CAPITOLUL XII

PIATA SERVICIILOR FINANCIARE IN AGRICULTURA

12.1. SISTEMUL SI POLITICA FINANCIARA IN AGRICULTURA
Sistemul financiar al unei unitati cuprinde ansamblul relatiilor economico-financiare in
procesul de integrare, de formare si de repartizare a fondurilor banesti, functiunea financiara si
mecanismul financiar (fig.12.1).
Relatii
Relatii
Relatii

Fig. 12.1. Sistemul fi!"i!# !l uit!tii
Relatiile economico-financiare au la baza fluxurile fizice si monetare din unitate si se
realizeaza cu pietele de capital unde se vand si se cumpara titluri financiare (obligatiuni,
actiuni etc.), cu bancile pentru procurarea de credite, cu personalul unitatii (salarizare,
actiuni sociale etc.), cu actionarii si asociatii, cu furnizorii si clientii unitatii, cu statul
(subventii, impozite, taxe etc.).
Modul cum se deruleaza aceste relatii sunt redate in scema din figura 12.2.
Mecanismul financiar cuprinde ansamblul cunostintelor teoretice privind finantele pietei
si finantele unitatii, ansamblul principiilor, a cerintelor, a metodelor, instrumentelor si
procedeelor utilizate in procurarea, repartizarea si utilizarea rezultatelor si fondurilor, metode si
procedee, necesare culegerii, alocarii si prelucarii informatiilor legate de activitatile financiare.
Sistemul financiar
extern!
- pietele de capital
- bancile
- statul
Sistemul
financiar la
unitatii
(compartiment
decizii
financiare)
Mecanismul financiar
"unctiunea
financiara
#ersonalul unitatii
$ctionari
$sociati
%nitate
"urnizori
&lienti
Fig. 12.2 S"$em! #el!tiil%# e"%%mi"%&fi!"i!#e !le uei uit!ti !g#i"%le
&erintele mecanismului financiar sunt considerate urmatoarele!
a ' obtinerea unui profit cat mai mare din care sa se constituie fondurile proprii capabile sa
asigure dezvoltarea unitatii si acitarea obligatiunilor financiare(
b ' procurarea la un cost scazut a resurselor financiare si la momentul optim, pentru a asigura
autonomia financiara a unitatii(
c ' dimensionarea optima a fondurilor in raport cu obiectivele unitatii pe termen scurt, mediu si
lung(
d ' asezarea pe criterii economice reale a procesului de procurare de fonduri, astfel incat sa
asigure stimularea utilizarii operative si eficiente a acestora(
e ' asezarea pe baze noi a relatiilor unitatilor cu piata financiara interna si externa (cu bancile
pentru credite mai ales, cu bugetul de stat pentru impozite, taxe etc.)(
f ' gestionarea eficienta a liciditatilor, a riscurilor pietii, a riscurilor de scimb si a ratelor
dobanzilor.
P#i"i'iile (e fu"ti%!#e ! me"!ismului fi!"i!#
1. Aut%%mi! e"%%mi"%&fi!"i!#! ! uit!til%#
%nitatile agricole si zootenice, fermele particulare reprezinta persoane )uridico-morale
cu drepturi si obligatii proprii, cu patrimoniu propriu, titluri reprezentative de drepturi cu
caracter mobiliar, cu cont in banca, au organe de conducere proprie, autonomie in efectuarea
investitiilor, in stabilirea obiectivelor de dezvoltare, isi elaboreaza bugetul de venituri si
$ctionarii
$sociatii
*atorii la stat
+anci
,R-./R-R0$ %10,$,00
"urnizorii
&lienti
#ersonal %nitate!
- investitii si ecipamente
- materii si materiale
#roduse finite
celtuieli, inceie bilant si cont de profit si pierderi proprii. $ceasta autonomie asigurata formal
prin reglementari legale trebuie insa asigurata si efectiv prin deciziile si masurile luate de unitati
privind gestionarea bunurilor si a rezultatelor.
2. R!s'u(e#e! si "%ite#es!#e! m!te#i!l! ! uit!til%#
Raspunderea materiala vizeaza necesitatea utilizarii eficiente a mi)loacelor de productie, a
resurselor umane si financiare, respectarea disciplinei financiare si a obligatiilor contractuale.
&ointeresarea materiala a unitatii pentru desfasurarea eficienta a activitatilor rezida din marimea
profitului care ii permite dezvoltarea.
). R!s'u(e#e! si "%ite#es!#e! m!te#i!l! ! 'e#s%!lului
Raspunderea materiala a personalului exprima obligatia realizarii sarcinilor care le revin, a
respectarii disciplinei in munca, inlaturarea risipei, reducerea consumurilor, imbunatatirea
calitatii produselor si serviciilor, nerespectarea acestora si daunele provocate, atragand
diminuarea salarizarii si penalizari.
*. C%t#%lul fi!"i!#&+!"!# este #e!li,!t !su'#! uit!til%# (e "!t#e +!"i '#i-i(
m%(ul (e utili,!#e ! "#e(itel%#. felul i "!#e se (e#ule!,! "%t#!"tele e"%%mi"e. !-!( "!
'#i"i'!l s"%' '#e-ei#e! efe"tu!#ii u%# !"tiui "!#e s! !fe"te,e !t!t uit!tile "!t si
+!"ile.
/. Res'e"t!#e! %+lig!tiil%# f!t! (e +ugetul (e st!t
/bligatiile fata de bugetul de stat cuprind! impozitele, taxele, cotele de asigurari si de
securitate sociala, etc.
"unctiunea financiara include urmatoarele activitati! organizarea corespunzatoare a
compartimentelor si precizarea sarcinilor acestora si a conducerii unitatii, gestionarea trezoreriei,
gestionarea patrimoniului si analiza financiara.
Ne"es!#ul (e mi0l%!"e "i#"ul!te si utili,!#e! l%# i !g#i"ultu#!
/rganizarea si desfasurarea activitatii de producere a bunurilor materiale presupune
existenta in cadrul exploatatiilor agricole, alaturi de mi)loacele tenice (mi)loace fixe! tractoare,
masini agricole, cladiri etc.), si a mi)loacelor materiale (mi)loace circulante) care reprezinta o
parte componenta a bazei tenico-materiale a productiei. Mijloacele circulante in exploatatiile
agricole se utilizeaza intr-un singur ciclu de productie, au durata de folosinta sub un an si
valaoarea sub 222.222 lei si sunt reprezentate de! seminte, ingrasaminte, erbicide, fungicide,
insecticide, fura)e, apa, carburanti, piese de scimb, servicii sanitar-veterinare etc.
$provizionarea exploatatiilor agricole cu aceste materiale trebuie sa respecte cu strictete
termenele stabilite, deoarece intarzierile aduc perturbari in desfasurarea normala a proceselor de
productie. *e obicei, exploatatiile agricole isi asigura prin aprovizionare o rezerva de 12-13 zile
fata de termenul de folosire a mi)loacelor materiale.
*eoarece rezultatele de productie depind si de cantitatea acestor mi)loace materiale,
exploatatiile agricole trebuie sa acorde o atentie deosebita calcularii corecte a necesarului de
mi)loace circulante. $cest necesar se determina cu formula!
M
"
1 V X N
"
2 3
in care!
M
c
' necesarul anual de mi)loace circulante(
4 ' volumul lucrarilor la care se utilizeaza mi)loacele respective(
1
c
' norma de consum pentru mi)locul respectiv(
5 ' rezerva ce se calculeaza in plus si care este de 12-136 din necesar.
1ecesarul de mi)loace circulante pentru o exploatatie agricola este influentat de mai
multi factori, si anume! structura populatiei, tenologiile aplicate, mi)loacele fixe utilizate,
conditiile de executare a lucrarilor etc.
&alcularea necesarului prezinta si unele particularitati pentru anumite mi)loace
circulante. $stfel, cantitatile de ingrasaminte cimice se stabilesc in functie de productiile
planificate, de dinamica specifica de consum a plantelor si de potentialul productiv al solului.
Stabilirea necesarului anual de carburanti si lubrefianti se face pentru mai multe nevoi
privind executarea lucrarilor agricole, transportul tractoarelor si masinilor agricole, efectuarea
roda)ului tractoarelor, motoarelor si combinelor reparate, efectuarea de transporturi si
functionarea motoarelor stabile.
&alculele se fac pentru carburantul principal pe baza volumului de lucrari si a normelor
de consum, iar pentru ceilalti carburanti si lubrefianti (ulei, petrol, valvolina etc.) se stabilesc in
procente (6) fata de carburantul principal. / atentie deosebita trebuie sa se acorde economisirii,
evitarii pierderilor la aprovizionare, transportul, manipularea si pastrarea carburantilor.
#iesele de scimb pentru tractoare si masini agricole ocupa un loc important in grupa
mi)loacelor circulante. %tilizarea acestora trebuie sa se faca cu mare atentie.
&and se scot la reforma tractoarele si masinile agricole, se urmareste recuperarea pieselor
ce vor putea fi refolosite. #roblema recuperarii se pune pentru piesele care prin reconditionare,
vor permite functionarea tractoarelor inca un ciclu de productie. Masinile agricole reformate vor
fi demontate la centrele de reparatii speciale, unde exista conditii ca recuperarea pieselor veci
sa se faca sub control de specialitate.
0n vederea folosirii rationale a fondurilor circulante trebuie o planificare corecta a
acestora, stabilirea unui raport corespunzator intre fondurile de productie si fondurile de
circulatie, aplicarea unui regim de economii, licidarea pierderilor prin pastrare si manipulare,
evitarea stocurilor supranormative, respectarea consumurilor specifice, folosirea intensa a
resurselor interne, aplicarea cu strictete a tenologiilor avansate si marirea vitezei de circulatie a
acestora.
4aloarea mi)loacelor circulante necesare asigurarii procesului de productie si reproductie
atinge sume mari in exploatatiile agricole, datorita duratei lungi a ciclului de productie, ceea ce
impune accelerarea rotatiei acestor mi)loace pentru indeplinirea planului de productie cu un
volum mai redus de mi)loace materiale.
P%liti"! fi!"i!#!
"unctionarea unitatilor agricole si zootenice necesita existenta unui volum important de
resurse financiare, care sunt utilizate pentru investitii noi sau suplimentare, pentru desfasurarea
proceselor de productie si obtinerea de produse, pentru nevoi sociale si culturale si alte activitati.
#olitica financiara cuprinde pe de o parte deciziile prin care se stabilesc formele de
finantare ale unitatilor si pe de alta parte, deciziile legate de constituirea si utilizarea fondurilor
proprii (gestionare a trezoreriei), modul de repartizare a responsabilitatilor legate de activitatea
financiara.
$supra relatiilor financiare ale unitatilor agricole isi pun amprenta urmatoarele
particularitati ale productiei vegetale si animale! a) pamantul ca mi)loc de productie nu se
amortizeaza, deci nu necesita acoperirea financiara( b) sezonalitatea proceselor de productie
determina o sezonalitate a efectuarii celtuielilor si obtinerii productiilor ceea ce necesita un
sistem specific de finantare, respectiv de apelare si la surse externe imprumutate, in afara celor
proprii si un sistem specific al decontarii si restituirii acestora( c) neconcordanta intre anul
agricol si anul financiar (an calendaristic) presupune o evidenta distincta a mi)loacelor avansate
in perioadele precedente si recuperate in perioada curenta, cat si a mi)loacelor care se avanseaza
in perioada curenta dar care se vor recupera in perioada viitoare( d) neconcordanta dintre timpul
de munca si timpul de productie face ca viteza de circulatie a mi)loacelor circulante sa fie mai
lenta, o cantitate mai mare dintre acestea aflandu-se sub forma de productie neterminata( e)
animalele se incadreaza unele la grupa mi)loacelor fixe (cele de reproductie si de productie), iar
altele in grupa mi)loacelor circulante, (de exemplu animalele tinere si cele supuse ingrasarii), si
deci au reguli specifice de finantare si creditare( f) procesele de productie au o durata lunga si
necesita stocuri si rezerve mai mari de materiale pentru care este nevoie sa se apeleze atat la
resursele proprii cat si la cele imprumutate.
