- Buna ziua!

- Buna ziua!
- Numele meu este Popa Alexandru Adrian, sunt student in cadrul facultatii de arhitectura si
doresc sa realizez un interviu referitor la caracteristicile si evolutia acestui cartier si cateva
aspecte din viata dumneavoastra, daca imi permiteti.
- Cum sa nu, de altfel menirea mea in viata este aceea de a
indruma micii exploratori, profesor de meserie, sunt nascut si
crescut in acest cartier.
- Cum va numiti?
- Dragan Miron.
- Frumoasa meserie domnule Dragan, sa contribuiti la civilizarea si dezoltarea micutei
noastre tari, dar de ce anume sunteti profesor?
- In primul rand profesor de viata, deoarece am o viata in spate si
in al doilea rand profesor universitar de cadastru.
- Cati ani aveti?
- Cat tine pe un picior.Dumneata cati ani ai?
- 24
- Eu am 63 de ani si inca simt ca scopul meu in viata abia incepe.
- Unde locuiti?
- Locuiesc pe soseauna Lizeanu,banuiesc ca o cunosti, doar este
cea mai cosmopolita strada pe care am mers in ultimii 20 de ani.
Ea seamana cu un magazin second -hand, pentru orice buzunar.
Casele joase inghesuite intre ziduri par a fi un amestec .
Tranvaiul 16 se taraste prin mijlocul strazii ca un gandac obosit
si apatic si lasa in urma pe stanga, Farmacia Lizeanu, acolo sunt
toate: frizerie, coafura, cosmetica, birou notarial, toate
inghesuite pe o distanta pe care o acoperi cu 10 pasi. Pe dreapta
intalnesti o suita de magazine ,de parca a fost cutremur cu
materiale de constructii, finisaje si profile rigips . Doua caramizi
mai incolo - o fabrica de ciment care pare a fi asezata cu spatele
la strada.
-Cu cine locuiti?
- Locuiesc cu babuta mea,pe care o iubesc si astazi aproape ca in
prima zi. Dar tu baiete ,ce te-a determinat sa faci aceasta
facultate?
-Ca si dumneavoastra consider ca arhitectura de la primele locuine construite de omul
primitiv pn la structurile monumentale moderne sunt in continua evolutie si eu cred ca am
o viziune larga asupra fenomenelor si sunt capabil sa pun cap la cap elemente ale realitatii
de astazi si celei de maine.
-Copii aveti?
- Mi-am dorit foarte mult copii,dar am pus pe prim plan profesia
si goana dupa bani,astfel ca atunci cand am ajuns sa le realizez
pe toate,sotia mea nu a mai putut face copii,din cauza
varstei.Cred ca destinul mi-a fost de asa natura incat sa fiu
parintele copiilor altora si cand spun parinte ma refer la un
indrumator si un sprijin in viata al celor ce mi-au fost elevi.
-Care este regretul dumneavoastra cel mai mare?
- Dupa cum ti-am mai spus,faptul ca in viata am esuat in latura
familiala,poate e mult spus esuat deoarece imi iubesc foarte mult
sotia,dar gandul ca nu am un mostenitor m-a urmarit mult
timp.Acum m-am impacat cu ideea si consider ca scopul meu in
viata a fost sa le fiu alaturi celorlalti.


-Ce va determinat sa ramaneti in acest cartier?
- Dupa cum ti-am mai spus aici am crescut,am gustat din tot ceea
ce are de oferit acest cartier,pentru ca are!Este cel mai verde
cartier ,avand multe parcuri in imprejurimi; avem nevoie de
aceste zone verzi pentru a respira aer curat si pentru a ne relaxa.
Chiar in anul 2011, sectorul 2 a primit din partea Ministerului
Mediului titlul de Capitala Verde a Romaniei.
- Cum va intelegeti cu vecinii?
