17.

nceputurile teatrului romnesc (folclorul dramatic, jocurile,

primele instituii de teatru,primele coli teatrale)

nceputurile teatrului in Romania
Perioada elenistica i nceputurile stpnirii romane.
Forme de spectacole cu elemente teatrale: incantaii magice i descntece legate de cultul
getic, spectacole de dans, ceremonii cu caracter oficial (mai ales cele legate de cultul naturii i al zeilor
fecunditii)
Sec VII HR ntemeierea coloniilor greceti la Marea Neagra => cultul lui Dionysos
Histria a fost distrusa n 248 d HR de ctre goi nsa au fost descoperite trei bnci de teatru din
marmur care atest prezena unui amfiteatru. La Tomis s-au descoperit numeroase stele funerare ale
gladiatorilor ucii n luptele cu scop ritualic. Sarmisegetuza deinea un amfiteatru de 5000 de locuri a
crui ruine au fost descoperite in 1890. Lung de 88m si lat de 69m construit din piatra de ru, din
stanca si crmid. n 158 d HR este construit amfiteatrul de la Porolissum care putea gzdui 5500 de
spectatori si reprezint cea mai mare cldire publica descoperita pe teritoriul Daciei romane. Un alt
amfiteatru a fost descoperit la 200 de metrii de marele castru de la Pomet.
n vremea dacilor, manifestri ale spectacolului teatral observam nc de pe vremea dacilor
cum ar fi incantaiile magice, descntecele , spectacolele de dans , ceremoniile cu caracter oficial si n
special cele legate de cultul strvechi al naturii, al zeilor care ntruchipeaz forele fecunditii; dar mei
ales in celebrarea cultului lui Dionysos , zeul rodniciei . Mai trziu in vremea stpnirii romane in
Dacia se organizau spectacole publice , lupte de gladiatori , in cuprinsul amfiteatrelor; sacrificiile
umane se fceau pentru mblnzirea zeilor.

Mituri populare romaneti cu caracter dramatic
Exista patru mituri considerate a fii pilonii tradiiei autohtone:
- Traian si Dochia simbolizeaz formarea poporului roman. A fost formulat propriu-zis de
Asachi (Dochia care mpietrete cu oile sale fugind de Traian), nsa pe baza unor elemente populare si
a unei legende redactate de Dimitrie Cantemir.
- Mioria istoria ciobanului care voiete a fii nmormntat lng oile sale simbolizeaz
existenta pastorala a poporului roman (G. Clinescu)
- Meterul Manole povestea zidarului de mnstire care i zidete soia ca s opreasc
surparea cldirii; mit estetic ce indica concepia romneasca despre creaie ca rod al suferinei
- Zburtorul personificarea invaziei instinctului puberal; mit erotic.
Teatrul popular. Elementele dramatice foarte numeroase ale folclorului nostru pot fi
considerate ca manifestri de teatru popular . Meterul Manole este un adevrat erou tragic, ca si Toma
Alimo si atia ali eroi ai baladelor. Dialogurile dintre Manole, soie, meteri si Negru Voda sunt
elemente dramatice de natura folclorica. In Mioria ca si in Insir-te mrgrite, in Soarele si Luna,
elementul dramatic este foarte puternic. Din nefericire - si pricina trebuie atribuita condiiilor grele in
care s-a desfurat viaa poporului roman drama populara nu s-a putut dezvolta in plin din comoara
epica si mai ales din cea lirica a folclorului. De aceea drama populara nu are strlucirea celorlalte
genuri ale produciei noastre folclorice, fenomenul complex al artei dramatice presupunnd un anumit
grad de cultura , o oarecare stabilitate , condiii care au lipsit poporului roman. In practicarea datinilor
att de numeroase , se mpleteau sumedenie de elemente de poezie si de aciune dramatica , cu altele
lirice sau epice . Ele erau in special legate de celebrarea srbtorilor de iarna , cnd taranul,
protagonistul lor dispunea de mai mult timp liber. Astfel teatrul popular a mprumutat caracterul
datinilor. Elemente dramatice sunt de asemenea prezente in practicile magice, cum ar fi jocul fetelor
mari in jurul mtrgunei pentru a le aduce norocul; jocurile magice care sunt menite sa aduc in
ajutorul omului forele supranaturale atunci cnd acesta are nevoie, cnd un copil este bolnav tovarii
lui de joaca sunt chemai sa fac un cerc in interiorul cruia sunt doi copii legai la ochi , unul cu o
nframa alba iar celalalt cu una neagra . Cei de pe margine cnta iar cei doi se alearg . Daca cel cu
nframa alba l domina pe celalalt nseamn ca cel bolnav se va nsntoi repede. Tot prin acte
magice nsoite de cntec se rezolvau si alte problema ale oamenilor cum ar fi sporirea laptelui vacii
sau ferirea de duhuri rele.

