Sunteți pe pagina 1din 27

1.Obiectul si continutul cursului.

SECURITATEA I SNTATEA MUNCII(SSM) un ansamblu de activiti avnd ca scop asigurarea celor mai
bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor
i altor personae participante la procesul de munc.
Obiectul SSM e un sistem ntre om main obiectul muncii mediul de productie.
Are ca scop : instruirea privnd promovarea mbuntirii SSM a lucrtorilor , reducerea la minim probabilitatea
afectrii, mbolnvirii lucrtorilor cu crearea concomitent a condiiilor nalte comfortabile.
Organul principal de supraveghere i control SSM Inspecia Muncii
Disciplina SSM include 4 compartimente:
1. Problemele organizatorice - juridice (include baza legislativ i normativ n baza crora se desfoar
activitatea SSM)
2. Sanitaria industrial i igiena muncii este un sistem de msurri organizatorice i mijloace sanitar-
tehnice, care exculd influena factorilor nocivi(duntori asipra lucrtorilor).
3. Tehnica securitii include un ir de msuri organizatorice i mijloace tehnice care prentmpin influena
factorilor periculoi asupra lucrtorilor.
4. Securitatea la incediu sistem de msurari organizatorice i mijloace tehnice care prentmpin apariia
incediului, limitarea spaiului de izbucnire a exploziei.
2.Notiuni principale ale SSM.
1.angajator - orice persoan juridic sau fizic i e titularul unui raport de munc cu lucrtorul.
2.echipament de lucru - orice main, unelt, aparat la locul de munc.
3.echipament individual de protecie orice main, aparat prevzut pentru protecia lucrtorului mpotriva unui sau
a mai multor factori de risc ce pun n pericol viaa i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau
accesoriu proiectat n acest sens.
4.loc de munc loc destinat s adposteasc post de lucru n cldirea unitii sau orice alt loc din interiorul unitii
la care lucrtorul are acces n timpul executrii sarcinilor sale.
5.lucrtor orice persoan ncadrat n munca de angajator(inclusive ucenicii i stagiarii).
6.lucrator desemnat- orice lucrtor desemnat de angajator pentru a se ocupa de activiti de protecie i prevenire a
riscurilor din unitate.
7.mediul de lucru totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale n care lucrtorul i desfoar
activitatea.
8.mijloace de producie cldiri, construcii, materie prim, produse intermediare, etc. utilizate n procesul de
producie.
9.pericol de accidentare sursa unei posibile leziuni sau afectri a lucrtorilor la locul de munc
10.reprezentat al lucratorilor cu rspunderi specific n domeniul SSM orice persoan aleas de lucrtor pentru a-i
reprezenta pe acetia privind problemele referitoare la protecia securitii i sntii lor la locurile de munc.
11.serviciul extern de protecie i prevenire orice unitate care presteaz servicii de protecie i prevenirea altor
uniti n baza unor contracte.

3.Instruirea in domeniul SSM.
Instruirea n domeniul securitatii si sanatatii n munca are ca scop nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor
de securitate si sanatate n munca.
Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca la nivelul ntreprinderii si/sau al unitatii se
efectueaza n timpul programului de lucru.

Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
Rezultatul instruirii lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca se consemneaza n mod obligatoriu n
fisa de instruire individuala, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi nsotita de o copie a fisei
de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii n urma examenului medical la angajare.
Potrivit art. 83 din Normele de aplicare a Legii 319/2006, instruirea introductiv-generala se face:
- la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege;
- lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
- lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
- lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Scopul acesteia este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru
securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii.

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru
securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor
prevazuti la art. 83, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop reimprospatarea si actualizarea
cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin
instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
Instruirea periodica se face si in urmatoarele cazuri:
- cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
- cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului
de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de
noi riscuri in unitate;
- la reluarea activitatii dupa accident de munca;
- la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
- la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
4.Certificarea locului de munca.
Certificarea este impusa printr-un anumit ansamblu de legi care stabileste imperative ca: activitatile de productie,
prestarea serviciiilor sunt conditionate de obtinerea autorizrii de functionare a protectiei muncii i munca acordata
de la inspectoratul teritorial de munca. Procedura de autorizare a functionarii comerciantilor mai mici al protectiei
muncii stabileste ca autorizatia se elibereaza de la biroul din cadrul camerii de comert si industria teritoriala. Potrivit
procedurii solicitantul depune la biroul unic cererea de inregistrare tip la care trebuie sa anexeze.
-Declaratia pe propria raspundere privind respectarea legii SSM
-lista cuprinzind echipamentele din dotare; - copii de pe certificatele deconformitate ale echipamentelor tehnice folosite in zone cu pericol de
explozie ;
-dovadata achitarii tarifului afferent autorizarii.


5.Baza normativa si sfera ei de actiune.
Baza normativ a proteciei muncii o constituie prezenta Lege, Codul muncii i alte acte legislative ale Republicii
Moldova, standardele, normele, regulile, instruciunile de protecie a muncii, precum i actele normative i juridice
unionale i internaionale, ratificate de Republica Moldova, care stabilesc cerinele de securitate i igien fa de
organizarea muncii, mijloacele de producie, procesele tehnologice, locurile de munc etc.
Legile, standardele,normele, regulile, instruciunile de protecie a muncii snt obligatorii tuturor organelor de stat i
organelor economice ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor, tuturor persoanelor oficiale i angajailor.
Aciunea legislaiei de protecie a muncii se extinde asupra tuturor angajailor care se afl n relaii de munc cu
ntreprinderi, instituii, organizaii ce au diferite forme de proprietate i de gospodrire, inclusiv cu patroni aparte;
asupra membrilor de cooperative studenilor i elevilor colilor tehnico-profesionale, medii de specialitate i de
cultur general care fac practica de producie; asupra militarilor antrenai s munceasc la ntreprinderi; asupra
persoanelor care i ispesc pedeapsa conform sentinei instanei judectoreti n perioada de lucru ntreprinderile
penitenciarelor sau la ntreprinderile stabilite de organele care rspund de executarea sentinelor; precum i asupra
executanilor unor altor tipuri de activitate, organizate n interesul societii i al statului.

6.Obligatiile angajatilor in domeniul SSM.
Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de
munca.
(2) in cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in
acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii
angajatorului.
Art. 7. - (1) in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de modificarea
conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de
munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de
munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii
incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau
reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai
lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara
activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in
considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in
considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

7.Legea RM (SSM) si sfera ei de actiune.
Ea se aplica in toate domeniile de actvitate ,dispozitiile legii se aplica:
a)angajatorilor
b)lucratorilor
c)reprezentantilor lucratorilor
d)persoanelor ce solicita angajarea in cimpul muncii (aflate in unitate cu permisiunea angajatorului in perioada
verificarii prealabile a patitudinilor profesionale)
e)persoanelor care-si desfasoara munca neremunerata in folosul comunitatii sau activitatii in regim de voluntariat.
f)persoanelor care durata ispasirii pedepsei lucreaza in atelierele institutiilor penetenciare (sau alte locuri de munca)
g)persoanelor care nu au un contract individual de munca in forma scrisa
h)somerilor pe durata participarii lor
Legea nu se aplica anumitor activitati specifice:
a)fortele armate
b)politie
c)serviciilor de protectiie civila

8.Organele de stat de supraveghere si controlul in domeniul SSM.
Coordonarea SSM in RM
1)Ministrul Economiei si Comertului (MEC) organ central de specialitate al administratiei publice care coordoneaza
SSM
Atributiile (MEC)
a)Organizeaza elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul SSM .Si dupa consultarea patronatelor
,sindicatelor le prezinta guvernului spre aprobare.
b)asigura monitorizarea aplicarii legislatiei
c)organizeaza elaborarea instructiunilor cadru de SSM pentru anumite activitati ,lucrari complexe
d)avizeaza proiectele de instructiuni cadru
e)asigura publicarea anuala a informatiei privind realizarea politicii statului in domeniul SSM referitor la bolile
profesionale si accidentele la munca
f)colaborare international de informare in domeniul SSM
g)reprezinta statul de relatii international
Ministerul Sanatatii
a)coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national
b)elaboreaza /avizeaza reglemetari p-u SSM
c)supravegheaza starea sanatatii
d)coordoneaza activitatea activitatii de cercetare ,evident,declarare a bolilor
e)autorizeaza ,controleaza caliatatea serviciilor medicale la locul de munca
f)colaboreaza cu alte institutii implicate in procesul de munca
g)organ de specialitae inspectia muncii ,organul administratiei publice ce exercita controlul asupra legislatiei
normelor in domeniul asupra legislatiei normelor in domeniul muncii
e)controleaza respectareadispozitiilor actelor legislative ,normative referitoare la contractual individual colectiv de
munca.

9.Responsabilittea pt incalcarea legislatiei de SSM.
Persoanele cu functii de raspundere si lucratorii vinovati de incalcarea legii SSM altor acte normative poarta
raspunderea materiala ,disciplinara,administrative si penala in conformitate cu legislatia in vigoare(art.23).
Pentru incalcarea actelor legislative si normative persoanele oficiale poarta raspundere administrative in modul
stabilite sunt amendate in marime pina la un salariu lunar
Mijloacele necesare incasate sub forma de amenda sunt transferate la bugetul organului executive al administratiei
publice locale (APL) pe ai carui teritoriu se afla intreprinderea si se cheltuiesc aceste mijloace p-u securitatea
muncii a angajatilor
Pentru incalcarea actelor legislative normative poarta raspunderea numai:
-diciplinara
-materiala
-penala
Raspunderea disciplinara-avertisment,mustrare,mustrare aspra,eliberare
Raspunderea administrativa-persoanele aficiale ,amenda pna la un salariu
Raspundere materiala-retinerea partial sau complete a prejudiciului pricinuita intreprinderii
Raspundere penala-intervine pe urmari grave care au avut loc( accidente collective ,accidente grave,catastrophe
ecologice,etc).

