Individul modernitatii

Icepand cu secolul 17 se face trecerea de la conceptia aristotelica a societatii organice si

rationale, in care individul se subordoneaza cetatii, la o conceptie in care acentul se pune pe
individ si pe raporturile lui cu societatea. Astfel, socitatea nu mai este conceputa ca mediu
legiuitor, ci consecinta a unui contract intre indivizi, ceea ce ridica problema limitarii si
legitimarii puterii statului asupra individului.
Alaturi de teoriile contractualiste (J. Locke, J.J. Rousseau, sccolele 1!, 1" promoveaza
duoa teorii social politice care vizeaza individul si binle general. Liberalismul (Jo#n $tuart %ill,
are ca valori afirmarea drepturilor si libertatilor individuale, iar socialismul (&. %ar' vizezza
egalitatea conditiilor, posesia comuna a mi(loacelor de productie si distributia dupa nevoi.
Liberalismul a dat o noua viziune asupra rolului si locului individului in societate si a
raportului cu puterea. Individul nu trebuie sa se afle in slu(ba putrii ci invers puterea trebuie sa
fie un instrument care sa)l serveasca pe individ, pe cetatean si sa)i creeze un cadru in care poate
sa)si urmareasca propriile)i scopuri si interese. Aceasta siziune este total opusa celei a
conservatorismului in care individul nu constituie punctual de atractie ci el este topit in cadrul
societatii si suborconat autoritatii si colectivitatii ei. *l este dependent de societate careia ii
datoreaza aproape totul si care il sustine in toate impre(urarile.
Impotriva acestei interventii a socitatii si a autoritatii in viata individului militeaza Jo#n $tuart
%ill.
+onform lui J.$. %ill, numai liberalismul reprezinta o slutie a conflictului dintere
libertate si autoritate, aceasta teorie politica urmarind limitarea stricta a inteventiei puterii
statului in viata individului, iar sistemul de guvernare care permite e'ercitarea deplina a libertatii
individuale este democratia. Astfel statul devine garantul (ustitiei si securitatii sociale,
promovand pluralismul politic si egalitatea drepturilor.
In lucrarea ,-espre libertate. Jo#n $tuart %ill trateaza tema ,naturii si limitelor putrii ce
pot fi e'ercitate de catre societate asupra individului.
1
. *l vorbeste de lupta care e'ista inca din
antic#itate intre libertate si autoritate care se purta intre supusi si carmuire. Insa spune J.$. %ill
1
Jo#n $tuart %ILL, Despre libertate, *d. /umanitas, 0ucuresti, 1223, traducere de Adrian 4aul Iliescu, p. 56.
aceasta lupta nu se mai duce acum intre supusi si autoritati ci intre indivizi, care lupta pentu
libertatea lor personala de a face ce vor in ceea ce)i priveste, fara a)i afecta insa pe ceilalti, si
societate care tinde spre uniformizare si care incearca sa impuna o practica a obiceiului, cu
a(utorul ma(oritatii, si asupra indivizilor care nu adera la aceasta practica a obiceiului. In acestt
sens %ill vorbeste despre faptul ca puterea conducatorilor nu este decat puterea poporului. -ar
poporul care guverneaza nu este intodeauna si poporul asupra caruia se e'ercita guvernarea iar
vointa poporului insemnand aici vointa unei parti mai active din punct de vedere politic sau
vointa ma(oritatii. -e aici se poate a(iunge foarete usor la tirania ma(oritatii, tiranie de care
socitatea trebuie sa se pazeasca. Insa atunci cand ,tiranul este insasi societatea) socitatea ca o
colectivitate, in raport cu indivizii ce o compun,
1
)poate lua singura #otrari, care pot fi gresite, in
ceea ce priveste viata personala a oamenilor. $e a(unge astfel la inclinatia tot mai accentuate a
amplificarii puterii societatiiasupra individului, putere care se e'ercita prin forta opiniei publice
cat si prin forta legii.
+el mai important scop al lucrarii lui Jo#n $tuart %ill este acela de a afirma un principui
care sa guverneze raporturile de control si constrangere dintre individ si societate7 , unicul scop
care ii indreptateste pe oameni la ingerinte in sfera libertatii de actiune a orcaruia dintre ei este
autoapararea8 uncul tel in care puterea putereta se poate e'ercita in mod legitim asupra orcarui
membru al societatii civilizate, impotriva dorintei sale, este acela de a impiedica vatamarea
altora..
6
In rest individul este suveran asupra prpriului sau trup si spirit. Insa aceasta doctrina
trebuie aplicata fiintelor aflate la maturitate, e'cluzan de aici copiii si tinerii care nu au a(uns la
maturitate precum si persoanele ce nu isi pot purta singure de gri(a.
Individual este liber sa faca ceea ce doreste, fara a fi in vreun fel impiedicat de semenii
sai daca nu)i lezeaza in vreun fel, dar trebuie sa suporte consecintele actiunilor sale. -aca cineva
comite un act ce dauneaza altora atunci el trebuie pedepsit conform legii sau prin oprobriul
public. *'ista si fapte pozitive pe care individul este obilgat sa le faca spre binele altora cum ar
fi7 sa depuna marturie in (ustitie sau sa infaptuiasca cate de binefacere cum ar fi salvarea unei
vieti.
In ceea ce priveste libertatea gandirii si a cuvantului J.$.%ill considera ca individul ar
trebui incura(at sa aiba o opinie proprie pe care sa o sustina c#iar daca ea este opusa sau diferita
de opinia ma(oritatii fara teama ca societatea va incerca sa o reprime. %ill se declara impotriva
acestei incercari a societatii de a reprima opiniile diferite de cele ale ma(oritatii considerand ca
dreptul la libertatea de gandire este necesar pentru a creea mari ganditori dar mai ales pentru a
a(uta individul sa a(unga la dezvoltarea mintala de care este capabil. *l crede ca societatea prin
evolutia ei catre uniformizare poate impiedica indivizii, prin suprimarea opiniilor sa se dezvolte.
1
Idem p. 5!.
6
Idem p. 33
In ceea ce priveste punerea in practica a opiniilor individului trebuie impusa o limita in a
nu face rau celorlalti. -aca el nu)i sting#ereste pe ceilalti sin u face decat sa actioneze conform
propriilor dorinte fara a)i afecta pe ceilalti trebuie sa i se permita individului sa isi puna ningradit
opiniile in practica. Astfel spune %ill ca individulalitatea ar trebui lasata sa se afirme sis a se
dezvolte aceasta fiind un element esential pentru buna stare dar si un element ce se leaga de
notiunile de civilizatie, educatie, cultura, fiind o conditie si o parte importanta a acestora.
In conditiile in care societatea tinde sa se uniformizeze in ceea ce priveste actiunile si
opiniile membrilor ei, individual trebuie sa se foloseasca de propriile facultati mentale sis a nu
faca un anumit lucru pentru ca si altii fac la fel si sa urmeze obiceiul pentru ca toti il urmeaza.
9efolosindu)si aceste facultati si urmand obiceiul individul va a(unge sa sa intrebe care este
pozitia lui sociala si ce i s)ar potrivi acestei pozitii in loc sa se intrebe ce i s)ar potrivi
caracterului sau si dispozitiei sale, a(ungand astfel sa)si sub(uge spiritual si astfel sa se
conformeze obiceiului de care Jo#n $tuart %ill spune ca indivizii ar trebui sa se fereasca ,
maretia Angliei are astazi doar un c#aracter colectiv8 marunti ca indivizi noi parem sa fim
capabili de lucruri mari numai in virtutea obiceiului nostru de a actiona uniti..
5