Elemente dramatice in practicile magice
n Tara Oaului: fetele mari i cutau norocul jucnd goale n jurul mtrgunei scoase din
pmnt
Toplia - jud. Harghita : - cnd un copil se mbolnvete e realizat un ritual prin care
sntatea alunga boala
- mpiedicarea mprtierii albinelor n timpul roirii
- vindecarea copilului fr somn
- ferirea copilului de duhuri necurate
- sporirea laptelui la vaca
- ferirea ogorului de grindin, lcuste,seceta si tlhari
Nereju jud. Vrancea: - vegherea mortului (dureaz 3 zile); se folosesc mti din lemn ce
nfieaz oameni btrni, femei, animale, draci si popi.

Mtile si modalitile de travestire
Mtile apar nu numai la priveghiuri , ci si cu alte ocazii , la nunti la anul nou si la alte
srbtori . Mtile reprezentau animale si erau mpodobite frumos, iar cele care reprezentau omul erau
monstruoasa , hidoasa pentru a strni rasul si presupuneau o mbrcminte adecvata . Mtile erau
fcute din lemn coaja de copac , piele , stofa spre deosebire de cele din ora fcute din papir mache .La
priveghi , uncheul poarta o masca de lemn , mbrcat cu cojocul ntors , cu cocoaa in spate , cu un
ciomag si cu o traista in care are ceapa si mmliga si din care simuleaz ca mnnc cu baba. Studiile
de specialitate arata legturile dintre masca si celelalte elemente care contribuie la realizarea
spectacolului procesul de trecere de la rit la spectacol relevnd ca aciunea vrjitoreasca iniiala
devin e mai trziu joc cultic , dup cum din dispariia fundamentului de credina strveche, se dezvolta
teatrul profan .
Mtile de animale : purtate mai des de brbai si mai rar de femei, nfieaz capete ntregi
lucrate cu grij i frumos mpodobite; uneori apar si travestirile totale cum este cazul ursului. Mtile
omeneti pot fii hidoase sau comice, confecionate din lemn (scoara de tei) , piele (de cojoc), pnza,
stofa si carton: Uncheul e mbrcat cu un cojoc ntors, cu o cocoaa in spate, cu un ciomag gros in
mana i o traista la gt n care are ceapa i mmliga i din care simuleaz c mnnc mpreun cu
baba. Travesti-ul n drac sau un matahala presupune vopsirea fetei cu tciune sau funingine.

