Sunteți pe pagina 1din 6

Biblia si stiinta

Inainte de a intra in subiectul propus pentru acesta ocazie, sunt necesare cateva
observatii care ne vor ajuta in intelegerea lui.
1. Biblia nu este un tratat de stiinta. Ea nu este nici opera literara ( desi
contine lucrari literare de valoare universala ), nici tratat de filozofie ( desi contine cea
mai inalta filozofie ), nici manual de istorie antica ( desi contine multe informatii
pretioase pe acesta tema ). Domeniul de care se ocupa Biblia este cu totul altul.
Apostolul Pavel ne descrie foarte clar principalul scop pentru care nea fost data
Biblia de Providenta divina!
Din pruncie cunosti Sfintele Scripturi care pot sa-ti dea intelepciunea care
duce la mantuire, prin credinta in Christos Iisus. Toata Scriptura este insuflata de
Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in
neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru
orice lucrare buna. " #imotei $, %& %'
(enirea Bibliei este aceea de a descoperi omului stiinta mantuirii ( vezi
)uca %, '' ), de al calauzi in dobandirea nepri*anirii, a desavarsirii caracterului. Desi
Biblia contine si istorie, si filozofie, si poezie, si stiinta de cea mai buna caliatate, ea
ramane o lucrare cu totul deosebita de oricare alta.
2. Perioada scrierii Bibliei. Avand $+ de autori diferiti, Biblia a fost scrisa intr
un interval de apro,imativ %&-- de ani. Primele carti au fost scrise catre %&-- . %/--
i.0*r. , avandul autor pe (oise. 1ltima carteApocalipsa a fost scrisa de apostolul Ioan
catre sfarsitul secolului intai d.0*r.
Autorii Bibliei au trait in medii diferite, in tari diferite, vorbind limbi diferite si
avand un nivel de pregatire intelectuala diferit. Iata cativa din autorii ei! David si
2olomon ( imparati ), Amos ( pastor ), Daniel ( prim ministru ), (oise ( educat in scolile
Egiptului antic ), Ezra ( carturar ), (atei ( vames ), Petru si Ioan ( pescari ), )uca ( medic
), etc.
0eea ce este uimitor este faptul ca, in ciuda diversitatii autorilor ei si a perioadei
lungi in care a fost scrisa, Biblia este unitara in continutul si mesajul ei. 3u e,ista in lume
o alta lucrare conceputa de om intrun interval atat de mare ( un mileniu si jumatate4 ) ,
avand atat de multi autori ( $+ 4 ) si care sa fie totusi o lucrare unitara, fara contradictii.
1nitatea Bibliei nu poate fi e,plicata decat prin originea ei divina, inspirata fiind de
aceeasi Inteligenta superioara Du*ul 2fant.
3. Conceptiile pe care le avea lumea in perioada in care a fost scrisa Biblia.
Intro vreme in care, in toate popoarele antice, pagane, stiinta se amesteca cu religia, cu
practicile oculte, cu misticismul si superstitia , Biblia are meritul de a descoperi adevaruri
stiintifice clare, in limbajul cel mai simplu si firesc.
2e sustine adesea ca Biblia nu este o lucrare tocmai originala, ideile ei fiind
imprumutate din culturile antice! egipteana, babiloniana, persana, *itita sau greaca. Este,
de aceea, foarte important pentru noi sa stim ce sustine Biblia cu privire la un adevar
stiintific , facand in acelasi timp comparatie cu conceptiile popoarelor antice cu privire la
acelasi subiect. Doar facand acesta comparatie ( cu care ne vom ocupa in continuare ),
vom putea confirma sau infirma acuzatiile ce se aduc autorilor Bibliei cu privire la
influentele pagane.
%
)asand la o parte aceste scurte observatii , vom intra in subiectul propriuzis,
facand o paralela intre sustinerile Bibliei, conceptiile popoarelor antice si cunostintele
contemporane. Iata cateva e,emple!
A) Biblia sustine ca Soarele, una si stelele sunt corpuri ceresti create de
!umne"eu cu un scop bine definit# acela de a fi luminatori ai Pamantului ( vezi
5eneza %, %/ %+ ).
Este interesant de observat ce credeau popoarele antice , contemporane cu autorii
Bibliei, cu privire la corpurile ceresti.
Babilonienii, de e,emplu, credeau ca 2oarele si )una erau zei ( deci fiinte vii 4 ).
2oarele era numit zeul 2amas, iar )una . zeita 2in. $%iptenii nu se deosebeau prea mult
in coceptia lor de babilonieni. (ai mult decat atat, ei credeau ca 2oarele si )una se
plimba pe cer intro barca, stelele fiind vaslasii. Egiptenii credeau ca cerul este o masa
lic*ida.
