1

Anul 2
Curs 4
Ortopedie
Traumatismele vertebro-medulare

Definitie
Traumatismele vertebro-medulare (TVM) sunt traumatismele coloanei vertebrale care se soldeaza cu
lezarea maduvei spinarii.
Leziunea medulara reprezinta rezultatul unei agresiuni asupra maduvei spinarii, care compromite total
sau partial functiile acesteia (motorie, senzitiva, vegetativa, reflexa).
Epidemiologie
1% din totalul traumatismelor
43% din patologia vertebrala
Barbati intre 15-35 ani
Cele mai frecvente lezate segmente sunt C5-C6 si T12-L1
Leziuni neurologice:
-40% cervical
-10% toracale
-35% toraco-lombare
Etiologie:
-accidentele rutiere
-caderile
-agresiunile
-accidentele sportive
-accidentele de munca




2

Clasificare TVM
TVM se lasifica in:
-Inchise
-deschise
Dupa cum leziunea intereseaza sau nu maduva spianarii acestea sunt denumite:
-Mielice si
-Amielice
Clinica TVM:
1)Durere
2)Tulburari motorii I senzitive partiale sau complete
3)Tulburari sfincteriene
Nivelul senzitiv: segmentul cel mai caudal al maduvei la care functia senzitiva este normal pentru
ambele parti ale corpului.
Nivelul motor: segmental cel mai caudal pentru care functia motorize este normal bilateral.
Examenul local :
La examenul local al pacientului se evidentiaza:
-durere rahidiana accentuata de:
mobilitate
presiune locala
tuse
-contractura musculaturii paravertebrale
-rigiditate si impotent dunctionala a segmentului vertebral
-deformarea coloanei: scolioza, gibozitate, stergerea lordozei
-discontinuitatea sirului apofizelor spinoase
-atitudini particulare: torticolis, sustinerea barbiei cu mana ( in leziuni cu nivel C1-C2).
TVM deschise
-cauze arme de foc/arme albe
-tablou clinic similar inchise + leziune prin care se exteriorizeaza LCR si substanta nervoasa.

3

Explorarea paraclinica
-Explorare radiologica
-Rx certebrala standard
-Mielografia
-CT si mielo-CT spinala
-IRM
Atitudinea terapeutica :
Obiective generala:
Prevenirea agravarii leziunilor medulare
-reducerea si stabilizarea leziunilor osoase si disco-ligamentaer
-prevenirea complicatiilor care rezulta de pe urma traumatismului medular
-reabilitarea
Masuri generale:
Atentie sporita la starea generala si la statusul metabolic sunt esentiale dupa traumatism.
-Tratamentul complicatiilor gastrointestinal
-Tratamentul complicatiilor urinare
-Suport psihologic
-Ingrijirea tegumentelor
-Ingrijirea membrelor
Obiectivele interventiei chirurgicale:
-Inlaturarea factorilor compresivi
-Restabilirea alinierii si stabilitatii coloanei
-Reducerea riscului de infectie
-Favorizarea masurilor de recuperarealti





4

Traumatismele membrelor
Fracturile
Definitie: solutie de continuitate in structura unui os ca urmare a unui traumatism
Conditia: forta exterioara sa depasesca rezistenta mecanica a osului
Mecanisme:
-Direct: soc direct (bara de protectie, gloante, schije)
-Indirect: -torsiune (schi),
-flexie
-compresie (coloana),
-tractiune, smulgere (patela)
Clasificare:
Dupa starea invelisului de parti moi ale membrului sau centurii:
Fracturi -inchise
-deschise
Dupa sediu:
Fracturi: - extra-articulare: - diafizare
- metafizare
- epifizare
- articulare
Dupa structura osului fracturat:
Fracturi - pe os sanatos: - traumatism violent
-traumatism mediu dar repetat (fracture de oboseala)
- pe os patologic: traumatism minim





5


Fracturi diafizare: fracture simple, complexe, cominutive

Deplasarea fragmentelor:
Angulatie :

Decalaj:

Incalecare/telescopare:



6


Translatie:

Semne si simptome de probabilitate:
-deformarea regiunii
-tumefactie
-echimoza tardiva Hennequin
-durere in punct fix
-impotenta functional
Semne de certitudine:
-intreruperea continuitatii osoase
-mobilitatea anormala
-crepitatiile osoase
-netransmiterea miscarilor
Diagnostic imagistic
Radiologia
Conditii:
-Incidente: F + P + oblice + axiale
-Intreg segmentul + articulatiile supra- si subiacente
- + radiografii comparative
CT
-vertebre, cotil, calcaneu
-platou/pilon tibial
Echografia Doppler in complicatii
Angiografia in complicatii
7