&aile de finantare sunt!
- $utofinantarea (din resursele proprii ale unitatilor)(
- "inantarea nerambursabila din afara unitatii (alocatii pentru investitii, subventii de la bugetul
de stat sau din alte surse)(
- "inantarea rambursabila ' prin credite de la banci.
0n etapa actuala, producatorii agricoli (societatile comerciale agricole, societatile
agricole, producatorii agricoli individuali, institute si statiuni de cercetari agricole, arendasii)
beneficiaza potrivit 7.8. nr. 119 din 23 00 1::: de subventionarea unei parti din pretul de
cumparare al semintelor din productia interna, provenita de la agentii economici autorizati
pentru culturile! cartof, porumb, floarea soarelui, soia, sfecla de zaar, grau de toamna, canepa si
in pentru fibra, material saditor pomicol si viticol. #entru anul 1::: acest procent de
subventionare este de 9;6, suma totala fiind suportata din alocatiile cu aceasta destinatie
prevazuta in bugetul Ministerului $griculturii si $limentatiei pentru acest an.
0n afara alocatiilor de la bugetul de stat producatorii agricoli pot apela la credite luate de
la banci.
&reditele reprezinta relatiile economice banesti care se creaza in legatura cu acordarea
temporara a unor imprumuturi in bani, de catre stat prin bancile sale, sau de catre banci
particulare, unor persoane fizice sau )uridice (unitati agricole cu personalitate )uridica) pentru
completarea fondurilor proprii.
&aracteristicile creditelor bancare sunt urmatoarele! a) se acorda pentru destinatii precise,
legate de productie, de investitii etc.( b) este garantat cu valori materiale (materii prime,
materiale, produse, etc.)( c) este rambursabil la termenul final (scadenta)( d) este purtator de
dobanda. Relatiile de credit dintre unitati si banci sunt relatii ce au la baza contractele de credit
bancar care cuprind! volumul creditelor( conditii de acordare, utilizare si rambursare( nivelul
dobanzilor( drepturile( obligatiile si raspunderile partilor. +ancile care acorda credite au dreptul
sa efectueze un control asupra modului de utilizare si asupra posibilitatilor de rambursare,
putand sa sisteze acordarea creditelor in situatia in care constata ca nu se asigura masurile
necesare de rentabilizare si licidare a imobilizarilor de fonduri.
$cordarea de credite se face tinand seama de respectarea urmatoarelor conditii! unitatile
sa fie legal constituite, sa desfasoare activitati rentabile, realizeaza conditii de bonitate
economica, prezinta garantii materiale si morale pentru utilizarea si rambursarea creditelor.
&reditele se acorda in urma negocierilor purtate intre unitati si banca, pe baza carora se
inceie &onventia de credit care cuprinde categoriile de credite solicitate, obiectele creditabile
(ga)ul catre banca), volumul orientativ al creditelor la sfarsitul fiecarui trimestru, drepturile si
obligatiile partilor. 4olumul creditelor se actualizeaza ulterior prin cererile de creditare
trimestriale, prezentate de unitate, impreuna cu bilantul contabil, bugetul de venituri si celtuieli
pe anul in curs, balanta de verificare pe ultima luna, graficele pe termen scurt.
0n functie de perioada pentru care se acorda creditele, ele se clasifica in credite pe termen
lung, pe termen mediu si pe termen scurt.
&reditele pe termen lung (pana la 13 ani), mediu (pana la 3 ani de regula) sunt de obicei
creditele acordate pentru executarea de investitii. &reditele pe termen scurt (de regula pana la 1
an) sunt cele acordate pentru nevoi curente ale unitatilor.
<egea nr. 1=3 din 9 august 1::> stipuleaza pentru producatorii agricoli care apeleaza la
credite, ca beneficiaza de o bonificatie de ;26 din volumul dobanzii datorate de cel care se
imprumuta.
*in fondul creat la Ministerul $griculturii si $limentatiei se pune la dispozitia bancilor
comerciale sumele necesare creditarii producatorilor agricoli pentru finantarea celtuielilor
aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor. $nual,
guvernul, la propunerea M.$.$. apoba prin otarare, culturile si speciile de animale care vor fi
finantate cu prioritate, potrivit legii.
#roducatorii agricoli care beneficiaza de credite din tara au obligatia sa respecte
destinatia pentru care au fost acordate si termenul maxim de rambursare de 9=2 zile.
Rezolvarea tuturor problemelor legate de managementul activitatii financiare impune in
unitatile agricole mi)locii si mari (societati, societati agricole, societati comerciale agricole)
organizarea unui serviciu sau compartiment financiar subordonat directorului economic, cu
sarcini concrete repartizate personalului din cadrul acestuia.0n afara acestui compartiment
specializat, o serie de responsabilitati pe linie financiara revin insa si directorului economic si
managerului general.
$stfel pentru directorul economic si subordonatii sai, principalele sarcini sunt
considerate urmatoarele!
- prezentarea de propuneri fundamentate pentru elaborarea si dezvoltarea politicii
financiare globale ale unitatii, referitoare la formele de finantare, relatiile bancare, contabilitate,
bilant, state de plata, control bugetar(
- precizarea normelor concrete de control asupra modului de conservare si utilizare a
bunurilor, a patrimoniului(
- elaborarea bugetului de venituri si celtuieli, contul de profit si pierderi, bilantul
contabil, gestionarea trezoreriei(
- intocmirea de rapoarte privind situatia financiara pe care le prezinta &onsiliului de
$dministratie si managerului general(
- intretinerea relatiilor de buna colaborare cu institutiile financiare.
Managerului general ii revine responsabilitatea ca impreuna cu colaboratorii directi sa
stabileasca obiectivele de natura financiara pentru unitate, legate de! intarirea si imbunatatirea
gestiunii economico-financiare, fundamentarea si elaborarea unui buget de venituri si celtuieli
rational si ecilibrat, perfectionarea indicatorilor economico-financiari, elaborarea unor studii de
prognoza privind evolutia politicii de creditare, a inflatiei si a cursului valutar.
0n fermele familiale, sistemul si politica financiara in linii generale cuprinde aceleasi
elemente si aspecte, dar la dimensiuni mai reduse. *eciziile sunt insa luate la nivelul familiei,
rolul managerului revenind capului familiei, iar responsabilitatile concrete legate de activitatea
financiara sunt de obicei realizate de seful familiei si unul din membrii familiei.
12.2 STRUCTURA PIETEI INSTITUTIEI FINANCIARE
Specificul mar?etingului financiar 'bancar este determinat de pozitia inedita pe care o
ocupa institutia financiara in cadrul mediului sau economico-social. 0ndiferent insa de aceasta
pozitie, firma financiara apare pe piata ca ofertant de servicii.
Oferata de servicii se distinge in cadrul pietei financiare prin continutul sau omogen si
unitar, pacetul de servicii oferite fiind, in ansamblu, acelasi pentru fiecare tip de agent
economic.
$stfel, in cadrul pietei bancare, oferta este alcatuita din urmatoarele prestatii! depozite,
imprumuturi( plati, incasari si garantii( intermedieri de titluri de valoare (actiuni si obligatiuni)(
emitere de obligatiuni( investitii si plasamente( evaluari etc.
0n mod similar, oferta societatilor de asigurare este constituita din! asigurari de bunuri si
servicii, asigurari de persoane, asigurari auto, asigurari de credite, reasigurari, plasamente de
investitii si titluri de valoare etc.
*esi unitara si omogena, oferta de servicii difera de la un agent economic la altul printr-o
o serie de caracteristici specifice fiecarei componente in parte. *intre acestea, in cazul bancilor,
se detaseaza! volumul si durata imprumuturilor acordate, dobanzile percepute sau acordate,
garantiile solicitate, nivelul si gradul de diferentiere a dobanzilor practicate, operativitatea,
facilitatile oferite de banci.
Elasticitatea ridicata a cererii se manifesta atat direct, aceasta suferind modificari
insemnate la actiunea factorilor proprii de influenta, cat si incrucisat, modificarea pretului la
marfurile mai putin elastice (marfurile alimentare, de pilda) afectand, in anumite limite, cererea
turistica. -lasticitatea ridicata face posibila totodata amanarea satisfacerii nevoii. 0n ma)oritatea
cazurilor, aceasta amanare este asociata cu atractivitatea elementelor din structura ofertei,
elasticitatea cererii fiind deci si un element important al accentuarii caracterului sezonier al
acesteia.
&aracterul rigid al ofertei impune satisfacerea nevoii prin @migrareaA turistului pana in
zona de existenta a produsului turistic, imprimand cererii un mare grad de mobilitate. ,eoretic,
distanta parcursa de turist, din zona de resedinta pana in cea de interes turistic, poate fi
nelimitata. 0n realitate insa, datorita costului calatoriei si timpului necesar deplasarii, exista o
zona geografica de care turistii sunt atrasi cu precadere. ,urismul de sfarsit de saptamana, de
pilda, se desfasoara in anumite perimetre cu o delimitare destul de precisa.
*eplasarea unor categorii de purtatori ai cererii turistice, de o mare diversitate in ceea ce
priveste nevoile exprimate, imprima cererii un caracter eterogen. #opulatia turistica se
constituie in segmente pe baza unui comportament apropiat fata de elementele componente ale
produsului turistic. 0dentificarea si delimitarea acestor segmente prezinta importanta deosebita
pentru adaptarea elementelor din structura ofertei la nevoile exprimate de aceste segmente.
&riteriile avute in vedere sunt numeroase. *intra acestea se detaseaza natura elementelor de
atractivitate (litoral, statiuni balneare, munte sau orase, trasee turistice) si varsta care permite
constituirea unor segmente ca! tineret, adulti, persoane de varsta a 000-a, a 04-a etc.
*atorita actiunii unor factori specifici, cererea turistica are un pronuntat caracter
sezonier. $cesta se manifesta printr-o presiune puternica exercitata asupra ofertei in perioada de
sezon plin si printr-o @depresiuneA in perioadele de extrasezon.
0n cadrul societatilor de asigurare, elementele de diferentiere se refera la! riscul
asigurarii, suma asigurata, volumul primelor de asigurare, durata asigurarii, principiile utilizate
in acoperirea pagubelor etc.
/ nota aparte face oferta de prestatii bursiere specifica burselor de titluri, de marfuri etc.
0n principiu, oferta se reduce la serviciile prestate de catre @casa de clearingA care asigura, de
facto, functionarea bursei si garanteaza onorarea intocmai si la timp a tranzactiilor. &umparatorii
si vanzatorii de contracte nu-si creeaza obligatii financiare intre ei, ci fiecare creeaza obligatii
casei de clearing care apare in calitate de cumparator sau de vanzator pentru marfa
tranzactionata.
0n cadrul acestei prestatii, un loc aparte il ocupa agentiile de bro?era) si bro?erul care
efectueaza practic tranzactiile conform mandatului primit de la clienti.
0n concluzie, oferta de prestatii bursiere este constituita din totalitatea actelor prin care se
asigura functionarea ireprosabila a bursei si garantarea tranzactiilor efectuate.
Cererea de servicii financiare exprima nevoia care se manifesta in cadrul acestei piete.
-a apare, de obicei, ca o consecinta a desfasurarii unor acte de vanzare-cumparare de marfuri si
servicii, avand insa o serie de caracteristici specifice. 0n primul rand, cererea este extrem de
diversa, atat ca volum cat si ca structura, oglindind marea varietate a agentilor economici care
apeleaza la serviciile bancare, de asigurare sau bursiere. *iversitatea cererii se exprima, in
general, prin volumul si structura acesteia, frecventa de manifestare, aria de cuprindere etc.
#entru ma)oritatea prestatiilor, cererea de servicii este o cerere curenta, avand caracter
permanent, exprimandu-se ori de cate ori apare nevoia efectuarii unui depozit, imprumut, plati,
incasari, asigurari etc.
0n sfarsit, cererea are un grad de elasticitate ridicat, reactionand corespunzator la evolutia
unor factori specifici cum sunt! veniturile, dobanzile, primele de asigurare, comisionul etc.