&ec'ii %reci, de asemenea, credeau ca 2oarele si )una sunt zei. 0and
Ana,agoras filozoful materialist care a trait in secolulul al &lea i.0*r. a sustinut ca
2oarele este un glob de metal incandescent, el a fost alungat din Atena.
(omanii, la randul lor, numeau 2oarele 62ol invictus7, sarbatorindul pe "&
decembrie, dupa cultul zeului persan (it*ra.
Iata cat de simpla si adevarata este relatarea Bibliei in comparatie cu conceptiile
popoarelor contemporane cu scriitorii ei 4 (ai putem vorbi de influente pagane asupra
scriitorilor Bibliei cu privire la acest subiect 8
B) Biblia su%erea"a ca Pamantul este rotund. E,ista cateva pasaje biblice care
sugereaza acest adevar!
# Proverbe ), 31* ucand pe rotocolul !amantului Sau
#raducerea franceza a Bibliei, facuta de )ouis 2egond, mentioneaza ! ouant
sur le "lobe de Sa terre ( ucand deasupra "lobului !amantului Sau 6 ). 3u insa
toate traducerile sugereaza acest adevar. #raducerile 0rampon, 3e9 International
:ersion, Doua; etc. redau acest verset cu sensul de lumea intreaga ( 6<!la#in" in the
$orld , Doua; ).
# +saia ,-, 22* %l sade deasupra cercului !amantului Aceeasi e,presie
(6cercul pamantului7)
este folosita si in traducerile )ouis 2egond ( in limba franceaza ) si 3e9 International
:ersion ( in limba engleza).
#raducerea Doua;, in limba engleza, dupa te,tul latin :ulgata mentioneaza! It
is &e that sitteth upon the "lobe of the earth 6 ( %l sta deasupra "lobului
!amantului7 )
1nii comentatori ai Bibliei nu considera acest te,t ca fiind un argument in
favoarea ideii ca Pamantul este rotund, subliniind ideea ca e,presia 6cercul pamantului7
nu se refera la globul pamantesc, ci la linia curba a orizontului. De altfel, abatele
0rampon traduce acest te,t! Il est Celui 'ui sie"e par-dessus la voute de la terre ( %l
sade deasupra boltei !amantului 6). Am amintit acest te,t doar in sensul ca el ar putea
su%era ideea ca Pamantul este rotund , avand in vedere faptul ca Biblia nu#si
propune sa faca declaratii pur stiintifice.
# uca 1., 3,# 3/* (a spun ca in noaptea aceea, doi insi vor fi in acelasi pat,
unul va fi luat si altul va fi lasat. Doua femei vor macina impreuna) una va fi luata si
alta va fi lasata. Doi barbati vor fi la camp) unul va fi luat si altul va fi lasat.
"
Aparent, cuvintele (antuitorului nu ne spun nimic cu privire la subiectul de care
ne ocupam. 2i totusi, privind mai atent continutul te,tului, vom observa ceva interesant.
Aducand in discutie momentul revenirii 2ale pe pamant, (antuitorul aminteste trei
activitati umane care se desfoasoara in acelasi moment!
odi*na prin somn, care apartine noptii
macinatul cerealelor, care in =rient se face dimineata devreme, pe racoare
lucrul la camp, activitate ce se desfasoara in cursul zilei
Domnul vorbeste despre 6noaptea aceea7 in care unii oameni vor dormi, altii vor
macina grane ( deci pentru ei este dimineata devreme ), iar altii vor lucra la camp, fiind
zi. Avem aici un indiciu cu privire la faptul ca Pamantul este rotund.
Este demn de subliniat faptul ca, in timp ce Biblia sugereaza ideea ca Pamantul
este rotund, savanti si filozofi ai antic*itatii ca Platon, Aristotel, Ptolemeu si altii
sustineau ca Pamantul este plat. 0onceptia anticilor a dominat gandirea omenirii pana
tarziu in Evul (ediu. )a sfarsitul secolului al %&lea, dupa calatoria lui 0olumb spre
America, a avut loc o diputa istorica la 2alamenca, in 2pania. Invatatii timpului cautau
sal convinga pe 0olumb cu toate argumentele lor 6stiintifice7 ca Pamantul este plat, nu
rotund , asa cum sustinea marele navigator. Daca Pamantul ar fi rotundspuneau ei, el sar
rostogoli fara sasi mai revina.
