TEHNOLOGIA TRATAMENTELOR TERMICE

SI TERMOCHIMICE
A. TRATAMENTE TERMICE
1. Clasificarea tratamentelor termice
Tratamentele termice se pot clasifica dupa mai muli, criterii. Astfel, dup
scopul urmarit si locul pe care i1 ocupa In procesul de fabricaie, se deosebesc:
tratamente termice preliminare (primate sau intermediate) in care se includ
diferite tipuri de recoacere. Aceste tratamente se aplica lingourilor, pieselor turnate,
pieselor forjate, ansamblurilor sudate, laminatelor etc.
tratamente termice finale sau secundare care cuprind operaiile de clire si de
re!enire. "e aplica diferitelor piese dup prelucrri mecanice.
#. $ecoacerea otelurilor
Recoacerea este tratamentul termic care consta in %ncl&irea produselor la temperaturi
ridicate (care pot fi inferioare, superioare sau In inter!alul de transformri In stare solida),
meninerea prelungita la aceasta temperatura (sau la temperaturile oscilanta intr'un
inter!al determinat), urmata de o rcire suficient de lenta pentru reali&area unui anumit
ec(ilibru fi&ico'c(imic si structural. $ecoacerea se aplica fie pentru a corecta unele
defecte pro!enite de la prelucrri anterioare (turnare, deformare plastica), fie pentru a
pregti semifabricatele pentru prelucrri ulterioare, fie pentru a )ndeplini ambele roluri
simultan. In functie de scopul urmrit recoacerea poate fi de: omogeni&are, regenerare,
recristali&are, )nmuiere, detensionare, i&oterma, de normali&are.
a. $ecoacerea de omogeni&are a produselor turnate. "tructura pieselor turnate din
materiale metalice se caracteri&ea& printr'o puternica neomogenitate c(imica
(segregaie), care se datoreste faptului ca rcirea are lot cu !ite&a mare iar procesele de
difu&iune nu au timp sa se produc. In produsele turnate din otel (lingouri si piese) poate
aprea segregaia dendritica si &onala.
In ca&ul lingourilor, segregaia dendritica se manifesta prin reducerea capacitaii de
deformare plastica la cald, printr'o sensibilitate mai mare la ruperea intercristalina si prin
accentuarea ani&otropiei proprietarilor semifabricatelor deformare la cald cum
si
a tendinei
de apariia fulgilor. In piesele turnate, datorita segregaiei dendritice, se mic*orea&
alungirea relati!a, g+tuirea si re&iliena.
Atenuarea segregaiei dendritice la lingouri din oteluri aliate se poate
obine printr'o )ncl&ire la temperaturi ridicate (1,-,'1#-,.C) cu meninere %ndelungata la
aceasta temperatura (1,'#, (). At+t )ncl&irea cit si rcirea
se ft lent, ceea ce mre*te substanial )ntregul ciclu, daca se
are In !edere ca numai )ncl&irea la temperatore de
recoacere durea& /,'0, (.
Recoacerea de omogenizare se aplica cu precdere
produselor turnate masi!e (lingouri si piese) din oteluri
comple1 aliate Cr2i3o, Cr3n"i, Cr3n3o) si r educe
fragi l i t at ea l a ro4u i n timpul laminarii la cald.
b. $ecoacerea de regenerare. Acest tratament
termic se aplica aliajelor care pre&int transformri in stare solida (polimorfe,
eutectoide sau peritectoide) in msura sa produce recristali&ri de fa&a partiale
sau. totale. Ca urmare a acestor transformri, la prelucrarea prin defor mare
pl ast i ca l a cal d pot aprea modificari structurale (cresterea granulatiei
secundare, formarea unor constituents structurale in afara de ec(ilibru etc.) care pot
fi necon!enabile preluerarilor ulterioare sau folosirii produselor respecti!e in
e1ploatare.
In piesele turnate, granulatia grosolana pro!ine direct din solidificare, iar la
otelurile cu continut sca&ut de carbon se obser!a graunti mari de ferita.
