate relativa ,sunt
pozitii cucerite ,dar nu inca inexpugnabile -&aradisul terestru este
,potentialitatea , &aradisului ceresc , ca un germen .!ceeasi cale se reia ,la
fecare nivel ,exista de fecare data o incercare ,o ,lupta, ,si ,lucru important ,
incercarile sunt progresive ,probe find .!cesta este , poate,un sens mai
tehnic al reluarii ,operatiilor, .
n 'oga tantrica ,4undalini ,departe de a f ,potenta sexuala, ,este de esenta
sattvica -citta si buddhi ,adica ,putem spune ,de esenta intelectuala
.!devaratul ei sediu nu este ,centrul bazal, ,de vreme ce ea este aici
latenta ,doarme, si ,odata activata ,se inalta ,ceea ce altfel ar f contra naturii
ei -de altfel ,are natura de foc ,iar ,apa divina, este numita astfel tocmai pt.
ca se inalta .Centrul bazal corespunde ,cosmologic , starii pamantesti ,acolo
se a1a radacina ,nasterii, si ,mortii, in sensul propriu .%ar acolo sunt si
,infernuri, periculoase , prezente ,demonice, -acei ,viermi, interiori ce rod
sursele vietii ,campurile de cinabru -in alchimia taoista - ,si acest ,viermi, sunt
serpi ,dragoni -iata de ce simbolismul lui 4undalini poate f periculos , in
necunoasterea situatiei ,foarte usor poate f confundat acest sarpe-mercur
,vindecator ,cu serpii -demoni ,sau acel sarpe ce roade radacina !rborelui
cosmic ,si care ,tocmai acesta ,are o relatie speciala cu focul sexual .n tr.
ebraica ,se face o distinctie ,in acest sens ,intre Eva si #ilith .(r ,in evocarile
mai recente ale lui 4undalini tocmai aceasta #ilith pare sa iasa la iveala ,
Meduza .(rice &aradis este impre"muit de un ,infern, ,de foc ,de entitati
dizolvante ce au si rolul de ,paznici, .Nu se poate intra in &aradis decat
trecand prin infern,aici find sensul direct si propriu al ,coborarii, ,in )ades
.!re loc o ,rasturnare, de perspectiva ,o ,rectifcare, ,asa cum apare la
%ante .!paritia unor experiente infernale este semnul ca esti in cautarea
,merelor de aur, ,ca ai incalcat teritoriul acelor entitati ,chiar si fara sa o
stii .Caci simpla lor prezenta este posibila doar datorita existentei ,de"a, a
unei stari spirituale ,caci aceste experiente sunt tot spirituale -nu sunt
posibile decat prin ochiul spiritului .Numai cand spiritul incepe sa se activeze
se activeaza si aceasta latura ,infernala, a naturii ,se dezvaluie astfel ,in
realitatea sa profunda ,fara nici o conotatie morala ,de altfel , caci
reprezinta ,in ultima instanta ,un proces pozitiv ,cathartic .Este aici o situatie
foarte complexa ,un "oc de oglinzi , o inversare de perspective .$ealitatea
negativa ia o aparenta pozitiva ,moarte sub aparenta vietii , ispititoare -doar
cand ochiul spiritual se deschide ea este vazuta asa cum este ,se dezvaluie -.
in schimb ,realitatea pozitiva apare ,negativa, ,datorita pozitiei rasturnate ,
vazuta prin ,ochiul fresc, -este viata ce pare moarte.ata de ce ,paradisul, si
,infernul, au dublu sens -ca si simbolismul sarpelui dealtfel- ambele referindu-
se la ambele parti.Cu precizarea importanta ca exista un ,semn, neindoielnic
al diferentei lor , sau semne ,fe si daca ar trebui sa ne referim doar la
,mirosul, lor subtil . $ealitatile spirituale pot f terifante ,inspaimantatoare
-ingerul cu sabie de foc si ,in general ,intregul simbolism -vizionar - tantric -
,insa ele au un su1u de puritate si de noblete ,o intensa stralucire si ,putere,
- in vreme ce entitatile demonice induc o stare de amorteala , sunt grele
,intunecate , cu miasme de putrefactie , cadavre carora li se rapeste
vitalitatea ,spectre .Experientele acestea fac parte din fenomenologia lui
nigredo , si ,si aici este valabila spusa alchimistilor ca ,negrul, ii bucura pe
+ilosof .Cum arata Me'rin* in romanele sale ,aceste spectre salasluiesc
cumva chiar in corpul omului ,in ,cadavru, .Ele sunt scoase la iveala
,impotriva vointei lor ,- sunt puse sub lumina - , de sub fatada corporalitatii ,
prin ,separatie, .!u insa ,nenumarate chipuri si forme , pot aparea ca ,ingeri
de lumina, ,isi insusesc adica aspecte psihice , asa-zicand , ,rationale, .Exista
mai multe ,separatii, ,pt. fecare nivel ,si ,corespunzator,exista mai multe
tipuri de ,demoni, ,cu trasaturi specifce ,aceia ,psihici, find de nivelul cel mai
inalt ,dar manifestandu-se si la celelalte niveluri .,rasaturile negative se
datoreaza in intregime unui proces de ,ardere, ,prin ochiul spiritului
,reducerea acestor ,idoli, ,creatii magice ale ,omului cazut, ,la adevarata lor
natura ,aceea a ,ne-fintei, .ntotdeauna aceste forte sunt prinse pe puterile
launtrice ale omului ,iar fenomenele sunt indicii ,ca un barometru, al ascezei
interioare .( bogata fenomenologie in acest sens o gasim in sufsmul vizionar
al lui Na"m 4ubra si elevilor sai .nca o data ,este necesar a elibera acest
domeniu de orice interpretari morale si antropomorfzante ,trebuie sa-l privim
asa cum privim procesele naturale ,impersonale ,tehnic ,asa cum si
procedeaza ,dealtfel ,in limba"ul lor sugestiv ,textele alchimice .
