Specia umana se caracterizeaza prin reproducere sexuata ceea ce presupune existenta celor doua sexe.

Sexualizarea reprezinta aparitia caracterelor sexuale in cursul dezvoltarii ontogenetice. Sexul reprezinta totalitatea
particularitatilor genetice, morfofunctionale si psiho-compotamentale care definesc un individ ca barbat sau ca femeie. Sexul
unui adult este definit de constitutia sa genetica, fenotipul sau sexual si rolul sexual pe care si-l atribuie (identitatea sexuala
si orientarea sexuala).
Sexualizarea se desfasoara in etape succesive, progresive, programate si coordonate in timp, ceea ce dovedeste ca
este un proces reglat genetic si hormonal.
In momentul fecundatiei se stabileste sexul genetic sau cromozomial al individului. Asadar, sexul este determinat de
cromozomii sexului care controleaza mecanismele prin care se decide daca individul va fi barbat sau femeie. Diferentele
dintre sexe nu sunt evidente la inceputul dezvoltarii embrionare. !na "n saptam!na a sasea de sarcina, indiferent de
constitutia genetica - ## sau #$ - , embrionii au o "nfatisare comuna cu structuri initiale (progonada sau gonada
nediferentiata) ambivalente. Dup%& '('i)*d +(,- acest . status indiferent / incep o serie de transformari ale embrionilor
care au ca rezultat diferentierea sexuala. Determinismul sexual sau diferentierea sexuala primara este controlata de
prezenta sau absenta cromozomului $ ( S0$) (1ig.nr.2).
1ig.nr.2 - Diferentierea sexuala 3 formarea gonadelor determinata de sexul genetic - formarea cailor genitale interne si a
organelor genitale externe.
Sexualizarea normala se realizeaza astfel3
- 4a embrionii 46,XY sexualizarea se face activ. Sub influenta factorului de diferentiere a testiculului (5D1 - factor de
transcriptie codificat la nivelul S0$) din medulara progonadei "ncepe formarea testiculului fetal care produce
hormoni cu actiune locala. Apar celulele Sertoli care secreta factorul de inhibare a canalelor mulleriene si stimuleaza
formarea celulelor 4e6dig. 7elulele 4e6dig incep sinteza testosteronului care stimuleaza diferentierea ductelor 8olff
si virilizarea. Se formeaza caile genitale interne 3 epididimul, vase deferente si vezicula seminala. 9lterior, "n lunile
:-( de viata intrauterina se formeaza organele genitale externe. Dupa nastere, la v!rsta de +-' ani se stabileste
identitatea sexuala (constientizarea apartenentei la un anumit sex), identitate psiho-sociala de tip masculin. 4a
pubertate, sub influenta hormonilor sexuali apar caracterele sexuale secundare si se definitiveaza comportamentul
sexual. Acest proces se numeste sexualitate (dob!ndirea identitatii si comportamentului sexual). Sexul masculin
produce prin spermatogeneza doua tipuri diferite de celule sexuale ++A ; # si ++A;$. Din acest motiv sexul
masculin este numit sex heterogametic.
- 4a embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv. Absenta cromozomului $ (S0$) determina sexualizarea feminina
spontana. Din progonada se diferentiaza ovarul. Ductele lui 8olff regreseaza, iar ductele mulleriene genereaza
trompa, uterul si treimea superioara a vaginului. 9lterior, in absenta androgenilor are loc formarea organelor genitale
externe feminine. Dupa nastere, are loc formarea identitatii si comportamentului sexual - identitate psiho-sociala
feminina. Sexul feminin produce prin ovogeneza un singur tip de gameti ++A;# fiind numit sex homogametic.
<prirea liniilor de diferentiere sexuala la orice nivel poate duce la aparitia tulburarilor de sexualizare
(intersexualitati, ambiguitate sexuala).
5ulburarile de dezvoltare sexuala sunt grupate astfel 3
2. Anomalii ale cromozomilor sexuali (sindrom =linefelter, sindrom 5urner, barbatii ##, hermafroditismul
adevarat) - se datoreaza modificarilor cromozomiale de numar sau de structura, omogene sau in mozaic.
+. Anomalii ale formarii sexului gonadic (disgenezia testiculara, sindromul testiculelor absente) - se
caracterizeaza prin cariotip normal dar gonadele au anomalii de structura.
