Administrativ

1.
Notiuni generale privind

administrarea sociala.
Statul este scopul immanent al societatii civile ,
fiind un subiect strict necesar, fata de care indivizii
au obligatii si care la rindul sau garanteaza
anumite drepturi.Administrarea in general este o
coordonare de ativitate a doua sau mai multe
persoane colective sau organizatii relizate p\u
primirea unui rezultat concret. Administrare exista
obiectiv in orice asociatie omeneasca avind functia
istorica permanenta in organismul social . .
Adm.soc- a aparut odata cu aparitia societatii, are
loc acolo unde se desfasoara activitatea omului.
Administrarea sociala poate fi:statala si
nestatala.notiunea de adm.sociala include in sine 4
elemente:1-subiectul administatrii; -obiectul
adm; !-legatura directa dintre subiect si
obiect"patrunderea comenzilor de adm.#; 4-
legatura indirecta dintre subiect si obiect"raportul
privind executarea comenzilor primite#. Semnele
adm.sociale sunt:- administrarea sociala este
numai acolo unde exista activitatea in comun a
persoanelor; -obiectul actiunii administrarii sociale
este comportamentul participantilor activitatii
collective a raporturilor dintre ei; -baza
adm.sociale este subordonarea dorintei
participantilor administrarii; -mecanismul
realizarii adm.sociale intruc$ipeaza subiectii
administrarii adica organele adm. %unctiile de
baza a administrarii sociale sunt: colectarea si
prelucrarea informatiei; prognozarea; planificarea;
organizarea; coordonarea si colaborarea; controlul
si inregistrarea. &in punct de vedere a structurii
procesul adm.sociale reprezinta realizarea logica a
subiectilor adm.sociale in fazele: 1-pregatirea de
luare a deciziei; -luarea unei decizii
administrative; !- organizarea realizarii deciziei
adm.luate; 4- controlul asupra procesului realizarii
deciziei adm.
2. Esenta si particularitatile de baza ale
administratiei publice.
Administrarea publica este o modalitate a adm.
sociale,unde calitatea de subiect al adm.
permanent este reprezentant al organului executiv
al statului. Adm.publica nu este doar forma de
executare si organizare , ci este o activitate
exercitata de autoritatile publice prin functiponarii
sai, in scopul realizarii sarcinilor si functiilor
statului in interesul general al societatii. Subiectii
adm.publ.sunt numai organelle de stat si cei
isarcinati cu putere care sunt imputerniciti de catre
cei ce detin puterea. 'biectul adm.publ.sunt
interprinderile, organizatiile, cetatenii care nu
dispun de putere deplina . Particularitatile
adm.publice:( subiectul adm.activeaza in numele
statului. (p\u realizarea atributiilor sale el este
dotat suplimentar cu unele imputerniciri inclusive
aplicarea masurilor de constringere statala;
(deciziile subiectului au caracter de prescriptie
unilaterala a vointei )uridice; (indicatiile
subiectului administarii sunt obligatorii p\u
obiectul administrat; puterea executive- este
instrumental de prote)are si asigurare a intereselor
societatii ctatenilor si celorlalti membri. %unctiile
puterii adm.sunt realizarea legii in practica p\u
care se foloseste o anumita parte a obligatiilor
puterii de stat.semnele puterii executive sunt*:-
universalitatea; -obiectivitatea; -constringerea;
-caracterul organizatoric.scopurile de baza a
puterii executive sunt:1-garantarea sigurantei
cetatenilor, societatii sia statului; -alcatuirea unor
conditii care contribuie la bunastarea cetatenilor
societatii si a statului; !-alcatuirea unor conditii in
realizarea dr.si libertatilor cetatenilor si
organizatiilor p\u o viata sociala libera din punct
de vedere politic, economic, social si cultural.
+rincipiile:1. fiecare put.are o distincta competenta
fara ca alta putere sa intervina; . suspendarea sau
anularea actelor put. executive, puterea
)udecatioreasca are dreptul numai in cazul de
incalcare a constitutiei si legilor;!. realizarea
controlului put.executive )udecatoresti si
legislative cu scopul ca una din put. san u
depaseasca atributiile fata de alta putere; 4.
garantia relatiilor dintre put. o executa put.
)udecatoreasca care poate permite unele
neintelegeri intre puteri conform constitutiei; ,.
pentru put. executiva este c$aracteristic in special
aplicarea legala cu caracter pozitiv infaptuirea
directa a cerintelor legislative in scopul unei
normale si effective lucrari.
3. Functiile de baza ale puterii
executive.
Functiile puterii executive:1-de orientare a
subiectului administrat -include urm. activitati
:analizarea informatiei cu scopul cercetarii
obiectului adm; prognozarea-prevede sc$imbarile
in evolutia evenimentelor sau proceselor bazate pe
informatiile date; planificarea- determinarea
indreptarii scopurilor insarcinarilor si posibileleor
rezultate ale activitatii adm; reglarea legala-
instaurarea regimului legal al activitatii si
fnctionalitatii structurilor proprii; conducerea
metodologica; -de asigurare(material-tehnica,
financiara,informationala, profesionala) !-
administrarii operativ(zi de zi)- include in sine
administrarea organizatiei""formarea organelor
adm. Stabilirea functiilor etc.#conducerea si
organizarea operative; coordonarea actuala si
preliminara a activitatilor diferitor organe adm.
functionarilor organizatiilor; control "cercetarea
cazului cu scopul descoperirii abaterilor in
functionarea legilor, planurilor, programelor si
luarea masurilor fata de cei ce au incalcat ordinea
publica#; inregistrarea perceperea sistematica a
informatiei; evaluarea tututror lucrurilor
indeplinirea sarcinilor concrete.
4. Principile si ormele de organizare
ale puterii executive.
Principiile de organizare a puterii executive se
impart in categorii:generale si speciale.-ele
generale se clasifica in:suveranitatii poporului-
stipulate in constitutie reprezinta ca poporul este
unicul izvor de put. el isi eexprima put. prin
intermediul organelor put. executive. -ontrolul
asupra desfasurarii organelor put, executive este
realizat din partea organului legislativ si cel
)udecatoresc dar si de popor. legalitatii- prevede
obligatia organelor put, de stat functionarilor de
stat sa respecte constitutia rm si alte legi, un
element de baza este raspunderea personala a
functionarului si cetateanului pentru incalcarea
legii. Acesta consta in respectarea normelor
constitutiei de toti subiectii organelor put.
executive.separarii puterii- este un principiu
constitutional, prevede existenta si independenta
celor trei put. legislative executive si
)udecatoreasca. democratismului-prevede ca
vointa poporului constituie baza put. de stat fiind
exprimata prin dreptul la vot egal direct secret si
liber exprimat, precum si faptul ca cetatenii rm au
dreptul de a participa direct cit si prin
reprezentanti la administrarea treburilor publice
publicitatii- legile sunt supuse publicarii oficiale,
prioritatii si garantarii dr. si intereselor legitime-
drepturile cetatenilor trebuie sa fie garantate si
toate organele put. de stat c$iar sic ea executive
poarta raspundere fata de cetateni ! imbinarii
corecte centralizarii si descentralizarii-
centralizarea-concentrare a activitatii
administrative in miinele autoritatilor centrale,
diferitor ministere, care conduc prin intermediul
agentilor locali, pe intreg teritoriul tarii.
Descentralizarea-transmiterea anumitor
imputerniciri ce tin de competenta org.centrale
alese ale adm.publice locale. %ormele de realizare
a put. executive sunt: legale si ilegale care se
deosebesc dupa caracterul consecintelor )uridice.
-ele legale conduc spre accentuarea consecintelor
)uridice iar ilegale nu duc spre consecinte )uridice.
%ormele legale se clasifica dupa continut, scopul
administrarii si metoda manifestarii. &upa
continut: - crearii legale; - aplicarii legale. -rearea
legala a activitatii adm. se refera la crearile,
sc$imbarile, anularile si perfectionarile normelor
legale. Aceasta procedura are loc astfel: se ia o
decizie a prelucrarii proiectului actului normativ
adm; se scrie textul proiectului; proiectul este
supus unor faze de cercetare; se prelucreaza; se
a)unge la o $otarire a organelor; se organizeaza o
examinare a proiectului in organelle legislative;
proiectul se examineaza si se aplica. &upa scopul
folosirii: -interne"rezolvarea intrebarilot
oraganizarii de stat, conducerea structurilor din
departamentele organelor interne#; -externe. &upa
modul manifestarii: -verbale; -concludente.
". Notiuni generale privind dreptul
administrativ.
#reptul administrative este o ramura a dr.public,
poate fi definit ca:sistemul normelor )uridice care
reglementeaza relatiile sociale cu caracter executiv
si de dispozitie din domeniul administrarii publice
si relatiilor sociale care apar in procesul altor
forme de activitati statale "executive, )udecatoresc#
precum si relatiile sociale ce apar in administrarea
interne a altor organe statale si nestatale in
legatura cu participarea lor in procesul de
adm.publica. Particularitatile dr.adm. ca ca
ramura a dr.public:este o ramura relative
tinara;reglementeaza un volum de relatii foarte
largi; nu poate fi codificat; este foarte
mobil"dinamic#; contine norme )uridice care sunt
bazate pe principiul exprimarii unilaterale )uridice
a vointei subiectului administrarii; unele situatii
dde conflict pot fi realizate insasi de organele
adm.publice; legalitatea actelor )uridice emise de
organele adm.publice pot fi apreciate atit de
organele legislative cit si )udecatoresti.
$. %biectul dreptului administrativ
%biectul dr.adm.include relatiile sociale atit
interne cit si externe care reies din activitatea
organele administratiei publice deasemenea
include si unele relatii sociale care reies din
adm.interna a altor organe statale,iar instantele
)udecatoresti examinind dosarele contraventionale
realizeaza nu )ustitia )udecatoreasca dar )urisdictia
administarativa, nu emit acte )udecatoresti dar acte
administrative cu caracter individual. .xista
urmatoarele tipuri de grupuri care constituie
obiectul dr.adm.: intre organele adm.publice
situate pe verticala &relatiile de subordonare, cind
organul adm.pub. inferior se supune celui superior
ca exemplu relatia dintre aparatul central /A0 si
comisariatele de politie' prin intermediul normelor
adm.)ur.este reglementat statutul adm.)ur. al
cetatenilor in sfera adm.publice.relatiile dintre
organele administratiei publice nesubordonate
aflate pe orizontala&/A0,ministerul )ustitiei' se
reglementeaza ordinea crearii sistemului organelor
executive, competenta lor si interactiunea cu alte
organe. Intre org.adm. publice si organele
nestatale( relatiile /A0 si +rocuratura 1enerala);
intre org.adm.publice si cetateni- reglementeaza
activitatea adm.)urisdictionala a organelor
imputernicite si ordinea executarii ei.
(. )istemul dreptului administrativ.
Sistemul de drept include in sine urmatoarele
elemente: ramura de drept- este elementul
principal fiind constituit din normele de drept ce
reglementeaza relatiile socile.institutii de drept-
reglementeaza relatii sociale de tip special.
Scopurile de baza a drept.adm.sunt: 1.realizarea
conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca
un instrument important in garantarea sigurantei
cetatenilor societatii, aparatului de stat si insusi
statul..garantarea democratiei organizatiei
put.executive. !. realizarea conditiilor pentru
realizarea de catre cetateni a drepturilor libertatilor
sale garantarea carora este legata de functionarea
put.executive.4. garantarea sigurantei cetatenilor si
societatii de la administrarea dupa bunul plac, de
la abuzuri negli)enta necompetenta a subiectilor
put.executive. Structura dreptului adm. este
compusa din parte generala si cea speciala si de
procedura. Parte generala cuprinde institutiile
dreptului adm. grupele de norme ce regleaza
relatiile sociale nationale care: -intaresc principiile
adm. pub; - regleaza statutul adm-)ur al
cetatenilor; - regleaza treburile de stat si determina
statutul )uridic al functionarilor municipali de stat.
2 determina formele si metodele adm.pub printer
care o mare parte o au normele ce reglementeaza
ordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor
procesuale. Parte speciala regleaza administrarea
anumitor ramuri ale dreptului admin."transport,
invatamint si din sfera metodologiei, statisticii# se
imparte in urm. grupe ce reglementeaza
administrarea in sfera:- social politica; - garantarii
sigurantei cetatenilor societatii si statului; -
activitatea social- culturala a statuluil; -activitatea
gospodareasca a statului. Partea de procedura
cuprinde normele adm. din -odul -ontraventional
al 3/ care infaptuiesc continutul incalcarilor adm
si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle
si functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor
adm.
*. +oraportul dreptului administrativ
cu ramurile inrudite ale dreptului.
&reptul adm are trasaturi comune cu urmatoare
ranuri de drept. &3.+456 -'7S404540'7A6-
care contine toate principiile tututror ramurilor de
drept inclusiv si al dreptului adm. .l regleaza
relatiile sociale ce apar in sfera aparatului de stat,
raporturilor dintre persoana si stat, realizarea
puterii prin separarea celor ! puteri de stat.
&3.+456 %07A7-0A3- reglementeaza relatiile
sociale din sfera activitatii financiare a statului,
relatiile sociale aparute in procesul acumularii si
repartizarii veniturilor banesti ce formeaza venitul
national al rm. &3.+456 %57-0A3- normele
dreptului funciar regleaza relatiile dintre stat si cei
ce exploateaza pamintul astfel statul prin
org.adm.pub.da lucratorilor loturi de pamint in
arenda sau le confista. &3.+456 -0806- regleaza
problemele de proprietate, insa metodele reglarii
sunt diferite. &reptul adm regleaza relatiile de
proprietate in ordine organizatorica a metodei de
subordonare a put. &3.+456 /57-00- multe
relatii de munca ale lucratorilor si subordonatilor
reglementeaza drept adm si cel al muncii, ca
exemplu ar veni relatiile aparute in procesul
muncii al functionarilor org.de stat, asigurarea
sociala a lucratorilor la batrinete, in caz de boala,
invaliditate precum si intrebarile legate de
securitatea muncii a lucratorilor toate acestea sunt
reglementate de dreptul muncii. 7ormele dreptului
adm reglementeaza obligatiile muncitoresti si
drepturile functionarilor lucratori in sfera adm de
stat.&3.+456 +.7A6- normele dreptului adm
determina faptele care sunt incalcari adm si
masurile de sanctionare a persoanelor ce leau
savirsit. &reptul penal determina care fapte sunt
infractiuni si masurile de pedeapsa. 6imitele dintre
drept adm si cel penal ia sfirsit in cazul savirsirii
unor actiuni care sunt legate de faptele ce pot
constitui infractiuni si invers.
,. -zvoarele dreptului administrativ.
0zvaorele dr.adm sunt formele in care se exprima
normele dr.adm.care nasc, modifica sau sting
drepturi si obligatii dintr-un raport de drept
administrativ. .le se impart in:materiale si
formale.0zvoarele formale sunt:Tratatele
internationale la care 3/ este parte, pot fi
izvoare in cazul in care acestea contin norme ale
dreptului administrativ, si sunt de aplicabilitate
directa.Constitutia-contine norme privind
organizarea si functionarea principalelor organe
ale adm.publice, precum si principiile ce stau la
baza functionarii lor. Codul Contraventional al
3m; Legi din sfera adm pub; Ordonantele si
hotaririle uverunului deoarece au un c$aracter
normative si prin intermediul lor se organizeaza
activitatea ministerelor si altor org ale adm.pub;
!ecretele "resedintelui #$ cind acestea poarta
un c$aracter normative si cuprind norme de drept
adm. Ordinele si instructiunile emise de ministri;
%ctele administrative ale org. locale de adm pub.
1.. Notiunea structura si tipurile
normelor administrativ /uridice.
Norma adm./ur. sunt regulile de conduita in
societate stabilite prin dispozitia normei materiale
a dr.adm. p\u neonorarea carora prin sanctiunea
normei )uridice este prevazut mecanismul de
aplicare a masurilor de constringere
statala.Sarcinile normelor adm.)ur:9constatarea si
reglementarea diverselor componente ale
sistemului organelor executive ale statulu;
9stabilirea si protectia interactiunilor dintre
sistemul ce administreaza si sistemele
administrate; 9evidentierea si organizarea
relatiilor sociale din domeniul adm.publice care
corespund starii reale de dezvoltare a societatii;
9excluderea din sistemul relatiilor reglementate a
celor care siau pierdut pericolul social sin u sunt
caracteristice p\u aceasta ramura la momentul
concret al societatii. 7ormele dr.adm.sun formate
din: ipoteza& dispozitie si sanctiune. poteza- este
o parte a normei adm-)ur care contine o
instructiune de fapt a conditiilor de realizare a
normelor asupra relatiilor sociale, asupra carora
treb.sa actioneze si care la rindul sau genereaza o
actiune legala. -a urmare impre)urarile prevazute
de ipoteza reprezinta actiuni )uridice ce dau
nastere relatiilor adm-)ur. Dispozitia-este o regula
de copmortare prescrisa de norma adm-)ur.pe care
treb.sa o urmeze subiectele la care se refera.ea este
categorical, imperativa si permisiva. !anctiunea-
prevede consecintele )uridice care decurg din
nerespectarea conduitei prescrise de dispozitie.
0mportant este ca sanctiunea nu constituie orice
actiune adm.dar a celea acarei folosire este
stipulate in norma in legatura cu incalcarile adm.
.xista urmatoarele criterii de clasificare a
normelor adm.)ur.: 1#obiectul reglementarii si
orma de maniestare normele adm.)ur.se impart
in grupe:materiale si procesuale.#metoda de
inluenta asupra conduitei subiectilor
dr.adm.norma adm.)ur.se impart:1-care oblige de
a savirsi unele actiuni; -imputernicesc de a savirsi
unele actiuni; !-interzic comiterea unor actiuni; 4-
stimuleaza comportamentul licit. !#orma
prescrierii0 4#adresatul prescrierilor dispozitive
normele adm.)ur se impart in norme care
reglementeaza (statutul adm.)ur a organulu
administrarii publice,a fuctionarului public,al
intreprinderii organizatiei,a formatiunilor
obstesti,a cetateanului
11. 1ealizarea prescriptiilor normelor
administrativ /uridice.
3ealizarea prescriptiilor normelor administrative
prezinta acele actiuni ale subictilor care se
conformeaza cerintelor stabilite de normele
dr.administrativ si care se manifesta in obtinerea si
realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor.
%ormele de baza in executarea normelor
administrative sunt:1#conformarea #executarea
!#utilizarea 4#aplicarea.
-erintele privind realizarea normelor
administrative sunt:legalitatea,organizarea
stiintifica a activitatii )uridico-aplicative etc.
-onformarea este caracteristica pentru normele cu
caracter pro$ibitive care interzic o anumita
conduita,executarea se refera la normele cu
caracter imperative,iar utilizarea si aplicarea
normelor este o activitate carecteristica doar
organelor puterii executive a statului care au rolul
principal de a pune in aplicare si de a organiza
aplicarea normelor administrative-)uridice.
12. 1aportul administrativ 2 /uridic si
structura lui.
3aporturile de drept administrativ sunt relatii
sociale reglementate de normele dreptului
administrativ care se formeaza :n legatura cu
organizarea si functionarea administratiei publice.
-a orice raport )uridic, raportul de drept
administrativ are trei elemente componente:
subiecte,obiect, continut. %iecare din cele trei
elemente componente are trasaturi specifice care :l
deosebesc de alte raporturi )uridice. ;n ceea ce
priveste subiectele raporturilor de drept
administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre
ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie
un functionar public.-elalalt subiect de drept
administrativ poate fi o autoritate a administratiei
publice sau un functionar public, o autoritate
publica din sfera altei puteri sau un particular,
persoana fizica sau )uridica.
'biectul raporturilor de drept administrativ :l
constituie acele actiuni sau fapte materiale care se
realizeaza :n cadrul administratiei publice si care,
prin natura lor sunt extrem de
numeroase si variate.Astfel, pot constitui obiect al
raportului )uridic administrativ
anumite activitati, precum: executarea actelor
)uridice, executarea unor lucrari publice, prestarea
unor servicii publice, controlul administrativ etc.
-ontinutul raporturilor de drept administrativ este
format din drepturile si obligatiile partilor. '
caracteristica a acestor raporturi, din punct de
vedere al continutului o constituie faptul ca
exercitarea drepturilor autoritatilor administratiei
publice este o obligatie legala a acestora si nu o
facultate.
13. Notiunea si sistemul organelor
puterii executive &administratiei
publice'.
