I

ANEXE
Anexa 1
Definirea claselor de expunere a constructiilor conform EC 2
Tabel 1
Clasa de
expunere
Conditii de mediu Exemple
1. Fara risc de coroziune a armaturilor sau agresivitate asupra betonului
XO - Pentru beton fara armatura sau metal
inglobat ; toate conditiile de expunere
cu exceptia acelora unde sunt posibile
fenomene de inghet-dezghet, de erodare
sau atac chimic
- Pentru beton fara armatura sau metal
inglobat : mediu inconjurator foarte
uscat




- Beton in interiorul
constuctiilor cu umiditate a
aerului foarte redusa
2. Coroziunea cauzata de carbonatare
XC1 Umiditate redusa sau umiditate
permanenta
- Beton in interiorul
constuctiilor cu umiditate
redusa a aerului
- Beton aflat permanent in apa
XC2 Mediu umed, rareori uscat - Suprafete ale betonului in
contact cu apa pe durate mari
de timp
- Majoritatea fundatiilor
XC3 Umiditate moderata - Beton in interiorul
constuctiilor cu umiditate
moderata sau ridicata a aerului
- Beton exterior protejat de
ploaie
XC4 Mediu alternant umed si uscat - Suprafete ale betonului
supuse contactului cu apa,
altele decat cele din clasa de
expunere XC2
3. Coroziunea cauzata de cloruri
XD1 Umiditate moderata - Suprafete ale betonului
expuse vaporilor continand
cloruri
XD2 Mediu umed, rareori uscat - Piscine
- Elementedin beton expuse
apelor industriale continand
cloruri
XD3 Mediu alternant umed si uscat - Elemente ale podurilor
expuse vaporilor continand
cloruri
- Imbracaminti rutiere
- Placi de beton ale parcajelor
II
auto
4. Coroziunea cauzata de clorurile din apa de mare
XS1 Expunerea la vapori bogati in sare, dar
nu in contact direct cu apa de mare
- Structuri aflate in apropierea
sau pe zonele de coasta
XS2 Elemente scufundate permanent in apa - Parti ale structurilor marine
XS3 Zona litorala afectata de flux si reflux,
zone cu stropire cu apa de mare sau
zone de vapori cu apa de mare
- Parti ale structurilor marine
5. Fenomene de inghet-dezghet
XF1 Saturatie moderata cu apa, fara agenti
de dezghetare
- Suprafete verticale de beton
expuse ploii si inghetului
XF2 Saturatie moderata cu apa, cu agenti de
dezghetare
- Suprafete verticale de beton
ale structurii drumurilor expuse
inghetului si agentilor de
dezghetare sub forma de vapori
XF3 Saturatie ridicata cu apa, fara agenti de
dezghetare
- Suprafete orizontale de beton
expuse ploii si inghetului
XF4 Saturatie ridicata cu apa, cu agenti de
dezghetare sau apa de mare
- Tablierele podurilor expuse
agentilor de dezghetare
- Suprafete de beton expuse
pulverizarii directe cu agenti de
dezghetare si inghetului
- Structuri marine aflate in
zone expuse valurilor si la
inghet
6. Atacul chimic
XA1 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate
redusa
- Pamanturi naturale si ape
subterane
XA2 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate
moderata
- Pamanturi naturale si ape
subterane
XA3 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate
ridicata
- Pamanturi naturale si ape
subterane









III
Anexa 2
Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate conform SR 438-3 [2]

Caracteristici mecanice ale plaselor sudate executate din sarma neteda
Tabel 1
Diametrul
( mm )
Limita de
curgere R
p0.2
min
(N/mm
2
)
Rezistenta la
tractiune R
m
min
(N/mm
2
)
Alungire la
rupere A
10
min
%
Forta de forfecare a
nodului sudat P
f
min
N
3...4 490 590 6
4.5...5.6 440 540 7
6.0...7.1 440 540 8
8.0...10 390 490 8
P
f
0.35S
max
x R
p0.2
pentru
d
min
/d
max
0.8
P
f
0.5S
max
x R
p0.2
pentru
d
min
/d
max
>0.8

S
max
este aria sectiunii nominale cu diametrul cel mai mare, in mm
2

Caracteristici mecanice ale plaselor sudate executate din sarma cu profil
periodic
Tabel 2
Diametrul
( mm )
Limita de
curgere R
p0.2
min
(N/mm
2
)
Rezistenta la
tractiune R
m
min
(N/mm
2
)
Alungire la
rupere A
10
min
%
Forta de forfecare a
nodului sudat P
f
min
N
4...12 460 510 8 P
f
=0.35S
max
x R
p0.2









