STUDIU DE CAZ PRIVIND APROVIZIONAREA CU PRODUSELE PAINE SI OREZ

IN LOCALITATEA IA I JUDETUL BOTOSANI

1. Necesitatea elaborarii proiectli si co!seci!tele social
eco!o"ice.
#.Scrta pre$e!tare a localitatii Ia i.
%.Co!si&eratii teoretice pri'i!& !e'oile &e co!s" pt
pro&sele pai!e si ore$.
(.Nor"e "i!i"e &e co!s" pe!tr pro&sele pai!e si
ore$) pre'a$te i! Ro"a!ia) !or"e "e&ii &e co!s" i! e
si co!s"l opti" !or"al.
*. Atoco!s"l la pro&sele pai!e si ore$.
+ Poplatia localitatii Ia i ,&etl Bototsa!i si strctra
acestora pe -rpe &e se.) -rpe &e 'arsta) -rpe &e
'e!itri) socio pro/esio!ala.
0. Proiectarea ca!titatilor totale a!ale &e apro'i$io!are
c pro&sele pai!e si ore$ a poplatiei &i! localitatea Ia i
,&et BT si c1eltielile totale a!ale c ac1i$itio!area
pro&selor.
0.1. Calcll cererii &e co!s" "e&i l!ar si a!al a
poplatiei &i! localitatea Ia i pe!tr pro&sele pai!e si
ore$.
0.#. Deter"i!area c1eltielilor a!ale c ac1i$itio!area
pro&selor pai!e si ore$ pt loc Ia i.
2. Calcll &i"e!si!ilor pietei e/ecti'e si a pietei
pote!tiale la ori$o!tl a!li #313.
4. Pro"o'area pro&selor pai!e si ore$ i! loc Ia i.
1 NECESITATEA ELABORARII PROIECTULUI SI
CONSECINTELE SOCIAL ECONO5ICE
Noti!ea &e "ar6eti!- tili$ata "ai ales i!cepa!& c a
&oa ,"atate a secolli trect rele'a ca acest &o"e!i &e
acti'itate a apart &i!tr7o &bla !ecesitate8 &ori!ta &e a &escrie
aparatl co"ercial) &e a separa &o"e!iile &e a!ali$a eco!o"ica
a cererii si a i!te-ra 'ariabilele calitati'e la pri!cipalele
ratio!alitati eco!o"ice) care ti! sea"a &e re$ltatele cercetarilor
psi1olo-ice si ale co"porta"e!tli social.
5ar6eti!-l /ii!& &eopotri'a ! "o& &e -a!&ire &ar si &e
acti!e practica pri! ele"e!tele "eto&olo-ice a&ec'ate este "ai
i!tai i!teresat pe!tr 'a!$area !i pro&s.
Pri!tr7! st&i &e "ar6eti!- se per"ite c!oasterea i!tr7o
"a!iera coere!ta si strate-ica a proble"elor co"erciale si se
&oreste re&cerea i!tr7o proportie cat "ai "are a e'e!talelor
riscri care pot sa apara.
Pri! i!ter"e&il acesti st&i &e ca$ e/ectat i! localitatea
Ia i ,&etl Botosa!i) se r"areste i"b!atatirea relatiilor &i!tre
'a!$ator si c"parator) toate acestea a'a!& i!/le!ta aspra
-ra&li &e satis/acere a !e'oilor &e co!s" pe!tr pro&sele
a-roali"e!tare.
Orie!tarea /ir"elor &i! "e&il rral catre "ar6eti!- s7a
/act /oarte le!t &pa a!l 1443) si i!ca este !e'oie &e o
abor&are &i/erita a clie!tli si sc1i"barea "e!talitatii
'a!$atorli) cat si a c"paratorli.
Obiecti'l acesti st&i este toc"ai acela &e a a&ce la
c!osti!ta a-e!tilor eco!o"ici &i! areall st&iat) a pre/eri!telor
co!s"atorilor) pe!tr a7si ptea orie!ta o/erta pe!tr
satis/acerea !e'oilor acestora.
# SCURTA PREZENTARE A LOCALITATII IA I JUDETUL
BOTOSANI
Asezare geografica
Co"!a este sitat9 :! !or&l Po&i;li 5ol&o'ei) la
(0<%4= latit&i!e !or&ic9 ;i #+<(*> lo!-it&i!e estic9. La !or&
coi"!a se :!'eci!ea$9 c satl Cr9;e!i7Deal) la !or& est c
satl B$e!i) la est c satl B$e!i) la est c satl Co;la) la
!or& c satl Voro!a.
?! s& 'est ;i 'est se a/l9 &eall Tei;) :! trect acoperit c
tei) &eall U!-roaia care are #23 " altit&i!e) care se
prel!-e;te c &eall Ciritei) &eall Ne&ler) &eall D"bra'a
5are) Coasta Iri!ei ;i Albi!a. ?! !or& 'est se :!ti!&e &eall
5c1ea) &e 12* " altit&i!e) prel!-it c coasta 5ileti!li. ?!
s& &e satl Criste;ti se a/l9 satl O!ea-a) :!co!,rat ;i el &e o
"l@i"e &e &ealri A &eall Pala!ca &e %33") &eall Bi-a!ca &e
#24 ") &eall Bolo'a!i &e (4* " ;i Deall 5are &e *4% ") cea
"ai :!alt9 /or"9 &e relie/ &i! :"pre,ri"i.
Poziionare geografic
Co"!a Ia i este sitat9 :! partea &e 'est a ,&e@li
Boto;a!i) la 1* 6" &ista!@9 &e "!icipil Boto;a!i ;i (0 6"
&ista!@9 &e Scea'aC
Componena Ia i Dre;e&i!@a &e co"!9E) Sc1it7Orase!i)
U!-roaia ;i O!ea-aC
Ci de acces E *2) DJ #32 FC
Suprafaa 01+2 1a C
Co"!a Ia i apare :! &oc"e!tele istorice &e la s/Grsitl
secolli al7HVI7lea. Ur"e e.tre" &e 'ec1i &e e.iste!@9
o"e!easc9) :!cepG!& c paleolitic ;i ter"i!G!& c e'l "e&i
tGr$i) &escoperite pe teritoril co"!ei Criste;ti) &o'e&esc
:!&el!-ata ;i i!te!sa locire pe aceste "elea-ri. E.e"ple :!
acest se!s s!t cele &o9 piese &e sile. A o la"9 ;i o a;c1ie
&escoperite pe teritoril satli O!ea-a ;i ! topor &e sile.)
cioplit) &e /or"9 trape$oi&al9) &escoperit pe teritoril satli
Criste;ti. Toate aceste piese se -9sesc :! colec@ia 5$eli
J&e@ea! Boto;a!i ;i s!t atribite epipaleoliticli. N"ele
'ec1i al acestei a;e$9ri este CGrste;ti ;i este po"e!it pe!tr
pri"a &at9 :! &oc"e!tl &i! 1# aprilie 14*+) apar@i!G!& li
Petr Voie'o& ;i -9sit la "9!9stirea Co;la. Teritoril co"!ei
este /or"at &i! &ealri ;i coli!e c :!9l@i"i 'arii!& &e la 1(3 "
la %33 ") /ra-"e!tate &e '9i ca re$ltat al ero$i!ii crsrilor &e
ap9.
?! pre$e!t co"!a este &isp!e &e re@ea &e ap9 potabil9.
E.ist9 acces la re@eaa &e tele/o!ie) ;i la cea &e tele'i$i!e pri!
cabl. Este co"plet electri/icat9. Asiste!@a sa!itar9 este
asi-rat9 &e sec@ia e.terioar9 a spitalli &i! Boto;a!i) care are
! !"9r &e #3 &e patri ;i # "e&ici. 5ai e.ist9 &e ase"e!ea o
circ"scrip@ie sa!itar9) o /ar"acie ;i ! cabi!et sto"atolo-ic.
?!'9@9"G!tl are o 'ec1i"e &e 1%3 &e a!i) asi-rG!& pre-9tirea
;i e&carea copiilor &i! sat :! cele + !it9@i &e :!'9@9"G!t locale
c clasele I7VIII prec" ;i :! cele * !it9@i pre;colare.
Clima
Co"!a be!e/icia$9 &e o cli"9 te"perat co!ti!e!tal9 c
!a!@e e.cesi'e) iar!a /ii!& :! -ere!al $ile reci ;i scate iar 'ara
cal&e) &ar rar ca!iclare ;i scate. Ca r"are) precipita@iile s!t
re&se) sa &i/erite &e la a! la a!.
% CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND NEVOILE DE
CONSU5
PENTRU PRODUSELE PAINE SI OREZ
PAINE
PGi!ea este ali"e!tl &e ba$9 pro&s pri! coacerea alatli
ob@i!t &i! Dcereale "9ci!ateE /9i!9 a"estecat9 c ap9 ;i &ro,&ie)
a&9-G!&7se &e la ca$ la ca$ &i/eri@i i!-re&ie!@i :! /!c@ie &e
cate-oria pGi!ii ob@i!te.
Aceste cate-orii &e pGi!e &i/er9 &p9 re-i!e) ast/el :! Ier"a!ia
este co!s"at9 "ai "lt pGi!ea !ea-r9) pGi!ea ob@i!t9 &i! or$)
pe cG!& :! Jra!@a ba-1eta) pGi!ea alb9) /ra!$ela este "ai
apreciat9. Alte pro&se &e pa!i/ica@ie s!t co'ri-ii.
PGi!ea este ! pro&s copt :! cptor) alc9tit &i! alat &ro,&ie
sa alte i!-re&ie!te care &a pGi!ii ! -st ;i aro"9 "ai pl9ct9)
sa care :"pie&ic9 :! ti"pl procesli &e coacere s9 se /or"e$e
o crst9 prea tare la spra/a@a pGi!ii.
Cerealele "9ci!ate /olosite "ai /rec'e!t la pro&cerea /9i!ii
pe!tr pGi!e s!t -rGl ;i or$l. ?! perioa&a &e s9r9cie) /oa"ete)
s7a a"estecat /9i!a &e cereale c /9i!9 &e "a$9re) /asole sa &e
carto/i) D"ce-9ia pGi!ea "ai repe&eE -1i!&9 D&i! ca$a
ta!i!li :"pr"ta ! -st a"ar pGi!iiE. ?! aceste ti"pri
-rele) :! Ier"a!ia se recr-ea pe pia@9 la /alsi/icarea /9i!ii &e
cereale pri! a"estecare c -ips sa r"e-; &e le"!.
Istoricl pai!ii
Pai!ea este !l &i!tre cele "ai 'ec1i ali"e!te) &ata!&
&i! era !eolitica. Pri"ele /elri &e pai!e pro&se a /ost
preparate &i! terci &e cereale) /act &i! -ra!te "aci!ate si apa.
Este posibil sa /i apart pri!tr7! acci&e!t i! ti"pl -atitli sa
pri! e.peri"e!tare c apa si /ai!a &e -ra!te.
Desce!&e!te ale acestor tipri ti"prii &e pai!e i!ca se
"ai co!s"a i! l"e) spre e.e"pl tortilla i! 5e.ic) c1apati i!
I!&ia) poa pi!- i! C1i!a) trte &e ore$ oatca6e i! Scotia) pai!ea
&i! por"b i!&ia! ,o1!!Kca6e i! A"erica &e Nor& si i!,era i!
Etiopia.
Acest tip &e pai!e si"pla) !e&ospita a /or"at ba$a ali"e!tara a
"ltor ci'ili$atii ti"prii. S"erie!ii "a!ca ! tip &e trte
!e&ospite &i! or$) iar e-ipte!ii secolli HII i!ai!tea li Cristos
c"para &e la &-1e!ele &e pe stra$i o pai!e !"ita ta.