/ serie de caracteristici comune fac posibila gruparea clientilor si constituirea unor
segmente distincte, criteriile cele mai des utilizate fiind! natura proprietatii (persoane fizice,
societati comerciale, intreprinderi publice, buget etc.), natura pietei (interna sau externa),
volumul tranzactiilor efectuate (ridicat, mediu sau scazut) etc.
/biectul operatiunilor financiare plaseaza, atat purtatorii cererii cat si ofertantii, in cadrul
unor piete caracteristice si anume! piata bancara, piata capitalurilor, piata asigurarilor si piata
bursiera.
0n optica de mar?eting o astfel de situatie sugereaza existenta a tot atatea piete ale
@produselorA financiare, elementul inedit fiind ca acelasi ofertant se intalneste, de regula, cu
beneficiarii sai in cadrul tuturor acestor piete. *e aici rezulta clar necesitatea dozarii )udicioase a
mixului caracteristic fiecarui @produsA in parte.
Distributia serviciilor financiare presupune, in esenta, asigurarea accesului clientilor la
serviciile prestate.
,raditional, aceasta se realizeaza prin deplasarea clientului la unitatile operative si
efectuarea unor formalitati care preced ori insotesc prestarea serviciului propriu-zis (completarea
unor formulare, semnarea unor documente etc.).
,otalitatea acestor activitati, inclusiv conditiile organizatorice ale realizarii contractului
cu clientul (ambianta) sunt incluse in cadrul distributiei.
-vident ca, intr-o astfel de situatie, politica de distributie are un continut simplu, ea
reducandu-se la alegerea unor variante care sa permita un contact cat mai lesnicios cu clientul.
0n acest caz, notiunea de distributie se refera mai degraba la amplasarea unitatilor in teritoriu,
numarul posturilor (gisee) de contact, in general, conditiile necesare efectuarii prestatiei.
0n prezent, in tarile dezvoltate, institutiile financiare utilizeaza sisteme moderne de
prestatie, care presupun combinarea, intr-o maniera specifica, a patru elemente! personalul de
servire, cartile de credit, locul prestiei si ecipamentele specifice.
$sigurarea combinatiei care sa permita satisfacerea nevoii la cel mai inalt nivel posibil
constituie continutul distributiei serviciilor financiare. 0n proiectarea si construirea sistemului de
distributie se porneste de la identificarea locurilor unde clientul are nevoie de efectuarea unor
plati. $cestea sunt de regula! magazine, gari si aerogari, unitati de prestare a serviciilor
industriale, de transport, asigurari, autostrazi etc.
0n cadrul unor astfel de puncte de contact institutiile financiare aleg locul unde isi
plaseaza ecipamentele necesare efectuarii prestatiei (de regula terminale ale unor sisteme
informatice) aflate sub controlul unui personal invizibil care le deserveste. &lientii, aflati in
posesia cartilor de credit, efectueaza plati, in mod automat, fara formalitati deosebite.
*aca in varianta traditionala canalul de distributie folosit era unul simplu, de tipul #-&,
varianta moderna admite si canale cu intermedieri, acestora revenindu-le rolul de legatura intre
unitatea bancara care detine contul si clientul acesteia.
,endinta tot mai pronuntata, manifestata in tarile dezvoltate, de apropiere cat mai
puternica a prestatiei de cumparator amplifica distantele, facand necesara existenta
intermediarilor. $paritia acestora pune probleme specifice intreprinderilor financiare legate de
asigurarea contractelor necesare efectuarii prestatiei.
0n contextual celor prezentate este evident ca intreprinderea financiara utilizeaza doua
variante strategice de baza!
a) distributia directa, in cadrul acesteia contractul cu clientul se realizeaza prin
intermediul unui sistem propriu. -ste o varianta costisitoare, utilizabila in conditiile in care
beneficiarii dintr-o zona apeleaza in numar mare la serviciile bancii, volumul operatiilor este
ridicat etc.(
b) distributia prin intermediari, legatura cu beneficiarii realizandu-se fie prin alte banci,
fie prin prestatorii de servicii organizati special pentru aceste scopuri. Strategia este utilizata in
cazul unor piete in care banca are o cerere redusa ca dimensiuni, frecventa et".
12.) RESTRUCTURAREA SI RELATIILE IN CA4RUL SERVICIILOR
FINANCIARE A AGRICULTURII
#oate inainte de orice, economia de piata inseamna capital, piata de capital, de valori , de
marfuri, toate dezvoltate, si care au ca scop realizarea de mari profituri. *ar legat de elementele
de mai sus ale economiei de piata, toate acestea nu se pot realiza insa facand abstractie de banci,
de credit, de o accelerare a circulatiei capitalului si a banilor in general. -ste unanim recunoscut
ca rolul bancilor este imens in economia de piata.
Romania abia face primii pasi spre economia de piata, si cu atat mai mult, printre atatea
solicitari, un loc si un rol important trebuie sa aiba preocuparea permanenta de a restructura si
apoi de a perfectiona mereu sistemul bancar.
*upa evenimentele din decembrie 1:>:, unul din sectoarele caruia i s-a acordat prioritate
a fost si cel financiar-bancar. #rintre scimbarile de)a intervenite, si care pot fi considerate ca
elemente de restructurare a sectorului financiar-bancar amintim!
- adoptarea si intrarea in actiune a legii privind activitatea bancara(
- aparitia bancilor comerciale, ca societati pe actiuni, cu capital integral si apoi ma)oritar
de stat(
- aparitia primelor banci comerciale particulare(
- trecerea multora dintre bancile comerciale la intensificarea procesului de capitalizare(
- largirea sferei de atragere a resurselor de creditare si de plasament a acestora(
- constituirea bursei de marfuri(
- aparitia bursei de valori(
- dezvoltarea produselor si serviciilor bancare(
- variatia ratei dobanzii in functie de inflatie, astfel incat sa ramana real pozitiva(
- aparitia pietei actiunilor, a altor artii de valoare, precum si a unor instrumente
perfectionate de plata(
- reducerea monopolului +ancii 1ationale asupra activitatii bancilor comerciale(
- demararea actiunii complexe de convertibilitate a leului.
0n ceea ce priveste +anca $gricola, principalul prestator de servicii pentru creditarea
agriculturii, se poate afirma ca aceasta a obtinut unele progrese demne de remarcat, de
restructurare si imbunatatire a activitatii, in raport cu media pe intregul sistem bancar. $stfel, au
fost operate modificari ma)ore in structurile functionale, a fost extinsa reteaua teritoriala, au fost
pregatiti multi salariati pentru utilizarea tenicii moderne de calcul si pentru management.
+anca $gricola a avut un proces accelerat in directia privatizarii. *e la situatia de banca
cu capital integral de stat, +anca $gricola are acum un capital mixt. +anca $gricola este un
participant activ pe piata capitalului din tara noastra, devenind numarul unu, intre bancile
comerciale, in privinta mobilizarii resurselor de pe aceasta piata, avand de)a sanse pentru o reala
privatizare.
%n element important al strategiei +ancii $gricole l-a constituit preocuparea de a-si
intari rolul de principal spri)in financiar in dezvoltarea agriculturii romanesti. *aca luam anul
1::2, an pentru care au fost date publicitatii cifre din activitatea desfasurata, se poate constata ca
pe linia mentionata mai sus +anca $gricola a acordat credite cu dobanda redusa (136 in cea mai
mare parte) in valoare de peste 2B1.3 miliarde lei, ceea ce a facut ca pe total credite acordate in
acel an, media ratei dobanzii sa se situeze in )urul cifrei de B36, deci mult mai mica decat la
celelalte banci comerciale.
#e aceiasi linie strategica, a spri)inirii agriculturii, se inscriu si eforturile depuse de
+anca $gricola de obtine credite externe. #entru acelasi an s-a obtinut de la +.0.R.*. si +.-.R.*.
credite in valoare de 1;2 milioane dolari, demararea rularii acestor credite fiind dificila, ca
urmare a lipsei de experienta a agentilor economici in elaborarea studiilor de fezabilitate si in
utilizarea metodologiei +ancii Mondiale.
&u toate progresele inregistrate, sunt necesare in viitor serioase restructurari, astfel incat
sa dispara bloca)ul financiar, dobanda sa se reduca substantial, accesul pe piata externa sa
sporeasca, serviciile puse la dispozitia agentilor economici sa contribuie in mai mare masura la
promovarea principiilor economiei de piata.
0n viitor, in cadrul +ancii $gricole, problematica referitoare la creditele riscante va
constitui o problema de strategie in cadrul serviciilor puse la dispozitia sectorului agro-
alimentar. $ceasta este, de altfel, o optiune foarte dificila, avand in vedere ca la inceputul
tranzitiei la economia de piata nu se poate trece dintr-o data la inlaturarea din relatiile cu
sistemul bancar a clientilor din contul cu credite.
&el putin daca avem in vedere agricultura si alimentatia necesare mentinerii unor clienti
mai fragmentati si care ar putea deveni @titulariA de credite riscante. 0n tarile cu economie de
piata dezvoltata, agricultura si alimentatia sunt considerate sectoare problematice ale economiei.
Motivarea principala in mentinerea relatiilor dintre sectorul bancar si agentii economici
potentiali de a genera credite restante are doua laturi si anume!
- lipsa de concentrare a capitalului, deci lipsa de resurse, ca urmare a fragmentarii prea
mari a producatorilor in aceste sectoare(
- faptul ca produsele acestor sectoare sunt de maxima necesitate si deci ele trebuie
realizate intr-o cantitate corespunzatoare( daca aceste sectoare nu ar fi mentinute, s-ar crea o
penurie acuta de produse de prima necesitate.
#e linia restructurare-recuperare +anca $gricola isi pune cu acuitate aceasta problema in
cadrul strategiei sale. $ici sunt doua particularitati, si anume!
- concentrarea sectorului bancar la +anca $gricola (aceasta acopera circa :96 din
nevoile de creditare a agriculturii)(
- existenta unor obiective strategice importante, care vor trebui restructurate si redresate,
pentru a se putea asigura viabilitatea sectorului.
0n privinta asigurarii unor servicii de creditare performante pentru agricultura, pe langa
eforturile depuse de sectorul bancar, si indeosebi de +anca $gricola, in restructurarea si
rentabilizarea agriculturii, exista factori interni ai agriculturii care actioneaza in acest sens si
anume!
- stabilirea unor dimensiuni optime a exploatatiilor(
- cresterea ponderii proprietatii private in agricultura(
- controlul asupra escaladarii preturilor(
- retenologizarea agriculturii(
- elaborarea unui program de redresare a agriculturii (unde ar trebui sa fie titular si
gestionar Ministerul $griculturii).
Restructurarile ma)ore care trebuie sa aiba loc in sistemul bancar, trebuie sa fie
capitalizarea si privatizarea.
$ceste doua laturi vor contribui in viitor la sporirea competitiei bancare si la asigurarea
unor servicii de creditare a agriculturii la nivelul transformarilor, care au si care vor avea loc in
agricultura. #rintre aceste doua componente ale procesului de restructurare ale sistemului bancar
(capitalizare si privatizare), competitia dintre banci va contribui in viitor la reducerea marginilor
de profit ale acestora.
$cest lucru are un efect pozitiv, important pentru agentii economici, pentru ca in acest fel
ei vor realiza costuri de finantare mai reduse. Rezulta ca si pe aceasta cale sectorul bancar, prin
competitie, va conduce la obtinerea unor produse si servicii superioare.
Sponsorizarea in mar?etingul bancar, poate fi definita ca un spri)in financiar si material
din partea unui comanditar pentru un individ sau o activitate in scimbul cresterii notorietatii si
imaginii de marca in termen scurt.
*ezvoltarea sponsorizarii in ultimii ani se datoreaza mai multor factori!
#roblematica eficientei publicitatii prin mediile traditionale. Saturarea publicitara,
perceperea selectiva a consumatorului, gradul de percepere scazut, uneori, al
argumentarii comerciale de catre clientii potentiali, dificultatea masurarii audientei reale
a spoturilor publicitare.