Srbtori populare nsoite de diferite rituri si ritualuri

Substratul laic al srbtorilor de iarna. Un izbitor paralelism se observa intre ciclul pgn al
srbtorilor de iarna si cel al srbtorilor cretine din aceeai epoca a anului, in special la popoarele
din rsritul Europei, la romni si la slavi. La romani ciclul srbtorilor de iarna ncepea cu Brumalia,
care in imperiul de rsrit, in Bizan, dura douzeci si patru de zile, dup numrul literelor din
alfabetul grecesc. In sudul Dunrii, la popoarele tracice, Brumalia au fost foarte populare si ele se
desfurau in onoarea lui Dionysos Tracicul, cnd se serba culesul viilor. in Peninsula Balcanica,
dionisiile s-au caracterizat prin procesiuni care cuprindeau cntrii si ditirambi in cinstea zeilor,
dansuri groteti, mascarade, jertfa apului, si din care nu lipseau mtile. Dup Brumalia urma, intre 17
si 20 decembrie, Saturnalia, in onoarea lui Saturnus, zeul semnaturilor, si Olimpia, in onoarea soiei
lui Saturnus, care personifica rodnicia pmntului. Unul din caracterele saturnaliilor era tergerea
totala, bineneles numai in timpul srbtorii, a deosebirilor de clasa, ceva mai mult, se producea o
rsturnare a rangurilor sociale, stpnii slujind pentru cteva zile pe sclavi. In sfrit, dup serbrile, in
primele zile ale anului roman, in cinstea lui Janus, cel cu doua fete, zeul luminii si deschiztorul
cerului-asa-zisele Calendae- urma srbtoarea Leneelor, cnd se calca vinul si se punea in butoaie.
Srbtoarea aceasta, in mare cinste la popoarele tracice, consta din mree cortegii in cinstea lui
Dionysos. Participanii se mascau, se travesteau si se grimau, mtile nchipuind figuri mitologice sau
felurite animale. Ei se mbrcau in piei de animale, pentru deghizament ntrebuinau crengi de vita,
iedera, frunza de stejar, iar fata si-o ungeau cu drojdie de vin. Se dansa, se executau jocuri comice, se
fceau glume sub forma de dialog, se cnta din gura si din diverse instrumente. Dei biserica cretina a
nceput de timpuriu lupta mpotriva acestor jocuri, ca unele care propagau superstiia si idolatria
pagini, exista dovezi ca, in Dacia si in vecintatea ei, saturnaliile au continuat sa fie celebrate si dup
retragerea romanilor.
Srbtorile de iarna: - Brumaliile (dura 24 de zile) erau nchinate n onoarea lui Dionysos
Tracicul i erau desfurate la nceputul lunii decembrie cnd se serba culesul viilor => procesiuni ce
cuprindeau cntri si ditirambi in cinstea zeilor, dansuri, mascarade i jertfa apului unde se purtau
mti.
- Saturnaliile (17 20 decembrie) in onoarea lui Saturnus, zeul semnaturilor presupuneau tergerea
totala a diferenelor de clasa iar mai trziu sunt rsturnate total rangurile sociale astfel nct stpnii
ajung pentru cteva zile s i slujeasc pe sclavi.
- Opaliile : srbtori nchinate zeiei Opalia, soia lui Saturnus ce personifica rodnicia pmntului
- Calendele : serbrile n cinstea lui Ianus cel cu doua fete(zeul luminii i deschiztorul cerului)
aveau loc la nceputul anului roman
- Leneele : clcarea vinului i aezarea lui n butoaie; constau in defilarea unor mree cortegii in
cinstea lui Dionysos in care participanii se grimau, se travesteau si se mascau in diverse figuri
mitologice sau chiar animale.
- Brezaia (sau Capra) - dateaz din sec. XVII-XVIII
- practicata mai ales in zonele muntoase ncepnd cu prima zi de Crciun
se vede in satele romane un om nvluit intr-o manta lunga sau intr-o zeghe i mpodobit cu
o mulime de basmale, panglici si flori de diferite culori