Se co!si&era ca pai!ea &ospita a apart i! E-ipt) &atorita
co!&itiilor -eo-ra/ice si cli"aterice care /a'ori$a cresterea
!i soi &e -ra c &oa proprietati !oi /ata &e soirile
a!terioare. Pri"a proprietate a /ost &escoperita la i!ceptl
E-iptli &i!astic) si co!sta &i!tr7o 'arietate &e -ra!te care
ptea /i treierate /ara a /i "ai i!tai pra,ite. A &oa a /ost
aparitia !i -ra co!ti!a!& s/icie!ta protei!a /or"atoarea &e
-lte!. Ast/el s7a ptt prepara o pai!e care crestea.
I!itial) s7a cre$t ca pai!ea &ospita a apart i! secoll
HVII i!ai!tea li Cristos) &ar -ral capabil s7o pro&ca era
apare!t /oarte rar. Aceasta raritate este s-erata &e /aptl ca
acest tip &e -ra ! a &e'e!it obis!it i! Irecia a!tica &ecat i!
secoll IV i!ai!tea li Cristos i! ci&a /aptli ca e.ista !
co"ert re-lat i!tre E-ipt si Irecia &e %33 &e a!i.
Dospirea pai!ii ti"prii este co!/ir"ata &e srse
"ltiple. Se ptea obti!e &ro,&ii aeroprtate lasa!& alatl cr&
e.ps la aer pe!tr o perioa&a &e ti"p i!ai!te &e -atire. Pli!i
cel batra! scria ca popoarele &i! Ialia si pe!i!sla Iberica
/olosea sp"a &e bere pe!tr a pro&ce o pai!e "ai soara
&ecat a altor popoare. Acele parti ale l"ii a!tice care bea 'i!
i! loc &e bere /olosea o pasta co"psa &i! sc &e str-ri si
/ai!a care era lasata sa i!ceapa sa /er"e!te$e) sa tarate &e -ra
i!"iate i! 'i!) &rept srsa pe!tr &ro,&ie. Cea "ai co"!a
srsa &e a-e!t &e &ospire era i!sa o bcata &e alat oprita &i!
$ia prece&e!ta.
L"ea a!tica a'ea la &ispo$itie o "are 'arietate &e
tipri &e pai!e. I! cartea sa LDeip!osop1istaeL) atorl -rec
At1e!aes &escrie o parte &i! pai!ile) pra,itrile) /rsecrile si
patiseriile 're"ii. Pri!tre cele "e!tio!ate se -asea clatitele
preparate pe -ratar) pai!ea c "iere si ore$) /ra!$elele "o&elate
sb /or"a &e ciperca si acoperite c se"i!te &e "ac) si c1i/lele
"ilitare coapte pe /ri-are.
Tipl si calitatea /ai!ii ptea &e ase"e!ea 'aria) &pa
c" sp!ea Dip1ils) care a &eclarat ca Lpai!ea /acta &i! -ra)
i! co"paratie c cea /acta &i! or$) este "ai 1ra!itoare) "ai
sor &e &i-erat) sperioara i! orice aspect. Dpa calitate) pai!ea
/acta &i! /ai!a ra/i!ata Dtrecta pri! sitaE este pe pri"l loc)
apoi pai!ea &i! -ra !or"al) si i! cele &i! r"a pai!ea &i! /ai!a
!ecer!ta.L
I! Eropa "e&ie'ala) pai!ea era ! !"ai ali"e!t ci si
o parte &i! 'esela. Oa"e!ii &i! acea 're"e /olosea bcati &e
pai!e 'ec1e Dc &i"e!si!i apro.i"ati'e &e 1* c" pe 13 c"E
&rept /ar/rii. Dpa ter"i!area "esei) aceste bcati ptea /i
"a!cate) &ate saracilor sa cai!ilor. Jar/riile &i! le"! a
i!cept sa i!lociasca recipie!tele &i! pai!e i! secoll HV.
Otto Jre&eric6 Ro1Me&&er este co!si&erat a /i tatal
pai!ii /eliate. Ro1Me&&er a i!cept sa lcre$e i! 141# la o
"asi!a care sa /elie$e pai!e) &ar brtariile a e$itat sa o
/oloseasca &eoarece era i!-ri,orati ca pai!ea /eliata se 'a
i!'ec1i. A a't scces &e abia i! 14#2) ca!& a i!'e!tat o "asi!a
care /elia si i"pac1eta pai!ea.
Pai!ea alba a /ost pai!ea pre/erata &e aristocrati ti"p &e
-e!eratii) i! ti"p ce oa"e!ii saraci "a!ca pai!e !ea-ra. Acest
lcr s7a sc1i"bat i! secoll HH) pai!ea !ea-ra &e'e!i!&
/a'orita &eoarece are o 'aloare !triti'a sperioara) i! ti"p ce
pai!ea alba a &e'e!it asociata c clasele i-!ora!te i! "aterie &e
ali"e!tatie.
Pai!ea i! &i'erse tari
E.ista "lte 'ariatii &e la reteta &e ba$a a pai!ii)
i!cl$a!& pi$$a) c1apati Do pai!e i!&ia!aE) tortilla) ba-1ete
/ra!t$esti ba-ettes) pita Dpai!e trceascaE) la'as1 Dpai!e
ar"e!eascaE) bisciti) co'ri-ei scati c sare pret$els) !aa!
Dpai!e &i! Asia Ce!trala si &e S& ase"a!atoare c pitaE) co'ri-i
ba-els) pri Dpai!e i!&ia!a !e&ospitaE si "lte alte 'arietati.
I! 5area Brita!ie si i! Statele U!ite) cel "ai co!s"at
tip &e pai!e este pai!ea "oala c coa,a sbtire care se 'i!&e -ata
/eliata si i"pac1etata. Se "a!a!ca &e obicei c crsta) &ar !ele
persoa!e pot i!latra crsta &pa pre/eri!ta sa pe!tr a o ser'i
la !ele "ese so/isticate) c" ar /i ceail &e societate.
I! Scotia) se co!s"a ! tip &e pai!e !"ita pai!e
si"pla plai! brea&. Jeliile s!t "lt "ai i!alte si "ai sbtiri) c
crsta arsa !"ai &easpra si &e&esbtl /ra!$elei. Aceasta
pai!e are o te.tra "lt "ai /er"a &ecat pai!ea a"erica!a si
brita!ica.
I! Jra!ta) pai!ea este c!oscta sb !"ele &e pai! &e
"ie si se /oloseste !"ai la pai!e pra,ita sa pe!tr "pltri.
Pai!ea sta!&ar&) sb /or"a &e ba-1ete sa /ra!$ele -roase) are o
coa,a -roasa si &eseori ble "ari &e aer i! i!terior. U!ele pai!i
"ai so/isticate co!ti! !ci) sa s!t &ecorate c se"i!te &e "ac
Ier"a!ia este tara &e basti!a a celor "ai "lte
'arietati &e pai!e. Aproape %33 &e /elri &e pai!e si 1#33 &e
/elri &e patiserii si c1i/le s!t pro&se i! apro.i"ati' #0333 &e
brtarii. I! Ier"a!ia se "a!a!ca cea "ai "are ca!titate &e
pai!e) c1i/le si co'ri-ei &i! l"e. Pai!ea se ser'este c aproape
orice "asa. U! "ic7&e,! !e"tesc co!sista &i! /elii &e pai!e sa
c1i/le BrNtc1e! c "e$elri) bra!$a) -e") "iere sa altele.
Pai!ea ! este co!si&erata ! ali"e!t &e aco"pa!ia"e!t) ci !
ele"e!t i"porta!t al !ei &iete sa!atoase.
Pri!cipalele tipri &e pai!e pre$e!te la !oi i! tara
PGi!e alba si"pla PGi!e :"pletita
PGi!e alba c a&aosri PGi!e tra&itio!ala
PGi!e se"ialba si"pla PGi!e tip Opes"etO
PGi!e se"ialba c a&aosri PGi!e c speci/ic local
PGi!e !ea-ra si"pla PGi!e &ietetica
PGi!e !ea-ra c a&aosri PGi!e &i! a"estecri &e
/ai!a) tarGte) etc
PGi!e i!te-rala si"pla PGi!e c /ibra ali"e!tara
PGi!e i!te-rala c a&aosri PGi!e &e secara
PGi!e &e casa Ba-1ete
Jra!$ele Lipii
PGi!e /ara sare PGi!e si c1i/le -ra1a"
De ce trebie sa "a!a!ca" pai!e la /iecare "asaP
http://www.ziare.com/lifeshow/diete-
intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-
paine-la-fiecare-masa-893968Este a&e'arat ca pai!ea
co!s"ata i! e.ces &ce la cresterea i! -retate) i!sa ! pic &e
pai!e trebie sa "a!ca" la /iecare "asa. Pe!tr ca pai!ea
co!ti!e carbo1i&rati co"plecsi) /ibre si protei!e. Carbo1i&ratii
co"plecsi s!t pri!cipala srsa &e e!er-ie pe!tr "etabolis")
pe!tr /!ctiile cerebrale si pe!tr siste"l !er'os ce!tral.Diet
Joo& Ntritio! !e o/era cate'a "oti'e pe!tr care ar trebi sa
co!s"a" pai!e la /iecare "asa.Pai!ea are ! e/ect /a'orabil
aspra tra!$itli. #*Q &i! poplatie s/era &e co!stipatie.
Acest lcr poate /i i"b!atatit pri! cresterea co!s"li &e
/ibre solbile si i!solbile. Orice tip &e pai!e este o srsa b!a
&e /ibre) i!sa cea "ai b!a este cea i!te-rala) &eoarece co!ti!e
/ibre i!solbile.Pai!ea co!tribie la aportl &e e!er-ie. Sporti'ii
sti cat &e i"porta!t este sa co!s"e pai!e at!ci ca!& &ep!
"lt e/ort. Pai!ea co!ti!e *3Q a"i&o!) o proportie
se"!i/icati'a &e carbo1i&rati co"plecsi.Pro&sele &i! -ra
i!te-ral s!t reco"a!&ate pe!tr a re&ce riscl aparitiei !or
boli car&io'asclare si a ca!cerli &e colo!.C1iar &aca creierl
repre$i!ta !"ai #Q &i! -retatea corporala) /oloseste #3Q &i!
e!er-ia totala. Per/or"a!tele creierli s!t "ai pti! b!e pe
sto"acl -ol. Pai!ea este ! aliat al creierli si al /!ctiilor
co-!iti'e si este /oarte i"porta!ta i!tr7o &ieta. Cel "ai bi!e este
sa se co!s"e pai!e i!te-rala /acta &i! "ai "lte se"i!te.
http://www.ziare.com/lifeshow/diete-
intretinere/07-1-2009/!-moti"e-sa-mananci-paine-
la-fiecare-masa-818887U!ii sp! ca pai!ea i!-rasa. Altii
sp! ca pai!ea LprostesteL. E.ista tot /ell &e "itri &espre acest
ali"e!t) "a,oritatea co!ti!a!& ! Lsa"bre &e a&e'arL. Cert
este ca) i! catarea per/ecti!ii corporale) a" i!cept sa
&e"o!i$a" "ila pai!e) al!-a!&7o &e pe "asa si &i! &ietele
!oastre) i! i&eea ca ast/el 'o" a,!-e "ai repe&e la -retatea
'i$ata. Realitatea este ca pai!ea este ! ali"e!t be!e/ic) b! si
-stos) la 'e&erea caria po/ti" i"e&iat. De /apt) pai!ea are o
co!tribtie !tritio!ala i"porta!ta i! orice re-i" ali"e!tar) asa
ca poate /i co!s"ata c i!cre&ere la /iecare "asa) ssti!e
pblicatia o!li!e DietJoo&Ntritio!.5ai "lt) pai!ea te a,ta sa
te "e!tii i! /or"a ba c1iar te a,ta sa slabesti) c co!&itia sa stii
c" sa o co!s"i) ce sa co!s"i si i! ce ca!titate.