10.Drepturile si obligatiile lucratorilor in domeniul SSM.
Drepturi:
-Fiecare lucrator are dreptul sa aiba un post de lucru corespunzator actelor normative SSM
-Sa obtina de la angajator informatii veridice despre conditiile de lucru
-Sa refuze la efectuarea lucrarilor in cazul aparitiei unui pericol pentru viata pina la inlaturarea acestuia
-Sa fie asigurat cu echipament de protective din contul angajatorului
-Sa fie instruit in domeniul SSM
-Sa beneficieze de reciclare profesionala din contul angajatorului
-Sa se adreseze catrea angajator (APC) administratia publica central ,sindicatelor,pentru solutionarea problemelor ce
tin de SSM
-Sa participle personal sau prn intermediul reprezentantilor lucratorilor la examinarea problemelor legate de
asigurarea conditiilor nepericuloase la postul de lucru la cercetarea accidentelor de munca sau bolilor profesionale
-Sa fie supus unui control medical cu mentinerea postului de lucru si a salariului pe durata efectuarii controlului
Control medical-sa stabileste conform reglementarilor emise de ministerul sanatatii cu consultarea patronatelor si
sindicatelor referitor la riscurile profesionale cu care se confrunta la locurile de munca
Angajarea si transferul a unor categorii ed salariati la alt lucru se vor face conform certificatelor eliberate in
temeiul examinarilor medicale.
Cheltuielile legate de efectuarea controlului medical sunt effectuate de angajator
Obligatiile
-Fiecare lucrator isi desfasoara activitatea conform pregatirii profesionale ,instruirii sale ,astfel pe cit sa nu expuna la
pericol de accident sau imbolnavire profesionala nici pe sine ,nici alte personae
-Pentru realizarea dispozitiei p.1 sunt urmatoarele obligatii:
a)sa utilizeze corect masinile,aparatele ,mijloacele de productie
b)Sa utilizeze correct echipamentul de protective si dupa utilizare sa inapoieze sau sa-l puna la locul destinat
c)Sa excluda deconectarea ,schimbarea,mutarea dispozitivelorde protective a masinilor ,etc
d) Sa comunica angajatilor despre orice situatie ce poate duce la pericol grav precum si orice defect a sistemului de
protectie
e)sa coopereze cu angajatorul sau cu lucratorii desemnati pentru a face posibila realizarea oricarei masuri sau
cerinte de securitate a muncii sau pentru a da posibilitatea angajatorului sa asigure ca mediul de lucru sa nu prezinte
pericol
f)Sa insuseasca si sa respecte instructiunile de SSM.
11.Responsabilitatea intreprinderilot pt zdruncinarea sanatatii angajatilor.
In cazul in care administratia intreprinderii nu ia masuri adecvate p-u asigurarea conditiilor de munca sanatoase
,indeplinirea contractelor collective de munca,planurile ,de imbunatatire a conditiilor de munca Guvernul RM are
dreptul in baza avizului expus de stat sa stabileasca pentru aceste intreprinderi cu tarife majore de deconectari pentru
asigurare sociala a lucratorilor.
Intreprinderile vinovate partial sau complet de accidente de munca e obligate sa repare conform legislatiei paguba
pricinuita precum sis a plateasca institutiilor medicale costl tratamentului sis a compenseze organelor de asigurare
sociala sis a compenseze in cazul pierderii capacitatilor de munca(invaliditate),angajatii primesc din contul
intreprinderii in afara de despagubirea prevazuta de lege o indemnizatie unica avind ca baza un salariu mediu lunar
pe tara pentru fiecare procent de pierdere a capacitatii de munca profesionala dar in toate cazurile nu mai putin de un
salariu mediu a accidentatului.
In caz de deces:
-Intreprinderea repara paguba materiala persoanelor care au dreptul la aceasta in modul si in marimea stabilita de
lege si in plus se palteste indemnizatia unica avind la baza salariu mediu annual a decedatului X la numarul de ani
complete pe care nu i-a trait pina la 62 de ani ,dar in toate cazurile nu mai putin de 10 (zece) salarii anuale.

12.Notiunile principale ale codului muncii RM.
Unitate economica-intreprindere,organizatie,institutie cu statutul de persoana juridical indifferent de proprietate de
forma juridica de organizare si de subordonare.
Angajator persoana juridical sau fizica care angajeaza salariati in baza unui contract individual de munca incheiat
intre parti.
Salariat - persoana fizica (barbat sau femeie) care presteaza o munca conform unei specialitati calificari sau intro
anumita functie in schimbul unui salariu in baza contractului individual de munca.
Reprezentanti ai salariatilor organ sindical ce activeaza in cadrul unitatii in conformitate cu legislatia si cu
statutele sindicatelor iar in lipsa acestora alti reprezentanti alesi de salariati.
Hartuirea sexuala orce forma de comportament fizic verbal non verbal de natura sexual care lezeaza demnitatea
persoanei ori creaza o atmosfera neplacuta degradanta umilitoare insultatatoare.
Tinar specialist absolvent al institutiei de invatamint superior mediu de specialitate secundar professional in
primii 3 ani dupa absolvire .
Demnitate in munca - climat psiho-emotional comfortabil in raporturile de munca ce exclude orce forma de
comparative verbal, nonverbala care poate adduce atingerea integritatii morale sau psihice a salariatului.
13.Contractul colectiv de munca.
CCM- act juridic ce reglementeaza raportul de munca intre unitate angajator salariat incheia in forma scrisa de catre
proprietantii salariatilor . poate fi incheiat in ansamblu pe unitate cit si in filealele acestora.
Continutul , structura CCM se determina de ambele parti in care se prevad angajamentele reciproce ale salariatilor
si angajatorului acestea previn :
a) formele sistemele retribuirii muncii
b) Plata compensatiilor si indemnizatiilor
c) mecanisme de reglementare a retibuirii mincii
d) timpul de minca si odihna , durata concediului
e) ameliorarea imbunatatirea conditiilor din punct de vedere a SSM inclusive pentru femei si tineret
f) securitatea ecologica si ocrotirea sanatatii salariatilor in procesul de productie
g)garantie si inlesniri peroanelor care imbina munca cu studiile
In CCM pot fi prevazute si functii economica a angajatorului inlesniri si avantaje precum si conditii mai avantajoase
Proiectul CCM este eliberat de parti in conformitate cu codul si actele normative si precauta fiecare punct timp de 3
luni. Se depune in 7 zile calendaristice de la semnare intre parti pentru inregistrarea la inspectoratul teritorial de
munca.Controlul asupra indeplinirii CCM e executat de parteneriatul social si de inspectia muncii
Persoanele vinovate de incalcarea clauzeleor CCM poarta raspundere in comformitate cu legislatia in vigoare .

14.Contractul individual de munca.
CIM intelegere intre salariat si angajator in care lucratorul se obliga sa presteze o munca intro anumita specialitate
calificare sa respecte regulamentul. Iar angajatorul se obliga sa ii asugure conditii de munca precum sis a ii achite
salariul integral la timp.
partile contractului : angajator si salariat.
Persoana fizica dobindeste capacitatea de munca la 16 ani dar poate incheia un contract CIM si la 15 ani cu acordul
parintilor daca consecintele nu vor pune in pericol viata sanatatea .
In calitate de angajator paotre fi orce persoana fizica indiferent de proprietate care utilizeaza munca salarizata.
Se interzice orce limitare directa indirect in dreptul la incheierea CIM in dependenta de sex, rasa , etnie religie
,domiciliu , optiune politica , origine sociala
Angajatorul e obligat de a informa persoana care solicita angajarea cu privire la principalele clause pe care le
include contractual.
CIM include:
a) numele prenumele lucratorului
b) Datele de indentificare a angajatorului
c) Durata contractului
d) Data de cind CIM intra in vigoare
e) Atributiile functiei
f) Riscurile specifice
g) drepturile obligatiunile angajatorului
h) drepturile obligatiunile salariatunui
i) conditiile de remunerare a muncii ce include salariul de functie cel tarifar cu suplimente premii etc.
j) loc,regim de munca/odihna
k) perioada de proba
l) durata concediului annual
m) conditiile de asigurari sociale sau medicale

CIM :
1) Perioada nedeterminata
2) perioada determinata (pina la 5 ani)

15.Munca femeilor,a persoanelor cu obligatii familiare si altor persoane.

Este interzisa utilizarea muncii femeiilor la lucrari cu conditii de munca grele si nocive,precum si allucrari
subterane,cu exceptia lucrarilor suterane de deservire sanitara si sociala sia celor care nu implicamunca fizica.Este
interzisa ridicarea sau transportarea manuala de catre femei a greutatilor care depasescmormele maxime stabilite
pentru ele.Normele de greutate stabilite prin Hotarirea de Guvern constituie 7 kgsau 10 kg in cazul a cel mult doau
operatii pe ora.Nu se admite trimiterea in deplasare in interes de serviciu afemeilor gravide,a femeilor aflate in
concediu postnatal a femeiilor care nu au copii in virsta de pina la 3ani.Femeiilor gravide si femeiilor care alapteaza
li se acorda prin transfer sau permutare in conformitate cucertificatul medical o munca mai usoara,care exclude
influenta factorilor de productienefavorabili,mentionindule salariul mediu de la locul de munca precedent.In baza
unei cereri scrise,dupaexpirarea concediuliu de maternitate femeilor li se acorda un concediu partial platit pentru
ingrijireacopilului pina la virsta de 3 ani din bugetul asugurarilor sociale de stat.Femeiilor care au copii pina la
virstade 3 ani li se acorda pe linga pauza de masa pauze supimentare pentru alimentarea copilului la fiecare 3 orecu
o durata de min 30 minute.
16.Munca persoanelor in virsta de pina la 18 ani.
Lucratorii pina la 18 ani sunt angajati numai dupa ce au fost supusi controlului medical preventiv,pina la atingerea
virstei de 15 ani acestea vor fi supusi controlului medical anual,cheltuielile pentru examinari medicale sunt
upportate de angajatori.
Norma de munca pentru lucratorii pina la 18 ani se stabileste conform normelor generale de munca care prevad 24
de ore pe saptamina pentru minori de la 15-16 ani si 35 ore pentru minorii dela 16-18 ani.Este interzisa utilizarea
muncii minarilor la lucrari grele,periculoase,lucrari subterane,lucrari ce aduc prejudicii integritatii morale(jocuri de
noroc,lucrul in localuri de noapte).
Nu se admite ridicarea manuala si transportarea de catre minori a greutatilor care depasesc normele stabilite(barbati
16 kg,femei 7 kg)
Se interzice trimiterea in deplasare a minorilor cu exceptia institutiilor audiovizuale,circuri,teatru si sportivii
profesionisti.Se interzice atragerea minorilor la munca in zilele de repaus.Minorii beneficiaza de un concediu de
odihna suplimentar platit cu durata minima cel putin 4 zile calendaristice.Concediile anuale se acorda vara sau in
baza uniei cereri scrise in orice perioada a anului.
17.Clasificarea si definirea accidentelor.
Accidentele se clasific n:
accidente de munc;
accidente n afara muncii
Accidentele de munc i accidentele n afara muncii (n continuare - accidente) se divizeaz n trei tipuri:
a) accident care produce incapacitate temporar de munc eveniment ce a provocat pierderea
parial sau total de ctre salariat a capacitii de munc pentru un interval de timp de cel puin o zi, cu caracter
reversibil dup terminarea tratamentului medical, confirmat de instituia medical n modul stabilit;
b) accident grav-eveniment care a provocat vtmarea grav a organismului salariatului, confirmata
de institufia medical n modul stabilit;
c) accident mortal-eveniment care a cauzat, imediat sau dup un anumit interval de timp de la
producerea lui decesul salariatului, confirmat de instituia de expertiz medico-legal n modul stabilit.
Accidentele se clasific n:
d) accident individual-n urma cruia este afectat un singur salariat;
e) accident colectiv-n urma cruia snt afectai, n acelai timp, n acelai loc i din aceeai cauz,
minimum doi salariai.