Aceasta uniformizare a societatii in ceea ce priveste actiunile si opiniile societatii tinde sa
devina din ce in ce mai periculoasa fiind posibil ca aceasta sa stea in calea progresului. Aici
Jo#n $tuart %ill de e'emplul orientului indepartat si in special pe cel al +#inei unde societatea
s)a unifomizat si astfel a fost sopat progresul. In sc#imb *uropa continua sa progreseze datorita
diversitatii indivizilor, a claselor si a natiunilor.
J.$. %ill incearca in aceasta lucrare sa avertizeze asupra puterii pe care societate o poate
e'ercita asupra individului aducaind in prim)plan o derie de drepturi ale individului care desi
sunt respectate sau par a fi respectate ele pot fi foarte usor de societate care se afla in plin process
de unformizare. , In timpul trecerii de la feudalism la epoca actuala individul a fost prin el insusi
o forta. Astazi indivizii sunt pierduti in multime..
3

Jo#n $tuart %ill ofera in ,-espre libertate. doua ma'ime care alcatuiesc doctina acestei
lucrari7 prima se refera la faptul ca individul nu trebuie sa raspunda in fata societatii pentru actela
sale atat timp acestea privesc doar interesul sau personal. A doua se refera la faptul ca individul
poate fi raspunzator in fata legii sau poate fi tras la raspundere din punct de vedere social pentu
actiuni ce)i apartin si care aduc atingere intereselor altor indivizi.
0I0LI:;RA<I*
5
Idem p. 151
3
Idem p. 163
%ILL, Jo#n, $tuart, Despre libetate, traducere de 4aul)Adrian Iliescu, *d
/umanitas , 0ucuresti, 1223.
===. referate.ro