+rin sisteam al administratiei publice se intelege
totalitatea organelor structurate intr-un sistem
destinat unei activitati de organizare a executarii si
de executare a legii,in interesul intregii populatii a
tarii ,care se aplica pe intreg teritoriul
statului.Acesta activitate poate fi atit de conducere
si diri)are cit si de prestatie a anumitor servicii
populatiei sub cele mai diverse forme. Sistemul
administratiei publice este compus din mai multe
parti denumite organe ale administratiei
publice.+rin organ al administratiei publice se
intelege o structura organizata,avind ca suport
uman unul sau mai multi agenti,constituita pe baza
legii ,dotata cu mi)loace materiale si financiare
potrivit legii,care are capacitate )uridical si este
investita cu competenta necesara pentru a putea
actiona in vederea executarii legii sau a organizarii
executarii ei. 4rasaturile de baza ale organelor
administratiei publice conform literaturii de
specialitate sunt urmatoarele:1#sunt organe de
stat,ceea ce implica posibilitatea de afolosi forta
publica a statului #sunt infiintate prin lege sau in
baza legii !#actele emise sau adoptate de aceste
organe sunt supuse unui control de legalitate
4#activitatea acestor organe este desfasurata de un
personal de personae numiti functionaror publici
,#este desfasurata in interesul statului a unitatilor
administrative si a particularilor.
14. +lasiicarea organelor administratiei
publice.
Aceste organe pot fi clasificate in diverse
categorii in baza mai multor criterii:
1#dupa natura lor sau sub aspectul componentei
acestea pot fi-a#organe colegiale "pluripersonale#
b#organe individuale"unipersonale#. 0n cadrul
organului unipersonal actele administrative se
emit prin manifestarea de vointa a uneei
persoane ,iar in cazul organului colegial se emit
pe cale deliberative. #dupa modul de formare se
deosebesc organe administrative a#alese si
b#numite.Se considera ales organul collegial sau
unipersonal desemnat prin vot de catre corpul
electoral.Spre deosebire de organelle alese cele
numite sunt desemnate de un organ de stat
inmputernicit in acest sens de -onstitutie sau lege.
!#dupa competenat teritoriala pot fi organe
a#centrale si b#locale.
'rganele centarle isi exercita competenta asupra
intregului teritoriu al statului,fiind numite si
organe nationale .'rganele locale sunt constituite
si functioneaza in unitatile territorial
administrative.5nii autori disting in baza acestuio
criteriu si organe regionale.
4#dupa competenat materiala organelle
administratiei publice se impart in a#organe de
competenat generala 2care au atributii in toate
domeniile si ramurile de activitate si b#organe de
competenat speciala-care au atributii intr-o singura
ramura sau domeniu.
'alta clasificare ar putea fi facuta avind drept
criteriu sursa principala de finantare,conform
caruia se pot distinge a#organe bugetare si
b#organe de auto-gestiune
1". -nstruirea unctiei de presedinte in
1epublica 3oldova.
-onform -onstitu<iei, 3epublica /oldova este un
stat parlamentar, :n care pre=edintele este ales de
c>tre +arlament. ;n scopul consolid>rii ordinii
constitu<ionale =i suveranit><ii 3.S.S. /oldova, a
drepturilor, libert><ilor =i securit><ii cet><enilor,
:mbun>t><irii interac<iunii organelor centrale de
stat, Sovietul Suprem al 3SS /oldova, prin 6egea
din ! septembrie 1??@, a instituit func<ia de
+re=edinte al 3epublicii Sovietice Socialiste
/oldova. +re=edintele 3.S.S./oldova "=eful
statului#, era ales de c>tre cet><enii republicii - pe
baza dreptului electoral universal, egal =i direct, :n
condi<iile vot>rii libere =i secrete - pe un termen de
cinci ani. +e lAng> +re=edintele 3.S.S./oldova
func<iona -onsiliul preziden<ial, care avea drept
sarcin> s> elaboreze m>suri pentru realizarea
principalelor direc<ii ale politicii interne =i externe
a statului. +re=edintele republicii emitea decrete cu
caracter obligatoriu pe :ntreg teritoriul republicii.
+rin Bot>rArea Sovietului Suprem al 3.S.S.
/oldova din ! septembrie 1??@, domnul /ircea
Snegur a fost ales +re=edinte al 3.S.S./oldova. 6a
! mai 1??1, denumirea statului 3.S.S. /oldova a
fost sc$imbat> :n cea de 3epublica /oldova .
;n temeiul -onstitu<iei 3epublicii /oldova,
+arlamentul 3epublicii /oldova a fixat alegerile
pentru func<ia de +re=edinte al 3epublicii
/oldova pentru data de C decembrie . +re=edinte
al 3epublicii /oldova a fost reales /ircea Snegur.
6a ? iulie 1??4 a fost adoptat> noua -onstitu<ie a
3epublicii /oldova "intrat> :n vigoare din D
august 1??4#.6a data de 1, mai 1??E, +arlamentul
3epublicii /oldova fixeaz> data alegerilor
preziden<iale . 6a 1? august 1??E, demareaz>
oficial campania electoral>. 6a data de 1D
noiembrie 1??E, are loc primul tur al alegerilor
preziden<iale.+e primul loc se situeaz> /ircea
Snegur ,urmat :n ordine descresc>toare de +etru
6ucinsc$i ,8ladimir 8oronin - Andrei Sang$eli
8aleriu /atei etc.Astfel, in turul doi de scrutin
r>mAn /ircea Snegur =i +etru 6ucinsc$i. 6a data
de 1 decembrie 1??E, +re=edinte al 3epublicii
/oldova a fost ales fostul pre=edinte al
+arlamentului, +etru 6ucinsc$i, pe un termen de 4
ani, conform art.C@ din -onstitu<ie. 6a , iulie @@@
-onstitu<ia a fost modificat>, urmare c>reia,
+re=edintele 3epublicii /oldova este ales de
+arlament prin vot secret.
1$. 3odalitatea de investire in unctie de
presedinte al 13.
-a rezultat al unei lupte de ambitii dintre
legislative si executiv care a durat mai mult de doi
ani sub genericul modificarii regimului de
guvernamint +arlamentul a adoptat in @@@ o
modificare la -onstitutie cu privire la modul de
alegere a +resedintelui 3epublicii .Astfel art.DC al
-onstitutiei prevede ca seful statului este ales de
+arlament prin vot secret.poate fi aleasa in aceasta
functie persoana care a implinit 4@ de ani cetatean
al 3/,a locuit sau locuieste permanent pe
teritoriul 3/ nu mai putin de 1@ ani ,poseda limba
de stat.este ales deputatul care a obtinut votul a !F,
din numarul deputatilor alesi.in cazul unor
neintelegeri se organizeaza al doilea tur de
scrutinG intre primii doi candidati,in cazul in care
nici in acest tur nimeni nu intruneste numarul
necesar de voturi dse organizeaza alegeri
repetate .daca acestea esueaza presedintele in
exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data
laegerilor parlamentare repetate. &urata
mandatului presedintelui este de 4 ani de la data
depunerii )uramintului si aceasta functie poate fi
exercitata cel mult pentru mandate consecutive.
3ezultatele alegerilor presedintelui sunt validate
de -urtea -onstitutionala.mandatul poate fi
prelungit in caz de catastrofa sau de
razboi.+resedintele poate fi demis in cazul
savirsirii unor fapte care incalca prevederile
-onstitutiei cu votul a F! din deputati.
1(. Functiile de baza si competenta
presedintelui 13 ca subiect al
dreptului administrativ.
.ste evident faptul ca institutia sefului statului tine
e puterea executiva .conform constitutiei seful
statului este garantul suveranitatii ,independentei
nationale ,al unitatii si integritatii teritoriale a
tarii.el reprezinta statul.in acest scop el are un sir
de atributii.una dintre acestea de maxima
importanta este cea de promulgare a l;egilor insa
aceasta atributie nu se limiteaza doar la
promulgarea legilor.presedintele tarii are
deasemenea dreptul de a initia legi.constitutia
prevede initiative legislative unui grup restrins de
personae,inclusive ca prerogative sefului statului.
' categorie aparte de atributii sint cele de formare
a guvernului.dupa consultarea fractiunilor
parlamentare presedintele numeste prim-
ministrul ,acesta formeaza guvernul in baza
votului de incredere acordat de parlament.
0n ceea ce priveste participarea sefului statului la
lucrarile parlamentului.,laadresarea de mesa)e
acestuia,promulgarea legilor si dizolvarea
parlamentului in lit.de specialitate se considera ca
acestea nu sunt atributii de ordin executive ale
presedintelui.numirea )udecatorilor prin decretul
acestuia deasemenea nu este considerata o
atributie de ordin executiv .
+resedintelui tarii i se acorda atributii destul de
importante in domeniul militarG al politicii
externe,est!e comandantul supreme al armatei.o
alta atributie deosebit de importanta este cea de
suspendare a actelor guvernului care contarvin
legislatiei.
1*. Actele /uridice emise de catre
presedintele 13.
-onstitutia 3/ prevede ca in exercitarea
atributiilor sale presedintele tarii emite
decrete.obligatorii pe executarea pe intreg
teritoriul tarii .decretele se publica in monitorul
official al 3/.decretale sunt acte care produc
efecte )uridice .acestea pot fi individuale si
normative.deasemenea presedintele poate emite si
acte individualecare nu imbraca forma
decretului"de numire a consilierilor #.in exercitarea
atributiilor sale acesta poate recurge si la
acteexclusiv politice si la acte care nu produc
efecte )uridice.astfel de acte sunt:mesa)ele adresate
parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc.
1,. 1aspunderea presedintelui 13.
+resedintele 3/ ca si toti cetatenii statului poarta
raspundere in fata legii in caz de inclcare a
normelor de drept el trebuie sa poarte raspundere
)uridica. ' particularitate a raspunderii este
procedura de aplicare a raspunderii. &efinirea
incompatibilitatii decurge din constitutie care
stipuleaza ca indatorirea +resedintelui 3/ este
incopatibila cu oricare alte functii retribuite. 7u se
discuta asupra intrebarii de raspundere a
indatoririlor presedintelui 3m, nu este compatibila
cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile
private. +arlamentul poate $otari punerea sub
acuzare a presedintelui 3/ cu votul a cel putin F!
din nr deputatilor alesi in cazul in care savarseste o
intractiune. -ompetenta de )udecata apartine curtii
supreme de )ustitie in conditiile legii. +resedintele
este demis de drept la data ramanerii definitive a
sentintei de condamnare. +rocedura de demitere a
presedintelui presupune un numar de conditii in
ceea ce priveste garantarea legalitatii si
efectivitatea luarii : propunerea de demitere din
functie trebuie adusa la cunostinta imediata a
presedintelui 3/; in cazuri exceptionale se
convoaca comisia parlamentara pentru a cerceta
impre)urarile cazului; presedintelui poate da
parlamentului si curtii constitutionale explicatii in
ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui;
decizia de demitere a presedintelui o ia curtea
constitutionala; acesta decizie se considera
definitiva daca a fost votata de cel putin F! din nr
deputatilor alesi.
2.. Notiunea4 principiile si directiile de
baza de activitate a guvernului.
7otiunea de guvern poate avea un triplu sens:a#in
sens larg aceasta desemneaza toate organele
statului inclusive parlamentul,b#totalitatea
organelor care formeaza puterea executive,c#intr-
un sens mai restrins prin govern se intelege numai
acea parte a puterii executive care este formata din
ansamblul ministrilor cu excluderea sefului
statului.
1uvernul este organul central al puterii
executive ,care asigura realizarea politicii interne
si externe a statului si exercita conducerea
generala a administratiei publice pe intreg
teritoriul tarii si in toate domeniile de activitaet
supuse reglementarii legii.la exercitarea
atrributiilor sale guvernul se conduce de
programul sau de activitate,acceptat de
parlament ,de -onstitutie,de 6egea cu privire la
1uvern si de alte acte normative in vigoare,
guvernul isi desfasoara activitatea bazata pe
principiile democratizarii si utilitatii obstesti.
Acesta asigura responsabilitatea colegiala si
personala a membrilor guvernului in elaborarea
,emiterea si realizarea deciziilor. 3ealizeaza
aplicarea formelor si metodelor stiintifice de
administrare utilizind experienta mondiala in
domeniul administrarii publice. +rincipalele
directii de activitate ale guvernului sunt:a#asigura
conditiile pentru atingerea suveranitatii
economice si politice,b#elaboreaza conceptia
dezvoltarii social-economice,c#asigura realizarea
ordinii publice si a securitatii.
21. +omponenta 5uvernului.
3odalitatea de ormare.
1aspunderea.
1uvernul se formeaz> :n urm>toarea componen<>:
+rim-ministrul, prim-viceprim-ministrul,
viceprim-mini=trii, mini=trii =i al<enia 3epublicii
/oldova =i au domiciliul :n <ar>. +re=edintele
3epublicii /oldova, dup> consultarea frac<iunilor
parlamentare, desemneaz> un candidat pentru
func<ia de +rim-ministru. -andidatul pentru
func<ia de +rim-ministru, :n termen de 1, zile de
la desemnare, cere votul de :ncredere al
+arlamentului asupra programului de activitate =i a
:ntregii liste a 1uvernului. +re=edintele 3epublicii
/oldova, :n baza votului de :ncredere acordat de
+arlament, nume=te 1uvernul. ;n termen de trei
zile de la data numirii 1uvernului, +rim-ministrul,
viceprim-mini=trii, mini=trii =i ceilalm:ntul. ;n
caz de remaniere guvernamental> sau de vacan<> a
postului +re=edintele 3epublicii /oldova revoc>
=i nume=te, la propunerea +rim-ministrului, pe unii
membri ai 1uvernului.
1uvernul :=i exercit> mandatul din ziua depunerii
)ur>m:ntului de c>tre membrii lui :n fa<a
+re=edintelui 3epublicii /oldova =i p:n> la
validarea alegerilor pentru un nou +arlament.
/embrii 1uvernului, numi depunerea )ur>m:ntului :=i
exercit> atribu<iile :n acela=i mod. /embrii
1uvernului vor depune declara<ie cu privire la
venituri =i proprietate.H 1uvernul, :n cazul
exprim>rii votului de ne:ncredere de c>tre
+arlament, al demisiei +rim-ministrului sau :n
cazul alegerilor unui nou +arlament, :ndepline=te
numai func<iile de administrare a treburilor
publice, p:n> la depunerea )ur>m:ntului de c>tre
membrii noului 1uvern. 1uvernul r>spunde :n fa<a
+arlamentului pentru activitatea sa. 1uvernul cel
pu<in o dat> pe an, <ine :n fa<a +arlamentului o
dare de seam> despre activitatea sa. /ini=trii =i
conduc>torii altor autorit>r:ri a +arlamentului, <in
:n fa<a lui d>ri de seam> asupra activit><ii lor.
/embrii 1uvernului s:nt obliga r>spund> la
:ntreb>rile formulate de deputa deciziile comisiilor +arlamentului
viz:nd activitatea 1uvernului =i a organelor din
subordinea lui, comunic> comisiilor rezultatele
examin>rii deciziilor sau m>surile luate pe
marginea lor.
22. +ompetenta 5uvernului.
-ompetenta poate fi denumita ca volumul strict
determinat de atributii a organului"persoana de
raspundere#realizat la nivel profesional si intru
realizarea corora organul dat este dotat cu volumul
necesar de drepturi.Atributiile generale ale
guvernului:1.'rganizeaza executarea si executa
legile ,decretele presedintelui,efectuiaza
controlulexecutarii ordonantelor si altor acte
normative emise de catre guvern. .stabileste
structura si competenta ministerelor si altor acte
normative emise de catre guvern. !.-oordoneaza
si controleaza activitatea organelor adm. publice
locale. 4.3ealizeaza programul dezv. economice si
sociale a tarii. ,.-oordoneaza activitatea organelor
ce asigura integritatea teritoriala a tarii,securitatea
statului si a cetatenilor lui. E.3ealizeaza politic
ainterna si externa a statului. Atributii ale
guvernului in diverse directii de activitate: 1#sfera
dezvoltarii sociale ,invatanmintului tineretului si
sportului culturii si deservirii medicale #sfera
economieii . !#sfera finantelor ,creditelor
impozitelor circulatie banilor . 4#sfera muncii si
politicii de cadre ,#sfera stiintei si te$nicii etc.
23. 1aporturile 5uvernului cu organele
administratiei publice locale si alte
organe
1uvernul: 1# promoveaz> :n via<> =i exercit>
controlul asupra respect>rii =i execut>rii legilor
3epublicii /oldova, $ot>r:rilor +arlamentului,
decretelor +re=edintelui 3epublicii /oldova,
$ot>r:rilor =i ordonan<elor 1uvernului de c>tre
organele administra<iei publice locale; #
administreaz>, :mpreun> cu organele
administra<iei publice locale obiectivele =i
ramurile de importan<> statal>; !# coordoneaz>
activitatea organelor administra<iei publice locale
:n vederea traducerii :n via<> a politicii de stat :n
domeniul asisten<ei sociale, ocrotirii s>n>t><ii,
:nv><>m:ntului public, tineretului =i sportului,
culturii =i protec<iei mediului ambiant; 4# contest>
$ot>r:rile autorit><ilor administra<iei publice
locale, dac> ele contravin legisla<iei. 1uvernul: 1#
conduce, coordoneaz> =i controleaz> activitatea
ministerelor, a altor autorit> regulamentele
ministerelor, ale altor autorit>torii =i ad)unc<ii
onduc>torilor celorlalte organe din subordinea sa,
confirm> =i elibereaz> de exercitarea obliga<iilorde
membri ai colegiilor ministerelor 3epublicii
/oldova =i ai altor organe din subordinea sa
24. %rganizarea activitatii 5uvernului.
'rganizarea activitatii guvernului prevede citeva
forme: a'pregatirea si desfasurarea sedintelor
guvernului 2 acestea "sedintele# se desfasoara
dupa caz, dar nu mai rar decat o data pe trimestru
Iedin<ele s:nt prezidate de +rim-ministru sau de
unul din viceprim-mini=tri. Iedin<ele s:nt
deliberative, dac> la ele particip> ma)oritatea
membrilor 1uvernului."ot#r$rile se adopt> cu
votul ma)orit><ii membrilor 1uvernului prezen, iar ordonan%ele J cu votul ma)orit><ii
membrilor 1uvernului. Iedin<ele 1uvernului s:nt
publice. b'repartizarea atributiilor functionale
dintre conducerea guvernului si membrii lui.
+entru organizarea activit><ii interne a 1uvernului
se formeaz> +rezidiul 1uvernului :n componen<a
Prim-ministrului(conduce 1uvernul =i
coordoneaz> activitatea membrilor acestuia),
prim-viceprim-ministrului si viceprim-
mini&trilor(:nf>ptuiesc coordonarea activit><ii
ministerelor, a altor autorit> controlul asupra activit><ii lor
=i le dau :n mod operativ indica<ii pentru
asigurarea :ndeplinirii $ot>r:rilor, ordonan<elor =i
dispozi<iilor 1uvernului =i solu<ion>rii altor
probleme ale activit><ii lor; examineaz> :n
prealabil propunerile =i proiectele $ot>r:rilor,
ordonan<elor =i dispozi<iilor, prezentate de
1uvern.)si ministrului 'usti%iei. (embrii
)uvernului: poart> r>spundere pentru sferele de
activitate ce le-au fost :ncredin<ate =i pentru
activitatea 1uvernului :n ansamblu; particip> la
examinarea c$estiunilor :n cadrul =edin<elor
1uvernului =i ale +rezidiului s>u; pot prezenta
1uvernului propuneri cu privire la examinarea
c$estiunilor ce <in de competen<a lui, pot ini<ia
elaborarea unor $ot>r:ri =i ordonan<e ale
1uvernului. %unc<ia de membru al 1uvernului =i
:mputernicirile membrului 1uvernului :nceteaz> :n
cazul demisiei, revoc>rii, incompatibilit><ii
func<iei sau decesului. c' elaborarea si emiterea
actelor normative +entru exercitarea atribu<iilor
constitu<ionale =i celor ce decurg din prezenta
lege, precum =i pentru organizarea execut>rii
legilor, 1uvernul adopt> $ot>r:ri. &ispozi<iile se
emit de c>tre +rim-ministru pentru organizarea
activit><ii interne a 1uvernului. Bot>r:rile =i
dispozi<iile 1uvernului se semneaz> de +rim-
ministru. 5nele $ot>r:ri se contrasemneaz> de
mini=tri, de ministrul finan<elor, ministrul
economiei si de ministrul )usti<iei. Bot>r:rile =i
dispozi<iile 1uvernului, cu excep<ia celor care
con<in secret de stat, se public> :n /.' al
3epublicii /oldova :n termen de 1@ zile.