18.Comunicare despre producerea accidentelor.
Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat s anune imediat despre accidentul produs conductorul su
direct sau oricare conductor superior al acestuia i s acorde, dup caz, primul ajutor.
Conductorul, fiind anunat despre accident:
-va organiza acordarea ajutorului medical accidentatului i, dac va fi necesar, l va transporta la o instituie
medical de la care va solicita certificatul medical cu privire la caracterul vtmrii violente a organismului
acestuia;
-va evacua, dupa caz, personalul de la locul accidentului;
-va informa angajatorul despre accidentul produs;
-va menine neschimbat situaia real, n care s-a produs accidentul, pn la primirea acordului persoanelor care
efectueaz cercetarea. n cazul n care se impune modificarea situaiei reale, n care s-a produs accidentul, n
prealabil se vor face fotografii i scheme ale locului unde s-a produs accidentul.
Angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor la locul de munc Inspeciei Muncii, Casei
Naionale de Asigurri Sociale i, dup caz, forului superior In cazul producerii accidentelor grave i mortale, va
comunica suplimentar comisariatului de politie din raza raionului sau sectorului n care s-a produs accidentul.
Instituia medical care acord asisten accidentatului este obligat s anune Inspecia Muncii sau inspectoratul
teritorial de munc, n raza cruia se afl, datele cunoscute ce in de identitatea accidentatului i a unitii n care s-a
produs accidentul.

19.Cercetarea accidentelor cu incapacitatea temporara de munca.
Pentru cercetarea unui accident cu incapacitate temporar de munc, n termen de cel mult 24 de ore din momentul
primirii comunicrii despre acest eveniment, angajatorul va desemna prin dispoziie scrisa comisia de cercetare.
Comisia va fi format din cel puin trei persoane, n componena creia vor intra conductorul serviciului
(specialist) pentru protecia muncii i cte un reprezentant al angajatorului i al sindicatului (salariailor).
Persoanele desemnate n comisia de cercetare trebuie s dispun de pregtire tehnic respectiv.
Accidentul suportat de salariatul unei uniti n timpul ndeplinirii sarcinii de munc sau obligaiilor de serviciu la
o alt unitate va fi cercetat de ctre comisia unitii la care s-a produs accidental. Accidentul suportat de salariatul
unitii care efectueaz lucrri pe un sector repartizat acesteia de o alt unitate va fi cercetat de unitatea ce
efectueaz lucrrile respective. De la data emiterii dispoziiei respective, comisia unitii va cerceta circumstanele
i cauzele producerii accidentului, va ntocmi i va semna, n termen de cel mult 5 zile lucrtoare.

20.Cercetarea accidentelor grave si mortale.
Accidentele grave i mortale vor fi cercetate de ctre Inspecia Muncii, care va'desemna inspectorii de munc ce vor
efectua cercetaea accidentelor fr a se preta influenelor de orice fel. La cererea Inspeciei Muncii sau unitii,
instituia medical care acord asisten accidentatului va elibera, n termen de 24 ore.
Organele de supraveghere a traficului, n temeiul unui demers, vor elibera angajatorului sau inspectorului de
munc, n termen de 5 zile de la momentul finalizrii cercetrii, concluzia asupra cauzelor producerii accidentului
i persoanelor care au nclcat prevederile actelor normative.
De la data emiterii dispoziiei de cercetare a accidentului, inspectorul de munc va ntocmi i va semna, n
termen de cel mult 30 zile procesul-verbal de cercetare pe blancheta cu antet a inspectoratului teritorial de
munc respectiv.
21.Finalizarea cercetarilor accidentelor.
22.Inregistrarea si evidenta accidentelor.
32. Accidentele se nregistreaz i se in n eviden de ctre uniti, ale cror salariai snt sau au
fost accidentaii, iar cele produse la angajator - persoan fizic se nregistreaz i se in n eviden de ctre
autoritatea administraiei publice locale (primrie) pe teritoriul creia este nregistrat contractul inividual de
munc.
33. Accidentele suferite de elevi i studeni n timpul prestrii muncii sau n cadrul practicii
profesionale la uniti se nregistreaz de unitate.
34. Accidentele de munc se nregistreaz i se in n eviden separat de accidentele n afara
muncii.
35. Dosarele de cercetare a accidentelor se in n eviden i se pstreaz la unitate (primrie) timp
de 50 de ani, iar la organele interesate - n funcie de necesitate.
n cazul lichidrii unitii (primriei) sau neasigurrii integritii documentelor, dosarele de cercetare
a accidentelor se vor transmite spre pstrare arhivei de stat.
36. Unitile (primriile) vor raporta anual organelor de statistic, n modul stabilit, despre situaia
statistic a accidentelor de munc nregistrate n perioada de referin.
Dispoziii finale
37. La cererea accidentatului sau a persoanei care reprezint interesele familiei acestuia i a
organelor interesate, angajatorul sau Inspecia Munci i va expedia, n termen de cel mult 3 zile din data adresrii,
copia autentificat a procesului-verbal de cercetare a accidentului de munc sau copia procesului-verbal de
cercetare a accidentului n afara muncii
38. n cazul n care unitatea refuz ntocmirea procesului-verbal de cercetare a accidentului de
munc sau procesului-verbal de cercetare a accidentului n afara muncii, precum i n cazul n care accidentatul
sau persoana care i reprezint interesele nu este de acord cu coninutul procesului-verbal, litigiul va fi soluionat
n conformitate cu legislaia referitoare la soluionarea litigiilor individuale de munc.
39. Responsabilitatea pentru comunicarea, cercetarea, raportarea, evidena corect i oportun a
accidentelor produse n munc, pentru ntocmirea proceselor-verbale i pentru realizarea msurilor de lichidare a
cauzelor accidentelor de munc o poart conductorul unitii.
40. Controlul asupra comunicrii, cercetrii, raportrii i evidenei accidentelor produse n munc,
precum i asupra realizrii msurilor de lichidare a cauzelor accidentelor de munc l exercit inspectoratele
teritoriale de munc.
41. Cheltuielile aferente cercetrii accidentelor, efecturii expertizelor, perfectrii i expedierii
dosarelor cercetrii le suport angajatorul al crui salariat este sau a fost accidentatul.
42. Persoanele culpabile de mpiedicarea sau tergiversarea cercetrii accidentelor poart
rspundere In conformitate cu legislaia te vigoare.

23.Conditii meteorologice in incaperile de productie si normarea lor.
Conditiile meteorologice pentru zona de lucru(spatiul cu inaltimea de 2 m deasupra pardoselei sauterenului,unde se
afla locurile de munca)sunt caracterizate de temperatura,umeditatea relativa si viteza demiscarea a aerului.In
ansamblu,acesti parametri axercita o anumita influenta asupra organismuluiuman,asupra dispozitie omului si a
producticitatii muncii.Pentru o activitate vitala normala a omului estenecesar ca surplusurile de caldura,ce se
formeaza in organism in procesul de munca,sa se transmita mediuluiinconjurator,caracterizindul ca confortabil.In
conditii confortabile caldura cedata de organism trebuie sa fieegala cu caldura ce se formeaza in el,mentinind astfel
temperatura corpului in jurul a 36.6.Daca este incalcatechilibrul termic,atunci la acumularea caldurii are loc
supraincalzirea organismului,iar la marirea cedarii ei-supraracirea acestuia.Asupra termoreglarii organismului
influenteaza si umeditatea aerului,mai cu seamaumiditatea sporita,care inrautateste cedarea caldurii prin evaporare
24.Substante nocive:caracteristica,clasificarea si normarea concentratiilor.
Ca angajatii sa demonstreze o productivitate inalta a muncii e necesar de a asigura puritatea aerului si conditiile
meteorologice la locul de munca.
Componenta naturala a aerului-oxigen 20,9%,azot 78%,argon 0,93%,dioxit de carbon 0,3%,alte gaze 0,01%.
In cimpulmuncii un sir de procese sunt insotite de degajari de diferite substante sub forma de gaze,vapori,particule
solide si lichide ce actioneaza daunator asupra organismului,o mare parte din substantele aceste patrund in organism
prin diferite cai (cai respiratorii,prin piele,singe,prin stomac cu produsele de alimentare)care se dizolva in mediul
biologic.Intra in reactie cu el si schimba proprietatile fiziologice,rezultatul fiind intoxicarea organismului.
Conform caracterului de actionare asupra organismului toate substantele nocive se impart:
-generat toxice-duc la intoxicare aintregului organism(plumb,monoxidul de carbon,arsenium,benzolul)
-iritare-ierita caile respiratorii(amoniacul,clorul,acetona,hidrogenul sulfat)
-alergene-(solventi pe baza nitro si forma aldehida)
-cancerogene-(nichel,xizi de carbon,asbest)
-care duc la schimbare functiei reproductive-(mircuru,substante radioactive si stirolul)
In conformitate cu gradul de pericol toate substantele se impart in 4 clase:
1.Extrem de periculoase(<0,1mg/m
3
)
2.Inalt periculoase(0,1-1mg/m
3
)clor,oxigen de azot
3.Moderat periculoase(1,1-10mg/m
3
)oxid de sulf,tuluol,xiol.
4.Putin periculoase(>10mg/m
3
)
25.Aparatele si metodica de masurare factorilor meteorologici a substantelor nocive.
Daca concentratiile depasesc valorile normate se i-au urmatoarele masuri de protectii(ventilatia,curatirea
aerului,iermetizarea utilajului,mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice,inlocuirea substantelor nocive cu
alte substante mai putin daunatoare,folosirea mijloacelor individuale de protectie)
26.Ventilatia industriala,destinatia,calasificarea ei.
Problema ventilaiei industriale a aprut ca urmare a gravelor probleme de poluare att a mediului
din zonele industriale (i din zonele limitrofe acestora), ct i a incintelor industriale. Este evident c
nainte de a aborda un studiu de ventilare industrial trebuie pus problema dac nu exist un mijloc mai simplu
de a suprima cauzele polurii sau de a reduce poluarea prin modificarea procesului de producie sau a
modului de concepere a instalaiei industriale. Este de preferat tratarea cauzelor ce conduc la poluare i
deci eliminarea acesteia chiar din proiectare, i doar atunci cnd acest lucru nu este perfect posibil se trece la
limitarea efectelor polurii.
Tehnicile de ventilare industrial pot fi grupate n dou mari categorii dup cum urmeaz:
Tehnicile de ventilare industrial pot fi grupate n dou mari categorii dup cum urmeaz:
o Ventilatie locala numita si ventilatie prin aspiratie localizata;
o Ventilatie generala numita si ventilatie prin diluare;

27.Mijloace de protectie a angajatilor:destinatia,clasificarea lor.
Destinatia mijloacelor de protectie este de a exclude sau a reduce la valori nepericuloase a factorilor nocivi
asupra organizmului comform STAS mijloacele de protective se clasifica
1. mijloace de protective collective
2. mijloace de protective individuale
-fliltrante
-izolante
Destinatia pentru protectia cailor respiratorii ( masti anti gaz, rasuflatoare). Pentru ochi si fata ( ocheari,
masti). De protectia corpului a urechilor(costume de protective). A miinelor (masti), picioarelor (cizme de cuciuc).

