tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU

Capitolul I. CLASIFICAREA MATERIALELOR

INGINERESTI
I. ELEMENTE CHIMICE
Elementele chimice din natura se gsesc in stare stabila (102) sau artificiala (16),
majoritatea sub forma de combinaii (oxizi, sulfai, silicai etc) !n element chimic este
constituit dintr"un singur ti# de atom, re#rezentat de un anumit numr atomic (numrul
de #rotoni din nucleul sau) $e#artizarea schematizata a elementelor chimice, in funcie
de numrul atomic, a fost realizata #entru #rima data de %endelee& in a'a numitul tabel
#eriodic (fig 1)
Fig. 1. Tabelul periodic ale elementelor chimice stabilit de Mendeleev [1].
Elementele chimice sunt (m#rite in ) clase distincte* metale, metaloide si
nemetale +intre elementele chimice cunoscute, ,6 sunt metale Elementele chimice
cele mai u'oare, #recum -
2
, -e, .i, /e si / se #resu#une ca s"au format in tim#ul
#roceselor chimice generate de ex#loziile cosmice +intre acestea, -
2
si -e sunt cele
mai abundente elemente chimice din uni&ers Elementele chimice grele, (nce#0nd cu
carbonul, s"au format #rin #rocese de nucleosinteza stelara
%ajoritatea elementelor chimice se gsesc #e #m0nt sub forma de combinaii
chimice de 2 sau ) elemente diferite (21) dintre acestea) Elementele care se gsesc
sub forma nati&a sunt 2u, 3g, 3u, 2, 4 si -g Elementele care nu se gsesc in forma
naturala se #roduc artificial #rin #rocedee de sinteza sau reacii nucleare
%asa #lanetei 5erra, de a#roximati& 678910
2:
;g, este alctuita #re#onderent
din* fier ()2,1<), oxigen ()0,1<), siliciu (16,1<), magneziu (1),7<), sulf (2,7<), nichel
(1,8<), calciu (1,6<) si aluminiu (1,:<)= restul de 1,2< este alctuit (m#reuna din alte
elemente chimice +atorita segregrii masice, miezul #m0ntului se considera a fi
alctuit din fier (88,8<), alturi de mici cantiti de nichel (6,8<), sulf (:,6<), si alte
elemente sub 1<
1
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
%aterialele inginere'ti sunt cele dedicate a#licaiilor industriale sau #entru
anumite domenii de acti&itate s#ecifica si #ot fi clasificate (n #atru gru#e #rinci#ale*
metale, ceramice, #olimeri, com#ozite*
Metale: metale #ure, aliaje feroase (care conin #este 60<>e) sau aliaje
neferoase
Ceramice*
tradiionale (argile) * teracota, faiana, gresia, #orelanul
tehnice*
" pentru scule * diamantul sintetic, nitrura cubica de bor, carbura de bor,
carbura de 5i, 4i, ?, alumina, cuarul
" pentru electrotehnica* izolatori, materiale feroelectrice sau magnetice
" refractare * %g@
2
, 3l
2
@
)
, 4i@
2
, cromit, sticle, grafit, ciment, beton
Compozite* cu matrice metalica, ceramica sau #olimeric, cu #articule, cu fibre
scurte, cu fibre lungi, cu carburi metalice, nanotuburi
Plastice* #olimeri, #oli"carbonai, r'ini (fenolice, e#oxidice), cauciuc, etc
.. ELEMENTE METALICE
Metalele se clasifica, in cadrul tabelului lui %endelee&, in funcie de reacti&itatea
chimica astfel*
metale alcali!e (gru#a 1), foarte reacti&e chimic, care nu
se gsesc in stare libera in natura, ci doar sub forma de combinaii chimice
3ceste elemente metalice au un singur electron #e ultimul strat electronic si au
ca#acitatea de a forma ra#id combinaii cu alte elemente sub forma de legturi
ionice 2a si celelalte elemente metalice, acestea #rezint caracteristici bune
de maleabilitate, ductilitate, buna conducie electrica si termica +in aceasta
gru#a fac #arte* .itiu (.i), 4odiu (Aa), Botasiu (C), $ubidiu ($b), 2esiu (2e) si
>ranciu (>r), ultimele doua fiind cele mai reacti&e din gru#a 2aracteristicile de
rezistenta mecanica ale acestor elemente metalice sunt reduse iar
reacti&itatea chimica se #oate manifesta ex#lozi& la contactul cu a#a
metale alcali!o"p#m$!toase (gru#a a 2"a), cu reacti&itate
mare, care, datorita &alorii numrului de oxidare D2, nu sunt #rezente in natura
dec0t sub forma de combinaii chimice +in aceasta gru#a fac #arte* /eriliu
(/e), %agneziu (%g), 2alciu (2a), 4troniu (4r), /ariu (/a) si $adiu ($a)
metale %e tra!zi&ie (gru#ele )"12) la care au caracteristica
#rinci#ala este data de #lasarea electronilor de &alena #e mai multe ni&ele
atomice diferite, ceea ce le confer diferite stri de oxidare 3cestea #rezint
caracteristici de ductilitate, maleabilitate si conducie electrica sau termica
s#ecifice metalelor +in aceasta gru#a fac #arte* 4candiu (4c), 5itan (5i),
Eanadiu (E), 2rom (2r), %angan (%n), >ier (>e), 2obalt (2o), Aichel (Ai),
2u#ru (2u), Finc (Fn), Gtriu (G), Firconiu (Fr), Aiobiu (Ai), %olibden (%o),
5echnetiu (5c), $utheniu ($u), $hodiu ($h), Baladiu (Bd), 3rgint (3g), 2admiu
(2d), -afniu (-f), 5antal (5a), ?olfram (?), $heniu ($e), @smiu (@s), Hridiu (Hr),
Blatina (Bt), 3ur (3u), %ercur (-g), $utherfordiu ($f), +ubniu (+b), 4eaborgiu
(4g), /horiumu (/h), -asiumu (-a), %eitneriu (%t), !nunnilium (!un),
!nununium (!uu), !nunbium (!ub) +intre acestea, ) elemente metalice au si
caracteristici magnetice, res#ecti&* >e, 2o si Ai %ajoritatea se gsesc in stare
solida, cu exce#ia mercurului care este lichid intr"un domeniul larg de
tem#eraturi, inclusi& la tem#eratura camerei
2
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Alte eleme!te metalice #recum* 3luminiu (3l), Ialiu (Ia),
Hndiu (Hn), 4taniu (4n), 5aliu (5l), Blumb (Bb) si /ismut (/i) 3ceste elemente
metalice sunt foarte maleabile, unele si ductile, dar nu #rezint caracteristica
de oxidare difereniata #recum cele din clasa de tranziie, electronul de &alena
situ0ndu"se doar #e stratul #eriferic 5oate aceste elemente sunt solide, o#ace
din #unct de &edere o#tic si, cu exce#ia aluminiului, au o densitate mare
Aumerele cores#unztoare gradului de oxidare sunt* D), J:, si ")
Metaloi%e (, elemente)* /or (/), 4iliciu (4i), Iermaniu
(Ie), 3rseniu (3s), 4tibiu (sau 3ntimoniu 4b), 5elur (5e), Boloniu (Bo) 3ceste
elemente fac tranziia de la metale la nemetale, #osed0nd caracteristici
comune celor 2 clase de elemente chimice !nele dintre acestea, #recum 4i si
Ie au caracteristici de semi"conducie, adic #ermit trecerea curentului electric
doar in anumite condiii, fiind utilizate #entru dis#oziti&e electronice
Metalele i aliajele metalice se #ot clasifica (n dou mari categorii, (n funcie de
elementul metalic #re#onderent 2ele la care elementul de baza care formeaz
matricea metalic este 'ierul sunt denumite 'eroase, fiind clasificate (n funcie de
#rocentul de carbon (n o&eluri (cu 0,01<2 #ana la a#rox 2<2) res#ecti& 'o!te (#ot
conine (ntre 2,11<2 'i 6,6,<2) +atorit caracteristicilor de rezisten deosebite,
oelurile sunt utilizate #entru structuri metalice #uternic solicitate, (n diferite domenii
2elelalte metale sunt denumite !e'eroase, mai des utilizate fiind aluminiul, cu#rul,
titanul, cromul, nichelul, magneziul, zincul, cobaltul etc
%etalele sunt caracterizate #rin conducti&itate electric 'i termic bune,
rezisten mecanic relati& mare, ductilitate, deformabilitate 'i rezistena la ru#erea #rin
'oc relati& mari Hn stare #ur, metalele se utilizeaz rar, mai ales #entru a#licaii
deosebite cum ar fi cele din domenii #recum* electronic 'i electrotehnic (cu#rul,
siliciul, #latina, rodiul), medicin (aliaje nobile #recum 3u, Bt sau 5i), chimie (elemente
#entru catalizatori sau sinteze chimice #recum Bt, $h, Ai, 2o, 2r), centrale nucleare
(zirconiu, grafit), siderurgie (titan, cobalt, iridiu, aluminiu etc) +e regul, aliajele
metalice, sunt foarte mult utilizate #entru a#licaii inginere'ti, fiind (m#rite in clase de
aliere cu o di&ersitate im#resionant
... Alumi!iul
3luminiul (3l) este unul dintre cele mai rs#0ndite elemente din natur ( ,,:6 <
din litosfer, situ0ndu"se #e locul al )"lea du# oxigen 'i siliciu), riscul e#uizrii sale
fiind foarte mic K2L Mn scoara terestr, aluminiul are urmtoarea rs#0ndire*
(n litosfer* ,,:6 <=
(n roci &ulcanice* 8,1) <=
(n meteorii* 1,)8 <=
(n hidrosfer* 1x10
"6
<
Mn natur aluminiul nu se afl (n stare nati&, ci numai sub form de combinaii
(silicai, alumino"silicai, oxid anhidru sau hidratat, s#ineli, felds#ai 'a), din care se
#oate extrage cu un consum mare de energie +in cele 260 de minerale care conin
aluminiu, #este :0 < sunt alumino"silicai 2ele mai im#ortante minerale de aluminiu
sunt* corindonul (100 < 3l
2
@
)
), boehmitul 'i dias#orul (3l
2
@
)
N -
2
@ cu 86 < 3l
2
@
)
),
hidrargilitul (3l
2
@
)
N )-
2
@ cu 66,: < 3l
2
@
)
), cianitul, andaluzitul 'i silimanitul (3l
2
@
)
O
4i@
2
cu 6) < 3l
2
@
)
), caolinitul (3l
2
@
)
N 2 4i@
2
N 2-
2
@ cu )7,6 < 3l
2
@
)
'i :6,: < 4i@
2
),
nefelina ((AaC)
2
@ N 3l
2
@
)
N 2 4i@
2
cu ()2,2 " )6) < 3l
2
@
)
), alunitul (C
2
4@
:
N 3l
2
(4@
:
)
)
N
:3l(@-)
)
cu )7,6 < 3l
2
@
)
) 'a K:L 2ele mai im#ortante minereuri de aluminiu sunt*
bauxita, alunit, nefelin, argila 'i caolinul Mn #rezent, bauxita (cu 60<3l) constituie
3
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
materia #rim de baz #entru extragerea economic a aluminiului Bentru &iitor atenia
se &a (ndre#ta 'i s#re alte minerale* caolin, nefelin, sienit, cianit 'i andaluzit Mn ara
noastr zcminte de bauxit se gsesc (n munii /ihorului, iar #este hotare, acestea
sunt numeroase, (n s#ecial (n Irecia, 5urcia, !ngaria, Htalia, >rana, 2hina, Iuineea 'a
K:L Mn Euro#a, clasificarea aliajelor de aluminiu se face (n mod frec&ent du# normele
3sociaiei Hnternaionale a 3luminiului (33), care a creat un sistem de clasificare alctuit
din o#t gru#e diferite, (n funcie de #rinci#alele elemente de aliere (tabelul 1)
Ta(elul
Clasificarea aliajelor de aluminiu conform AA [4]
Termi!olo)i
a A.A
Termi!olo)ia
I.S.O.
*apro+imati,#-
Tipul %e alia./
eleme!te %e aliere
Limita %e cur)ere R
p0/1
/
MPa
Nec#lit Superc#lit
1PPP 3l PPP Aealiat Q :0 "
2PPP 3l2u PP 2u Q 1:0 260 " 600
)PPP 3l%n PP %n Q 60 "
:PPP 3l4i PP 4i ,0 " 180 "
6PPP 3l%g PP %g )6 " 126 "
6PPP 3l%g4i PP 4i 'i %g Q 110 160 " :00
,PPP 3lFn PP Fn Q 1:0 220 " 800
8PPP 3l4n PP alte elemente (>e,
Ai)
" "
3liajele deformabile #ot fi nedurificabile #rin tratament termic sau durificabile #rin
tratament termic, conform tabelului 2
Ta(elul 1
Clase de aliaje de aluminiu n funcie de modul de procesare K:L
Clasa Marca
3liaje
deformabile
3liaje nedurificabile #rin tratament
termic
3l%g6
3l%n%g
3l%n2u
3liaje
durificabile
#rin
tratament
termic
3liaje de ti# duraluminiu 3l2u:%g%n
3liale 3l%g4i 3l%g14i2u2r
3l4i1%g%n5i
3liaje de (nalt rezisten 3lFn6%g2,62u1,6
3liaje rezistente la cald 3l2u2%g1,6Ai1,)>e4i
3liaje
#entru
turntorie
3liaje 3l"2u
352u:4i
352u10%g
352u:%g5i
3liaje 3l"4i
(4iluminuri)
354i:%g
354i82u)Ai
354i102u)%g
354i122u%gAi
3liaje 3l"%g 35%g)4i
35%g74i
3liaje 3l"Fn 35Fn6%g
35Fn104i,>e
3liaje rezistente la cald 352u:Ai2%g
4
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
+in #unct de &edere al ca#acitii de durificare #rin tratament termic, exist aliaje
durificabile (2, 6, ,) 'i aliaje nedurificabile (1, ), :, 6) Mn com#araie cu rezistena
mecanic a aluminiului nealiat, unele aliaje #ot oferi &alori a#ro#iate de cele ale
oelurilor
Exist o mare di&ersitate a aliajelor de aluminiu, (n funcie de gru#ele #rinci#ale
de aliere 'i de modul de consolidare (#rin deformare #lastic sau #rin tratamente
termice) Brinci#alele gru#e de aliaje ale aluminiului, (n funcie de clasele de aliere
sunt* aluminiu nealiat= aluminiu " cu#ru= aluminiu " mangan= aluminiu " siliciu= aluminiu "
magneziu= aluminiu " siliciu " magneziu= aluminiu " zinc= aluminiu R litiu= alte ti#uri de
aliaje de aluminiu Exist 'i standarde euro#ene #entru caracterizarea materialului de
baz din aluminiu (EA), care se refer la* EA 616 " condiii de li&rare= EA 2) 1):11": "
terminologie= EA :8611": " #regtire #robe #entru determinarea caracteristicilor
mecanice 'i &alori ale acestor caracteristici #entru diferite condiii de li&rare= EA 6,)11":
" com#oziii chimice #entru 160 aliaje de aluminiu
3liajele de aluminiu nedurificabile #rin tratament termic constituie un gru# de
materiale la care se #ot mri caracteristicile de rezisten mecanic #rin deformare
#lastic la rece sau #rin aliere (consolidarea #rin soluii solide) 3cestea difer de
aliajele de aluminiu tratabile termic #rin aceea c sunt inca#abile s formeze #reci#itate