'. Anomalii ale diferentierii sexuale (pseudohermafroditismele feminine si pseudohermafroditismele masculine) -
se caracterizeaza prin concordanta intre sexul genetic si gonadic dar discordanta intre acestea si organele
genitale externe (<>?). <>? sunt anormal dezvoltate si se aseamana sexului opus. @ feminin apare la
femei cu :*,##, ovare bilaterale, dar grade diferite de virilizare a tractului genital datorita excesului de
androgeni in cursul vietii intrauterine si infatisare masculina. @ masculin se caracterizeaza prin defecte de
virilizare a embrionilor :*,#$ datorate defectelor de sinteza a androgenilor, defecte in actiunea androgenilor,
defecte in regresia ductelor mulleriene sau alte cauze mai putin cunoscute. @ masculin se caracterizeaza
genetic prin :*,#$, testicule, feminizarea organelor genitale externe, infatisare feminina.
Tulburari ale comportamentului sexual (ce identitate sexuala si ce rol sexual isi atribuie individul). In
acest grup de tulburari datorate si unor cauze genetice au fost incluse 3 homosexualitatea, transsexualii si
travestitii.
- homosexualii prezinta concordanta intre sexul genetic, gonadic si fenotipul sexual dar atractia sexuala este
orientata catre indivizii de acelasi sex. Studiile familiale si ale gemenilor monozigoti si dizigoti (concordanta
caracterului la gemeni - (+A pentru BC si ++A pentru DC) arata ca barbatii homosexuali prezinta un nucleu
hipotalamic (nucleul dimorfismului sexual) mic, asemanator ca marime celui de la femeie. In mod normal, acest
nucleu este mai mare la barbat decat la femeie. 4a nivelul hipotalamusului se realizeaza controlul activitatii sexuale.
Aceste studii sugereaza implicarea factorului genetic in homosexualitate.
- 5ranssexualii prezinta concordanta intre sexul genetic, gonadic si fenotipul sexual dar isi atribuie o identitate
sexuala opusa celei genetice.
- 5ravestitii sunt barbati la care apare o alternanta a identitatii sexuale cu incapacitatea de a face o alegere definitiva.
rintr-o costumatie feminina isi ascund identitatea sexuala.
7onduita practica in tulburarile de sexualizare are in vedere stabilirea diagnosticului corect cat mai precoce
posibil pe baza unui 3
- examen local si general complet,
- anamneza a sarcinii si a istoricului familial
1
- analiza cromozomiala
- studiui imagistice si biochimice, etc.
0ezultatele investigatiilor vor facilita stabilirea sexului cu care va fi declarat si educat copilul. Scopul unei astfel de
conduite il reprezinta realizarea unor structuri genitale neambigue si functionale.
ORIGINEA I E!O"#TIA $RO%O&O%I"OR EX#A"I #%ANI
7romozomii sexului (heterozomii) umani au aparut printr-un proces de diversificare a unei perechi de autozomi, "n
cursul evolutiei. Din pacate, nu s-au evidentiat "nca etape intermediare ale procesului de diversificare al autozomilor. 5otusi, o
serie de dovezi au fost aduse "n spriDinul ipotezei care sustine transformarea perechii de autozomi "n gonozomi.
Ipoteza arata ca acum 'EE milioane ani unul dintre autozomii perechii initiale a pierdut segmente cromozomiale
reduc!ndu-se ca marime si devenind cromozomul $ uman- celalalt autozom , a ramas neschimbat ca marime, devenind la
om cromozomul #. Fn consecinta, cromozomul # a pastrat integral setul de gene maDore , ce a existat pe perechea initiala.
5ransformarea autozomului initial "n $ s-ar fi realizat prin modificari structurale de tipul deletiilor, inversiilor, translocatiilor, dar
si prin crossig-over inegal.
Dovezile care stau la baza ipotezei sunt3
Specii diferite de mamifere prezinta pe cromozomul # gene comune. De exemplu3 gena hemofiliei este
localizata pe cromozomul # la om, cal si c!ine.
rezenta regiunilor pseudoautozomale ale cromozomilor # si $ sugereaza originea lor comuna, o pereche de
autozomi omologi.
0olul decisiv al cromozomului # "n dezvoltarea normala a embrionilor. De exemplu, zigotii ::,oo sau :(,$ nu
sunt viabili, iar cei :(,# nu au o sexualizare feminina normala.
7romozomul # are o marime si un model de bandare constante printre primate,
rocesul de diversificare nu a fost "nt!mplator pentru ca existenta cromozomilor sexuali mentine constant
raportul natural "ntre sexe (sex ratio 232).5eoretic, spermatozoizii cu # si spermatozoizii cu $ se produc in
proportii egale, au viabilitate si motilitate egale in tractul uterin iar suprafata ovulului este egal receptiva pentru
ambele tipuri de spermatozoizi. ractic, studiile au aratat o predominanta a sexului masculin printre fetusi.