28.Surse de zgomot si vibratii.
In activitatea de productie un sir de procese tehnologice si lucrdri sunt insolite de zgomot gi vibratii. Surse
de zgomot si vibralii intensive sunt masinile si mecanismele cu mr neechilibrate in miscare de turalie, nodurile in
r r lovituri si frr, aparatele si instalatiile in r se deplaseaz gaze si lichide mr viteza insotite de
pulsatii. atr aceste surse pot fi atribuite: mrsrl, pompele,
elementele sistemelor de ventilatie, conductele pentru tsrtr lichidelor, gazelor gi pulberilor, instalaliile de
sfarimr si mainr, suflantele de gaze, motoarele electrice si multe alte utilaje tehnologice.
In multe cazuri nivelul sporit de zgomot si vibratii este rezultatul proiectarii incorecte dispozitivelor de
protectie de zgomot si vibratii, ialr regulilor de ltr utilaiului tehnologic, msinilr si mecanismelor,
blnsr inisuficienta pieselor turnate (inturatie) etc.
Sursele principale de zgomot si vibratii in activitatea de productie pot fi conditional grupate in modul
urmatr:
l) masini si mecanisme mobile - toate tipurile de unitali de transport, excavatoare, buldozere ,
mrl, sonete, mrsr mobile" poduri rulante, automacarale etc.;
2) masini, mecanisme, grgt stationare - gnrtr, motoare, ventilatoare, strunguri, malaxoare,
dispozitive de dozare, bunar de distributie cu vibrtr electrice, vibroplatforme, instalatii de fasonare
rtillr cu goluri, instalatii - casete cu vibrtr atirnate etc.;
3) scule si unelte mecanizate de mina actionate electric sau pneumatic.
Cele mai agresive, din punct de vdr zgomotului si vibratiei, sunt considerate uzinele de articole din beton armat
in cadrul arr conditiile de munca, in majoritatea zurilr, nu corespund nrmlr sanitare, mai cu seama sectiile
de frmr (fsnr) articolelor. S-a stabilit a mjrr nivelului zgomotului de la 76 ina la 95 dB rdu
productivitatea muncii fizice cu circa 20 - 25 %, iar celei intelectuale - peste 40 %.
La platformele de vibrare zgomotul poate atinge valori de 105 - l20 dB, dasst considerabil nrml (25 -
40 dB).
Nivelurile sporite ale zgomotului gi vibratiei influenteaza negativ asupra organismului uman si asupra
rezultatelor activitatii acestuia.

29.Actiunea zgomotului si a vibratiilor asupra organismului uman.
Atiun zgomotului rva dezvoltrea oboselii re, reduer capacitatii de muna crestere
numarului de imbolnaviri si invaliditate. Domeniul suntlr auzite (l6...20000 Hz) este marginit de asa numite
pagini: interior pragul de audibilitate, adica
sunetele abia auzite si suerir - rgul de senzatie durrsa, la r senzatia aditiva nrmla tre in durere
urechilor. rgul de durr este considerat sunetul (zgomotul) cu intensitatea de l35 - l40 dB.
Boala rincila ar se dezvolta l ersnl expuse influentei indelngate si nefavorabile zgomotului
este hipoacuzia rnica.
tiun vibratiei rvaboala vibratiei - un din cele mai frecvent intilnite imbolnaviri
profesionale. E poate fi rvta atit de vibratia locala it si de gnrla si se rtrizza rin ftr
sistemelor cardio-vascular si nervos si al aparatului lcmtr.
Boala vibraliei cauzata de vibratia lla, r la muncitorii r lucreaza cu unelte mecanizate de munca in
conditii meteo nefavorabile si
la solicitari fizice srit.
Simptoamele initiale ale bolii vibratiei: mrtir intepaturi si dureri surd in palme, inalbirea degetelor 1 frig,
lm umd si ri chiar si la cald.
Simptoamele tardive: mrtir, durerile si albirile degetelor devin rmanente, pielea lmlr se ingrsa si
devine sra, unghiile se dfrmza, palmele si degetele se umfla, r oboseala r si slabiciune in muschii
miinilor si in articulatii.
La un grd mai accentuat al bolii se deregleaza miscaril minilor, este afeotat sistemul nrvs ntrl, se dezvolta
spasmele vselr sangvine periferice si ale lr rbrl.

30.Notiuni de baza si caracteristicile zgomotului si a vibratiilor.
Zgomotul ansamblul de sunete de difetita frecventa si intensitate , prelucrate pentru auz , care incurca aomunicarii
cu actiune nefavorabila asupra sanatatii amului.
Dupa caracterul spectrului zgomotele pot fi:
De banda larga zgomotul cu energie Sonora mai mare de o octava de frecvente;
Tonal zgomotul caracterizat se sunete de o anumita frecventa;
Conform caracteristicilor temporare zgomotele se impart in:
Zgomote constant nivelul semnalului pe durata intregului schimb de lucru (8 ore) vizeaza mai putin
decit cu 5 dB;
Zgomote variabile nivelul semnalului pe durata schimbului dee munca se schimba mai mult decit cu
5 dB.
Zgomotele variabile la rindul lor pot fi:
Oscilatoare in timp nivelul sunetului se schimba permanent in timp;
Intrerupte nivelul semnalului scade pina la valoarea de fond, iar durata zgomotelor ce depasesc
valoarea de fond este mai mare de 1 sec.;
Impulsive zgomote ce constau din unul sau din citeva semnale sonore cu durata mai mica de 1 sec.;
Caracteristicile ale sunetului sunt: frecventa f(Hz) ; intensitatea, I (N/(m*s)); presiunea Sonora , p (Pa).
Caracteristicile psihofiziologice: intervalul de frecfenta, taria, nivelul tariei.
Vibratia oscilatii mecanice ale corpurilor solide precum si pulsarea presiunii la transportatea lichidelor si gazelor ,
receptionate de om ca trepitatii.
Dupa modulul de transmitere a oscilatiilor asupra organismului uman vibratiile pot fi:
Generale se transmit asupra intregului corp prin suprafete de sprijin;
Locale se transmit prin miina;
Comform frecventei vibratiile pot fi:
- de joasa frvnta: 8 si 1 Hz (locala); l si 4 Hz (gnerla);
- de frecventa medie: 31,5 si 63 Hz (locale); 8 si 16 Hz (gnrla);
- de innalta frvnta: l25,250,500 i 1000 Hz (la); 31,5 si 63 Hz (gnrl).
Conform sursei de provocare vibratiile se impart in 3 gategorii:
- Vibratii de transport provocate de masini si mecanismele mobile.
- Vibratii de transport-tehnologic provocate de instalatiile care se deplaseaza pe cai tehnologice.
- Vibratia tehnologica provocate de instalatiile stationare.

31.Normarea zgomotului si a vibratiilor la locul de munca.
Normarea zgomotului se efectueaza in conformitate cu normele sanitare NS 2.2.4/2.1.8.562-62 Zgomotul la
locurile de munca in incaperile de locuit si publice sip e teritoriile zonale locative, prin 2 metode:
1. Dupa sectorul limita se normeaza nivelul presiunii sonore, pentru zgomotul constant in timp, in octavele
de frecventa cu medie geometrica a frecvente de : 63, 125,250, 500,1000, 2000, 4000, 8000 Hz.
2. Dupa nivelul sunetului (dBA) masurat la conectarea caracteristecii de corectie a frecvente (scara A) a
fenometrului (sonometrului) se foloseste aprecierea aproximativa a zgomotului constant si variabil.
Nivelul sunetului (L
A
) dBA este legat de spectru limita (SL) prin urmatoarea relatie:
L
A
=SL+5
Principale acte legislative referitoare la normarea igienica a vibratiei sunt: Normele sanitare si regulile de lucru cu
masinele si utlajul ce creeaza vibratie locala NRS nr. 3041-84 SI Normele si regulile sanitare NRS nr. 3044-84 cu
privire la vibratia locurilor de munca. Parametri normati ai vibratiei sunt vibroviteza si vibroacceleratia si nivelurile
lor corespunzatoare in decibel (dB) in felul si categoria vibratiei.
32.Masurari de combatere ale zgomotului si vibratiilor si mijloacele individuale de protectie.
Masurile de combatare ale zgomotului si vibratiei pot fi conditionate grupate in modul urmator :
- Masuri organizatorice
- Masuri tehnice
Masurile organizatorice:
- Eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice sau inlocuirea acestuia cu masini si utilaje mai
performante din punct de vedere vibroacustic.
- Amplasarea utilajului vibroacustic in incaperi separate
- Amplasarea sectiilor cu nivel vibroacustic sporit la distante mari de incaperile unde acest fenomen lipseste
- Controlul automat si dirijarea de la distanta cu utilajul vibroacustic sau din cabine efectiv isolate contra
acestor noxe.
- Folosirea mijloacelor individuale de protective antizgomot si antivibratie.
- Stabilirea regimurilor rationale de munca si odihna pentru lucratorii care deserves utilaj, masini,
mecanisme cu nivel vibroacustic sporit.
- Masuri sanitaro-profilactice (masaje, vanite calde etc) pentru lucratorii care deserves sau lucreaza cu
uneltele vibroacustice.
Masurile tehnice
- Proiectarea corecta a functiilor sub utilajul vibroacustic (concasoare, mori, separatoare, compresore etc)
- Izolarea fundatiilor utilajului vibroacustic de elemente portante si comunicatii ingineresti.
- Fonovibroizolarea active si pasiva a utilajului vibroacustic si a locurilor de lucru a operatorilor
- Folosirea invelisurilor fonovibroabsorbante din cauciuc si din diferite masticuri pentru fatuirea suprafetelor
comunicatiilor ingeneresti.
- Folosirea amortizoarelor (tobe de esapament) la iesirea din injectoare
- Atenuarea zgomotului sistemelor de ventilatie la gurile de aspirare-refulare
Mijloacele individuale de protectie:
a) Contra zgomotului antifoane, casti antizgomot, caschete, costume special.
b) Contra vibratiilor :
- Pentru miini: manusi, garniture, cuzinete.
- Pentru picioare: incaltaminte speciala, genunchere, pingele
- Pentru corp: pieptare,century, costume special.

33.Continutul si problemele egronomice.
Ergonomia disciplina stiintifica care studiaza posibilitatile functionale ale omului in procesele de munca, care
dezvalui posibilitatile si legitatile crearii conditiilor optime pentru o munca inalt productive si asigurarea confortului
ce contribuie la dezvoltarea capacitatilor omului. Obiectul ergonomiei este activitatea de munca, sistemul omul
masina obictul muncii mediu de productie. Ergonomia este stiinta despre acomodarea conditiilor de munca la
posibilitatile functionale ale omului. Ea este legata de toate stiintele care au obiect de studii omului. Ergonimia
solutioneaza un sir de problem ce tin de activitatea de productie: aprecierea sigurantei, acuratetei si stabilitatii
lucrului operatorului, studierea influentei solicitarilor psihice, gradului de oboseala, factorii emotionali si
particularitatile psihonervoase si influenta lor asupra eficacitatii activitatii operatorului in sistemul omul - masina
studierea posibilitatilor creative se de acomodarea a omului. Unul din cele mai inseminate elemente de acomodare a
muncii fata de om este aranjarea spatiului de munca. La locul de munca trebuie sa fie acomodat pentru o munca
concreta si pentru muncitori de o anumita calificare cu cnsiderarea particulatitatilor antropometrice, fizice si psihice
ale lor. La oraganizarea locului de munca trebuie prevazute mijloace necesare de protective de factorii periculosi si
nocivi de natura fizica, chimica, biologica si psihofiziologica.
La organizarea, construirea si amplasarea locurilor de munca trebuie prevazute masuri care preintimpina sau reduc
oboseala precoce a muncitorului, exclude aparitia stresului psihofiziologic, precum si actiunile incorecte.
Constructia locului de munca trebuie sa asigure promptitudinea, securitatea, simplitatea si economia deservirii
tehnice in conditii normale si in caz de avarie sa corespunda in intregime cerintelor functionale si conditiilor
presupuse de exploatare.
La organizarea si construirea locului de munca este necesar de prevazut: alegerea pozei rationale de lucru (stind,
sezind, sezind-stind); amplasarea rationala a panourilor indicatoare si a organelor de dirijare; asigurarea cimpului de
vedere optim al elementelor locului de munca; spatial sufficient pentru picioare indifferent de poza de lucru; spatiu
pentru odihna in pause, cind se lucreaza din picioare; spatial pentru depozitarea materialelor si pieselor nemijlocit la
locurile de munca.
34.Notiuni generale privind iluminatul de producere.
Informatia de baza privind lumea inconjuratoare omul o are datorita analizatorului vizual.Capacitatea inalta a
lucrului vizual si productivitatea muncii, sunt strins legate de iluminatulrational al locurilor de munca. Analizatorul
vizual al omului are capacitate de a deosebi lucrarilesi obiectele prin culoare, prin dimensiuni, prin contrastul cu
fondul, prin distanta de la obiect.Analizatorul vizual reactioneaza la luminozitate adica la fluxul de lumina. Retina
este in stare sareceptioneze nu numai lumina , dar sis a deosebeasca dimensiunile obiectului. Toate lucrarilevizuale
se impart in urmatoarele tipuri:1.lucrari vizuale efectuarea carora nu necesita folosirea aparatelor optice, Obiectul de
distingere poate fi cum aproape asa si departe de ochi.2. lucrari cu folosirea aparatelor optice ( lupa,
microscop) deoarece obiectele de distingere suntde dimensiuni mici.3. lucrari vizuale ce receptioneaza informatia de
pe ecran.Insuficienta iluminatului duce la dereglari ale vederii:1. myopia falsa si reala2. presbitismul real si senil.

35.Normarea iluminatului natural si artificial.
In dependenta de sursa de lumina, iluminatul de productie se imparte in 3tipuri:
- n a t u r a l c r e a t d e d i s c ul s ol a r s i l u mi n a d i f u z a a b o l t i i c e r e s t i ;
- a r t i f i c i a l c r e a t d e s u r s e l e e l e c t r i c e d e l umi n a ;
- mi xt l a c a r e i l umi na t ul na t ur a l i n s u f f i c i e n t e s t e c o mp l e t a t c u s i s t e mu l artificial de
lumina

Incaperile in care oamenii se afla permanent tre sa aiba de regula iluminatul natural creat de:- l u mi n a l a t e r a l a
pr i n f e r e s t r e l e di n pe r e t i i e xt e r i o r i ; - l u mi n a d e s u s p r i n f e l i n a r e l e
a c o p e r i s u l u i ; -lumina combinata prin ferestrele din pereti si prin felinarele din
acoperis. Datorita variatiilor considerabile ale luminii naturale exterioare,conditionata de perioada anului, de timpul
zilei si de conditiile meteorologice, a stabili marimiabsolute ale iluminarii naturale este imposibil.In legatura cu
aceasta drept criteriu de apreciere a iluminarii in interiorulincaperilor este acceptata o marime relative coeficientul
zilei(CZ), determinatdupa formula:e = Eint/Eext * 100%.Eint iluminarea in punctual respective al incaperii;E ext
iluminare exterioara orizontala,create de lumina difuza a boltii ceresti.Valoarea normative a CZ, eN , cu
considerarea caracterului lucrului visual ,sistemul de iluminat , regiunii de amplasare a cladirii pe teritoriul C.S.I.
si proprietatile de reflectare a invelisului terestru.Valoarea CZ in cazul iluminatului lateral dintr-o singura parte a
incaperii senormeaza in punctual situate la distanta de 1m de cel mai indepartat perete de golurile de lumina , la
intersectia planului vertical ce trece prin punctual dat sisuprafata conventiona;a de lucru.
In cazul iluminatului superior sau combinat se normeaza valoarea medie a CZinpunctele amplasate la intersectia
planului vertical al incaperii ce trece prinaceste puncte si suprafata conventionala de lucru.
In cazul iluminatului artificial , de regula estefolosita varianta iluminatului combinat, adica afara de luminatoarele
instalate pe intreaga incapere suntnstalate luminatoarele separate pt locurile de munca. Folosirea
iluminatuluicombinat este conditionata de motive economice, deoarece crearea unui system puternic de
iluminat general este costisitoare. Reiesind din necesitatillerespectarii conditiilor igienice, este necesar ca
iluminatul general sa constituienumai putin de 10% fata de iluminare combinata a locurilor de munca.La stabilirea
normelor la iluminarea se tine cont de conditiile lucrului visual; cucit este mai mic obiectul de deosebire cu atit mai
puternica tresa fie iluminareala locul respective de munca.Stabilind nivelul iluminarii mai mare decit cel admisibil,
se vor lua masuri ca sanu apara fenomenul de orbire al muncitorilor. Pentru protectia ochilor deluminanta orbitoare a
sursei de lumina se folosesc instalatii
speciale,numiteluminatoare.

36.Marimi fototehnice de baza si unitatile lor de masura.
Iluminatul este caracterizat de indici cantitativi si calitativi. Indicii cantitativi sunt: fluxul delumina, intensitatea
luminii, iluminarea si luminanta.
Fluxul de lumina este puterea iradierii iluminoase appreciate dupa senzatia de lumina de catreochi in stare normala a
omului . Drept unitate de masura a fluxului de lumina este acceptat lumenul.
Intensitatea luminii este raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solidI = / wDrept unitate a intensitatii luminii
este acceptata luminarea internationala candela.
Iluminarea-(E)- aportul dintre fluxul de lumina si aria suprafetei illuminate.E = / SUnitatea de masura a iluminarii
este fluxul lx

Luminanta (B) caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza sau retracteaza intr-o anumitadirectie. Aceasta
valoare fotometrica este nemijlocit receptionata de ochi. Drept unitate deluminanta este acceptata luminanta unei
astfel de surse care iradiaza de pe 1 metru patrat desuprafata luminoasa luminind cu puterea de o candelaB =
I/SCoeficientul de reflectare caracterizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta luxul de lumina cecade asupra ei .Se
determina ca raportul luxului de lumina reflectat, catre fluxul de lumina ce cade pe suprafatadata.Indicii calitativi ai
iluminatului sunt :- coefficient de pulsatie- indicile de orbire si discomfort- componenta spectrala a luminii .Pentru
aprecierea conditiilor lucrului vizual exista urmatoarele ceracteristici: fondul, contrastulobiectului cu fondul,
vizibilitatea obiectului.

37.Cerinte de baza fata de iluminatul de productie.
1.suficienta iluminatului
2.uniformitatea iluminatului
Problema principala-crearea conditiilor pentru lucru vizual.Aceasta se rezolva numai cu un sistem de iluminat care
satisface cerintele.
1)Iluminatul la locul de munca trebu sa corespunda lucrului vizual,care e caracterizat de 3 parametri:
a)obiectul de destingere-cea mai mica dimensiune a obiectului cercetat.O parte a lui care trebuie deosebita in
procesul de lucru.

b)fondul-suprafata invecinata nemijlocit cu obiectul de destingere caracterizate de coeficientul de reflectare ce
depinde culoarea si factura suprafetei,valorile carora se afla 0,02-0,95.
Coeficientul mai mare de 0,4-e considerat fond luminos
Mai mic de 0,2-inchis
0,2-0,4-fond mijlociu.

c)contrastul obiectului cu fondu
K=(L
0
L
f
)/L
f

2)Este necesara asigurarea uniformitatii a luminantei pe suprafata de lucru.

3)Pe suprafata de lucru nu se admit umbre puternice.

4)In cimpul de vedere nu se admit sclipirile,acest fenomen provoaca orbire.

5)Valoare iluminarii trebuie sa fie constanta in timp.

6)Este enecesar de a alege directia optimala a fluxului de lumina.

7)E necesar de a alege componenta speciala a luminii.

8)Toate elementele instalatiei de iluminat trebu sa fie durabile,nepericuloase din punct de vedere a electrocutarii sa
nu creeze explozii sau incendii.

9)Instalatia trebu sa fie comoda,simpla la expluatare,sa corespunda cerintelor estetice.