- Ma inteleg foarte bine cu ei,deoarece fiecare are curtea
lui,uneori mici neintelegeri la pubela de gunoi,pentru care eu
platesc.Desi nu este situata in curtea mea,ci imediat in curtea
vecina,alti vecini vin si arunca gunoiul in pubela.Crezand ca o sa
pot rezolva acest lucru am pus lacat pe acea curticica;bineinteles
am vorbit cu propietarul,care imi este bun prieten,dar tot nu s-a
rezolvat ,deoarece oamenii tot vin si mai nou il arunca peste
gard.
- Cat timp faceti de acasa pana la Facultate?
- Putin timp,deoarece Facultatea este chiar in Tei,uneori merg pe
jos pentru ca iubesc foarte mult sa merg pe jos si sa respir aer
proaspat.
-Ce va doriti cel mai mult in viata si inca nu ati obtinut,in afara de latura familiala?
- Sti..omul niciodata nu e multumit,oricat ar avea in viata...insa eu
consider ca am reusit sa fac cam tot ceea ce mi-am dorit,am o
stare materiala buna,o cariera de asemenea,un loc de munca ce
imi ofera alte perspective in viata si stabilitate,singurul lucru pe
care inca nu l-am putut schimba este sistemul,care ofera salarii
mici oamenilor de viitor ai tarii.
-Ce puncte fosrte credeti ca are acest cartier?
- Un prim aspect ar fi piata Obor.Numita prin secolul XIX si
Campul Mosilor,pe acea vreme Oborul era un loc imprejmuit
unde se tinea un targ de vite,de fan si de lemne.Urmand ca mai
apoi acest obor sa devina o adevarata piata de desfacere;locul in
sine pare la prima vedere doar un teren compus dintr-o cladire
de tip hala si constructii provizorii cum ar fi chioscuri si tarabe
dar ceea ce autoritatile parca nu vad este faptul ca Piata Obor
ramane un adevarat fief al bisnitarilor de tigari de contrabanda
din Capitala.
-Dar referitor la mijloacele de transport de pe atunci si de acum ce puteti sa imi spuneti?
Dragan:Mai baiete era bine si nu, transporturile in comun circulau mai rar
dar aveam loc in toate,iar acum vin mai des si nu apuc sa intru mai in
niciunul.Lumea e in perpetua miscare,toti sunt grabiti si parca au uitat sa
mai fie oameni,am uitat bunele maniere si parca abia asteapta sa te
inghioldeasca.
-Daca ati avea puterea de a schimba ceva in acest cartier,cu ce ati incepe?
- As schimba in totalitate formele de supraveghere si control al
persoanelor care intra in ratb-uri,acum oamenii nu mai au frica
de nimic,controlorii stau la tocmeala,chiar negociind pretul
amenzii.Pe vremea mea traiam cu frica de militie.Tot odata acest
lucru ar conduce la privilegiul oamenilor cinstiti de a ocupa un
loc pe scaun.O alta modificare pe care as face-o ar fi: sistemul
juridico-legislativ, mentalitatile , care blocheaza afirmarea
valorilor si care incurajeaza mediocritatea, obisnuita cu suturile
in fund, schimbarea mentalitatii de smecher, nu ma dau rotund,
as incerca macar sa fac in asa fel incat a fi roman sa nu mai fie
considerat a fi o meserie(in alte tari).Un alt aspect foarte
important pe care l-as schimba este faptul ca Daca esti taran si
vrei sa te duci sa vinzi in Piata Obor sau in oricare alta piata, nu
ai cum deoarece trebuie sa dai bine cunoscuta "SPAGA". Nu ai
voie sa stai pe iarba ca vezi doamne strici iarba. Pai in toata
lumea asta civilizata vezi oameni cu paturi pe iarba, la un picnic,
citind o carte. In sectorul 2 risti sa-ti iei amenda daca indraznesti
sa faci acest lucru. Nu pot sa cred ca dupa 8 ore de munca un
bucurestean nu are voie sa-si intinda o paturica pe iarba si sa
citeasca o carte. Ce sa ma mai mire de Piata Obor. Aceasta piata
trebuie modernizata, trebuie ca taranii sa fie lasati sa-si vanda
marfa. Speculantii pot sa-si inchirieze un anumit numar de metri
din piata si sa-si vanda marfa acolo daca chiar vor asta. Piata
putem sa o amenajam si ca punct turistic. Sa vina strainii sa
manance branza adevarata, o rosie naturala, sa fie amenajata
intr-un stil romanesc de unde strainii pot cumpara de la alimente
specifice romanesti.