Ce trebie sa sti" &espre pai!ea pe care o co!s"a" $il!icP
http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-
2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-
consumi-zilnic-399791Ro"a!ii s!t "ari co!s"atori &e
pai!e si ocpa ! loc /r!tas pri!tre tarile &i! Eropa ca!& este
'orba &e asa ce'a.I!sa o &ata c &e$'oltarea te1!olo-iei si
a&optarii !i rit" accelerat &e 'iata) tra&itia &e a /ace pai!ea i!
casa a &ispart. Di'ersitatea &e pro&se &e pa!i/icatie &i!
co"ert este i"itoare) &e aceea trebie sa sti" c" sa !e
ale-e" pai!ea pe care o co!s"a" $il!ic. Pai!ea alba este
lipsita &e "lte ele"e!te !triti'e &e care are !e'oie corpl
!ostr. I! r"a !"eroaselor st&ii e/ectate &e !tritio!isti) s7a
a,!s la co!cl$ia ca) pai!ea /acta &i! /ai!a i!te-rala este "ai
sa!atoasa. Aceasta pai!e este "ai bo-ata i! /ibre ali"e!tare)
'ita"i!e DB si EE) "a-!e$i) /os/or si /ibre.
C &oar #33 - &e pai!e i!te-rala) acoperi (3 Q &i!
!ecesarl $il!ic &e 'ita"i!e B1) B%) B+ si (3 Q &i! !ecesarl &e
/ier. C1iar &aca este "ai sc"pa) "erita sa c1elti" "ai "lt
pe!tr sa!atatea !oastra.
Ast/el ca pai!ea alba) &e *33 &e -ra"e) co!ti!e #%* &e
calorii) 1)*Q /ibre) (4)%Q carbo1i&rati) 2)(Q protei!e si 1)4Q
-rasi"i.
Pai!ea !ea-ra /acta &i! /ai!a &e -ra &i! care s7a
i!latrat o parte &i! tarate) poate co!ti!e colora!ti a&a-ati)
prec" cara"ell. Pai!ea !ea-ra co!ti!e la *33 &e -ra"e8 #12
calorii) %)*Q /ibre) (()% carbo1i&arti) 0)#Q protei!e si 1.*Q
-rasi"i.
OREZ
Date despre produs Date despre produs
Ore$l este percept ca ! ele"e!t &e ba$a pe!tr -9tit)
i!&ispe!sabil &i! bc9t9ria oric9rei -ospo&i!e) celelalte tipri &e
-r9si"i A !t) "ar-ari!9) !tr9 7 /ii!& /olosite "ai rar) "ai
&e-rab9 :! pr9,itri) cre"e etc.
Ore$l este pri!cipall i!-re&ie!t tili$at la aproape toate
"G!c9rrile pre-atite acas9) &atorit9 pri!cipalli s9 be!e/ici
A -stl "G!c9rii. I"e&iat &p9 cG;ti-l -stati' se plasea$9
ar-"e!tl estetic) pe!tr c9 ore$l /ace ca bcatele s9 /ie
Oapetisa!te ;i aspectoase>.
Ore$l &e /loarea soareli repre$i!t9 pe!tr cele "ai "lte
-ospo&i!e cea "ai accesibil9 ale-ere :!tre cele &o9
co"po!e!te8 -st ;i sa!9tate. Se /olose;te /oarte "lt la -9tit)
pr9,eli) &ar ;i la salate &e orice /el.
?! -e!eral) calitatea !i ore$ este e'alat9 &e c9tre
co!s"atoare pri! i!ter"e&il r"9torilor i!&icatori8 cloare)
co!siste!@9) li"pe$i"e) -stR"iros D!etreE) co"porta"e!tl :!
ti"pl ;i &p9 pr9,ire) re$iste!@a la /olosiri sccesi'e) co!@i!t
D/9r9 colesterol sa co!ser'a!@iE.
ipuri de orez alimentar ipuri de orez alimentar
Pe pia@a ro"G!easc9 pot /i :!tGl!ite "ai "lte tipri &e ore$)
/olosite :! bc9t9rie pe!tr -9tit) salate sa &iete8
Ore$ &e /loarea7soareli presat la rece) &bl ra/i!at) ra/i!at)
!era/i!atC
Ore$ &e "9sli!e e.tra 'ir-i!) ra/i!at) si"plC
Ore$ &e al!eC
Ore$ &e ssa!C
Ore$ &e "i-&aleC
Ore$ &e se"i!@e &e str-re
Ore$ &e soiaC
Ore$ &e por"b etc.
Orezul de floarea!soarelui
Ca srs9 &e ore$ 'e-etal) pe pla! "o!&ial) /loarea7soareli
ocp9 locl al patrlea) &p9 soia) pal"ier ;i rapi@9. Ore$l
ra/i!at &e /loarea7soareli se /olose;te) :! pri!cipal) :!
ali"e!ta@ie) :! i!&straia "ar-ari!ei ;i a co!ser'elor. Ore$l &e
/loarea7soareli este e.cele!t pe!tr ali"e!ta@ie) a'G!&
/li&itate) cloare) -st ;i "iros pl9ct.
Orezul de msline
Pe pia@a ro"G!easc9 se co"erciali$ea$9 ore$ &e "9sli!e
si"pl) ra/i!at ;i e.tra'ir-i!) :!s9 co!s"atorl ! este :!c9
pre-9tit s9 le &isti!-9. Cei trei ,c9tori "a,ori care :;i &ispt9
pia@a s!t8 5i!er'a DIreciaE) Costa &=Oro DItaliaE ;i Bor-es
DSpa!iaE. Co"pa!ia El-e6a &istribie ore$ri 5i!er'a E.tra 'i
Vir-i! :! a"bala,e &i! sticl9 &e #*3 "l ;i *33 "l) prec" ;i
Ni6i Po"ace la 1333"l) a"balat tip pet. Acesta &i! r"9 este
! ore$ ra/i!at) c ! co!@i!t ri&icat &e ore$ e.tra'ir-i!. Toate
aceste pro&se se a&resea$9 se-"e!tli &i!a"ic al pie@ei 7
co!s"atori c 'e!itri "e&ii ;i ri&icate) co!;tie!@i pri!
e&ca@ie ;i cltr9 &e 'aloarea acesti ali"e!t ;i care :;i &oresc
e.perie!@e cli!are !oi.
Pterea &e c"p9rare este o barier9 -e!eral9) ore$l &e
"9sli!e /ii!& ! pro&s sc"p pri! &e/i!i@ie. Tot;i) acest lcr
!7i :"pie&ic9 pe ro"G!i s97l c"pere. Bi!e:!@eles) /rec'e!@a &e
c"p9rare ! este /oarte "are) ceea ce /ace ca) :! /i!al)
co!s"l s9 /ie /oarte re&s. Ca ;i :! ca$l altor pro&se)
&i"e!si!ea pie@ei &epi!&e &e e&carea co!s"atorli.
Ca"pa!ii elaborate &e i!/or"are ;i e&care a pote!@ialli
co!s"ator a /ost reali$ate c1iar &e i"portatori. >Creatorii &e
opi!ie>) :!&eosebi re'istele "e&icale ;i cele c tar-et
prepo!&ere!t /e"i!i!) a pro"o'at ;i pro"o'ea$9 :! co!ti!are
i"a-i!ea acesti pro&s. C toate acestea) ore$l &e "9sli!e
este :!c9 ! l. :! Ro"G!ia) iar 'G!$9rile cresc a!e'oios) &ar
co!sta!t.
Piaa orezului Piaa orezului
Pia@a ore$li se ri&ic9 la %*3.333 A (33.333 to!e pe a!.
Pri!cipalele co"pa!ii &e pe pia@a ato1to!9 s!t -rpl
a"erica" B!-e) care &e@i!e "ai "lte capacit9@i i! Ro"G!ia)
Ar-s Co!sta!@a) Car-ill Ro"G!ia) Ul'e. B9!&9rei ;i Ulero"
Vasli. Ja@9 &e a!l trect) pia@a ore$li ;i7a "e!@i!t te!&i!@a
;oar9 &e re-res) &i! ca$a sc9&erii at9t a pterii &e c"p9rare
cGt ;i a !"9tli locitorilor &i! "e&il rba!. Di!tr7! st&i
reali$at &e I!stittl &e Cercetare &e Pia@9 IJS re$lt9 c9) &i!tr7
! pa!el &e 2 "ilioa!e &e /a"ilii care e.ista :! "e&il rba!)
a r9"as &oar + "ilioa!e) restl "i-rG!& spre $o!a rral9. Or) se
;tie c9 locitorii &e la sate /olosesc pe!tr -9tit -r9si"i a!i"ale
;i c9 cei care clti'9 /loarea7soareli pri"esc &e la ra/i!9rii) pe
lG!-9 ba!i) ;i o a!"it9 ca!titate &e ore$. ?! l!a &ece"brie a
a!li trect) co"pa!ia I!ter!atio!al 5ar6eti!- Researc1 T
Co""!icatio! Irop a reali$at o cercetare i! "e&il rba! D(0
&e ora;e c peste *3.333 &e locitoriE) :! rG!&l popla@iei
a&lte) c 'e!itri "e&ii spre "ari. Cercetarea a 'i$at "ai "lte
aspecte re/eritoare la co!s"l &e ore$) &i!tre care a"i!ti"8
&istrib@ia !"erica 7 la !i'el !a@io!al ;i $o!al 7 a pro&c9torilor
;i a "9rcilor &e ore$) 'aloarea 'G!$9rilor ) strctra 'G!$9rilor
pe se-"e!te &e pre@.
Re$ltatele st&ili scot :! e'i&e!@9 /aptl c9 !ici "9car
or9;e!ilor c ptere &e c"p9rare ri&icat9 ! le pasa c ce
-9tesc) pre/eri!@ele lor :!&reptG!&7se :!&eosebi c9tre bra!&rile
&i! cate-oriile &e pre@ L"e&i"L ;i Leco!o"icL. Co!s"l este
&irec@io!at) :! propor@ie &e peste 43Q) spre ore$l &e /loarea
soareli. Celelalte tipri &e ore$ri co"estibile 7 &e "9sli!e) &e
se"i!@e &e i!) &e "i-&ale) &e por"b) &e ssa!) &e se"i!@e &e
str-re etc. 7 s!t !e-li,abile ca 'G!$9ri. Aceste pro&se s!t
/olosite "ai &e-rab9 :! &iete) :! scopri terapetice sa
cos"etice) &e catre ! se-"e!t restra!s &e co!s"atori ) cei "ai
"l@i pro'e!i!& &i! co"!itatea arab9 local9.
Di! p!ctl &e 'e&ere al cotelor &e pia@9) :! 'ol" ;i :! 'aloare)
TopMaK I!&stries se !"9r9 :!tre pri"ii trei pro&c9tori &e
ore$. Pri!cipalele "9rci &e@i!te s!t8 U!t&ele"! &e la B!ica)
a'G!& ca pblic @i!t9 popla@ia c 'e!itri "e&ii) Solio) care se
a&resea$9 co!s"atorilor c 'e!itri "ici ;i "e&ii ;i Alle-ria)
care acoper9 o alt9 !i;9 &e pia@9) /ii!& 'orba &e ore$ &e "9sli!e
:! &o9 'ariet9@i ;i ore$ &i! -er"e!i &e -rG. Aro) ! pro&s
/abricat &e aceea;i co"pa!ie) este o "arc9 proprietate >5etro>.