Conform unei iterp. destul de curente a doctrinei alchimice , separatia este o
despartire temporara a su1etului si spiritului de corp , dupa care are loc o
noua unire , prin care corpul primeste o noua calitate , o noua viata , mai
inalta .!sa este interp. formula solve et coagula .Se pleaca de la ideea ca prin
,corp, se intelege corpul fzic ,desi textele avesrtizeaza - corpul este sarea - ,
iar un termen mai clar nu poate f explicat prin unul mai obscur , ni se atrage
deci atentia sa nu luam termenii in sensul lor literal .!poi ,in aceasta
conceptia corpul pare a f redus la simpla corporalitate terestra ,celelalte stari
find lipsite de corporalitate , ,coagularea, referindu - se deci la stari diferite
ale acestei corporalitati .+ormularea nu este neaparat gresita ,dar ramane
mult prea vaga .
+ixarea este insa , ca fxare a volatilului , dobandirea unei ,stabilitati,
superioare ,spirituale , si corespunde unui corp spiritual - &iatra flosofala este
curent asimilata cu ,corpul astral, .n aceasta stare sunt transpuse toate
functiile ce se manifesta in corporalitatea fzica ,sunt astfel ,spiritualizate,
.!ceasta este , albirea, .Coagularea aceasta nu se refera la ,corp, in mod
indistinct , ci la structura organica ,la ,puteri, .(r ,acestea nu sunt ,fzice, prin
natura ,ca si cum ar f legate funciar de corp ,precum in conceptiile
hilomorfste - ele sunt aceleasi , indiferent de stare , ceea ce si permite ,
transmutatia, lor .Este deci vorba de o trecere la un nivel superior . Cum
solve si coagula sunt aceeasi operatie , inaltarea si coborarea ,in sensul
distilarii si ,circulatiei, -spiritualizare a corpului si corporalizare a spiritului -
sunt si ele aceeasi operatie . Ele nu tr. luate ,asa-zicand , in sens literal .Se
situeaza de fecare data la acelasi nivel , deoarece ,corpul, si ,spiritul, sunt
complementare , nedespartibile , corelative , separatia lor find o schimbare
de raporturi , ,schimbarea naturilor, . Corpul este dizolvat din interior ,caci
,spiritul, - mercurul- , este principiul lui intern .%ar acest principiu intern este
in mod obisnuit ,in starea naturala , latent , inactiv , intr-o stare de amestec
.,ocmai la acest amestec tr. raportata separatia ,si nu la o despartire , in
termeni aproape fzici .!ctualizarea lui este separatia si dizolvarea , ce
provoaca restabilirea raportului fresc ,acest principiu -tinctura , chintesenta, -
,coloreaza, corpul , il patrunde si astfel il ,invie, , din interior . !vem astfel
un ,pamant, nou ,prin ,pamant, inteleganduse , corpul, si nu un element
particular .!sa t. inteleasa , intoarcerea in pamant, ,corporalizarea sau
,intruparea, .Corpul acesta , ,sarea, ,ramane acelasi indiferent de nivel
,este ,microcosmosul , ,cuptorul, , nu se identifca cu o stare anumita si cu
atat mai putin cu ,materia fzica, ,care ,dealtfel , nu este nici ea exclusiv
terestra .(peratia - solve si coagula , se reia la fecare nivel , intr-o serie de
dizolvari-coagulari , prin care ,compusul, dobandeste diferite ,culori, ,pana la
rosu sau purpuriu , &iatra flosofala .!cest corp este , freste ,si corpul fzic ,
caci este aceeasi structura , corpul fzic , exterior ,find o simpla apartenta
exterioarta pt. el , un vestmant tranzitoriu . Corpul , ni se atrage atentia ,
este si el un principiu , ceea ce inseamna ca are o anumita transcendenta si
universalitate , nu poate f identifcat cu o stare sau ,natura, particulara .
%aca Su1etul si Spiritul sunt complementare , ele sunt coordonate , exista la
acelasi nivel , si asa trebuie sa fe daca sunt principii , intre ele neexistand o
diferenta specifca , se intelege ca si rezultatul lor , compusul , ,Corpul , , se
a1a la acelasi nivel cu ele .Ca si cele doua principii , ,corpul, ,considerat si el
a f principiu ,nu se poate identifca cu o stare particulara , find ,substanta, ,
dar se poate a1a intr-o multitudine de stari .,ransmutatia este o actualizare ,
trecerea prin aceste stari pana la starea prima , la , entelehie, , si aceasta
este ,invierea corpului, , odata cu ,invierea, celor doua principii , scopul
declarat find unirea celor trei principii .,naltarea, si ,coborarea, au pur si
simplu sensul de ,dizolvare, si ,coagulare, , nu trebuie interpretati in
termeni ,naturali, - si ,dealtfel , se spune ca reprezinta o unica operatie , un
act unic .!ceasta operatie se repeta , sau ,mai bine spus , se continua la fec
are nivel , este progresiva , ca trecere de la act la potenta ,iar ,corpul, este
unic ,acelasi .Evident ca acest corp nu este corpul fzic in sdens obisnuit ,
material .Se insista ca acest corp nu este corp ,piatra nu este piatra
.%istilarea se refera la purifcarea compusului , eliminare a reziduurilor .%aca
ar f vorba de corpul sau ,metalul, obisnuit ,operatia ar f imposibila , pt ca
acest corp este ,asa cum se prezinta , conform naturii sale , s-ar denatura ,
este imposibil sa se pastreze aceleasi caracteristici si in acelasi timp sa
obtina altele ,contrarii .,extele avertizeaza asupra importantei capitale pe
xcare o are intelegerea ,gasirea ,subiectului, ,a ,materiei prime , ce
desemneaza ,tehnic , , subiectul lucrarii , cel ce sufera transformarile , acesta
find un punct tinut in cel mai mare secret .%aca ar f corpul obisnuit , nu ar f
nici un mister .Este adevarat , subiectul ,&iatra , este sub ochii nostri , la
indemana tuturor ,este in noi si la noi , suntem noi insine , dar este aurul
ascuns in plumb , viata ascunsa in moarte . n 'oga tantrica , cei doi curenti
laterali ,solar si lunar , se unesc la fecare nivel pe susumna , in tot atatea
,transmutatii, -solve et coagula , regenerari - ,aceste uniuni - con"unctionis -
avand loc in centrii spirituali - ca*ra , padma , ca ,in1oriri, . Nu gasim