+una acceptare a actiunilor de sponsorizare de catre consumatori datorita
identificariiCadeziunii acesteia la valorile prezente sau la persoanele sponsorizate
(exploatatiile agricole).
$titudinea activa a consumatoruluiCspectatorului care participa adesea direct sau indirect,
la un eveniment real, ceea ce opune aspectului artificial si regizarii spoturilor publicitare
traditionale.
Sponsorizarea este prezenta si prin modalitatile de sustinere a unui incubator de afaceri.
Structurile de lucru ale unui incubator de afaceri, obiectivele urmarite si strategia, presupun
implicarea celor care il sponsorizeaza. 0n cazul ca exista mai multe surse de finantare, este
necesar sa se manifeste inca din stadiul de inceput al proiectului o armonizare a punctelor de
vedere a co-finantatorilor.
0n tari dezvoltate economic, exemplificand S%$, aproximativ )umatate din programele
de asistenta pentru incubatoare de afaceri sunt suportate in intregime de guvern si fondurile sunt
administrate de agentii de dezvoltare de stat, locale. *in cealalta )umatate, un sfert este finantata
de o combinatie de structuri publice si private, 226 din programe sunt finantate de universitati si
colegii, iar >6 sunt finantate de firme private si sunt incubatoare de profit.
12.* PIATA FINANTARII INVESTITIILOR 4IN AGRICULTURA. FORME
ALE RESURSELOR FINANCIARE SI A RESTRUCTURARII PIETEI
FINANCIARE 4IN AGRICULTURA
Se poate concluziona ca resursele financiare de constituire a investitiilor prevazute in
legislatie sunt!
15 Su#se '#%'#ii6
fondul de dezvoltare(
sumele neconsumate la sfarsitul anului din fondul de dezvoltare(
amortizarea mi)loacelor fixe(
sumele repartizate din profit cu aceasta destinatie(
alte resurse (valoarea reziduala, valorificarea unor active, sumele rezultate din economii
in procesul investitional etc. ).
25 Su#se !t#!se6
credite bancare pe termen mediu sau lung (interne ori externe)(
alocatii de la buget(
fonduri speciale extrabugetare (sponsorizari).
*e remarcat ca bancile acorda credite in completare, punand conditie investitorului sa
participe cu o anumita cota la finantarea proiectului.
12.4.1 Resurse interne de finantare a investitiilor din agricultura
0n ma)oritatea cazurilor acoperirea nevoilor de finantare a investitiilor se spri)ina pe surse
interne, care provin din activitatile productive ale intreprinderilor.
"ondul de dezvoltare al societatilor comerciale, sursa care asigura autofinantarea
investitiilor, se constituie din partea de profit net repartizata pentru investitii, amortizarea
capitalului fix, venituri obtinute din licidarea (scoaterea din functiune) capitalului fix uzat.
#entru a incura)a agentii economici sa aloce parti cat mai mari din profit la fondul de dezvoltare,
legislatia prevede reduceri de impozit pe profitul investit.
$mortizarea, ca sursa de constituire a fondului de dezvoltare, este destinata innoirii
capitalului fix uzat, precum si dezvoltarii si modernizarii utila)elor si instalatiilor de productie
aflate in functiune. Rolul amortizarii pentru alimentarea fondurilor de investitii creste daca se
foloseste metoda de amortizare accelerata, care reduce timpul de recuperare a valorilor
imobilizate, intreprinderea asigurandu-si mai repede sursele necesare dezvoltarii sale.
0ncasarile din valoarea utila)elor scoase din functiune constituie, de asemenea, o sursa
pentru investitii. 0n cazurile cand elemente de capital fix existente in intreprindere se folosesc
pentru dotarea altor obiective de investitii, ele reprezinta tot o sursa de investitii.
-miterea si vanzarea de actiuni este o alta cale de finantare pentru intreprinderi, in
special pentru cele mici si mi)locii care s-au privatizat prin metoda M-+/. 0n marile
intreprinderi supuse privatizarii, concomitent cu transferul gratuit al unei parti din patrimoniu
catre populatie vor avea loc vanzari de actiuni contra numerar asigurand, astfel, sursele necesare
finantarii investitiilor. &onstituirea surselor de investitii pe calea emiterii de actiuni are avanta)ul
ca investitia nu trebuie restituita dacat la licidarea societatii, iar dividendele ' plata creditului
oferit de cumparator actiunii ' nu se acorda decat atunci cand intreprinderea obtine profit. $re,
insa, dezavanta)ul ca vanzarea efectiva a actiunilor nu se poate face decat la intreprinderile
recunoscute pentru eficienta ridicata cu care valorifica resursele din activitatea curenta.
$laturi de actiuni, firmele obtin fonduri pentru investitii si din emiterea de obligatiuni cu
dobanda. *eoarece detinatorilor de obligatiuni le sunt platite drepturile cu prioritate in raport cu
dividendele actionarilor, acestea sunt foarte cautate de cumparatori. 0n plus, societatile
comerciale care emit obligatiuni pot oferi cumparatorilor si alte avanta)e! transformarea
obligatiunilor in actiuni la momentul scadentei, vanzarea actiunilor la emisiune la un pret sub
valoarea nominala dar cu plata la valoarea integrala in momentul scadentei( rascumpararea
inainte de scadenta la cererea cumparatorului etc.
0nfiintarea fondurilor mutuale a facut posibil ca prin emiterea si vanzarea de actiuni sa se
mobilizeze economiile populatiei, costituindu-se astfel o noua sursa de finantare. "ondurile
mutuale colecteaza economiile banesti de la populatie prin emiterea si vanzarea de actiuni.
-conomiile sunt fructificate apoi pe piata financiara. $ceeasi misiune o au acum si fostele
fonduri ale proprietatii private ("##-urile) care s-au transformat in S0"-uri si opereaza pe piata
de capital.
+ursa de valori mobiliare poate fi o alta sursa de finantare a proiectelor de investitii.
-xista preocupari pentru tranzactionarea titlurilor de stat si pe piata bursiera, la care sa aiba
acces nu doar bancile comerciale, cum este in prezent, ci si fondurile mutuale sau alte categorii
de investitori. ,itlurile de stat sunt cautate de investitori deoarece au asigurata garantia statului.
&reditele oferite de banci pe termen mediu si lung ar trebui sa constituie sursa utilizata
cel mai des de agentii economici pentru a obtine fondurile necesare lansarii unor investitii. *in
pacate in perioada actuala bancile acorda credite cu dobanzi foarte mari, ceea ce a facut ca
intreprinderile sa manifete prudenta, apeland la credite numai in cazuri externe. ,otusi,
imprumuturile bancare sunt o necesitate pentru mentinerea ecilibrului financiar al intreprinderii
si solvabilitatii intr-o con)unctura nefavorabila. &a urmare, creditul bancar a devenit mai mult un
instrument de recapitalizare a intreprinderilor decapitalizate sub impactul inflatiei si bloca)elor
financiare. 0ntreprinderile apeleaza la imprumuturi pe termen mediu si lung, cu tot riscul care il
presupune, si atunci cand se asigura ca pot influenta favorabil rentabilitatea propriei activitati,
care trebuie sa fie superioara dobanzii la sumele imprumutate. 0n functie de garantii, creditele
pentru investitii imbraca urmatoarele forme!
a) 0mprumuturi bancare acordate pe baza de garantii materiale. 8arantiile au in vedere
capitalul sau patrimonial intreprinderii, in special din activul imobilizat ce s-ar putea valorifica
pentru recuperarea datoriei.
b) &redite ipotecate printr-o valoare cum ar fi cladiri, terenuri, mi)loace circulante etc.,
ce pot fi convertite usor in liciditati. $cest tip de creditare este redus, fiind caracteristic in
special intreprinderilor mici.
c) &redite de cas-floD, nu sunt garantate material, se acorda pe baza fundamentarii
solvabilitatii proiectului in cadrul studiului de fezabilitate, garantia restituirii creditului
constituind-o insusi obiectivul de investitii pentru care se face imprumutul. *esi aceasta
categorie de credit prezinta riscul cel mai mare, ea este foarte frecventa, orice intreprindere
putand sa primeasca un imprumut daca se dovedeste ca-l poate restitui, impreuna cu dobanda, la
termenul stabilit.
"ondul proprietatii de stat care reprezinta statul ca proprietar al partii din capitalul
intreprinderilor de stat acorda, de asemenea, imprumuturi in conditii benefice pentru
intreprinderi, impunand o dobanda foarte mica. 1umeroase intreprinderi, inclusiv in agricultura
au primit asemenea credite pentru retenologizare, restructurare etc.
+ugetul de stat este sursa principala pentru finantarea investitiilor in domeniile de care
depinde dezvoltarea generala a tarii! imbunatatiri funciare, protectia mediului, obiective
energetice, industria mineritului, a petrolului, infrastructura pentru transporturi, obiective social-
culturale etc. #osibilitatile de finantare a investitiilor de la buget sunt inca reduse.
12.4.2 Leasing-ul, o noua forma de finantare a investitiilor
<ipsa acuta de resurse investitionale a adus in prim plan o metoda practicata curent in
tarile occidentale ' <easing-ul, care permite unui agent economic sa faca investitii fara a recurge
la credite. 0n esenta, leasing-ul presupune acizitionarea de catre o societate specializata a unor
bunuri (mi)loace de munca) de la producatori, pe care le inciriaza unor agenti economici spre
exploatare. 0ncirierea se face pe baza de contract in care sunt prevazute conditiile de plata,
nivelul ciriei, posibilitatea ca bunul sa treaca dupa un timp in proprietatea agentului care l-a
inciriat. Societatea de leasing cumpara asadar bunurile in scopul incirierii lor si le inciriaza
cu scopul vanzarii. 4anzarea are loc la cererea beneficiarului si plata consta in transele de cirie
acitate si pretul rezidual (valoarea ramasa) care este platit ca o ultima transa.
<easing-ul este deci o forma specifica de finantare a investitiilor, care permite agentului
economic sa intre in posesia bunurilor pentru investitii fara sa dispuna de capital. #lata acestora
se face in timp, din veniturile obtinute in urma exploatarii lor. *esi apare ca o forma de vanzare
in rate, leasing-ul se deosebeste de aceasta prin durata de rambursare a ratelor care poate atinge
;26 din durata de viata a bunului. <easing-ul se deosebeste si de forma de inciriere atat prin
modul de calcul a ratelor, cat si prin faptul ca ofera posibilitatea ca in final, beneficiarul sa
devina proprietarul bunului.
0n activitatea practica, ca si in literatura de specialitate, exista mai multe categorii de
leasing, grupate dupa urmatoarele criterii!
a) *urata incirierii
&orespunzator acestui criteriu leasing-ul poate fi pe termen scurt atunci cand bunul este
inciriat pentru cateva zile sau luni la mai multi agenti economici pana se amortizeaza.
<easing pe termen mediu, corespunde cazurilor cand incirierea se face pe o durata de
cativa ani la mai multi agenti pana se amortizeaza.
<easing pe termen lung se practica frecvent, bunul fiind inciriat pe durata de viata cu
posibilitatea cumpararii de catre agentul economic care l-a inciriat.
b) "inantatorul contractului de leasing
<easing direct, cand finantarea, respectiv incirierea, se face de catre producatorul de
bunuri.
<easing indirect, cand finantarea se face printr-o societate specializata pe leasing.
c) Modul de recuperare a valorii bunului inciriat
<easing operational, corespunde situatiilor in care recuperarea valorii bunului pe
perioada de locatie este partiala, durata de inciriere fiind mai mica decat durata de viata.
<easing financiar, este specific contractelor de inciriere prin care se urmareste
recuperarea integrala a valorii bunului si a profitului preconizat in perioada de locatie. <a
sfarsitul perioadei agentul economic poate cumpara bunul acitand valoarea reziduala.
d) Modul de stabilire a ratelor de leasing
<easing net, unde ratele se stabilesc pe baza pretului de acizitie a bunului, ciria
reprezentand pretul folosintei bunului.