La!sat la s/Gr;itl a!li 1442) U!t&ele"! &e la B!ica
repre$i!t9 *3Q &i! ci/ra &e a/aceri a co"pa!iei TopMaK ;i
co!ti!9 s9 /ie ore$l c cea "ai b!9 !otorietate &e "arc9 &e
pe pia@a ro"G!easc9.
VG!$9rile 'alorice) pe $o!e) ale pri"elor trei "9rci &e ore$)
ob@i!te :! r"a acesti st&i) s!t8
ZONA "ARCA DE
OREZ
COA DE
PIA#$
%ANA
U!t&ele"! &e la
B!ica
**.#Q
Jloriol 1%Q
Forea 1#.#Q
%&C&RE'I
U!t&ele"! &e la
B!ica
##.2Q
5!te!ia 14.0Q
Jloriol 1+.%Q
CRI'ANA!
"ARA"&RE'
Ar&eall %#.(Q
Forea #2.*Q
Jloriol 10.1Q
DO%RO(EA
Ar-s +0.+Q
U!isol #%.1Q
Soleil #.3Q
"O)DO*A
U!t&ele"! &e la
B!ica
*4.+Q
U!isol #+.1Q
Ar-s 1(.%Q
"&NENIA
U!isol %+.*Q
U!t&ele"! &e la
B!ica
#4.3Q
Solio #3.1Q
O)ENIA
U!isol %+.*Q
U!t&ele"! &e la
B!ica
%%.+Q
Solio 13.#Q
RANSI)*ANIA
Ar-s %1.1Q
Jloriol #1.0Q
U!t&ele"! &e la
B!ica
10.0Q
( NOR5E 5INI5E DE CONSU5 PT PRODUSELE PAINE
SI OREZ)
PREVAZUTE IN RO5ANIA) NOR5E 5EDII DE CONSU5
IN UE
SI CONSU5UL OPTI5 NOR5AL
PAINE
LCo!s"l &e pGi!e D++, -g pe cap de locuitorE este :!c9
ri&icat /a@9 &e "e&ia eropea!9) tre!&l &e sc9&ere 'a co!ti!a
;i :! r"9torii a!i. A!l acesta pte" 'orbi &e o re&cere a
co!s"li c apro.i"ati' 2Q /a@9 &e a!l trect) sc9&ere care
'i!e ;i pe /o!&l &i"i!9rii b-etli co!s"atorilor ca r"are
a cri$eiL) a &eclarat pe!tr Bsi!ess Sta!&ar&) Arel Popesc)
pre;e&i!tele Patro!atli Ro"G! &i! I!&stria &e 5or9rit ;i
Pa!i/ica@ie DRO5PANE. ?! lti"ii $ece a!i) co!s"l &e pGi!e
s7a re&s c $ece 6ilo-ra"e pe cap &e locitor) a,!-G!& la 132
6-7113 6- pe a!) Ro"G!ia a/lG!&7se pe locl al treilea :! topl
celor "ai "ari co!s"atori &i! Eropa &p9 Alba!ia ;i
Bl-aria) :! co!&i@iile :! care media european este de ./ ! /,
-g0locuitor0an) potri'it &atelor Ro"pa!. Popesc a/ir"9 c9 :!
lti"ii a!i) a a't loc o reorie!tare a co!s"atorilor spre
specialit9@ile &e pGi!e) care s!t relati' "ai sc"pe) ca r"are a
procesli &e pro&c@ie co"ple.. Sc1i"barea te!&i!@elor &e
co!s" e.plic9 &e alt/el ;i cre;terea 'aloric9 a pie@ei. LE.cep@ie
/ace a!l acesta cG!& esti"e$ c9 'aloarea pie@ei &e pGi!e 'a
sta-!a la !i'ell celei &e a!l trect) respecti' :! ,rl 'alorii &e
! "iliar& &e eroL) a&a-9 Popesc.
?! acela;i ti"p) ro"G!ii a trect la o ali"e!ta@ie "ai
ra@io!al9) iar /e!o"e!l a lat a"ploare &p9 ce a ap9rt
cerealele pe!tr "icl &e,!) s!ac6s7rile) alte pro&se &e
patiserie) pro&sele &e i"port atr9-9toare) sp!e Popesc. Pe &e
alt9 parte) o/icialii Pa"bac Bac9 aprecia$9 c9 :! #334)
co!s"l !a@io!al &e pGi!e este relati' co!sta!t :! 'ol") O:!s9
pe ter"e! "e&i ;i l!- tre!&l 'a /i) c si-ra!@9) !l &e
sc9&ereL.
OCre;terea :! 'aloare a pie@ei se &atorea$9 "a,or9rii po!&erii
&e@i!te :! co!s" &e specialit9@ile &e pa!i/ica@ie. Valoarea
pie@ei cre;te ;i pe sea"a "o&li &e raportare a &atelor
a!ali$ate. Aceste &ate pro'i! &oar &e la /ir"ele serioase care) pe
&e o parte) :!re-istrea$9 toat9 pro&c@ia /abricat9) iar pe &e alt9
parte) s!t ;i cele care o/er9 o -a"9 sorti"e!tal9 &i'ersi/icat9 ce
i!cl&e pGi!i speciale) a"balate) /eliate) c re@ete co"ple.e) c
a&aosri &e se"i!@e) -er"e!i) t9rG@e etc) pro&se care e'i&e!t a
! pre@ "ai "areL) a preci$at Ali! Iirea) pre;e&i!tele Pa"bac.
Orie!tarea ro"G!ilor c9tre specialit9@ile &e pGi!e este
&e"o!strat9 ;i &e !"9rl &i! ce :! ce "ai "are &e "a-a$i!e
speciali$ate. Cri$a :!s9 ;i7a sps c'G!tl ;i pe acest se-"e!t.
LPe ter"e! l!- ! este &eloc e.cls s9 se "a,ore$e cererea &e
specialit9@i) :!s9 a!l acesta) pe /o!&l cri$ei) co!s"l &e
pro&se so/isticate c 'aloare a&9-at9 "are) respecti' c -ra&
ri&icat &e prelcrare) a sc9$t c apro.i"ati' #37#*Q /a@9 &e
a!l trect>) a preci$at pe!tr Bsi!ess Sta!&ar& I1er-1e
JrG!c) pre;e&i!tele Co!silili &e A&"i!istra@ie al Vel Pitar)
!l &i!tre pri!cipalii pro&c9tori i!ter!i.
Co!/or" Ro"pa!) pGi!ea alb9 r9"G!e :! topl pre/eri!@elor
co!s"atorilor) peste 03Q &i!tre or9;e!i co!s"9 acest
sorti"e!t) &ar ;i pGi!ea !ea-r9) i!te-ral9 sa c a&aosri &e
cereale cG;ti-9 tere!. Pia@a i!ter!9 a pro&selor &e "or9rit ;i
pa!i/ica@ie se ri&ic9 la apro.i"ati' &oa "iliar&e &e ero) &i!
care pGi!ea repre$i!t9 peste ,"9tate. Pri!cipalii pro&c9tori
s!t Vel Pitar) Tita!) Dobro-ea Irp ;i Pa"bac. Pri"ii &oi a
pe pia@a Capitalei o re@ea i"porta!t9 &e "a-a$i!e speciali$ate.
Ui A!a Pa! a reali$at i!'esti@ii se"!i/icati'e pe acest se-"e!t.
?! acela;i ti"p a ap9rt ;i patiseriile Jre!c1 Ba6erK) a/acere
:!cept9 :! a!l #33* &e /a"ilia Cis"9resc ;i stilista Ve!era
Arap) sa "a-a$i!ele Pal.
A&erarea la U!i!ea Eropea!a a a't ca e/ect &esc1i&erea
-ra!itelor si accesl pro&catorilor ro"a!i la cerealele &i! alte
tari.Pro&ctia ro"a!easca &e cereale trebie ac" pri'ita i!
co!te.tl &i!a"icii la !i'el eropea!) procesatorii a'a!& acces
"lt "ai /acil la i"portri i! co!&itiile aparitiei !i &e/icit i!
pro&ctia i!ter!a) a "ai preci$at &irectorl Spicl. Ui a a&a-at8
&i! ca$a secetei prel!-ite) pro&ctia &e -ra &i! #330 a /ost c
circa #)% "ilioa!e &e to!e "ai "ica &ecat cea &i! #33+)
a,!-a!& la circa %)* "ilioa!e &e to!e) "oti' pe!tr care a!l
#330 se caracteri$ea$a pri! pter!ice te!&i!te &e "a,orare a
pretli pai!ii si pro&selor &eri'ate.
Pro&catorii 'orbesc &e o /iscalitate e.cesi'a la pro&sele
&e pa!i/icatie i! co"paratie c alte tari. Ro"a!ia este tara care
are cel "ai i!alt -ra& &e /iscalitate la pro&sele ali "e!tare &e
ba$a) iar e'a$i!ea /iscala are proportii &ra"atice i! pa!i/icatie)
circa 03Q &i! co!s" /ii!& &e/iscali$at) iar capacitatile &e
pro&ctie &epasesc &e circa #)* ori !ecesarl &e co!s" al
poplatiei) co!si&era Ilie I1eor-1e. I! acest co!te.t) sp!
pro&catorii) i!&stria &e "orarit si pa!i/icatie a a't i! #330 !
a! "lt "ai a-itat caracteri$at pri! presi!i &i! partea
atoritatilor statli aspra pro&catorilor &e a ! "o&i/ica
pretl pai!ii.
Potri'it prese&i!teli Ro"pa!) pretl pai!ii a cresct c
1#Q &esi costl "ateriei pri"e care repre$i!ta 03Q &i! pro&sl
/i!it a cresct "lt "ai "lt. Iral a cresct &e la 1(3 la #03 &e
ero to!a. I! co!&itiile &blarii pretli la -ra si pretl pai!ii ar
/i trebit sa creasca c (37*3Q. Dar la !oi s7a "arit &oar c
1#Q. 5ai !o) a 'e!it si proble"a crsli 'altar. Trebie
ti!t co!t &e /aptl ca toate co!tractele la -ra s!t i!c1eiate i!
ero) aprecia$a prese&i!tele Ro"pa!. Potri'it societatii Spicl
care citea$a &atele Erostat) &i! p!ct &e 'e&ere al pretli)
pai!ea ro"a!easca este c (3Q "ai ie/ti!a &ecat "e&ia
eropea!a) !i'ell /ii!& totsi apropiat &e U!-aria) Polo!ia si
Ce1ia. Cea "ai ie/ti!a pai!e este pro&sa i! Bl-aria) pretl
acesteia /ii!& c +3Q "ai "ic &ecat cel &i! UE) iar cea "ai
sc"pa este i! tarile !or&ice !&e 'aloarea poate &epasi c (37
+*Q "e&ia eropea!a.
Co!s"l &e pai!e i! /!ctie &e -ra"a,8
Jra!$ela &e #237%33 &e -ra"e este catata i! $o!a
Co!sta!ta7Pitesti.
Pai!ea &e *33 &e -ra"e este co!s"ata i! $o!ele
Teleor"a!) Dol,) Olt) Valcea.
Pai!ea &e *337+33 &e -ra"e este pre/erata &e co!s"atorii
&i! $o!a 5ol&o'ei.
Pai!ea &e 233 &e -ra"e si pa!a la patr 6ilo-ra"e este
co!s"ata i! Ar&eal si Ba!at.