1uvernul adopt> ordonan<e :n conformitate cu
legea special> de abilitare. 6egea de abilitare a
1uvernului de a emite ordonan<e se adopt> de
+arlament, la cererea 1uvernului, pentru o
perioad> definit#.+entru emiterea unor ordonante
se cere eprobarea din partea +aralmentului. &aca
+arlamentul respinge proiectul, ordonanta :=i
pierde efectele )uridice de la data intr>rii :n
vigoare a legii de respingere. +rocedura elabor>rii,
examin>rii =i adopt>rii ordonan<elor este stabilit>
de 1uvern. d'organizarea activitatii aparatului
guvernului. Asigurarea organiz>rii activit><ii
1uvernului, stabilirea cadrului general pentru
definirea priorit><ilor 1uvernului, asigurarea
suportului metodologic =i organizatoric pentru
sistemul de planificare, elaborare =i implementare
a politicilor publice la nivelul ministerelor =i al
altor autorit>rii +rogramului de
guvernare, prezentarea materialelor analitice =i
informa<ionale, preg>tirea proiectelor de $ot>r:ri,
ordonan<e =i dispozi<ii, precum =i verificarea
execut>rii $ot>r:rilor, ordonan<elor =i dispozi<iilor
revin -ancelariei de Stat.
2". )istemul organelor centrale de
ramura ale administratiei publice.
1uvernul: nume=te =i demite din func<ie ad)unc<ii
mini=trilor 3/, conduc>torii =i ad)unc<ii
conduc>torilor celorlalte organe din subordinea sa,
confirm> =i elibereaz> de exercitarea obliga<iilor
de membri ai colegiilor ministerelor 3epublicii
/oldova =i ai altor organe din subordinea sa.
(inisterele s:nt organele centrale de specialitate
ale statului, conduse de mini=tri, care poart>
r>spundere personal> pentru :ndeplinirea sarcinilor
puse :n seama lor./inisterele transpun :n via<>, :n
baza legilor republicii, decretelor +resedintelui
3/, politica 1uvernului, $ot>r:rile =i ordonan<ele
lui, conduc :n limitele competen<ei domeniile
:ncredin<ate =i s:nt responsabile de activitatea lor.
1uvernul poate delega prin $ot>r:re unele func<ii
din competen<a sa c>tre ministerele de domeniu.
/inisterele promoveaz> o politic> statal> de cadre
:ndreptat> spre completarea propriului aparat
central =i a organelor de resort cu speciali=ti de
:nalt> calificare, creeaz> sistemul ramural de
instruire continu> a cadrelor, organizeaz>
preg>tirea speciali=tilor cu studii superioare =i
medii de specialitate, asigur> preg>tirea cadrelor,
inclusiv :n str>in>tate. ;n virtutea sarcinilor,
ministerele au dreptul de a face remanieri :n
aparatele lor prin re:nnoirea contractelor de munc>
sau prin atestarea func<ionarilor de stat.
*utorit#%ile administrative centrale de pe l$ng#
)uvern se formeaz> de +arlament la propunerea
+rim-ministrului :n scopul conducerii, coordon>rii
activit><ii =i exercit>rii controlului :n domeniul
organiz>rii economiei =i :n alte domenii, care nu
intr> nemi)locit :n atribu<iile ministerelor.
*utorit#%ile administrative centrale s:nt conduse
de directori generali sau de directori, numi de c>tre 1uvern
:n scopul exercit>rii controlului asupra execut>rii
legilor republicii, a $ot>r:rilor =i a altor acte emise
de +arlament, a decretelor +re=edintelui 3/, a
$ot. =i ordonaantelor 1uvernului. .le s:nt conduse
de directori, numi<ile administrative
centrale =i inspectoratele de stat emit, :n limitele
competen<ei lor, acte normative departamentale.
1uvernul poate s> creeze comisii =i consilii
permanente =i provizorii pentru studierea unor
probleme =i elaborarea $ot>r:rilor :n vederea
dezvolt>rii economiei, politicii :n domeniile
finan<elor, creditelor, pre<urilor, valutei, circula<iei
monetare, precum =i :n domeniile politicii sociale,
:nv><>m:ntului public, culturii =i din alte sfere ale
vie<ii.
-omisiile se formeaz> din lucr>tori ai ministerelor,
precum =i din savan de +rim-
ministru, de mini=tri sau de alte persoane, numite
de 1uvern.
2$. )tructura organelor centrale de
ramura ale administratiei publice
;n republic> activeaz>: 1# urm#toarele ministere:
.conomiei, %inan<elor, Kusti<iei, Afacerilor
0nterne, Afacerilor .xterne =i 0ntegr>rii .uropene,
Ap>r>rii, -onstruc<iilor =i &ezvolt>rii 3egionale,
Agriculturii =i 0ndustriei Alimentare,
4ransporturilor =i 0nfrastructurii &rumurilor,
/ediului, .duca<iei, -ulturii, /uncii, +rotec<iei
Sociale =i %amiliei, S>n>t><ii, 4ineretului =i
Sportului, 4e$nologiilor 0nforma<ionale =i
-omunica<iilor; # alte autorit#%i administrative
centrale:Liroul 7a<ional de Statistic>, Agen<ia
3ela<ii %unciare =i -adastru, Liroul 3ela<ii
0nteretnice, Serviciul 1r>niceri, Agen<ia
M/oldsilvaH, Agen<ia 3ezerve /ateriale, Agen<ia
4urismului, -entrul pentru -ombaterea -rimelor
.conomice =i -orup<iei.
2(. 1eglementarea /uridica de
unctionare a sistemului organelor
centrale de ramura ale
5n element in functionarea oricarui sistem este
mecanismul sau de reglementare )uridica 2 care si
este reglementarea )uridica a procesului dat. 0n
general sistemul puterii executive, inclusiv si a
organelor centrale de specialitate a administrarii
publice functioneaza in baza constitutiei 3/, legii
cu privire la 1uvern si altor legi si acte
sublegislative. 0n cadrul actelor sublegislative un
loc important il are regulamentul intern numit
3egulamentul /inisterului, care este aprobat de
$otarirea 1uvernului, prezentind actul normativ de
baza in organizarea sistemului intern al
administrarii. %iecare din subiectii sistemului
organelor centrale de specialitae a administratiei
publice ca parte a sistemului, realizeaza un sir de
sarcini a sistemului cu caracter general, sarcini
comune atribuite intregului sistem.
2*. #ispozitii generale privind organele
administratiei publice locale.
'rganele administratiei publice locale sint cea mai
mare grupa de subiecti colectivi ai dreptului
administrativ, ele sint subiecti electivi ai
administrarii publice cu competenta generala in
unitatea administrativ 2 teritoriala concreta. ;n
realizarea competen<elor lor, autorit><ile
administra<iei publice locale dispun de autonomie,
consfin<it> =i garantat> prin -onstitu<ia 3epublicii
/oldova, -arta .uropean> a Autonomiei 6ocale =i
prin alte tratate la care 3epublica /oldova este
parte. Administrarea public> :n unit><ile
administrativ2teritoriale se :ntemeiaz> pe
principiile autonomiei locale, descentraliz>rii
serviciilor publice, eligibilit><ii autorit><ilor
publice locale =i consult>rii cet><enilor :n
probleme locale de interes deosebit.
2,. +onsilile locale ca organe
deliberative ale puterii de stat
-onsiliul local este organul suprem al
administratiei publice locale de nivel intii in
unit.adm.terit concreta -onsiliile locale s:nt
compuse din consilieri ale=i :n condi<iile -odului
electoral. 7um>rul de consilieri se stabile=te :n
func<ie de num>rul de locuitori ai unit><ii
administrativ2teritoriale la data de 1 ianuarie a
anului :n care au loc alegerile, conform datelor
statistice. -onsiliul local este legal constituit dac>
s:nt validate mandatele a cel pu<in dou> treimi din
nr. total de consilieri. -onsiliul local se :ntrune=te
:n prim> =edin<> :n termen de @ de zile
calendaristice de la data valid>rii mandatelor de
consilier. Iedin<a consiliului este deliberativ> dac>
la ea particip> cel pu<in dou> treimi din num>rul
consilierilor ale=i. ;n cazul :n care nu poate fi
asigurat> aceast> ma)oritate, =edin<a se va <ine
peste ! zile calendaristice. &ac> nici la a doua
convocare =edin<a nu este deliberativ>, se va
proceda lao nou> convocare, peste ! zile
calendaristice. 6a aceast> nou>, a treia, convocare,
=edin<a va fi deliberativ> dac> se va asigura
prezen<a ma)orit><ii consilierilor ale=i. ;n situa<ia
:n care, din cauza absen<ei nemotivate a
consilierilor, consiliul nu se va putea :ntruni nici la
ultima convocare, el se consider> dizolvat de
drept. -onsiliul local este abilitat de a emite
decizii pentru solutionarea tuturor problemelor de
nivelul local cu exceptia celor ce se refera la
competenta altor organe. .l isi realizeaza
imputernicirile in sferele urmatoare: organizarii
adm.publice in unitatea adm.terit.; sfera
dezvoltarii economice; dezvoltarii sociale si sfera
asigurarii ordinii de drept si asigurarii ordinii
publice. consiliul local obtine din momentul
confirmarii legalitatii constituirii lui si isi pierde
aceasta capacitate odata cu constituirea legitima a
noului consiliu ales. -onsilierii locali poarta
raspundere solidara pFu rezultatele activitatii
consiliului si pFu deciziile emise de el daca
consilierul a notat aceasta decizie. %iecare
consilier poarta raspunderea )uridica pFu
activitatea lui legata de realizarea mandatului.
&aca un consilier nu a votat pentru o anumita
decizie, el nu va fi tras la raspundere pentru
decizia data. /andatul consilierului poate fi
ridicat inainte de termen daN el incalca constitutia
si aceste incalcari sint confirmate prin sentinta de
)udecata, functia de consilier este incompatibila cu
o alta functie a consilierului, este condamnat la
privatiunea de lbertate sau ii este interzis sa aiba
mandat de consilier si in cazul cind isi da singur
demisia. -onsiliul local poate fi dizolvat daca nr
consilierilor s-a redus cu ,@O,, timp de E luni
consiliul nu a emis nici o decizie, a avut loc
votarea repetata a deciziei recunoscute de)a de
instanta de contencios ca nelegitim.
3.. Primarul ca subiect al puterii
executive.
+rimarul reprezinta puterea executiva locala si este
ales prin vot direct, el participa la sedintele
consiliului local, are dreptul sa isi exprime opinia
referitor la problemele puse in dezbatere. &upa ce
ii este validat mandatul, primarul obtine capacitate
)uridica de exercitiu. /andatul primarului poate fi
suspendat in cazurile: isi da demisia,
incompatibilitatea functiei, imposibilitatea
executarii obligatiilor sale din cauza starii sanatatii
timp de 4 luni, decesul, sentinta de condamnare
intra in vigoare. 0n activitatea sa primarul primarul
este imputernicit de a emite dispozitii care au
caracter atat normativ cit si individual. ;n
exercitarea atribu<iilor sale, primarul emite
dispozi<ii cu caracter normativ =i individual.
&ispozi<iile cu caracter normativ se remit, :n
termen de , zile dup> semnare, direc<iei teritoriale
control administrativ =i intr> :n vigoare la
momentul aducerii lor la cuno=tin<> public>.
&ispozi<iile cu caracter individual devin executorii
dup> ce s:nt aduse la cuno=tin<> persoanelor
vizate.&irectiile de activitate a primarului
cuprinde , sfere: interactiunile cu consiliul local,
organizarea activitatii primariei, dezv.economica,
dezv.sociala si sfera combaterii infractionalitatii si
contraventionalitatii, asigurarea ordinii si
securitatii publice.
31. +onsiliile raionale ale administratiei
publice locale
-onsiliul raional este un organ colegial
reprezentativ al puterii care realizeaza autonomia
locala in raion. 0n componenta lui se afla
consilierii raionali. .i isi realizeaza imputernicirile
sale din momentul constatarii legalitatii formarii
lui si pina la constatarea legalitatii formarii
consiliului nou ales. -onsiliul raional poate fi
dizolvat pina la expirarea mandatuluiin cazul
dizolvarii anticipate a consiliului local. &irectiile
principale de activitate a consiliului raional sint:
activitatea organizatorico-interna; formarea
aparatului presedintelui raionului si
vicepresedintelui raionului, administrarea
patrimoniului raionului si sfera politicii sociale.
32. Presedintele raionului si loctiitorii lui
ca subiecti ai puterii executive ai
raionului.
+resedintele raionului si loctiitorii lui
"vicepresedintii# sunt subiecti ai puterii executive
in raion. +resedintele si viceptesedintele raionului
realizeaza activitatea executiva si si de dispozitie
zi de zi, administeaza serviciile de nivel raional,
coordoneaza activitatea serviciilor descentralizate
in limitele raionului, reprezinta raionul in guvern
si alte organe centrale. +resedintele raionului este
ales de catre consiliul raional la propunerea cel
putin 1F! din nr consilierilor alesi prin votul
ma)oritatii ",@P1#. +resedintele poate fi eliberat
din functie inainte de expirarea mandatului la
propunerea a cel putin 1F! din nr.consilierilor cu
F! din voturi. /andatul pre=edintelui =i cel al
vicepre=edintelui raionului :nceteaz> odat> cu
mandatul consiliului raional. ;n cazul :n care
mandatul consiliului raional :nceteaz> :nainte de
termen, pre=edintele =i vicepre=edintele raionului
:=i exercit> atribu<iile =i solu<ioneaz> problemele
curente ale raionului p:n> la alegerea de c>tre
consiliul raional nou2constituit a unui alt
pre=edinte al raionului. +re=edinte al raionului
poate fi numai persoana care are acces la secretul
de stat. 7um>rul vicepre=edin<ilor se stabile=te de
consiliul raional, la propunerea pre=edintelui
raionului. 8icepre=edin<ii raionului se aleg de
consiliul raional, la propunerea pre=edintelui
raionului. ;n func<ia de vicepre=edinte poate fi
aleas> orice persoan>, inclusiv din r:ndul
consilierilor. ;n exercitarea atribu<iilor sale,
pre=edintele raionului emite dispozi<ii cu caracter
normativ =i individual.&ispozi<iile cu caracter
normativ se remit, :n termen de , zile dup>
semnare, direc<iei teritoriale control administrativ
=i intr> :n vigoare la momentul aducerii lor la
cuno=tin<> public>. &ispozi<iile cu caracter
individual devin executorii dup> ce s:nt aduse la
cuno=tin<> persoanelor vizate :n ele. Aparatul
pre=edintelui raionului se organizeaz> =i
func<ioneaz> :n baza unui regulament aprobat de
consiliul raional. +re=edintele raionului :nc$eie =i
reziliaz> contractele individuale de munc> cu
personalul aparatului, promoveaz> =i
supraveg$eaz> cadrele, stabile=te atribu<iile
acestora. 4ot el ia m>suri =i este responsabil pentru
instruirea =i preg>tirea profesional> a
func<ionarilor din aparatul s>u. -a structur>
func<ional> aparatul presedintelui raionului are
urm>toarele atribu<ii: a# :ntocme=te proiectele de
decizii ale consiliului raional =i proiectele de
dispozi<ii ale pre=edintelui raionului; b# aduce la
cuno=tin<> public> deciziile consiliului =i
dispozi<iile normative ale pre=edintelui; c#
colecteaz> =i prezint> pre=edintelui raionului
informa<ii pentru raportul anual privind starea
economic> =i social> a raionului; d# prezint>
pre=edintelui raionului, :n comun cu serviciile
publice, informa<ii despre func<ionarea acestora,
precum =i a :ntreprinderilor create de consiliul
raional; e# contribuie la elaborarea proiectului de
buget al unit><ii administrativ2teritoriale pentru
urm>torul an bugetar =i a proiectelor de modificare
a bugetului; f# asigur> executarea bugetului
unit><ii administrativ2teritoriale; g# :ntocme=te
contul de :nc$eiere a exerci<iului bugetar al unit><ii
administrativ2teritoriale.
33. Particularitatile administrarii
publice in municipiul +6isinau si
78A 5agauz- 9eri. :
/unicipiul -$i=in>u este organizat :n subdiviziuni
administrativ2teritoriale numite sectoare, ora=e =i
sate "comune#. Administrarea public> a
municipiului -$i=in>u se realizeaz> de c>tre
consiliul municipal, consiliile sectorale, or>=ene=ti
=i s>te=ti "comunale#, ca autorit>tre primarul general al municipiului -$i=in>u,
primarii sectoarelor, satelor "comunelor# =i
ora=elor, ca autorit>u se constituie din ,1 de
consilieri. -onsiliile sectorale ale municipiului
-$i=in>u se constituie din urm>torul num>r de
consilieri: Lotanica J ,, Luiucani J !, -entru
J !, -iocana J !, 3:=cani J ,. -onsiliul
municipal -$i=in>u alege, din r:ndul consilierilor,
la propunerea frac<iunilor consiliului,
un pre=edinte permanent al consiliului pe durata
mandatului consiliului, cu votul ma)orit><ii
consilierilor ale=i. %iecare frac<iune poate propune
o singur> candidatur>. +re=edintele consiliului
prezideaz> =edin<ele consiliului =i este asistat de
secretarul consiliului. &upa alegerile ce vor urma
in @1@, /unicipiul -$i=in>u va avea un primar
general =i 4 viceprimari. Sectoarele municipiului
-$i=in>u vor avea c:te un primar =i doi
viceprimari. -onsiliul municipal -$i=in>u
coordoneaz> activitatea consiliilor unit><ilor
administrativ2teritoriale din componen<a
municipiului :n vederea prest>rii serviciilor
publice de interes municipal. -onsiliul municipal
-$i=in>u realizeaz>, :n mod corespunz>tor,
competen<ele prev>zute pentru consiliile raionale
-onsiliile sectorale ale municipiului -$i=in>u
realizeaz> competen<ele prev>zute pentru consiliile
unit><ilor administrativ2teritoriale de nivelurile
:nt:i =i al doilea, +rimarul general =i viceprimarii
municipiului -$i=in>u exercit> atribu<iile
prev>zute pentru primarii unit><ilor administrativ2
teritoriale de nivelul :nt:i. -onsiliul municipal
-$i=in>u se :ntrune=te :n =edin<> ordinar>, cu
ordinea de zi propus>, o dat> la ! luni, la
convocarea pre=edintelui consiliului. -onsiliul
municipal -$i=in>u se poate :ntruni :n =edin<>
extraordinar> :n cazul unor probleme de neam:nat
sau de c:te ori este necesar, la ini<iativa
pre=edintelui consiliului sau la cererea scris> a cel
pu<in o treime din num>rul consilierilor ale=i.0in
fiecare sector al municipiului -$i=in>u, primarul
general, dup> consultarea cu -onsiliul municipal
-$i=in>u, nume=te un pretor, care este reprezentant
al primarului general. +retorul este asistat de un
aparat de lucru, denumit pretur>.
34. Particularitatile sistemului organelor
administratiei locale in tarile
spatiului european si in alte tari.
Sistemele adm europene in indeplinirea sarcinilor
care le revin in contextul executarii legii si al
asigurarii executarii in concret al legii se
caracterizeaza prin existenta a tipuri de structuri
din punct de vedere teritorial: administratia
centrala si adm locala. Sarcinile centrale sint
conferite fie ministerelor sau organelor adm
specializate. Sarcinile locale sint indeplinite atat
de institutiile subordonate ierar$ic organelor
centrale sau de administratie specializate cit si de
organe descentralizate autonome. +entru
implemenarea structurilor locale sint necesare
conditii: 1. actiunile adm care se exercita pe
ansamblul teritoriului trebuie sa fie omogene pFu a
nu pune in pericol unitatea nationala. 0n acelasi
timp, existenta aspiratiilor proprii caracteristice
anumitor teritorii nu este necunoscuta
administratiei. .a trebuie sa se adapteze la
diversitatea structurilor pe care le coordoneaza; .
descentralizarea adm teritoriale, pornind de la
caracterul divers al revendicarilor acestora, de
regula organele locale nu opteaza in mod absolut
fie pFu unitate sau pFu diversitate. .le se straduiesc
sa combine in diferite proportii cele principii
extreme luate in considerare de catre orice sistem
adm. 0n statele federale puterea de decizie s-a
transferat in seama organelor locale. 0n statele
centralizate structurile adm au fost reconsiderate
deoarece centralizarea excesiva si autonomia
absoluta conduc la dezordine.