<easing brut, la care in rate se include celtuielile de asigurare, de intretinere si reparare
a bunului.
/ forma de leasing foarte des intalnita in tarile europene si care se potriveste, dupa
parerea noastra, cel mai bine la noi, este aceea in care societatea de leasing finanteaza
operatiunile pe baza de surse atrase. 0n acest caz dobanda perceputa de creditor (de obicei
bancile) este inclusa in ratele de leasing si platita de beneficiarul contractului. *eoarece
eventualele societati de leasing care s-ar putea infiinta la noi vor fi si ele marcate de lipsa
fondurilor financiare, consideram ca aceasta forma le va asigura viabilitatea.
#e langa avanta)ele pe care le prezinta, leasing-ul are si unele limite!
este mai scump decat creditul bancar(
este acceptabil din punctual de vedere al eficientei numai daca bunul se poate folosi
complet si pe intraga durata a locatiei si realizeaza un profit mai mare decat ciria(
prezinta risc atat pentru societatea de leasing, cat si pentru beneficiar. Sunt cazuri cand
un bun utilizat temporar nu-si mai gaseste solicitanti, riscand sa ramana neamortizat.
$par situatii in care ciriasul nu poate respecta prevederile contractului cu toate
consecintele care decurg de aici pentru ambele parti(
ratele fixe ale ciriei pot dezavanta)a in timp societatea de leasing(
clauzele referitoare la intretinerea bunului sunt in ma)oritatea cazurilor greu de respectat
in practica(
derularea operatiunilor de leasing presupune antrenarea unui personal numeros marind
astfel costul tranzactiilor.
,inand seama de avanta)ele si limitele sale, leasing-ul poate reprezenta o alternativa
viabila la penuria de resurse pentru finantarea investitiilor. *e altfel metoda este foarte
raspandita si in tarile cele mai dezvoltate, detinand aproximativ 12.36 din valoarea noilor
ecipamente industriale. &ea mai larga raspandire o intalnim in S%$, unde proportia a)unsese la
B26, adica mai mult de 123 milioane %S*, in 1::9.
12.4.3 Resurse externe de finantare a investitiilor
-volutia negativa a economiei romanesti din ultimii ani, sperantele reduse pentru o iesire
rapida din criza se explica in buna masura si prin lipsa acuta de resurse financiare.
Restructurarea economiei, adaptarea ei la cerintele actuale ale pietei interne si con)uncturii
economice internationale, retenologizarea agentilor economici viabili pentru cresterea
competitivitatii, necesita fonduri imense care nu se pot asigura din resurse proprii.
&reditele externe, care ar trebui sa )oace un rol secundar ' de completare a celor interne
ma)oritare ' in realizarea programelor de relansare a economiei au, dimpotriva, rolul otarator in
conditiile de penurie a resurselor interne. ,ocmai de aceea guvernul a initiat o serie de actiuni
menite sa atraga intr-un ritm mai mare capitalul strain. 1oua <ege a investitiilor elaborata in
acest an si discutata in #arlamentul tarii va asigura investitorilor straini conditii egale cu cei
romani. Sunt stabilite garantii guvernamentale pentru ca investitorii sa poata transfera in
strainatate profitul sub forma valutara si sa repartizeze capitalul investit si produsul licidarii sau
vanzarii investitie.
&u toate acestea, valoarea investitiilor directe facute in tara noastra este de cca 9.2 mld.
dolari, din care peste =22 mil dolari aport la privatizarea societatilor comerciale prin "#S.
S-a constat intr-adevar o crestere a interesului investitorilor straini pentru tara noastra in
anul 1::;, cand s-au investit in primele noua luni cca 1.9 mld, iar pana la sfarsitul anului 1.3
mld dolari, dar intrarile sau redus cotinuu.
&reditele externe sunt de mai multe feluri!
credite guvernamentale care, desi sunt acordate de banci, au garantie guvernamentala in
baza unei conventii inceiate intre guvernul tarii care crediteaza si guvernul tarii
beneficiare(
credite bancare care se acorda de banci pe propriul risc(
credite acordate de institutiile financiare internationale cum sunt! "M0, +-R*, +0R* etc.
&reditele acordate de bancile din strainatate sunt, in general, garantii la importul
utila)elor si instalatiilor de productie, pe care le acizitioneaza agentii economoci ce solicita
creditul. 8arantia restituirii creditelor este prezentata in studiile de fezabilitate in care se
demonstreaza solvabilitatea proiectului. &reditele acordate de organismele financiare
internationale pe termen mediu si lung nu sunt garantate material, dar se afla sub incidenta unor
masuri si restictii de politica economica. 0n acest context se incadreaza toate imprumuturile
oferite tarii noastre de "ondul Monetar 0nternational, +anca Mondiala si +anca -uropeana
pentru Reconstructie si *ezvoltare.
Referitor la aceste resurse externe, un rol important revine programelor de finantare, cu
posibilitati de materializare in zonele rurale prin programele de creditare si de finantare
nerambursabila.
#rogramele de creditare sunt nominalizate pe piata financiar-bancara in cadrul unor banci
care precizeaza in structura acestora beneficiarii creditului, zona in care programul este
operational, costurile eligibile, valoarea si caracteristicile creditului acordat, institutiile care
deruleaza creditul. Referitor la activitatile din mediu rural pentru perioada 2222-2229, aceste
programe de finantare sunt urmatoarele (numai cele ce incadreaza limitele unor intreprinderi
mici si mi)locii)!
-E0M+$1F
#rogramul de finantari speciale pentru export ' #-8$S
Benediciarii
creditului
$gentii economici exportatori care solicita si beneficiaza de bonificatii
de dobanda la dobanzile platite la creditele in lei, anga)ate pentru
productia de export.
Zone in care
programul este
operational
#rogramul se deruleza la nivel national
Valoarea creditului
acordat
4aloarea creditului acordat, impreuna cu dobanda calculata pe 92 zile,
poate fi!
egala cu valoarea bonificatiei de dobanda ce urmeaza a fi primita si
care se va constitui in garantie sub forma de depozit colateral, sau
mai mare decat valoarea bonificatiei de dobanda ce urmeaza a fi
primita, caz in care garantia sub forma de depozit colateral va fi
suplimentata cu alte garantii propuse de agentii economici.
Caracteristicile
creditului
Moneda ! R/<
*urata maxima ! 1>2 de zile
Rata dobanzii!
pana la primirea bonificatiei de dobanda! rata de baza a dobanzii
practicata de -ximban? pentru liniile de credit in sistem revolving in lei
dupa constituirea depozitului colateral! rata de baza a dobanzii
stabilita de -ximban? pentru creditele #-8$S
Rambursarea ! in rata unica, in ultima zi a perioadei pentru care a fost
acordata linia de credit.
Sursele de rambursare! surse proprii ale agentului economic exportator
siCsau depozitul colateral constituit in favoarea -ximban?
&omision! pentru fiecare utilizare se percepe un comision la valoarea
sumei trase de 2,;36
8arantii colaterale!
depozit colateral constituit din bonificatia de dobanda primita de
exportator siCsau din resurse proprii ale acestuia(
bilet la ordin neavalizat, emis de exportator in favoarea -ximban?
,ragerile (utilizarile) din credit se pot realiza oricand in cadrul duratei de
creditare (nu exista atasat un grafic de utilizare predeterminat).
&reditul se acorda sub forma unei linii de credit, in sistem revolving. *e
aceea, in cadrul duratei de creditare, valoarea creditului aprobat nu se
diminueaza cu incasarile pentru productia livrata, iar exportatorul are
posibilitatea de a reutiliza aceste sume pana la scadenta finala,
Institutii care
deruleaza creditul
+anca de -xport-0mport a Romaniei -E0M+$1F - S$
+anca Romana pentru *ezvoltare ' 8roupe Societe 8enerale
&redite in lei si valuta destinate nevoilor sezoniere si temporare
Benediciarii agentii economici care au conturile descise la +R*, indiferent de
creditului forma de proprietate, care inregistreaza o anumita performanta
economico-financiara si serviciul datoriei standard sau observatie(
clienti la inceput de activitate, dupa prezentarea unui bilant calificat(
societati nou infiintate care apartin unui grup de firme cu
anga)amente in derularea la banca.
Zone in care
programul este
operational
0ntreaga retea de uitati a +-R* ' 8roup Societe 8enerale
Costuri eligibile
celtuieli pentru crearea de stocuri pentru functionarea neantrerupta a
activitatii clientului in conditii sezoniere de aprovizionare, productie,
transport si desfacere(
celtuieli de aprovizionare, peste necesitatile curente si care,
temporar, sunt mai mari decat posibilitatile proprii de plata ale clientului(
Stocurile care pot face obiectul creditului pot fi!
- articole de imbracaminte, incaltaminte si alte articole, produse de
clienti, care, desi nu desfasoara activitate sezoniera, realizeaza produse
finite pe stoc in vederea livrarii in sezon(
- produse animaliere si agricole care constituie materie prima specifica
industriei textile sau alimentare, care se recolteaza in anumite perioade
ale anului(
- produse de cariera si balastiera care se aprovizioneaza de societatile de
constructii in trimestrul 00 si 000(
- material lemons care se aprovizioneaza de clientii din industria
lemnului pentru asigurarea stocurilor pe timpul iernii, cand drumurile
forestiere sunt impracticabile(
- alimente pentru formarea stocurilor de toamna-iarna(
- alte marfuri care se aprovizioneaza, produc si se transporta in conditii
sezoniere(
activitatea turistica
celtuieli aferente productiei vegetale, pomicole siCsau zootenice.
Valoarea creditului
acordat
4aloare! se stabileste la nivelul valoric al stocurilor de aprovizionat,
tinand cont de stocurile existente pentru realizarea activitatii pe perioada
creditarii, functie de tipul de activitate, posibilitatile concrete de
valorificare a stocurilor, incasarea contravalorii marfurilor livrate,
lucrarilor executate sau serviciilor prestate.
Caracteristicile
creditului
*urata! se acorda pe o perioada de maxim 12 luni.
8arantii! 1226 din valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe un an,
separat sau cumulativ, constituite, de regula, asupra stocurilor procurate
din credit, precum si asupra bunurilor viitoare, rezultate din prelucrarea
acestora, iar, in completare, alte tipuri de garantii reale.
&entrul de *ezvoltare -conomica (&*-)
#rogramul de microcredite pentru intreprinzatori din zonele rurale
&entrul de *ezvoltare -conomica este o organizatie neguvernamentala care promoveaza
dezvoltarea, cresterea si reusita afacerilor din Romania. &*- este membra a Soros /pen
1etDor? (S/1).
Scopul &*- este sa asigure 0MM si intreprinzatorilor acces la informatii, instruire, consultanta
si servicii financiare (microcredite).
Benediciarii
creditului
0ntreprinzatorii din zonele rurale care!
sunt membrii unei asociatii informale pentru dezvoltare rurala,
infiintata si supervizata de centrul &*- specializat(
participa la sesiunile de instruire organizate de &*-(
indeplinesc criteriile analizei de credit ale programului.
Zone in care
programul este
operational
B2 de comunitati (sate) din )udetele &alarasi, *ambovita, #raova si 0asi.
Costuri eligibile /rice tip de activitati economice generatoare de venituri din zonele de
operare ale programului!
agricultura(
cresterea animalelor(
prestari servicii(
productie(
agroturism.
Valoarea creditului
acordat
4aloarea maxima! 2.222 %S*
Caracteristicile
creditului
*urata creditului! maxim 1 an.
#erioada de gratie! flexibila, in functie de specificul investitiei.
&omision! =6
Institutii care
deruleaza creditul
&ererea de credit se obtine de la asociatia informala din satul
solicitantului si se aproba de catre personalul &*-.
"ondul 0nternational de *ezvoltare $gricola ("0*$)C8uvernul Romaniei
#rogramul de creditare pentru dezvoltarea regiunii muntilor $puseni
#rogramul de dezvoltare rurala pentru regiunea muntilor $puseni se bazeaza pe $cordul de
0mprumut dintre "ondul 0nternational de *ezvoltare $gricola (0nternational "und for $griculture
*evelopmentC0"$*) si 8uvernul Romaiei. Scopul acestui program este imbunatatirea conditiilor
de viata ale populatiei defavorizate prin constituirea unui fond de credit de 1=,3 milioane %S*,
destinat finantarii investitiilor in agricultura.