Pretl pa!ii
Pai!ea pro&sa i! Ro"a!ia este c (3Q "ai ie/ti!a &ecat
"e&ia eropea!a.
Pre#l pai!ii ro"a!esti este apropiat &e !i'ell celi &i!
U!-aria) Polo!ia) Ce1ia.
Cea "ai ie/ti!a pai!e8 i! Bl-aria) !&e pretl acesteia este
c +3Q sb "e&ia eropea!a.
Cea "ai sc"pa pai!e8 i! tarile !or&ice c (37+*Q peste
"e&ia eropea!a
Piata pai!ii i! ci/re
Valoarea pietei pai!ii 7 peste ! "iliar& &e ero
Vol"l pietei pai!ii 7 &oa "ilioa!e &e to!e
Co!s"l &e persoa!aRa! 7 1327113 6- &e pai!e
5e&ia co!s"li &i! U!i!ea Eropea!a este &e 02723
6-RlocitorRa!
Co!s"l &e pai!e a sca$t c 13 6ilo-ra"e i! lti"ii 13
a!i
43Q &i!tre ro"a!i co!s"a pai!e alba
13Q &i!tre ro"a!i co!s"a pai!e c alte i!-re&ie!te
Ro"a!ia ocpa locl % la co!s"l &e pai!e) &pa Alba!ia
si Bl-aria
A cresct co!s"l &e pai!e /eliata si a"balata i! #330
/ata &e #33+
A cresct c %3Q po!&erea 'a!$arilor &e pai!e &i!
sper"ar6etri si 1iper"ar6etri
5a-a$i!ele speciali$ate a o po!&ere i! 'a!$ari &e !"ai
+Q
TVA 7l pe!tr pai!e este &e 14Q) i! ti"p ce i! tarile UE
este *70Q
OREZ
C o 'aloare &e peste #33 "ilioa!e ero) piata ro"a!easca
&e ore$ co"estibil este &o"i!ata &e pro&sele obti!te &i!
ra/i!area se"i!telor &e /loarea7soareli. Acestea acopera 2()1Q
&i! co!s"l total &i! Ro"a!ia. La /i!ele a!li)
co"erciali$area pe la!tl &e retail ri&ica 'a!$arile la
apro.i"ati' 1%% "ilioa!e ero. Pe!tr #334) se esti"ea$a o
crestere c proce!te cpri!se i!tre * si 13Q) ceea ce 'a ri&ica
'aloarea pietei la apro.i"ati' ##3 "ilioa!e ero.
C ! co!s" "e&i &e circa 11 litri &e ore$ pe cap &e
locitor) Ro"a!ia este !a &i!tre tarile erope!e c cel "ai
ri&icat co!s" &e -rasi"i 'e-etale. Ast/el) ! ro"a! co!s"a
a!al c apro.i"ati' patr litri "ai "lt ore$ 'e-etal
co"parati' c 'eci!ii bl-ari sa !-ri) care /olosesc i!tr7!
a! &oar sapte litri pe cap &e locitor. Iar &aca a'e" i! 'e&ere ca
! astriac c"para &oar sase litri &e ore$ pe a!) ca" la /el cat
se c"para si i! Ier"a!ia) at!ci co!stata" ca la !oi co!s"l
&e -rasi"i este i!tr7a&e'ar la ! !i'el /oarte ri&icat. Esti"arile
arata o crestere a pietei &e pro/il &i! Ro"a!ia si i! #334) ca!& se
asteapta o "a,orare i!tre * si 13Q si 'ol"ica) si 'alorica.
Totsi) ! s!te" si!-rii care co!s"a" ore$ri 'e-etale i!
e.ces) italie!ii /ii!& si ei i! topl eropea!) c apro.i"ati' 1%
litri &e ore$ a!al) i!sa acesta pro'i!e aproape i! totalitate &i!
"asli!e) care este co!si&erat "lt "ai sa!atos co"parati' c
restl ore$rilor 'e-etale.
* AUTOCONSU5UL LA PRODUSELE PAINE SI OREZ

Co!s"l &e pro&se a-ricole si a-roali"e!tare repre$i!ta
"o&alitatea co!creta &e satis/acere a !e'oilor &e co!s") i!sa
! a ttror) i!tre !e'oi si co!s" e.ista!& per"a!e!t !
&ecala, e'i&e!t.
Co!s"l &e pro&se a-ricole si a-roali"e!tare poate a'ea
&rept srsa &e apro'i$io!are8
7 piataDco!s" &e "ar/riE
7 -ospo&aria i!&i'i&ala Datoco!s"E
7 alte srse
I! Ro"a!ia) "ari"ea atoco!s"li &e pro&se
a-roali"e!tare) este se"!i/icati'a) &atorita po!&erii ri&icate a
poplatiei rrale Dcirca (*)*QE cat si a e/ectelor Le-ii
!r12R14417 Le-ea /o!&li /!ciar) pri! care o po!&ere "are a
poplatiei rba!e a pri"it i! propritate tere! a-ricol. Ast/el i!
strctra c1eltielilor &e co!s" ali"e!tar si batri)
atoco!s"l repre$i!ta circa %%.*Q pe!tr /a"iliile &e
salariati) 21)(Q pt /a"iliile &e tara!i si %%.4Q pt /a"iliile &e
pe!sio!ari &e asi-rari sociale &e stat.
Jor"area) rit"l si &irectiile &e e'oltie a co!s"li &e
pro&se a-ricole si a-roali"e!tare co!stitie o re$lta!ta a
i!teracti!ii /actorilor care i!/le!tea$a !e'oile &e co!s") cat
si a posibilitatilor "aterial &e satis/acere a acestora. Co!s"l
poate /i a!ali$at atat ca "ari"e -lobala) cat si i!&i'i&ala sa
"e&ie.Cel "ai i"porta!t /actor) care co!stitie p!ctal &e
plecare i! actl co!s"li) este repre$e!tat &e !i'ell !e'oilor
/i$iolo-ice ale co!s"atorilor.
De ase"e!ea) o i!/le!ta &eosebita o a si co!&tiile &e "!ca
si &e 'iata ale poplatiei. Co!s"l &e pro&se a-ricole si
a-roali"e!tare &i/era &e la ! a! la altl) atat ca 'ol") cat si ca
strctra.
Ni'ell 'e!itrilor) /or"a &e i!casare a acestora) respecti'e)
pterea &e c"parare a poplatiei) co!stitie /actori
&eter"i!a!ti ai /or"arii co!s"li.
U! loc i"porta!t il ocpa si 'oll"l) strctra si calitatea
pro&selor a-ricole si a-roali"!etare) stii!&7se /aptl ca ! se
poate co!s"a &ecat ceea ce s7a pro&s i! prealabil.
Co!s"l "e&i pe locitor la pri!cipalele pro&se a-ricole
si a-roali"e!tare i! ca&rl tarilor &e$'oltate) se &etasea$a
e'i&e!t /ata &e !i'elrile reali$ate i! tarile sarce) i!tre care se
i!scribe si Ro"a!ia.
Ast/el la pro&sele &e ori-i!e a!i"ala) $a1ar) carto/i si /rcte
co!s"l "e&i pe locitor a /ost !et sperior /ata &e cel
reali$at i! Ro"a!ia) iar i! !ele tari &i! !i!ea erope!a) a /ost
&e cate'a ori "ai "are.
La !i'el "oo!&ial co"parati' c a!l 1422) i! a!l #333
co!s"l ali"e!tar pe locitor a sporit c ()(Q ) i! ti"p ce) i!
Ro"a!ia s7a re&s c *.1Q.
Ca!titaile &e pro&se a-ricole si a-roali"e!tare c"parate &e
/a"iliile &e salariati &i Ro"a!ia a a't o e'oltie /lcta!ta) c
te!&i!ta -e!erala &e sca&ere) e.ceptie /ac!& -rpa &e pro&se
O/asole si alte le-"i!oase>.
Cele "ai e'i&e!te sca&eri a a't loc la cereale si pro&se &i!
cereale) car!e si preparate &i! car!e) lapte ) bra!$etri) oa)
carto/i si batri alcoolice.
La /a"iliile &e tara!i) ca!titatile &e pro&se a-ricole si
a-roali"e!tare c"parate i! lti"ii a!i a sca$t i! "o&
co!si&erabil) "ai ales sb i!/le!ta cresterii atoco!s"li si
"ai pti! &atorita cresterii pretrilor si a re&cerii 'e!itrilor
reale ba!esti.
Dpa a!l 1443) i! Ro"a!ia) i! ca&rl /a"iliilor &e salariati a
a't loc "o&i/icari ese!tiale i! &i!a"ica c1eltielilor &esti!ate
co!s"li &e pro&se a-ricole si a-roali"e!tare) &eter"i!ate
i! pri!cipal &e re&cerea 'e!itrilor reale ale acestora.
Desi localitatea Ia i /ace parte &i! "e&il rral)
atoco!s"l la pro&sl pai!e ! este atat &e "are pe cat !e
pte" astepta. Datorita rit"li &e 'iata alert -ospo&i!ele !
"ai a ti"p pe!tr pre-atirea pai!ii i! -ospo&aria proprie &pa
retete tra&itio!ale) "oste!ite &e la pari!ti sa b!ici) speci/ice
$o!ei. 5i-ratia catre oras) !a'etis"l care se i!re-istrea$a i!
acesta perioa&a i! Ro"a!ia /ace ca pro&sl pai!e sa /ie tot "ai
&es c"parat &i! "a-a$i!e. Co!/or" st&ili e/ectat pe !
"icroesa!tio! i! perioa&a #07 %3 !oie"brie #334 re$lta ca &oar
%3Q &i! poplatie co!s"a pai!e obti!ta &i! srse proprii) i!
-ospo&arie) &ar ! satis/ac i! totalitate !e'oile &e co!s" pe
acesta cale) spli"e!ta!& c pai!ea &i! "a-a$i!e. Ca!titaile
pro&se i! bcataria proprie si co!s"ate s!t &e apro.i"ati'
#6-Rl!aRpersoa!a.
Satis/acerea !e'oilor &e co!s" la pro&sl ore$ se /ace i!
totalitate pri! i!ter"e&il pietei pro&selor a-ricole si
a-roali"e!tare) &i! ca$a /aptli ca acest pro&s ! se poate
obti!e &ecat i! i!&stria speciali$ata.