38.Sursele de lumina electrica.
Lumina
este o radiatie sau un complex de radiatii electromagnetice,emise de surseleluminoase si care impresioneaza ochiul
omenesc.Lumina alba perceputa de om se consider aluminamijlocie a unei zile senine de vara,care este produsa de
radiatiile solare,contine toate radiatiilespectrului vizibil si are temperatura de culoare 6000K(grade Kelvin)
Tipuri de surse de lumina electrice
-dupa modul de obtinere al radiatiei luminoase:
Sursa Incandescenta: La sursa incandescenta atomii se ciocnesc unii cu altii. Acestecoliziuni transfera energie spre electroni impingandu-i pe
acestia spre nivele suparioare.Cand electronii elibereaza aceasta energie, ei emit fotoni. Unele coliziuni sunt mai puternica iar alltele mai putin
puternica astfer sun elminati fotoni de energie diferita.Lumina lumanarii este incandescenta si rezulta din excitarea atomilor de funingine
inflacara incinsa. Lumina dintr-un bac incandescent provide din excitarea atomilor dintr-unfir subtire numit filament care sete incalzit de
curentul ce trece prin el. Aproape 75% dinradiatiile ce provin de la lumina incandescenta a unui bac sunt infrarosii. este o sursa ideala
delumina incandescenta cu o emisie a spectrului ce nu depinde din ce material provine lumina, ci numai de temperatura acestuia


Sursa Luminescenta: absoarbe energie din alta sursa decat caldura, si este de obicai mai recedecat sursa incandescenta. Culoarea unei surse
luminescente nu este raportata lamenperatura sa
Sursa Fluorescenta: utilizarea proprietatii de fluorescent a unor corpuri(de joasa presiune-pentru interior si de inalta
presiune pentru iluminat exterior,public si industrial

39.Sisteme si tipuri de iluminat.
Exista 3 tipuri de iluminat de productie:1. iluminatul natural2. iluminatul artificial3. iluminatul combinat sau
mixt.Dupa activitatea biologica spectrul radiatiei solare este impartit in 3 domenii:
1.domeniul radiatiei ultraviolet;
2.domeniul radiatiei vizibile;
3.domeniul radiatiei infrarosie.
Iluminatul natural poate fi lateral, superior si combinat.Exista 2 metode de baza de normare a iluminatului natural al
cladirilor:- geometrica- fototehnica.Esenta normarii geometrice consta in stabilirea relatiei stationare dintre suprafata
geamurilor sisuprafata podelei in dependenta de destinatia incaperii. Aceasta relatie poarta denumirea decoefficient
de lumina. La baza metodei fototehnice de normare a iluminatului natural se afla deasemenea o unitate abstracta
coeficientul zilei.
Dupa realizarea constructiva luminatul artificial poate fi de 2 sisteme:
1.general;
2.combinat.
Dupa destinarea functionala, iluminatul artificial se imparte in urmatoarele:
- iluminat de lucru
- iluminat de avarie
- iluminat de evacuare
- iluminat de paza
Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile sip e teritoriile illuminate pentruasigurarea lucrului normal,
deplasarea oamenilor si miscarea transportului.
Iluminatul de avarie este prevazut pentru continuarea lucrului in acele cazuri cinddeconectarea iluminatului de lucru (
in cazul avariilor) si in legatura cu aceasta dereglareadeservirii normale a utilajului poate duce la incendii , la
otravirea personalului , poluareamediului. Instalatiile de pompare a apei si a altor incaperi de productie unde nu se
admiteintreruperea lucrarilor.
Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pentru evacuarea oamenilor din incaperi, ladeconectarea de avarie a
iluminatului de lucru.
Iluminatul de paza -a teritoriului intreprinderii sic el de serviciu sunt allocate o parte dinlampile iluminatului de lucru
sau de avarie.


40.Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie a electrotraumatismului.
Pericolul electrocutarii este determinat de aceea ca partile conductoare sau corpurile masinilor inrezultatul defectelor
de izolatie nimeresc sub tensiune. Deci nu emit semnale ca re ar preintimpina omul de pericol. Reactia omului la
curentul electric apare la trecerea prin corpul uman.Valoarea curentului ce se scurge prin corp este factorul principal
de care depinde rezultatul electrocutarii . Cu cit este mai mare curentul cu atit si pericolul.
*0.5- 1.5 mA - valoarea curentului de simt
*10 15 mA -curent de retinere provoaca contractii involuntare a muschilor miinilor si omulnu se poate elibera
desinestatator.
*50 80 mA -curent de vibratie incep haotic sa lucreze inima si plaminii, provoaca moarteaclinica.
*100 si mai mult mA -curent mortal.

Electrotrauma poate fi rezultatul : atingerii a unei din faze a omului neizolat de pamint sau atingerii simulatane a
doua faze, apropierea omului la distanta periculoasa in instalatii cu tensiunea mai mare de 1000V, a conectarii
omului la tensiunea de pas in zone de scurgere a curentului la sol, influentii elecricitatii atmosferice in timpul
descarcarilor atmosferice, influentei arcului electric.
Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema conectarii la reteaua electrica gradul de
izolare a partilor conductoare fata de pamint pericolul electrocutarii omului la atingere de reteaua de curent
continuu (380V) se apreciaza identic ca si pentru retelele de curent alternative (220V).
Masurile de profilaxie: daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o liniste complete
pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte
respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui aer proaspat. I
se va da sa miroase hidroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la
sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii.
41.Definitia electrotraumei si factorii ce influienteaza rezultatul electrocutarii.
Electrotrauma ese cauzata de influenta curentului electric sau a arcului electric, gravitatea ei depinde de tipul retelei,
regimul neutralei schema conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint.
Acesti factori sunt: puterea curentului electric curentul limita perceptibil este de 0,61,5mA, curentul limita de
retinere este de 1015mA duce la contractii involuntare, curentl de fibrilatie este de 50..80mA, duce la dereglarea
inimii si plaminilor, curentul de 100mA este considerat mortal. Rezistenta corpului uman cind pielea este uscata
reistenta variaza intre 2000200000ohmi, iar cind eset umeda sau vatamata rezistenta ei se echivaleaza cu cea a
organelor interne de 500ohmi, in calucule rezistenta se ia de 1000ohmi presupuninduse cele mai nefavorabile
conditii. Durata actiunii curentului influnteaza negative rezultatul electrocutari. Genul cureantului pina la
tensiuni de 500v este curent alternative (20-100Hz) si este mai periculos decit cel continuu, la curentul cpmtinuu
valorile de prag cresc de citeva ori: curentul perceptibil 6..7mA, de retinere 5070mA, de fibrilatie 300mA.
Fregventa curentului cela mai mare pericol prezinta in limetele 20-100Hz.. Calea curentului de la mina la picior
este cel mai periculos deorece cuprende un numar mai mare de invelusuri nervoase.. Starea fiziologica aomului
starea sanatatii, gradul de oboseala, Starea mediului inconjurator - umezeala sporita, prezenta prafului conductibil.

42.Cauzele electrotraumatizmelor in activitatea de productie.
Analiza accidentelor produse de curentul electric a permis determinarea urmtoarelor cauze a lor:
- nclcarea regulilor de construcie a instalaiilor electrice, regulilor de exploatare a lor, cerinelor
normelor i regulilor de securitate;
- organizarea incorect a muncii;
- lucrul mainilor i mecanismelor n zonele de protecie a reelelor electrice;
- atingerea prilor metalice ce au nimerit sub tensiune n rezultatul unor defecte de izolaie;
- folosirea utilajului electric, conductoarelor, cablurilor, sculelor electrice defectate;
- repararea conductorului neutru fr deconectarea reelei monofazice;
- executarea lucrrilor n instalaiile ce se afl sub tensiune;
- folosirea tipurilor de conductoare i cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea incorect a lor
sub tensiune;
- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protecie prin sigurane calculate
pentru cel mai puternic consumator;
- executarea dispozitivului de punere la pmnt cu abateri de la normele tehnice, ruperea conductorului de
legare la pmnt, legarea incorect la pmnt a conductorului nul;
- lsarea sub tensiune a consumatorilor n timpul liber;
- executarea lucrrilor fr mijloace individuale de protecie mpotriva electrocutrilor sau folosirea
mijloacelor cu termenul de probare expirat;
- abandonarea probrilor periodice a utilajului, a controlului rezistenei izolaiei i dispozitivului de
punere la pmnt;
- instruirea necalitativ, controlul ntrziat al cunotinelor i atribuirea grupelor de calificare viznd
tehnica securitii personalului ce deservete instalaiile electrice.
Majoritatea accidentelor se produc n instalaiile cu tensiunea pn la 1000 V, care au o rspndire mai
larg i sunt deservite de un personal mai puin calificat.

43.Actiunea fiziologica a curentului electric asupra organismului uman.
Trecnd prin corpul omului, curentul electric provoac aciune termic, electrolitic i biologic.
Aciunea termic se manifest n arsuri ale unor sectoare ale corpului, nclzirea vaselor sangvine, nervilor
i esuturi precum i organelor interne.
Aciunea electrolitic se manifest n descompunerea plasmei sngelui i altor lichide ale corpului ce duce
la schimbri eseniale a componenei fizico - chimice a lor.
Aciunea biologic este un proces specific deosebit, caracteristic doar pentru materia vie. Ea se manifest
n excitarea esuturilor vii ale organismului (lucru nsoit de contracii involuntare ale muchilor), precum i n
dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg ntr-un organism sntos i strns legate de funciile
principalelor organe vitale (inima, plmnii .a.).
Ca rezultat se poate ntrerupe activitatea inimii i plmnilor. Aceast aciune poate fi direct, atunci cnd
curentul se scurge nemijlocit prin aceste esuturi i reflectorii, adic prin intermediul sistemului nervos central, cnd
calea curentului electric este n afar acestor esuturi.
Diversitatea aciunilor curentului electric adeseori duce la diferite traume electrice, care condiional pot fi
reduse la traume de dou feluri: traume electrice locale i generale (ocul electric).
Traumele electrice locale afeciuni locale ale esuturilor organismului clar evideniate, cauzate de aciunea
curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute urmtoarele traume electrice locale: arsuri electrice, semne electrice,
metalizarea pielii, afeciuni mecanice i oftalmia electric.
ocul electric este excitarea esuturilor vii ale organismului provocat de scurgerea curentului electric prin
corp i nsoit de contracii involuntare ale muchilor. Sunt stabilite urmtoarele patru grade ale ocului electric:
I contracii convulsive ale muchilor fr pierdere de cunotin;
II contracii convulsive cu pierdere de cunotin, dar cu pstrarea lucrului inimii i plmnilor;
III pierderea cunotinei i dereglarea activitii inimii sau plmnilor (sau i a inimii i a plmnilor);
IV moartea clinic, adic lipsa respiraiei i circulaiei sngelui.

44.Clasificarea incaperilor si locului de munca conform pericolului de electrocutare.
Mediul nconjurtor i mprejurrile pe antiere, n secii, ncperi i la ntreprinderile din diverse domenii
ale industriei sporesc sau reduc pericolul electrocutrii.
Pornind de la aceasta n Regulile de construcie a instalaiilor electrice toate ncperile se grupeaz dup
pericolul electrocutrii n trei clase:
1. ncperi cu pericol nalt de electrocutare, caracterizate de una din urmtoarele condiii ce creeaz acest
pericol:
- umiditatea relativ depete 75 %;
- prezena prafului conductibil n aer;
- prezena pardoselilor conductibile (din metal, pmnt, beton armat, crmid etc.);
- temperatura nalt (T>30
o
C timp ndelungat);
- posibilitatea atingerii simultane de ctre om a construciilor metalice ale cldirilor, aparatelor tehnologice,
mecanismelor .a., ce au legtur bun cu pmntul - pe de o parte, i a corpurilor metalice ale instalaiilor electrice -
pe de alt parte.
2. ncperi extrem de periculoase, caracterizate de prezena uneia din urmtoarele condiii ce creeaz acest
pericol:
- umiditatea relativ excesiv de cca 100 %, (tavanul, pereii, pardoseala i obiectele din ncpere sunt
acoperite cu picturi de ap);
- mediu chimic activ (coroziv), in care dup condiiile de producie timp ndelungat se afl vapori sau gaze
de substane chimice, care formeaz depuneri ce influeneaz distructiv asupra izolaiei i prilor conductoare;
- prezena simultan a doua i mai multe condiii n orice combinaie, nominalizate la clasa I.
3. ncperi fr pericol nalt de electrocutare, n care lipsesc condiiile enumerate la clasele I i II de
ncperi.