de faz secundar #entru consolidarea matricei metalice de baz +in aceast cauz,
&alorile caracteristicelor mecanice care #ot fi obinute sunt inferioare celor ale aliajelor
tratabile termic
3bsena elementelor #entru formarea de #reci#itate este un element fa&orabil din
#unct de &edere al sudabilitii, fiind mai sczut tendina de fisurare la cald #rin film
lichid Mn #lus, #roducti&itatea o#eraiei de sudare este mai mare, deoarece efectele
(nclzirii asu#ra FH5"ului sunt mai #uin duntoare (n acest caz Mn aceast categorie
sunt cu#rinse aliajele din sistemele de aliere* 3l 77 < (1xxx), 3l"%n, 3l"%g"%n, 3l"%n"
2u ()xxx), 3l"4i (:xxx), 3l"%g (6xxx) 'i 3l"Ai">e, 3l"4n"Ai"2u (8xxx) K:L
3liajele 3l"%g conin (ntre 0,6 'i 16 < %g 'i se caracterizeaz #rin rezisten
mecanic a#reciabil, rezisten bun la coroziune, densitate mai mic fa de celelalte
aliaje de aluminiu, #relucrabilitate bun #rin a'chiere 'i #ot fi lustruite excelent
$ezistena la coroziune este diminuat datorit formrii unor #reci#itate continue #e
limitele de grunte de ti# " %g
)
3l
2
, care determin a#ariia coroziunii intergranulare K:L
3ceste #reci#itate a#ar cu ocazia #relucrrilor la rece cu grade mari de deformare sau
la aliajele (nalt aliate cu %g ex#use la tem#eraturi cu#rinse (ntre 120 'i 200
0
2
$ezistena la coroziune a aliajelor 3l"%g este influenat de #rezena im#uritilor de
cu#ru care #ot #ro&oca o coroziune generalizat, mai #uin #ericuloas (ns dec0t cea
localizat
3liajele 3l"%n conin, de obicei, 1 " 1,, < %n +eoarece solubilitatea com#usului
3l
6
%g (n aluminiu este &ariabil cu tem#eratura, teoretic aceste aliaje ar #utea fi
durificate #rin tratament termic, dar a&0nd (n &edere fa#tul c (n #rezena fierului
(im#uritate admis #0n la 0,, <) se formeaz com#usul 3l
2
%n>e insolubil (n aluminiu,
durificarea #rin tratament termic a acestor aliaje nu este #osibil 3liajele deformabile,
nedurificabile #rin tratament termic din sistemul 3l"%g"%n conin #0n la ) < %g 'i 1 "
1,6 < %n 'i sunt caracterizate #rin rezisten mecanic ridicat, #lasticitate bun,
rezisten la coroziune mare (de exem#lu, aliajul )xxx este utilizat #entru rezer&oare de
stocare 'i containere) 'i sudabilitate acce#tabil
+atorit acestor #ro#rieti, aceste aliaje sunt foarte mult utilizate (n industria
constructoare de ma'ini, ustensile casnice, elemente #entru construcii, &ase sub
#resiune (fig 2) $ezistena mecanic ridicat o datoreaz formrii com#usului
(%n,>e)3l
6
fin dis#ersat #e limitele de grunte 'i sub"grunte deformat #lastic Mn acela'i
tim#, se manifest 'i efectul de consolidare #rin soluii solide, datorat %g 'i %n
5
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Fi). 1. rincipalele domenii de utili!are ale aluminiului la nivelul anului "#11["].
3liajele deformabile nedurificabile #rin tratament termic din sistemul 3l"Ai">e
conin circa 1 < Ai 'i 0,6 < >e, au rezisten bun la coroziune (n a# la tem#eraturi 'i
#resiuni ridicate 'i sunt utilizate (n energetica nuclear 3liajele deformabile
nedurificabile structural din sistemul 3l"4n"Ai"2u au #ro#rieti antifriciune foarte bune
fiind utilizate la confecionarea lagrelor (n industria automobilelor Brinci#alele
#robleme care #ot a#rea la sudare sunt fisurarea la cald 'i a#ariia #orilor Bentru
limitarea extinderii acestor fenomene se im#un o serie de msuri de #rotecie a zonei
de sudare, curirea atent a su#rafeelor de (mbinat, alegerea materialelor de adaos
cores#unztoare 3liajele 3l%n sunt #lasate (n clasa )xxx, conform clasificrii 33 +e'i
nu sunt tratabile termic #entru durificare, aceste aliaje #ot su#orta unele tratamente
termice ca recoacerea de #unere (n soluie (@) 'i recoacere de regenerare du#
deformarea #lastic (-1 sau -2)
3liajele din clasa 3l"4i sunt, de regul, utilizate #entru materiale consumabile la
sudare (s0rme 'i electrozi) 'i mai #uin ca elemente durificate #rin deformare #lastic
3liajele de aluminiu tratabile termic #rezint o bun rezisten mecanic 'i
tenacitate, simultane cu rezistena remarcabil la coroziune 'i densitatea sczut,
caracteristici care #ermit utilizarea acestora (n a#licaii di&erse* aerona&e, &ase #entru
trans#ort flu&ial 'i maritim, rezer&oare de stocare, tubulatur, a#licaii industriale
di&erse Bro#rietile mecanice, fizice 'i chimice ale acestor aliaje de#ind de com#oziia
chimic 'i starea microstructural
3ceast gru# cu#rinde aliaje cu elemente care au solubilitatea (n aluminiu
relati& ridicat* 2u, %g, Fn, .i etc, &ariaia solubilitii acestora cu tem#eratura
#ermi0nd a#licarea tratamentelor termice +in aceast clas mai des sunt utilizate
aliajele din sistemele* 3l"2u (2xxx), 3l"2u"%g (2xxx), 3l"2u"Ai"%g, 3lR2uR.i (2xxx), 3l"
%g"4i (6xxx), 3l"Fn, 3l"Fn"%g, 3l"Fn"%g"2u (,xxx), 3l".i"2u"%g (8xxx) Ai&elul de aliere
#oate de#'i uneori 10 <, (n tim# ce concentraia elementelor (nsoitoare este limitat
la maxim 0,16 < K:L
3liajele 3l"2u"%g sunt formate din soluie solid 'i com#u'ii* 2u3l
2
(faza ),
2u%g3l
2
(faza 4) 'i 2u%g
:
3l
6
+u# a#licarea tratamentului de (mbtr0nire natural
aliajele 3l"2u"%g #osed o rezisten mecanic ridicat asociat cu o #lasticitate bun
com#arabil cu #lasticitatea obinut #rin recoacere
3liajele 3l"2u"Ai au rezisten mecanic mare at0t la tem#eraturi joase c0t 'i la
tem#eraturi ridicate Mn aliajele de ti# G durificarea la (mbtr0nire se datoreaz
com#u'ilor ternari (2uAi)
2
3l
)
'i 2u
:
Ai3l
,
, fiind #osibil 'i #rezena unui com#us
cuaternar ce conine (n #lus magneziu 3liajele din acest sistem sunt utilizate (n
6
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
industria constructoare de ma'ini 'i (n construcii metalice datorit rezistenei mecanice
ridicate, rezistenei la coroziune 'i sudabilitii bune
3liajele 3l"Fn fac #arte din clasa ,xxx 'i #rezint cele mai ridicate &alori ale
caracteristicilor mecanice dintre toate aliajele de aluminiu, fiind concurate doar de noile
aliaje desco#erite recent din clasa 3l".i 3ceste &alori sunt obinute #rin aliere cu zinc,
magneziu 'i uneori cu#ru, (n combinaie cu un regim controlat de #rocesare termo"
mecanic Brezena 2u (n combinaie cu %g determin cre'terea caracteristicilor de
rezisten dar 'i scderea sudabilitii, #rin cre'terea sensibilitii la fisurare a custurii
3liajul ,0,6 care conine 6,6 < Fn, 2,6 < %g 'i 1,6 < 2u este cea mai comun marc
din aceast clas, fiind caracterizat totodat 'i de (nclinare s#re fisurare la sudare
3liajele ,00:, ,006 'i ,0)7 #rezint totodat caracteristici mecanice bune 'i o
sudabilitate cores#unztoare
3ceste aliaje #rezint o bun deformabilitate 'i #relucrabilitate #rin a'chiere,
#rinci#alele a#licaii fiind (n industria aeronautic, construcii de ma'ini sau elemente
#entru #lacare Mn aceste aliaje, coninutul de 2u a fost limitat #entru a se reduce
sensibilitatea la fisurare a sudurii @ alt caracteristic im#ortant a aliajelor din clasa
,xxx este fenomenul de declan'are ra#id a #rocesului de (mbtr0nire natural (n FH5
sau (nce#erea #rocesului de durificare #rin #reci#itate chiar la tem#eratura camerei,
du# sudare +atorit acestui fa#t, caracteristicile mecanice ale (mbinrii sudate
continu$ s$ se mbun$t$easc$ chiar la %# de !ile dup$ sudare [4].
3liajele 3l"Fn"%g sunt caracterizate #rintr"o rezisten mare la coroziune
3cestea conin 2 " 8 < Fn, la care se mai adaug 2u, >e, 4i, 2r, %n, 5i, 3g etc
4tructura 'i com#ortarea la tratament termic a acestor aliaje de#inde, (n #rinci#al, de
ra#ortul Fn1%g, mrimea acestuia 'i #rezena celorlalte elemente de aliere sau
(nsoitoare determin0nd formarea diferiilor com#u'i solubili sau insolubili (n soluia
solid
3liajele 3l"%g"4i (clasa 6xxx) sunt su#erioare celor cu 4i eutectice (siluminuri),
#rin mic'orarea tendinei de formare a golurilor de contracie, (mbuntirea
#ro#rietilor mecanice, #osibilitatea a#licrii tratamentului termic (du# re&enire aliajul
are #lasticitatea de dou ori mai mare 'i rezistena cu 20 < mai mare) $ezistena la
coroziune este foarte (nalt c0nd coninutul de cu#ru este extrem de mic
3liajele din clasa 6xxx #rezint caracteristici de rezisten mecanic moderate, o
bun rezisten la coroziune com#arati& cu alte aliaje tratabile termic, o bun
deformabilitate 'i sudabilitate +atorit fa#tului c se extrudeaz cu u'urin, se li&reaz
(ntr"o gam di&ers de com#onente, #rofile, benzi sau #lci Brinci#alele a#licaii se
regsesc (n confecii metalice di&erse, structuri #entru construcii, #anouri arhitecturale,
conducte, a#licaii marine 'i altele 3liajele 3l " .i re#rezint unele dintre cele mai recent
dez&oltate materiale cu #erformane ridicate dintre aliajele de aluminiu, utilizate (n
#rinci#al, (n cadrul structurilor destinate com#onentelor #entru industria aeronautic
+eoarece o mare #arte a structurii aerona&elor este realizat din aliaje #e baz
de aluminiu, constructorii sunt interesai de ino&aiile realizate (n domeniul materialelor
noi cu modul de elasticitate ridicat, densitate sczut 'i, (n anumite cazuri, cu rezistene
mecanice 'i tenaciti mari !n a&antaj al aliajelor 3l".i este oferit de fa#tul c acestea
nu necesit modificarea echi#amentelor de #relucrare, metodele de #roiectare sau
tehnologiile de fabricaie
..1. Fierul
Fierul (>e), cu numrul atomic 26 si masa atomica 66, se gse'te (n gru#a a 8"a
a tabelului #eriodic ale elementelor, fiind un metal de tranziie >ierul 'i aliajele sale
(oelurile sau fontele) sunt cele mai cunoscute si utilizate materiale 4u#rafeele
metalice #olizate ale fierului sunt lucioase 'i au o culoare gri"argintie, dar #rin meninere
7
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
(ndelungata in aer sau mediu umed acestea se oxideaz, form0nd un strat ro'u sau
brun de oxid fero"feric (rugin) Hn stare #ura, fierul este foarte moale si ductil (chiar mai
moale dec0t aluminiul), dar #rin adugare de elemente chimice, cum ar fi carbonul, se
obine cre'terea rezistenei mecanice si a duritii in defa&oarea #lasticitii si tenacitii
3numite aliaje ale fierului (oteluri) in care se introduc cantiti bine #recizate din
alte elemente metalice (denumite elemente de aliere) 'i carbon, #ermit obinerea unor
caracteristici de rezistenta de 1000 ori mai mari dec0t cele ale fierului #ur
>ierul are 'i o larg rs#0ndire (n natur (al 6"lea ca rs#0ndire #e 5erra),
ca mas ocu#0nd (ns #rimul loc 4ub form de di&erse combinaii chimice, fierul
alctuie'te :,2< din scoara terestr, (ns (n stare #ur se gse'te doar accidental
((n meteorii) 4e #resu#une, de asemenea, c #laneta %arte ('i datoreaz culoarea
ro'iatic unui sol bogat (n oxid de fier >ierul este metalul cel mai dens existent
(n nucleul giganilor ro'ii 'i (n meteorii K6L %inereurile de fier sunt ex#loatate (n #rezent
(n :8 de ri, #rimii cinci #roductori* 2hina, /razilia, 3ustralia, $usia 'i Hndia asigur0nd
,0< din #roducia mondial total
>ierul este (n #rezent cel mai utilizat metal, re#rezent0nd 76< din #roducia
mondial de metale +atorit combinaiei intre rezistena mecanica (nalta si #reului
redus de obinere, fierul este elementul care se folose'te (n #rezent ca baza #entru
di&erse aliaje metalice 3lturi de cobalt 'i nichel, fierul este unul dintre cele trei
materiale cu #ro#rieti feromagnetice care fac #osibil a#licarea #ractic
a electromagnetismului la generatoare, transformatoare 'i motoare electrice (fig ))
>ierul se gse'te sub ) forme microstructurale diferite, in funcie de ti#ul reelei
cristaline si de tem#eratura* fier S, fier T si fier U.
Fierul are o structur cristalin cubic cu &olum centrat 'i este stabil de la
tem#eratura ambiant #0n la tem#eratura de 712
o
2 (3c
)
) Mntre tem#eratura
ambiant 'i tem#eratura de ,,0
o
2 (Bunctul 2urie), fierul S este feromagnetic
iar #este aceasta tem#eratura de&ine #aramagnetic +in aceast cauz, iniial
formei microstructurale de fier existente (ntre ,,0
o
2 'i 712
o
2 i s"a dat
denumirea de fier V !lterior s"a renunat la aceast denumire (ntruc0t (ntre
fierul S 'i fierul V nu exist alte diferene
Fierul are o structur cristalin cubic cu fee centrate 'i este stabil (ntre
712
o
2 'i 1)7:
o
2
Fierul are o structur cristalin cubic cu &olum centrat 'i este stabil (ntre
1)7:
o
2 'i tem#eratura de to#ire, 16)8
o
2

