Sunteți pe pagina 1din 3

Padurea de

conifere
Pdurile de conifere
(numite uneori pduri
boreale) sunt zone de
vegeta ie n care predomin
vegeta ia arboricol ( arbori i
arbu ti ) i gimnospermic
(brazi, pini). Ele sunt
rspndite n zonele
subarctice, temperate si
subtropicale. Sunt specifice
zonelor de mai sus de
latitudinea de 55 n emisfera
nordic i unilor mun i din
emisfera sudic
adurea de conifere este cel mai intins !abitat terestru din lume, ocupand o fasie lata de apro"imativ
#.$%% &m in emisfera nordica. 'rborii vesnic verzi de pe aceasta arie intinsa cresc acolo unde este prea frig
pentru padurile de foioase, dar prea cald pentru tundra.adurile de conifere care apar in mod natural se gasesc
in emisfera nordica. (u e"ista paduri de conifere in emisfera sudica deoarece continentele sudice nu se e"tind
indea)uns de departe spre sud. *in aceasta cauza acolo nu e"ista o vegetatie comparabila. adurile din (oua
+eelanda, ,asmania si sudul 'mericii de Sud sunt paduri tropicale temperate, care includ si conifere. entru
ca o padure sau un tinut impadurit sa fie considerat padure de conifere, trebuie sa contina conifere in proportie
de cel putin -% ..
Biotopul
Climatul este continental excesiv, cu geruri puternice iarna, cu zpezi
de lung durat,cu veri relativ calde.
precipitaiile,predominante sub form de zpad,variaz ntre40000
mm!an" ploile, distribuite relativ uniform pe parcursul anului, nregistreaz un
maxim n sezonul estival.
durata sezonului devegetaie este scurt#$%luni!an&"

la limita sudic a pdurii boreale #la contactul cu pdurile nemorale&,
intervalul cu temperaturi medii'(00C este)(*0 de zile #anotimpul rece dureaz
peste + luni&"
limita nordic a pdurii, spre ,rctica, corespunde unei perioade cu
temperaturi medii zilnice'(00C, de numai $0 de zile #anotimpul rece dureaz -
luni&.
durata stratului de zpad variaz ntre .- luni n /a0uia 1i %.+ luni n nordul
provinciei 2uebec.
solurile pe care se dezvolt pdurile boreale sunt slab productive3 podzolice,
turboase 1i de mla1tin, sc4eletice" caracteristice
stepodzolul#zola,nlimbarus&,cu 4umus acid de tip mor" importan deosebit
prezint 1i solurile 4idromorfe, respectiv solurile gleice 1i turbriile acide.

Biocenoza
vegetaia este dominat net de stratul arborilor, care pot atinge$0$%m
nlime.
fiind ve1nic verde,pdurea asigur umbrirea intens 1i continu a terenului,
astfel nc5t straturile inferioare de vegetaie sunt rare sau absente, cu excepia
unui strat muscinal,cu caracter discontinuu.
biodiversitatea stratului arborilor este redus, numrul genurilor este mic, iar
speciile corespunztoare sunt puin numeroase" ngeneral, pdurile de conifere
nord americane 1i cele asiatice prezint o biodiversitate mai mare#numeroase
specii din genurile 6inus, 6icea,
,bies & , comparativ cu cele europene
#dominate de6iceaabies 1i
6inuss7lvestris&.
stratul arbu1tilor 1i subarbu1tilor
aparine genurilor 8mperum, 9edum,
:accinium, crora li se adaug
semini1ul coniferelor.
stratul ierbaceu 1i muscinal include
prin excelen plante umbrofile.
Molidul european - predomin n
pdurilede conifere , formnd
molidiuri.
Pinul european -are frunzele lungi
(4-7 cm) grupate cte doua
Zada , Laria sau Crinul de pdure este singurul conifer cu frunze cztoare din
/ara noastra.

Zmbrul - se gsete mai rar, la limita
superioar, spre nlimi.
Bradul , formeaz pduri de brad sau de amestec cu
molidul 0i fagul.

1egeta/ia iubitoare de limin este rar n
aceste pduri ntunecate. rin locurile
mai luminate, monotania molidi0ului
este nviorat de prezen/a unor arbu0ti
Zmeurul,Afinul.