#rogramul este coordonat si sustinut de 8,. (Societatea 8ermana de &ooperare ,enica),
impreuna cu *irectia pentru $gricultura si 0ndustrie $lba (*8$0$$) si are o durata de
desfasurare de 3 ani. &reditul se va derula prin +anca &omerciala Romana $lba.
Benediciarii creditului #ersoane fizice, asociatii familiale, persoane fizice autorizate sa
desfasoare o activitate independenta si persoane )uridice din
categoria 0MM.
Zone in care
programul este
operational
Gudetele! $lba, $rad, +ior, &lu), 7unedoara si Sala).
Costuri eligibile imbunatatirea septelului
prelucrarea produselor alimentare
agroturismul si industriile rurale
nevoile de capital pentru intreprinderi productive
stocuri pentru comercializarea produselor de larg consum si agro-
alimentare.
Valoarea creditului
acordat
Suma maxima a creditului acordat pe proiect este de 122.222 %S*.
0n cazul creditelor pentru investitii, suma maxima este de 12.222 %S*.
Conditiile de acordare
a creditului
&onditiile de acordare sunt!
aport propriu de 136
credit >36 (pentru toate activitatile, mai putin agroturism)
#entru credite acordate pentru agroturism, care nu depasesc 22.222
%S*, conditiile de acordare sunt!
aport propriu de 136
credit >36
#entru creditele ce depasesc 12.222 %S*, respective 22.222 %S*
ecvalent, conditiile de acordare sunt!
aport propriu de 926
credit ;26
*urata creditului! termen scurt, mediu si lung.
#erioada de gratie si cea de rambursare! se vor stabili in functie de
conditiile concrete ale fiecarui proiect.
Rata dobanzii! rata anuala "0*$ H B p.p.
&omisioane!
de gestiune! 16 flat
de neutilizare! 2,;36
Institutii care
deruleaza creditul
Solicitantul de credit depune cererea de credit si documentatia de
creditare la orice unitate +&R din zona de desfasurare a proiectului.
*upa aprobarea documentatiei de credite de catre +&R, se va inceia
contractul de credit, dupa care un exemplar va fi transmis la $gentia de
*ezvoltare Regionala.
#ogramele de finantare nerambursabila (8R$1,-uri), au la baza programe privind
masuri de stimulare mai ales a intreprinderilor mici si mi)ocii, in care pentru spatial rural se
includ exploatatiile agricole si alte intreprinderi din mediul rural. 0ntre acestea, programul
S$#$R* are o importanta deosebita.
%niunea -uropeanaC8uvernul Romaniei
S$#$R*
(#rogram special de #re-$derare pentru $gricultura si *ezvoltare Rurala)
S$#$R* este un program al %niunii -uropene care spri)ina dezvoltarea rurala si agricola a
tarilor candidate la %- din -uropa &entrala si de -st. -l este conceput ca un instrument de
pregatire a tarilor candidate pentru participarea la fondurile structurale, in vederea reducerii
decala)elor regionale dintra statele membre. $cest program este patronat de catre $gentia
S$#$R* si se va desfasura pe o perioada de sapte ani. 0n cadrul acestui program, Romania va
beneficia de 139,2 milioane -%R/ pe an din partea %-, la care se adauga contributia
8uvernului Romaniei, in valoare de pana la 32 milioane -%R/. $daugand si contributia privata,
costul total al punerii in practica a progamului romanesc de dezvoltare rurala va fi de
aproximativ 922 milioane -%/R in fiecare an.
/biectivele programului sunt!
asigurarea unei dezvoltari durabile a sectorului agricol si a zonelor rurale(
facilitarea implementarii legislatiei comunitare in tarile candidate(
alinierea progresiva a standardelor de calitate ale produselor agricole, ale procesului de
productie si al mar?etingului acestora cu cele practicate in %-.
"inantarea propriu-zisa a proiectelor se realizeaza, conform 8idului publicat si disponibil la
$gentia S$#$R*.
#rogramul S$#$R* va demara, in primul an de implementare, o masura de asistenta tenica si
doua masuri de investitii!
1.1. 0mbunatatirea prelucrarii si mar?etingul produselor agricole si piscicole
2.1. *ezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale.
Benediciarii alocatiei
financiare
nerambursabile
0n functie de masurile concrete, potentialii beneficiari pot fi!
#entru masura 1.1.
Societatile comerciale cu capital 1226 privat
$sociatii si grupuri de producatori (cu personalitate )uridica)
0n sectorul vinificatiei, sunt spri)inite! asociatiile, grupurile de
producatori si societatile comerciale private care proceseaza numai
soiuri nobile de struguri.
#entru masura 2.1.
&onsiliile locale comunale
$socieri de tip partenerial cu statut )uridic intre consiliile locale
comunale.
#entru masura de asistenta tenica!
$dministratia publica si personalul $gentiei S$#$R* implicat in
implementarea operationala a #rogramului
0ntreprinderile asistate in cadrul masurii 1.1.
Caracteristici ale
alocatiei financiare
nerambursabile
"inantarea S$#$R* nu va acoperi celtuielile anterioare aprobarii
proiectului, exceptand celtuielile legate de onorariile platite
aritectiilor, inginerilor sau consultantilor, taxe legale, studii de
fezabilitate, acizitii de patente si licente, costuri ce privesc pregatirea
siCsau implementarea unui proiect (maxim 126 din celtuielile
eligibile).
Criterii de eligibilitate #entru fiecare masura, exista criterii de eligibilitate care se gasesc in
#lanul 1ational pentru $gricultura si *ezvoltare Rurala (#1$*R).
Institutiile prin care se
deruleaza programul
&ererile de finantare vor fi disponibile la +irourile regionale de
implementare ale $gentiei S$#$R*.
#roiectele nu trebuie depuse direct la *elegatia &omisiei -uropene la
+ucuresti, ci institutiilor insarcinate si care vor fi mentionate in cererile
de finantare.
Selectia proiectelor se va face de catre comitete tenice de selectie
formate din experti.
*ocumentatia depusa trebuie sa contina, dupa caz, un memoriu )ustificativ, plan de afaceri sau
studiu de fezabilitate, elaborate dupa o structura orientativa, care va fi depusa la dispozitia
solicitantilor odata cu lansarea oficiala a programului.
0n cazul in care proiectul respecta criteriile de eligibilitate, va fi supus unei proceduri de selectie,
iar solicitantul va inceia un contract de finantare, daca proiectul sau a fost selectat.
12.4.4 Continutul licitarii, ofertei, contractarii si executarii obiectivelor investitionale
0n economia de piata toate investitiile in constructii (agricole, industriale, social-
culturale) au la baza libera concurenta atat in domeniul pregatirii si organizarii licitatiilor, cat si
al elaborarii si prezentarii ofertei de contractare a lucrarilor de constructii. &adrul normative
legal de desfasurare a acestor activitati se inscrie in /rdonanta 8uvernului nr. 12C1::9 privind
acizitiile de bunuri si investitii publice, pe baza careia s-a elaborat 7otararea 8uvernului nr.
3:2C1::9 referitor la Regulamentul privind procedurile de organizare a licitatiilor, prezentarea
ofertelor si ad)udecarea proiectelor publice. $ceste otarari prevad obligativitatea procedurilor
de licitatie, proiectarea investitiilor publice finantate de la bugetul de stat, din bugetele locale,
din fonduri speciale, din credite externe garantate de stat, surse proprii si credite bancare etc. *e
asemenea, prin 7.8. 3:2C1::9 sunt prevazute normele de executie pentru investitii ce depasesc
12 mil. lei.
&aracteristica esentiala a acestor regulamente consta in faptul ca respecta experienta
tarilor din vestul -uropei (8ermania, "ranta, 0talia), oferind astfel posibilitatea tarii noastre sa
participe la licitatii internationale. -liminand orice bariere in domeniul licitatiilor, organismele
internationale aliniate /1% au stabilit o serie de regulamente de organizare si acceptare
prevazute in! $cordul privind acizitiile publice negociat in cadrul /M&, 8idul pentru
participarea la licitatii a proiectelor finantate de +0R* si +0*( Regulamentul privind acizitiile
efectuate prin +anca 0nternationala de dezvoltare +0*( Regulamentul privind acizitiile
finantate de /#-& pentru dezvoltarea internationala( "ondul $rab pentru *ezvoltare -conomica
si Sociala etc.
$ceste reglementari au scopul de a asigura sanse egale in organizarea licitatiilor pentru
realizarea investitiilor si a livrarilor de marfuri in constructii, participarea antraprenorilor interni
si externi de utila)e si materiale la oferte, a antreprenorilor si producatorilor de materiale si
utila)e, extinderea licitatiilor pe plan intern si international, realizarea de contracte etc.
Reglementarile referitoare la licitatii trebuie sa fie intocmite clar, iar contractele inceiate sa fie
evaluate pe baza preturilor unitare. Reglementarile privind licitarea, oferta si contractarea in
constructii atat in tara noastra, cat si in alte tari, au in vedere lucrarile publice finantate de
autoritatea publica, lasand investitorului libertatea de a alegere a antreprenorului.
0n economia concurentiala, modalitatile de realizare a constructiilor, indiferent de forma
de finantare, se realizeaza intre doi factori principali! cei ce dispun de bani si sunt dornici de a
realiza o constructie, denumiti entitate de acizitionare, investitor, beneficiar sau client si
factorul care are capacitatea de satisfacere a cererii clientului denumit contractant, ofertant sau
antreprenor. $cesti doi factori reprezinta mecanismul licitarii, ofertei si contractarii lucrarilor.
+eneficiarul, in functie de necesitatile sociale, de realizarea unui profit sau a unor dorinte
personale, sustine financiar elaborarea dosarului de licitatie pe baza unui document ' proiectul
de investitii.
0n conformitate cu 7.8. ;2;C1::9, procesul de proiectare a investitiilor publice respecta,
in principal, urmatoarele faze!
a) Studiul de prefezabilitate reprezentat prin datele tenice si economice care
fundamenteaza oportunitatea realizarii obiectivului de investitie(
b) Studiul de fezabilitate, respectiv parametrii tenico-economici ai investitiei prin care
trebuie sa asigure utilizarea eficienta a celtuielilor materiale(
c) -laborarea proiectului tenic si a caietului de sarcini(
d) -laborarea detaliilor de executie, pentru care in cazul lucrarilor de consolidari,
demolari aferente constructiei se apeleaza la studii de fezabilitate, proiectul tenic si caietul de
sarcini.
#rin compartimente proprii sau servicii de consultanta, entitatea de acizitionare
elaboreaza un numar de documente de licitatie suficiente pentru a satisface cu cate un exemplar
pe fiecare ofertant si sunt distribuite contra cost. &alitatea si competenta ofertelor sunt legate
direct de modul in care obiectul licitatiei este prezentat complet si clar in documentele licitatiei.
<icitatia se poate asigura fie pe intreaga constructie, fie pe diviziuni ale acesteia. #entru
constructiile publice licitatiile se fac de catre! ministere sau organe ale administratiei de stat, de
organele locale ale administratiei de stat, prefecturi, primarii, de alte unitati centrale si locale.
#entru constructiile realizate de catre persoane fizice in folosul lor nu se impune organizarea
licitatiei. ,oate celtuielile ce se fac pentru intocmirea documentelor si organizarea licitatiei se
suporta de investitor. #articiparea la licitatie este libera pentru orice intreprinzator care dispune
de capacitatea tenico-materiala si financiara de a executa lucrarile. #e baza documentelor
licitatiei ofertantul primeste toate informatiile necesare de la organizatorul licitatiei. $ceste
documente sunt apoi atestate atat sub aspectul eligibilitatii, cat si al calificarii prin documente ce
garanteaza capacitatea profesionala, materiala si financiara, precum si competenta si seriozitatea
desfasurarii activitatilor de realizare a investitiilor in constructii.
$ceasta metodologie de licitatie, ofertare si contractare a lucrarilor de constructii este
obliatorie pentru toate tipurile de investitii din domeniul lucrarilor publice.
#entru contractantii lucrarilor de investitii in constructii sunt prevazute instructiuni
speciale, care in esenta cuprind urmatoarele!
- obiectivul licitatiei prin care se defineste exact obiectul lucrarilor de constructie ce se
liciteaza, locul, zona, data inceperii(
- conditiile de licitatie, respectiv procedura de licitatie adoptata precum si daca licitatia
s-a facut pe ansamblul lucrarilor sau pe diviziuni(
- informatii asupra beneficiarului lucrarilor, prin denumirea persoanei fizice sau )uridice
a entitatii acizitionate (de stat, particulara) si sursele de finantare(
- informatii asupra modului de evaluare a preturilor de oferta in moneda corespunzatoare,
precum si unitatea de masura folosita in evaluare (lei, zeci mii, milioane etc.). -valuarea se face
in functie de modul cum s-a facut licitatia ' pe ansamblu sau pe diviziuni(
- informatii privind solutia tenica de executie a lucrarilor licitate, respectiv daca solutia
tenica este unica sau admite si alte variante(
- durata de executie, in care este prevazuta perioada fara conditionari particulare ale
entitatii acizitoare(
- durata de valabilitate a ofertei ce se realizeaza prin contractul de executie(
- precizari la dreptul de proprietate asupra proiectului tenic sau variantelor propuse,
respectiv garantarea proprietatii intelectuale asupra proiectului tenic al lucrarilor(
- garantii suplimentare asupra materialelor folosite in executarea lucrarilor de constructii,
prin stabilirea termenelor de garantie si asumarea responsabilitatii de catre ofertant(
- precizari la masurile suplimentare de igiena, protectia muncii, poluare etc.(
- precizari referitoare la modul de prezentare a ofertei, respectiv limba de redactare a
ofertei, cuprinsul dosarului de oferta, modul de prezentare a variantelor tenice, modul de
ad)udecare a ofertei, modul de transmitere a ofertei de catre organizatorul licitatiei(
- precizari asupra modului cum pot fi obtinute informatii suplimentare.
PROIECTUL 4E EXECUTIE AL LUCRARILOR 4E INVESTITII
#roiectul include documentatia scrisa si desenata atasata la documentele de licitatie si
constituie baza documentatiei de oferta ce se anexeaza la contract si este folosit apoi in executia
lucarii.
#roiectul tenic trebuie sa cuprinda informatii clare in conformitate cu cerintele entitatii
acizitoare, astfel incat!
- investitorul sa poata cunoaste parametrii tenici si economici ai lucrarii de constructie
prevazuta(
- ofertantul dupa cunoasterea proiectului sa poata elabora oferta si sa-i stabileasca
valoarea pentru ad)udecare(
- sa asigure posibilitatea ca in perioada de executie a lucrarilor, ofertantul castigator sa
poata elabora o serie de detalii referitoare la materialele folosite, tenologiile de executie etc.,
fara a depasi valoarea contractului stabilit in faza de oferta a proiectului tenic.
&apitolele principale ale unui preiect tenic sunt!
1) #iesele desenate care reprezinta o componenta de mare importanta a proiectului tenic
si in care sunt cuprinse planurile lucrarii, cantitatile de lucrari, utila)e, ecipamente necesare
executiei.
2) #lanurile generale care cuprind! planurile de amplasare a reperelor de nivelment si
planimetrie, planurile topografice, planurile de executare a bara)elor, profilurile geotenice cu
recomandari privind lucrarile de pamant si fundare, planurile de amplasare ' cota de nivel,
distante de amplasare, orientari, coordonate, planuri privind constructii subterane etc.
9) #lanurile de aritectura care cuprind aritectura constructiei inclusive cote,
dimensiuni, tolerante.
B) #lanurile pentru structura de rezistenta in care se include!
- planurile infrastructurii (sapaturi, umpluturi, compactari, fundatii, subsoluri, cote, distante,
tolerante, sectiuni).
- planul suprastructurii (pereti, plansee, stalpi, grinzi, scari, socluri, incideri, monta)
prefabricate).
3) #lanuri privind instalatiile, cum sunt planuri de amplasare a utila)elor, sceme
principale, sectiuni, vederi etc.
=) #lanuri pentru dotari tenologice cuprinzand!
- desenele de ansamblu( scemele fluxurilor tenologice( scemele principalilor parametrii(
scema instalatiilor idraulice, pneumatice, electrice, comunicatii, planuri de monta), dimensiuni
de amplasare etc.
;) #lanul privind dotarile cu mobilier, inventar gospodaresc (paza contra incendiilor si
protectia muncii).
>) #iesele scrise, constituie o a doua componenta importanta a proiectului si cuprind!
- descrierea generala a lucrarilor ce fac obiectul proiectului tenic, detaliate pe urmatoarele
elemente! amplasamentul, topografia acestuia, clima si fenomenele naturale din zona, geologia,
seismologia, organizarea santierului, graficul de executie, demolari, cai de acces provizorii,
surse de apa, energie electrica, gaze, telefon etc.
:) <ista de lucrari care grupeaza activitatile mai importante structurate pe articole
asemanatoare articolelor de deviz cu precizarea cantitatilor carespunzatoare.
12) <istele privind cantitatile de materiale, utila)e si ecipamente in care sunt prevazute
caracteristicile acestora si cantitatea, in asa fel incat ofertantul sa le poata verifica pe baza celor
mentionate in proiectul tenic.
0n grupa pieselor scrise sunt cuprinse si unele descrieiri si calcule tenico-economice
referitoare la!
- amplasarea, dimensionarea constructiilor subtarane a imbracamintelor si fundatiilor(
- inventarul complet al obiectelor subterane de amplasament(
- solutiile de construire recomandate si ordinea de executie si monta), precum si
recomandari privind transportul, manipularea, depozitarea si monta)ul etc.
CAIETUL 4E SARCINI
&aietul de sarcini detaliaza elemente tenice cuprinse in planuri si da informatii,
precizari, prescriptii complementare acestor planuri. -le pot fi grupate astfel!
a) *upa destinatie! pentru proiectare, executia lucrarilor, receptii, teste, livrari de
materiale etc.
b) *upa felul lucrarilor pe care le prezinta! caiete de lucrari pentru obiective complexe,
lucrari de ansamblu, categorii de lucrari, capitole de lucrari etc.
&aietul de lucrari da informatii grupate cu privire la! generalitati, standarde si
normative( materialele cu standardele de folosire( mostre, teste si verificari( manipularea,
depozitarea materialelor( executia lucrarilor premergatoare( masuratori( modalitati de decontare
etc.
4OCUMENTELE 4E OFERTA SI ATESTARE A LICITATIILOR PENTRU
INVESTITII
$ntreprenorul participa la licitatie cu documentele procurate de la organizatorul licitatiei.
*aca antreprenorul nu dispune de conditii pentru a intocmi documentatia de oferta, el apeleaza
la o institutie specializata in acest sens. *ocumentatia de oferta trebuie sa raspunda la toate
cerintele solicitate de mecanismul licitatiei (piese scrise, desenate) prin care se evalueaza pretul
de realizare a lucrarilor ce vor fi licitate. -valuarea pretului de oferta se poate face in doua
moduri!
- in sistem pausal, evaluarea are loc atunci cand din documentatia de cercetare si lista
cantitatilor de lucrari lipsesc cantitatile, ele urmand sa fie stabilite de ofertant pe baza detaliilor
de executie(
- in sistem de capitole de lucrari, cand in lista cantitatilor de lucrari sunt cuprinse
cantitatile corespunzatoare fiecarui capitol de lucrari.
$tat la entitatea acizitoare, in cadrul documentatiei de licitatie, cat si la contractor, in
cadrul documentatiei de oferta, evaluarea cantitatilor de lucrari la pretul de oferta se face pe baza
acelorasi date si tenici astfel!
- norma de deviz conform indicatoarelor de norme de deviz sau in forma structurata dupa anul
1::2, se constituie intr-un capitol de lucrari sau numai o parte a acestora precizate in lista de
lucrari(
- antemasuratori sub forma de piesa scrisa, reda evaluarea cantitativa a volumelor de lucrari
grupate pe articol de deviz(
- extrasul de materiale, are la baza cantitatile conform normelor de deviz si normele de consum
specific pe fiecare articol(
- preturile unitare pentru materiale, in care se cuprind! pretul unitar de acizitie loco-furnizor
(#
2
), in lei pe unitatea de masura( celtuielile de transport efectuate de furnizor de la depozitul
antreprenorului (#
1
), in lei pe unitatea de masura( celtuielile de depozitare si manipulare in
transportul materialelor pana la locul de punere in opera (#
2
), masurate in lei pe unitatea de
masura.
*eci preturile unitare ale materialelor sunt redate de relatia!
# I #
2
H #
1
H #
2
H#
9
#retul de acizitie #
2
se stabileste tinand seama de!
- organizarea licitatiei de catre antreprenor cu furnizorii de materiale care primesc din
partea acestora documetatia de licitatie. "urnizorii de materiale trimit antreprenorului ofertele cu
pretul unitar de oferta pentru ca acesta sa aleaga varianta cea mai convenabila(
- celtuielile totale pentru materiale (&mt), care se determina facand produsul dintre
cantitatea de material (5
i
) si pretul unitar (#) al materialului pentru fiecare material in parte.
0nsumate aceste valori (&mi) redau celtuielile totale cu materialele!
&mt I &mi I 5
i
E #
- extrasul de manopera, are la baza cantitatile de lucrari restructurate pe articole de deviz
si normele de timp, care redau volumul de munca in ore-om ce cuprinde manopera pentru lucrari
de baza, pentru lucrari pe santier, pentru montarea si demontarea mi)loacelor tenice, pentru
deservirea mi)loacelor tenice in timpul functionarii efective. #e baza extrasului de manopera si
a pretului unitar de manopera stabilit in functie de salariile personalului folosit la executarea
lucrarilor se determina celtuielile cu manopera(
- mi)loacele tenice folosite pe santier si pretul pe ora de exploatare, care cuprinde
valoarea amortismentelor, reparatiile, transportul la si de pe santier, functionarea efectiva,
manopera pentru montare-demontare(
- valoarea totala a celtuielior organizarii tenologice, insumeaza celtuielile pentru
mi)loacele tenice (explicite si implicite), cele privind organizarea de santier si alte cerinte
necesare executarii constructiei(
- profitul, impozitul si alte obligatii ale antreprenorului, care se include in valoarea totala
a ofertei. <a determinarea preturilor unitare pe categorii de celtuieli si stabilirea valorii ofertei
se folosesc tabele specifice care corespund acestui scop.
#entru atestarea licitatiei castigatorul acesteia trebuie sa intruneasca o serie de conditii
cum sunt!
a) Sa fie inscris in registrele profesionale sau comerciale prevazute de normele in
vigoare. 0n tara noastra aceasta se face pe baza <egii 2=C1::2 prin care fiecare executant trebuie
sa posede certificat din partea &amerei de &omert si 0ndustrie respectiv, inscrierea in Registrul
&omertului. *aca intreprinderea ofertanta nu se gaseste in posesia unui asemenea certificat,
situatia ei poate fi!
- in stare de faliment, de licidare, de blocare(
- face obiectul unei proceduri )udecatoresti(
- face obiectul unei condamnari penale in legatura cu etica profesionala a executantului
' ofertant.
b) 0ntreprinderea executanta sa detina certificat de atestare de la 0nspectoratele ,eritoriale
privind calitatea constructiilor.
$testarea corectitudinii intreprinderii rezida si in plata contributiilor de asigurari si a
taxelor si impozitelor, iar experienta ei este data de informatiile cu privire la anii de activitate in
constructii, lista unor bunuri specializate realizate, capacitatea tenica, furnizorii, intreprinderi
asociate etc.