Din nou constatam ca Biblia este corecta din punct de vedere stiintific, indiferent
de ceea ce au sustinut, intrun anumit moment al istoriei, marii savanti ai lumii.
C). Biblia afirma ca Pamantul nu se spri0ineste pe nimic.
# +ov 2/, .* %l intinde miazanoaptea deasupra "olului si spanzura !amantul
pe nimic.
# +ov 3), /* !e ce sunt spri*inite temeliile lui ( ale Pamantului + , Sau cine i-a
pus piatra din capul un"hilui ,
0onceptiile anticilor difereau mult cu privire la acest subiect. Indiferent de popor
si cultura lui, toti sustineau ca Pamantul este sprijinit pe ceva. $%iptenii, de e,emplu,
credeau ca Pamantul pluteste pe apa.
1recii credeau ca Pamantul este sustinut de umerii titanului Atlas. #ot in antic*itate se
mai credea ca Pamantul se sprijinea fie pe patru stalpi, fie pe o broasca testoasa, fie pe
patru broaste mari etc. 3e vine sa zambim astazi de asemmenea conceptii si credinte.
Este de remarcat faptul ca, in mijlocul unor asemenea conceptii, Biblia sustine
adevarul! Pamantul nu se sprijineste pe nimic. Iov nu era nici navigator, nici astronom,
nici filozof, insa era un om al lui Dumnezeu care cunostea adevarul pentru acea epoca. )a
data cand (oise scria cartea lui Iov, in urma cu apro,imativ trei milenii si jumatate, nu
e,ista posibilitatea fotografierii Pamantului din spatial e,traterestru pentru a i se vedea
forma, asa cum e,ista astazi aceasta posibilitate. Acesta este pentru noi un argument in
plus ca inspiratia Bibliei nu este omeneasca, ci divina.
!) Biblia ne vorbeste despre miscarea in spatiu a corpurilor ceresti dupa
niste le%i bine preci"ate.
# +saia ,-, 2/* -idicati-va ochii in sus si priviti . Cine a facut aceste lucruri ,
Cine a facut sa mear"a, dupa numar, in sir, ostirea lor , %l le cheama pe toate pe
nume/ asa de mare este puterea si taria 0ui, ca una nu lipseste.
=bservam ca Biblia ne vorbeste despre o miscare ordonata a corpurilor ceresti in
spatiul cosmic. Ea sustine acest adevar intro vreme in care popoarele antice sustineau ca
$
Pamantul este fi, pe suportii lui, iar cerul este o bolta pe care stelele sunt fi,ate ca niste
ornamente.
$) Biblia vorbeste despre spatii nesfarsite care e2ista intre corpurile ceresti
din univers.
# 1 +mparati, ), 2.* Dar ce . (a locui oare cu adevarat Dumnezeu pe pamant
, Iata ca cerurile si cerurile cerurilor nu pot sa Te cuprinda. Cu atat mai putin casa
aceasta pe care Ti-am zidit-o eu .
Apostolul Pavel, scriind despre o e,perienta traita de el personal , afirma ca a fost rapit
pana la al treilea cer ( vezi " 0orinteni %", " ).
Intro vreme in care cu oc*iul liber nu se puteau vedea pe cer decat cateva mii de
stele, Biblia vorbeste ( este adevarat, in termeni simpli, accesibili ) despre adevaruri
descoperite de abia recent cu mijloace ultramoderne. 3otiunile de cer atmosferic, cer
galactic si metagalactic sunt incluse in e,presiile biblice! 6cer7, 6ceruri7 si 6cerurile
cerurilor7.
Astazi, pe un petec de cer de dimensiunea discului lunar, pot fi observate circa
/-- de gala,ii cu ajutorul telescoapelor puternice. De unde stiau scriitorii Bibliei ca
e,ista 6ceruri ale cerurilor7 gala,ii si metagala,ii 8 1n singur raspuns rational se
impune! inspiratia divina.
3) Biblia sustine ca %lobul pamantesc a fost masurat si cantarit la creatiune.
# +ov 3), ,#4* 1nde erai tu cand am intemeiat !amantul , Spune, daca ai
pricepere . Cine i-a hotarat masurile, stii , Sau cine a intins fran"hia de masurat peste
el ,
Desi limbajul este poetic, el ne transmite un adevar important! dimensiunile
Pamantului nu sunt intamplatoare, ci ele au fost *oatarate de 0reator. Acelasi mesaj il
gasim si in pasajul urmator!