insa nimic in sensul conceptiei mentionate la inceput .,rebuie sa mai insistam
asupra acestui punct .n aceasta conceptie , pe care o consideram , indiferent
de textele in care apare , una naturalista , cele trei principii sunt considerate
oarecum ca ,ipostaze, in sens neoplatonic , find suprapuse .Corpul este
ultimul in serie , ceea ce face de"a difcil de inteles cum ar putea f un
,compus, al celorlalte doua principii.%upa cum se vede , schema este una
emanationista .Spiritul ocupa pozitia intermediara , si fecaruia dintre cele trei
principii ii corespunde o ,lume, .+iecare se a1a deci in propriul ,loc natural, ,
iar o schimbare a pozitiei ,intr-un sens sau in altul echivaleaza cu o
denaturare .%ar daca fecare se gaseste ,ca atare , in propria natura , de
unde provine dezechilibrul lor , si de ce ar mai f nevoie de o modifcare a
conditiilor lor.Cerem de"a prea mult sustinatorilor acestei teorii . n ce ar
consta deci despartirea acestor elemente si in ce unirea lor ,daca ele ,si intr-
un caz si in celalal@t ocupa exact aceeasi pozitie . Nu poate f vorba ca
acest ,corp, sa-si paraseasca pozitia si sa se inalte deasuopra nivelului lui ,
ceea ce este valabil si pt. Spirit .Se admite insa ca el se poate impartasi din
in1uxul ipostazelor superioare .%e ce nu o facea insa si inainte , daca ocupa
exact aceeasi pozitie si avea aceeasi natura . &rin asemenea in1uxuri nu
poate f vorba de o unire propriu-zisa , si intotdeauna intre corp si su1et va f
intermedierea spiritului .+ara a mai spune ca subordonarea inlatura
complementaritatea .n plus , intr-o asemenea suprapunere , este evident ca ,
de ex. ,corpul nu poate exista la nivelurile superioare , el find limitat la
propriul domeniu prin natura .!vem deci conceptia tipic elena despre
nemurirea su1etului , despartit de corp .Se admite totusi , in contradictie cu
propriile premise ,existenta unei corporalitati la nivelurile superioare , dupa
ideea generala conform careia ipostazele inferioare exista in ipostazele
superioare , potential .n acest caz insa , ca urmare a teoriei acceptate a
,locurilor naturale, ,corpul ar f asemenea pamantului ridicat intr-un ,loc, ce
nu-i apartine ,el va tinde irezistibil sa revina la locul si la natura sa .!cest corp
,find terestru prin natura , se comporta conform naturii sale , vicisitudinile ii
sunt fresti , incercarea de a-l elibera de latura negativa a existentei sale ,
pastrandu-i insa latura pozitiva , este absurda - ca in cazul in care s-ar naste
mereu vietuitoare , dar ar f nemuritoare .,eoria avuta in vedere tocmai o
asemenea sanatate material@a perfecta propune , si chiar nemurirea fzica
.Nu negam ca ea apare chiar in texte alchimice de autoritate , in special in
alchimia islamica a fost data aceasta interpretare ,medicala, ,naturalista ,
trecand apoi in alchimia occidentala , motiv pt. care tr. sa ne intoarcem la
sursele elenistice , de orientare vadit gnostica .
%e ce sunt ,cenusile, pretioase .Cenusa are ,independent , un simbolism al
sau ,ca in cazul simbolismului lui Shiva .Cenusa , rezultat al separatiei , al
dizolvarii , este ,strict vorbind , elementul negativ redus la esenta sa ultima ,
la starea de elementaritate nediferentiata .&oate f pretioasa deoarece
contine lumina potentiala , ce trebuie in continuare extrasa .Cenusa ,pura,
este insa semnul realizarii , al separatiei desavarsite ,si poate de aceea se
spune ca in ea se a1a ,coroana $egelui, , este deci semnul incoronarii
(perei .$evenind la simbolismul lui Shva , acesta arde dorinta si intreaga
lume conditionata cu cel de-al treilea ochi al sau , o reduce la ,cenusa, , care ,
semnifcativ , ii acopera pielea - este sensul eminent al lui ,nigredo, , iar
Shiva aici este echivalent cu Saturn ,ca Maha - 4ala sau 4ala-mu*ha ,sau ,de
asemenea ,ca 6hairava , zeul teribil .Metafzic , este vorba de detasarea
totala , *aival'a ,caci nigredo ,in raport direct cu Saturn - ,astrul melancoliei, -
are in principal acest sens inalt , metafzic , - unde ,separatia, inseamna
discriminare intre ,real, si ,ireal , .Cenusa , in acest context , este irealitatea
lumii fenomenale , impermanenta .n sens mai tehnic , opeativ ,este vorba de
integrarea elementului negativ ,asimilare a veninului fara ca acesta sa mai
dauneze ,asa cum se spune despre 'oghini si despre Shiva insusi , sau chiar o
identifcare cu ,moartea, , o invingere a ei prin ea insasi , prin asimilatie ,
,inghitirea mortii de catre viata, .Cenusa devine un simplu contur al
,corpului, , o umbra inofensiva ,complet pasiva .#a acest nivel ,moartea fzica
chiar , a fost invinsa ,si asimilarea aceasta inseamna diasparitia ultimului
reziduu , ,disparitia cadavrului, , o transmutatie totala cu dezintegrarea
corpului fzic ,inaltarea la cer ,cu trupul, . &oaate f vorba totusi de doua
planuri de interpretare , de unde si confuziile posibile ,caci cenusa poate
reprezenta fe ,privatiunea, , negativitatea , fe - in sens negativ ,orice
existenta relativa , care si ea este ,intr-un sens , ,alteritate, si chiar ,ne-finta,
-dar nu trebuie sa amestecam cele doua sensuri .%e aici , si o anumita
ambiguitate a formulei . Cenusa are in general un simbolism omogen cu acela
al lui Saturn , si mai exista inca un sens ,mai inalt , acela al ,negatiei, ca
depasire , ca transcendenta - Ne-finta , ca Supra- finta , numita adeseori
,nimic, , ,vid, etc. ,chiar si in mistica occidentala -de pilda ,la M Ec*hart , care
vorbeste si de ,pustiu, , a carui legatura cu ,cenusile, este evidenta .Cenusa
este rezultatul ultim al arderii , ca ,savarsire, .Ea are si importante virtuti
terapeutice , si este astfel ,in sens mai direct , magico-medical , ,pretioasa, .