*ificultatile in cele doua dimensiuni economice pot surveni tocmai din inrautatirea
situatiei rentabilitatii intreprinderii. #entru o functionare sanatoasa, intreprinderea trebuie sa se
gaseasca mereu intr-un ecilibru dinamic intre cele doua domenii de activitate strategica, astfel!
segmentele care cunosc o dezvoltare puternica au la baza investitiile ce se fac in
cresterea lor(
segmentele care au atins un stadiu de declin nu consuma investitii si genereaza
liciditati.
&oncluzia ce se desprinde din analiza starii celor doua domenii este aceea ca managerul
intreprinderii trebuie sa puna accentul pe segmentele de crestere care atrag investitii, bazandu-se
pe segmentele care aduc liciditati fara sa consume investitii.
Scopul principal al analizei financiare cansta in verificarea adaptabilitatii activitatilor
intreprinderii la conditiile concrete care ii asigura ecilibrul financiar.
12./. SERVICII 4E ASIGURARE A AGRICULTURII
0n cadrul serviciilor destinate bunei functionari a agriculturii, asigurarea productiei
agricole impotriva efectelor daunatoare ale factorilor naturali de risc constituie o stringenta
problema de actualitate si importanta. $sigurarea productiei agricole se face de catre societatile
de asigurari. Scopul acestor societati de asigurari trebuie sa fie prote)area economica a
agricultorilor, prin asigurarea impotriva riscului provocat de actiunea daunatoare a factorilor de
clima, a culturilor agricole, a viilor, pomilor, ameiului, apartinand regiilor autonome,
societatilor comerciale agricole, asociatiilor agricole, persoanelor fizice. Relatiile dintre
societatea de asigurari si asigurat (proprietarul terenului agricol, sau orice alta persoana fizica
sau )uridica, avand un interes legitim vadit, sau vreo raspundere pentru exploatarea, conservarea
si prote)area acestuia) se stabilesc prin liberul consimtamant al partilor, in baza unui contract de
asigurare.
<a scimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol (vanzare,
mostenire, donatie, arendare, etc.), cel ce dobandeste proprietatea sau dreptul de exploatare preia
drepturile si obligatiile fostului proprietar cu care societatea de asigurare a inceiat contractul de
asigurare. #entru plata primelor de asigurare corespunzatoare perioadei asigurate in curs de
desfasurare (anul calendaristic), raspunde solidar atat fostul proprietar, cat si succesorul
proprietarului, sau cel care preia exploatarea (cu exceptia cazului in care acesta fiind mostenitor
trebuie sa plateasca integral). *espre scimbarea proprietatii, sau a celui care exploateaza
terenul agricol, societatea de asigurari trebuie anuntata in scris, atat de fostul proprietar (daca
acesta nu a decedat), cat si de succesor (arendas), facandu-se si dovada, prin acte a acestei
scimbari. Succesorul proprietatii sau cel care preia exploatarea proprietatii, sunt in drept sa
denunte contractul de asigurare multianual, inceiat de fostul proprietar, sau cel care a detinut
anterior exploatarea proprietatii, la sfarsitul anului calendaristic in curs. Societatea de asigurari
isi rezerva dreptul de a denunta contractul de asigurare inceiat cu fostul proprietar, sau cel care
a exploatat anterior proprietatea, daca considera ca noul proprietar (sau arendas) nu prezinta
suficiente garantii in ceea ce priveste respectarea conditiilor de asigurare.
Societatea de asigurari despagubeste producatorul agricol cu care a inceiat contracte de
asigurare pentru pagubele produse culturilor agricole de catre urmatorii factori de risc!
- <a culturile agricole! grindina, ingetul tarziu de primavara si timpuriu de toamna,
efectele directe ale ploilor torentiale (spalarea semintelor sau a solului din )urul plantelor,
dislocarea radacinilor, malirea produsa de suvoaie)(
- *eplasarea plantelor, cu sau fara pamant din )urul lor, ruperea tulpinilor, lastarilor,
florilor, spalarea polenului, caderea boabelor sau fructelor, culcarea la pamant a plantelor fara
redresare ulterioara), prabusirile sau alunecarile de terenuri cultivate, incendiul provocat de
descarcari electice, precum si efectul furtunii pe terenuri nisipoase(
- #entru vita de vie, pomi si amei! toti factorii specificati mai sus, la care se adauga
furtuna.
Se despagubesc numai pagubele suferite prin pierderi cantitative ale recoltelor, nu si
pagubele calitative ale acestora. #agubele provocate de alte cauze, cum ar fi bolile si daunatorii
plantelor, intepaturile insectelor, maturarea excesiva, datorita intarzierii recoltatului,
nerespectarea tenologiilor de cultura si altele asemanatoare, nu se despagubesc, ciar daca sunt
in legatura cu efectele factorilor de risc asigurati.
0n ceea ce priveste incetarea raspunderii societatii de asigurare, aceasta inceteaza!
- <a culturile agricole, din momentul recoltarii lor (seceris, desradacinare, desprinderea
frunzelor)(
- <a struguri, fructe si amei, din momentul culesului(
- <a fura)e pentru masa verde sau fan, din momentul taierii lor.
0n toate cazurile, societatea de prestare a serviciilor de asigurari este absolvita de
raspundere atunci cand asiguratul, datorita faptului ca nu a respectat perioada optima de
recoltare, specifica fiecarei culturi, a suferit pagube si diminuari de recolta, in urma producerii
evenimentelor asigurate. #entru culturile agricole, pentru vita de vie, pomi si amei, distruse ori
vatamate de riscurile cuprinse in asigurare, sau din orice alta cauza, inaintea inceperii
raspunderii societatii de asigurari, respectiv inainte de intrarea in vigoare a asigurarii, primele de
asigurare platite, aferente suprafetei de culturi distruse ori vatamate, se restituie integral,
societatea neavand obligatia de a acorda despagubiri in asemenea cazuri. 0n situatia prevazuta in
alineatul precedent, daca au fost distruse, ori vatamate, toate culturile de pe suprafetele
prevazute in contractul de asigurari, acesta se realizeaza de drept, iar primele de asigurare platite
se restituie integral.
0n cazul in care dupa producerea unui @evenimentA asigurat (calamitate produsa de un
risc asigurat) se seamana aceeasi, ori o alta cultura, aceasta se considera asigurata numai in cazul
inceierii unui contract de asigurare suplimentar.
Serviciile de asigurare a productiei agricole contra factorilor de risc se pot asigura de
catre societatile de asigurari in tot cursul anului. &ontractele de asigurare noi, inceiate pentru
mai multi ani, dupa data de 23 august, sunt scutite de plata primelor de asigurare in primul an,
daca nu au existat daune pe suprafetele asigurate.
*urata de asigurare. $sigurarea anuala se stinge o data cu sfarsitul perioadei asigurate
(anul calendaristic), fara a mai fi necesara denuntarea expresa contractului. &ontractele
multianuale pot fi denuntate de catre asigurat, pana la cel tarziu 92 septembrie al ultimului an de
contract. 4alabilitatea unui contract multianual, nedenuntat la timp, se prelungeste in mod
automat un an de zile. *aca asiguratul nu denunta contractul de asigurare la timp, nici la
sfarsitul primului an de prelungire, atunci pentru urmatorul an societatea de asigurari poate
denunta contractul de asigurare, sau il poate prelungi, in conditiile perceperii unui adaos de 226,
la primele de asigurare.
#entru pagubele totale aparute inainte de primirea (inregistrarea) in termen a inventarului
insamantarilor la societatea de asigurari, la culturile la care raspunderea acesteia a intrat in
vigoare, se acorda despagubiri stabilite in baza conditiilor de asigurare din anul precedent.
Reglarea primelor de asigurare scadente in anul in care asiguratul a modificat structura culturilor
se va face de comun acord, tinand seama de noua structura, de primele tarifare corespunzatoare
acesteia si de daunele platite in conditiile prevazute in prezentele conditii.
$ria apararii prin asigurare. 0n cadrul asigurarii obisnuite a culturilor se pot asigura toate
speciile de plante, rodul viilor, pomilor, ameiului, exceptie facand! fanetele si pasunile naturale,
padurile, plantele cultivate sub plantele protectoare, ierburi semanate pentru fertilizare sau
pentru pasunat, plantele decorative, culturile aflate in sere, rasadurile, pepinierele de orice fel,
plantatiile de capsuni, zmeura si arbustii fructiferi.
<a culturile asigurate, numai productia principala se asigura.
4aloarea asigurarii. $siguratul poate solicita, in scris, societatii de asigurari ma)orarea
sau diminuarea sumei asigurate initial prin contractul de asigurare, situatie in care, in cazul
acceptului societatii, si prima de asigurare se ma)oreaza sau se diminueaza, in mod
corespunzator, cu efect retroactive. / cerere in acest sens, depusa de asigurat dupa ce a intervent
o dauna, nu este posibila.
Supra si subasigurarea . $sigurarea nu trebuie sa duca la imbogatire. &iar daca suma
asigurata a unei culturi depaseste valoarea acesteia, societatea de asigurari nu are obligatia decat
de a inlocui (despagubi) dauna constatata la nivelul pagubei reale.
*aca suma asigurata a unei culturi este mai mica decat valoarea acesteia, societatea de
asigurari are obligatia de a inlocui (despagubi) numai acea parte a daunei corespunzatoare
procentului de acoperire prin asigurare (respectiv maximum suma asigurata).
#rimele de asigurare. #rima de asigurare reprezinta suma pe care asiguratul se obliga,
prin contractul de asigurare, la termenele stabilite, sa o plateasca societatii de asigurari, in
scimbul garantiei pe care aceasta i-o acorda, respectiv despagubirea asiguratului in cazul
producerii unor pagube datorate efectului riscurilor asigurate. 1u se pot emite pretentii de
despagubire, daca s-au acitat primele de asigurare la scadenta stabilita, sau in termenul de
pasuire acordat in unele cazuri. Societatea de asigurari, in cadrul serviciilor prestate pentru
agricultura, nu are obligatia de a-i reaminti asiguratului. *e asemenea, la o asigurare obisnuita a
culturilor, prima de asigurare este stabilita in functie de prima tarifara corespunzatoare culturii
asigurate si de suprafata asigurata.
#rima tarifara reprezinta un anumit procent din suma asigurata, fiind determinate in
functie de specificul culturii, gradul de sensibilitate a acesteia la factorii de risc asigurati, de
evolutia daunelor datorate efectului acestor factori in zona respectiva, precum si de felul
asigurarii. #entru a veni in a)utorul potentialilor proprietari de pamanturi, care doresc asigurarea
culturilor, au fost pregatita cataloage, in care sunt prezentate, pentru asigurarea obisnuita a
culturilor, sumele asigurabile si primele tarifare, corespunzatoare culturilor agricole, diferentiate
in functie de incadrarea tarifara (specificul) culturilor si zona.
#rimele de asigurare se pot acita integral sau in rate, astfel!
- in numerar sau &-&, direct la casieria Societatii de asigurari(
- prin emiterea de catre asigurat a dispozitiei de plata in contul societatii de asigurari(
- prin autorizarea de catre asigurat a Societatii de asigurari de a introduce la banca
dispozitia de incasare din contul acestuia a sumelor respective, la termenele scadente
prevazute in contract.
Stabilirea si plata despagubirilor. *espagubirea ce se plateste asiguratilor de catre
societatea de asigurari, in cazul daunelor provocate ca urmare a factorilor de risc autorizati, nu
poate depasi cuantumul pagubei si nici suma datorata. #lata despagubirilor cuvenite asiguratilor
in caz de daune se face in doua transe!
- 326 in cel mai tarziu =2 de zile de la constatarea definitiva a pagubei(
- 326 pana la 91 ianuarie a anului urmator. 0n cazuri deosebite, societatea de asigurari poate
plati integral despagubirea la un termen stabilit de acord cu asiguratul.
0n functie de evolutia factorilor naturali de risc, )udetele au fost grupate pe categorii
tarifare, si in functie de sensibilitatea fata de actiunea factorilor naturali de risc s-a facut o
grupare a culturilor agricole.