Sunteți pe pagina 1din 11

Estimarea presiunii magnetice in marirea

cuptorului cu formare electromagnetica


Sumar
In analiza proceselor formarii electromagnetice este esentiala aptitudinea de a
estima presiunea magnetica asupra obiectului. In acest scop analiza circuitului electric
echivalent a fost folosita cu intelepciune. In cauza, s-a presupus ca materialul bobina sunt
asa de mari incat efectul final nu este de neglijat, ceea ce nu se aplica in practica uzuala.
Recent, analiza campului electromagnetic al elementului finit, a fost folosita de autorii
acestei lucrari pentru a obtine o distribuire a presiunii mai realistica. In aceasta lucrare,
analiza a fost extinsa pana la investigatia efectelor geometriei electromagnetice din
matrita si rezistenta tevii la presiune magnetica.
Presiunea magnetica variaza functie de parametrii geometrici ai sistemului
electromagnetic de formare, asa cum reise din analiza circuitului, dar intensitatea variatiei
depinde de rezistivitatea materialului. Presiunea magnetica sacde pe masura ce marimea
cuptorului creste. Totusi, exista o limita peste care presiunea nu mai scade. ceasta limita
este aproape egala cu lungimea bobinei.
Introducere
naliza proceselor formarii electromagnetice consta in analizarea circuitului
electric si deformarea dinamica a piesei, aceste analize fiind relationate intre ele. !copul
analizei circuitului electric este acela de a calcula presiunea magnetica si de a o aplica in
analiza deformarii. u fost utilizate diferite metode "#,$% pentru a analiza circuitul
electric. Totusi, in metodele abordate, s-a luat in considerare ca piesa tubulara si bobina
erau atat de mari incat efectul putea fi neglijat. &u toate acestea comportamentul
deformarii piesei putea fi cunoscut doar in centrul piesei.
!uzu'i "(% a facut analiza tevii in expansiune luand in calcul o anumita valoare a
distributiei presiunii magnetice, dar au existat diferente intre calcul si rezultatele
experimentale, diferenta reiesind in principal din asumarea acestei presiuni distribuite.
Recent autorii de fata ")% au obtinut o distributie mai realistica a presiunii prin
analiza campului electromagnetic al elementului finit, si a reusit sa prezica
comportamentul deformarii tubului in expansiune.
In aceasta lucrare analiza campului electromagnetic a fost extinsa pentru a se face
investigatii asupra efectelor geometriei sistemului electromagnetic si rezistivitatea piesei
la presiune magnetica in timpul formarii tevii.
2. Analiza campului electromagnetic
In analiza campului electromagnetic, se iau in calcul urmatoarele presupuneri* +i,
curentul principal este reprezentat cu ajutorul distributiei curentului in sectiune
transversala a tevii in devenire- +ii, permeabilitatea si conductivitatea electrica a
materialului sunt constante si izotropice- +iii, dispersarea locala a curentului este
neglijata- si +iv, sunt folosite coordonatele cilindrice, doar componenta . +litera /teta0
greaca, a densitatii curentului si vectorul potential exista.
In urma acestor ipoteze asumate ecuatiile lui 1ax2ell pot fi exprimate ca*
3 x
unde E este campul electric +3 m4-#,, 5 reprezinta densitatea fluxului magnetic
+6b m4-$,, 7 intensitatea campului magnetic + m4 -$,, 8 densitatea curentului + m4-
$,, si t9 timpul.
3ectorii de mai sus nu sunt independent, din moment ce sunt relationati la
urmatoarele ecuatii*
unde : reprezinta permeabilitatea +7 m4-#, si ; reprezinta conductivitatea + m4-#,
<eseori este convenabil de ales un potential vector A ca o variabila a sistemului in
analiza campului electromagnetic, cum ar fi*
!ubstituind ecuatiile +), si +=, in ecuatia +$, cu ecuatia +>, si +?, rezulta*
@nde A este numita reluctivitate si este reciproca lui :.
Ecuatia +B, poate fi exprimata intr-o functie cu un component potential vector ca
in relatia +=,*
Presiunea magnetica exercitata pe peretele interior al tevii reiese din ecuatia +?,*
@nde n este unitatea normala vectoriala pe suprafata obiectului supus la presiune
si P este tensorul de stres al lui 1ax2ell care este echivalent cu presiunea magnetica.
!uprafata tevii in expansiune este ilustrata in Cig. #, in timp ce dimensiunile de
baza ale sistemului electromagnetic format sunt date in Tabelul #. @n sfert din acest
sistem a fost luat in considerare in analiza datorita simetriei sale.
Cig.#. 5obina si piesa tubulara in formarea electromagnetica
1odelul pentru analiza campului electromagnetic este ilustrat in Cigura $, unde se
afla si conditiile de limita.
Cig.$ 1odel pentru analiza campului electromagnetic
&u toate ca limita o reprezinta spatiul deschis, regiunea analizei este limitata de
capabilitatea de a face calculele si eficienta acestora. In aceste calcule, dimensiuni,
suprafata intregii regiuni analizata a fost de = ori mai mica decat decat bobina si piesa in
lucru. u fost folosite elemente la scara mica pentru a descrie regiunea bobinei asa cum
reiese din Cig. (.
Cig. ( 1esa elementului finit pentru analiza campului electromagnetic
&urentul electric din primar in bobina a fost calculate folosindu-se ecuatia "(%*