%ealtfel ,cenusa , reziduurile , se depun pe fundul vasului ,este deci interioara
, in ,cuptor, ,acesta find cosmosul ,adica microcosmosul .!parent paradoxal ,
exterioritatea este , in defnitiv , tot o realitate interioara , asa cum sarpele se
a1a in &aradis .
n reprezentarile alchimice ale cadavrului , exista ,de asemeni unele sensuri
diferite . !cest cadavru il poate reprezenta pe $ege .care este ca si mort
,lipsit de veghe ,in pestera lui Mercur , ca in motivele din ciclul 9raalului
,$ege interior ce asteapta sa fe trezit la viata .!cesta este sensul pozitiv .n
sens negativ , este vorba despre , omul pamantesc, , ,ucis, ,prin
,mortifcare, .!cest om nu este decat o fantasma , o iluzie .4ali sau Shiva
calca in picioare ,in dansul lor , ,omul, ,tot asa cum la gat poarta ghirlande
din cranii omenesti , cupe din care sorb sangel creaturilor muritoare , dar si
nectarul nemuririi .!cest sens il are si craniul in alchimie , avand valoare de
emblema , - este si semnatura alchimica a lui )amlet .,(m, se numeste ,in
unele traditii arhaice zise , dualiste, adversarul-tric*ster al ;eului celest .%upa
o cunoscuta formula alchimica , cadavrul este identifcat cu mormantul , ca in
int. etim. platoniciana .n esenta , acest cadavru semnifca o stare de
constiinta , starea naturala ,starea ,vulgara, a metalelor ,de haos , de
confuzie .!cest ,om, este mort ,cadavru ,nu doar ca rezultat al separatiei
alchimice , ci este asa dinainte ,intr-un sens putin diferit , pt. ca este
muritor ,starea lui freasca este una de ,moarte, , find vorba ,prin lucrare ,de
realizarea unei stari de fapt .Ca realizare insa ,este vorba de mult mai mult -
lumea intreaga , odata cu propriul corp , isi schimba infatisarea , ,moare,
,precum frunza desprinsa de ramura , se usuca , isi pierde consistenta ,
devine asemenea unui cimitir -adesea vazuta astfel in viziuni - sau ,cenusa, ,
fapturile apar precum spectrele ,umbre miscatoare , proiectate pe un ecran
intunecat .-acesta este )adesul ,lume a mortilor , a umbrelor ,iar imaginea
frunzei ce cade , o gasim si in imnurile homerice , are si ea ,dincolo de
aparenta poetica , un sens initiatic .!ici nu este vorba doar de o contemplare
melancolica a desertaciunii vietii , ci de o experienta foarte concreta ,
pozitiva , o transformare launtrica radicala ,un nou mod de a percepe
.!ceasta este ,moartea in timpul vietii, .!sadar , in acest sens cadavrul este
forma exterioara a omului , ,spectrul, lui ,abandonata , ca un caput mortuum
rezidual . Mai este insa si ,infernul, ,inferus , cu acelasi sens ,in care subiectul
trebuie sa coboare , pt a invinge puterile adverse si a elibera scanteile vitale ,
,mortii, .!ici sunt de amintit califcativele aduse corpului in &oimandru , corpul
vazut ca ,vrasmas, in propria noastra casa , aparent ,avand o inteligenta si
aproape o ,personalitate, proprii .n toate aceste cazuri simbolismul
cadavrului este legat de Saturn.Sa mai amintim insa practica tantrica a
,meditatiri pe cadavru, .!cum ,aspectele negative ale simbolismului lui Saturn
sunt mai superfciale ,ascund semnifcatii mult mai profunde , metafzice
.Este adevarat ca aurul se a1a in Saturn ,dar se poate spune si invers ,ca
Saturn se a1a in aur ,asa cum despre (siris se spunea ca este un ,zeu negru,
- este simbolismul invers , ,radical, , al transcendentei .Shiva ,a carui relatie
cu Saturn am pus-o in evidenta , se a1a pe ,nsula alba, , impreuna cu
&arvati-4ali - el este acolo intins , ,mort, -nivesa - iar 4ali este asezata pe el
.n acestv simbolism , ,cadavrul, semnifca imobilitatea activa a &rincipiului ,
deci ,viata transcendenta, .4ali danseaza , pt. ca este principiul dinamic ,
,creator, .ntr-unul din mituri ,Shiva se infatiseaza inaintea lui ndra ca
batran ,ascet , asa cum Saturn este frecvent aratat ca batran - Cel vechi de
zile .%ealtfel ,la baza simbolurilor de Craciun stau aceste traditii ale lui Saturn
-acelasi Shiva se infatiseaza ,in acelasi mit ,ca un copil intelept ,puer
eternus ,Eonul .Corbul ,ca si lupul , este adesea un simbol al luminii - iar
despre melancolie ,se cunoaste dubla semnifcatie pe care o poate avea
,existand o melancolie telurica , grea , inertie su1eteasca , si o melancolie
celesta , luminoasa , spiritualizare -nu mai este nevoie ,poate , sa amintim
despre vestmantul negru al calugarilor ,ce semnifca ,moartea fata de
lume, ,cu acelasi sens pe care l-am vazut pt. cenusi .ntalnim uneori imaginea
unui Soare in care se a1a inscris un corb , pasarea lui Saturn .
ncheind ,solve si coagula sunt inchiderea de circuite vitale - inchiderea
hermetica - precum in hatha-'oga si in ,respiratia embrionara, taoista , care
,se spune , genereaza corpul nemuririi .