IV
Anexa 3
Caracteristicile mecanice ale sarmelor utilizate la fabricarea plaselor
sudate ( firma Ductil Steel Buzau ) [10]

Caracteristicile mecanice pentru sarma cu suprafata neteda
Tabel 1
Diametrul
( mm )
Greutate
( kg )
Rezistenta
rupere
( N/mm
2
)
Limita
curgere
(N/mm
2
)
Alungire
A10
( % )
Diametrul
interior
( mm )
Diametrul
exterior
( mm )
Inaltime
( mm )
410 max1800 min 550 min 500 min 8 500550 9501000 650670


Caracteristicile mecanice pentru sarma cu suprafata profilata
Tabel 2
Diametrul
( mm )
Greutate
( kg )
Rezistenta
rupere
( N/mm
2
)
Limita
curgere
(N/mm
2
)
Alungire
A10
( % )
Diametrul
interior
( mm )
Diametrul
exterior
( mm )
Inaltime
( mm )
410 max2000 min 550 min 500 min 8 480490 10001050 600620
510 max2500 min 550 min 500 min 8 610620 10001150 770780











Anexa 4
Factorul de forma (f
R
) conform standardului ENV 10080 [1] si SR
438-4 [6]

Standardul european ENV 10080 recomanda, in cazul barelor
profilate, urmatoarea formula pentru f
R
:
f
R
= +

= =
=
K
1 n
i
1 n
) n ( l
) n ( s
) 1 , n (
m
1 l
sin
) 1 , n ( R
h
j
1
c
s F
m
1
1

(1)



Sectiune A-B (nervura este
prezentata in intregime)
Fig.1 Forma profilelor barelor

unde :
- diametrul barei

s
unghiul dintre directia nervurii si axul barei fig. 1
c
s
pasul, distanta dintre nervuri in lungul barei
h
l
inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la
suprafata barei
j lungimea pasului nervurii longitudinale la o bara rasucita
k numarul de nervuri masurate pe un perimetru al sectiunii transversale
m numarul de nervuri transversale asezate pe un singur sir pe distanta
considerata
i numarul de nervuri longitudinale
p numarul de segmente considerat pe nervura transversala
V
F
R
aria sectiunii nervurii in planul axului ei definit conform fig. 1
F
R
=
=
p
1 n
sn
) l h (
unde: h
s
inaltimea nervurii masurata la mijlocul segmentului l,
pe directie perpendiculara suprafetei barei
l valoarea incrementala pentru determinarea lui h
s
masurata in
lungul axei nervurii
In forma mai simpla factorul f
R
poate fi calculat mai simplu
f
R
= h
s
/ c
s
(2)
unde:
- constanta dependenta de geometria barei care este furnizata de
producator ( in cazuri uzuale 0.5 )
h
s
inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la
suprafata barei
c
s
distanta dintre nervuri in lungul barei
Standardul romanesc SR 438-4 [6] precizeaza pentru aria specifica
a proiectiilor nervurii ( f
R
) aceleasi valori minime in functie de diametrul
nominal al barei, ca si standardul european ENV 10080 [1].
Expresia (3) pentru calculul factorului f
R
este recomandata in SR
438-4 [6] in situatia in care nu sunt respectate valorile date pentru
inaltimea nervurii ( h
1/2
; h
1/4
si h
3/4
). Valorile calculate astfel pentru f
R

trebuie sa fie mai mari decat cele prevazute in [6].
f
R
=
( ) ( ) [ ]
c d
h h h f d
s
i s

6
2
4 / 3 4 / 1
+ +

(3)
unde :
d
s
diametrul nominal al sarmei cu profil periodic
c pasul nervurii ( distanta dintre doua nervuri in lungul barei ).


VI
ANEXA 5
Verificarea la starea limita de fisurare si de deformatie in
conformitate cu STAS 10107/0-90 [3]

5.1 Verificarea la starea limita de fisurare

Calculul deschiderii medii a fisurilor normale
Deschiderea medie a fisurilor normale se calculeaza cu relatia:

a
a
f f
E

= (1)
in care:
f
- distanta medie intre fisuri
a
am

= indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala

am
- alungirea specifica medie a armaturii intre doua fisuri consecutive
a
- alungirea specifica a armaturii intre dreptul fisurii
a
- efortul unitar in armatura longitudinala intinsa, in dreptul fisurii, sub
actiunea incarcarilor de exploatare, in gruparile fundamentale.
Pentru elementele cu procente mici de armare ( sub 0.3% la
elementele solicitate la incovoiere, respectiv sub 0.4% la cele solicitate la
intindere ), se verifica suplimentar deschiderea fisurilor si cu relatia :