urca (Capra) este capul de pasare cu cioc lung de lemn, ciocul inferior fiind mobil si acionat
de un mner sau sfoara, montat pe o prjina, mai nalta dect omul. Prjina se mbrca in esturi
rneti care au stat in patul sau sub salteaua a apte femei care au nscut biei. Astfel esturii i se
confer forele magice de fertilitate ale mamelor care dau viaa pruncilor lor si ea, mpreuna cu capul
de ibis al turcei, alunga srcia din casa si aduc bucate mbelugate (George Zbrcea)
Dansul cluarilor : - prima mrturie pe care o avem referitoare la acest joc dateaz din 1572
- Dansul este executat numai de brbai care poarta doua cingtoare colorate peste umeri
ncruciate pe piept peste costumul naional, pe cap plrii mpodobite cu panglici colorate, la
picioare ciucuri, pinteni si clopoei iar in mana in bete .
- principalele personaje sunt vtaful (narmat cu o sabie de lemn), stegarul, primul calucean (poarta
capul de cal) si mutul (personaj comic, are de obicei un bici)
- Poarta cu ei o figura simbolica nchipuind un cap de cal nfipt intr-un bat si nvelit uneori in blana de
iepure
Oraiile de nunta: fceau parte dintr-un ritual complex care pecetluia cstoria.
Cnd un tnr vroia sa se nsoare trimitea peitori la prinii miresei; daca prinii primeau oferta se
porneau la casa tnrului si se hotra o zi pentru logodna sau ncredinare. Vinerea sau smbta
naintea nuntii se alegeau doi chemtori care mergeau din casa in casa si chemau la nunta pe steni
rostind o oraie si nchinnd cu vin. In ziua nuntii mirele nsoit de toate rudele si de prietenii din sat
porneau spre casa miresei. Cortegiul se oprea la o oarecare distanta de casa si o luau nainte doar
vorniceii care erau ntmpinai de vorniceii miresei: avea loc un schimb de glume si o simulare de
lupt. Acesta este momentul in care era rostita oraia : vorniceii se socoteau un soi de trimii ai
mpratului care plecnd la o vntoare de cprioare si-a pierdut vnatul in aceasta casa si acum vine
sa o recupereze, iar daca nu e data de buna voie va veni mpratul nsui si o va lua cu de-a sila
Elemente dramatice utilizate: alaiuri, stegari cu flamuri, tarafuri, dialoguri, lupte simulate si alergri cu
caii peste cmp.
Vicleimul sau Irozii dateaz din sec. XVIII. Format din doua pri: religioasa (prezentata de
oameni) si profana (nfiata prin jocul ppuilor).
In Muntenia personajele sunt: Irod, cei trei magi, un ofier, un copil, doi soldai si un cioban.
In Transilvania si in Maramure personajele sunt influenate de religia catolica => apare si fecioara
Maria, Iosif, diavolul, un fariseu si ngerul Gabriel. La nceput a fost interpretata de dasclii religioi si
mai trziu de ranii care compuneau singuri versurile, cntecele si confecionau costumele si
decorurile.
Jocul Ppuilor
Dateaz de la sf. sec. XVIII. Provine din farsa populara turceasca karagz (= ochi negru): cele doua
personaje Karagz (ignorant, grosolan, fudul, dispus mereu spre glume usturtoare) si Hagi Avat
(iste si naiv in acelai timp) corespund intr-o oarecare msura Paiaei si Uncheului din jocurile
romaneti. Ppuile erau fcute din lemn cioplit si mbrcate in petice si erau mnuite de un ppuar
care punea lada pe doua scaune si se aeaz in spatele ei . Lada era cptuita pe ambele pri cu hrtie
colorata si cu un covor din piele de iepure. Era luminata cu doua lumnri. Partea din fata avea doua
geamuri prin deschiztura crora vorbeau ppuile. Pe langa ppuar umbla si un lutar cu vioara care
zicea cntecul de la ppui. Tipologii de ppui: Ciobanul, oaia, Vasilache, Ilenua, Gaia, femeia lui
Vasilache, un turc, un cazac, un dascl, un drac, un calic, un oarec, o mata, Napoleon Bonaparte
Teme jucate: Vntorul fr noroc, poliaiul corupt, popa beat, dansatorii de moda noua, ceretoarele
de meserie.
Jocul dramatic al Jienilor
In prima parte a secolului XIX s-a bucurat de succes teatrul cu subiecte din viaa haiduceasca.
Teatrul Jienilor , numit in Muntenia Haita era jucat de flci travestii in haiduci cu plete, printre ei
aflndu-se si cte o fata, iubita eroului , si un cntre din fluier. Drama ncepe in general prin apariia
a doua personaje antagonice, anul nou , un tnr chipe plin de veselie, reprezentat cate o data printr-o
mireasa i anul vechi , un moneag obosit . Anul nou l ucide pe cel vechi cu o sabie de lemn. Apoi
intervine popa care parodiaz slujba de nmormntare . In urmtorul episod apar haiducii care
ateptndu-l pe Iancu Jianu, povestesc viaa lor si ceea ce i-a fcut sa ajung haiduci. Cpetenia lor
este prinsa de potera si pus in lanuri, si este salvat prin intervenia mamei, a iubitei sau a surorilor
nsa de cele mai multe ori prin coruperea celui care comanda potera , sau prin trecerea unor soldai
nemulumii de partea haiducilor.

Teatrul popular satiric
In Oravia la lsata secului locuitorii aveau obiceiul de a organiza un convoi de care alegorice
si artri carnavaleti cu intenia de a ironiza si a satiriza diferite ntmplri din viaa cotidiana si
politica de peste an cu scopul de a ndrepta moravurile.
Teatrul de la Oravia - Un exemplu de colaborare intre locuitorii germani , maghiari , cehi ,
romani , a fost prilejuit de construcia teatrului din Oravia. Teatrul de la Oravia se pare primul nostru
teatru zidit , s-a inaugurat in 1817 , cu prilejul aniversarii centenarului eliberrii Banatului de sub
dominaia turcilor . Construcia lui , hotrta in 1815 , a fost opera colectiva a inginerilor , a
funcionarilor , a muncitorilor , a comercianilor si meseriailor din ora si de la minele si monetriile
din Ciclova , Sasca , Dognecea , care si-au dat bniorul de patru criari pentru ridicarea teatrului.
In Mehedini exista obiceiul ca in seara de lsata secului de brnz, bieii sa se furieze din
case si sa se duca pe doua dealuri fata in fata si sa nceap sa strige unii la alii dndu-i cu prerea cu
privire la purtarea fetelor si femeilor de peste an , dup care se porneau pe huiduieli.
Un alt obicei teatral l reprezenta imitarea executorilor si a perceptorilor de ctre localnicii din
Bihor , iscnd dialoguri dure la adresa autoritilor.
Elemente dramatice de natura folclorica abunda in nenumrate datini ale poporului. Dintre
cele mai rspndite si care au biruit vremea menionm Pluguorul si Paparudele.