+ocul hermetic , pe langa alte semnifcatii , este entuziasmul , mania divina ,
o stare a spiritului , de ,inspiratie, ,daimonica sau , de geniu, .Cu directa
relatie cu entuziasmul , focul este ,evident am zice , iubirea .Melancolia este
direct legata de iubire ,iubirea este o stare melancolica , o ,moarte vie, sau ,in
viata, .n iubirea intensa , purifcata de umezeala mlastinoasa in care este
cufundata de obicei , separatia are loc spontan ,intoarcere a constiintei spre
interior , concentrare a spiritului.Ceea ce altminteri este aproape imposibil ,
in aceasta stare se produce de la sine , caci aceasta ,apa de foc, trezeste
spiritul .
ndividualizarea naturala este rezultatul unui amestec al celor doua principii
interne , spirit si natura .!mestecul acesta inseamna in acelasi timp separatie
, simbolic ,cele doua principii devin ,contrarii, ,desi nu sunt astfel prin
natura .!mestec , contopire , ,amalgamare, ,prin care fecare isi insuseste
atributul celuilalt , natura - o anumita fxitate ce ii ingreuneaza 1uiditatea
freasca , o rigiditate ce se traduce prin , rigoare , , iar spiritul - ,patibilitatea,
si 1uiditatea naturii .!cest dezechilibru este insa doar o tendinta , sufcienta
insa pt. a pune in miscare un intreg "oc de forte , o reactie in lant . ,otusi ,
spiritul nu se identifca total cu natura , nu se contopeste cu ea - el nu se
,uneste, astfel decat cu ceea ce ii corespunde si ii este nemi"locit , cu natura
prima , esentiala , nu cu potentele ei .Nu ,cade, deci , in sensul propriu , nu isi
schimba pozitia , nici nu ar putea sa o faca .,endinta aceasta , ca o proiectie ,
o ,privire in afara , , determina intrarea spiritului in generatie , participatia lui
la 1uxul naturii .%aca vom privi mai in adancime , vom vedea ca nici
complexul acesta dinamic nu implica o deplasare a spiritului individual , o
precipitare sau ,cadere, in sens propriu .%ar nici natura nu isi schimba
pozitia ,dinamismul ei find unul esential , intern .Mutatiile sunt la nivelul
,potentelor, , schimbari de raporturi intre acestea , ce genereaza stari
distincte de existenta .&rin dezechilibrul initial spiritul isi pierde ceva din
transparenta , din lumina sa atotpatrunzatoare , este acoperit ,ca intr-o
eclipsa , ocultat , nu mai domina compusul organic , acesta scapa partial de
sub control ,devine exterioritate - in alti termeni , putem spune ca organismul
, ,corpul, ,devine ,subconstient, si ,inconstient, .n mod fresc , complexul
organic trebuie sa fe patruns complet de spirit si de natura , si aceasta este
uniunea ,elementelor, si a celor trei principii - su1et,spirit si corp - , complexul
find integrat in constiinta si , practic , find constiinta .ntunecarea initiala ,
care este eroare , in sens exact -si in acest sens ,nestiinta, ,care nu inseamna
absenta a cunoasterii ,ci o relativizare si o fragmentare a ei - intunecarea
devine ,materie, ,in sensul mai obisnuit , alteritate , exterioritate .Ca in
miturile gnostice , in care indoiala si confuzia Sofei devine h'le , densitate
materiala , derivand deci dintr-o stare de spirit si de aceea , avand ,oarecum ,
o origine si o natura spirituale .!sa-zisa cadere este de fapt o invaluire
progresiva , o sporire a obscuritatii si astfel ,o ,ascensiune, ,ca o invazie ,
principiile schimbandu-si raportul de in1uente organice , ritmurile si 1uxurile
vitale ., Caderea , este in fapt exteriorizare , ,proiectare , , ceva de natura
iluziei , a ,visului, , vis insa care este in acelasi timp realitate .Este o mutatie
de ,perspectiva, - iar redarea in termeni de miscare , de ,cadere, sau ,inaltare,
, este una analogica .Evident , nici procesul invers , de ,inaltare, sau
conversie , restabilire a echilibrului , nu este o mutatie a spiritului , ci doar o
redresare , o ,rectifcare, ,iluminarea ,constientizarea de sine sau auto-
recunoasterea .3alurile iluziei si ,realitatile, pe care le constituie sunt
indepartate , succesiv - aceasta este , separatia , hermetica , separatie a
,apelor, interioare ,ale vietii , de ,apele, exterioare , ale alteritatii si ale
,mortii, .%ealtfel ,spatiul , ca si timpul , sunt generate de , cadere, , au
natura , iluziei , .
Spiritul si Natura universale au aceasta putere de patrundere la toate
nivelurile , de iluminare , sunt in acest sens ,imanente, - pastrandu-si totusi
transcendenta - de aceea Spiritul , si implicit si Natura - este prezent la
fecare nivel si in orice realitate , este ubicuu ,este pretutindeni ,agent intern ,
si nu cauza mecanica , exterioara.El este , unul in tot , .!sa cum su1etul este
atotprezent in corp , cu diferenta ca in universal ,corpul, este in spirit ,ca o
stare sau act constient al spiritului - in aceasta consta realizarea spirituala .