Tratamentul
Ortopedic/Chirurgical/Functional
Componente:
-reducerea
-imobilizarea
-recuperarea functional
Reducerea
-inchisa: manevre ce refac drumul invers al deplasarii fragmentelor.
-se practica sub anestezie: locala/regional; generala: i.v./IOT; peridurala/rahidiana
Imobilizarea
-Aparate gipsate: circulare/despicate
Principii: -nu constrictive
-nu compresive
-cuprind articulatiile supra- si subiacenta, articulatiile imobilizate in pozitii
functionalre.
Contraindicatii: diabet, arterite, flictene/dermopatii
Complicatii: compresiuni nervoase/vasculare, leziuni de decubit (escare), redori articulare.
-Tractiune continua
-Aparat gipsat de atarnare
-Aparat gipsat + brose K
Fixarea interna (osteosinteza:)
Complicatii:
-infectia (0.5- 1.5%)
-deplasarea secundara
-degradarea montajului
-intarzierea in consolidare sau pseudartroza


8


Fixarea externa:
Indicatii:
-fracturi deschise (grad II-III)
-fracturi inchise (pelvis)
-fracturi cominutive ( + fixare mixta)
-fracturi vechi
-fixare secventiala
Entorsele
Entorsele sunt intinderi, rasuciri fortate ale ligamentelor, dar oasele nu parasesc articulatia.
Articulatia se umfla, devine dureroasa, iar miscarea este uneori imposibila.
Cel mai frecvent este afectat ligamentul talo-fibular anterior cel care conecteaza partile din fata ale
fibulei si talusului
Entorsele pot fi:
a) gradul I:
- ntinderi ligamentare cu eventuale leziuni microscopice
- examen radiologic
b) gradul II:
- ruptura parial a ligamentelor
- diminuarea stabilitii articulare
- examenul radiologic poate evidenia o lrgire a spaiului articular, dac aceasta este fcut la
amplitudinea maxima a micrii pe care s-a produs entorsa
c) gradul III:
- ruptura complet a ligamentelor si/sau smulgerea inseriei osoase a ligamentelor (fracturi
parcelri)
- stabilitatea articular este compromis
- examenul radiologic poate evidenia eventuale fragmente osoase, intraarticular, cu lrgirea
semnificativ a spaiului articular n micare forat.

Entorsele sunt mai frecvente la persoanele cu activitate trecute de vrsta adolescenei (20-60 ani) i n
special brbaii (cu precdere sportivii). Glezna i genunchiul sunt cel mai des interesate .





9

Luxatiile
Luxatiile determina intinderea si ruperea ligamentelor, cu deplasarea osului din articulatie. Deci
articulatia se umfla, devine dureroasa, iar membrul isi modifica aspectul normal.
Ex: luxatia gleznei, luxatie temporomandibulara, luxatie congenitala a soldului, luxatia rotulei, luxatia
cotului, luxatia scapula-humerala.
Luxaiile genunchiului sunt mai frecvente la brbai dect la femei (60-70%) ntre 20-30 de ani i mai
cu seam la sportivi, la copii sunt excepionale. Luxaiile genunchiului reprezint aproximativ 2% din
totalul luxaiilor.
Luxaiile pot fi :
a) Dup comunicarea cu exteriorul :
- nchise
- deschise - dinuntru
- din afar
b) Dup integritatea osoas :
- fr fracturi
- asociate cu fracturi - intraarticulare
- decolri epifizare
- diafizare
c) Dup gradul de reductibilitate
- reductibile spontan (traumatice)
- habituale (recidivante)
- reductibile prin manevre - ortopedice
- chirurgicale
- inductibile (recente, vechi)
d) Dup momentul producerii :
- congenitale (intrauterine)
- prenatale
- post-traumatice accidentale
- progresive (inflamatorii)
e) Dup de plasare
- cu deplasare mare (nclecarea epifizelor)
- cu translaie moderat
10