Fig. 3. Aplicaii ale propriet$ilor ma&netice ale fierului [ '].
Hzoto#ul
66
>e este cel mai greu izoto# stabil rezultat din nucleosinteza stelar, dar
alte elemente mai grele dec0t fierul 'i nichelul sunt necesare #roducerii su#erno&elor
8
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
3liajele fier"carbon denumite oteluri au cea mai larg rs#0ndire (n industrie
3cestea se (m#art (n oeluri, cu un coninut de carbon de #0n la 2,11 < 'i fonte, cu un
coninut de carbon intre 2,11 si 6,6,< (tab ))
Ta(elul 2
Clasificarea principalelor aliaje feroase
Oteluri Fo!te
Sla( aliate 3!alt aliate 2enu'ii
2u #uin carbon 2oninut mediu
de 2
2oninut ridicat
de 2
B
e
n
t
r
u

s
c
u
l
e
H
n
o
x
i
d
a
b
i
l
e
+uctile
(Irafit
nodular)
%aleabile
3lbe
$ezistenta
sczuta
$ezistenta
ridicata
$ezistenta
medie
5ratabile
termic
Blasticitate
sczuta
Bentru
scule
3liate
Brelucrarea #rin forjare a fierului cu mai #uin de 0,2< carbon reduce tendina sa
de ruginire, (ns (n #rezent, (n majoritatea a#licaiilor, se utilizeaz oeluri cu coninut
sczut de carbon sau micro"aliate, care sunt mai ieftine 'i mai u'or de obinut
@telul nealiat conine (ntre 0,06< 'i 2,11< carbon, a&0nd si mici cantiti de
mangan, sulf, fosfor 'i siliciu @telurile aliate conin diferite cantiti de carbon, dar 'i
alte metale, cum ar fi crom, &anadiu, molibden, nichel, Wolfram, etc 3cestea au de
regul domenii de utilizare bine #recizate, deoarece coninutul de elemente de aliere le
cre'te considerabil #reul @ clasa de oeluri aliate, numite micro"aliate, conin cantiti
mici de elemente de aliere, care le confer rezistene mecanice 'i tenaciti ridicate, la
costuri sczute @telurile inoxidabile (care nu se oxideaz la tem#eraturi medii si
ridicate) sunt aliate cu cel #uin 12< crom, #ut0nd conine si Ai, %o, E, 5i, 3l, Ab etc
>onta bruta este o &arietate de aliaj feros care conine intre : si 6< carbon 'i
di&erse cantiti de sulf, siliciu 'i fosfor 4ingura sa im#ortan tehnic este ca material
intermediar, ser&ind la #relucrarea ulterioara #entru obinerea fontei s#eciale (aliate,
turnate, cenu'ii, ductile, maleabile, albe) sau a otelului
>onta turnat #oate conine, #e l0ng 2,11< R 6,6,< carbon, 1< R 6< siliciu 'i
mici cantiti de mangan Bro#rietile sale mecanice &ariaz considerabil (n funcie de
forma sub care a#are carbonul (n aliaj >ontele albe conin carbonul sub form de
cementit, ceea ce le confer duritate si fragilitate mare 4u#rafaa de ru#ere a unei
fonte albe #rezint numeroase faete fine cu carburi, de culoare foarte deschis,
argintie, care 'i dau numele materialului Mn fonta cenu'ie carbonul se gse'te mai ales
sub form liber, de grafit, a&0nd (nsa #ro#rieti mecanice reduse (de'i mai bune
dec0t cele ale fontelor albe) Eariantele #erfecionate de font cenu'ie (maleabila tratata
termic 'i modificata cu adaosuri de %g si 2e), conin grafit fie sub form de cuiburi, fie
sub form sferoidal (grafit nodular), ceea ce le (mbunte'te mult rezistena 'i
tenacitatea
Hn #ractica metalurgica se utilizeaz noiunea de feroaliaje, #entru acele aliaje ale
fierului cu alte elemente chimice, in care acestea sunt #rezente (n #rocentaje ridicate
Exem#lele cele mai (nt0lnite sunt ferosiliciul si fero"manganul, care se utilizeaz la
elaborarea oelurilor aliate sau a altor aliaje
3lte aliaje im#ortante care conin fier sunt cele aliate cu nichel, dintre care se
remarc in&arul ()6< Ai, rest fier), care se caracterizeaz #rintr"un coeficient de
dilatare termic foarte redus 'i care se utilizeaz (n a#licaii unde sunt #ermise
modificri dimensionale minime (n ra#ort cu tem#eratura
@xizii de fier sunt folosii la fabricarea de medii magnetice #entru stocarea
informaiilor +eseori ace'tia sunt amestecai cu alte elemente chimice, dar ('i
#streaz #ro#rietile magnetice (n soluie Mn medicin se folosesc #re#arate #e baz
de fier ca medicamente (m#otri&a anemiei Hn cantiti excesi&e insa, fierul
este toxic #entru oameni, deoarece reacioneaz cu #eroxizii din cor#, #roduc0nd
9
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
radicali liberi 5oxicitatea a#are atunci c0nd cantitatea de fier de#'e'te #e cea critica,
necesar #entru legarea fierului liber @ cantitate #rea mare de fier ingerat #oate leza
direct celulele din tractul gastro"intestinal, #ut0nd intra (n s0nge cu distrugerea celulelor
@dat ajuns (n s0nge, fierul (n exces #oate afecta celulele din inima si ficat, #roduc0nd
boala denumita sideroza, #ut0nd duce la deteriorarea organelor res#ecti&e, #e termen
lung, sau chiar la moarte
..2. Tita!ul
5itanul a fost desco#erit ca element chimic (n anul 1,71, dar abia (n 1726 s"a
#utut obine titan metalic #ur, cu o bun #lasticitate si cu limitarea coninutului de
im#uriti Broducerea la scara industriala a acestui metal este ra#ortata #e la mijlocul
anilor 1760, de ctre 6 #roductori si #este 26 de instituii angajate in #roiecte de
cercetare 5itanul, numit si metalul minune, a fost desenat ca un succesor al aluminiului
si otelului inoxidabil
3cesta este foarte rs#0ndit at0t (n scoara terestr, cat 'i (n solul altor #lanete, (n
norii de gaz interstelari 'i (n meteorii Mn scoara terestr, mici cantiti de titan se
gsesc (n roci, minerale, argile, nisi#uri 'i (n mare +e'i la (nce#ut a fost considerat un
metal rar datorit dificultilor de extragere 'i rafinare, s"a constatat c este unul dintre
cele mai rs#0ndite metale din scoara terestr, cu 0,61< ocu#0nd locul al #atrulea
intre elementele metalice du# aluminiu, fier 'i magneziu .a (nce#ut, titanul maleabil a
fost extras #rin descom#unerea iodurilor, dar ulterior s"a rs#0ndit la scar industrial
metoda reducerii magnezio"termice a tetraclorurii (n atmosfer neutr sau (n &id cu
obinerea buretelui de titan care, aliat cu alte metale 'i elaborat (n cu#toare electrice cu
&id cu electrozi consumabili, a dat #osibilitatea realizrii aliajelor acestui metal
5itanul face #arte din categoria metalelor greu fuzibile situate (n subgru#a a HE"a (n
tabelul #eriodic al elementelor 3&0nd caracteristici mecanice su#erioare, (n s#ecial la
tem#eraturi ridicate, greutate s#ecific sczut, o remarcabil rezisten la coroziune
'i o buna #relucrabilitate #rin deformare #lastic 'i tratament termic, aliajele titanului ('i
gsesc multi#le utilizri (n tehnica modern 'i (n a#licaiile medicale 5itanul microaliat 'i
aliajele sale sunt #referate, in anumite a#licaii, altor materiale metalice, datorita
ra#ortului rezisten1densitate su#erior 3stfel, cele mai bune utilizate aliaje #e baz de
titan (conin0nd 3l, E, %o, Fr, Ab, 5a, 2r, %n, 4i, /i, 4n, ? etc) #ot atinge &alori ale
rezistenei mecanice situate in domeniul 1,0 " 200 daA1mm
2
, ceea ce re#rezint &alori
ale ra#ortului rezistena1 densitate intre )0 " :0 daA1mm
2
, mai mari dec0t cele ale
oelurilor (nalt aliate, a cror &aloare se #laseaz (ntre 16 'i )6 daA1mm
2

2ea mai im#ortanta caracteristica fizica a titanului este ra#ortul rezistenta

mecanica (X 670 %Ba) 1 densitate (:,60, g1cm
3
) 3liajele de titan #ot fi utilizate la
tem#eraturi cu#rinse in domeniul "200 si 6:0
o
2, a&0nd caracteristici mecanice
echi&alente otelului de rezistenta ridicata, in condiiile unei densiti cu a#roximati& 60<
mai reduse com#arati& cu aliajele baza fier .a tem#eratura ambianta, #ro#oria
rezistenta R greutate a titanului este egala cu a magneziului, o data si jumtate mai
mare fata de cea a aluminiului, de doua ori mai mare dec0t a otelului inoxidabil, de trei
ori mai mare dec0t a nichelului 3ceste #ro#rieti ofer titanului o #oziie unica in
a#licaiile ex#loatate intre 160"660
o
2, #entru care ra#ortul rezistenta"greutate este
criteriul unic de de#artajare
5itanul solid #rezint doua forme alotro#ice cristaline >aza alfa stabila (sub 882,6
o
2) cu o structura hexagonala com#acta, si faza beta, cu structura cristalina (c&c),
stabila intre 882,6
o
2 si #unctul de to#ire, situat la 1668
o
2 >aza beta de tem#eratura
(nalta #oate fi stabila la tem#eratura camerei #rin adugare de elementele beta
stabilizatoare %icrostructura titanului este dificil de inter#retat fra a 'ti coninutul
aliajului, tem#eratura de lucru, si tratamentul termic 2oeficientul de transfer termic se
1
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
a#ro#ie de cel al bronzului (conducti&itatea termica este de , ori mai mare) dar
rezistenta mare a titanului #ermite fabricarea de echi#amente cu #erei subiri,
rezistenta deosebita la eroziune si coroziune #ermi0nd &iteze mai mari de o#erare
5itanul are numrul de ordine 22, are cinci izoto#i stabili 'i #atru izoto#i radioacti&i
2onfiguraia electronic a atomului de titan este* 1s
2
2s
2
2#
6
)s
2
)#
6
)d
2
:s
2
4e obser& c substratul )d este incom#let ocu#at, a&0nd un mare deficit de electroni,
de unde rezulta caracteristicile titanului ca metal de tranziie, cu modificri alotro#ice,
&alen &ariabil 'i #osibilitate ridicat de a forma com#u'i definii (carburi, nitruri, oxizi)
5itanul este #aramagnetic, susce#tibilitatea #aramagnetic mrindu"se cu
cre'terea tem#eraturii 4tructura cristalin &ariaz funcie de starea alotro#ic, exist0nd
dou astfel de stri* 'i 4tarea alotro#ic este stabil la tem#eraturi joase sub
form de reea hexagonal com#act, cu urmtorii #arametrii ai celulei elementare la
202* a Y 2,760)= c Y :,68)1, iar ra#ortul c1a Y 1,68, 4tarea alotro#ic este
stabil la tem#eraturi (nalte 'i #rezint reea cubic cu &olum centrat .a tem#eratura
ambiant, #arametrul reelei cristaline este ),28)
5itanul este un element chimic acti&, ocu#0nd un loc (ntre beriliu 'i magneziu (n
seria electrochimic a metalelor .a (nclzirea (n aer, titanul 'i aliajele sale
interacioneaz cu gazele din atmosfer, form0nd combinaii chimice care fie creeaz o
#elicula su#erficial fie se dizol& in matricea metalica, duc0nd astfel la durificarea
materialului Brin (nclzirea titanului com#act (n aer #0n la 6002, acesta se aco#er
cu o #elicul su#erficial de oxid, fr a"'i schimba culoarea Mntre ,00 'i 8002, #e
su#rafaa titanului se formeaz o #elicul albstrui"cenu'ie de rutil, sub care a#are un
strat de culoarea bronzului .a tem#eraturi cu#rinse (ntre 826 'i 8602, se formeaz
straturi cu urmtoarea succesiune de culori* galben " cafeniu, albastru deschis 'i (nchis,
culoarea bronzului .a tem#eraturi #este 8,6 " 10602, stratul de oxid are un colorit
com#lex 'i se des#rinde u'or
+u# modul de #relucrare, aliajele de titan se (m#art (n dou mari categorii* aliaje
deformabile 'i aliaje #entru turntorii 4#re deosebire de alte metale, (n cazul aliajelor
#e baz de titan nu exist deosebiri eseniale (ntre com#oziiile celor dou ti#uri de
materiale
+u# #ro#rieti, se (m#art (n aliaje cu #lasticitate mare 'i rezisten medie,
suficient de #lastice 'i cu rezisten mare, cu rezisten foarte bun la coroziune, cu
#ro#rieti mecanice deosebite la tem#eraturi sub 02, a&0nd su#ra"elasticitate, su#ra"
conducti&itate, aliaje amorfe, cu memoria formei etc
+u# domeniile de utilizare, aceste materiale metalice #ot fi gru#ate (n
urmtoarele categorii* aliaje #entru construcii sudate, aliaje utilizate (n construcia de
auto&ehicule, a&iaie, tehnica s#aial, industria chimic, na&al, cu a#licaii (n criogenie
'i cu destinaii s#eciale etc (fig :)
Fig. 4. Airbus %'# conine "#( structuri din aliaje de titan.
11
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
3liajele de titan #entru a#licaii aeros#aiale #ot fi di&izate in trei categorii* cu
microstructura alfa, cu microstructura mixta alfa"beta, cu microstructura beta
%ajoritatea aliajelor existente, (a#roximati& )0 in 4!3, :0 in !44$ si 10 in Euro#a si
Za#onia) au microstructura mixta alfaDbeta +intre acestea, cel mai im#ortant aliaj este
5i63l:E, care #oseda o combinaie o#tima intre caracteristicile de duritate si ductilitate
Boate fi consolidat #rin tratamente termice si are ductilitate moderata 2el mai frec&ent
este folosit #entru #aletele si discurile com#resoarelor aerona&elor cu motoare termice,
la com#onente ale motoarelor cu tem#eratura joasa (discuri rotati&e si &entilatoare)
Este de asemenea folosit in cazul motoarelor rachetelor cu reacie, #entru structuri
forjate, #entru #aletele turbinelor cu abur, #entru #iese ex#loatate la tem#eraturi
criogenice (caz in care se recomanda mrcile E.H)
3lte aliaje im#ortante sunt 5i)3l2,6 E, 5i63l6E24n si 5i10E2>e)3l 3ceste aliaje
au o buna rezistenta, ductilitate moderata si #ot fi consolidate #rin tratamente termice
de (mbtr0nire
3lte ti#uri de aliaje includ combinaii cu aluminiu (5i3l si 5i
3
3l), aliaje su#er
conductoare (de ti# 5i"Ab), aliaje cu memoria formei (Ai"5i) sau aliaje utilizate #entru
stocare de hidrogen (>e"5i) 3liajele 5i3l si 5i
3
3l au o excelenta duritate la tem#eraturi
(nalte, com#arabila cu cea a aliajelor cu baza de nichel si cobalt, a&0nd insa greutatea
s#ecifica la jumtate fata de acestea 3ceste aliaje #oseda duritate si rezistenta
mecanica foarte buna (800 %Ba), alungire :"6 < si g0tuire la ru#ere de ,<
5em#eratura de utilizare este sub 800"700
o
2, iar &aloarea modulului de elasticitate
(126"166 IBa) si rezistenta la oxidare sunt remarcabile
5itanul aliat cu niobiu manifesta su#er"conducti&itate si rezistenta electrica
a#roa#e zero la tem#eraturi sub 10C 2oncentraia de titan in aliaj &ariaz intre 26 si 60
< 3ceste aliaje #rezint microstructura cu faza beta, a&0nd o buna conductibilitate
termica la a#roximati& 10C 4unt folosite #entru generatoare electrice, dis#oziti&e de
#ro#ulsie, dis#oziti&e electronice 5itanul aliat cu fier este un candidat im#ortant #entru
materiale solide hibride care #ermit stocarea de energie -ibridul >e5i-
2
absoarbe si
elibereaz hidrogen la tem#eraturi joase 3cest hibrid, (nmagazineaz 0,7 ;?h1;g
Bentru a furniza energia echi&alenta unui rezer&or de benzina este necesara o cantitate
de a#roximati& 800 ;g >e5i-
2
5itanul #ur este un metal des utilizat #entru im#lanturi
sau dis#oziti&e medicale (fig 6)

Fig. 5. )tili!area titanului **+**( pentru implanturi sau dispo!itive medicale.
..4. Cuprul
Hn scoara terestr, cu#rul se gse'te (n #ro#orie de 001< (n stare nati&, sub
form de #e#ite Hn #rezent s"au gsit (n unele zcminte de cu#ru #e#ite cu greutate
de #este )00 ;g 2u#rul 'i aliajele sale sunt (m#rite (n nou gru#e #rinci#ale, astfel*
2u#ru de #uritate tehnica ce conine minim 77,)<2u=
3liaje de cu#ru care conin #0n la 6< elemente de aliere
Alame (aliaje de cu#ru cu zinc), care conin #0n la :0< Fn
12
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
5ro!zuri fosforoase (aliaje de cu#ru cu staniu), care conin #0n la 10<,
4n 'i 0,2< B
/ronzuri de aluminiu (aliaje de cu#ru cu aluminiu), care conin #0n la 10<
3l
/ronzuri de siliciu (aliaje de cu#ru cu siliciu), care conin #0n la )< 4i
3liaje de cu#ru"nichel, care conin #0n la )0< Ai
3liaje cu#ru R nichel " zinc (al#aca), care conin #0n la ,< Fn 'i 18< Ai
3liaje s#eciale, care conin elemente de aliere introduse cu sco#ul
(mbuntirii unor caracteristici s#ecifice sau tehnologice (de exem#lu,
#relucrabilitatea)
%ulte aliaje de cu#ru au denumiri uzuale, cum ar fi cu#ru fr oxigen (77,76< 2u
min), cu#ru beriliu (0,02 la 0,2< /e), %untz metal (2u:0Fn), alama Aa&ala (2u")76Fn"
0,64n) sau bronz comercial (2u"10Fn) %ulte dintre #ro#rietile fizice ale aliajelor de
cu#ru sunt im#ortante #entru ca influeneaz #rocesele de sudare, ca de exem#lu*
tem#eratura de to#ire, coeficientul de dilatare termic, conducti&itatea electric 'i
termic
3numite elemente de aliere reduc foarte mult conducti&itatea electrica 'i termica
a aliajelor de cu#ru !nele elemente de aliere au efecte #ronunate asu#ra sudabilitii
aliajelor de cu#ru 2antiti mici de elemente de aliere &olatile si toxice sunt adesea
#rezente (n cu#ru 'i aliajele sale 2a urmare, cerinele #entru existenta unor sisteme de
&entilaie eficiente sunt mai se&ere in acest caz, #entru a #roteja at0t o#eratorul cat si
mediul (nconjurtor
3liaje de cupru cu beriliu sunt utilizate #entru rezistenta mecanica mare 'i buna
conducti&itate electric 'i termic 3ceste aliaje sunt folosite (n a#licaii cum ar fi*
conectori de contact electronici, echi#amente electrice, lame 'i comutatoare, rulmeni,
carcase #entru dis#oziti&e de detecie magnetice, a#licaii care nu #roduc sc0ntei, arcuri
mici, matrie de mare &itez 'i sisteme de sudare %aterialele au fluiditate ridicat 'i #ot
re#roduce detalii fine (n urma turnrii sub #resiune
3liajele de cupru cu cadmiu conin a#roximati& 78 " 77< cu#ru, 0,1 " 1,6<
cadmiu 'i uneori alte elemente chimice 3dugarea de cadmiu #roduce cresterea
re!istentei la temperaturi ridicate 2oninuturi mici de cadmiu nu afecteaz in mare
msura conducti&itatea termica 'i electrica, #recum 'i unele #ro#rieti mecanice la
tem#eratura camerei 3liajele de cu#ru cu cadmiu nu se #relucreaz #rin turnare dar #ot
fi cu u'urina #relucrate #rin deformare #lastica la rece si la cald
3ceste aliaje sunt utilizate (n a#licaii care necesita re!istenta mare la ero!iune si
la formarea de arce electrice, cum ar fi* s0rm #entru troleibuze si tram&aie, elemente
de (nclzire electrice (#tur rezisti&a), contacte alunectoare, conectori 'i linii de (nalt
rezisten #entru trans#ort Be su#rafaa s0rmelor din aliaje 2u"2d se formeaz un strat
de oxid foarte rezistent la tem#eraturi ridicate care (l #rotejeaz fata de efectele erozi&e,
ceea ce #ermite s0rmei s"'i #streze rezistenta mecanica (n condiiile de tem#eraturi
(nalte si &iteze mari de alunecare +e asemenea, este utilizat #entru a#licaii ca aliaje
de li#it, (n s#ecial #entru radiatoare, com#onente #entru automobile 'i camioane, sau
o#eraii de ambalare a semi"conductorilor
3liajele de cupru cu crom sunt cunoscute #entru caracteristicile lor de rezistenta
mecanica ridicata, a&0nd coninuturi uzuale de 06 " 12< 2r Brinci#alele a#licaii ale
acestora sunt legate de caracteristicile excelente de re!istenta mecanica si la coro!iune
'i de &alorile acce#tabile ale conducti&itii electrice 3ceste aliaje sunt durificabile prin
tratamente termice+ caz (n care se obine o modificare a #ro#rietilor la tem#eraturi
ridicate ca urmare a #reci#itrilor de crom din soluia solid $ezistenta mecanica a
aliajului tratat termic #oate fi dubla fata de cea a cu#rului in tim# ce conducti&itatea sa
rm0ne ridicat, la a#roximati& 86< H324, sau 86< din cea a cu#rului #ur 3ceste aliaje
13
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
('i #streaz rezistena (nalt la tem#eraturi ridicate iar rezistenta la coroziune este mai
bun dec0t cea a cu#rului #ur, deoarece cromul (mbunte'te #ro#rietile chimice ale
filmului de oxid de #rotecie 3liajele de cu#ru cu crom #rezint deformabilitate
excelenta la cald 'i #relucrabilitate buna la rece 4unt utilizate #entru di&erse a#licaii
care necesit rezisten mecanica si conducti&itate electrica mare, cum ar fi* electrozi
#entru sudarea #rin rezisten electrica in #uncte si roi #entru sudarea in linie,
elemente de comutatori, conectori, disjunctori, matrie 'i conductori electrici sau termici
3liajele de cupru cu nichel sunt foarte rezistente la coroziune si stabile termic
3cestea care conin uzual intre 2 si )0< nichel, (n funcie de a#licaie 3lte elemente
care se #ot aduga sunt* fier, crom, niobiu 'i mangan, cu sco#ul (mbuntirii rezistenei
mecanice 'i la coroziune 3ceste aliaje sunt #ractic imune la coroziunea tenso"fisurant
'i #rezint rezisten ridicata fata de oxidarea (n a# cald sau aer umed 3liaje de
cu#ru nichel au o #utere moderat chiar 'i la tem#eraturi ridicate 3liajele cu nichel sunt
bine cunoscute #entru rezistena lor la coroziune (n a# de mare 'i rezistena acestora
la agenii biologici marini 3liaje de cu#ru cu nichel sunt utilizate (n a#licaii cum ar fi*
#roduse electrice 'i electronice (fig 6), tuburi de condensare #entru na&e 'i centralele
electrice, di&erse com#onente #entru na&e marine, inclusi& &al&e, #om#e, racorduri 'i
(n&eli' #entru coca na&ei 2ele mai multe a#licaii sunt ra#ortate #entru bordul na&elor
marine si flu&iale, #latforme marine 'i de coast, centralele de #utere
3liajele de ti# Alpaca conin cupru, nichel i !inc Ele sunt denumite argint de
nichel datorita luciului lor frumos, similar cu cel al argintului 3ceste aliaje au rezisten
mecanica moderata 'i bun rezisten la coroziune in medii a#oase 3liajele conin0nd
cu#ru, staniu, #lumb, zinc, nichel se #relucreaz cu u'urina #rin turnare 4unt utilizate
(n industria alimentar 'i a buturilor, #entru echi#amente de mani#ulare, elemente
decorati&e, articole #entru decoraiuni, elemente gal&anizate, echi#amente o#tice 'i
fotografice 'i instrumente muzicale
Hn aliaje de cupru cu plumb, rolul #lumbului este at0t #entru lubrifiere cat 'i
#entru (mbuntirea #relucrabilitii #rin a'chiere, datorita efectului de fragmentare a
a'chiilor Blumbul nu afecteaz structura 'i #ro#rietile cu#rului, deoarece este #ractic
insolubil (n cu#ru solid 2u#rul #ur se solidific #rimul, (n tim# ce #articulele de #lumb
a#roa#e #ur, cu tem#eratura mult mai joasa de solidificare, se #laseaz #e limitele de
grunte sau (n regiunile interdendritice %rimea 'i concentraia #articulelor de #lumb
de#inde de concentraia de #lumb din aliaj 3liaje de cu#ru cu #lumb sunt utilizate
#entru cuzinei, in care #lumbul acioneaz ca un lubrifiant solid iar cu#rul #reia
solicitrile din ex#loatare Blumbul se adaug la alte multe aliaje de cu#ru* alame,
bronzuri si alte aliaje de cu#ru Hn stare turnata, aliajele de cu#ru cu #lumb sunt folosite
#entru rulmeni

Fig. ". Aplicaii ale cuprului.
14
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Alamele cu iliciu fac #arte din gru#ul de alame de (nalt rezisten, care conin
zinc mai sub 20< 'i siliciu sub 6< 2onsolidarea materialului se realizeaz #rin
formarea de soluii solide 3ceste aliaje se utilizeaz frec&ent datorit rezistentei
mecanice ridicate 'i rezistenei la moderate la coroziune 2onducti&itatea de alamelor
cu siliciu este mult mai mic dec0t cea a cu#rului nealiat 3lamele cu siliciu ro'ii sunt
utilizate #entru elemente de ti# &al&e, datorita rezistenei la coroziune Biesele turnate
din alama #rezint rezisten mecanica moderat 'i foarte bun rezisten la coroziune
in atmosferic 'i medii a#oase, fiind utilizate (n a#licaii cum ar fi* rulmeni, ma'ini
unelte, com#onente com#lexe #entru #om#e, su#a#e
..6. Nic7elul
Aichelul se afl (n scoara terestr (n #ro#orie de ,6O10
R)
#rocente de greutate,
iar (n a#a de mare (n #ro#orie de 2O10
R)
mg1l K1L $eeaua cristalin a nichelului este
de ti# cfc, cu #arametrul a Y 0,)62)6nm, energia de coeziune :,:)6 eE1atom 'i
numrul de coordinaie 12 Au #rezint stri alotro#ice, (n natur exist0nd cinci izoto#i
stabili, (n urmtoarele #ro#orii, (n funcie de &aloarea masei atomice/ %a Y 68 (68<),
%a Y 60 (26<), ceilali trei fiind sub ),6< fiecare Brinci#alele caracteristici fizice ale
nichelului sunt*
! numr atomic* 28
! masa atomica relati&a* 68,,1
! densitatea relati&a* 8,702
! Bunctul de to#ire* 1:66[2
! Bunctul de fierbere* 28),[2
! +ensitatea la 20
o
2 a Ai 77,77<, Y 8,70,10) Cg1m
)
,ichelul pur este ma&netic, dar #rezena cromului determin #ierderea acestei
#ro#rieti -e!istivitatea cre.te (n tim# ce conductivitatea scade cu gradul de #uritate la
diferite tem#eraturi +intre aliajele de nichel, cele din clasa 200 #rezint cele mai
sczute &alori ale rezisti&itii electrice
.a aliajele de nichel exist mari &ariaii ale conducti&itii termice 3liajele Ai " 2r
'i Ai R 2r R >e #rezint &alori mai sczute ale conducti&itii com#arati& cu oelurile
carbon sau inoxidabile Aichelul este un metal de culoare cenu'ie R argintie, (n stare
com#act 'i res#ecti& cenu'ie, (n stare de #ulbere
! Aichelul #rezint o acti&itate chimic asemntoare metalelor #reioase, a&0nd o
reacti&itate sczut com#arati& cu alte metale
! Mn aer uscat sau umed, la tem#eratura obi'nuit, nichelul nu este atacat chimic
deoarece se aco#er cu o #elicul foarte subire, com#act 'i rezistent de oxid
(Ai@)
! Este com#let stabil (n a#a dulce sau de mare, de'i la #rezena (n a# a 2@2 'i a
ionilor de clor (2l") #oate a#are coro!iunea punctiform$.
! 2u azotul nu reacioneaz, chiar #0na la tem#eratura de 1:002, solubilitatea
acestuia (n Ai lichid fiind foarte mic (0,06<)
! 2u oxigenul reacioneaz la #este 6002, c0nd se aco#er cu o #elicul de Ai@
de culoare &erzuie, cu tem#eratura de to#ire, t Y 10702 Mn continuare,
oxidarea se #roduce (ncet, nichelul fiind rezistent fa de oxidarea la tem#eraturi
(nalte
! Brinci#alele elemente chimice care mresc rezistena Ai la oxidare sunt* 4i, 2r 'i
3l, iar cele care scad rezistena Ai la oxidare* 4, %n
%inereurile de nichel conin (n medie (1\6) < Ai, sub form de sulfuri
(ex#loatate (n s#ecial (n 2anada 'i $usia), arseniuri, oxizi 'i silicai K6L $ezer&e
im#ortante de minereuri de nichel se gsesc (n* 2anada, $usia, Aoua 2aledonie, 2uba,
15
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
4!3, 3frica de 4ud, 3ustralia, Hndonezia, >ili#ine 'a Mn ara noastr exist
mineralizaii nichelifere (n com#lexul efuzi& bazic din munii +obrogea, la 2iungani 'i
ser#entine nichelifere (n /anat 'i munii 4ebe' 3#licaiile care necesit rezisten la
coroziune sau la tem#eraturi (nalte (n condiii moderate de solicitare &izeaz #rima
gru# de aliaje, #rezent0nd analogii de sudabilitate 'i similitudini ale com#ortrii (n
ex#loatare cu oelurile inoxidabile cu coninut ridicat de nichel ()0 R )6 < nichel) 4ub
form de metal #ur nichelul este utilizat #entru* aco#eriri #rin #lacare sau electrochimice
ale aliajelor mai #uin rezistente la coroziune (n mediul ambiant (ca de ex oelurile
carbon 'i slab aliate)= #iese rezistente la ageni chimici (tubulatura #entru
condensatoare la obinerea -
2
, #entru #om#area alcaliilor (n industria chimic,
a#aratur medical 'i altele)= #iese care necesit bune #ro#rieti electrice (radiolocaie,
tele&iziune, tehnic nuclear 'a)= agent cu acti&itate chimic (nalt (sub form de
#ulbere catalizator (n industria chimic, (n s#ecial (n #roduse de hidrogenare, la filtre
#oroase #entru gaze, combustibili 'i ali #rodu'i din industria chimic etc)
4ub form de aliaj are largi utilizri (se cunosc mai mult de )000 aliaje de Ai) (n
tehnic, ca metal de baz sau de aliere, datorit unor #ro#rieti s#eciale (electrice,
magnetice, rezisten la tem#eraturi (nalte, la ageni chimici agresi&i, la coroziune, la
oxidare, refractaritate 'a) 2ostul nichelului a fost 'i rm0ne 'i (n #rezent destul de
ridicat com#arati& cu cel al altor elemente metalice de im#ortan industrial +e'i
consumul anual, la ni&el mondial, al nichelului re#rezint doar o fraciune din consumul
total de oel, extinderea a#licaiilor bazate #e aliajele sale continu datorit
#erformanelor deosebite #e care acestea le #osed
+atorit stabilitii foarte bune a microstructurii aliajelor consolidate #rin soluii
solide, a#licaiile lor sunt mai ales (ndre#tate ctre structurile ex#loatate la cald K,L Mn
cea de"a doua categorie figureaz su#er"aliajele Ai R 2r 'i Ai R 2r R 2o, inoxidabile 'i
cu rezisten la cald extrem de ridicat, utilizate (n cadrul etajelor su#erioare ale
turbinelor de gaz (turboreactoare) K,L
Bentru aceste aliaje, caracteristicile mecanice foarte (nalte sunt obinute #rintr"un
tratament termic const0nd (ntr"o clire de omogenizare la 1060 R 1160
o
2, urmat de o
re&enire la 660 R ,00
o
2 (uneori de o dubl re&enire) cu o durat cu#rins (ntre 12 'i 2:
de ore, (n cursul creia se obine o durificare accentuat (:60 R 600 -E)
2ostul foarte ridicat al materialului face ca aceste aliaje s fie destinate cu
#recdere a#licaiilor aeronautice, exce#ie fc0nd aliajul Hnconel ,18 Mn funcie de
#rocedeul de consolidare, aliajele Ai R2o se clasific (n trei mari gru#e* consolidate
#rin soluii solide, durificate #rin #reci#itare 'i consolidate #rin dis#ersia #reci#itatelor Mn
funcie de #rocedeele de #rocesare 'i starea de li&rare, aliajele de nichel #ot fi turnate,
deformate #lastic, forjate, iar din #unctul de &edere al domeniilor de utilizare, se #oate
&orbi des#re aliaje #entru construcii de ma'ini, monetrie (fig ,), aliaje arhitecturale,
aliaje #entru electrotehnic, aliaje cu #ro#rieti fizice s#eciale (cu memoria formei,
cu dilatare ]^0^^, etc) aliaje #entru aeronautic, aliaje termorezistente #entru industria
chimic 'i #etrochimic, aliaje #entru im#lanturi in a#licaii bio"medicale