%ar individualitatea naturala , desi in sine este una , prezinta totusi o anume
dualitate sau disociere .!ceasta disociere are loc in ambele principii interne ,
in spirit si natura .,Separatia, lor produce o ,separatie, la nivelul fecaruia ,un
fel de dedublare .Simbolic , omul natural este ,omul adamic, ,omul vechi, - si
pt. ca nu are un inceput al existentei sale in timp - , iar cele doua aspecte sau
chipuri ale sale sunt !bel si Cain , ,omul interior si omul exterior .Caci
individualitatea naturala este identica cu individualitatea spirituala sau ,mai
bine spus , ind. spirituala este esenta reala a indiv. naturale ,chipul ei
interior .!cest ,om interior, este omul spiritual ,potential in omul natural .Este
,ful regelui, ,regele find omul spiritual in stare de actualitate .!ceeasi
,dedublare, se produce la nivelul ,naturii, sau principiului feminin , care are ,
si ea ,un aspect intern si un aspect extern , - #ilith find considerata chipul
sinistru sau dublul negativ al Evei .Mai mult decat atat , exista o dualitate
chiar si in ,sarpe, desi de un alt sens , este re1ectarea polaritatii masc.
-fem. .(mul interior este , samanta aurului, ,aur potential , ,nativ , .&erechea
spirit - natura in existenta conditionata , in ,devenire, , sunt , 3aduva, si
,(rfanul, -simbolism universal ,regasibil si in Evanghelii - de ex. , ,fuga in
Egipt, , dupa modelul pribegiei lui sis cu )orus , in Egiptul , de "os , .Egiptul
semnifca , in tr. ebraica , lumea de "os .!celasi sens il are si exilul She*inei ,
prezenta divina in lumea noastra , desi aspectul complementar , masculin
,apare mult mai estompat - se pare insa ca in tr. mai veche She*ina , ca
,prezenta divina, , avea ambele sensuri , masc. si fem. ,tabernacolul
servindu-i drept vehicul , cei doi heruvimi -sau ,in unele variante , dragoni ,
animale sacre - findu-le poate reprezentari - precum cei doi serpi ai
caduceului sau perechea mitologica primordiala , +u xi si Nu gua .She*ina
este frecvent infatisata ca vaduva . ( anumita predominanta a femininului in
acest simbolism -precum in cazul +ecioarei ce cauta loc pt. a naste , arata ,
poate , ca la nivelul elementului feminin exista o continuitate sau o legatura
mai directa cu universalul , tocmai datorita caracterului esentialmenete
dinamic si mediator .
&roblema individuatiei naturale este delicata./niunea celor doua principii
individuale , in stare pura , ,conform naturii, ,este in acelasi timp o uniune a
individualului cu universalul ,am putea spune, o ,principiatie, sau
,substantiere, .Cand cele doua principii se amesteca si se ,despart, , are loc si
o separatie a individualului de universal , cadere in regnul contingentei , deci
o limitare sau inchidere in sine a individualului ,o izolare si o alienare ontica ,
dez-centrare , cu toate consecintele negative .ndividualitatea este unica ,
ireductibila ,si de aceea si individualitatea naturala este vazuta obisnuit ca
unitara .,otusi , ea poate f vazuta si ca un mixt , continand un aspect extern ,
suprapus , o ,coa"a, ,eu-l exterior , contingent si ,muritor, .%oar in acest caz
este adevarat ca ,materia, este ,principiu, al individuatiei , al unei individuatii
negative , parazitare .!cest amestec transmite si individualitatii propriu-zise ,
esentiale , o anumita negativitate , motiv pt. care se vorbeste despre eu ca
despre un ,tiran, , falsul rege , sulful impur , ,combustibil, .Este un fel de
,egoism, natural sau ,nativ, ,ce poate lua trasaturi grotesti .,&acatul, este
asimilat traditional cu ,orgoliul, ,mandria , trasatura , titanica, .n mituri , este
motivul uzurparii si substituirii .,/ciderea, eu-lui natural luat ca nediferentiat ,
,brut, si haotic , este descompunerea sau separatia celor doua aspecte .Se
actualizeaza astfel modelul mitic , al luptei - elementul extern , falsul ,eu, ,
este exteriorizat , ,proiectat, magic , ceea ce provoaca disolutia
individualitatii fresti , care era un mixt .,otodata , se extrage ,samanta
aurului, si astfel se fxeaza , act de conceptie spirituala .!cest element -vir'a
spirituala , este fgurat si printr-o arma , sabie sau varf de lance , ca in mitul
9raalului - el are , prin sine insusi sau prin simpla prezenta luminoasa ,
virtutea de a ucide fortele intunecate , de a le arde si dezintegra .,%ublul,
proiectat acumuleaza toate tendintele negative , ca un caput mortuum
,radacina intunecata , a carui ,substanta, este materia corporala .+ace de fapt
pereche cu celalalt aspect intunecat , feminin , care este chiar mai virulent ,
inversare infernala a hermafroditului .Cat erau in amestec cu esenta
individuala , aceste elemente aveau aspecte difuze , greu sesizabile , foarte
aderente , insidioase , ,ispititorul, interior ,dispunand chiar de o anumita
inteligenta de imprumut .(data respinse si izolate ,se precipita , in propria
negativitate , se ,demonizeaza, .&roblema este insa in detalii mult mai
complexa .Separatia , ,fxare, a focului intern , este posibila printr-un in1ux al
fortei universale .!ceasta provoaca o universalizare si de partea cealalta ,
a ,demonicului, , actualizare a unor forte ,arhetipale , -de aceea vorbeam de o
actualizare a infruntarii mitice - trebuie sa existe o anumita proportie a
partilor .%e aici provine si marele risc al incercarii .(data ce disolutia
elementelor negativa realizata , cu disparitia obstacolului se restabileste ,
deodata , printr-o transformare sau ,rasturnare, -inversare - adica ,inversare a
inversarii, - echilibrul ,situatia freasca , printr-o iluminare sau trezire ,acces in
&aradis ,re-centrare a constiintei .!m spus ca problema este complexa ,
multivalenta - am simplifcat putin schema , lasand in umbra interactiunea
dintre masculin si feminin .+emininul ,activat ca ,mercur, , ,fxeaza, spiritul , il
intareste -la randul lui ,acesta ,fxeaza, femininul , il ,prepara, il purifca ,
acesta devenind un ,dizolvant, puternic .nteresant este ca tocmai mercurul
,ca dizolvant , opereaza separatia si ,ucide, fortele negative ,Eva calcand
capul sarpelui .%ar exista si aspectul ,demonic, al femininului ,spuneam ,
chiar mai virulent , un ,venin, extrem de tare , avand capacitatea de a
ucide ,de a paraliza spiritul , ca Meduza , de a provoca o ,moarte, sau
inchidere spirituala .&ana ce nu este adus la stare de puritate sau
,spirituala, ,Mercurul nu este bun ,este letal .&rin interactiunea lor ,cele doua
principii se purifca reciproc , act invers fata de acela al amestecului sau
macularii .&urifcarea lor este o ,separatie, si in celalalt sens , de elementele
negative , ce se depun - in aceste resturi sunt inchise spectre , evacuate din
organism ,exteriorizate , puse in lumina constiintei , - se pune in scena
intreaga fenomenologie ,infernala, -fortele acestea devin extrem de agresive ,
are loc o metamorfoza a lor ce poate servi de barometru pt. nivelul sau
,gradul, la care s-a a"uns .ntunecarea exterioara este proportionala cu
iluminarea interioara , in sine este semn bun , pt ca toate aceste elemente
negative au fost scoase din interior , eliminate , iar cunoasterea lor este in
sine o victorie . Sunt reduse la ,esente, ,la ,numele, care astfel sunt luate in
stapanire , devitalizate.Ele nu aveau putere decat in umbra constiintei .