Recoacerea de regenerare sau complete consta in %ncl&irea otelurilor la
temperaturi cu /,'-,.C deasupra punctului Ac3 si meninerea de scurta
durata. $cirea se efectuea&a in cuptor astfel incat sa se asigure o !ite&a de
rcire de -,'1,,.C5( in inter!alul critic Ar/6Ar1 sau pins la temperatura de
circa 7,,.C, rcirea mai departe pina la temperature ambianta se face in aer
8iber.
9entru a se e!ita aparitia tensiunilor termite, rcirea dirijata se continua cu
rcirea libera In cuptoare pina la circa 0,,.C si apoi in aer.
c. $ecoacerea de normali&are. 2ormali&area este tratamentul termic care
consta in )ncl&irea otelurilor pentru austeniti&are la temperaturi care
depasesc punctul critic Ac3 cu -,':,.C in ca&ul otelurilor (ipoeutectoide sau
Ac cem in ca&ul ot el ur i l or (i per eut ect oi de ur mat a de rci r e di r ect a i n aer
finistit sau !entilat.
8a rcirea In aer linistit, subracirea otelurilor carbon este mica, incit
descompunerea austenitei In treapta perlitica decurge complet pi na la sfirlit. Ca
urmare, otelurile (ipoeutectoide pre&int duga normali&are o struc tura forito'
perlitica, iar otelurile eutectoide si cele (ipereutectoide o structura de perlite
sorbitica
2ormali&area otelurilor se aplica pe scara larga in industrie atit ca tratament termic
intermediar sau in combinatie cu alte preluorari sau tratamente termice cit si
tratament termic final.
9rin normali&are se imbunatatesc in mod simtitor caracteristicile mecanice ale otelului
cum sint limita de curgere, re&istenta de rupere la tractiune , alungirea relati!a gituirea si
re&ilienta. ture cit si caracteristicile mecanice. Acest lucru este determinat de faptul ca la
normali&are, cantitatea de perlita care se separa la rcire este mai mica
mare decit la recoacere. Intrucit duritatea perlitei este mai mare decit a feritei, re&ulta ca
otelul normali&at !a a!ea duritatea mai mare decit cel recopt.
;e mentionat si faptul ca tratamentul termic de
normali&are este mai ieftin decit cel de recoacere,
deoarece are un ciclu mai scurt si se e1ecuta mai usor.
Controlul calitatii tratamentelor termite de recoacere
sau normali&are se face prin !erificarea duritatii ce
trebuie sa corespunda indicatiilor din "TA". ;aca
normali&area este tratamentul termic final, atunci se
mai efectuea& si controlul microstructurii si al
proprietatilor mecanice pre!a&ute in normele te(nice.
d. $ecoacerea de recristali&are. 9rin deformare
plastica la temperaturi inferioare temperaturii de
recristali&are a materialului metalic considerat, acesta trece Intr'o stare in afara de
ec(ilibrul structural si fi&ico'mecnic numita cruisare
9rin recoacerea de recristali&are se urmareste eliminarea partiala sau totala a starii
ecruisate a materialului, formarea unor graunti noi nedeformai, si obinerea plasticitii si
tenacitati iniiale (fig. alaturata). Concomitent se restabilesc si unele proprietati fi&ice
dependente de gradul de tensionare al retelei cristaline din interiorul blocurilor (de
e1emplu, re&ist!itatea electrica).
)ncl&irea la temperaturi mai ridicate determina o crestere a mobilitatii atomilor , a
difu&iunii si permite refacerea structuri. <ormarea de noi generati de graunti poliedri se
numeste recristalizare.
temperatura la care incepe recristali&arrea este fiecarui material in parte , putand fi
determinata cu relatia :
Trec= >Ttop ?@A
unde >este un coeficent de proportionalitate cuprins intre ,./- si ,.7,.
modificarea structuri datorita recristali&ari este insotita si
dee modificarea corespun&toare a caracteristicilor mecanice
si fi&ice cu e!olutia spre starea de ec(ilibru (fig ) sint si unele
materiale si aliaje cccare se abat de la acesta regulacum ar fi
bron&urile cu aluminiu si aliajele care durifica in cursul
relsa1ari. Temperatura de recristali&are depinde si de gradul de
deformare plastica. Cu cat acest grad este mai mare cu atit
farimitarea grauntilor !a fi mai mare, instabilitate sporita a
starii de ecruisate si deci recristali&area !a a!ea loc la
temperaturi mai sca&ute.