3". )erviciul de stat4 unctia de stat si
unctionar de stat.
!erviciul de stat J activitate de interes public,
organizat> =i desf>=urat> de c>tre o autoritate
public>; func%ie de stat J ansamblul atribu<iilor =i
obliga<iilor stabilite :n temeiul legii :n scopul
realiz>rii prerogativelor de putere public>;
func%ionar de stat J persoan> fizic> numit>, :n
condi<iile prezentei legi, intr-o func<ie public>;
-eea ce priveste notiunea de serviciu de stat el
trebuie tratat sub aspecte: )uridic si functional.
Sub aspect )uridic, serviciul public este o institutie
)uridica complexa ce intruneste normele )uridice
din dr constitutional, admninistr4 finaciar, muncii,
penal si a altor ramuri. Sub aspect functional
serviciul public este o activitate de interes public,
organizata si desfasurata de catre o autoritate
publica.
3$. Principiile si sarcinele de baza ale
serviciului de stat.
Sarcinile de baza ale serviciului de stat sint: a#
elaborarea =i coordonarea elabor>rii documentelor
de politici; b# elaborarea proiectelor de acte
legislative =i normative;
c# punerea :n executare a actelor legislative =i
normative; d# elaborarea actelor administrative
privind aplicarea =i executarea actelor legislative
=i normative,
necesare pentru realizarea competen<ei autorit><ii
publice; e# controlul =i auditul public intern =i
extern; f# gestionarea resurselor umane :n serviciul
public; g# planificarea, gestionarea =i controlul
resurselor financiare publice; $# administrarea
fiscal>;i# reprezentarea intereselor autorit><ii
publice, :n care func<ionarul public :=i desf>=oar>
activitatea, :n raporturile acesteia cu persoane
fizice sau )uridice de drept public sau privat, din
<ar> =i str>in>tate, inclusiv reprezentarea :n )usti<ie,
:n limita competen<elor stabilite. Serviciul public
se bazeaz> pe principiile legalit><ii,
profesionalismului, transparen<ei, impar<ialit><ii,
independen<ei, responsabilit><ii, stabilit><ii =i
loialit><ii. 0n alte surse mai poate fi intilnit si
principiul devotamentului si al protectiei
drepturilor si intereselor legitme a pers fizice si
)uridice.
3(. +lasiicarea unctiilor de stat
%unc<iile publice se instituie :n temeiul actelor
+arlamentului, +re=edintelui 3epublicii /oldova,
1uvernului =i ale altor autorit> :n
urm>toarele categorii: a# func'ii publice de
conducere de nivel superior %unc<ionarii publici
de conducere de nivel superior realizeaz>
managementul nivelului superior :n autorit><ile
publice. +entru a ocupa o func<ie public> de
conducere de nivel superior, persoana trebuie s>
:ndeplineasc> urm>toarele cerin<e: b# s> aib> studii
superioare, absolvite cu diplom> de licen<> sau
ec$ivalent>; c# s> aib> cel pu<in , ani vec$ime :n
specialitateaFprofilul func<iei publice respective.si
sa fie cetatean al 3/, sa nu aiba antecedebte
penale etc.b# func'ii publice de conducere
%unc<ionarii publici de conducere organizeaz>,
coordoneaz>, :ndrum> =i controleaz> activit><ile
sub autoritatea unui func<ionar public ierar$ic
superior sau a unei persoane ce exercit> func<ie de
demnitate public>. c# func'ii publice de e(ecu'ie.
-ategoria func<ionarilor publici de execu<ie
include persoanele numite :n alte func<ii publice
dec:t cele prev>zute pentru primele doua niveluri
de functii publice. ;n raport cu complexitatea =i
natura sarcinilor, cu nivelul de importan<> =i
responsabilitate, fiecare categorie de func<ii
publice se :mparte :n grupuri.
3*. +lasiicarea unctionarilor de stat.
%unctionarii de sta se clasifica in : a' )unc'ionarii
publici de conducere de nivel superior -
realizeaz> managementul nivelului superior :n
autorit><ile publice. -ategoria func<ionarilor
publici de conducere de nivel superior include
persoanele care s:nt numite
:n una din urm>toarele func<ii publice de
conducere de nivel superior: c# ad)unct al
conduc>torului autorit><ii administrative; d#
conduc>tor =i ad)unct al conduc>torului aparatului
autorit><ii publice 'cuparea func<iei publice de
conducere de nivel superior vacante se face prin
concurs. +entru a ocupa o func<ie public> de
conducere de nivel superior, persoana trebuie s>
:ndeplineasca urm>toarele cerin<e: a# sa fie cet al
3/, sa nu aiba antecedente penale etc.b# s> aib>
studii superioare, absolvite cu diplom> de licen<>
sau ec$ivalent>; c# s> aib> cel pu<in , ani vec$ime
:n specialitateaFprofilul func<iei publice
respective.b' )unc'ionarii publici de conducere
include persoanele numite :n una din urm>toarele
func<ii publice de conducere: a# conduc>tor =i
ad)unct al conduc>torului organului din subordinea
ministerelor =i altor autorit>tor =i ad)unct al conduc>torului
subdiviziunii interioare a autorit><ii publice;
c# conduc>tor =i ad)unct al conduc>torului
serviciului desconcentrat al autorit><ii publice;
d# vicepre=edinte al raionului; e# viceprimar al
municipiului; f# viceprimar al satului "comunei#,
sectorului, ora=ului; g# conduc>tor =i ad)unct al
conduc>torului serviciului descentralizat, organizat
:n unitatea administrativ-teritorial> =i :n unitatea
teritorial> autonom> cu statut special; $# secretar al
consiliului satului "comunei#, sectorului, ora=ului
"municipiului#, raionului =i secretar al preturii; i#
pretor =i vicepretor al sectorului municipiului
-$i=in>u. %unc<ionarii publici de conducere
organizeaz>, coordoneaz>, :ndrum> =i controleaz>
activit><ile sale sub autoritatea unui func<ionar
public ierar$ic superior sau a unei persoane ce
exercit> func<ie de demnitate public>.c'
)unc'ionarii publici de e(ecu'ie include
persoanele numite, :n condi<iile prezentei legi,
:n alte func<ii publice dec:t cele prev>zute pentru
primele categorii de functionari publici.
3,. )tatutul administrativ /uridic al
unctionarilor de stat
'bliga<iile generale: s> respecte -onstitu<ia,
legisla<ia :n vigoare, precum =i tratatele
interna<ionale la care 3epublica /oldova este
parte; s> respecte cu stricte<e drepturile =i
libert><ile cet><enilor; s> fie loial autorit><ii
publice :n care activeaz>; s> :ndeplineasc> cu
responsabilitate, obiectivitate =i promptitudine, :n
spirit de ini<iativ> =i colegialitate toate atribu<iile
de serviciu; s> p>streze,secretul de stat, precum =i
confiden<ialitatea :n leg>tur>
cu faptele, informa<iile sau documentele de care ia
cuno=tin<> :n exerci<iul func<iei publice, s>
respecte normele de conduit> profesional>
prev>zute de lege; s> respecte regulamentul
intern.%unctionarul public are urmatoarele
drepturi: s> examineze probleme =i s> ia decizii :n
limitele competen<ei sale; s> solicite, =i s>
primeasc> informa<ia necesar> de la alte autorit>-=i cunoasc> drepturile =i atribu<iile stipulate :n
fi=a postului; s> beneficieze de condi<ii normale
de munc> =i igien> de natur> s>-i ocroteasc>
s>n>tatea =i integritatea fizic> =i psi$ic>, precum =i
de un salariu corespunz>tor complexit><ii
atribu<iilor func<iei; s> se adreseze 1uvernului
asupra cazurilor de :nc>lcare a legisla<iei; s>
beneficieze de stabilitate :n func<ia public>
de<inut>, precum =i de dreptul de a fi promovat
intr-o func<ie public> superioar>; dreptul la opinie;
poate avea calitatea de membru al partidelor
politice sau organiza<iilor social-politice legal
constituite; dreptul de a :ntemeia =i de a se afilia la
sindicate =i alte organiza<ii; dreptul la accesul la
informa<ia de ordin personal - datele personale
incluse :n registrul func<iilor publice =i al
func<ionarilor publici si la dosarul personal.
&urata normal> a timpului de munc> pentru
func<ionarii publici este de C ore pe zi =i de 4@ de
ore pe s>pt>m:n>; dreptul la grev>.
Incompatibilit*'i generale pentru func'ia public*
%unc<ionarul public nu este :n drept s> desf>=oare
alte activit><ilor
publice,; prin contract individual de munc> sau
prin alt contract cu caracter civil, :n cadrul
societ><ilor comerciale, cooperativelor,
:ntreprinderilor de stat sau municipale, precum =i
al organiza<iilor necomerciale, din sectorul public
sau privat, a c>ror activitate este controlat>,
subordonat> sau :n anumite privin<e este de
competen<a autorit><ii :n care el este anga)at, cu
excep<ia activit><ilor =tiin<ifice, didactice, de
crea<ie =i de reprezentare a statului :n societ><ile
economice.
/odul de cumulare a acestor activit> se stabile=te de 1uvern.
%unc<ionarul public nu poate fi mandatar al unor
ter<e persoane :n autoritatea public> :n care :=i
desf>=oar> activitatea, inclusiv :n ceea ce prive=te
efectuarea unor acte :n leg>tur> cu func<ia public>
pe care o exercit>. %unc<ionarul public antrenat :n
una din activit><ile incompatibile enumerate este
avertizat :n scris de c>tre conduc>torul autorit><ii
publice s> abandoneze activitatea. &ac>, dup>
expirarea unei luni de la data pri
mirii avertismentului, func<ionarul public nu
abandoneaz> activitatea, el este destituit din
func<ia public>.
4.. 1aspunderea /uridica a
unctionarilor de stat
+entru :nc>lcarea :ndatoririlor de serviciu, a
normelor de conduit>, pentru pagubele materiale
pricinuite, contraven<iile sau infrac<iunile s>v:r=ite
:n timpul serviciului sau :n leg>tur> cu exercitarea
atribu<iilor func<iei, func<ionarul public poart>
r>spundere disciplinar>, civil>, administrativ>,
penal>, dup> caz. +entru comiterea abaterilor
disciplinare, func<ionarului public :i pot fi aplicate
urm>toarele sanc<iuni disciplinare: a# avertisment;
b# mustrare; c# mustrare aspr>; d# suspendarea
dreptului de a fi promovat :n func<ie :n decursul
unui an; e# suspendarea dreptului de a fi avansat :n
trepte de salarizare pe o perioad> de la unu la doi
ani; f# transfer intr-o func<ie public> inferioar> pe
o perioad> de E-1 luni, cu diminuarea
corespunz>toare a drepturilor salariale; g#
destituirea din func<ia public>.+Fu inclacarile
administr.functionarul poarta raspundere
administrativ diciplinara, adm- contraventionala,
adm 2 patriminiala. +Fu incalcarile de ordin civil
functionarul public este obligat la repararea
pre)udiciului cauzat. +Fu incalcarile penale se
aplica o sanctiune prevazuta de legea
penala"abuzul de putere, de serviciu etc#
41. +apacitatea administrativ /uridica si
capacitatea de exercitiu.
-apacitatea administrativ )uridica "folosinta# este
recunoasterea dr cetateanului de a deveni subiect
al dr administrativ. /a)oritatea dr si libertatilor ii
apartin de la nastere, altele pot aparea si mai tirziu.
-apacitatea administr )uridica se stinge odata cu
decesul, iar unele dreptul pot sa se stinga si mai
inainte. 8olumul capacit adm )uridica depinde de
virsta, starea sanatatii, studii etc. -apacitatea de
exercitiu este capacitatea persoanei de a realiza
prin propriile actiuni obligatiile si dr stipulate in
normele adm )uridice si de a fi responsabiul de
realizarea obligatiilor cit si de a suporta
raspunderea pentru reconformarea prevederilor
normelor adm )uridice. +ersoanele care detin
capacitatea de exercitiu isi realizeaza persoanal
drepturile cetatenesti, participind personal la
raporturi administrativ )uridice
42. )tatutul administrativ /uridic al
cetatenilor 13.
-et><enii 3epublicii /oldova s:nt egali :n fa<a
legii =i a autorit><ilor publice, beneficiaz> :n egal>
m>sur> de toate drepturile social-economice =i
politice =i de libert><ile proclamate =i garantate de
-onstitu<ie =i de alte legi, de acordurile
interna<ionale la care 3epublica /oldova este
parte. 7umai cet><enii 3epublicii /oldova au
dreptul de a alege =i de a fi ale=i, de a ocupa
func<ii ce implic> exercitarea autorit><ii publice =i
de a participa la referendum, :n modul stabilit de
lege. Statutul de drept al cetatenilor il constituie
totalitatea obligatiilor si drepturilor in procesul
relatiilor adm )uridice, astfel de relatii apar in
procesul interactiunilor cetateanuluiu cu alti
subiecti ai dr adm. &repturile si obligatiile cet 3/
sint reglementate atat in constitutie cit si de
normele dr adm
-et><enia 3/se dob:nde=te prin: a# na=tere; b#
recunoa=tere; c# :nfiere; d# redob:ndire; e#
naturalizare. -et><enia 3/ poate fi dob:ndit> =i :n
temeiul acordurilor interna<ionale.
-et><enia se pierde: a# prin renun<are; b# prin
retragere; c# :n temeiul acordurilor interna<ionale.
Statutul administativ )uridic include o serie de
elemente:drepturile adm )uridice, obligatiile,
responsabilitatea si raspunderea. &repturile adm
)ur sint dr la libertatea si inviolabilitate pers, libera
cisruclatie, dr la inviolabilitatea domiciliului,de a
participa in activitatea sindicala. 'bligatiile cet
3/: sa fie in raport de conformare cu toate
normele )uridice ce reglementeaza procesul de
administratie publica, sa ac$ite legitim impozitele,
sa apere patria, sa prote)eze natura si mediul
ambiant.
43. )peciicul statutului administrativ
/uridic al cetatenilor straini si al
apatrizilor
-et><enii str>ini =i apatrizii nu pot fi desemna<enia 3/. .i s:nt obliga treac> examenul
medical :n scopul depist>rii virusului
imunodeficitar uman "B08# =i a maladiei S0&A.
Au dreptul s> primeasc> indemniza<ii, pensii =i
alte tipuri de asigur>ri sociale, :n conformitate cu
legisla<ia :n vigoare. Au dreptul de a cere protec<ie
misiunii diplomatice a statului lor. -et><enii str>ini
=i apatrizii nu beneficiaz> de dreptul de a alege =i
de a fi ales :n organele legislative, executive =i :n
alte organe eligibile, =i nici de a participa la
sufragiu universal. -et><enii str>ini =i apatrizii nu
pot fi membri de partide =i de alte organiza<ii
social2politice. 7u pot satisface serviciul militar :n
for<ele armate ale 3/..i poart> r>spundere
administrativ> =i penal> pentru :nc>lcarea
legisla<iei :n vigoare. -et><enii str>ini =i apatrizii
pot fi expulza: a#
intrarea =i =ederea lor :n republic> s:nt efectuate
ilegal;b# aflarea :n 3/ aduce pre)udiciu siguran<ei
na<ionale, ordinii, s>n>t><ii ori moralei publice.
-et><enii str>ini =i apatrizii pot fi extr>dar:rii
instan<ei de )udecat>.0ntentarea dosarului de
expulzare se efectueaz> de c>tre persoanele cu
func<ii de r>spundere. .xpulzarea se efectueaz> de
c>tre organele afacerilor
interne :n temeiul $ot>r:rii instan<ei de )udecat>. .i
s:nt expulzarei cet><eni s:nt sau ale
c>rei autorit><i le2au eliberat actele de identitate.
44. 5arantiile dreptuirilor cetatenilor in
sera realizarii puterii executive.:
. 44. 1arantiile dreptuirilor cetatenilor in sfera
realizarii puterii executive.Q
-onditia de baza a unui stat de drept este
elaborarea si realizarea unui sistem bine
determinat de protectie a drepturilor cetatenilor.
.xista directii de baza privind protectia )uridica
a drepturilor cetatenilor: protectia de infractiuni si
alte delicte din partea altor cetateni si a
persoanelor )uridice fata de individ.garantiile
speciale ale procesului adm care stabileste
legalitatea in executarea cazurilor de incalcare
adm dupa declaratiile si plingeriile cetatenilor in
cercetarea neintelegerilor in )ucatoriile adm. .i
analizeaza circumstantele, imblinzesc raspunderii
adm limiteaza luarile unor decizii mai aspre. 'rg
executive sunt obligate sa primeasca adresarile
cetatenilor sa ia o decizie corecta, aceasta oblig
organul o pune in putere cerintele legii actului )ur.
'rganul nu este oblig numai in fata legii dar si fata
de cetatenilor ca parte a relatiilor adm-)ur
desfasurate. -ea de-a doua directie de garantie a dr
cetatenesti este protectia de abuzuri din partea
subiectelor puterii executive. 0nclude in sine
functia de observare de catre org executive se
constituie in controlul lor cum se desfasoara
realizarea drep cetatenilor de org inferioare lor.
+rotectia obligatorie- a drept cetatenilor de
org.exec. presupune folosirea in practica a put.)ur.
a lor cum ar fi oprirea actiunilor actelor )ur
executive care incalca drept si leber cetatenilor;
oprirea unor activitati de blocare sau lezare care
pot aduce pre)udicii vietii si sanatatii cetatenilor;
anularea actelor ce incalca drept cetaten.
0ntrebuintarea sanctiunilor adm-)ur- ca sursa de
prote)are a drept si intereselor legale este sursa de
utilizarea a org.exec.3aspunderea disciplinara-
apare in cazul de incalcare de functionarii de stat a
oblig sale in urma caruia se urmareste si apara
drept si interesele legale ale cetatenilor.
3aspunderea adm- apare in cazul de incalcare de
org de stat legate de nerespectarea regulilor de
prote)are a ordinii de conducere de stat a ordinii
sociale, a naturii, sanatatii societatii. &aca
cetatenilor iau fost aduse pre)udicii unele actiuni
sau inactiuni ale org.put. cetaten poate cere
repararea pre)udiciului adus lui.
4". #repturile cetatenilor la petitionare.
+rin petitie se intelege cerere, adresare, reclamatie,
propunere sau sesizare adresata autoritatilor
competente in scopul prote)arii drepturilor,
intereselor legitime. +etitia se depune in scris sau
in forma autentica in limba de stat sau in alta
limba. +etitiile se adreseaza organelor sau
persoanelor oficiale de a caror competenta
nemi)locita tine solutionarea lor, petitiile in care
este atacat un act, o decizie a unui organ
administrativ ori persoana oficiala se adreseaza
organului ierar$ic superior de prima instanta, iar
petitiile in care sunt atacate deciziile organizatiilor
care nu au organele lor superioare se adreseaza
instantei de contecios administrativ. +etitiile ce tin
de problemele securitatii nationale sau care contin
propuneri privind modificarea legislatiei se
adreseaza +resedintelui 3/, +arlamentului,
1uvernului. 4ermenul general de examinare a
petitiilor este de !@ zile, iar cele care nu necesita o
examinare suplimentara 1,zile de la data
inregistrarii. 3ezultatele examinarii se aduce la
cunostinta petitionarului in scris, forma elecronica
iar cu consimtamintul lui oral. +etitionarii care nu
sunt de acord cu deciziile organelor sau persoanei
care aexaminat petitia se pot adresa in instanta de
contecios administrativ in termen de !@zile de la
data comunicarii petitiei, sau din ziua cind treb.sa-
l primeasca. +ersoanele de stat de rang superior
primesc petitionarii nu mai rar de o data pe luna,
iar conducatorii de ministere, departamente nu mai
rar de o data pe saptamina.
4$. Notiunea si importanta /uridica a
actelor administrative.