mportant insa ,odata ce s-a pornit acest proces , nu exista cale de
intoarcere , ezitarea find pericolul cel mai mare , fortele negative sunt
insu1etite prin in1uxul vietii universale si patrund cu mult mai adanc , ataca
nucleul fintei , sursa vietii , devenind ,legiuni, , capata proportii cosmice .Cu
cat acest esec are loc la un nivel mai inalt , cu atat este mai dezastruos , si
asa se expica de ce caderea celor mai buni este cea mai rea - este un sens
-initiatic - al ,caderii ingerilor, .Ceea ce s-a obtinut pe cale este insusit de
puterile intunericului , ce capata astfel o putere extrem de mare si chiar o
anumita ,spirirtualitate, , o existenta relativ stabila , o individualitate ,. care
,spre deosebire de aceea naturala ,find artifciala sau magica , este
persistenta , ,cosmica, , cu o durata foarte intinsa , ce explica si
,intelepciunea, si caracterul elaborat al acestor forte - ele se alimenteaza
continuu , parazitar - aceste forte , ,ingerii cazuti, , sunt asa-numitii ,idoli, ,
echivalentul gigantilor mitici , semnifcatia gigantismului lor find acum vadita
- ca si aceea a ,vechimii, lor .Cu toate acestea ,si aceste forte sunt izolate
,chiar daca in unele situatii critice ele pot invada realitatea si constiinta
exterioare .Se manifesta doar atunci cand exista o deschidere fata de planul
lor , o patrundere in lumea lor .
,raditiile ascetice recunosc existenta mai multor tipuri de ,demoni, , hilici sau
psihici - in general ,acestia sunt inchisi in ,elemente, in materia exterioara -
,intunericul exterior, sau ,cealalta parte, - ce nu interactioneaza , in mod
normal , cu constiinta obisnuita .+iecare isi poarta proprii ,demoni, interiori ,
propriile dezechilibre , si se intelege de ce aceste forte au legatura directa cu
bolile .Existand aceste otravuri interioare , exista intotdeauna si remediile pt.
ele .,%emonii , nu se activeaza ca entitati cosmice decat prin activarea unor
puteri spirituale universale in om , deci printr-o deschidere spirituala - altfel ,
raman fantasme ce bantuie , uneori , visele .n mod aparent paradoxal ,
aceste ,otravuri, sunt folosite ca ,a"utoare pe cale, , si exista - de ex. in
anumite forme de tantrism - chiar o metoda radicala , ce foloseste veninul ca
leac .Se mai poate vedea , din cele spuse , si valoarea operativa si
semnifcatia initiatica a riturilor de expiatie .
nca de la inceputurile alchimiei , o formula axiomatica este - corpurile
trebuie sa devina spirite, iar spiritele sa devina corpuri.!ceasta formula are o
multime de sensuri posibile , insa unul este sensul tehnic principal .n primul
rand , corpul si spiritul au un sens special , tehnic , care nu este acela flosofc
obisnuit. !ici , ,corp, este luat ca semnifcant al principiului fx , asa cum
este ,forma, aristotelica .%e altfel , in compus , forma -morfe- ,este mai
aproape de forma - eidos ,decat de materie. Corpul are un principiu intern ,
fx , caruia ii datoreaza omogenitatea , coeziunea organica , acest principiu
este ,focul, interior , sulful .Spiritul este ,spiritul vital, ,pneuma ,principiu
,volatil, , dinamic ,este Mercurul .+ormula este deci sinonima cu o alta , la fel
de importanta - volatilizarea fxului si fxarea volatilului , solve et coagula .Mai
este numita si ,schimbarea naturilor, , ceea ce semnifca o schimbare de
raporturi ,o ,inversare, sau ,rectifcare, .Este , de asemeni , ,separatia, lor , ce
produce o ,moarte, , si ,astfel , unirea lor - caci esenta (perei consta in unirea
celor doua principii - sulful si mercurul , masculinul si femininul .Exact acelasi
sens il are unirea ,corpului, cu ,spiritul, , sau , in alta varianta , unirea celor
trei ,su1etul ,spiritul si corpul .!ici isi are originea mult uzitata formula -
unirea contrariilor.Nu este vorba insa de contrarii in sensul propriu , ci de o
exprimare simbolica - cele doua principii complementare au devenit ,
contrarii , prin ,cadere, - de altfel , ele sunt si altfel ,contrarii, , simbolic , find
asimilate cu focul si apa ./n alt aspect important - asezarea dizolvarii
inaintea fxarii nu este intamplatoare , ceea ce arata superioritatea
elementului fx , masculin , a ,formei, .Simbolic ,dupa ce dragonul fara aripi
este purtat in vazduh de dragonul cu aripi , il doboara si il devoreaza pe
acesta - ,intoarcerea in pamant, .nvers decat in iterp. modernizante ,
,corporalizarea spiritului , este aspectul mai important , ,pamantul, este
masculin , superior in demnitate , cerului, feminin .+ormula aceasta
chintesentiala a alchimiei este fgurata si prin hexagrama , ,pecetea lui
Solomon, , folosita si ca , sigiliu hermetic, - de unde se deduce clar
identitatea operatiei in cauza - ,la care se reduce intrgul Magisteriu , - cu ,
inchiderea hermetica, - simbolizata si prin uroboros - sarpele ce-si devoreaza