$ecoacerea de recristali&are se aplica produselor din otel sub forma de table, ben&i, te!i,
bare si sirme trase sau trefilate la rece, precum si pieselor ambutisate si matritate la rece.
Temperatura de recristali&are a otelurilor este influentata In mare masura de continutul de
carbon si de elemente de aliere. Astfel, otelurile carbon si slab aliate recristali&ea&a la
temperaturi de 0,,'-,,.C, otelurile feritice Ia --,'7-,.C iar cele austenitice la :,,'
-,,.C. In ca&ul otelurilor cu grad de deformare neuniforme (sub #,B), recoacerea de
recristali&are !a fi precum data de o normali&are la C,,'C-,.C pentru obtinerea unei
granulariu feritice fine.
e. $ecoacerea de detensionare. $ecoacerea de detensionare consta in )ncl&irea
otelului cu !ite&a mica pina la temperaturi de -,,'-:-.C, mentionarea uni timp de ,,-'-
(, In functic de material si de prelucrare anterioara, urmata de rcirea cu !ite&e mici #,'
0,.C5( pina la 1,,'1-,.C, apoi rcirea in aer linistit.
Acest tip de recoacere se produce fara transformri fa&ice, obtinindu'se numai reducerea
tensiunilor si imbunatatirea structurii initiale. "e supun detensionarii produsele din otel
dup turnare, sudare, deformare plastica la rece, clire si prelucrare prin asc(iere.
;etensionarea Inainte si infra operatiunile de prelucrare prin asc(iere apliccate unor piese
ca blocuri de motor, camasi de cilindru, arbore cotiti,roti dintate etc. are ca stop sa e!iteD
deformarile datorita tensiunilor pro!ocate prin sc(imbarea formei la Indepartarea
materialului sub forma de asc(i.
f. $ecoacerea de globuli&are. $ecoacerea de globuli&are este o recoacere incompleta
si se aplica otelurilor eutectoide si (ipereutectoide pentru obijnuinerea unei partite
globulare. Eperatia consta in %ncl&irea otelului la temperatura de Ac1 cu cit otelul are
mai patin carbon, mentonarea la aceasta temperatura cite!a ore, finctie de compo&itia
c(imica si de dimendiunile piesei urmata de fe o rcire ceare se face la dirijata cu #,'
-,FCG( la otelurile nealiatesi cu 1,'#,FC5( in ca&ul otelurilor aaliate racireadirijata se
facce pana la 7,,'7-,,FC , dup care se raceste liber cu cupturul.
recoacerea de globali&are se aplica cu scopul de a mic*ora duritatea fi globuli&are se
poate efectua si prin pendulare cu %ncl&ire deasupra punctul a1 urmata fie de o rcire
foarte lenta in cuptor in !ederea tratamentelor te(nice ulterioare.
recoacere imcommpleta sau de normali&are se imbunatatesc In mod simtitor
caracteristicile de prelucrabilitate prin asc(iere a otelurilor din aceste grupe. $ecoacerea
izotermi. $ecoacerea i&oterma este tratamentul termic care consta dintr'o incal&ire de
austeniti&are urmata de o racire
9rin recoacere i&oterma se obtin structuri cu un anumit grad de finete In oteluri
nealiate si slab aliate pentru constructii precum si pentru scule cu continutul mediu si
ridicat de carbon.
g. $ecoacerea i&oterma se aplica cu a!antaje
economice si te(nice in conti' nuarea prelucrarii prin
deformare plastica la cald (laminare, forjare) In mod
doosebit otelurilor susceptibile de formarea fulgilor.
$acirea semifabricatelor imediat dupa laminare
sau forjare pina la o temperatura cuprinsa in
inter!alul matematic determina aparitia fulgilor.
9ericolul formarii fulgilor nu se Inlatura complet nice
prin efectuarea racirii in gropi cu nisip sau cu cenusa.