- subluxaie (deplasare pariala)
f) Dup vrst :
- copii (rare)
- adolesceni i tineri (sportivi)
- aduli (n special brbai cu vrsta ntre 30-65 ani)
- vrstnici (foarte
g) Dup motiv :
- traumatice
- convulsii (epilepsie, tetanus)
Examen clinic:
Durerea este extrem de vie, fiind determinat de excitaiile puternice care pornesc din
proprioceptorii existeni n capsule i ligamentele ntinse sau rupte. Aceast durere nu cedeaz la
calmantele obinuite. Singura soluie de a calma durerea este readucerea ct mai urgent a capetelor
articulare n poziie normal.
Impotena funcional apare din cauz c cele dou capete articulare nu mai sunt n poziie
normal, iar micrile specifice nu se mai pot executa.
Deformarea regiunii: relieful normal al regiunii articulare se schimb din cauza poziiei diferite a
oaselor.
Atitudine vicioas: modificrile de poziie a capetelor articulare fac ca segmentul respectiv al
corpului s ia i s se menin ntr-o poziie anormal, vicioas.
Echimoz i hematom, mai mult sau mai puin importante.
Hemartroza i hidrartroza: este prezena de lichid sanguinolent sau clar n articulaie.
Simptome date de compresiuni vasculare: astfel pot apare gangrene n teritoriul irigat de vasul
respectiv.
Simptome date de compresiuni sau distrugerea unui nerv important: pot aprea pareze sau paralizii, cu
insensibilitate n segmentul inervat (furnicturi de-a lungul membrului) sau tulburri neuro-simpetice
(cianoz, edem, rceal, transpiraie).
Investigatii paraclinice
Examenul radiografic (de fa i profil) este obligatoriu ori de cte ori bnuim, sau sntem siguri, c
avem de-a face cu o luxaie. El arat poziia n care se gsesc segmentele luxate, fapt important pentru
c manevrele de reducere difer adeseori n funcie de poziia n care se gsesc capetele osoase.
Este util examenul radiografic i pentru a arta dac nu exist i o fractur concomitent, eventualitate
care complic afeciunea i face mult mai dificil tratamentul.
Radiografiile se vor face att din direcie antero-posterioar, ct i supero-inferioar.
Evolutie si prognostic

n prezena unei luxaii simple, n care nu s-au rupt ligamentele i capsula pe mari ntinderi, n care nu
sunt compresiuni vasculare, nervoase, nu sunt distrugeri musculare i reuim n foarte scurt timp de la
apariia ei s o reducem i s o imobilizm, evoluia este favorabil i este posibil ca aceast luxaie s
nu se mai refac niciodat.
11


n caz c nu snt astfel de situaii favorabile i, mai ales, dac nici nu s-a fcut un tratament urgent i
corect, luxaia poate recidiva, sau pot aprea fenomene de artroz.

Prognosticul este i mai grav n caz de leziuni osoase locale, musculare, vasculare ori nervoase.

T Tr ra at ta am me en nt t
-Ortopedic
Tratarea unei luxaii se numete reducerea luxaiei. Ea const n repunerea corect, adic readucerea
n articulaie a celor dou capete osoase, pe aceeai cale pe care s-a facut luxaia. Aceast reducere
trebuie fcut ct mai urgent posibil. Se face de preferin sub anestezie general de scurt durat sau
anestezie local (obinut prin infiltraii periarticulare cu novocain, xilin) care permit cel mai bine
executarea manevrelor de reducere fr mari traciuni i fr leziuni sau distrugeri osoase, articulare,
musculare, vasculare sau nervoase.

Contuziile
Contuziile regiunilor articulare (genunchi, cot, umar, sold )se intalnesc frecvent ca rezultat al unui
traumatism direct prin cadere, strivire sau lovire cu un corp contondent. Daca forta de actiune
traumatica se exercita oblic, tangential, leziunea partilor moi va fi mai intinsa dar mai usoara, insa
daca va actiona perpendicular leziunea va fi mai profunda , mai grava si localizata.

Contuzia caracterizata prin leziuni ale formatiunilor anatomice profunde, fara leziuni tegumentare, cel
mult cu prezenta unor escoriatii, poate fi : usoara (spontan, reversibila) sau grava (leziuni profunde).
Cea superficiala include: echimoza, hematomul, seromul, iar cea profunda cuprinde contuzia
musculara, ruptura musculara, aponevrotica, tendinoasa, capsulo-ligamentara.

Clinic se pot pune in evidenta sufuziuni sanguine ale partlior moi(echimoza), hematomul,
hemartroza(sange in articulatie), durere, jena functionala, cu limitarea miscarilor articulare, edem.