16
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Fig. #. Aplicaii ale aliajelor de nichel.
3liajele cu nichel 'i cobalt ofer caracteristici fizice 'i mecanice unice, #recum 'i
o exce#ional rezisten la coroziune (n diferite medii la tem#eraturi cu#rinse (ntre 200
'i 1070
o
2 +in #cate, costul ridicat limiteaz utilizarea #e scar larg a acestor aliaje
Ealorile caracteristicilor mecanice ale aliajelor Ai R 2o sunt influenate de #rocedeul de
#rocesare la rece sau la cald Mn general, #ro#rietile (mbinrilor sudate sunt
com#arabile cu cele ale materialelor de baz, (n cazul aliajelor recoa#te 2aracteristicile
termo"fizice ale acestor aliaje sunt asemntoare cu cele ale oelurilor carbon, ceea ce
face ca tensiunile 'i deformaiile care a#ar la sudare s fie mai mici com#arati& cu
oelurile inoxidabile
Aichelul 'i cu#rul formeaz o serie continu de soluii solide cu reea cristalin
cfc Brinci#alele aliaje din aceast clas sunt :00 'i $ R :06 3ceste aliaje #rezint
rezisten mecanic 'i tenacitate ridicate, fiind considerate de im#ortan industrial
deosebit mai ales datorit rezistenei excelente la coroziune (n a# de mare sau
rezidual, sol&eni clorurai, ageni gazo'i reacti&i, acid sulfuric, acizi di&er'i sau soluii
alcaline 2ele mai comune mrci de aliaje din familia Ai R 2r sunt 600, 601, 670, 21:,
2)0, I )0 'i $3 ))0 3liajul 600, care este cel mai des utilizat, #rezint caracteristici
bune de rezisten mecanic 'i la coroziune la tem#eraturi ridicate +atorit rezistenei
sale la coroziunea tenso"fisurant (n soluii clorurate, acest aliaj este des utilizat la
diferite tem#eraturi, (nalte sau foarte sczute (a#licaii criogenice)
..8. Ma)!eziul
%agneziul, alturi de aluminiu, este unul dintre elementele metalice cu cea mai
mare rs#0ndire din scoara terestra (sub forma de com#u'i, #recum dolomit
2a%g(2@))
2
, magnezit (%g2@
)
) sau carnalit (C%g2l),6-
2
@)), fiind estimate rezer&e
#ractic ine#uizabile (n oceanul #lanetar (#este 2,)6<)
%agneziul este un metal cu fuzibilitate medie, a&0nd tem#eratura solidus la
6:0
o
2, tem#eratura lichidus la 616
o
2 si #unctul de to#ire la 660
o
2 %agneziul este cel
mai u'or metal care are a#licaii #ractice, are o densitate de 1,,: g1cm
)
, ceea ce
re#rezint 21) din densitatea aluminiului 'i _ din densitatea oelului 3ceast densitate
sczut a determinat utilizarea a aliajelor sale (n #iese de elico#ter, #iese auto 'i #iese
electronice #entru a#arate #ortabile 2onducti&itatea termic a aliajelor de magneziu
este mult mai bun dec0t cea a materialelor #lastice (62 ?1mC la 20`2) ceea ce le
im#une #entru realizarea com#onentelor electronice care au ne&oie de disi#area
cldurii generate
2oeficientul liniar de ex#ansiune termica este de 26,6 am1mC intre 20 si 100`2
3liajele de magneziu au o buna #relucrabilitate #rin a'chiere, '#anul fragment0ndu"se
u'or si #ermi0nd #relucrarea #e ma'ini automate 3u bune caracteristici de ecranare
E%H 'i sunt adesea folosite (n carcase #entru telefoanele mobile
4unt u'or reciclabile, relati& ductile 'i #ot absorbi cu u'urina &ibraiile 3u
duritate sczuta si excelent rezisten la coroziune (3%60/ #rezint o &iteza de
corodare Q01) mg1cm
2
1zi, conform testului 345% / 1,, in mediu salin) $ezistenta la
coroziune scade #rin adugarea de >e, 2u sau Ai, iar #este 0,6< 4i determina
scderea alungirii la ru#ere +aca se adaug mai mult de 0,006< >e in aliajul 3F71+
sau 3F71E rezistenta la coroziune scade foarte mult, ra#ortul admisibil >e"%g fiind de
0,0)2 2onducti&itatea electrica &ariaz in funcie de com#oziia chimica, lu0nd &alori in
domeniul 77<, H324 la 116<, H324 3liajele de magneziu au rezistenta su#erioara
materialelor #lastice, fiind totodat 'i mai u'oare +e aceea si"au gsit a#licaii (n #iese
de calculator, cum ar fi cadrul #anourilor cu cristale lichide #entru la#to#"uri 'i telefoane
mobile, biciclete
17
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Hn ultimii ani, #roducia industrial a aliajelor de magneziu a fost in cre'tere cu
a#roa#e 20< #e an, ceea ce re#rezint cea mai ra#id e&oluie fata de orice alt metal
K8L %agneziul este mult utilizat in anumite sectoare industriale, cum ar fi construcia de
autoturisme si na&e aeros#aiale, domenii care includ obligatoriu si lucrri de sudare
!tilizarea s#orit a aliajelor de aluminiu si magneziu in aceste domenii &izeaz in
s#ecial reducerea greutii si scderea consumului de carburant, fr a afecta negati&
eficiena #uterii motorului Mn ultimii ani s"a obser&at un interes crescut fata de utilizarea
com#onentelor realizate din aliaje de magneziu, multe dintre ele fiind obinute #rin
turnare sub #resiune K8L 3ceste aliaje au insa ductilitate limitat, conin gaze si sunt
deseori dificil de sudat utiliz0nd #rocedee #rin to#ire Brocedeele de #relucrare
a#licabile aliajelor de magneziu sunt turnarea (in forme #ermanente, in cochile sau #rin
thixotro#izare " in stare &0sco"#lastica) si deformarea #lastica (laminare, forjare si
extrudare)
.a scara industriala se cunosc urmtoarele ti#uri de aliaje*
1 3liaje turnate din clasa %g"3l=
2 3liaje turnate din clasa %g"3l"Fn
) 3liaje turnate din clasele %g"Fn si %g"Fn"2u
: 3liaje turnate din clasele %g"Fn"Fr si %g"$E"Fn"Fr
6 3liaje de %g turnate #entru tem#eraturi ridicate
6 3liaje de %g deformabile #lastic (laminate, forjate, extrudate)
3dugarea simultana de aluminiu si zinc face ca aliajul sa ca#ete caracteristici
bune de rezistenta mecanica si la coroziune, turnabilitate si greutate s#ecifica redusa
3dugarea de zinc determina cresterea rezistentei mecanice #rin formarea unei soluii
solide si durificarea matricei #rin #reci#itare 4e #oate obine un domeniu de &alori
#entru limita de ru#ere intre 21: R 2:1 %Ba si o alungire la ru#ere de 1 #ana la 8<
Hn aliajele %g"Fn, #rin a#licarea unui tratament termic de durificare #rin
(mbtr0nire, in microstructura a#ar faze %gFn
2
, formate din zonele IB #lasate in
s#atiile interdendritice +in #cate, aceste aliaje nu #ot fi modificate #entru finisarea
granulaiei si sunt susce#tibile la a#ariia #orilor
.a aliajele %g"Fn"2u, adugarea de 2u determina (mbuntirea notabila a
ductilitii si #romo&area efectelor de durificare in urma a#licrii tratamentului de
(mbtr0nire Bot fi obinute diferite &alori ale limitei de curgere (1)0 R 160 %Ba), ale
limitei de ru#ere (216 R 260 %Ba) si ale ductilitii de )"8< 3dugarea de 2u determina
totodat si scderea tem#eraturii de formare a eutecticului #entru solubilitatea maxima
a Fn si 2u
3liajele de magneziu turnate sunt utilizate (n #rinci#al #entru a#licaii
aeros#aiale, datorita greutii sczute (fig 8) +omeniul lor de utilizare se situeaz la
tem#eraturi de 200"260
o
2, a&0nd &aloarea rezistentei la ru#ere de b 2:0 %Ba 3liajul
cE22 a fost folosit #entru a#licaii aeros#aiale, ca de exem#lu #entru roi ale trenului
de aterizare sau carcase #entru cutia de &iteze +eoarece ductilitatea aliajelor din clasa
%g"%n este sczuta la tem#eratura camerei, #relucrarea #rin deformare #lastica se
efectueaz la cald, la tem#eraturi cu#rinse intre )00 si :,6[2 3ceste aliaje nu sunt
tratabile termic si se li&reaz in stare recoa#ta 3stfel de aliaje se #reteaz #entru
realizarea de structuri sudate, deoarece au o buna sudabilitate si rezistenta la
coroziune, de'i rezistenta mecanica nu este foarte mare
18
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU

Fig. $. /0emple de aplicaii ale aliajelor de ma&ne!iu.
..9. Cromul
2romul are numrul atomic 2: si este situat in gru#a metalelor de tranziie (EH) in
cadrul tabelului #eriodic al lui %endelee&, alturi de %n si E
Hn #rezenta oxigenului acesta se #asi&eaz, aco#erindu"se cu un strat #rotector
foarte subire de oxid (de ordinul de mrime a c0i&a atomi, ceea ce (l face #ractic
trans#arent), datorita domeniului sau foarte larg de stri #osibile de oxidare (D2, D), D6
fiind cele mai (nt0lnite iar D1, D: si D6 cele mai rare) 2el mai #uternic oxid este format
in starea de oxidare D6 K7L
Brinci#alele sale caracteristici fizice sunt*
"
densitatea (la tem#eratura camerei)* ,,16 g1cm
)
=
"
#unctul de to#ire* 170,
o
2=
"
#unctul de fierbere* 26,1
o
2=
+intre caracteristicile mecanice, cele mai im#ortante sunt*
"
modulul lui Goung* 2,7 IBa=
"
duritatea Eic;ers* 1060%Ba=
"
duritatea /rinell* 1120%Ba
4#re deosebire de metalele (n&ecinate, #recum >e si Ai, cromul nu este afectat
de fragilizare #rin aciunea hidrogenului, ceea ce (l face #referat in cazul straturilor de
#rotecie la coroziune cu medii bogate in -2 Este sensibil insa la aciunea azotului,
ceea ce ii limiteaz #osibilele a#licaii in medii bogate in A
%inereul de crom se nume'te cromit (>e2r
2
@
:
) iar cei mai mari #roductori de
minereu concentrat a#arin unor tari #recum* 3frica de 4ud, Caza;hstan, Hndia, $usia si
5urcia 2a #rocedeu de extracie se utilizeaz (nclzirea minereului concentrat in
#rezenta aluminiului si a siliciului, care #ermit eliminarea oxigenului
2romul are multi#le utilizri in metalurgie ca element de aliere #entru aliaje bio"
com#atibile de ti# 2o"2r, in oteluri inoxidabile, ca element de #lacare decorati&a sau
#entru rezistenta la coroziune, ca element catalizator in reacii chimice, in industria de
#ielrie si confecii, #entru fabricarea de reacti&i chimici #entru soluii de curare (di"
cromat de #otasiu), #entru fabricarea de magnei (2r@
2
) deoarece are un coeficient de
coerciti&itate mai mare dec0t fierul, ca aditi& in gazolina, ca #igment in &o#sele si
cerneluri etc (fig 7)

Fig. %. Aplicatii ale aliajelor de crom.
19
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
2romul tri&alent (2r
)D
) este necesar in mici cantiti #entru metabolismul
zaharului in organismul uman +in contra, cromul hexa&alent (2r
6D
) este foarte toxic si
#roduce mutaii in caz de inhalare Hn caz de ingerare, #roduce dermatite de contact sau
cancer, fa#t #entru care se recomanda restricionarea #rezentei sale in alimente la sub
26")6dg #entru aduli
..:. Co(altul
2obaltul este un element metalic cu a#licaii s#ecializate, fiind utilizat #rintre
altele si ca element de aliere in otelurile aliate 2om#ortamentul su este similar cu cel
al nichelului, #rin aceea c formeaz o serie com#let de soluii solide cu fierul, la
tem#eraturi ridicate, fiind totodat extrem de solubil (n ferit Este un element feritizant
#uternic, determin0nd consolidarea #rin soluie solid a fierului, cu rezistenta ridicata la
tem#eraturi (nalte
4e gse'te (n mai multe clase de otel #entru instrumente, scule #entru #relucrri
automate, etc 2a i nichelul, cobaltul este feromagnetic 3ceasta a condus la utilizarea
sa (ntr"o serie de oteluri cu caracteristici magnetice, #recum aliajul 3lAi2o, cu a#licaii
di&erse 2obaltul este un element de aliere im#ortant in otelurile maraging cu Ai 18 < i
in multe alte oteluri cu rezistenta mecanica ridicata, #recum si in oteluri inoxidabile
austenitice 2obaltul constituie baza #entru o familie de su#eraliaje rezistente la
coroziune i abraziune Mntr"o anumit msur, este interschimbabil cu nichelul (n
aceast #ri&in +e'i sunt cunoscute rezer&e mari la ni&elul #lanetei noastre, cobaltul a
fost de multe ori considerat element deficitar"

Fig. 1&. Aplicaii ale aliajelor de cobalt.
.1. MATERIALELE CERAMICE
Materialele ceramice, alturi de cele com#ozite, sunt ultimele cuceriri fcute de
cercettorii (n domeniul materialelor si #ot a&ea caracteristici mecanice excelente
#entru anumite solicitri sau foarte slabe #entru altele Brinci#alele domenii (n care
materialele ceramice si"au gsit a#licaii sunt* industria aeros#aial, mecanica fin,
motoare de auto&ehicule, baterii #entru circuite integrate (n industria electronic, scule
a'chietoare (n industria #relucrrii metalelor, bio"materiale, etc +intre toate materialele
esinteticee, ceramicele au cea mai (ndelungat e&oluie 3cestea au a&ut la baz iniial
doar elemente chimice ceramice (minerale)
Mn ultimii 60 ani, termenul de ceramic a fost utilizat nu numai #entru materialele
exclusi& minerale ci si #entru diferii oxizi metalici, ca de exem#lu dolomita (amestec
(ntre oxizi de magneziu si oxizi de calciu) 5ermenul de fceramice aco#er astzi un
s#ectru larg de materiale, incluz0nd materialele de construcii, #roduse sanitare,
semifabricate sub form de table, elemente refractare, dielectrici, ceramici magnetice,
2
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
izolatori, etc Mn ceea ce #ri&e'te a#licaiile ce necesit simultan rezistene la coroziune
'i la tem#eraturi mari, ceramicele s"au do&edit su#erioare unor aliaje metalice scum#e
Mn diferite a#licaii structurale, caracteristicile s#ecifice ale ceramicelor determin
selectarea lor #entru anumite #ri ale ansamblului sau chiar #entru (ntregul sistem care
iniial a fost metalic 3stfel de sisteme, care #resu#un jonciuni (ntre com#onente
metalice si ceramice, de#ind de calitatea (mbinrii metal"ceramic +atorit naturii
com#let diferite a acestor a#licaii, multe din cercetrile 'tiinifice sunt consacrate
studierii #roceselor ce au loc la (mbinrile eterogene metal"ceramic sau ceramic"
ceramic"
'eramicele #recum sticla, crmida, dielectricii (izolatorii), au conducti&itate
electric 'i termic sczut 'i sunt fragile (cedeaz la solicitri #rin 'oc) +e'i #osed,
(n cea mai mare #arte a cazurilor, rezistene 'i duriti foarte mari, ductilitatea,
deformabilitatea 'i rezistena la solicitri dinamice (termice sau mecanice) sunt foarte
sczute com#arati& cu metalele Brinci#alele #ro#rieti ale acestora sunt rezistena
ridicat la tem#eraturi (nalte 'i (n medii corozi&e, unele caracteristici o#tice, electrice
sau termice #articulare Brinci#alele clase de materiale ceramice sunt* oxizi, carburi,
carbo"nitruri, silicai, metalo"ceramice etc (fig 11)
+intre o+izii cunoscui, duritatea cea mai mare o #rezint 2r
2
@
)
3lturi de
acesta sunt alumina (3l
2
@
)
), zirconia (Fr@
2
) rutilul (5i@
2
), magnezia (%g@) sau gtria
(G
2
@
)
) Bunctul de to#ire al oxizilor este, de regul, mai mare dec0t cel al aliajelor
matricei de (nglobare (2o, Ai, 2r), tem#eratura (nalt degajat de jetul de #lasm fiind
suficient #entru to#irea acestora

Fig. 11. Aplicaii ale materialelor ceramice sau metalo1ceramice.
2elelalte #rocedee de (ncrcare (-E@> 'i +%) sunt mai #uin eficiente, deoarece
tem#eraturile dez&oltate sunt mai sczute +e#unerile din Fr@
2
sunt adesea su#use
unor cicluri termice la tem#eraturi (nalte, (n &ederea cre'terii duritii 'i stabilizrii .a
aceste tem#eraturi se #roduce un efect de sinterizare care #ermite scderea #orozitii
'i (mbuntirea aderenei (ntre straturi +uritatea este mult influenat de #orozitate,
mai mult dec0t de ti#ul 'i cantitatea de stabilizatori
Car(urile se remarca #rin caracteristici deosebite de rezistenta la tem#eraturi
(nalte si duritatea foarte mari, cele mai re#rezentati&e fiind carburile de ?, 5i, 4i (tab :)
2arbura de siliciu este un material cu bune caracteristici de rezistenta la uzare si la
tem#eraturi (nalte Bro#rietile elastice ale sale sunt mai mari com#arati& cu ale altor
ceramici #recum alumina sau nitrura de siliciu, iar duritatea este imediat inferioar celei
a diamantului 'i carburii de bor Brinci#alele #robleme care a#ar la defectarea
com#onentelor din 4i2 este #rezena #orilor, a incluziunilor 'i a #articulelor grosolane
care a#ar (n #rocesul de fabricaie
.a tem#eraturi #este 1200
o
2 carbura de siliciu are o foarte bun rezisten, chiar
com#arati& cu unele metale, ceea ce a #ermis utilizarea com#onentelor realizate din
21
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
aceast ceramic (n construcia echi#amentelor turbinelor 'i a schimbtoarelor de
cldur 2onducti&itatea termic a acestor materiale este relati& mare (n tim# ce
coeficientul de dilatare termic este sczut (n com#araie cu unele metale, ceea ce le
confer rezisten bun la 'ocuri termice $ezistena la coroziune este excelent, 4i2
nefiind atacat de nici un acid sau baz existente (n industrie, de'i (n #rezena
im#uritilor rezistena la coroziune scade
Ta(elul 4.
Caracteristici ale unor carburi de crom si de 2olfram
Nr. Sim(ol Re'eri!&a
(i(lio)ra'ic#
;ime!siu!e
pul(ere/
m
Compozi&ie
c7imic#
Faze cristali!e
1 3 5uc;er (1782) ?2 72o
2 / /arbezat
(177))
":6, D11 ?2 122o ?2,
?
2
2
) 2 /arbezat
(177))
"6) ?2 1,2o ?2, (?2o)
6
2
: + /arbezat
(177))
2r
)
2
2
, 26Ai202r 2r
)
2
2
,
2r
,
2
)
6 3 Zarosins;i
(177))
+
60< Y
8,, ?2 1,2o 1,6 2
6 / /arbezat
(177))
":6, D11 ?2 122o ?2, ?
2
2
, 2 /arbezat
(177))
":6, D11 ?2 1,2o ?
2
2,
(?,2o)
6
2
8 + /arbezat
(177))
?2 12Ai ?
2
2,
(?,Ai)
6
2
7 E /arbezat
(177))
":6, D11 2r
)
2
2
26Ai202r
2r
)
2
2
,
2r
,
2
)
10 3 ?olf and
.ongo (1782)
?2 122o
11 / 5uc;er (1782) ?2 122o
12 2 5ronche
(1786)
":0, D10 ?2 202o ?2,
?
2
2
?
2
(2@)
1) + ?olf and
.ongo (1780)
?2 26Ai202r
1: 3 ?olf and
.ongo (1780)
?2 122o
16 2 5ronche
(1786)
":0, D10 ?2 202o ?2
(?,2o)
6
2
+in #cate, extinderea utilizrii acestor materiale de#inde modul de
obinere 'i de dimensiunea critic a defectelor ce a#ar la elaborare Brinci#alele eforturi
sunt (n momentul de fa canalizate s#re (mbuntirea tenacitii la ru#ere 'i scderii
numrului de defecte !n as#ect im#ortant este microstructura materialului ceramic,
deoarece aceasta este foarte mult influenat de #rocesul de obinere ( de exem#lu
caracteristicile (n stare netratat termic de#ind de dimensiunea granulelor ceramice,
cantitatea de liant (n tim# ce caracteristicile (n stare tratat de#ind de condiiile de
um#lere 'i sinterizare)
22
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Brinci#alele a#licaii ale carburii de siliciu sunt* com#onente rezistente la
abraziune 'i coroziune= com#onente refractare 'i rezistente la tem#eraturi (nalte Mn
#rezent, majoritatea a#licaiilor &izeaz dez&oltarea caracteristicilor mecanice ale 4i2,
cre'terea gradului de com#actizare, #entru com#onente din industria automobilelor (fig
12)