Actele administrative sint o categorie de acte
)uridice, adoptate sau emise de autoritatile sau
persoanele oficiale care isi desfasoara activitatea
in administratia publica. Astfel, actul
administrativ este un act )uridic unilateral prin care
se realizeaza adm publica, el consta intr-o
manifestare expresa de vointa prin care se
genereaza, se modifica sau se sting raporturi de
drept administrativ. +entru a-l deosebi de alte acte
)uridice vom evidentia trasaturile lui : are forta
'udiciara si este obligatoriu pentru acea parte a
relatiei careia ii este adresat ; are caracter
unilateral de e+primare a vointei 'uridice a
subiectului administrativ 2 vointa )uridica de la
care emana acest act este unilaterala si nu este
necesar un acord de vointa pentru a provoca efecte
)uridice. !tabileste obligatiile si regulile de
conduita pe problema concreta din domeniul adm
publice; este izvor al dr administrativ si
corespunde actului material;v este emis doar de
subiectul imputernicit al administratiei publice si
pe problemele ce tin de competenta lor. Astfel
actele administrative reprezinta prin sine forma
principala de influenta a subiectilor asupra
obiectilor.
4(. 8ipurile actelor administrative.
-onform efectelor 'uridice produse actele
administrative se impart: normative + prezinta
careva probleme complexe. Aceste acte nu sint
persoanificate si aparitia lor nu contribuie
stabilirea, modificarea sau stingerea raporturilor
administrative concrete., individuale + sint
persoanificate. Aparitia fiecarui act de acest gen
atrage dupa sine aparitia, modificarea unui raport
adm )uridic concret. &upa competenta materiala :
cu caracter general 2 $otaririle guvernului, de
specialitate + ordine, instructiuni ale ministerelor.
&upa competenta teritoriala pot fi emise de:
organele adm pub centrale + au putere )uridica pe
intreg terit tarii; organele adm pub locale + putere
in unitatea adm teritoriala. &upa natura efectelor
'uridice pe care le produc :acorda drepturi,
constata e(istenta unui drept. &upa autoritatea
care le emite: org put e(ecutive, aparatul
parlamentului, instantele -udecatoresti, autorit
publice autonome, presedinte.
4*. +onditiile legalitatii si eicacitatii
actelor administrative.
;egalitatea actelor administartive este o conditie
esentiala pentru valabilitatea acestora. -onditiile
de legalitate ale actelor adm sint: sa fie emise de
organul competent; sa fie emise pe baza si in
vederea executarii legii; semnate de functionarul
public competent; emise in forma scrisa; sa
cuprinda elementele de forma "semnatura , data,
etc#; sa fie contrasemnate cind legea o cere; emise
cu respectarea procedurii de votare pentru actele
votate de organul colectiv. +ublicate in /' al 3/
si aduse la cunostinta celor interesati. Eicacitatea
actului adm--pentru ca decizia sa fie eficienta este
necesar ca ea sa corespunda urmatoarelor
cerinte:(sa die fundamentata temeinic, bazata pe
studierea si cunoasterea realitatii. (sa fie rezultatul
unei analize profunde. ( sa fie strict coordonata.
(sa fie luata operativ. ( sa fie realizabila.
%purtunitatea poate fi apreciata in baza mai
multor criterii :(momentul cel mai potrivit pentru
adoptarea actului administr. (locul si conditiile
concrete in care urmeaza sa se aplice actul admin.
(mi)loacele materiale si spirituale pe care le
anga)eaza masura administrative. (conformitatea
actului admin cu scopul legii.
4,. Procedura elaborarii si emiterii a
actelor administrative. :
+rocedura de elaborare a actelor adm se constituie
in ! etape : pregatitoare + proiectul actului
normativ se pregateste de organele ce au functia de
a le initia din propria initiativa sau dupa
orddonarea parlamentului, a presedintelui 3/ si
1uvernului. 'rdinea pregatirii proiectului actului
normativ: se pregateste de un ul sau mai multe
ministere si de alte organe ale guvernului . acestia:
desemneaza specialisti pentru examinarea
proiectului; pregatesc propuneri; prezinta
organului proiectul materialelor necesare si studiul
proiectului. +regatirea proiectului actului normativ
inclusde unramtoarele etape: examinarea
propunerilor documentelor si luarea deciziilor
corespunzatoare, te$nica organizatorica si
financiara de asigurare a procesului de pregatire;
in baza dispozitiilor actului legislativ ,
propunerilo, rezultatelor stiintifice, analizelor
comparative colectarea si studierea documentelor
grupul de lucru defineste conceptele si notiunile ce
sint folosite in priect; prelucrarea textului;
)ustificarea; aliniamentul 2 actul normativ tre sa
fie in concordanta cui celelalte acte nprmative;
finalizarea., procedura de aprobare + proiectul
actului normativ se transmite spre examin are
organului care elaboreaza actul , acesta procedura
se exprima prin aprobare sau respingere .si
depinde de ordinea rezolvarii tuturor problemelor;
posterioara + se finalizeaza cu aducerea la
cunostinta in modul stabilit a actului adm.
".. Pierderea ortei /uridice a actului
administrativ.
&upa intrarea in vigoare actul adm poate fi atacat
sau contestat de persoanele interesate pe motive de
ilegalitate, oportunitate sau alte motive, el poate fi
suspendat , adica i se intrerup efectele )uridice pe
care trebuie sa le produca. Suspendarea poate fi
din mai multe motive: contestarea legalitatii; la
decizia instantei de 'udecata; in cazul schimbarii
conditiilor de fapt dupa emiterea actului; la
decizia organului ierarhic superior sau a
organului care l-a emis; ca masura de pedeapsa.
Suspendarea poate determina autoritatea care l-a
emis sa revoce actul administrativ.+rin revocare
organul adm publice decide ca actul respectiv sa
nu mai produca efecte )uridice pentru care a fost
emis. 3evocarea survine in urmat cazuri: este
necesara modificarea actului adm, se constata
ilegalitatea acestuia; necesitatea de a aduce actul
adm in concordanta cu un alt act emis de instanta
ierar$ic superioara 2 revocarea se face la initiativa
pers interesate. 0n caz de nerespectare a procedurii
de emitere revocarea este obligatorie. 3evocarea
actelor adm este o modalitae de anulare a lor.
%nularea este operatiunea prin care o alta autorit
publica, decat cea care a emis actul, face sa
inceteze producerea efectelor )uridice. .a este
decisa de organul ierar$ic superior sau de instanta
)udecatoreasca, drept urmare, actul poate fi anulat
integral sau partial. Actele )uridice, de asemenea,
pot fi lovite si de nulitate. 7ulitatea poate fi:
absoluta sau relativa. 7ulitatea intervine in urma
constatarii ilegalitatii actului administrativ.
"1. +ontractele administrative.
-ontractele administrative sint acte )uridice
bilaterale inc$eiate de organele administratiei
publice cu cei administrati. Aceste acte contin un
acord de vointa intre partile contractante prin care
se genereaza drepturi si obligatii pentru acestea.
-u toate ca au tangente comune cu contractele
civile, ele se deosebesc prin regimul )uridic
administrativ si sint supuse unor reguli de drept
public. -ontractele administrative au drept obiect
cesionarea unor activitati economice , terenuri din
proprietatea de stat, arenda sau inc$irierea unor
bunuri ce apartin statului sau autoritatilor locale. .
contractul se inc$eie intre organul ce detine bunul
respectiv si persoana fizica sau )uridica , auto$tona
sau straina. Sanctiunile pentru neexecutarea
conditiilor contractului sunt mai aspre ca cele din
contractul civil. 'rganele administr.publice fiind
competente de a modifica unilateral clauzele.
-ontractul adm nu poate fi transmis altor persoane
decat cu unele exceptii prevazute de lege.
-ontractul adm are urmatoarele trasaturi: este un
acord de vointa intre partile contractante;
presupune efectuarea de lucrari sau prestarea de
servicii de catre particulari in sc$imbul unei
remuneratii; partile tre sa accepte unele clauze de
natura reglementara. -ontractele adm pot fi
clasificate dupa mai multe criterii:dupa subiecti 2
contracte inc$eiate intre autoritati ale adm
publice " pers )uridice de dr public# 2 contracte
inc$eiate intre o pers de dr public si un particular;
dupa obiect 2 contracte inc$eiate pFu realizarea
serv publice destinate punerii in valoare a
bunurilor domeniului public 2 pFu realizarea altor
servicii publice.
"2. Notiunea si genurile metodelor de
administrare.
+\u a asigura desfasurarea normala a vietii sociale
in stat, nu este de a)uns sa se adopte legi care sa
reglementeze comportamentul social, dar se cere si
o asigurare a subordonarii tuturor ceatenilor
normelor continute in aceste legi. /etodele de
aplicare de catre stat in scopul oganizarii
exercitarii legii constituie un ansamblu de
modalitati, o suma de procedee si mi)loace,prin
intermediul carora se efectueaza procesul de
administrare. 0n lit.de specialitate sunt reflectate
modalitati universale de influienta a subiectului
asupra obiectului: convingerea si constringerea.
(etoda convingerii inseamna aplicarea masurilor
educative si de influentare psi$ologica a maselor
cu privire la necesitatea de a respecta legile si alte
acte normative. (etoda constringerii inseamna un
ansamblu de masuri aplicate in societate in cazul
nerespectarii de buna voie a normelor de
conduita.0n procesul adm.publice aceste metode au
diverse forme de manifestare si anume:
1#convingerea in activitatea organelor puterii
executive;#stimularea:!#introducerea si realizarea
sistemului de autorizare;4#supraveg$erea
administrativa;,#introducerea diverselor regimuri
administrativ )uridice;E#constringerea
administrativa.
"3. +onvingerea ca metoda de baza
aplicata in activitatea organelor
executive si organelor administratiei
publice locale.
0ntr-o societate democratica convingerea este
metoda de baza a administratiei publice.
-onvingerea reprezinta un element al constiintei
omului,un ansamblu de masuri educative si de
influienta psi$ologica a subiectului administratiei
asupra constiintei celui administrat in limitele
prevazute de normele morale si cele )uridice,cu
scopul de al predispune la conformarea regulilor
stabilite precum si la executarea la timp si corect a
contributiilor ce stau in fata organelor executive si
ale organelor adm.publice locale. -onvingerea se
utilizeaza permanent fata de toti cetatenii,ea
asigura respectarea benevola a ordinilor de
administrare si contribuie la conformarea fata de
prescriptiile normelor administrativ-)uridice sa
devina o deprindere stabila. &easemenea
dezvoltarea sistemului mass-media permite ca toti
subiectii adm.publ. sa fie informati despre aparitia
unor acte )uridice noi, adica sa le explice,sa
convinga populatia ca ele sunt utile si oportune.
Aplicarea convingerii p\u stat este un proces mai
putin costisitor decit procesul de constringere.
"4. )timularea in cadrul sistemului
metodelor de administrare.:
!timularea sau incura)area este recunoasterea
publica a meritelor, decorarea persoanei cu ocazia
succeselor obtinute privind executarea obligatiilor.
Scopul stimularii are drept scop incura)area
activitatii pozitive a subiectilor si obiectilor
adm.publ.constituirea raporturilor de conformare,
intarirea disciplinei si legalitatii in administratia
publica. .a are legatura directa cu existenta la
ma)oritatea populatiei, a necesitatii de a fi apreciat
la )usta valoare, recunoasterea meritelor personale
si rezultatelor muncii lui.
"". )istemul de autorizare in 13 ca
metoda de activitate ale organelor
executive si organelor administratiei
publice locale.
!istemul de autorizare prezinta reglementarea
adm.)ur.a raporturilor dintre subiectii puterii
administrarii cu persoane fizice si )uridice, privind
eliberarea autorizatiilor de desfasurare a anumitor
activitati cu supraveg$erea ulterioara de respectare
a regulilor si conditiilor de desfasurare a acestei
activitati.5nele activitati care sunt desfasurate fara
profesionalism, pot sa prezinte un pericol social
sporit, de ex;comercializarea substantelor
narcotice. &e aceea aceste activitati sunt limitate,
ele pot fi desfasurate in baza unie autorizatii
elaborate de catre organele competente si in baza
legii. Subiectii raporturilor de autorizare sunt pe
de o parte persoanele fizice si )uridice, iar pede
alta parte reprezentantii organelor executive.
'rganele adm.publ.cu dreptul de a supraveg$ea
regimului de autorizare sunt abilitate cu
urmatoarele drepturi: 1#de a efectua contractele
respective;#de a solicita si de a primi explicatiile
necesare privind resectarea regulilor sistemului de
autorizare;!#de a intocmi actele )uridice respective
in urma controalelor efectuate cu indicatia
nea)unsurilor depistate. 0n caz de neconformare a
regulilor si conditiilor sistemului de autorizatie ,
aparitia raporturilor )uridice de conflict pot fi:
avertizarea, interzicerea exploatarii obiectului,
ridicarea documentului, suspendarea licentei etc.
"$.)upraveg6erea administrativa ca metoda
de activitate a organelor executive si
administratiei publice locale.
Supraveg$erea este o modalitate mai restransa a
controlului "functie de baza a adm publice prin
intermediul careia se atinge realizarea celor
planificate# 6a noi in tara putem intilni forme de
supraveg$ere: )udecatoreasca si administrativa.
Supraveg$erea administrativa este cea mai
raspandita avind aplicare pe un cerc destul de larg
de subiecti care o executa. -u toate ca are multe
tangente cu controlul adm, supraveg$erea are
trasaturile ei specifice: prezenta subiectilor
speciali ai activitatii de supravefgere "functionarii
publici#, se realizeaza sistematic, prin executarea
ei se asigura securitatea cetatenilor, a societatii si a
statului mai ales in situatii exceptionale; este
specializata si orientata spre respectarea regulilor
speciale "antiincendiare, circulatiei rutiere,
comercialeetc# stipulate in diferite acte normative;
subiectii ei au imputerniciri largi in ceea ce
priveste aplicarea constringerii statale. 4rasatura
de baza a supraveg$erii adm este controlul
supradepartamental specializat sistematic din
partea tuturor subiectilor dr adm, a regulilor de
conduita stabilite in diferite domenii ale adm
publice. &irectiile de baza ale supraveg$erii adm
in 3m sunt: sanitar 2 epidemiologica;
antiincendiara; circulatia traficului rutier.
"(.-ntroducerea diverselor regimuri
administrativ 2 /uridice ca metode de
activitate ale organelor centrale a
3egimul administrativ )uridic consta in asigurarea
securitatii constitutionale in cazul conflictelor
militare, dezordinelor in masa. .l asigura
functionarea obiectelor ce prezinta un pericol
social sporit, ordinii sociale si celei de drept,
conditiilor de supravietuire pe teritoriul in care se
desfasoara diverse masuri de asigurare a ordinii
de dr.sanitare, antiincendiare. Acest regim se
introduce atunci cind sint epuizate alte metode de
reglementare pFu asigurarea ordinii de drept,
sanitare, antiincendiare etc.
-ontinutul )uridic al acestui regim consta in
introducerea interdictiilor, obligatiilor
suplimentare precum si a diverselor limitari de
comportare si supraveg$erea respectarii acestor
limitari. 0ntroducerea masurilor suplimentare de
licentiere , agravarea masurilor de prevenire,
stopare sau curmare si a celor de sanctionare.
3egimul adm )uridic poate fi de ! feluri:!tare
e+ceptionala 2 ansamblu de m>suri cu caracter
politic, economic, social =i de men<inere a ordinii
publice, care se instituie provizoriu :n unele
localit>rii :n caz de: a#
iminen<> a declan=>rii sau declan=are a unor
situa<ii excep<ionale cu caracter natural, te$nogen
sau ecologic, ceea ce face necesar> prevenirea,
diminuarea =i lic$idarea consecin<elor acestora; b#
existen<> a unui pericol pentru securitatea
na<ional> sau ordinea constitu<ional>, ceea ce face
necesar> ap>rarea statului de drept, men<inerea sau
restabilirea st>rii de legalitate; stare de asediu 2
ansamblu de m>suri cu caracter politic, militar,
economic =i social, care se instituie :n unele
localit>rii :n scopul
ridic>rii capacit><ii de lupt> a trupelor =i a
nivelului de preg>tire a popula<iei, economiei =i
teritoriului respectiv :n iminen<a unei agresiuni
armate; stare de r#zboi 2 regim instituit pe :ntreg
teritoriul <>rii :n cazul notific>rii declara<iei de
r>zboi sau al unei agresiuni armate :mpotriva
3epublicii /oldova, :n scopul ap>r>rii
suveranit><ii, independen<ei, unit><ii, integrit><ii
teritoriale =i ordinii constitu<ionale;
"*.+onstringerea administrativ /uridica ca
metoda de administrare.
-onstringerea adm )uridica - modaliate a
constringerii )uridice, nefiind un scop ci o
modalitate a constringerii statale. Se aplca ca
mi)loc extrem pentru asigurarea ordinii de drept.
Scopul ei este de a sanctiona pentru delictele
disciplinare si cele administrative comise cu
vinovatie, cit si pentru prevenirea si stoparea lor.
Asigurarea bunei desfasurari a procedurii
contraventionale. 4rasaturile ce o diferentiaza de
constringerea )uridica sint: se aplica pFu
neconformarea regulilor stabilite de normele adm
)uridice; se aplica fata de a !-a persoana cu care
subiectul constringerii adm )uridice nu se apla in
relatii de subordonare; are un numar considerabil
de subiecti care aplica masurile de constringere
adm )uridica; se aplica subiectilor individuali si
colectivi; este reglementata prin normele adm
)uridice care stabilesc modurile masurilor de
constringere, temeiul )uridic de aplicare a lor si
ordinea aplicarii lor.
",.3asurile administrativ /uridice de
prevenire.
/asurile adm de prevenire sunt parte a
constringerii adm care incerarca sa previna, adica
nu admit incalcarea normelor )uridice. Aceste
masuri sint impartite in grupe: masuri de
limitari adm la general introducerea carantinei
in caz de epidemie si epizootie; interzicerea
circulatiei transportului cu defectiuni te$nice;
limitarea sau stoparea traficului rutier sau de
pietoni in unele zone de pericol sporit etc;
masurile cu caracter de actiuni e+acte p,u
anumite persoane controlul acteor de identitate
si a altor documente necesare; intrarea in
locuintele cetat si in alte incaperi de
serviciu" intrarea intre orele E-; intrarea in orice
timp ziua sau noaptea#; controlul personal;
controlul lucrurilor; baga)elor personale aplicate
de organele aviatiei civile in scopul prevenirii
actiunile de contrabanda si de terorism;
supraveg$erea adm a unor categorii de pers care
sunt la evidenta politiei si org ocrotirii sanatatii
care se esc$iveaza de la tratament. p\u aplicarea
masurilor de prevenire este necesar sa fie
respectate conditii de baza :1-dreptul de
aplicare;-temeiul )uridic de aplicare poate avea
tangente atit cu raportul de conformare cit si
p\uunele cazuri raportul de conflict. .ste foarte
important sa fie strict stabilit temeiul )uridic de
aplicare a masurii concrete.
$..3asurile administrativ /uridice de
curmare &stopare'.
/asurile adm de curmare sint parte a constringerii
administrative care au drept scop
prevenireaFlimitarea desfasurarii raportului )uridic
de conflict in scopul neadmiterii consecintelor mai
grave. Aceste masuri se impart in gr: obisnuite -
cerinta de inceta comportamentul ilegal sau alta
dispozitie legitima care vine de la org
imputernicit; retinerea administrativa; aducerea
faptuitorului a unei fapte ilicite la organele de dr;
aducerea silita a unor participanti la procedura
contraventionala in fata organelor de
dr.;intreruperea activitatii unei intreprinderi;
sistarea exploatarii transportului a carui stare
te$nica prezinta pericol pentru traficul rutier etca
corecta a acestor masuri este necesar sa fie
respecate cerinte: coditiile de aplicare a fortei
fizice sau a mi)loacelor speciale; respectarea
limitelor de aplicare a fortei fizice sau a
mi)loacelor speciale..+entru aplicarespeciale-
aplicarea fortei fizice; aplicarea mi)loacelor
speciale; aplicarea armei din dotare. +entru orice
aplicare a masurilor de curmare este necesara
aparitia raportului adm )uridic de conflict. Atata
timp cit persoana se afla in raport de conformare
cu prevederile legislatiei, nici una din masurile de
curmare nu poate fi aplicata. 3aportul adm )uridic
de conflict apare cind are loc atentarea reala la
valorile sociale prote)ate prin normele materiale
ale dr adm., deci prezenta obiectului si laturei
obiective a contraventiei.
$1.1aspunderea administrativa.
3aspunderea administrativa este o varietate a
raspunderii )uridice ea prezentind reactia statului
la nerespectarea\neonorarea regulilor de conduita
in domeniul administratiei publice stabilitesi
prote)ate prin normele administratiei )uridice.