Malanca
Teatru ambulant interpretat de flci mascai. Personajele nfieaz diferite categorii sociale
cu ocupaiile lor : fierari, cizmari, mire, mireasa, moneag, baba, igan, iganca, scripcar. E nsoita de
ursar care joaca ursul si zornie un lan pe o tava imitnd sunetul banilor

Teatrul popular : concluzii.
Teatrul popular are un caracter ambulant, scena fiind odaia de oaspei a gospodarului, ograda
sau ulia satului. Uneori ntreg satul ia parte la spectacol care cpta astfel o mare amploare.
Teatrul popular nu folosete decoruri si alte elemente de scena ntrebuinate mai trziu in
teatrul cult.
Constituie sursa pentru o serie de scrieri dramatice : Ion Heliade Rdulescu Srbtoarea
romneasca, Matei Millo Baba Harca si Jianu,Vasile Alecsandri Nunta rneasca, Ion
Ppuarul, Iaii in carnaval, etc. Alecu Russo Jignicerul Vadra.



Teatrul curilor domneti

Teatrul de curte reprezint un fel de coala pentru curteni, pe care l-au avut domnitorii notri
din Moldova in secolul al XVII-lea ,iar in tara romneasca mult mai trziu. In tari din apus teatrul de
curte avea rolul de a domestici nobilii si de a-i sustrage de la conspiraii si intrigi, iar cel de la noi avea
doar rolul de a delecta la petreceri. Actorii in teatrul de curte erau pehlivanii, mscricii, si toi ceilali
oameni care puteau face lucruri deosebite pentru a ncnta nobilii.
Teatrul la curile fanariote - Partea cea mai tare a teatrului de curte sub domnii fanarioi o
forma jocul ppuilor , vestitul karagoz turcesc , care , plecat din curilor domneti si boiereti , a
devenit Jocul Ppuilor cu perdea sau fr .
Teatrul romanesc de la Cimeaua Roie - Iniiativa crerii unui teatru aristocrat permanent la
Bucureti a fost a lui Ralu Caragea , orgolioasa fiica mai mica a gospodarului. Domnita Ralu ,
vestita prin luxul cu care se nconjura , voia sa dea o strlucire in plus curii lui Caragea prin
nfiinarea unui teatru. Ralu , care visa evident ridicarea teatrului grecesc , si-a convins tatl si
acesta este unul din meritele sale sa cldeasc sau mai bine spus sa amenajeze - in iarna lui 1817 ,
un local de teatru , rmas in istorie sub numele de teatrul de la Cimeaua Roie In toamna lui 1818 ,
ne spune Filimon , teatrul de la Cimeaua Roie era gata sa primeasc spectatorii : La 8 septembrie
1818 , pe faada teatrului... era lipit un afi scris in limba greceasca si tiprit in tipografia boierilor
Clinceni. Acest afi vestea naltei nobilimi si respectabilul public de pe atunci ca in seara acelei zile
era sa vaza si sa auza opera Italiana in Algir de compozitorul Ioachim Rossini. Renaterea teatrului
grecesc in Bucureti , dorita de Ralu , nu s-a putut nfptuii in timpul lui Caragea ; dar una din
iniiativele sale va da roade mai trziu. Aristia va fi unul dintre animatorii nceputului de teatru
romanesc , pe scena teatrului de la Cimeaua Roie s-au dat spectacole in trei limbi , in germana , in
greaca si in romnete . Cu fuga familiei Caragea , in noiembrie 1818 , activitatea teatrului s-a
ntrerupt , dar numai pe scurt timp , ea fiind reluata sub noul si ultimul domn fanariot , Alexandru uu

Teatrul revoluionar al eteriei

Voi vei tri , caci vou Grecia e datoare ; Caci voi ai dat semnalul la libertatea sa .