+ POPULATIA LOCALITATII IA II JUDETULBOTOSANI
SI
STRUCTURA ACESTEIA PE IRUPE DE VARSTA) IRUPE
DE SEH)
IRUPE DE VENITURI) IRUPE SOCIO7PROJESIONALE
TOTAL POPULATIE CO5UNA IA I CONJOR5
DATELOR JURNIZATE DE PRI5ARIA LOCALITATII 8
*+(3 LOCUTIORI
DIN CARE8
7 #2+# SAT IA I 8 7 1010 SEH JE5ININ A 11(* SEH
5ASCULIN
7 14(3 SAT ONEAIA
7 +1# SAT ORASENI
7 ##+ SAT UNIUROIA
TOTAL SALARIATI IN CO5UNA IA I8 20 PERSOANE
DIN CARE8
7 +( SAT IA I
7 12 SAT ONEAIA
7 % SAT ORASENI
7 # SAT UNIUROIA
TOTAL POPULATIE SCOLARA IN CO5UNA IA I8 *#4
PERSOANE
DIN CARE8
7 #4* SAT IA I
7 12% SAT ONEAIA
7 #0 SAT ORASENI
7 #( SAT UNIUROAIA
TOTAL PERSONAL DIDACTIC8 (# PERSOANE) #*
CALIJICATI
DIN CARE8
7 #% SAT CRISTETI) 1* CALIJICATI
7 1( SAT ONEAIA) 2 CALIJICATI
7 % SAT ORASENI) # CALIJICATI
7 # SAT UNIUROAIA
TOTAL 5EDICI SECTOR PUBLIC8 ( PERSOANEN IN
SATUL IA I
TOTAL PERSONAL 5EDIU SANITAR 8 13 PERSOANE
DIN CARE8
7 2 SAT IA I
7 # SAT ONEAIA
Cei #2+# &e locitori ai satli Ia i pot /i i"partiti ast/el8
I! /!ctie &e se.8

7 1010 SEH JE5ININ
7 11(* SEH 5ASCULIN
I! /!ctie &e -rpa &e 'arsta8
7 3713 a!i 1%() 117 #3a!i #43) #17%3a!i ##2) %17 (3a!i #04)
(17*3a!i %#1) V*3 a!i 1++3
I! /!ctie &e -rpa &e 'e!itri8
7 12+3 PENSIONARI
7 +( SALARIATI BUIETARI
7 %43 5UNCITORI IN SECTORUL PRIVAT
7 1*4 JARA SURSA DE VENIT
7 03 BENEJICIARI DE ASIIURARI SOCIALE
7 10 5UNCITORI CONJOR5 LEIII %1+
7 ( JER5IERI CU O SUPRAJATA DE TEREN 5AI
5ARE DE %3 FA
7 % PATRONI
I! /!ctie &e st&iile absol'ite8
7 St&ii !i'ersitare ( persoa!e
7 St&ii postliceale 14 persoa!e
7 St&ii liceale 1#0 persoa!e
7 Scoli &e arte si "eserii (#* persoa!e
I! /!ctie &e et!ie8
7 #2(1 ro"a!i
7 #1 rro"i
0 PROIECTAREA CANTITATILOR TOTALE ANUALE DE
APROVIZIONARE
CU PRODUSELE PAINE SI OREZ A POPULATIEI DIN
LOCALITATEA IA I
JUDET BOTOSANI SI CFELTUIELILE TOTALE ANUALE
CU
ACFIZITIONAREA PRODUSELOR
Apro'i$io!area c pro&se a-roali"e!tare se poate /ace &i!
&oa srse) respecti' -ospo&aria proprie si piata pro&selor
a-roali"e!tare. Dpa c" a re$ltat &i! st&il e/ectat &oar
%3Q &i! poplatia localitatii Ia i co!s"a pai!e obti!ta i!
bcataria /a"iliei. Ca!titatea totala &e pai!e scoasa &i!
cptoarele locitorilor satli Ia i este &e 1010 6- i! &ecrsl
!ei l!i cale!&aristice D#6-Rpersoa!aRl!a . 2*2 persoa!e W
1010 6- l!aE. Re$lta ca pe perioa&a !i a! cale!&aristic)
i!tre-a ca!titate pro&sa &e -ospo&i!e) i! satl Ia i este &e
#3.+3+ 6- D1010 . 1# W #3.+3+ 6-E. Dar pe!tr a acoperi i!
i!tre-i"e !e'oile &e co!s" la pro&sl pai!e se aplelea$a la
"a-a$i!ele satesti. A'a!& i! 'e&ere ca "e&ia &e co!s" pt
pro&sl pai!e i! Ro"a!ia este &e 1136-Rcap) iar i! localitatea
Ia i o persoa!a co!s"a apro.i"ati' 43 6-Ra!)pe!tr ca pai!ea
este a&esea i!locita c "a"ali-a) pte" calcla ca!titatea
a!ala si l!ara !ecesara satis/acerii !e'oilor i! satl Ia i8
7 436-RcapRa! 8 1# W 0.* 6-R capRl!a CANTITATE
CONSU5ATA DE O PERSOANA
7 43 6-Rcap . #2+# locitori W #*0.*23 6-Ra! TOTAL
CONSU5 INTR7UN AN
7 #*0.*23 6-Ra! 8 1# l!i W #1.(+* 6-R l!a TOTAL
CONSU5 INTR7O LUNA
7 #6-RcapRl!a AUTOCONSU5 PT O PERSOANA
INTR7O LUNA
7 # 6-Rl!a . D%3Q &i! #2+#E W1010 6-R l!a
AUTOCONSU5 INTR7O LUNA
7 10106-Rl!a . 1# l!i W 1,23,3 -g0 an AUTOCONSU5
INTR7UN AN
7 #*0.*23 6-Ra! A 1,23,3-g0an W #%+.40( 6- Ra!
CANTITATE CU5PARATA PE AN
7 #%+.40( 6-Ra! 8 1# W 14.(02 6-R l!a CANTITATE
CU5APARATA INTR7O LUNA
C1eltielile totale !ecesare satis/acerii !e'oii &e co!s" pt acest
pro&s se calclea$a la ! prXt "e&i &e * leiR6- 8
7 0.* 6-RcapRl!a . ( lei W %3 lei CFELTUIALA UNEI
PERSOANE PT O LUNA
7 43 6-RcapRa! . ( lei W %+3 lei CFELTUIALA UNEI
PERS. INTR7UN AN
7 14.(02 6-Rl!a . ( lei W 00.41# lei CFELT. TOTALA
LUNARA
7 #%+.40( 6-Ra! . ( lei W4(0.24+ lei CFELT. TOTALA
ANUALA
Pe!tr satis/acerea !e'oilor &e co!s" la pro&sl ore$)
locitorii satli Ia i apelea$a &oar la "a-a$i!ele satesti Da l=
&robotaE &i! ca$a /aptli ca ! se poate obti!e &ecat i!
i!&stria &e specialitate. Co!/or" cosli "i!i" si cercetarilor
e/ectate ca!titatea "e&ie l!ara co!s"ata) i! Ro"a!ia &e o
persoa!a este &e apro.i"ati' 1 litr) i!tr7o -ospo&arie &e
"ari"e "e&ie co!s"a!&7se #.2 litri. A'a!& i! 'e&ere ca
st&il !ostr se re/era la ! spati rral) !&e poplatia are
'e!itri re&se) co!s"l &e ore$ ali"e!tar este "ai sca$t)
acesta este i!locit i! !ele ca$ri c "ateria -rasa a!i"ala
obti!ta &i! topirea -rasi"ii !"ita) !tra. U! locitor al
satli Ia i /oleseste &eci) apro.i"ati' 3.* litri &e ore$ i!tr7o
l!a) pe!tr o /a"ilie &e ( "e"bri /ii!& !ecesara o ca!titate &e
1.* litri.
7 3.* litriRcapRl!a CANTITATE 5EDIE CONSU5ATA
DE O PERSOANA
7 3.* litri . 1# W + litriRcapRa! CANTITATE
CONSU5ATA INTR7UN AN DE O PERS.
7 3.* litri . #2+# W 1.(%1 litri CANT. TOTALA
CONSU5ATA INTR7O LUNA
7 1.(%1 . 1# W 10.10# litri CANT. TOTALA
CONSU5ATA INT7UN AN
C1eltielile totale pe!tr apro'i$io!area c ore$ ali"e!tar a
satli Ia i se 'or calcla la ! prXt "e&i &e (.* leiRlitr8
7 3.* litri . (.*leiRlitr W #.#* leiRl!a c1eltila !ei
perso!ae l!ar
7 +litri . (.* leiRlitr W #0 leiRa! c1eltiala a!ala a
!ei perso!ae
7 1.(%1 litri . (.*leiRlitr W +.((3 leiRl!a c1eltiala totala
i!tr7o l!a
7 10.10# . (.* leiRlitr W 00.#0( leiRa! c1eltiala totala
a!ala

0.1.Calcll cererii &e co!s" "e&i l!ar si a!al Dca!titati'E a
poplatiei &i! localitatea Ia i) pe!tr pro&sele pai!e si ore$.
Cererea &e co!s" repre$i!ta /or"a &e "ateriali$are a
!e'oilor &e co!s" ale poplatiei. Aceasata este satis/acta
&aca se i!&epli!esc &oa co!&itii obli-atorii si co!co"ite!te8
1E Sa e.iste o/erta &e pro&se sa ser'icii.
#E Sa e.iste ptere &e c"parare sa sol'abilitate.
5o&i/icarea cererii i! /!ctie &e /actorii &e i!/le!ta poarta
!"ele &e elasticitate) care se "asoara sa ,torl coe/icie!tilor
&e elasticitate.
Coe/icie!tii &e elasticitate s!t i!&icatori ci/rici) care e.pri"a
"o&i/icarile proce!tale ale cererii &e co!s" i! /!ctie &e
"o&i/icarile proce!tale ale pretli pro&sli sa ale
'e!itrilor co!s"atorilor.
Coe/icie!tl &e elasticitate "e&i sa -lobal se poate &i'i$a
i! alti &oi coe/icie!ti &isti!cti) care e.pri"a separate
"o&i/icarea cererii &e co!s" pe sea"a ca!titatii &e pro&s sip
e sea"a calitatii pro&sli.
I! /!ctie &e "ari"ea coe/icie!tli i!tal!i"8
7 Cerere elastica) ca!& coe/icie!tl &e elasticitate esta
spra!itarC
7 Cerere i!elastica) ca!& coe/icie!tl &e elasticitate este
sb!itarC
7 Cerere !itara) ca!& coe/icie!tl este e-al c 1C
7 Cerere !esc1i"bata) ca!& coe/ice!tl &e elasticitate este
e-al c $ero.
Re$ltatele obti!te s!t e'i&e!tiate i! a!e.a 1 pe!tr
pro&sl pai!e si i! a!e.a # pe!tr pro&sl ore$.
Se obser'a ca i! ca$l cresterii 'e!itrilor c 1Q) cererea
&e co!s" pe!tr pro&sl pai!e 'a s/eri o "o&i/icare
sperioara e-ala c "ari"ea coe/icie!tli) 1.(*#) cererea /ii!&
elastica. I! ceea ce pri'este cererea &e co!s" pe!tr ca!titate
pte" a/ir"a &ease"e!ea ca este elastica) i!sa cererea &e
co!s" pe!tr calitatea pro&sli este i!elastica.
I! ca$l i! care 'e!itl 'a creste c 1Q 'ol"l
c1eltielilor la pro&sl ore$ 'a a'ea o "o&i/icare &e %.(0%.
cererea &e co!s" pe!tr ca!titate este elastica) "ari"ea
coe/icie!li /ii!& spra!itara) cererea &e co!s" pe!tr
calitate este i!sa i!elastica) "ari"ea coe/icie!tli /ii!&
sb!itara.
St&il cererii &e co!s" pe!tr pro&sele a-roali"e!tare
c a,torl &atelor &i! b-etele &e /a"ilie pe!tr pro&sl
paine
Coe/icie!t "e&i al elasticit9@ii totale a cererii &e co!s"
/!c@ie &e 'e!it 1.(*#
Coe/icie!t "e&i al elasticit9@ii cererii &e co!s" pe!tr
ca!titate :! /!c@ie &e 'e!it 1.#3+
Coe/icie!tl &e elasticitate pe!tr calitate :! /!c@ie &e 'e!it
3.#(+
Ca!titatea "e&ie c"p9rat9 &e o persoa!9
0.1#+
Irpa &e
/a"ilii :!
/!c@ie &e
'e!itl "e&i
pe o persoa!9
Po!&erea
-rpelor :!
totall
persoa!elor
7Q7
Ve!itl "e&i
pe o persoa!9
7lei7
C"p9r9tri
"e&ii pe o
persoa!9
76-7 7lei7
Jara 'e!it +.# %*3 *.* #1
Be!e/iciari
asi-.sociale
#.0 %23 *.0 #(
5!citori
co!/. Le-ii %1+
3.0 (33 +.3 #+
Pe!sio!ari 0#.* (*3 0.3 %1
Salariati i!