Diferentele se reduc pe parcursul sarcinii, la nastere raportul intre sexe (sex-ratio) fiind (2 baieti 3 :, fete.
'O"I%OR(I%#" $RO%O&O%I"OR #%ANI
(variante cromozomiale umane normale sau heteromorfismul cromozomilor umani)
olimorfismul cromozomial uman defineste variatiile morfologice ale cromozomilor observate la indivizi normali.
Aceste variatii individuale nu au nici un e)ect )enotipic ne)avorabil si evident pentru individ (nu au expresie fenotipica).
Sunt rare "n populatie (+A) si se mostenesc mendelian. 7oncret, ele constau "n cresteri sau diminuari ale heterocromatinei
constitutive a cromozomilor ce pot fi identificate cu aDutorul tehnicilor de bandare . Sunt cauzate de schimbari cantitative sau
de pozitie ale heterocromatinei constitutive, schimbari produse de deletii, duplicatii, inversii sau translocatii.
Fn citogenetica umana variatiile morfologice individuale sunt utilizate ca marGeri genetici pentru identificarea anumitor
cromozomi. BarGerul genetic descrie un cromozom diferit morfologic de omologul sau.
4a om, au fost evidentiate trei categorii de regiuni variabile3
0egiunile pericentromerice ale tuturor cromozomilor implic!nd marirea heterocromatinei constitutive adiacenta
centromerului.
Satelitii si bratele scurte ale cromozomilor acrocentrici
Hratul lung al cromozomului $
De exemplu3
7onstrictia secundara alungita (are o lungime dubla fata de omolog) sau diminuata de pe bratul I al
cromozomilor 2,, si 2*. Se noteaza astfel3 2Ih; sau 2Ih-.
Satelitii pot fi proeminenti c!nd sunt mai mari dec!t bratul p al cromozomului carui apartin (2'ps;), pot fi dublii
(aparitia de doi sateliti "n tanden la acelasi cromozom32'pss). 9neori, s-a observat prezenta satelitilor pe bratul
p al cromozomului 2J si I al cromozomului $.
Hratul p alungit al cromozomilor acrocentrici (este mai lung sau egal cu p al cromozomului 2)).
Kariatii dimensionale ale bratului I al cromozomului $ (2EA din barbatii normali clinic). De exemplu, $I; (mai
mare dec!t I al cromozomului 2,) sau $I- (mai mic dec!t I al cromozomului ++). 7romozomul $ foarte foarte
mic favorizeaza nondisDunctiile "n meioza paterna.
Fn concluzie, regiunile polimorfe corespund segmentelor cromozomiale formate din heterocromatina
constitutiva, alcatuita din ADL satelit.@eterozigotii sunt fenotipic normali, iar homozigotii ar putea fi
dezavantaDati ("nt!rzierea dezvoltarii psiho-motorii).
ANO%A"II $RO%O&O%IA"E #%ANE
Anomaliile cromozomiale produc dezechilibru genetic care determina anomalii fenotipice diferite observate in cazul3
- avorturilor spontane
- defectelor din nastere
- tulburarilor sexuale
- bolii canceroase.
Anomaliile cromozomiale se clasifica dupa momentul in care s-au produs3
2
2. constitutionale - se produc in perioada de formare a gametilor genitorilor sau in primele etape ale embriogenezei- sunt
prezente la nastere.
+. dobandite - se produc ulterior in cursul vietii si apar sub forma unor linii celulare anormale.
7lasificate dupa modul de afectare a materialului genetic pot fi grupate in3
2. numerice - euploidii, aneuploidii, mozaicuri cromozomiale si himere.
+. structurale - deletii, duplicatii, inversii, translocatii, cromozomi inelari, izocromozomii, cromozomii dicentrici.
Anomaliile cromozomiale maDore sunt asociate cu modificari fenotipice caracteristice cunoscute in patologie ca
sindroame cromozomiale. Anomalii ale aparatului dento-maxilar sunt deseori asociate aberatiilor cromozomiale. De
exemplu,
- in trisomia +2 (sindrom DoMn) se observa hipoplazie maxilara, palat ogival si ingust, eruptia intarziata a ambelor dentitii,
hipoplazia smaltului dentar, microdontie, hipodontie, malocluzii.
- In monosomia # (sindrom 5urner) maxilarul este ingust, palatul este ogival, micrognatie, eruptie intarziata, dinti
supranumerari, dinti geminati.
- In polisomiile # (sindrom =linefelter) apare taurodontismul3 molarii permanenti au camera pulpara larga si alungita.
3