45.Acordarea primului ajutor in cazul electrocutarii.
Ajutorul acordat la timp n cazul electrocutrii permite de a pstra viaa accidentatului. Acest ajutor trebuie
acordat imediat (pn la sosirea medicului); deoarece orice ntrziere poate avea urmri ireparabile.
Primul ajutor const din dou etape: eliberarea accidentatului de sub influena curentului electric i
acordarea ajutorului medical.
Eliberarea accidentatului de sub influena curentului poate fi efectuat prin cteva procedee. Cel mai simplu
i sigur procedeu este deconectarea sectorului de reea sau instalaiei electrice defectate cu ajutorul ntreruptorului.
Dac acest lucru nu poate fi efectuat rapid, atunci la tensiuni pn la 1000 V se poate tia conductorul cu un topor cu
mnerul din lemn uscat, accidentatul poate fi tras de hain (dac ea este uscat i desprins de corp), Accidentatul
poate fi scos i de haina lipit de corp ns n acest caz persoana care acord ajutor trebuie s-i izoleze bine
minile, deoarece nclmintea i mbrcmintea pot fi umede, conducnd curentul. n instalaiile electrice cu
tensiunea mai mare de 1000 V pentru eliberarea accidentatului de sub influena curentului trebuie folosite mijloace
izolatoare de protecie corespunztoare tensiunii reelei sau instalaiei: mnui i ooni dielectrici, acionnd cu
prjina sau cletele izolatoare.
Dac omul a nimerit sub tensiune n reeaua aerian, atunci poate fi creat un scurtcircuit artificial, care va
aciona protecia i va deconecta sectorul respectiv. n toate cazurile, cnd accidentatul se afl la nlime trebuie
luate msuri mpotriva cderii sau ca cderea s fie nepericuloas.
Msurile de prim ajutor depind de starea accidentatului. Dac accidentatul nu i-a pierdut contiina, ns
pn la aceasta a fost n lein sau s-a aflat timp ndelungat sub influena curentului este necesar de a-i asigura o
linite complet pn la sosirea medicului sau trebuie de urgen transportat la instituia medical.
Dac accidentatul i-a pierdut contiina, dar se simt respiraia i pulsul, atunci el trebuie culcat pe un
aternut moale, descheindu-se hainele i centura i asigurndu-i aer proaspt. I se va da s miroase hidroxid de
amoniu, se va stropi cu ap, se vor face frecii pentru nclzirea corpului.
Atunci cnd lipsesc semnele de via respiraia, pulsul, btile inimii n nici un caz nu se va considera
accidentatul mort i pn la sosirea medicului fr ntrerupere se vor efectua respiraia artificial i masajul indirect
al inimii.
Respiraia artificial trebuie nceput imediat dup eliberarea accidentatului de sub influena curentului i
aprecierea strii lui. La restabilirea respiraiei accidentatului, respiraia artificial va mai fi continuat un timp
oarecare pn ce accidentatul i va reveni complet. Masajul indirect al inimii are destinaia de a menine n
organism circuitul sngelui i a restabili activitatea inimii. Despre restabilirea activitii inimii accidentatului
vorbete apariia pulsului regulat nentreinut de masajul inimii. Pentru a controla pulsul, masajul se ntrerupe pentru
23 secunde.

46.Protectie de cimpurile electromagnetice (CEM).
Sursele CEM: inductoare, condensatoare, linii fider ce unesc prile generatoarelor, transformatoare,
generatoare de frecvene supernalte etc.
Influena CEM asupra organismului uman (OU) depinde de intensitatea cmpurilor electric i magnetic,
frecvena oscilaiilor, localizarea iradierii i particularitile individuale ale OU.
Mecanismul aciunii polarizarea atomilor i moleculelor i orientarea lor n direcia propagrii CEM,
apariia curenilor ionici, fapt care provoac nclzirea esuturilor OU. Afar de aciunea termic CEM exercit
influen i asupra unor obiecte biologice. Influeneaz nemijlocit asupra sistemului nervos, schimbnd orientarea
celulelor i a lanurilor de molecule, asupra activitii biochimice a moleculelor albuminoase, asupra componenei
sngelui. Influena CEM poart caracter temporar ntrerupea aciunii duce la dispariia fenomenelor nsoite de
durere.
Valorile admisibile ale CEM:
a) componenta electric:
20 V/m n diapazonul de frecvene 100 kHz30 MHz
5 V/m n diapazonul de frecvene 30 300 MHz
b) componenta magnetic
5 A/m n diapazonul de frecvene 100 kHz1,5 MHz
Msurile i mijloace de protecie contra CEM:
a) msuri organizatorice:
- admiterea la lucru doar a persoanelor sntoase, trecute de 18 ani;
- regim optimal de munc i odihn;
- msurarea periodic a nivelului CEM;
- reducerea zilei de munc i concedii suplimentare.
b) msuri tehnice:
- micorarea iradierii n surs;
- folosirea utilajului cu nivel sczut al iradierilor electromagnetice;
- utilizarea absorbanilor de putere;
- folosirea ecranelor reflectoare sau absorbante de iradieri;
- utilizarea sarcinilor concordate pentru evitarea reflectrii undelor n mediu.
c) mijloace individuale de protecie:
- halate din pnz cu fibre metalice;
- ochelari de protecie cu sticl acoperit cu strat strveziu de bioxid de staniu.
47.Mijloacele individuale de protectie(MIP)contra electrocutarii.
MIP dup destinaie se mpart n principale i auxiliare, iar dup tensiunea de utilizate: mijloace de joas
tensiune i de nalt tensiune.
Mijloacele principale sunt acelea care menin tensiunea de lucru o perioada ndelungat i pot proteja
angajaii de sine stttor. Cu acestea se permite atingerea elementelor ce se afl sub tensiune.
Mijloacele auxiliare nu pot proteja angajaii de sine stttor i se folosesc numai asociat cu mijloacele
principale.
Dup modul de protecie MIP pot fi: electroizolante, de ngrdire i suplimentare:
- mijloace electroizolante principale de joas tensiune: prjini electroizolante, indicatoare de tensiune,
mnui electroizolante, scule cu mnere izolante (urubelnie, cleti, chei etc.).
- mijloace electroizolante auxiliare: plci, teci, plrii, folii, degetare, galoi electroizolani, cizme,
platforme i covorae izolatoare.
MIP electroizolante de nalt tensiune:
- principale: prjini, clete, indicatoare de tensiune nalt, indicatoare de coinciden a fazelor;
- auxiliare: plci, teci, mnui dielectrice, cizme, platforme, covorae electroizolante.
MIP de ngrdire sunt destinate pentru ngrdirea temporar a prilor conductoare i pentru a uni n
scurtcircuit fazele instalaiei electrice (ngrdiri mobile, scurtcircuitoare, dispozitive de descrcare a sarcinii
capacitative, atenuatoare de tensiune indus).
MIP suplimentare sunt destinate pentru protecia angajailor de aciunile optice, termice, mecanice, chimice
ale curentului electric (ochelari de protecie, cti de protecie, mnui din prelat, centuri de siguran, gheare de
fier, frnghii, lanuri, scri).

48.Protectia prin legare la pamint.
Masuri tehnice de baza-izolarea conductoarelor,protectia prin legare la pamint.Unirea in mod void a partilor
metalice a instalatiilor tehnice care in mod normal nu se afla sub tensiune dar pot nimeri sub tensiune in rezultatul
defectelor de izolatie.
49.Prtoctia prin legarea la conductorul nul.
Protectia pri legare la conductorul nul-unirea in mod void a partilor metalice a instalatiilor electrice cu firul nul de
protectie legat la pamint.
Deconetarea de protectie se foloseshte in retelele cu punctul neutru de izolat.
50.Scopul si problemele activitatii de profilaxie a incendiilor.
Profilaxia incendiilor este un complex de masuri tehnico-ingineresti si organizatorice, ?ndreptate spre asigurarea
protectiei ?mpotriva incendiilor a obiectivelor din gospodaria naaionala.
Scopul activitatii de profilaxie a incendiilor este mentinerea unui nivel ?nalt de securitate ?mpotriva incendiilor ?n
orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materialei la alte obiective din gospodaria nationala prin stabilirea
unui regim de paza ?mpotriva incendiilor.
Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea
cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de
evacuare a oamenilor si bunurilor materiale in caz de incendiu; asigurarea conditiilor de descoperire la timp a
incendiului aparut, anuntarii rapide a serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a incendiului.

51.Clasificarea materialelor si substantelor conform combustibilitatii.
Materialele de constructii pot fi combustibile, greu combustibile si incombustibile.
Incombustibile-
sunt substante care nu sunt capabile sa arda in atmosfera obisnuita. La ele serefera toate metalele folosite in
constructie, materialele neorganice naturale si artificiale, vataminerala cu un continut de pina la 6% de leant organic.
Greu combustibile-
materiale si substante care sub actiunea temperaturii inalte se aprind. Laele se refera materialele care au in
componenta lor substante organice si neorganice sau fractiicombustibile si incombustibile.

Combustibile-
sunt materiale si substante care sub influenta focului se aprind si continua saards sau sa mocneasca si dupa
inlaturarea sursei de foc.In functie de tipul materialelor si substantelor care ard, incendiile se impart in 5 clase:Clasa
A- incendii cu arderea substantelor solide, in majoritatea lor de origine organica(lemnul,hirtia,textilele)Clasa B-
incendii cu arderea lichidelor combustibile.Clasa C- incendii cu arderea gazelor.Clasa D- incendii cu arderea
metalelor si aliajelor acestora.Clasa E- incendii cu arderea instalatiilor electrice.

52.Proprietatile substantelor si materialelor privind pericolul de explozie-incendiu si de inceniu.
Gradul de pericol de incendiu este caracterizat de urmatoarele proprietati:
-Combustibilitatea ,capacitatea substantelor si materialelor de a arde
-temperatura izbucnirii,temperature minimala a substantei combustibile la care deasupra ei se formeaza vapori sau
gaze capabile sa izbucneasca de la sursa de aprindere.
-temperatura aprinderii,
-temperatura autoaprinderii,temperatura la care loc cresterea brusca a reactiilor exotermice ce duce la aparitia arderii
cu flacara.
-limita de sus de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer la care este posibila explozia.
-limita de jos de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer mai jos de care explozia este imposibila.
-explozie, transformare chimica insotita de degajare de energie capabila sa efectuieze lucru mechanic.
-limita de jos si de sus de raspindire a flacarii.
-limitele termice de propagare a flacarii,
-viteza de ardere, contitatea de combustil ce arde intr-o unitate de timp.