&o". pri'at
1*.1 **3 2.( %4
Salariati
b-etari
#.* +33 2.0 (1
Patro!i 3.1 033 4.3 (*
Jer"ieri 3.# 2*3 4.( (4
Pre@l "e&i !itar
(.(#+
Vol"l c1eltielilor pe!tr satis/acerea !e'oilor la
pro&sl pai!e 'a s/eri o "o&i/icare &e 1.(*#) i! ca$l i! care
'e!itl creste c 1Q. Cererea &e co!s" pe!tr ca!titate la
pro&sl pai!e este elastica) co!/or" "ari"ii coe/icie!tli.
Cererea &e co!s" pe!tr calitatea pro&sli pai!e este
i!elastica &eoarce coe/icie!tl este sb!itar.
St&il cererii &e co!s" pe!tr pro&sele a-roali"e!tare
c a,torl &atelor &i! b-etele &e /a"ilie pe!tr pro&sl
orez
Coe/icie!t "e&i al elasticit9@ii totale a cererii &e co!s"
/!c@ie &e 'e!it %.(0%
Coe/icie!t "e&i al elasticit9@ii cererii &e co!s" pe!tr
ca!titate :! /!c@ie &e 'e!it #.42+
Coe/icie!tl &e elasticitate pe!tr calitate :! /!c@ie &e 'e!it
3.(22
Ca!titatea "e&ie c"p9rat9 &e o persoa!9
3.424
Pre@l "e&i !itar
(.(0+
Irpa &e
/a"ilii :!
/!c@ie &e
'e!itl "e&i
pe o persoa!9
Po!&erea
-rpelor :!
totall
persoa!elor
7Q7
Ve!itl "e&i
pe o persoa!9
7lei7
C"p9r9tri
"e&ii pe o
persoa!9
7litri7 7lei7
Jara 'e!it +.# %*3 3.( 1.+
Be!e/iciari
asi-.sociale
#.0 %23 3.* #.3
5!citori
co!/. Le-ii %1+
3.0 (33 3.0 %.3
Pe!sio!ari 0#.* (*3 1.3 (.*
Salariati i!
&o". pri'at
1*.1 **3 1.# *.*
Salariati
b-etari
#.* +33 1.( +.0
Patro!i 3.1 033 1.* 0.*
Jer"ieri 3.# 2*3 1.+ 2.%
Vol"l c1eltielilor pe!tr apro'i$io!area c pro&sl
ore$ 'or s/eri o "o&i/icare &e %.(0%) &aca 'e!itl creste c 1Q.
Cererea &e co!s" pe!tr ca!titate este elastic) &eoarece
coe/icie!tl este spra!itar) iar cererea &e co!s" pe!tr
calitatea pro&sli ore$ este ri-i&a) coe/icie!tl /ii! sb!itar.
0.# Deter"i!area c1eltielilor a!ale c ac1i$itio!area
pro&selor pai!e si ore$ pe!tr localitatea Ia i
Cererea &e co!s" pt pro&sele a-ricole si a-roali"e!tare
este i!/le!tata atat &e !i'ell 'e!itrilor) cat si &e "ari"ea
/a"iliei. Di! st&iile e/ectate re$lta ca i!tre "ari"ea "e&ie
a!ala a c1eltielilor pe o persoa!a pe!tr ! pro&s sa pe!tr
o -rpa &e pro&se DYE) 'e!itl "e&i a!al pe "e"br &e
/a"ile DH1E si "ari"ea /a"iliei DH#E e.ista o le-atra &e tip
li!aiar. Pe!tr /!&a"e!tarea stii!ti/ica a cererii &e co!s" pe
ba$a celor &oi /actori &e i!/le!ta DH1 si H#E se 'or /olosi
obser'atiile pri'i!& e'oltia cererii &e co!s") a 'e!itli
"e&i a!!al pe o persoa!a si a "ari"ii /a"iliei &i! areall
a!ali$at) i! /!ctie &e -rpe &e /a"ilii.
Re$ltatele s!t ilstrate i! a!e.a #
paine
Irpa &e
/a"ilii
Cererea &e
co!s" i! lei
DYE
Ve!itl "e&i
a!al pe o
persoa!a
DH1E7lei
5ari"ea
"e&ie a
/a"iliei DH#E
!r. Pers.
Jara 'e!it #*# (.#33 (.+
Be!e/iciari
asi-.sociale
#22 (.*+3 (.(
5!citori %1# (.233 (.*
co!/. Le-ii
%1+
Pe!sio!ari %0# *.(33 (.3
Salariati i!
&o". pri'at
(+2 +.+33 (.3
Salariati
b-etari
(4# 0.#33 %.2
Patro!i *(3 2.(33 %.*
Jer"ieri *22 13.#33 %.3
Pe!tr a!l #313 se esti"ea$a ! 'e!it "e&i a!l &e ++33 lei
pe!tr o persoa!a si o "ari"e "e&ie a /a"iliei &e ( persoa!e.
Se obser'a i! aceste co!&itii o crestere a c1eltielilor l!are c
apro'i$io!area pro&sli pai!e &e la %+3 leiRa! la (#% leiRa!.
1%#.(4123 Z 3.3*%+1 . 33,, Z 7 1*.0+*+1 . 42,, W
415213 leiRa!Rpersoa!a.
ore$
Irpa &e
/a"ilii
Cererea &e
co!s" i! lei
DYE
Ve!itl "e&i
a!al pe o
persoa!a
DH1E7lei
5ari"ea
"e&ie a
/a"iliei DH#E
!r. Pers.
Jara 'e!it 14.# (.#33 (.+
Be!e/iciari
asi-.sociale
#( (.*+3 (.(
5!citori %+ (.233 (.*
co!/. Le-ii
%1+
Pe!sio!ari *( *.(33 (.3
Salariati i!
&o". pri'at
++ +.+33 (.3
Salariati
b-etari
23.( 0.#33 %.2
Patro!i 43 2.(33 %.*
Jer"ieri 44.+ 13.#33 %.3
Esti"a!& ! 'e!it "e&i a!!al &e ++33 lei pe!tr o persoa!a si
o "ari"e "e&ie a /a"iliei &e ( persoa!e) c1eltielile a!ale
pe!tr apro'i$io!area c ore$ comesti6il 7or creste de la 1. lei
la 892/8 lei pentru o persoana2
.12.93.1 : ,2,,91+ ; 33,, Z 7 12.(%%43 . 42,, W 892/8
leiRa!Rpersoa!a
2 CALCULUL DI5ENSIUNILOR PIETEI EJECTIVE
SI A PIETEI POTENTIALE LA ORIZONTUL ANULUI #313
PENTRU LOCALITATEA IA I JUDET BOTOSANI
Piata !i pro&s a-ricol siRsa a-roali"e!tar isi "o&i/ica
&i"e!si!ile i! ti"p) sb i!/le!ta a !"erosi /actori.
Pe!tr /ir"a a-ricola) c!osatrea 'ol"li -lobal al
"o&i/icarii)&esi i"porta!ta) este i!s/icie!ta. 5lt "ai
i"porta!t este sa se c!oasca caile pri! care are loca aceasta
"o&i/icare si proportiile c care participa /iecare.
C!osca!& &i"e!si!ile pietei e/ecti'e si pote!tiale si
ele"e!tele &e calcl ale acestora se poate &eter"i!a lar-irea
pietei DLtE si proportia e.ti!&erii acesteia pe cele &oa cai8
i!te!si'a) care are la ba$a cresterea co!s"li "e&i pe o
persoa!a si e.te!si'a) care are la ba$a cresterea !"arli &e
co!s"atori pri! atra-erea &e !oi se-"e!te.
A'a!& i! 'e&ere &atele pre$e!tate pa!a i! acest "o"e!t) i!
pro-ra"l &e calcl 'or /i i!tro&se r"atoarele8
Poplatia i! "o"e!tl T3 7 3.31 "ilioa!eC
Poplatia i! "o"e!tl T1 A 3.3# "ilioa!eC
Co!s"l "e&i i! "o"e!tl T3 7 1# litri ore$ si 2( 6-
pai!eC
Co!s"l "e&i i! "o"e!tl T1 A 4 litri ore$ si 03 6-
pai!eC
Atoco!s"l i! "o"e!tl T3 A %QC
Atoco!s" i! "o"e!tl T1 #Q.
Re$ltatele s!t repre$e!tate -ra/ic) c a,torl pro-ra"li
L#*) i! a!e.ele ( si *.
4 PRO5OVAREA PRODUSELOR PAINE SI OREZ IN
LOCALITATEA IA I
Pro"o'area pro&selor a-ricole presp!e tili$area !i
a!sa"bl &e acti!i si "i,loace &e i!/or"are a co!s"atorilor)
atat i! 'e&erea satis/acerii cat "ai co"plete a !e'oilor &e
co!s") pri! c"pararea pro&selor) cat si pri! cresterea
'a!$arilor si a pro/itli /ir"elor.
Pro"o'area i!cl&e totalitatea acti'itatilor &e "ar6eti!-
"e!ite sa cree$e si sa sti"le$e cererea &e co!s") pri!
co"!icatiile i!/or"ati'e si co!'i!-atoare ale /ir"ei c piata.
Pro"o'area cpri!&e "ai "lte tipri &e acti'itati8
7 PblicitateaC
7 Va!$area pri! e/ortri perso!aleC
7 Relatiile pbliceC
7 Utili$area "arcilorC
7 Acti'itati speciali$ate &e "ar6eti!-
7 5aerc1a!&esi-!l
Pblicitatea cpri!&e totalitatea acti!ilor pri! care /ir"ele
tra!s"it "esa,e pro"otio!ale !i pblic selectio!at) i!
scopl i!/or"arii acestia i! le-atra c acti'itatea) c
pro&sele si ser'iciile lor) pe!tr a7l i!/le!ta si a7l co!'i!-e
sa c"pere.
I!tot&ea!a) raio!l &e pa!i/icatie) pe!tr ca repre$i!ta !
p!ct &e i!teres pe!tr clie!t) trebie sa /ie a"plasat /ie i!
/l.l &e iesire al clie!tli) /ie i! $o!e i! care este !ecesara
cresterea atracti'itatii) &eter"i!a!& clie!tl sa 'i$ite$e si aceste
locri. I! -e!eral) pro&sele proaspete) pri!tre care si pai!ea)
s!t alese &e catre clie!ti la s/arsitl trli i! "a-a$i!. Aceste
pro&se s!t lasate la /i!all c"paratrilor) &pa ce pro&sele
-rele &e tipl batri) &eter-e!ti a /ost ase$ate la ba$a cosli.
I! localitatea Ia i) orie!tarea /ir"elor spre "ar6eti!- este /oarte re&sa) i! "e&il
rral ro"a!esc /ir"ele ! s!t a&"i!istrate &e persoa!e c cali/icarea !ecesara)&eci
"ar6eti!-l stii!ti/ic) ! e.ista. Pro"o'area se /ace &pa spiritl &e i!trepri!$ator a
/iecari a-e!t co"ercial. U! lti"a perioa&a &istribitorii &e "ar/ri) a,ta co"ercia!tii
i! acti'itatile &e "ar6eti!- pri! ra/trile) pa!cartele) "i!i a/isele) a"bala,ele) p!-ile &i!
"aterial plastic sa /ir"ele l"i!oase care le lasa i! csto&ie) sa le 'a!& a-e!tilor
eco!o"ici.