Teatrul in limba greaca , nu era de fel o noutate in Bucureti . Pe la sfritul secolului al XVII-lea ,
sub Constantin Brncoveanu , se organizau spectacole ocazionale in limba greaca, iar in vremea
domniilor fanariote s-au scris comedii satirice cu subiecte luate din viaa curii domneti. La 1821
grecii n-au avut teatru in tara lor de batina , la Bucureti a funcionat , intre 1819-1820 , un teatru ,
pus in slujba societii secrete greceti denumita Eteria ton Ellimon , care urmarea eliberarea
popoarelor cretine din sud-estul Europei de sub jugul otoman. S-au creat teatre in mai multe centre
de operaiune , in care se afla o numeroasa populaie greaca si unde funcionau si academii , de
unde urma sa se recruteze interpreii spectacolelor Stilul de interpretare al teatrului Eteriei Despre
stilul de interpretare al actorilor diletani de la Cimeaua Roie , elevi in cincisprezece si optsprezece
ani , ne putem face o idee din relatrile contemporanilor Trupa condusa de Johann Gergera a continuat
sa joace la Cimeaua Roie , pana pe la 1820.Spre toamna anului , a sosit in Bucureti o trupa de
opera italiana , pentru aducerea creia boierii au fcut o adevrata subscripie , adunndu-se suma
considerabila de o mie de ducai . Revelator este faptul ca in 1821 , dupa fuga boierilor din pricina
zarvei , trupa de opera si-a urmat protectorii la Braov , unde a dat o serie de spectacole intr-o
sala destinata balurilor publice , in etajul nti al unei case

Teatrul in perioada rscoalei de la 1821

Dup rzmerita , cnd nu erau ncredinai romanii ca vor avea trei zile de pace , se ocupau cu un
teatru naional (Cezar Bolliac)

Rscoala din 1821 , cea dinti micare populara de mari proporii mpotriva jugului feudal si turcesc ,
a avut o deosebita nsemntate pe toate planurile , inclusiv cel cultural. La Braov s-a format o
societate literaro-politica , printre membrii ei figurnd Nicolae Vcrescu , poetul , Dinic Golescu ,
Constantin si Ion Cmpineanu , societate care , pe langa tainicele nzuine politice avea de scop fii
cultivarea limbii.

nceputurile teatrului in Transilvania

Un grup de intelectuali maghiari din Cluj au nfiinat in1792 o societate teatrala . Dieta Transilvaniei
a hotrt , in sesiunea 1794-1795 , permanentizarea teatrului . Din contribuii benevole s-au strns
30.000 de fiorini pentru susinerea teatrului , iar treizeci si unu de patrioi maghiari s-au obligat sa
contribuie pentru ntreinerea lui cu cate 250 de fiorini pe an Teatrul german fiineaz in Transilvania
si in Banat cu regulament special de cenzura nc din a doua parte a sec. al XVII-lea , sub conducerea
aa-ziilor Theater Entrepreneur. Livio Cinti preia conducerea teatrului in limba germana din Sibiu ;
acelai impresar a adus , in 1772 , o trupa italiana care jucase la Bucureti si la Braov .In 1778 a
aprut la Sibiu prima revista teatrala Thetral Wochenblatt redactor fiind S. Schardi si M.
Hochmeister. Din iniiativa lui Martin Hochmeister , primar al Sibiului prima cldire de teatru din
Transilvania , inaugurata la 1788. In 1815 conducerea teatrului din Sibiu a avut-o Iohann Gerger , apoi
Joseph Kreibig , cunoscui impresari care au organizat si stagiuni de teatru si de opera la Bucureti si
la Braov. La Braov se semnaleaz spectacole de teatru sub cerul liber nc pe la sfritul sec. al
XVIII-lea , oraul avnd un local de teatru din 1794 , pe locul unde mai trziu va fi sala Reduta. In
cadrul gimnaziului Honterus s-a dezvoltat , timp de mai muli ani cu ncepere din 1543 , o susinuta
micare teatrala , actorii fiind elevii scolii. Un maestru estor , Johannes Stamm , a lsat un fel de
jurnal , privitor la viaa teatrului , intre 1665-1688 ; in 1718 , acest teatru de colegiu a fost interzis.