3aspunderea administrativa are urmatoarele
particularitati:1-este prevazuta in normele
materiale si cele procesuale ale dr.adm., adica a
actelor normative in domeniul adm.publice emise
de catre +arlament, 1uvern, organele centrale de
ramura si cele ale adm.publice locale; -temeiul
aparitiei este abaterea administrativa; !-consta in
aplicarea fata de persoana care cu vinovatie a
comis abaterea uneia din sanctiunile
administrative; 4-este aplicata de regula fata de
persoana fizica "incepind cu !1 mai curent#si fata
de persoana )uridica; ,-se aplica de regula de catre
functionarii publici a organelor executive
$2.1aspunderea administrativ
contraventionala.
3aspunderea adm contraventionala este o varietate
a raspunderii )uridice, care apare in toate cazurile
de comportament ilegal al persoanei si se
manifesta prin aplicarea fata de ea a sanctiunilor
)uridice corespunzatoare.Astfel, raspun derea adm
contraventionala este reactia statului la comiterea
cu vinovatie a unei fapte contraventionale prin
aplicarea de catre organul imputernicit fata de
faptuitor a constringerii statale prevazute de legea
contrav in modul si in termenele stabilite de lege.
4emeiul rasp adm contrav este contraventia.&aca
relatia sociala din domeniul adm publice nu este
reglementata prin norma materiala a --, nu poate
exista in nici un caz raport )uridic de conformare
care mai apoi sa se transforme in cel de conflict
pFu a servi drept temei de aplicare a raspunderii
adm contraventionale. +entru ca raspunderea amd
contraventionala sa poata fi aplicata tre sa fie
respecate o serie de conditii: prezenta faptei
contraventionale "obiectul si latura obiectiva#; si
componenta )uridica a contrav "obiect, subiect,
latura obiectiva, latura subiectiva#; examinarea
cauzei si emiterea deciziei doar de organul
imputernicit; respectarea termenelor de
prescriptie; aplicarea pedepsei doar in limitele
sanctiunii contraventiei comise; aplicarea pedepsei
doar in limitele prevazute de lege. Astfel, pentru
ca actul de aplicare a sanctiunii contraventionale
sa aiba valoare )uridica tre sa fie respecate toate
conditiile enumerate mai sus.
$3.Principiile raspunderii administrativ
contraventionale.
+rincipiile specifice raspunderii adm
contraventionale sint: contraventia ca unic temei
-uridic al raspundrerii contraventionale + temei
)uridic al rasp contrav poate constitui doar fapta
ilicita de atentare la o valoare sociala prote)ata de
norma )uridica contraventionala. -ontraventia
poate f temei al rasp adm contraventionale doar
daca intruneste toate elementele continutului sau
)uridic; obiectul; latura obiectiva; subiectul si
lat.subiectiva, fara sa existe vreo cauza ce ar
exclude caracterul contraventional al faptei sau
raspunderea contraventionala; principiul
inevitabilitatii raspunderii contraventionale si a
pedepsei contraventionale - sanctionarea contrav
a persoanei vinovate pentru comiterea unei
contraventii este obligatorie. Astfel, raspunderea
contraventionala este o consecinta inevitabila a
savarsirii unei infractiuni; pricipiul oportunitatii
si utilitatii de a aplica raspunderea
contraventionala - statul poate renunta la
aplicarea sanctiunii, in virtutea faptului ca statul
este titularul dreptului de a aplica sanctiunea
contrav, drept la care poate renunta, edictind acte
de iertare sau de scoatere a faptei date in afara
sferei ilicitului contraventional; principiul
utilitatii - selectarea celei mai adecvate sanctiuni
contraventionale, reesind din gravitatea faptei
contraventionale si din caracteristica banuitului,
astfel, uneori c$iar se poate renunta la pedeapsa;
principiul publicitatii aplicarii raspunderii
contraventionale + examinarea publica a cazurilor
contraventionale de catre organele imputernicite si
accesul tuturor participantilor la procedura
contraventionala de examinare a cazului, dar
uneori, sedinta poate fi examinata si in sedinta
inc$isa, daca legislatia prevede astfel.
$4.+ontraventia 2 unicul temei /uridic de
aplicare a raspunderii administrativ
contraventionale.
-ontraventia este fapta 2 actiuneFinactiune 2 ilicita
cu un grad de pericol social mai redus decat
infractiunea savarsita cu vinovatie care atenteaza
la valorile sociale ocriotite de lege, este prevazuta
de lege, si este pasibila de sanctiunea
cintranentionala. +entru a servi drept temei al
raspunderii adm contraventionale, ea trebuie sa
intruneasca o serie de trasaturi: ilegalitatea- sa fie
prezRenta in normele materiale ale codului contr ;
penalitatea + sa fie stipulate masura de
constringere statala pentru nerespecatarea
dispozitiei care se contine in sanctiunea normei
materiale a dreptului; vinovatia. pFu a efectua
calitativ procedura contraventionala si a stabili
sanctiunea este necesar sa constatam prezenta sau
lipsa fapteoi contraventionale care include in sine
obiectul si latura obiectiva. 'biectul raspunde la
intrebarea la ce atenteaza subiectul. 6atura
obiectiva raspunde la intreb in ce consta atentarea
la obiect si se manifesta prin actiune sau inactiune.
Acest fapt inca nu serveste drept temei pFu a aplica
sanctiunea contraventionala insa nu numai
serveste drept temei dar si oblige organelle
respective sa porneasca procedura
contraventionala.
$".+ircumstantele ce exclud caracterul
contraventional al aptei comise.
-ircumstantele ce exclud caracterul
contraventional al faptei sunt acele impre)urari,
stari ori situatii a caror existenta in timpul
savirsirii faptei fac ca realizarea eficienta a vreunei
din trasaturile esentiale sa devina imposibila.
Aceste circumstante sunt<starea de e(trema
necesitate-exista atunci cind o persoana care a
savirsit o fapta ilicita p\u a salva de la un pericol
iminent, care nu poate fi inlaturat altfel, viata,
integritatea corporalaori sanatatea sa, a unei alte
persoane sau un bun important al sau sau al altei
persoane, sau un interes public. -onditiile p\u ca
satrea de extrema necesitate sa inlature caracterul
contraventional al faptei: pericolul ameninta valori
sociale ocrotite de lege; pre)udiciul cauzat sa fie
mai mic decit cel cauzat; sa nu existe o alta cale de
inlaturare a pericolului; fapta prin care sa inlaturat
pericolul sa constituie o cantraventie. Legitima
aparare- actiune pe care o realizeaza o
persoana,savirsind o fapta prevazuta de legea
contraventionala, p\u a inlatura efectele unui atac
care pericliteaza valorile sociale ocrotite de lege.
-onditiile: -e+istemta atacului
direct,imediat,material si real-atacul este o
comportare violenta a omului indreptata impotriva
unei valori sociale ocrotite de lege. Atac direct
cind actiunea este indreptata direct asupra
valorilor ocrotite de legea contraventionala; atac
imediat cind s-a dezlantuit si se afla in curs de
desfasurare, se consuma odata cu incetarea
agresiunii; atac material- cind se foloseste diverse
instrumente p\u al realiza; atac real daca el exista
dar nu e presupus de persoana.
-pre'udiciul sa fie adus atentatorului; -sa nu fie
depasite limitele legitimei aparari.
Iresponsabilitatea-incapacitatea persoanei de asi
da seama de urmarile faptelor sale sau de asi diri)a
in mod normal vointa in timpul savirsirii
actiunii\inactiunii ilicite. -onditiile: sa e+iste o
stare de incapacitate psihica a persoanei;- este
necesar ca starea de incapacitate sa e+iste in
momentul savirsirii faptei; -fapta savirsita sa fie
prezuta de legea contraventionala. Constringerea
fizica si.sau psihica- constituie cauza de inlaturare
a raspunderii atunci cind fapta se savirseste prin
constringere. -onditiile constringerii fizice:-
persoana nu poate sa se impotriveasca
constringerii;- fapta sa fie prevazuta de legea
contraventionala;- persoana sa nu posede libertatea
de vointa si actiune. -onditiile constringerii
psi$ice:- asupra psi$icului faptuitorului sa se
exercite o actiune de constringere de catre o alta
persoana prinn amenintare grava; - pericolul sa nu
poata fi inlaturat decit savirsind contraventia.
3iscul intemeiat- actiune\inactiune autorul careia
nu a avut la dispozitie o alta cale de a atinge scopil
social util. Cazul fortuit 2 consta in comiterea unei
fapte prevazuta de legea contraventionala ,
rezultatul careia este consecinta unei forte care nu
putea fi anticipata. -onditiile:-rezultatul faptei sa
fie consecinta unei impre)urari imprevizibile;
-impre)urarrea imprevizibila sa fi intrat in
con)unctie cu fapta a carei consecinta a
determinat-o; -fapta sa fie stipulata de legea
contraventionala.
$$.)tudiu comparat privind persoana
/uridica ca subiect al raspunderii
contraventionale.
.ste pasibil> de r>spundere contraven<ional>
persoana )uridic>, cu excep<ia autorit><ilor publice
=i institu<iilor publice, :n cazurile prev>zute de
--ontr, pentru contraven<iile s>v:r=ite :n numele
s>u ori :n interesul s>u de c>tre organele sale ori de
reprezentan<ii acestora dac> aceasta corespunde
uneia dintre urm>toarele condi<ii: a# este vinovat>
de ne:ndeplinirea sau de :ndeplinirea
necorespunz>toare a dispozi<iilor legii ce stabilesc
:ndatoriri sau interdic<ii pentru desf>=urarea unei
anumite activit><i; b# este vinovat> de desf>=urarea
unei activit>rii de daune :n
propor<ii considerabile unei alte persoane,
societ><ii ori statului a fost s>v:r=it> :n interesul
acestei persoane, a fost admis>, sanc<ionat>,
aprobat>, utilizat> de organul s>u :mputernicit ori
de persoana cu func<ie de r>spundere. +ersoana
)uridic> r>spunde contraven<ional :n cazul :n care
este prevazuta expres sanc<ionarea ei. Astfel,
:ntreprinderea individual> r>spunde ca persoan>
)uridic>. 3>spunderea contraven<ional> a persoanei
)uridice nu exclude r>spunderea persoanei fizice
pentru contraven<ia s>v:r=it>.
$(.)istemul sanctiunilor
contraventiionale.
Sanctiunea contraventionala este o masura de
constringere statala si aplicata faptuitorului in
modul stabilit de lege p\u savirsirea cu vinovatie a
contraventiei, avind drept scop ocrotirea valorilor
sociale, prevenirea comiterii unor noi contraventii
atit de catre cel sanctionat cit si de catre alte
persoane. Astfel in functie de destinatari sistemul
sanctiunilor contraventionale se impart in
categorii: --sanctiunile aplicabile persoanelor
fizice; .-persoanelor 'uridice; sanctiunile
aplicabile persoanelor fizice sunt: avertismentul-
consta in atentionarea contravenientului asupra
pericolului faptei savirsite,recomandindu-i sa
respecte in continuare dispozitiile legale.amenda-
sanctiune pecuniara, se stabileste in unitati
contraventionale"1S@lei#. Se aplicata persoanelor
fizice este de la 1-1,@ de unitati.+ersona vinovata
de comitere unei fapte contraventionala si supusa
amenzii poate ac$ita 1\ din amenda stabilita daca
o plateste cel mult in D ore de la momentul
savirsirii, astfel se considera ca este ac$itata in
intregime.Amenda treb.ac$itata in decurs de !@zile
de la data stabilirii ei, iar daca in acest rastimp nu
instanta de )udecata poate stabili: amenda in
marime dubla"nu poate depasi limita maxima#;
privarea de dreptul de a desfasura o anumita
activitate pe un termen de la E-1luni; munca
neremunerata in folosul comunitatii; arest
contraventional. Privarea de dreptul de a
desfasura o anumita activitate. Privarea de
dreptul de adetine anumite functii- consta in
interzicerea temporara de a desfasura o anumita
activitate , inclusiv prin privarea pers.fizice de un
drept special. Aceasta poate fi aplicata in cazul in
care activitate a fost folosita la savirsirea
contraventie. (unca neremunerata in folosul
comunitatii- consta in antrenarea
contravenientului, in afara timpului de serviciu de
baza sau de studii, la munca stabilita de autoritatea
adm.publ.locale, se stabileste de la 1@-E@ore, timp
de -4 ore pe zi- se aplica doar persoanelor care
doresc sa o execute. -ontravenientul in caz de
esc$ivare de la munca neremunerata infolosul
comunitatii este sanctionat cu arest
contraventional"1ziSore de munca#. *rest
contraventional-consta in privarea de libertate pe
un termen stabilit prin $otarire )udecatoreasca. Se
aplica p\u savirsirea unei fapte care atenuiaza sau
creeaza un pericol real p\u sanatate ori integritate
corporala a persoanei, sau in cazul neexecutarii
intentionate a unei alte sanctiuni contrventionale,
arestul poate dura de la !-1, zile; privarea de
dreptul special "port de arme,#. Sanctiuni
aplicabile pers.-uridice-amenda"vezi mai
sus#marimea ei este de la 1@-,@@ unitati
conventionale; privarea persoanei de dreptul de a
desfasura o anumita activitate-consta in stabilirea
interdictiei de a inc$eia anumite trnzactii, de a
emite actiuni sau alte titluri de valoare etc,
termenul !-1luni. /+pulzarea masura de
indepartare silita de pe teritoriul 3/ a cetatenilor
starini si a apatrizilor care au incalcat regulile de
sedere.
$*.1egulile de baza de aplicare a
sanctiunilor contraventionale.
3egulile de baza sunt: 1-aplicarea sanctiunii
numai p\u atingerea scopului stabilita de legea
contraventionala; -aplicarea pedepsei
contraventionala numai in limitele sanctiunii
contraventiei comise; !-aplicarea unei sanctiuni
ec$itabile in functie de caracterul si de gradul
pre)udiciabil al contraventiei comise; 4- luarea in
consideratie, la aplicarea sanctiunii, de caracterul
valorilor sociale la care sa atentat, de
circumstantele ce atenuiaza si de cele ce agraveaza
raspunderea. 0ircumstantele ce atenuiaza
raspunderea p\u contraventia comisa sunt:
prevenirea consecintelor pre)udiciabile sau
repararea benevola a pre)udiciului; contributia la
descoperirea contraventiei; savirsirea contraventiei
intr-un concurs de impre)urari familiale sau
personale; savirsirea contraventiei de catre un
minor, o femeie gravida, sau o persoana care are
gri)a de un copil in virsta de lina la Cani;
circumstante ce agraveaza rasp.contr.sunt:
savirsirea contraventiei de catre o persoana
anterior sanctionata contraventional sau
condamnata , al carei antecedente nu au fost
stinse; instigarea sau atragerea minorilor la
asavirsirea contraventiei; savirsirea contr. &e catre
un grup de persoane sau in stare de ebrietate
produsa de alcool sau alte substante; savirsirea
repetata a unor cotraventii similare pe parcursul
unui an.
$,.#einirea si continutul procesului
administrativ.
+rocesul administrativ este activitatea
administratiei publice care se realizeaza in numele
formelor adm procesulae si care consta in
$otarirea anumitor c$estiuni, prin calea adoptarii si
executarii actelor administrative. +rocesul adm.
Are ! forme de exprimare: procesul tehnico-
legislativ in activitatea de elaborare a actelor
'uridice 2 activitatea adm publice in elaborarea
actelor normative administartive in ordinea
stabilita de forma adm procesuala. 0n cadrul
acestui proces pot fi adoptate: actele adm a
presedintelui 3/, ordonantele si actele adm a
1uvernului, actele adm ale org publice centrale si
locale; procesul adm de doatre"inzestrare# 2
activitatea subiectilor puterii executive in
elaborarea si aplicarea actelor operative de
reglementare si a altor acte de aplicare indreptate
spre organizarea executarii legilor si altor acte
)uridice realizate in forma adm procesuala.0n carul
lui pot fi adoptate:acte de ec$ipa)
personal"c$emarea in armata#, acte de privatizare a
proprietatii municipale si statale, de aplicare a
masurilor de promovare, de distribuire a resurselor
financiare, emiterea permisiunilor, de inregistrare
a mi)loacelor de transport, de supravec$ere;
procesul de 'urisdictie administrativa activitatea
subiectilor puterii executive in rezolvarea
conflictelor dintre diferiti subiecti, precum si in
luarea masurilor administrative si disciplinare
realizate in forma adm procesuala. 0n cadrul lui se
pot evidentia urmat acte: de petitie a cetatenilor, de
aplicare a masurilor de constringere adm, de
aplicare a masurilor de constringere adm,
disciplinare. %iecare proces este legat de o
institutie adm exacta iar normele procesuale
corespunzatoare deservesc fiecare institutie si sint
parte componenta a ei.
(..#reptul administrativ procesual si
normele administrativ procesuale.
&reptul administrativ procesula exista ca o suma
mare de norme procesuale sistematizate in limitele
institutiilor distincte a dr adm. 5nele din ele au
partea sa procesuala. +articularitatile dr adm
procesual sunt: prezenta normelor procesuale
secundare - ele exista pentru a asigura
efectivitatea realizarii normelor materiale;
diversitatea izvoarelor normelor procesuale - sunt
cuprinse in unele si aceleasi acte ca si normele
adm )uridice "legi, acte, $otariri# si inca si in codul
contrav , codul muncii, in legea instantei de
contencios adm si a procuraturii; dr adm
procesual este o subramura a dr adm; deserveste
normele materiale a altor ramuri a dreptului
constitutional, funciar etc. &r adm procesual este
alcatuit dintr-un nr mare de norme diferite. &upa
continut: norme care asigura procesul te$nico-
legislativ; norme care asigura procesul adm de
dotare si procesul de )urisdictie adm si norme ce
nu se refera la nici unul din procesele adm.
(1. Principiile si azele procesului
administrativ.
+rinciipiile de baza a procesului administrativ sunt
: 1- legalitatea activitatilor procesuale -aplicarea
normelor materiale a dr sau altor forme de
realizare in conformitate cu legislatia. 2
obiectivitatea (adevarul material) garantarea
obiectiva si integrala a tuturor circumstantelor
cauzei, 3 egalitatea subiectilor in fata legii si in
fata organelor inputernicite de a e+amina cauza 2
consolidarea statutului adm procesual concret
conform caruia fiecare persoana este egala in fata
legii. 4 publicitatea procesului administrativ, -
accesibilitatea cetatenilor la proces " desfasurarea
procesului in limba vb procesul se desfasoara in
limba de sta dar poate fi efectuat si in alta limba cu
acordul ma)oritatii participantilor la proces, iar cel
ce nu poseda limba de stat este a)utat de
traducator. $ 1aspunderea 'uridica pentru
nerespectarea sau incalcarea normelor procesuale
- functionarii publici vinovati de incalcarea
regulilor procesului sau adoptarii nelegitime a
actului poarta raspundere disciplinara sau penala.
(. economicitatea si eficacitatea procesului
asigurarea organizarii procesului care nu ar cere
c$eltuieli materiale mari, dar in acelasi timp ar
asigura rapiditatea procesului. %azele procesului
administrativ 2 1 pornirea procedurii
administrative si cercetarea administrativa a
cauzei analiza situatiei necesare pentru
pregatirea $otaririi. 0n cadrul analizei se
investig$eaza pozitia faptica a cazului problemele
variate de executare .2 e+aminarea materialelor
(rezultatelor) si emiterea deciziei la caz, 3
*tacarea deciziei emise si revizuirea cauzei dupa
caz participantii procesului si alte persoane
interesate pot ataca decizia emisa: organul care
examineaza decizia sau plingerea este obligat sa
verifice legaliatea si valabilitatea $otaririi sau
deciziei emise. 4 e+ecutarea deciziei emise etapa
finala.
D. Procedura administrativa de solutionare
a petitiilor.