-Dar din punct de vedere arhitectural?
- Daca ne gandim la piata Obor nu as schimba nimic,aceasta
reprezinta o piata veche de peste 300 de ani cu care strainii s-ar
mandri, iar cine crede ca taranii vor avea bani de taraba de lux
din mall,se inseala. Cine doreste lux sa se duca in
supermarket,acolo gaseste produse de import, nimic Romanesc,
de la taranii nostri, care nu vor mai avea voie sa-si
comercializeze produsele si incet, incet vor muri si micii
agricultori si mestesugari, iar noi ne vom occidentaliza total,
adica vom asculta numai ,,Bach".asta este destinul nostru, de
balcanici... Asa este, trebuie sa mergem inainte, insa sa
respectam traditia si istoria. Am vizitat,mai demult Barcelona,
iar in centrul ei m-a uimit sa gasesc o piata ca cea din Bucur
Obor, in aer liber, cu un acoperis suspendat din sticla si otel. Se
mandreau ca are peste 50 de ani, era curata si nu avea nimic
modern, de genul prezentarii produselor in Mall. Unii si-au
pastrat lucrurile vechi si le-au restaurat pentru a se mandri, iar
altii dupa ce le-au daramat, regreta acest lucru, asa cum vom
regreta si noi. Din pacate Romania este o tara in care fiecare
respecta ce lege vrea si daca nu exista isi creaza una pentru el si
apoi ne arunca praf in ochi. Lipsa de respect fata de oameni si
fata de traditie si valori este la fel si acum, asa cum a fost dupa
sosirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu Dej pana la
Ceausescu, primul nostru presedinte. Desi am 63 de ani inca mai
sper ca vom avea un lider puternic, respectabil, care sa doreasca
binele tarii si al nostru. Un an nou, cu mult bine, pentru toata
lumea!
-Referitor la aglomeratie si la faptul cum s-ar putea imbunatati traficul rutier in Romania ce
credeti ca s-ar putea face?
- De Obicei intre orele 8 si 10 sau intre 16 si 19, zona obor se
aglomereaza cu cateva zeci sau sute de autovehicule, intinse intr-
un sir de cativa zeci de metri. Pentru a rezolva aceasta problema,
cele mai multe solutii prevad extinderea strazilor, adaugarea de
benzi rutiere, astfel incat sa aiba acces mai multe autovehicule.
Aceste propuneri au fost aplicate de mai multe dintre marile
capitale ale lumii pana acum cativa zeci de ani, cand o idee
venita din Danemarca a schimbat optica, extinderea benzilor
rutiere din centrul oraselor nu face decat sa le aglomereze si mai
mult. Concret, cand strazile sunt largite, traficul se
descongestioneaza doar o scurta perioada, pentru ca tot mai
multe autovehicule vor incepe sa circule in zonele libere, astfel
ca acestea se aglomereaza curand. In schimb, el a propus ca
orasul sa fie redat oamenilor, respectiv sa fie limitat cat mai mult
traficul din ariile centrale, sa fie create mai multe zone pietonale,
zone pentru biciclete si parcari, precum si sa fie incurajat
transportul public. In acest mod, traficul nu ar fi doar mai putin
aglomerat, ci mai rapid.
- Domnule Dragan, nu vreau sa va mai retin. Ma bucur foarte mult ca v-am cunoscut si mi-a
facut o mare placere sa vorbesc cu dumneavoastra! Va doresc multa sanatate si numai bine,
va multumesc pentru timpul acordat!
- Cu multa placere! Spor la facultate, niciodata sa nu te lasi
batut, sti doar ce spunea Eisten ,,O infrangere este doar mijlocul
pe care ti-l da viata ca sa vezi ce ti-a lipsit pentru a invinge.