3. Rezultate si discutii
(.# Efectul bobinei si geometria cuptorului in raport cu presiunea magnetica
Presupunand o distribuire a densitatatii magnetice uniforma, si fara sa aiba scapari
de camp magnetic in interiorul cuptorului, presiunea magnetica a fost exprimata ca "$%*
@nde i este curentul primar, p este numarul de spire al bobinei, b este raza
efectiva a bobinei, si a este raza efectiva a camerei cuptorului.
Tabelul#. <imensiunile de baza ale bobinei de formare si dimensiunile piesei
1odelul grosimii bobinei, si raza bobinei in raport cu presiunea magnetica,
calculat pentru o camera de cuptor egala cu bobina in lungime, se prezinta in Cig. )->
Cig. ) Presiunea magnetica, ca o functie a infasurarii bobinei +lungime-?>mm, raza
bobinei-)$mm, lungimea tubului-?>mm, diametrul tubului care acopera bobina- ))mm,
Cig = Presiunea magnetica, ca o functie a razei cuptorului
Cig. > Presiunea magnetica, ca o functie a razei bobinei +lungimea bobinei-?>mm, raza
bobinei-)mm, decalajul intre bobina si tub-#mm ,
In aceste figuri linia punctata este relationata la presiunea magnetica, rezultata din ecuatia
+#$,.
Presiunea magnetica in figuri are valori maxime pe centrul longitudinal al tubului
care inconjoara bobina. Presiunea magnetica obtinuta din calculele prezente arata reactii
referitoare la parametrii geometrici ai bobinei si tubului, similare cu cele obtinute in
relatia +#$,
(.$ Efectul rezistivitatii materialului la presiunea magnetica
sa cum este ilustrat in Cig. )->, intensitatea presiunii magnetice variaza cu
rezistivitatea materialuluiDpiesei, asa incat putem rescrie Ec. +#$, ca*
&u
Tabelul $
Proprietatile materialului bobinei si ale piesei
@nde m este o constanta care variaza cu rezistivitatea materialului.
(.(. Efectul lungimii piesei asupra presiunii magnetice
Cig ? Relationarea dintre presiunea magnetica si factorul geometric, K in Ecuatia +#(,
Cig B !chimbarea in m la ecuatia +#(, cu rezistivitatea piesei
!chimbarea presiunii magnetice in raport cu lungimea piesei se afla ilustrata in
Cig. E.
Cig E !chimbarea presiunii magnetice in raport cu lungimea tubului care infasoara bobina
+lungimea bobinei-?>mm, raza bobinei-)$mm, grosimea bobinei-)mm, diametrul
tubului-))mm,
Presiunea magnetica afisata in figura are valori maxime pe control longitudinal al
tubului. &and lungimea tubului creste, presiunea magnetica descreste, dar deasupra unei
anumite lungimi ramane constanta, aceasta limita fiind egala cu lungimea bobinei.
<in moment ce presiunea magnetica P, este proportional cu patratul curentului
din primar, i1, si curentul din primar este deasemenea proportional cu i2/L, unde i2 este
curentul din secundar si L este lungimea tubului care infasoara bobina. <eci, putem scrie
presiunea magnetica astfel*
@nde C este o constanta.
Cacand analogie cu principiul transformatorului si al electromagnetismului, se
poate deduce ca numarul infasurarilor in bobina secundara a transformatorului
corespunde cu lungimea tubului , de unde rezulta ecuatia*
@nde N1 si N2 reprezinta numarul infasurarii din primar si secundar la bobina
transformatorului.
&ombinand Ec. +#), si +#=, intr-o singura ecuatie +i1N1 este constant,*
unde &$ este constant.
Cig #. arata ca sugestia de mai sus e valida, rezultand ca scaparile de camp
electromagnetic in interiorul cuptorului sunt neglijabile.
Cig #. Relatia dintre presiunea magnetica si L^-, unde L este lungimea tubului
<in moment ce exista limitarea lungimii cuptorului deasupra careaia presiunea
descreste, se poate face referire la faptul ca lungimea cuptorului deasupra careia curentul
din secundar se afla in bobina, nu va creste mai mare de lungimea bobinei. ceasta
situatie este aratata in Cig ##, unde Le, reprezinta lungimea efectiva pe unde trece
curentul din secundar.
Cig ## Fungimea efectiva a piesei Le, si lungimea bobinei Lc
4. Concluzii
Efectul geometriei cuptorului asupra sistemului electromagnetic si rezistivitatii
piesei in raport cu presiunea magnetica au fost investigate in ideea de marire a cuptorului.
Presiunea magnetica variaza odata cu parametrii geometrici ai formarii sistemului
electromagnetic, asa cum se poate prezice in analiza circuitului, dar intensitatea depinde
de rezistivitatea piesei. Presiunea magnetica descreste odata cu cresterea in lungime a
cuptorului. Totusi exista o limita, dupa care presiunea nu mai scade. ceasta limita este
aproape egala cu lungimea bobinei.
Multumiri
utorii doresc sa isi exprime multumirea Profesorului !ong-Gop 7ahn,
<epartamentului Ingineriei electrice, @niversitatea Hationala din !eoul, pentru aportul
important pe care l-au adus in analiza campului electromagnetic.
Bibliograie