-adrul )uridic al acestei probleme il constituie
6egea cu privire la petitionare. Se divizeza in
patru faze: 1 faza 2 se efectueaza activitatea
privind depunerea petitiei, inregistrarea ei,
asigurarea petitionarului cu bunul care
marturiseste data, ora si organul la care este
depusa petitia 2 faza 2 consta in examinarea
prealabila a petitiei in termen de ! zile 2 in care
petitia se repartizeara executorului concret care
emite una dintre deciziile : o expediaza dupa
principiul competentei teritoriale, o expediaza
dupa rpincipiul competentei materiale, refuza
examinarea petitiei, porneste procedura de
solutionare a petitiei. 3 faza se examineaza petitia
solutionind toate problemele indicate in petitie. Se
selecteaza si se administreaza probele, se
elaboreaza proiectul deciziei. 4 faza consta in
activitatea privind emiterea deciziei. 0n termen de
1, zile sau !@ zile petitia trebuie sa fie solutionata
si primita decizia. +ot fi urmatoarele variante de
decizii : informarea petitionarului despre
neconfirmarea informatiei indicate in petitie,
solutionarea partiala a problemei indicate in
petitie, solutionarea integrala a problemei. &ecizia
trebuie sa fie adusa la cunostinta petitionarului in
termen de !@ zile, care poate fi prelungit cu inca
!@ zile. 0n acest caz petitionarul este anuntat
despre prelungire si i se da un raspuns intermediar.
in caz ca petitionarul na primit raspuns in
termenele stabilite de lege, este in drept sa sa
conteste in contenciosul administrativ.
(3. Procedura administrativa de aplicare
a masurilor de stimulare.
Acesta procedura este conditionata de aceea ca
stimularea este o forma a metodei generale adm
publice 2 convingerea. 0n sfera adm se aplica
diferite tipuri de stimulare: statul, combinind
stimulii materiali si morali stimuleaza atitudinea
de creativitate asupra muncii, evidentiaza
procesele in activitatea de munca, rasplateste
cura)ul, initiativa, pentru contributia esentiala in
dezvoltarea stiintei si alte sfere a activitatii vietii.
Stimularea se aplica in corespundere cu legalitatea
actuala a +rocedutrii. 7ormele ce reglementeaza
procedura de plicare a stimularii sint cuprinse in
acte a institutiilor unor sau altor masuri de
stimulare. 'rdinea stimularii se reglementeaza de
legea cu privire la meritele statale a 3/. Analiza
normelor ce reglementeaza ordinea aplicarii
masurilor de stimulare, da posiblitatea de a face
concluzii despre aceea ca procedura de aplicare a
masurilr de stimulre este cuprinsa din urmatoarele
faze esentiale: - initiativa de stimulare cu merite
statale se initiaza in colectivele intreprinderii
institutiilor, organizatiilor private, statale si
municipale si altor forme de proprietate sau de
organele puterii publice, de diferite formatiuni
sociale ce au structuri 3epublicane; - prezentarea
stimularii dupa acordul cu privire la toti
candidatii pentru stimularea cu merite statale,
organele adm ramurale, republicane, organe a
diferitor organizatii includ prezentarile
corespunzatoare in secretariatele 3/; -
e+aminarea prezentarii stimularii si adoptarea
deciziei de stimulare este efectuata de catre
comisia cu privire la meritele statale in privinta
+resedintelui 3/. Adoptarea deciziei de stimulare
este competenta exclusiva a +resedintelui 3/.; -
inmanarea stimularii - decretul presedintelui 3/
despre stimulare se publica in /' al 3/.
0nmanarea meritelor statale se sefectueaza de
regula de catre +resedintele 3/. 0n unele cazuri el
poate sa ofere aceasta functie unor altor
functionari ai statului. /eritul statal se inmaneaza
nu mai tirziu de luni din ziua adoptarii decretului
presedintelui.
(4. Procedura de aplicare a sanctiunilor
disciplinare &procedura disciplinara'.
Acesta procedura consta in atragea la raspundere
disciplinara a persoanelor care se fac vinovate de
comiterea abaterilor disciplinare. +rocedura data
consta din urmatoarele etape: 1-Inceperea
dosarului cu privire la abaterea disciplinara -
&osarul se incepe mai intii impotriva unei
persoane care corespunde anumitor standarde.
4otusi, acesta nu poate fi initiat daca de la
momentul descoperirii abaterii a trecut mai mult
de 1 luna sau E luni de la abaterea disciplinara,
fara a se socoti timpul petrecut de acesta pe
certificat medical sau in concediu. 4otusi un dosar
nu poate sa fie desc$is daca materialele acumulate
sint trimise spre examinare organizatiei; /-
%ncheta de lucru - primirea de la persoana
reclamata a explicatiilor, acumularea si analizarea
informatiilor care se refera la abaterea data.
6egislatia in vigoare practic nu prevede ce actiuni
poate intreprinde persoana care desfasoara anc$eta
de lucru, daca ar trebui dupa aceasta sa
intocmeasca vreun act anumit.
0-1(aminarea abaterii disciplinare si stabilirea
sanctiunii - Abaterea disciplinara este examinata
de catre o persoana imputernicita conducatorul
organului, intreprinderii etc. Sau in unele cazuri in
colegialitate.&upa examinarea dovezilor care
afirma sau infirma abaterea declarata. Sanctiunea
disciplinara se aplica printrun ordin al persoanei
competente. 'rdinul dat se aduce la cunostinta
oficial persoanei sanctionate precum si
persoanelor, colectivului unde lucreaza. +entru
unele sanctiuni neinsemnate, aducerea la
cunostinta se face si in mod verbal. 2-
Contestarea deciziei - contestarea nu este
obligatorie. &e obicei cotestarea deciziei se face
catre un functionar superior celui care a stabilit
aplicarea sanctiunii sau catre un organ superior, in
cel mai rau caz se a)unge in )udecata. -onsecinte
ale contestarii pot fi urmatoarele: plingerea este
lasata fara vreo sc$imbare, poate fi inlocuita cu o
pedeapsa mai blinda, incetarea actiunii. 3-
"unerea in aplicare a deciziei - &ecizia care nu a
fost contestata si a ramas definitiva, se pune in
aplicare decizia care a fost luata. Sanctiunea
disciplinara se aplica imediat dupa stabilirea
abaterii disciplinare, dar nu mai tirziu de o luna
dupa constatarea abaterii disciplinare. -ea mai
aspra sanctiune disciplinara totusi nu este cea
materiala, ci atunci Nind persoana este eliberata
din functie.
(". Procedura contraventionala.
Notiunea4 scopul si sarcinile.
+rocedura contraventionala este o activitate
reglementata de lege, desfasurata de catre organele
imputernicite ,cu participarea partilor si a altor
personae ca titular de drepturi si obligatii , avind
ca scop constatarea si examinarea cazurilor
contraventionale , aplicarea si executarea
sanctiunilor contraventionale astfel incit sa se
asigure ordinea de drept , precum si apararea
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor.
+rocedura contraventionala are drept scop
elaborarea unui mecanism bine c$ibzuit,legitim de
realizare a normelor material ale
dr.contraventional privind aplicarea corecta a
masurilor de constringere statala,inclusive a
sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea
executarii deciziilor de aplicare a pedepsei
contraventionale. Scopul procedurii
contraventionale poate fi atins numai prin
efectuarea anumitor activitati ,care in stiinta
administrarii sint numite sarcini.+otrivit legislatiei
in vigoare ,sarcinile procedurii contrav. Sunt:
1.clasificarea la timp,sub toate aspectele,deplina si
obiectiva a impre)urarilor fiecarui caz;
.solutionarea cazului contravene.in strict
conformitate cu legislatia; !.asigurarea executarii
$otaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor
contrav.; 4.stabilirea cauzelor si conditiilor care au
contribuit la comiterea contrav.; ,.prevenirea
contraventiilor; E.educarea cetatenilor in spiritual
respectarii legilor al intaririi legalitatii
($. +ircumstantele ce exclud procedura
contraventionala.
+rocedura centraventionala nu poate fi inceputa
,iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in
urmatoarele cazuri: 1.lipseste faptul
contreventiei- faptul contraventiei il constituie
obiectul,latura obiectiva ca elemente constitutive
ale contraventiei. 'biectul contrav. 7e orienteaza
la acele relatii sociale care pot sa apara in urma
neonorarii regulilor de conduit stabilite in
dispozitia normei material a dreptului contrav.si
prote)ate prin sanctiunea normei respective
pasibile aplicarii in modul stabilit prin lege. 6atura
obiectiva a contrav. 7e indica modalitatea atentarii
la obiect. .fapta comisa nu mai este considerata
contraventie in legea noua-fapta care printr-o lege
noua nu mai este considerata contraventie nu se
sanctioneaza iar sanctiunea stabilita si neexecutata
anterior intrarii in vigoare a noii legii u se
executa.!.autorul faptei antisocial ilicite nu este
subiect al raspunderii contraventionale. 0n cazul
cind exista faptul unei contraventii mai mult decit
atit cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie
procedura contrav.nu poate fi inceputa,sau daca
este va fi incetata deoarece autorul ei potrivit legii
nu este subiect al raspunderii contrav..ste vorba
de reprezentantii diplomatic ai statelor straine sau
de alte pers.care nu cade sub incidenta )urisdictiei
contraventionale a 3/ sau in cazul carora este
inlaturata raspunderea contrav. 2.e(istenta unor
cause dintre care inlatura caracterul
contraventional al faptei comise-faptaantisociala
comisa va avea caaracter contrav.in cazul in care
va intruni integral urmatoarele
trasaturi :ilegalitatea,penalitatea
,culpabilitatea.6ipsa oricarei dintre acestea
exclude existenta caracterului contrav.al faptei si
consecinta exclude aplicarea constringerii statale.
Se considera cauze care inlatura caracterul
contrav.al faptei comise: Starea de extrema
necesitate Starea de iresponsabilitate constatata in
modul stabilit de lege 6egitima aparare
-onstringerea fizica,psi$ica 3iscul intemeiat
-azul fortuit ,.e(istenta unor cause care inlatura
raspunderea contraventionala pentru fapta
comisa- legislatorul a prevazit anumite
circumstante cind persoana vinovata de comiterea
unei contraventii poate sau trebuie abcolvita de
raspunderea contrav.: 3enuntarea de buna voie la
savirsirea contrav. -omiterea unei tentative
0mpacarea victemei cu faptuitorul +rescriptia
raspunderii contrav. AmnistiaE.decesul persoanei
presupuse a fi faptuitorul unei contraventii-
persoana presupusa a fi faptutor al unei
contraventii a decedat pina la inceperea procedurii
contraventionale ea nu mai poate fi inceputa.0n
cazul decesului ei in timapul cercetarii cazului
procesul contraventional urmeaza a fi
incetat..xceptie de la aceasta regula constituie
cazul in care persoana decedata dar presupusa ca
faptuitor al unei contraventii trebuie sa fie
reabilitata. D.pentru acelasi fapt si in privinta
aceleiasi persoane e(ista o decizie&hotarire
definitiva-nimeni nu poate fi supus de doua ori
raspunderii contrav.pentru aceeasi fapta,iar unul
dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor
al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarit
sau sanctionat de mai multe ori pentru aceeati
fapta. C.pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie
pornita urmarirea penala-conraventia ca instiutie
)uridica de baza a dreptului contraventional are
multe tangente cu infractiunea ca institutie )ur. de
baza a dr. penal.&ese ori in etapa constatarii unei
fapte antisocial ilicite,pornind de la informatia
initiala de care dispune in momentul respective
organul constatator este foarte complicat sa fie
formulata o concluzie definitiva referitoare la
caracterul faptei comise.
((. Participantii la procedura
contraventionala< drepturile4
obligatiile si responsabilitatea lor.
0n procedura contrav.un interes personal
urmaresc:persoana pasibila de pedeapsa sau trasa
la raspundere contrav.,partea vatamata si
reprezenaantii legali ai acestora.
&in momentul pornirii procesului
contrav.)aptuitorul are dr.:la aparare;sa cunoasca
fapta imputata;sa fie asigurat in cel mult ! ore cu
un aparator din oficiu,daca este pasibil de
sanctiunea arestului cntrav.;sa anunte in cazul
retinerii prin autoritatea competenta sa examineze
cauza contrav.,pers.la alegerea sa,despre faptul si
locul retinerii;sa fie audiat in prezenta aparatorului
daca accepta sau cere sa fie audiat;sa ia cunostinta
de materialele din dosar si sa i se elibereze la
cerere in cel mult 4 ore copia de pe p-v;sa
prezinte probe;sa formulize cereri;sa conteste
decizia asupra cauzei;sa retraga orce plingere
depusa personal sau de aparator in interesele sale.
Obligatii: Sa se prezinte la citarea agentului
constatator sau a instantei de )udecata;sa accepte la
cererea examinarea si perc$izitia sa corporala; sa
fie supus expertizei )udiciare;sa se supuna
dispozitiilor legale. 4ictima are dreptul5 la
inregistrarea neintirziata a cererii sale in modul
stabilit si la solutionarea ei; sa prezinte
documente,alte mi)l.de proba in confirmarii
pretentiilor sale; sa-si retraga cererea in cazurile
prevazute de lege; sa atace decizia agentului
constatator sau a instantei de )udecata; sa fi
asistata in procesul contrav.de un aparator ales; sa
0 se elibereze la cererea in cel mult 4 ore copii de
pe materialele din dosar. Obligatii5 sa se prezinte
la cererea agentului constatator sau a instantei de
)udecata,sa dea explicatii la solicitarea lor; sa
prezinte la cererea agentului constatator sau a
inst.de )ud. documente si mi)loace de proba de
care dispune,mostre pentru cererea comparativa;
sa accepte sa fie supusa sxaminarii medical in
cazul in care pretinde ca s sa cauzat un pre)udiciu
fizic; sa se supuna dispozitiilor legitime ale
reprezentantului organului de urmarire
contrav.sau ale presedintelui sedintei de )udecata;
!repturile reprezentantului legii- persoana
imputernicita sa reprezinte in proc.
contrav.persoanele fizice lipsite sau restrinse in
execitiu,interesele faptuitorului si ale partii
vatamate care sint pers.minore sau personae ce nu
pot in virtutea defectelor lor fizice sau
psi$ice,sa,si exercite singure drepturile in cazurile
contrav. 0n calitate de reprezentanti legali pot
aparea:parintiifaptuitorului sau partii
vatamate,infietorii,tutorii,curatorii. aparatoru-
avocatul are dreptul sa participle la procedura
contrav.pentru a asigura asistenta )uridica sau
reprezentarea partii pe care o asista,in baza de
contract sau din oficiu. $artorul-persoana citata
in aceasta calitate de organul constatator sau de
organul care examineaza cazul precum si de
persoana care face declaratii in modul stabilit de
lege.Are dreptul: Sa 0 se comunice in legatura cu
ce cauza este citat si temeiul )uridic de citare Sa
refuse a face declaratii a present diferite
probe,daca acestea pot fi folosite ca probe care
marturisesc impotriva sa sau a rudelor sale; Sa
inainteze cereri; Sa ceara recompense c$eltuielilor
effectuate; Sa fie asistat de un aparator pe care la
ales ca reprezentant. .ste obligat5 Sa se prezinte la
citarea agentului constatator sau a instantei de
)udecata pentru a face depozitii si a participa la
actiuni procesual;Sa prezinte la cererea organului
de urmarire contraventionala sau a instantei
,documente,alte mi)loace de proba,mostre; Sa se
supuna dispozitiilor legale ale agentului
constatator sau ale instantei de )udecata 1(pertul -
persoana desemnata pentru a efectua investigatii in
cazul prevazut de -- care nu este interesata de
rezultatul cauzei contraventionale si care aplica
cunostinte special din diferite domenii si
deprinderile practice prezinta rapoarte in baza
investigatiilor realizate. !repturi5 Sa ia
cunpostinta de materialele din dosarul contrav.
3eferitoare la obiectul expertizei, Sa formuleze
demersuri de a i se pune la dispozitie materialele
suplimentare,care sint necesare pentru prezentarea
unei convluzii, -u permisiunea organului care
cerceteaza cazul,sa puna faptuitorului
,delicventului sau contravenientului,partii
vatamate ,martorilor intrebari ce tin de obiectul
extertizei,Sa asiste la exmaninarea cazului,Sa
ceara compensarea c$eltuielilor suportate in
legatura cu participarea la procedura
contraventionala Obligat:Sa se infatiseze la
c$emarea organului care examineaza cazul; Sa
prezinte o concluzie obiectiiva asupra c$estiunilor
ce i se propun spre examinare; Sa nu divulge
circumstantele si datele ce i-ua devenit cunoscute
in urma efectuarii expertizei; Sa se supuna
dispozitiilor legale ale organului care efectueaza
cercetarea cazului Specialistul -persoana
neinteresata de rezultatele cauzei
contraventionale,cu suficiente cunostinte si
deprinderi speciale pentru a acorda a)utor
agentului constatator sau instantei de
)udecata,c$emata sa participe la efectuarea
actiunilor procesuale in cazurile prevazute de
--.&repturi: Sa ia cunostinta de materialele
cauzei si sa puna intrebari participantilor la
actiunea procesuala respectiva pentru a formula o
concluzie adecvata,sa ceara completarea
materialelor si datelor puse la dispozitie pentru
stabilirea concluziei, Sa faca obiectii care vor fi
incluse in procesul-rerbal al actiunii procesuale
respective referitoare la
descoperirea,ridicarea,pastrara obiectelor,precum
si sa dea alte explicatii conform competentei sale
profesionale, Sa primeasca recompensa pentru
lucrul efectuat Obligatii: Sa se prezinte la
c$emarea agentului constatator sau a instantei de
)ud. Sa prezinte agentului constatator documentele
ce confirma calificarea lui in domeniul respectiv
sa-si aprecieze obiectiv capacitatea de a acorda
a)utorul necesar ca specialist Sa se afle la locul
efectuarii actiunii procesuale sau in sedinta de
)udecata atita timp cit este necesar pentru a acorda
a)utor ca specialist si sa nu paraseasca fara
permisiune locul efectuarii actiunii procesuale sau
sedinta de )udecata Sa faca concluzie de constatare
te$nico-stiintifica sau medico-legala Sa se supuna
dispozitiilor legale ale agentuliu constatator Sa
respecte ordinea stabilita in sedinta de )udecata Sa
nu divulge datele si circumstantele ce eau fost
cunoscute.Interpretul -persoana care poate traduce
dintr-o alta limba poate interpreta semnele celor
muti ori surzi,cunoaste terminologia )uridica,nu
este interesata de rezultatele cauzei
contraventionale si accepta sa participe an aceasta
calitate. Are dreptul5 Sa puna intrebari persoanelor
prezente la desfasurarea diferitelor etape ale
procedurii contrav.pentru precizarea traducerii Sa
ceara compensarea c$eltuielilor suportate in
legatura cu participarea la actiunea procesuala in
cauza contrav.,in afara de cazurile in care si-a
executat obligatiile de traducator in timp
serviciului
0nterpretul este obligat: Sa se infatiseaza la
c$emarea organului Sa efectueze complet si exact
traduccerea ce i s-a incredintat Sa respecte cererile
legale ale organului care examineaza cauza Sa nu
divulge circumstantele si datele care i-ua fost
cunoscute in timpul participarii la actiunea
procesuala "rocurorul- participa la procesul
contrav n limitele competentei stabilite pri lege
,care este destul de larga. Are dreptul5 Sa
porneasca procesul contraventional Sa aplice in
cazurile prevazute de lege o sanctiune contrav. Sa
verifice legalitatea actiunilor agentului constatator
Sa exercite alte drepturi prevzute de lege
(*. 3asurile de asigurare ale procedurii
contraventionale.
/>surile de asigurare a procedurii
contraven<ionale s:nt cele de constr:n-gere
procesual> ca o modalitate a constr:ngerii statale.
&esf>=urarea normal> a activit><ii procesuale este
imposibil> f>r> aplicarea m>surilor procesuale de
const:ngere. m>surile de constr:ngere statal>
aplicate :n domeniul combaterii
contraven<ionalit><ii: m>surile contraven<ionale de
prevenire, m>surile contraven<ionale de curmare =i
m>surile de pedeaps> contraven<ional>. Aceste
m>suri ":n special primele dou> grape# formeaz>
mecanismul de protec<ie a normei materiale,
contribuie la prevenirea, neadmiterea :nc>lc>rii
"nerespect>rii# prevederilor normei materiale,
stoparea "curmarea# ac<iunii antisociale
periculoase la etapa ini<ial>. />suri procesuale de
constr:ngere:1.re%inerea"limitarea de scurta durata
a libertatii persoanei fizice si care se aplica numai
in conditiile strict stabilite de legislatia
contrav.3etinerea nu poate depasi ! ore, cu
exceptia cazurilor speciale#; ..aducerea
silit#( conducerea fortata in fata instantei de
'udecata a martorului sau a victimei care se
eschiveaza de la prezentare); 2.$nl#turarea de la
conducerea vehicululu"masura contribuie la
desfasurarea in bune conditii a procedurii
contrav.,dar si la asigurarea securitatii circulatiei
rutiere);3. e+amenul medical pentru constatarea
st#rii de ebrietate produse de alcool sau de alte
substan%e; 4.re%inerea vehiculului.