I!/le!tea$a &eci$ia &e c"parare si spotrile pre$e!tate pri! i!ter"e&il "i,loacelor
"ass7"e&ia
n Romania cel mai consumat orez este cel din floarea soarelui, aproape 80 % (conform
studiului de cercetare Nielsen realizat pentru anul 2008) din totalul orezului comestibil
comercializat, orezului de masline i-au revenit 1.%, diferenta de pana la 100% fiind
ad!udecata de celelalte sortimente" soia, rapita, dovleac, porumb, ve#etal.
Orez de floarea soarelui domina piata consumului in Romania, $ul#aria si %n#aria, si
este preferat datorita pretului redus dar si a lipsei de informare a cumparatorilor. &n tarile
mediteraneene - 'recia, &talia, (pania, )ortu#alia - predominant este orezul de masline,
in )olonia orezul de rapita, iar in (lovenia popular este orezul de dovleac presat la rece,
folosit in special la salate. &n lume, cel mai mare consum este de orez de soia, apoi de
palmier si de rapita, orezul de floarea-soarelui plasandu-se abia pe locul al patrulea.
)entru romani cel mai important, atunci cand cumpara, este pretul, deoarece orezul
este considerat un produs de baza. *rezurile de rapita si soia sunt percepute ca orezuri
slab calitativ, cu #ust si miros neplacut, asa ca ramane valabil cel de floarea-soarelui si
cel ve#etal (combinatie floarea soarelui + rapita, soia). &n alte tari, populatia este mai
atenta la produse sanatoase si preferintele se indreapta spre orezul de masline,
dovleac, palmier.
Orezul de de masline, folosit in special pentru salate, este in trei
sortimente"extravirgin - presat la rece, orez de masline ,pure, - denumire comerciala,
care inseamna ca este un amestec e-travir#in si orez rafinat, si orezul rafinat de
masline - cunoscut sub numele de ,pomace, sau ,sansa,.
&n Romania se consuma, in medie, apro-imativ 11 litri de orez pe cap de locuitor, spre
deosebire de nemti si austrieci, care consuma anual sase litri de orez. %n#urii si bul#arii
consuma sapte litri pe cap de locuitor, iar italienii - 1. litri de orez pe cap de locuitor,
dar, avand in vedere ca acestia consuma orez de masline, se sc/imba datele
problemei. &n cel mai fericit caz, romanii cumpara orez de masline cand sint promotii in
supermar0eturi, pentru a-l folosi la salate, nicidecum pentru #atitul curent. 1ipsa de
interes pentru acest aliment se poate e-plica prin faptul ca cei mai multi dintre romani
nu isi permit sa utilizeze frecvent orez de masline.. 1a asta se adau#a si obiceiurile de
consum mai putin sanatoase, orientate pe cantitate si nu pe calitate, precum si
suprafetele mari cultivate cu floarea soarelui.
Cu o valoare de 787.910 milioane lei, inregistrata in 2008, piata orezului
comestibil este dominata de produsele obtinute din rafinarea semintelor de
floarea-soarelui. Potrivit estimarilor ucatorilor, orezul de floarea-soarelui
detine o pondere de peste trei sferturi din consum.
!Piata din "omania este puternic diversificata, in acest moment e#istand pe
rafturile magazinelor aproape toate tipurile de orez posibile. $atorita ariilor
e#tinse cultivate cu floarea-soarelui, orezul cel mai consumat din "omania
este cel produs din aceasta materie prima!, a declarat %irela &larescu,
mar'eting manager la Prutul (alati.
Conform datelor furnizate de %inisterul )griculturii, Padurilor si $ezvoltarii
"urale, suprafata cultivata cu floarea-soarelui in tara noastra a atins 798,1
mii *ectare, productia totala ridicandu-se la +,9,- mii tone. Preferinta
romanilor pentru acest tip de orez isi gaseste e#plicatia in pretul mai mic al
acestui produs si in lipsa de informare a consumatorilor.
!"apita si soia sunt percepute ca orezuri slabe calitativ, cu gust si miros
neplacut. .a soia trebuie acordata o atentie deosebita, pentru ca poate
proveni din soia modificata genetic. &rezul vegetal - amestec de orez de
floarea soarelui si rapita-soia - este greu de acceptat, dar ac*izitionat
datorita pretului. Consumatorii l-au cumparat din cauza pretului mai mic si
nu au avut opinii negative la adresa lui, doar au comentat asupra etic*etei
care nu spune e#plicit ce tip de orez este, motiv pentru care se pot simti
inselati!, a precizat &larescu. /n lume, cel mai mare consum este de orez de
soia, apoi de palmier si de rapita, orezul de floarea-soarelui plasandu-se abia
pe locul al patrulea.
0tudiul de retail audit intocmit de agentia de cercetare 1ielsen releva faptul
ca anul trecut, orezul din floarea-soarelui si-a adudecat 78,72 din totalul
vanzarilor in valoare si 80,-2 din cel al vanzarilor in volum. &rezului de
masline i-au revenit +,72 din vanzarile in valoare si 1,32 din cele in volum.
$iferenta a fost revendicata de celelalte tipuri de orez.
Pe categoria orez de masline, in ultimii ani, trendul vanzarilor a fost unul
ascendent, ritmul de crestere reducandu-se insa in 2008.
!$ezvoltarea categoriei de orez de masline este in mod special influentata de
cresterea /4), dar si de reorientarea consumatorilor spre un stil de viata mai
ec*ilibrat, mai sanatos. & contributie importanta o au publicatiile si
emisiunile de profil!, subliniaza %i*ai C*iriacescu, brand manager Costa
d5&ro in cadrul firmei 1ordic /mport 6#port.

/n opinia %irelei &larescu, consumatorii romani nu stiu sa faca diferenta
intre diversele tipuri de orez, cel e#travirgin nefiind apreciat ca gust si miros.
!Putinii cunoscatori folosesc orezul de masline in special datorita calitatii
curative. %ai putini il intrebuinteaza in alimentatie, in e#clusivitate pentru
salate. 7ot pentru salate se folosesc toate tipurile de orezuri de masline, in
conte#tul in care nu se cunoaste diferenta intre ele!, a spus &larescu. in
ultima vreme, pe piata locala au inceput sa isi faca aparitia si produsele de
nisa, destinate unui target restrans.
Piata orezului comestibil este disputata de cinci mari producatori, care detin,
potrivit 1ielsen, 70,92 din vanzarile in volum si 38,12 din cele in valoare,
la nivelul anului trecut.
!6volutiile pe piata de orez au fost atat de diferite de la an la an, incat este
foarte dificil de a face orice fel de previziuni. Pentru a e#emplifica, fac un mic
istoric al ultimilor trei ani. /n 2003, producatorii au ac*izitionat multa
materie prima la un pret ridicat, iar orezul pe care l-au produs au fost
obligati sa-l vanda datorita presiunii pietei, la un pret scazut si au inregistrat
pierderi.
.unile august - septembrie 2007 au avut productii scazute de seminte, deci
cantitati limitate de orez si producatorii au marat pe brandurile de orez cele
mai scumpe, spre sfarsitul anului au lipsit marcile private si marcile lo8 de
pe rafturi. in 2008, piata a vazut o revenire a marcilor proprii si a marcilor
lo8 mai puternica decat oricand si o scadere a preturilor de raft la orez.
9orbind ca producator, speram ca situatia din 2003 sa nu se mai repete
niciodata!, a afirmat directorul de mar'eting al firmei Prutul (alati.
"omanul se incadreaza in categoria consumatorului de orez de floarea
soarelui, alaturi de cetatenii din statele din ur: ;ulgaria, <ngaria. /n restul
6uropei se remarca o anumita regionalitate. )stfel, in tarile mediteraneene -
(recia, /talia, 0pania, Portugalia - predominant este orezul de masline, in
Polonia orezul de rapita, iar in 0lovenia popular este orezul de dovleac presat
la rece, folosit in special la salate.
!/n celelalte tari populatia este foarte atenta la consumul unor produse
sanatoase, tendinta de consum a produselor organice fiind in crestere.
"omanii considera orezul un produs de baza, drept pentru care pretul mic
este cel mai important aspect!, a mentionat %irela &larescu.
$in punct de vedere cantitativ, dezvoltarea pietei va fi direct legata de
practicarea unui pret mic la raft pentru un produs de calitate buna. 1u
trebuie negliat insa nici impactul pe care retailul modern l-a avut asupra obi
ceiurilor de cumparare, ac*izitia orezului mutandu-se din comertul
traditional catre cel modern.
Pe piata de orez comestibil e#ista produse ce se plaseaza pe diferite pa liere
de calitate si pret. &rezul de floarea-soarelui se imparte in: segmentul
premium, cel mediu si economic. Cat priveste orezul de masline, acesta se
imparte in: e#travirgin - presat la rece, orez de masline !pure! - denumire
comerciala care inseamna ca este un amestec e#travirgin cu rafinat si orezul
rafinat de masline - cunoscut sub numele de !pomace! sau !sansa!.

!0e constata o orientare catre produse de calitate foarte buna =e#travirgin> sau catre produse foarte ifetine
=sansa>. $e asemenea, se inregistreaza o scadere pe categoria de orez de masline pur. Potentialul pietei
este departe de a fi atins. Consumul e inca sub media pe cap de locuitor din <6. 6volutia pietei va fi mult
influentata de puterea de cumparare din "omania in 2009!, a afirmat %i*ai C*iriacescu.
<soara sofisticare a consumatorilor a determinat o diversificare a ofertei. $in punct de vedere al gramaului,
ambalaele de 1 litru sunt la mare cautare, pe un trend crescator aflandu- se insa si ambalaele de 2 litri.
"eferindu-se la evolutia pietei de orez comestibil, companiile producatoare estimeaza, pentru anul in curs, o
crestere modesta a categoriei in conditiile in care efectele crizei se vor concretiza intr-o maorare a
consumului casnic de produse de baza. 9anzarile se vor maora insa numai in segmentul de produse ieftine.
0e g?se@te, An primul rBnd, orez de floarea-soarelui, cel mai consumat la noi
An Car?. "omBnii consum? 12 litri de orez anual, pe cBnd bulgarii numai 8
litri. Di austriecii consum? mai puCin decBt noi. 7rendul care s-a analizat
indic? faptul c? romBnii, Ancetul cu Ancetul, consum? tot mai mult orez de
m?sline, Ans? acesta reprezint? numai cBteva procente din consumul de
orezuri al romBnilor. 902 din consum este ocupat de cel de floarea-soarelui.
0pre deosebire de industria za*?rului, An "omBnia, industria orezurilor este
una cu perspectiv?. "omBnii au realizat ni@te soiuri de floarea-soarelui
e#traordinar de bune, iar pBn? anul trecut, care a fost unul dezastruos,
"omBnia se num?ra printre e#portatorii semnificativi de seminCe de floarea-
soarelui @i de orez, la nivel european @i mondial. En 2007 a fost obligat?,
Ans?, din cauza secetei, s? importe seminCe din )rgentina @i din <ngaria.
Rom2nii sunt printre cei mai mari consumatori de orez din 3uropa, potrivit statisticilor, consumul
mediu pe cap de locuitor fiind de 11 litri pe an. 3stim4rile arat4 c4 anul trecut pia5a a fost de
apro-imativ 200 de milioane de euro, iar ca produse ac/izi5ionate domin4, 6n propor5ie de 87,1%,
cele ob5inute prin rafinarea semin5elor de floarea-soarelui. 1a ora actual4, cei mai puternici
produc4tori r4m2n $un#e, 8ar#il si 9r#us 8onstan5a.