a a
a
f
E
d

2
4
= (2)
in care :
d - diametrul barelor de armatura
a
= 2.4R
t
pentru bare cu profil periodic
a
= 1.5R
t
pentru bare netede
Se ia in considerare valoarea
f
cea mai mare dintre cele calculate
cu relatiile (1) si (2).
Valoarea
a
din relatiile (1) si (2) se stabileste pentru elementul
considerat in stadiul II de lucru. Se admite sa se ia in mod simplificat :

a
0.85 R
a
aef
anec
A
A
(3)
in care :
A
a nec
-

aria sectiunii de armatura, necesara in calcul la starea limita de
rezistenta
A
a ef
-

aria sectiunii de armatura prevazuta efectiv.
Distanta medie intre fisuri
f
in relatia (1) se calculeaza cu relatia:
VII

f
= 2(c+0.1s)+A
t
p
d
[mm] (4)
in care:
d - diametrul armaturilor, in milimetri
c - grosimea stratului de beton de acoperire a armaturii, in milimetrii
s - distanta intre axele barelor de armatura, in milimetrii, dar cel mult 15 d
A - coeficient cu valorile din tabelul 1
( ) % 100
bt
a
t
A
A
p =
A
bt
- aria de inglobare, definita de fig. 1 si care in cazul elementelor
solicitate la incovoiere nu trebuie sa fie mai mare de 1/2 din aria sectiunii
de beton
A
a
- aria armaturilor longitudinale intinse.
Tabel 1
Elemente solicitate la :
Incovoiere, compresiune
excentrica sau intindere
excentrica cu excentricitate
mare
Intindere centrica sau
excentrica cu excentricitate
mica
Tipul de otel
Coeficientul A
OB 37 10.0 20.0
PC 52, PC
60
6.5 10.0




c d
7,5 d
VIII













Fig.1 Aria de inglobare a armaturilor


15 d 7,5 d
7,5 d
s s
In relatia (4), in cazul cand barele de armatura sunt de diametre
diferite, se inlocuieste :

=
d 25
A
p
d
bt
t

(5)
In cazul placilor armate cu plase sudate din STNB, distanta intre
fisuri se ia egala cu un numar intreg n
t
de distante intre barele de armatura
transversale, care se calculeaza cu relatiile :
n
t

t
p
d
h
30
pentru l
l
30d
t
(6)
n
t

2
900
t
t p
d
l h
pentru l
l
30d
t
in care :
h
p
- grosimea placii
l
t
- distanta dintre axele armaturilor longitudinale
d
t
- diametrul armaturilor transversale.
Pentru coeficientul din relatia (1) pot fi luate valorile
aproximative din tabelul 2, care sunt calculate cu relatia (7):
( ) ( v 5 . 0 1 1
A
R A
v 5 . 0 1 1
a a
tk bt
=

) (7)
in care:
=0.3 pentru armaturi din OB 37 si 0.5 pentru armaturi din PC 52 sau PC
60
v - raportul intre efortul sectional ( N, M ) de exploatare de lunga durata
si cel total.

Tabel 2
( ) % 100
bt
a
t
A
A
p =

0.5 0.51.0 1.01.5 1.52.0 >2.0
Tipul de
otel
v

OB 37 0.78 0.85
PC 52,
PC 60
< 0.5
0.65 0.83
0.90 0.92 1.00
OB 37 0.85 0.90
PC 52,
PC 60
0.5
0.76 0.88
0.93 0.95 1.00

Pentru placi armate cu plase sudate din STNB se ia =0.8 daca
n
t
2 si v0.5, respectiv =1 in celelalte cazuri.
IX
X
Valorile raportului p
t
/d ( d in milimetri ), de la care nu este
necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale, sunt date
in tabelul 3.

Tabel 3
Incovoiere, compresiune
excentrica sau intindere
excentrica cu excentricitate
mare
Intindere centrica sau
excentrica cu excentricitate
mica

f adm
=0.2mm
f adm
=0.3mm
f adm
=0.2mm
f adm
=0.3mm
Tipul de
otel
p
t
/d
OB 37 0.071 0.039 0.142 0.078
PC 52 0.092 0.043 0.142 0.066
PC 60 0.135 0.056 0.208 0.086

Pentru placi armate cu plase sudate din STNB, la care conditia de
limitare a deschiderii fisurilor este
f
0.3 mm, nu este necesara
verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale daca sunt satisfacute
conditiile din tabelul 4.