53.Categoriile incaperilor si industriilor conform pericolelor de explozie-incendiu si de incendiu.
Categoriile se stabilesc pentru perioada cea mai nefavorabila vizind incendiul sau explozia
Categoria A , incaperi in care se afla gaze sau lichide usor iinflamabile cu temperatura de izbucnire pina la 28 C,
Cladirea este atribuita acestei categorii daca in ea suprafata sumara a incaperilor din categoria A depasesete 5% din
suprafata totala a incaperilor.
Categoria B, incaperile in care se afla prafuri sau fibre combustibil, lichide usor inflamabile cu temperatura de
izbucnire mai mare de 28 C, cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii,
cladirea nu este din categoria A si suprafata incaperilor de categpria A si B nu depaseste 5% din suprafata totala.
Categoria C, incapere unde se afla lichide inflamabile si greu inflamabile, substante si materiale solide.
cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la
categoria A si B, si totalitatea incaperilor de categoria A B si C nu depaseste 5% din suprafata totala.
Categoria D, incaperile in care se afla substante simateriale necombustibile instare fierbinte incalzite pina la rosu.
cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la
categoria A B si C, si totalitatea incaperilor de categoria A B C si D nu depaseste 5% din suprafata totala.
Categoria E , incaperile in care se afla substante si materiale necombustibile in stare rece. Cladirea se atribuie la
aceasta categorie daca ea nu se refera la categoriile A B C D.

54.Arderea.Autoaprinderea.Incendiu.Factorii periculosi ai incendiului.
Autoinflamarea fenomenul de crestere brusca a reactiilor de oxidare ce duc la aparitia arderii substantei sau
materialului in lipsa sursei de aprindere.
Autoaprinderea autoinflamarea insotita de aparitaia flacarii.
Incendiul - ese arderea necontrolata care se dezvolta in timp si spatiu, provoaca pagube materiale si pericol pentru
oameni.
Factorii:
Felul si cantitatea substantelor folosite in procesul dat.
Regimul de lucru al aparatelor de productie tind cont de substantele ce se afla in ele.
Cauzile posibile ale degajarii de substante combustibile din aparate, conducte.
Cauzile aparitiei surselor de aprindere si posibilitatea contactarii lor cu substante combustibile.
Cauzile posibile si caile de extindere a incendiului ce sa produs, cu considerarea amplasarii materialilor
combustibile.

55.Rezistenta la foc a elementelor de constructie.
Prin rezistenta la foc se subintelege capacitatea elementelor de constructie de a se opune actiunii temperaturii inalte
si focului deschis. Timpul dupa care constructia isi pierde capacitatea portanta sau de izolare termica si etanseetate
se numeste limita de rezistenta la foc si se masoara in ore de la inceputul probarii constructiei la RF pina la aparitia
unuia din urmatoarele criterii:
Formarea in constructie a fisurilor prin care poate patrunde flacara.
Ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzita a constructiei.
Pierderea de catre constructie a capacitatii portante.
Gradul de RF se stabileste in dependenta de destinatia cladirii, numarul de etaje, suprafata etajului intre peretii
antifoc, si prezenta sistemelor de stingere a focului.

56.Ridicarea limitei de rezistenta la foc a elementelor contructiilor.
Ridicarea limetei de RF a betonului armat se poate efectua prin urmatoarele procedee:
Elemente ce lucreaza la comprimare centrala mrirea sectinii transversale micsorarea sarcinei asupra
elementului folosirea betoanelor cu conductibilitate termica mica si rezistenta la foc, si fatuirea cu materiale ce
conduc rau caldura.
Elemente ce lucreaza la iincovoiere, intindere sau comprimare necentrala cu excentricitate mare marirea
stratului de protectie a armaturii, folosirea armaturii cu temperatura critica sporita, folosirea betoanelor cu
conductibilitate mica.
Ridicarea limetei de RF a elementelor din otel se face prin:
Fatuirea cu materiale necombustibile
Tencuirea cu materiale rau conductoare de caldura
Aplicarea vopselelor si straturilor de material compozitional spumant.
Ridicarea limetei de RF a constructiilor din lemn se face prin:
Tencuirea cu mortar pe baza liantilor var-ipsos.
Fatuirea cu placi din ipsos, azbociment.
Imbinarea lemnului cu materiale antipirene in instalatii speciale,
Muruirea constructiilor din lemn cu compozitii spumante.
Invelisul protecto se aplica cind umiditatea lemnului nu depaseste 20%

57.Cauzele incendiilor la intreprinderile industriale si masuri de profilaxie a lor.
Intreprinderile industriale se caracterizeaza prin utilaj de productie,cantitati mari de lichide inflamabile,un numar
mare de vase cu produse inflamabile aflate sub presiune.Actiunea tehnologica de conducte.
Cauzele ce apar in industrie in procent
-Incalcarea regimului tehnologic-33%
-Defectare utilajului electric-16%
-Pregatirea neindestulatoare a utilajului pentru reparatie-13%
-Autoaprinderea hainelor si a cirpelor imbibate cu ulei-10%
-Nerespectare graficului de reparatie-8%
-Defectarea aparaturii-6%
-Scintei in timpulde sudare-4%
-Alte cauze-3%
Masuri de profilaxie a incendiilor.
Msurile de protecie mpotriva incendiilor se mpart n urmaioarele grupe: organizatorice, de exploatare, tehnice i
speciale.
- Msurile organizatorice: instruirea angajailor privind regulile cu privire la securitatea mpotriva incendiilor,
organizarea leciilor, convorbirilor, editarea instruciunilor, materialelor ilustrative ele.
- Msurile de exploatare prevd exploatarea corect a sistemelor de nclzire, ventilare i conditionare a aerului.
proteciei antifulger. utilajului tehnologic i mainilor, ntreinerea exemplar a cldirilor, instalaiilor i teritoriilor
etc.
- Msurile tehnice - respectarea normelor i regulilor cu privire la securitatea mpotriva incendiilor la instalarea
sistemelor de aerisire, ventilaie, condiionare a acnilui, proteciei antifulger, utilajului tehnologic, precum i la
edificarea cldirilor.
- Msurile speciale - interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis n locurile cu pericol de incendiu, fumatului
n locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor i regulilor la executarea lucrrilor cu substane periculoase
din punct de vedere exploziv i incendiar etc.

58.Procedeele de intrerupere a arderii.
In practica lichidrii incendiilor sunt folosite urmtoarele procedee de ntrerupere a arderii:
a) izolarea focarului de ardere de aer sau micorarea coninutului de oxigen n spaiul aerian din zona focarului pn
la concentraii insuficiente pentru ntreinerea procesului de ardere
b) rcirea focarului de ardere mai jos de temperatura critic
c) micorarea intensiv a vitezei reaciei chimice de oxidare;
d) ruperea mecanic a flcrii cu uvoi puternic de ap, gaze, prafuri,
e) crearea condiiilor de barare a focului, adic astfel de condiii la care flacra nu se poate rspndi prin canale
nguste.

59.Mijloacele de stingere a incendiilor.
Ca mijloace de stingere ale incendiilor se poate de folosit apa, spumele, gazele inerte (azotul, argonul, heliu,
dioxidul de carbon), solutii apoase de saruri (bicarbonat de natriu , clorura de calciu), hidrocarbohalogenii, prafurile
stingatoare ( carbonati si bicarbonati de natriu si calciu), nisipul, invelitoarele ( paturi din azbest).

60.Mijloacele primare de stingere a incendiilor.
Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare, Stingtoarele de mn. pompele
de mn, hidromonitoarele. butoaiele cu ap. lzile cu nisip. nvelitoarele din azbest sau prelat, inventarul i sculele
pompiereti de mna (cldri, topoare, rngi, lopei, trncoape, cngi, standuri i panouri pompiereti etc).
Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv la stadiul iniial sunt hidrantele
interioare, stingtoarele, Invelitoarele. nisipul.

61.Mijloacele de comunicare si semnalizare despre incendiu.
Instalatii automate de stingere a incendiilor- In dependent de substana folosit pentru stingere aceste instalaii
pot fi cu ap, spuma, gaze inerte, vapori de apa, praf, iar in dependen de procedeul de stingere i destinaie pot fi
instalaii de stingere spaial (cu gaze inerte sau prafuri, care asigur crearea n ncperile protejate a unui mediu ce
nu ntreine arderea) i de suprafa (cu ap, spum sau praf, destinate pentru influena nemijlocit asupra
suprafeelor ce ard). Cea mai larg rspndire o au inslalaiiile de tipul "spinkler" cu ap sau spum.
Instalaiile sprinkler se conecteaz automat la creterea temperaturii mediului n ncpere pn la o anumit limit.
Drept detector servete nsui dispozitivul sprinkler dotat cu un lact uor fuzibil ce se topete la creterea
temperaturii, deschiznd gaura din conducta cu ap deasupra focarului de incendiu.

62.Protectia oamenilor in caz de incendiu.
Securitatea oamenilor n caz de incendiu se asigur prin:
* msuri constructive de amenajare a cilor de evacuare, amplasarea raional a ncperilor;
* msuri ndreptate spre limitarea extinderii incendiului i a produselor arderii (barier anii foc. sisteme de
protecie antifum, instalaii di- stingere etc);
* elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului privind regulile de securitate contra
incendiilor, ndeosebi comportarea n caz de incendiu;
* organizarea evacurii la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor colective i individuale de protecie, precum
i conectarea la timp a mijloacelor de protecie antifum;
* meninerea n ordine a utilajului special ce favorizeaz evacuarea cu succes a personalului n caz de incendiu sau
situaie de avarie (sistemele de informare, iluminare, semnele de securitate etc.);
* limitarea folosirii materialelor combustibile, precum i a materialelor capabile s rspndeasc repede arderea pe
suprafa pentru fauirca ncperilor prin cure trec cile de evacuare;
* stabilirea unui control sistematic din partea administraiei asupra pstrrii t circulaiei materialelor i
substanelor combustibile i explozive, respectrii masurilor de securitate la executarea lucrrilor cu foc deschis,
exploaiarea corect a instalaiilor electrice.

63.Cerinte(reguli)cu privire la securitate(protectia)impotriva incendiilor la elaborarea planului general al
intreprinderii industriale.
La elaborarea planului este necesar de asigurat:
de asigurat distante nepericuloase de la granitele intreprinderii industriale pina la zona locativ-sociala.
De respectat spatiile de securitate impotriva inciendiilor dintre cladiri si instalatii in conformitate cu normele
privind rezistenta lor la foc.
De grupat in zone aparte cladirile si instalatiile inrudite dupa destinatia functionala sau indicele de pericolde
incendiu.
De amplasat cladirea tinind cont de relieful localitatii si directia vinturilor dominante.
De asiguarat teritoriul intreprinderii cu drumuri si un numar suficient de intrari-iesiri.