(,. Fazele procedurii contraventionale si
continutul lor.
%aza procedurii contrav- acea parte a procedurii
contraventionale care, pe linga sarcinile comune
ale procedurii, are si sarcinile sale proprii ,
realizindu-se prin activitatea participantilor la
procedura contraventionala, care se finalizeaza cu
emiterea unei variante de decizie intermediara
asupra cazului. %azele procedurii sint organic
legate intre ele. 5rmatoarea faza isi incepe
desfasurarea dupa finalizarea celei anterioare.
.xista 4 faze a procedurii contrav: 1.0ercetarea
cazului contrav.: -onstatarea faptei antisociale
comise; 0nceperea procedurii contrav.; -olectarea
si administrarea probelor,analiza )ur.a faptei
comise; &ocumentarea procesuala a rezultatelor
cercetarii cazului; .miterea deciziei intermediare
privind incetarea procedurii contrav.sau intocmirea
+-8 cu privire la contrav.; .xpediarea +-8 cu
privire la contrav.si a materalelor la el potrivit
competentei
./+aminarea cazului si emiterei deciziei asupra
cazului: +regatirea pentru examinarea cazului;
.xaminarea cazului contraventional; .miterea
deciziei asupra cazului; Anuntarea deciziei asupra
cazului si punerea ei in executare 2.revizuirea
cazului contrav:atacarea deciziei asupra cazului
prin contestatie ,recurs sau cerere de revizuire;
.xaminarea contestatiei a recursului sau a cererii
de revizuire dupa caz; +unerea in executare a
deciziei definitive cu privire la aplicarea sanctiunii
contrav.3 e+ecutarea deciziei cu privire la
aplicarea sanctiunii contraventionale:8erificarea
procedurii de punere a deciziei emise in executare;
.xecutarea propriu zisa a deciziei; %inalizarea
fazei de executare a deciziei emise si a procedurii
contrav.la general 5a prima faza se constata fapta
contraventionala, se colecteaza si se
adTministreaza probele privind caracterul faptei
antisociale comise si personaTlitatea
faptuitorului.5a a doua faza se analizeaza
documentele procesuale prezentate, se veTrifica
incadrarea )uridica a faptei comise, circumstantele
atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia
asupra cazului, care se aduce la cunostinta partilor
procedurii.5a a treia faza persoana fata de care
este aplicata sanctiunea contraventiTonala, partea
vatamata sau reprezentantii lor legali, precum si
procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire
la cazul contraventional. in caz de atac, executarea
deciziei se suspenda si se efectueaza revizuirea
cazului de catre instanta de )udecata. 5a a patra
faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile
cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
*.. ;egalitatea si disciplina in sera
administrarii publice. -nsemnatatea
si continutul lor.
6egalitatea 2 este un atribut esential al existentei
si dezvoltarii unei sociaetati democratice. .a este
necesara pentru asigurarea libertatii si realizarii
drepturilor omului. 6egalitatea este obligatorie
pentru toate elementele mecanismului de stat,
sociatatii civile si pentru toti cetatenii unui stat. -a
un regulator specific al relatiilor sociale legea,
norma )uridica trebuie sa corespunda unui anumiNt
nivel economic, cultural, moral etic. 6egislatia
trebuie sa fie o sursa de legalizare a dreptului in
numele si interesele cetatenilor.
6egalitatea este o suma de norme )uridice de
calitatte inalta si respectarea acestora de catre toti
subiectii de drept.
-a un regulator specific a relatiilor sociale,
sistemul normelor )uridice trebuie sa corespunda
unor standarde obiective ale vietii, sa fie adecvate
vietii economico-politice si culturale a tarii. &ca
aparatul de stat aplica normele )uridice ca ar fi
pline de subiectivism, voluntarism, emite acte nu
la timpul potrivit, scade din efectul activitatii
acestuia, dar cel mai strasnic ca aduce o mare
pierdere cetatenilor.
0n literatura )uridica, legalitatea se mai ceceteaza
ca un principiu al administrarii publice, ca o
metoda de guvernare a tarii,ca un regim ce apare
din relatiile reciproce dintre stat si cetatean. 5n
astfel de regim este necesar in toate sferele vietii
sociale, dar o importanta deosebita o are
respectarea legalitatii din sfera administrarii
publice.
.ficienta administrarii publice depinde nu doar
de nivelul legalitatii dar si disciplina
participantilor la procesul de administrare.
&isciplina indeplineste un rol important in
formarea nivellului de organizare a actiunilor
tuturor participantilor la procesul de administrare.
Asta inseamna ca , dintro parte , legalitatea si
disciplina reprezinta niste categorii independente,
din alta parte, ele se afla intro strinsa
interdependenta , care se rezuma la aceea ca
legalitatea este baza disciplinei, deoerece o cerinta
a disciplinei este respectarea legilor si actelor
normative.
*1. 3i/loacele de asigurare a legalitatii si
disciplinei in sera administratiei publice.
Stricta realizare a legalitatii depinde de anumite
mi)loace de garantare a acesteia. +rintre ele trebuie
de diferentiat mi)loace generale si speciale
)uridice. +rintre mi-loacele generale de asigurare a
legalitatii si disciplinei pot fi evidentiate- cele
politice, economice, organizationale, ideologice,
)uridice. 6a legalitatea si starea acesteia actioneaza
foarte mult asa factori ca, structura organizationala
a aparatului, calificarea functionarilor, o impartire
stricta a imputernicirilor fiecarui functionar.
Asigurarea legalitatii si disciplinei in sfera
administrarii publice presupune activitatea unor
organisme sau institutii de stat competente,
indreptate spre: - 7epermiterea incalcarilor in
activitatea organelor administratiei publice,
functionarilor acestora acelor cerinte si prescrieri,
care sint imputernicite de legile in vigoare si alte
acte de care acestia se conduc in activitatea lor -
Atragerea la raspundere a persoanelor vinovate de
incalcarea legilor, actelor prescrise - 0mplicarea la
timp spre indepartarea oricaror obstacole si
incalcari.
+entru unele organe asigurarea legalitatii si
disciplinei este doar una din multitudinea de fuctii
pe care le au. 0n acest caz activitatea de asigurare a
legalitatii si disciplinei se infaptuieste de aceste
organe in limitele activitatii lor de baza, care nu
sint esential legate de activitatea de aplicare a
dreptului. 5n rol deosebit in asigurarea legalitatii
si disciplinei in tara in general se efectueaza de
catre +arlament si +resedintele 3/ care apare ca
un garant al al respectarii -onstitutiei. 0n procesul
de asigurare a legalitatii si disciplinei in sfera
administrarii publice toate organele numite
folosesc in limitele competentelor sale controlul si
varietatea acestuia- contolul infaptuirii si
supraveg$erea.
3olul si scopul controlului consta in: -
Supraveg$erea asupra fuctionarii organului supus
controlului; - +rimirea informatiei obiective si
sigure despre situatia disciplinei si legalitatii; -
6uarea masurilor spre preintimpinarea si
inlaturarea incalcarilor legalitatii si disciplinei; -
6uarea deciziilor si masurilor spre atragerea la
raspundere a parsoanlor care se fac vinovate de
incalcarea legalitatii si disciplinei -ontrolul este
menit spre aplicarea stricta si conforma a legilor
de catre organele administratiei publice, de catre
functionarii publici, cetatenii 3/. Activitatea de
supraveg$ere in dependenta de subiecti,
infaptuitorii ei, se imparte in categorii. +rima
categorie este legata de activitatea organelor
procuraturii in sfera asigurarii legalitatii si
disciplinei in activitatea organelor administrarii
publice. A doua categorie este supravegherea
administrativa, care este infaptuita de unele
organe competente ce supraveg$eaza activitatea
organelor publice, functionarii publici etc.
-ontrolul poate fi de mai multe tipuri-de exemplu
in depandenta de volumul supus controlului se
deosebeste controlul general si special. &upa
timpul savirsirii caontrolului deosebim control
anterior, precedent si acctual. 0 functie de cine
face controlul deosebim control-parlamentar,
efectuat de catre organele adm. +ublice si
)udecatoresc.
*2. +ontrolul activitatii organelor
executive< scopul4 esenta si subiectii
controlului.
*3. +ontrolul parlamentamentar.
-onstitu<ia 3epublicii /oldova "articolul E@#
prevede c> +arlamentul este organul reprezentativ
suprem al 3epublicii /oldova si unica autoritate
legislativa a statului. +rin urmare, +arlamentul
3epublicii /oldova este subiectul principal al
organiza<iei de control al autorit><ilor publice, a
statului de drept =i disciplinei :n domeniul
administra<iei publice. 'rganizarea unui astfel de
control se efectueaz> :n strict> conformitate cu
cerin<ele constitu<ionale ale diviz>rii =i cooperarea
autorit><ilor "articolul E din -onstitu<ia 3/#.
Obiecte principale de control parlamentar sunt:
1# activit><ile de al +re=edintelui 3epublicii
/oldova pentru a asigura legalitatea =i disciplina
public impuse autoritatea sa =i # activit><ile
1uvernului 3epublicii /oldova s> pun> :n
aplicare conducerea general> a administra<iei
publice. )ormele de baz* 6i metodele de control
parlamentar asupra activit><ii 1uvernului sunt: de
a informa +arlamentul, :ntreb>ri parlamentare =i
cereri, rezolu<ia +arlamentului, reflectAnd pozi<ia
sa cu privire la obiectul cererii; prezen<a
obligatorie a membrilor 1uvernului, la o reuniune
a +arlamentului, anc$ete parlamentare, expresie de
:ncredere :n 1uvern =i altele
*4. +ontrolul administrativ eectuat de
catre organele puterii executive.
&e -ontrol al ramurii executive este menit> s>
asigure legii =i disciplina :n zonele aflate sub
controlul lor :n gestionarea economic>, structura
social>, cultural>, administrativ> =i politic>, :n
sistemul :n cadrul organismelor lor, :ntreprinderi,
institu<ii =i organiza<ii. -ontrol al ramurii
executive pot fi :mp>r<ite :n: a# general; b#
departamental c# din departamentale.
/onitorizarea general> presupune examinarea
:ntregul complex de probleme de obiecte de
controlat. +unerea sa :n aplicare este asociat cu
activit><ile puterii executive a competen<ei :n total:
+re=edintele 3epublicii /oldova =i de 1uvern.
&epartamentului de control este efectuat :ntr-o
industrie a dat :n termeni de organismelor
subordonate =i organiza<ii de toate organele din
sectorul central al administra<iei publice. &easupra
departamentului de control se efectueaz> :n ceea
ce prive=te ele nu sunt sub autorizare a organelor
=i organiza<iilor din partea expertiza
interdisciplinare =i unele organe de expertiz>
industriei, cu competen<e adecvate. &in
controalele de mai sus institu<ional> trebuie
diferen<iat> de supraveg$ere administrativ>, care
const> :n verificarea performan<ei care
func<ioneaz> :n diferite sfere =i sectoare ale
administra<iei =i a normelor speciale de norme
imperative.
*". )upraveg6erea administrativa ca
mi/loc de asigurare a legalitatii si
disciplinei.
Supraveg$ere administrativ> este un anumit tip de
control de stat. .senta sa este de a monitoriza
performan<a existente :n gestionarea de o varietate
de reguli speciale, :n general, norme obligatorii
consacrat :n legisla<ia =i reglement>rile reguli "de
trafic, siguranta la foc, comer<, =i sanitare,
protec<ia mediului =i alte standarde#. Acesta se
desf>=oar> :n ceea ce prive=te organele executive,
:ntreprinderi, institu<ii, organiza<ii, asocia<ii
publice =i cet><eni. -aracteristici de supraveg$ere
administrativ> este c>, :n primul rAnd, :ntre
subiec<ii =i obiecte de supraveg$ere nu este sopod
organizatorico-subordona<i, =i anume activit>, de regul>, sub
supraveg$erea obiecte, indiferent de subordonarea
lor departamentale =i forme de proprietate. ;n
consecin<>, supraveg$ere administrativ>, prin
natura sa este a departamentului. +rincipalele
sarcini de supraveg$ere administrativ> care rezult>
din natura con<inutului activit><ilor lor este de a
oferi o solu<ie limpede, aplicarea unitar> a unor
norme speciale =i a statului universal acceptate, =i
anume statul de drept :n guvernare. Solu<ia a
acestei sarcini se realizeaz> prin prevenirea,
combaterea criminalit><ii, urm>ririi penale a
autorilor acestora.
*$. +ontrolul /udecatoresc. Esenta si
particularitatile lui.
%unc<ia principal> a sistemului )udiciar :n
:ntregime este realizarea obiectivelor de )usti<ie.
.a a f>cut temele de )udiciar :n constitu<ional, a
procedurilor civile, administrative =i penale.
5rm>rind )usti<iei, a instan<elor )udec>tore=ti
prev>d pentru protec<ia drepturilor =i intereselor
legitime ale cet><enilor, :ntreprinderilor,
institu<iilor, organiza<iilor, interese
guvernamentale =i cele publice, prin urmare,
consolidarea statului de drept.
Administrarea )usti<iei este o baz>, dar nu numai
func<ia de instan<ele de )udecat>. ;n cursul
activit><ilor lor, pe care le efectueaz> alte func<ii,
:n special - func<ia de control )urisdic<ional al
legalit><ii actelor emise =i comise de ac<iune de
c>tre autorit><ile executive, lor de func<ionari.
-on<inutul principal al controlului )urisdic<ional ca
o modalitate de a asigura legalitatea :n
administra<ia este :n evaluarea sa )uridic> a
ac<iunilor =i decizii ale autorit><ilor executive,
func<ionarii acestora, pentru a identifica :nc>lc>ri
de drept, a drepturilor =i intereselor legitime ale
cet><enilor, :ntreprinderilor, institu<iilor =i
organiza<iilor, condi<iile de munc> =i cauzele lor,
de m>suri pentru a restabili drepturile :nc>lcate =i
interese legitime :n aducerea f>pta=i :n fa<a
)usti<iei.
*(. +ontrolul general al organelor
procuraturii.
;n conformitate cu prevederile -onstitu<iei
3epublicii /oldova "art. 14#, :n conformitate cu
6egea cu privire la +rocuratura. +rocuratura este o
institu<ie independent> de specialitate ale
sistemului )udiciar. .a este independent> :n
rela<iile sale cu alte autorit>rii atribu<iilor sale reprezint> interesele
comune ale societ><ii, a statului de drept
prote)eaz> drepturile =i libert><ile cet><enilor,
condus de urm>rire penal> =i a exercitat-o.
Activit><ii, eficien<>, propor<ionalit><ii,
impar<ialit><ii =i al controlului ierar$ic. +entru a
monitoriza legisla<iei :n domeniul administra<iei
publice 'ficiului are competen<>, :n temeiul pe
care le realizeaz> urm>toarele: - reprezinta
interesele comune ale societ><ii =i a statului de
drept prote)eaz> drepturile =i libert><ile cet><enilor
- condus de urm>rire penal> =i desf>=oar> el -
reprezint> :nvinuirea :n instan<ele )udec>tore=ti; -
:n conformitate cu legea implicate :n cauze civile,
cauze de infrac<iuni administrative =i dispute
interne, crean<ele care sunt incantati de aceasta -
verific> legalitatea persoanelor aflate :n deten<ie,
de deten<ie preventiv>, :n alte locuri de pedeaps>; -
verific> respectarea statului de drept :n %or<ele
Armate - solu<ioneaza cererile =i plAngerile
cet><enilor.
**. +ontrolul administrativ la nivelul
administrarii publice locale.
Administra<ia public> local> - este cel mai mare
singur grup de entit>, determina statul de drept al disciplinei
:n ramura executiv>, :n general. 6a nivel local, se
utilizeaza toate formele de control asupra
activit><ilor organismelor executive =i de
management. -u toate acestea, acordAnd o
importan<> special> a statului de drept =i
disciplinei executive :n unitate de autorit><ile
publice =i de administrare, a fost format un grup
special de subiec<ii de control - controlul
administrativ al administrarii teritoriale al /A+6.
;n timpul punerii :n aplicare a atribu<iilor sale
func<ionale, de gestionare a personalului pot
participa la =edin<ele consiliilor locale, f>r> drept
de vot =i de imixtiune :n activitatea lor numai la
cererea ofi<erului prezideaz> :n cadrul unei
reuniuni :n cazurile :n care furnizarea de
consultan<> )uridic> :n ceea ce prive=te procedura,
precum =i legalitatea adopt>rii proiectului de
decizie :n discu<ie pe ordinea de zi a reuniunii. ;n
procesul de monitorizare legalitatea actelor
administra<iei publice locale, personalul de
management nu poate s> dea instruc<iuni directe
c>tre anga)a<ii administra<iei publice locale. 'rice
cerere de documente adresata este autorit><ilor de
mai sus. %urnizarea de documente, decizii =i
ordine ale secretarului se efectueaza :n modul =i
:n termenul stabilit prin 6egea privind
administra<ia public> local> =i 3egulamentul
privind organizarea =i func<ionarea birourilor
teritoriale a controlului administrativ al /A+6.
*,. =urisdictia administrativa< notiune si
continut.
Kurisdictia administrativa inseamna realizarea de
catre organele executive "functionarii publici# a
functiei de aplicare a legii in ordinea executarii
activitatii )urisdictionale. Astfel, )urisdictia
administrativa este activitatea subiectilor puterii
executive in rezolvarea conflictelor dintre diferiti
dubiecti precum si in aplicarea masurilor
administrative si disciplinare realizata in forma
administrativ procesuala. 0n procesul de )urisdictie
administrative, se evidentiaza procedura: - de
solutionare a petitiilor cetatenilor; - de aplicare a
contraventiilor administrative; - disciplonare
"tragerea la raspundere a functionarilor si a altor
subiecti ai raspunderii materiale si disciplinare# 2
executiva "executarea actelor instantelor de
)udecata si altor organe abilitate de transmitere a
mi)loacelor banesti sau altor proprietati sau
executarea anumitor activitati in folosul altor
cetateni, organizatii#; - de aplicare a masurilor
administrative de curmare "stopare# 2 tratamnet
fortat, retinerea cetatenilor, retinerea mi)loacelor
de transport.
,.. Notiunea de sanctiune
contraventionala si scopul aplicarii ei
+rintre formele de constr:ngere statal> "cercetate
:n capitolul 08#, ca reac<ie la fapta
contraven<ional> ilicit> =i comis> cu vinov><ie, un
loc important :l ocup> aplicarea sanc<iunilor
)uridice persoanelor care nu-=i conformeaz>
comportamentul cu normele )uridice. 5nul dintre
elementele constitutive ale no<iunii de contraven<ie
este sanc<ionarea faptei ilicite comise, prev>zute
de lege. Sanc<iunea contraven<ional> este un
element obligatoriu al normei contraven<ionale
materiale, :n care s:nt stipulate m>surile de
influen<are a statului asupra persoanei care, cu
vinov><ie, a comis o abatere contraven<ional>, ea
fiind un mi)loc de garantare "de prote)are# a
normei )uridice. +ornind de la con<inutul art. !
din -- al 3/, putem afirma c> prin sanc<iune
contraven<ional> se :n<elege o m>sur> de
constr:ngere sau de reeducare aplicat>
contravenientului :n scopul corect>rii
comportamentului acestuia =i al prevenirii de
s>v:r=ire a unor noi contraven<ii at:t de c>tre
contravenientul :nsu=i, c:t =i de c>tre alte persoane.
Sanc%iunea contraven%ional# este o m#sur# de
constr$ngere statal# prev#zut# de legea
contraven%ional# &i aplicat# f#ptuitorului $n
modul stabilit de lege pentru s#v$r&irea cu
vinov#%ie a contraven%iei, av$nd drept scop
ocrotirea valorilor sociale, formarea unei
conduite civice corecte a lui, prevenirea comiterii
unor noi contraven%ii at$t de c#tre cel sanc%ionat,
c$t &i de c#tre alte persoane. &in defini<ia
sanc<iunii contraven<ionale rezult> caracterul ei
triplu: m#sur# de constr$ngere statal#, mi'loc de
reeducare =i m#sur# de prevenire a abaterilor
contraven%ionale.

Administrativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Notiuni generale privind

S-ar putea să vă placă și