Tabel 4
h
p
mm
l
l
mm
d
t
mm
l
t
mm
d
t
mm
100
120
150
140
180
120
100
120
150
200
150
150
7.1
7.1
7.1
> 7.1
> 7.1
> 7.1
200
200
200
150
150
120
3.55
4
5
4
4
3
in care :
h
p
- grosimea placii
d
l
, l
l
- diametrul barelor de armatura longitudinale si distanta intre axele
lor
d
t
, l
t
- diametrul barelor de armatura transversale si distanta intre axele
lor.

5.2 Verificarea la starea limita de deformatie

Verificarea la starea limita de deformatie se face punand conditia
ca sub incarcarile de exploatare, sageata totala sau o fractiune din aceasta
sa nu depaseasca valoarea admisa, precizata in functie de destinatia
elementului.
Valorile admise ale sagetilor sunt date in tabelul 5.
Valoarea sagetilor se determina dupa regulile calculului structurilor
omogene-elastice, introducand pentru modulul de rigiditate valoarea
corespunzatoare stadiului II de lucru :
a) in cazul elementelor solicitate la incovoiere ( placi, grinzi ) :
EI = E
b

I
bi
(8)
in care E
b
, I
bi
se calculeaza cu relatiile (9), (10) si (11).
In relatiile de calcul, modulul de elasticitate al betonului se
introduce cu valoarea corectata :
- pentru beton cu agregate obisnuite :
E
b
=
b
E
v 5 . 0 1
8 . 0
+
(9)
- pentru beton cu agregate usoare :
E
b
=
b
E
v 75 . 0 1
9 . 0
+
(10)
in care :
v - raportul dintre momentul incovoietor din incarcarile de exploatare de
lunga durata si cel din incarcarile de exploatare totale
- caracteristica deformatiei in timp a betonului.

Tabel 5
Tipul de
element
Partea din
sageata care se ia
in considerare la
verificare
Relatia de
verificare
Caracteristici
de utilizare a
elementului
structural
Sageata ( f
adm

sau diferenta
de sageata
f
adm
)
Plansee care
sustin sau sunt
atasate unor
elemente
nestructurale
care pot fi
deteriorate de
deformatiile
mari ale
planseelor
f
adm
=
400
L

Elemente
componente
ale
planseelor
Sageata de lunga
durata f
ld
din
incarcarea totala
de exploatare
(q
E
), minus
sageata de scurta
durata f
sd
din
incarcarea de
exploatare care
actioneaza
inainte de
executarea
elementelor
nestructurale
(q
1
E
)
f
ld
(q
E
)- f
sd
(q
1
E
)
f
adm

Plansee care nu
sustin sau nu
sunt atasate
unor elemente
nestructurale
care pot fi
deteriorate de
deformatiile
mari ale
planseelor
f
adm
=
250
L

XI
Sageata de
scurta durata f
sd

din incarcarea
utila produsa de
aglomeratie de
oameni
f
sd
(q
E
)- f
sd
(q
1
E
)
f
adm

Planseele
salilor de
spectacole,
inclusiv cele
ale balcoanelor
acestora.
Gradenele
tribunelor
f
adm
=
350
L

Poduri rulante
manuale
f
adm
=
500
L

Grinzi de
rulare
Sageata totala
din incarcarile
considerate in
calculul la
oboseala (q
o
)
f(q
o
) f
adm

Poduri rulante
electrice
f
adm
=
700
L

Observatie : Incarcarile notate cu indicele E reprezinta valorile de
exploatare ale incarcarilor ( pentru incarcarile permanente se iau valorile
normate, iar pentru incarcarile variabile se iau valorile normate afectate
cu coeficienti subunitari n
d
din STAS 10101/0A-77 ).

Momentul de inertie al sectiunii ideale de beton se determina cu
relatia :
I
bi
= I
bc
+(n
e
-1)A
a

(x-a

)
2
+n
e
A
a
(h
o
-x)
2
(11)
in care I
bc
= este momentul de inertie al zonei comprimate de
beton in raport cu axa neutra.

x
0
2
y
dy y b
b) in cazul elementelor solicitate la incovoiere cu compresiune sau
intindere ( cu excentricitate mare ) :

EI =

E
M
=
max b
'
b
E
xE M

(12)
in care :
- curbura fibrei medii deformate ( rotirea specifica )
M
E
momentul incovoietor dat de incarcarile de exploatare
x pozitia axei neutre in stadiul II de lucru al betonului

b max
efort unitar maxim in beton in stadiul II de lucru care se
calculeaza cu relatia (13) :

b max
= x
I
M
bi
E
(13)
Pentru grinzile si placile simplu rezemate si in mod general pentru
portiunile de element cu moment incovoietor de acelasi semn, EI se poate
considera constant. La elementele continue, la care valorile EI calculate
pentru zonele cu moment pozitiv si negativ nu difera intre ele cu mai mult
decat 50%, se admite sa se ia in calcul pentru EI o valoare unica egala cu
semisuma valorilor respective.
XII
In calculul deformatiilor axiale ale elementelor din beton armat se
utilizeaza urmatoarele valori pentru modulul de deformatie axiala EA:
- pentru elemente solicitate preponderent la compresiune :
EA = E
b
A
b
+ E
a
A
a
(14)
- pentru elemente solicitate preponderent la intindere :
EA =

a a
A E
(15)





































XIII
ANEXA 6
Calculul lungimii de innadire prin suprapunere in conformitate cu
EC 2 [4]

Lungimea de innadire prin suprapunere de calcul se determina cu
relatia urmatoare:
l
0
=
1

2

3

5

6
l
b
l
0,min
(6.1)
unde:

1
coeficient care tine seama de forma barei

1
= 1 pentru bare drepte, atat pentru ancorare in zone intinse cat si
in zone comprimate

2
coeficient care tine seama de stratul de acoperire cu beton
0,7
2
= 1- 0,15(c
d
) / 1,0 pentru ancorare in zone intinse

2
= 1,0 pentru ancorare in zone comprimate
unde :
c
d
depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton a
armaturilor si de distanta dintre acestea fig.1
diametrul armaturilor de rezistenta


Fig. 1 Valoarea c
d
= min (a/2,c
1
,c)

3
coeficient care tine seama de efectul de confinare al armaturii
transversale
XIV

3
= 1,0 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone
comprimate

5
coeficient care tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe
planul de fisurare pe lungimea de ancorare de calcul
0,7
5
= 1- 0,04 p 1,0 pentru ancorare in zone intinse
unde p este presiunea transversala ( in MPa ) la starea limita ultima
pe lungimea de ancorare l
bd

6
coeficient care tine seama de raportul procentual dintre aria
armaturilor innadite prin suprapunere pe distanta 0,65 l
0
( masurata din
centrul lungimii de suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor
din sectiunea respectiva tabel 1

6
= (
1
/ 25 )
0.5
1,5
unde
1
este raportul procentual dintre aria armaturilor innadite prin
suprapunere pe distanta 0,65 l
0
( masurata din centrul lungimii de
suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor din sectiunea
respectiva - fig. 2


A sectiunea considerata

Fig.2 Raportul procentual al barelor innadite intr-o sectiune


XV
XVI
Tabel 1
Raportul procentual al armaturilor
innadite si aria totala a armaturilor
din sectiune
< 25 % 33 % 50 % >50 %

6
1 1,15 1,4 1,5
Nota: Pentru valori intermediare se interpoleaza.

l
0,min
valoarea minima a lungimii de innadire prin suprapunere
este egala cu l
0,min
> max { 0.3
6
l
b
; 15 ; 200 mm }.


























XVII
ANEXA 7
Notatii si simboluri utilizate in indrumator
A
s,min
aria minima a sectiunii transversale a armaturii din zona intinsa

c
deformatia specifica a betonului

cu
deformatia specifica ultima a betonului comprimat

uk
deformatia specifica caracteristica ultima a armaturii, pentru
elemente din beton armat, la atingerea efortului unitar maxim
E
c, eff
modulul efectiv de elasticitate al betonului
f
bd
efort unitar ultim de aderenta
f
ctm
valoarea medie a rezistentei betonului la intindere axiala
f
ct,eff
valoarea rezistentei efective la intindere a betonului
f
ctm,fl
valoarea medie a rezistentei la intindere din incovoiere a betonului
f
ck
rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinata pe
cilindri la 28 de zile
f
R
raportul dintre aria nervurii si aria sectiunii barei de armatura
profilata
f
tk
rezistenta caracteristica la intindere a armaturii din otel beton
f
yk
rezistenta limita de curgere caracteristica a armaturii din otel beton
l
0
- lungimea de innadire prin suprapunere
l
b
- lungimea de ancorare de referinta
l
bd
- lungimea de ancorare de calcul
- diametrul barei

p,eff
- coeficient de armare pentru armatura longitudinala

0.2
rezistenta conventionala pentru deformatie remanenta de 0.2% a
armaturii din otel beton

s
- efort unitar de intindere din armatura
w
k
deschiderea de calcul a fisurii
w
max
valoare limita calculata a deschiderii fisurilor