Fig. 1(. 3iltru ceramic si componente auto din carbura de siliciu.
Botenialele a#licaii ale 4i2 im#lic elementele turbomotoarelor, rotoare, &ane 'i
muchii tietoare 2arbura de siliciu #oate fi utilizat sub form de semifabricate #resate
la cald (-B4i2), semifabricate (mbinate #rin reacii chimice ($/4i2) 'i #resate la cald
izostatic (-HB4i2) Brinci#ala diferen (ntre diferitele ti#uri de semifabricate este modul
de obinere din care rezult &ariaii ale com#oziiei chimice 'i ale caracteristicilor
mecanice Bresarea la cald este cea mai &eche metod de obinere a com#onentelor
ceramice 'i const (n sinterizarea unei #ulberi ceramice (ntr"o singur o#eraie
Mnainte de #resarea la cald, #ulberea este amestecat cu aditi&i a#oi este #lasat
(n matrie din grafit (nclzite la 1700"2000
o
2 !rmeaz #resarea uni"axial #entru
obinerea densitii dorite 4i2 este un com#us co&alent 'i este necesar adugarea de
aditi&i (n sco#ul reducerii #resiunii 'i a tem#eraturii de #resare necesare #entru
densificare( 3l, /)
Mmbinarea #rin reacii chimice (numite 'i reacii la sinterizare sau infiltrare)
#ermite obinerea unor materiale com#ozite alctuite din ceramic 'i metale Mn acest
sco#, #ulberea ceramica #re"densificat, alturi de carbon 'i ageni de densificare, este
introdusa (n jeturi de &a#ori, intensific0ndu"se astfel reacia chimic 3ceste reacii
determin sinterizarea carburii iar #rin #resarea ulterioar rezult #roduse dense
Nitrurile (4i)A:, 3lA, /A,) si car(o"!itrurile (2/A) sunt materiale moderne
hibride, care isi gsesc foarte multe a#licaii industriale 2ele mai frec&ente utilizri sunt
#entru com#onente care necesita duritate foarte mare (scule #entru #relucrri
mecanice, discuri de taiere, materiale abrazi&e) dar si a#licaii in electronica
(semiconductori cu banda &ariabila, intr"o gam larg a
s#ectrului de frec&ente) (fig 1))
23
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU

Fig. 13. Componente din nitrura de siliciu.
+intre acestea, nitrura cubica de bor (2/A) este un (nlocuitor al diamantului,
a&0nd rezistenta la oxidare si reacti&itatea cu materialele feroase mult mai mare
.2. POLIMERI
)olimerii sunt substane com#use din molecule cu masa moleculara mare,
formate dintr"un numr mare de molecule identice, numite monomeri 3ce'tia sunt
obinui din materiale organice (#etrol, #roduse agricole, etc) #rin #rocese de
#olimerizare Bolimerii au &alori sczute ale conducti&itatii electrice 'i termice, ale
rezistenei mecanice la tem#eraturi (nalte 3numii #olimeri (cei numii termo#lastici)
#rezint ductilitate, deformabilitate 'i rezisten la 'oc excelente, (n tim# ce alii (numii
termorigizi) au caracteristici de fragilitate si li#sa conduciei electrice (izolatori electric)
Brinci#alele lor caracteristici sunt rezistena la coroziune 'i densitatea sczut 3ceasta
categorie de materiale include* cauciucul, adezi&ii 'i materialele #lastice (nglon, teflon,
silicon, #olistiren, BE2, etc) (fig 1:)

Fig. 14. Aplicaii ale materialelor polimerice.
Fi(ra %e sticla este un material cu foarte multe a#licaii industriale sau casnice
Hn ultimul tim#, fibra de sticla se utilizeaz cu succes #entru izolaii termice sau fonice in
locuine sau birouri (fig 16)

Fig. 15. Aplicaii ale fibrei de sticla pentru i!olaii termice si ale sticlei pentru &eamuri.
24
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
Bentru obinerea #ieselor din fibra de sticla se realizeaz un amestec din r'ina
si un catalizator sau (ntritor 3mestecul astfel rezultata se #reseaz intr"o matria
metalica #entru eliminarea aerului, du# care se im#regneaz (ntre fibra de sticla si
forma de #resare >ibra de sticla trebuie umectata #e toata su#rafaa sa iar bulele de
aer sunt eliminate #rin #resare, in tim#ul o#eraiei de modelare #e 'ablon @#eraiile
trebuie sa se fac suficient de ra#id, (nainte de (ntrirea r'inii, care #oate fi
intensificata #rin suflare de aer sau #rin introducere in cu#tor (fig 16)

Fig. 1". Aplicaii ale fibrei de sticla.
Materialele compo!ite sunt obinute #rin h com#unereae a dou sau mai multe
materiale metalice sau nemetalice, (n sco#ul obinerii unor caracteristici #articulare
%aterialul com#ozit contine o matrice de baza (care #oate fi metalica, ceramica,
celulozica, etc) si elemente de armare (metalice, ceramice, #olimerice etc) (fig 1,)
Fig. 1#. Aspectul in seciune al unui material compo!it cu fibre sau particule.
.emnul este considerat cel mai &echi material com#ozit natural, fiind alctuit din
fibre organice dis#use #aralel, cu lungime foarte mare %aterialele com#ozite #ot fi
realizate #rin mai multe tehnici, clasificarea acestora de#inz0nd de ti#ul de matrice*
metalica cu inserii nemetalice (#articule, fibre lungi sau scurte de 4i2, 5i2, ?2 etc),
#olimeric sau ceramic %aterialele com#ozite sunt cele mai noi soluii #entru a#licaii
care necesit simultan rezistena mecanic ridicat, ductilitate, rezistena la tem#eraturi
(nalte, densitate sczuta, etc
!n alt exem#lu de material com#ozit #laca laminata cu furnir (B3.), care este un
#rodus stratificat cu mai multe straturi subiri de lemn sau resturi de lemn asamblate cu
adezi&i (fig 18) 3cest material ofer mai multe a&antaje fata lemnul masi&, a&0nd
rezistenta la com#resiune mai buna, forma #lana si mai uniform 5otu'i, com#arati& cu
lemnul, acesta nu se #oate #relucra #rin deformare #lastica sau rsucire

Fig. 1$. Materiale compo!ite pe ba!a de lemn.
25
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
/etonul este un material com#ozit realizat #rin amestecul dintre ciment i
agregate solide (#iatra) .a adugarea de a#, a#ar hidrai de ciment sub forma de
cristale microsco#ice o#ace care, #rin eliminarea tre#tata a a#ei, #roduc consolidarea
amestecului (ntr"o structur rigid 3mestecurile de beton ti#ice au o rezisten ridicat
la solicitri de com#resiune (a#roximati& 28 %Ba, dar rezistenta slaba la (nco&oiere +in
acest moti&, in beton se introduc elemente de armare din otel, care (mbuntesc
com#ortarea la solicitri di&erse (fig 17)

Fig. 1%. roduse din beton.
%aterialele com#ozite cu matrice metalic armate cu #articule ceramice
re#rezint, #entru moment, de#'irea barierelor de limitare a rezistenei mecanice
clasice, cores#unztoare unui anumit ti# de material (fig 20) Aoile materiale sunt din
ce (n ce mai des #e #lan'etele #roiectanilor, tablele 'i #rofilele extrudate din matrici
com#ozite de aluminiu fiind #referate mai ales (n cadrul su#er structurilor na&elor
marine sau aeriene, atunci c0nd se urmre'te cre'terea ca#acitii #ortante fr a
#ericlita stabilitatea construciei

a b
Fig. (&. a4 Carburi de 2olfram in matrice de fier aliat. Microscopie electronica 5/M+
4##06 b4 Carburi de 2olfram in matrice de cupru. 7aborator 7AM/T+ )8.
3&antajul densitii s#ecifice reduse #ermite obinerea unor ca#aciti de
(ncrcare crescute la aceea'i #utere dis#onibil a sistemului de #ro#ulsie Hn cadrul
#latformelor #etroliere, aluminiul a fost #rinci#alul material #referat #entru structur
datorita greutii reduse 'i a mentenabilitii mari (fig 21)
2onsumurile actuale mari de carburant 'i de#endena de ni&elul #reului acestuia
au determinat #e #roiectanii de na&e s se orienteze s#re materiale c0t mai u'oare,
#osibil de obinut la #reuri c0t mai sczute 'i cu durat de &ia c0t mai mare !tilizarea
materialelor com#ozite #olimerice este (nc restr0ns de #reul destul de ridicat al
fibrelor 'i al tehnologiei de obinere, (n tim# ce #entru cele cu matrice metalic s"au #us
deja la #unct tehnici a&ansate ce #ermit obinerea dublrii caracteristicilor de rezisten
mecanic
2osturile construciilor de#ind foarte mult de tehnicile de asamblare 'i (mbinare
Hn cazul materialelor com#ozite exist (nc #robleme legate de obinerea unor custuri
26
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
cu rezisten mecanic a#ro#iat de cea a materialului de baz, datorit dificultilor ce
a#ar la formarea bii metalice omogene 3legerea incorect a #arametrilor regimului de
sudare #oate anula a&antajul re#rezentat de caracteristicile mecanice su#erioare ale
materialelor com#ozite

Fig. (1. iese din material compo!it cu matrice metalica de aluminiu si particule de 5iC.
%aterialele inginere'ti #ot fi #relucrate in diferite moduri, in funcie de starea de
agregare (tab 6)
Ta(elul 6.
Metode tipice pentru prelucrarea materialelor ["]
Material * procedeu de prelucrare Modalit+,i de proceare
METALE
-urnare* (n nisi#, (n matrie, (n forme
#ermanente, turnare continu
.e/ormare* forjare, matriare, tragere (n
fire, ambutisare, (ndoire, laminare, extrudare
0mbinare* sudare (#rin to#ire, rezisten,
#resiune, frecare, difuzie), brazare, li#ire cu
adezi&i, nituire etc
)relucrare prin achiere* 4trunjire,
frezare, taiere, mortezare, rabotare
Metalurgia pulberilor
" metalul lichid este turnat sau injectat intr"o forma solida #entru
a realiza forma dorit=
" metalul solid este deformat #rin #resare, uneori la cald, #entru
a lua forma dorit=
" formarea unui ansamblu #rin #unerea laolalt a mai multor
com#onente (mbinate cu ajutorul unui metal lichid, #rin
deformare, #rin a#licarea unor tem#eraturi ridicate, utiliz0nd
materiale de adaos, adezi&i sau elemente intermediare de
legtur=
" (nde#rtarea de material sub form de a'chii #entru a obine
forma dorit=
" com#actarea #ulberilor la #resiuni (nalte urmat de tratarea
termic #entru (mbinarea #articulelor=
CERAMICI
-urnare
'ompactare* extrudare, #resare si
deformare izostatic
1interi!are
%aterialul lichid sau &0scos este turnat in forme (#orelan)=
" materialul ceramic solid sau &0scos este #resat in forme=
" com#actarea #ulberilor solide 'i tratarea la tem#eraturi (nalte
#entru (mbinarea #articulelor=
POLIMERI
-urnare R injectare si transfer (n matri
.e/ormare R trefilare, extrudare, #resare (n
&id
" materialul (nclzit sau lichid este #resat (ntr"o matri, similar
turnrii sub #resiune=
" materialul (nclzit este forat s treac #rin orificiile unei
matrie=
COMPO<ITE
-urnare R inclusi& infiltrare
.e/ormare
0mbinare R adezi&i, ex#lozie difuzie
1interi!are " com#actare
" materialul matricei de baz, (n stare lichid, (nconjoar
constituentul solid (fibre, #articule)=
" elementul mai #lastic este #resat #entru a curge, (n stare
solid, de"a lungul celuilalt constituent=
" constituenii sunt (mbinai #rin utilizarea unor materiale
auxiliare (adezi&i) #rin #resare ultrara#id sau
#resare1(nclzire=
" constituenii sub form de #ulbere sunt #resai (n forme 'i
a#oi (nclzii #entru (mbinare=
27
tiina si ingineria materialelor Ionelia VOICULESCU
5i(lio)ra'ie
1 htt#*11WWWchemicalelementscom1=
2 Gu % .a;htin R Engineering #hgsical metallurgg and heat tretment, %H$, 17,7, !$44=
) 4uzana Iadea, %aria Betrescu " %etalurgie fizica si studiul metalelor, Eol1, E+B /ucuresti,
17,7
: HEoiculescu, 4udarea aluminiului si a aliajelor sale, Editura B$HA5E2-, 200), /ucure'ti, H4/A
7,)"662"7))"7=
6 htt#*11enWi;i#ediaorg1Wi;i1Hron
6 2Iheorghe, %itefnescu " Hndre#tar de metale, obinere, #ro#rieti, utilizri R E5 177,,
/ucuresti, #ag 77"108
, 2/oucher R 3s#ect %etallurgijue du soudage des alliages a base de nic;el em#loges dans la
construction des a##areils a #ression, 4oudage et technijues connexes, 1770, #ag 28"):
8 $ichard Zohnson, Bhili# 5hreadgill, >$H25H@A 45H$ ?E.+HAI @> %3IAE4H!% 3..@G4,
%agnesium 5echnologg 200), #1:,"162=
7 htt#*11enWi;i#ediaorg1Wi;i1chromium
28