9rin aplicarea recoacerii i&oterme care consta in
racirea semifabricatelor dups anumite cicluri, stabilite e1perimental functie de compo&itia
c(imica a otelurilor si dimensiunile pieselor, se e!ita aparitia fulgilor si totodata se
obtine o structura ade!arata prelucrarii ulterioare (fig. /.-).
/. Calirea si revenirea otelurilor
a. Calirea. 1) In general se supun tratamentului termic de calire otelurile ccarbon si
aliate cu continut de carbon mai mare de ,,1-',,#,B cu scopul obtinerii unei structuri
martensitice. "e e1ceptea&a otelurile austenitice care se supun calirii pentru punere In
solutes si cele feritice necalite, precum si otelurile calite i&oterm pentru bainita
3artensita obtinuta la calire repre&inta o structura afara de ec(ilibru
dar este foarte stabila c(iar si la temperatura ambianta. ;e aceea, pentru a se obtino o
structura mai apropeiata de stareade ec(ilibru sint necesare actiuni e1terioare cum sunt :
deformare plastica incal&irea materialelor calite etc ,care permit obtinerea unei stari
numita de re!enir.
prin obtinerea structuri martensitice se
urmareste fie asigurarea unei duritati mari in special
la stratul superficia sl produselor trateate, fie
asigurare dupa aplicarea trratamentului ulterior de
re!enire a uni structuri cu tenacitate ridicata si
duritate moderata. Caracterteristicilor mecanice ale
produselor calite si re!enite sint superioare celor
obtinute prin recoacere sau normalizare, tratamente termice care
permit obtinerea, unor duritati apropiate.
Prin calire se poate obtine o structura martensitica pe o
adincinime maree sau chiar In toata sectiunea produsului (calirea
volumica) sau numai in straturile superfciale pe o anumita adincime
(calire superfciala).
Otelurile carbon de imbunatatire se supun calirii cu
austenitizare completa. In acest scop, temperatura de incalzire
pentru calire este situata cu 30-0!" peste punctul Ac3,
temperaiurile minime find caracteristice pieselor cu pereti subtiri
si loturi mici, iar cele superioare pentru piesee #roase si loturi
mari. $urata de mentinere este de %-& min'mm #rosime de material
,functie de modul de asezarare a pieselor in cuptor.
&) Obtinerea unei structuri de calire corespunzatoare depinde
parmetri tehnologici ai tratamentului termic (viteza, temperatura,
durata incccalziri, viteza si durata de racire) cit si de condiile de lucru
(medii de inccalzire si de racire, procedee aplicate).
a) Viteza de inclzire se ale#e In functie de conductivitatea termica, de
dimensiunile si forma piesei si de structura initiala.
(arimea vitezei de incalzire se poate determina cu a)utorul unor
relati se recomanda insa ca pentru fecare otel sa se determine, prin
Incercari practice, valoarea optima a vitezei de Incalzire.
b) Temperatura de incalzire se determina In functie de* compozitia
chimica a materialului, conditiile de racire, forma si dimensiunile
produselor.
In eazul otelurilor carbon,
temperatura optima de Incalzire se
determina cu a)utorul dia#ramei fer-
carbon, portiunea hasurata din f#ura
3.6. +a oteluri hipoeutectoide,
temperatura de incalzire pentru
calire este de 30-0 " deasupra
punctului ,c3, iar pentru otelurile
eutectoide si hiperoutectoide cu &0-
-0." deasupra punctului Ac1.
Pentru otelurile aliate si
inalt aliate, tomperatura de
incalzire se stsbileste fe in raport de
val. /empt. 0 punctelot ,cem fe prin
incercari de calire pe eprubete
#. $urata de mentinere la durata de
incalzire trebuie sa asi#ure
uniformizarea temperature I sectiuneaa piesei .
h. In practica durata de mentinere de mentinere pentru e#alizrea
temperature profusului se adopta inre 1 si %' din
duratta incalziri pana la temp prescrisa .
i. Pentru otelurile aliate cu elemente care formeaza
carburi 2"r (o /i 3 45 durata de e#alizare se
prelun#este cu 306
).
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten