Sunteți pe pagina 1din 4

1

6.Inchiziia

Dac activitatea celor mai multe din ordinele monahale aveau un caracter
moralizator, respectiv caritativ sau de aprare fa dumanul extern, Evul Mediu a mai
produs n Biserica Apusean alt soi de activitate, cea a inchiziiei, legat de cercetarea i
nimicirea dumanului intern, mai ales a ereziilor.
Etimologic, numele inquisitio nsemneaz anchet, cercetare. La nceput, inchiziia a
fost folosit numai ca procedur penal. Iniial inchiziia a fost nfiinat n 1184 de papa Lucius
al III-lea ca tribunal eclesiastic al papalitii, pentru a combate erezia catarilor din Lombardia.
Papa Inoceniu al III-lea (11981216) a stabilit n Conciliul al IV-de la Lateran din
1215, prin canonul 3, modul de procedur al acesui tribunal ecclesiastic. Prin opoziie cu
procedura penal roman, aflat n uz pn atunci i n tribunalele bisericeti, prin care
judectorul aciona numai dac era sesizat de un acuzator oarecare, responsabil pentru dovedirea
acuzaiilor, noua procedur din 1215 consta dintr-o anchet pornit chiar de judector, care
discuta n contradictoriu cu inculpatul care devenea acum i acuzator i judector.
nceputul activitii s-a fcut prin reprimarea dur a albigenzilor din sudul Franei, a
valdenzilor li catarilor. Sinoadele din sudul Franei obligau, de pild, pe episcopi s denune pe
ereticii din parohiile lor, iar n decurs de un an. Cum preciza canonul 3 al sinodului din 1215
- seniorul laic, care nu ducea la ndeplinire mandatul, era depus i-i pierdea domeniul.
Operaiunile inchizitoriale erau conduse de dominicani, crora din 1252 le-a
fost pusa la dispoziie tortura.

Procedura inchizitionala

-s-au pastrat manuale inchizitionale;
-6 etape:
1. inchizitorul colinda zonele infestate de erezie
ine o predica apocaliptic;
da un timp de graie (max. 4 saptamani)
daca erau banuieli puternice arestarile se faceau imediat

2. dupa expirarea timpului: INTEROGATORIUL
acuzatul trebuia sa jure pe Sfnta Evanghelie;
daca nega acuzaia de erezie erau adui martori pentru confruntare, dar nevzui la
fa
3. vexarea
constrngerea pentru a accepta acuzaia de erezie;
4. sentina pronunat public
5. autoblafe
actul de credinta al celui acuzat;
abjurarea ereziei.

6. excomunicarea si anatema
daca nu accepta pct. 5.

2
-cei condamnati cu moartea erau dati administratiei laice pentru indeplinirea sentintei;
-complicii la erezie erau si ei pedepsiti (deposedati de averi, intemnitati pe viata, etc.)
1


Pedeapsa confiscrii se mai aplica i ereticilor care nu abjurau erezia lor, precum i celor
condamnai la nchisoare pe via, morilor condamnai n efigie cu dezgroparea lor precum i
celor condamnai n lips.
Trimiterea n pelerinaje i flagelarea constituiau o alt categorie de pedepse, care
puteau fi convertite eventual n opere de caritate. Flagelarea se fcea n biseric n timpul
Liturghiei.
nchisoarea nu era considerat pedeaps, ci mijloc prin care ereticul putea - prin regim
de pine i ap - s obin iertare pentru crime precum i ca mijloc de supraveghere a lui. Ea
era temporar, pentru cei ce mrturiseau erezia i se lepdau n timpul de graie, ori
permanent, pentru cei ce o mrturiseau numai prin tortur.
Aplicarea pedepsei cu moartea, care a adus tribunalelor inchizitoriale o trist
celebritate, nu s-a fcut fr numeroase proteste i ovieli nc de la nceput. Astfel, unii
considerau c erezia nu este crim, de aceea se i opuneau pedepsirii ei, cci, se spunea, ea nu
trebuie combtut dect prin raiune (argumentis, non armis capiantur). Alii acceptau i ideea
pedepsirii, dar numai a celei spirituale, adic excomunicarea, pentru a evita molipsirea altora.
Chiar i cei ce acceptau alte pedepse dect cele spirituale se opuneau cu hotrre
pedepsei capitale, iar pedepsele fizice le recomandau numai cu mult rezerv, Prin sinodul de la
Verona (1184), la care a participat i mpratul Friederich I Barbarossa (11521190), s-a
stabilit ca ereticii s fie predai braului secular care s le aplice pedeapsa.
Numrul victimelor inchiziiei nu poate fi stabilit. Dei destul de mare, numrul a
fost exagerat de adversarii Bisericii. Rspunderea pentru aceste omoruri i mai ales pentru cele
n mas, svrite cu prilejul cruciadelor mpotriva ereticilor, dintre care una din cele mai
sngeroase a fost cea din 1209 mpotriva albigenzilor (masacrul din Beziers) de sub
pontificatul papei Inoceniu al III-lea, revine n ntregime Bisericii romano-catolice i mai
puin nobilimii interesate. Justificarea acestor acte prin asemnarea ereziei cu crimele de Les
majestate, de trdare nu st n picioare. Prerogativele tribunalelor inchizitoriale erau att de
mari, nct depeau uneori i puterea episcopal sau civil. Putea fi citat i arestat oricine i
se putea folosi tortura mpotriva oricui.


Inchizitia in Biserica Apuseana


inchizitia = atitudine a bisericii Romei prin care a incercat sa reprime miscarile eretice din
sanul ei care negau realitatile sociale ale vremii si autoritatea papala.

Inquirere (lat.) = a ancheta, a audia.

Forma speciala de judecata:
dreptul roman pornea de la acuzatie si acuzator, dar Inchizitia judeca fara acuzator
2
.

1 Cartea neagra a Inchizitiei. Marile procese ale umanitatii, ed. Saeculum, 2001
2 Acuzatorul putea fi si ANONIM el nefiind confruntat cu acuzatul fata in fata.
3

-oficial a aparut sub papa Lucius III (1181-1184)
-aprobata de Sinodul IV Lateran -1215 (al XII-lea Ecmenic)

Grigorie IX (1227-1241):

-o transforma intr-o institutie, cu inchizitori speciali;
-pana la Grigorie IX era condusa de episcopii locului, dar de la el e incredintata unor calugari dominicani
(majoritatea), dar si franciscani.


Miscari combatute:

-catarilor: inspirata di bogulimismul balcanic;
-valdesii: Petru Vadus; dualisti, gnostici, credeau ca lume e rea;
-vrajitoria.


A aparut in sec. XII, s-a institutionalizat in sec. XIII, s-a concretizat in sec.
XIV, a decazut in sec. XV, si s-a reactivat in sec. XVI la vanatoarea de
vrajitoare.



Doctrine si practici noi in Apus
(secolele XI XV)

-nu au existat in mileniul I;

A. PURGATORIUL

anticamera a Raiului;
un loc cu durata limitat;
prin spovedanie se iarta pacatele grele (osanda vesnica a pacatului);
osanda vremelnica a pacatului trebuia ispasita pe pamant, iar cel care nu a avut timp va
trebuia sa si-o ispaseasca in Purgatoriu;
era un foc curatitor;
starea celor de aici putea fi usurata prin liturghii, donatii, indulgente.
3


B. INDULGENTELE

in legatura cu teoria meritelor prisositoare
4

Practica a aparut in sec. XII in etape:
1.se dadeau penitentului in mod personal;
2.se puteau cumpara indulgente pentru altcineva;
3.indulgentele se puteau cumpara si pentru cei morti => legatye de Purgatoriu => Biserica trecea dincolo de spatiu-

3 J. Les Goff, Nasterea Purgatoriului, 1996, editura Meridian;
4 Hristos n-a avut pacat desi a facut fapte bune, sfintii au facut mai multe fapte bune decat pacate => TEORIA
TEZAURULUI BISERICII.
4
timp, in viata viitoare.
-se comercializau de catre Papa prin intermediul calugarilor dominicani.


C. CONCOMITENTA TRUPULUI SI SANGELUI IN EUHARISTIE

inventata pentru a sprijini impartasirea numai cu ostia;

Teoria sustinea faptul ca asa cum in trupul omenesc carne si sangele sunt inseparabile, tot asa si in Trupul
Mantuitorului coexista Trupul si Sangele Mantuitorului

ostia simbol al Trupului Mantuitorului.

-in secolul VI incepe imparasirea cu azima.