# +saia ,-, 12* Cine a masurat apele cu mana 0ui , Cine a masurat cerurile
cu palma si a intins tarana !amantului intr-o treime de masura , Cine a cantarit
muntii cu cantarul si dealurile cu cumpana ,
Asadar, Biblia vorbeste despre niste dimensiuni bine determinate ale globului
pamantesc. Pamantul nostru nu a fost adus la e,istenta la intamplare, avand niste
dimensiuni intamplatoare. !ar au oare importanta atat de mare dimensiunile
Pamantului 5
2e cunoaste astazi ca intre corpurile ceresti se e,ercita o forta de atractie
universala care este direct proportionala cu masa corpurilor ceresti si invers proportionala
cu patratul distantei dintre ele. Daca Pamantul nostru nu ar avea aceste dimensiuni bine
determinate, el ar avea cu totul alta orbita.
0e ar insemna aceast lucru 8 Imposibilitatea vietii .
(i*ai 2erban , autorul cartii 6=mul si astrele7, publicata in Editura Dacia in
%+>?, la pag. >' scrie!
Tera este o planeta privile"iata/ orbita sa se afla la o distanta optima fata de
Soare, distanta care sa permita aparitia materiei vii si dezvoltarea formelor superioare
de viata. 1rmarea situarii la distanta optima este constanta flu2ului de ener"ie pe care
planeta il primeste de la Soare, ceea ce asi"ura variatii mici ale temperaturilor locale
in functie de anotimpuri. 3ata de temperatura medie de -45 "rade Celsius care se
inre"istreaza pe 6arte, pe Tera aceeasi medie este de 789-85 "rade Celsius, fapt cu
implicatii deosebite in metabolismul apei in or"anismele vii. Concluzia care se impune
/
este ca Tera se afla la o distanta fata de Soare care sa asi"ure un flu2 optim de ener"ie
radianta, suficient pentru a pastra in "eneral temperatura apei in limitele fatidice 9 si
899 de "rade Celsius si a permite circulatia libera a acesteia si, in acelasi timp, nu atat
de intens incat sa transforme intrea"a planeta intr-un desert incins.
Ce consecinte ar avea un alt volum si o alta masa a planetei noastre 5 Poate
consecinta cea mai grava pentru viata ar fi e,ercitarea unei alte forte de gravitatie. = forta
de gravitatie mai mica near impiedica sa ne deplasam cu usurinta pe supafata
pamantului, iar aerul atmosferic sar rarefia, nefiind atras suficient de puternic de pamant.
@arefierea sau disparitia atmosferei ar face imposibila viata.
= forta de gravitatie mai mare near strivi de pamant, dereglandune toate
functiile fiziologice ale organismului. Desigur, consecintele ar fi multiple, insa una se
impune a fi mentionata! viata pe planeta ar fi greu de conceput , daca nu c*iar imposibila.
1) Biblia sustine ca aerul are %reutate.
# +ov 2), 24#2.* Cand a randuit "reutatea vantului si cand a hotarat masura
apelor, cand a dat le"i ploii si cand a insemnat drumul ful"erului si al tunetului,
atunci a vazut intelepciunea si a aratat-o i-a pus temeliile si a pus-o la incercare.
3oua ni se pare foarte firesc sa recunoastem acest adevar stiintific, insa pana la
#oricelli in %?/$, sa ras de ideea ca aerul ar avea greutate. #oricelli a fost cel care, in
%?/$, a demonstrat ca aerul are greutate si ca el e,ercita o presiune asupra pamantului.
Astazi se stie ca asupra noastra apasa cateva mii de Ailograme, dar cine simte greutatea
aceasta8
0eea ce #oricelli a demonstrat e,perimental in secolul al %'lea, Iov a afirmat cu
aproape doua milenii i.0*r. De unde stia Iov, un simplu pastor din tara 1t, toate aceste
lucruri 8 1n singur raspuns se impune! inspiratia divina a Bibliei.
6) Biblia sustine ca raportul dintre suprafata uscatului si cea a apei este de
unu la trei.
# +saia ,-, 12* Cine a masurat apele cu mana 0ui , Cine a masurat cerurile
cu palma si a strans tarana pamantului intr-o treime de masura,...
0u circa "'-- de ani in urma, intro vreme in care nu se putea vorbi de
cartografierea Pamantului cu ajutorul satelitilor de pe orbita, Isaia stia ca uscatul
reprezinta circa o treime din suprafata globului, in timp ce apele reprezinta doua treimi
din aceeasi suprafata. Atlasul geografic ne spune! uscatul are o suprafata de %/+ "-- ---
Am patrati, in timp ce suprafata oceanului planetar este de $?% --- --- Am patrati.
Asadar, raportul de trei la unu este destul de corect. De unde a stiut profetul Isaia
acest adevar 8 Doar dupa ultimele descoperiri geografice si, mai ales, dupa primele
zboruri in spatiul e,traterestru, sa putut calcula suprafata totala a uscatului si a marilor.
1n singur raspuns ni se pare logic! inspiratia divina a Bibliei.
+) Biblia sustine ca !umne"eu a intins cerurile la creatiune.
# Psalmul 1-,, 2* Te invelesti cu lumina ca si cu o manta, intinzi cerurile ca
un cort.
# +ov 7,) * :umai %l intinde cerurile si umbla pe inaltimile marii
# +saia ,-, 22 * %l intinde cerurile ca o mahrama subtire8 etc.
Dar ce legatura e,ista intre e,presia biblica 6intinde cerurile7 si stiinta
contemporana 8 Astazi se vorbeste mult despre e,pansiunea universului. #eoria Big Bang
, sustinuta de majoritatea oamenilor de stiinta, dar in acelasi timp combatuta de alti
oameni de stiinta, sustine ca intreaga materie din univers se gasea concentrata initial intr
&
un atom primar. In momentul -, acest atom primar ar fi e,plodat, dand nastere corpurilor
ceresti organizate in sisteme solare, gala,ii si roiuri de gala,ii, care continua si astazi sa
se departeze de punctul central al e,ploziei.
3e vorbeste Biblia de Big Bang inca de acum apro,imativ "'-- de ani 8
0ategoric nu 4 2au, mai corect spus, nu in sensul in care isi imagineaza astazi unii oameni
de stiinta. 0reatiunea divina a fost , intrun anume sens, o e,plozie ( Big Bang ) de viata,
de imaginatie creatoare, in urma careia a aparut universul. Biblia ne invata ca la origine a
acestei 6e,plozii7 nu sa aflat *azardul lipsit de inteligenta si finalitate, ci o Persoana
atotputernica si inteligenta Dumnezeu 0reatorul. El este 0el care 6a intins cerurile7 si
inca le mai 6intinde7, caci ,afirma (antuitorul,Tatal 6eu lucreaza pana acum si %u de
asemenea lucrez7(Ioan &, %')
9) Biblia ne vorbeste , in termenii ei nestiintifici, despre e%ea a doua a
termodinamicii# e%ea entropiei.
# (omani ), 2-#21* Caci firea ( natura ) a fost supusa desertaciunii, nu de
voie, ci din pricina celui ce a supus-o, cu nade*dea insa ca si ea va fi izbavita din robia
stricaciunii
# Psalmul 1-2, 24#2/! Tu ai intemeiat in vechime pamantul si cerurile sunt
lucrarea mainilor Tale. %le vor pieri, dar Tu vei ramanea/ toate se vor invechi ca o
haina/ le vei schimba ca pe un vesmant si se vor schimba
Acest pasaj din Psalmi la determinat pe )ordul Belvin ( %>"/ %+-' ) sa
aprofundeze termodinamica si sa descopere cea dea doua lege a ei, supranumita si e%ea
entropiei. El era convins ca lumea a fost creata de o Ciinta inteligenta, dar ca ea se
indreapta spre un sfarsit inevitabil, de la care doar Dumnezeu o poate salva prin
redistribuirea energiei in univers.
Desi Biblia foloseste termeni simpli ca robia stricaciunii7 (6robia
dezordinii7dupa alte traduceri) sau supusa desertaciunii7, mesajul ei este cat se poate
de clar! #otul in lumea noastra, de la caderea omului in pacat si caderea blestemului
asupra intregului pamant, tinde spre dezordine, *aos si moarte, adica spre o stare in care
entropia este ma,ima. Acesta este motivul pentru care, in lumea noastra, este mai usor sa
stricam , sa degradam, sa producem dezordine, sa demolam, decat sa construim, sa
creem, sa facem ordine. 2tricand, demoland, facand dezordine, nu facem altceva decat sa
actionam in sensul in care lucreaza legea entropiei. In acelasi timp, orice se face bun si
ordonat in lumea noastra, cere mult efort si timp, caci se actioneaza impotriva unei legi
care guverneaza e,istenta noastra pe pamant.
Conclu"ii
Biblia nu este un tratat stiintific, dar ceea ce a afirmat ea cu milenii in urma,
cand lumea era plina de aberatii si falsuri pe post de inalta stiinta, este adevarat. #rebuie
sa recunoastem impreuna cu (antuitorul! Cuvantul Tau este adevarul.7 ( Ioan %', %' )
!e ce nu am crede tot ce spune el 5
?

S-ar putea să vă placă și