coada -!zoth .Cele doua triunghiuri ale hexagramei sunt cele doua principii ,
activ si pasiv , ,focul, si ,apa, - ce nu trbuie identifcate , in acest context , cu
cele doua elemente . ,Corpul, , find principiu , este universal , corpul fzic
find doar o manifestare particulara a acestui principiu .Corpul are si valoare
de individuatie , individualitatea find identica cu ,forma, - in acest cadru -
evident , forma find adevaratul principiu al individuatiei , si acesta este si
sensul aristotelic autentic in acest sens .+ixarea volatilului are , intre altele ,
sensul de individuatie spirituala si transcendenta , trecere in act a
individualitatii spirituale , adica reale si , astfel , ,entelehie, - cuvant derivat
din teleios , realizare , perfectiune , de unde si telete ,in Mistere .Este
realizarea &ietrei flosofale , curent identifcata cu corpul spiritual , de lumina ,
,al invierii, , compusul adus la ,rosu, .!stfel , corpul trece de la potenta la
act .,Corporalizarea, spiritului are deci sens spiritual , este , in sens propriu ,
inaltare , conversie , iar simbolismul , coborarii , are un sens diferit ,
complementar .
Cateva implicatii ale problemei-
,extele cele mai bune insista asupra necesitatii fxarii sau ,uciderii, Mercurului
, operatie centrala si , unica , ,intregul mister al Magisteriului - fgurata prin
doborarea unui cerb , a lebedei sau altor pasari , etc .Se atrage atentia
asupra pericolului unei volatilizari sau dizolvari fara ,fxare, , care , se spune ,
are consecinta pierderea intregului proces , volatilizarea , materiei, .%e aici ,
necesitatea inchiderii hermetice .Se subintelege superioritatea
,pamantului, ,ca stare stabila .&amantul este constiinta de sine , individuala ,
veghea , ca stare activa - sensul este acela al continuitatii constiintei
,depasirea solutiilor , transformarea lor pozitiva , asimilare a ,dizolvantului,
,intr-o ,betie lucida, sau ,somn treaz, , ,soare nocturn, .Starile volatile sunt ,
tehnic , stari de reeverie si de vis , incontrolabile ,dar si , cu directa legatura ,
stari de melancolie , umeda , , de ,rapire, , in extaze pasive , de exaltare
imaginativa - traditiile ascetice atragand atentia asupra pericolelor
imaginatiei . mplicita este si o anumita rezerva fata de viziuni si , aparitii , .
n schimb , un rol esential il are , rigoarea , , masura "usta , orthos logos , ,
deosebirea spiritelor, , discernamantul .%ar este implicit aici si un anume
realism , impotriva tendintelor , speculative , excesive - in termenii asceticii ,
impotriva , teologizarii, , punandu-se accentul asupra aspectelor practice , ca
in invataturile lui 6uddha .!devarata cunoastere trebuie sa se , intrupeze,
,asemenea samantei cazute in ,pamantul bun, , trebuie sa rodeasca in viata
si in experienta - aspectul practic este deci unul experimental .( cunoastere
ce nu da rod , ce nu devine , putere, , este inutila , sterila , ca o fantasma
.,nchiderea, hermetica are sensul general de autocontrol , constiinta de sine ,
autosufcienta - este unifcare , ,concentrare, ,atat in sans metodic cat si in
sens ontologic .&rin excelenta principiu inchis in propria natura , masura a
tuturor lucrurilor , este ratiunea , si de aici caracterul esentialmente rational ,
luminos , al caii ,si , am adauga , riguros deductiv- deductia , in sens propriu
reductie la principii , adica ,unire, , sinteza , in spiritul unei gandiri vii ,
dinamice si organice , viata interna a spiritului ,realizare - ,pecetea, este deci
aceasta reductie rationala a oricaror elemente , integrarea lor .Cu aceasta ,
se arata ca lucrarea este ,in esenta , o cale a cunoasterii , cunoastere
eliberatoare , - gnoza , "nana .Cunoasterea este singura cu adevarat ,
operativa, , transformatoare , ea isi este sufcienta , isi are rodul in sine .(rice
senzitivitate trebuie convertita intelectual , orice umezeala trebuie uscata .
#a acestea , putem adauga o observatie .S-a remarcat , in vise , ca inaltarile ,
zborurile aeriene , ca si atragerea in curenti , suvoaie , au mai degraba o
incarcatura negativa , tendinta freasca find aceea de revenire la sol , odata
cu o consolidare a sentimentului de sine .%e asemenea , gasim in unele
marturii un fel de actualizare a mersului pe ape ,o inaltare din suvoaie si
pasirea pe ele , ce se transforma in ,pamant, . %aca rapirile aeriene sunt
ingri"oratoare , inaltarea are cu totul alt sens , pozitiv , cand este o crestere in
inaltime , expansiune si dez-limitare , ca in mitul celor trei pasi ai lui 3isnu
.3isele exprima niste tendinte interioare , pot f luate ca un diagnostic
spiritual si ,in acelasi timp , pot oferi unele indicii , cu conditia , freste , sa fe
interpretate corect .

S-ar putea să vă placă și