Principalele valori ale Legi de revizuire a Constitutiei

Romaniei
Valorile legiide revizure a Constitutiei Romaniei sunt reprezentate de o serie de
modificari si completari operate la nivelul textului constitutiei. Aceste modificari se
refera la creerea unui cadru legislativ adecvat penrtu integrerea in Uniunea Europeana ,
prevazand dreptul cetatenilor romani sa isi aleaga reprezentanti in Parlamentul European ,
sunt garantate drepturile si libetatile ce tatenilor , este garantata proprietatea privata ,
include principiul separatiei puterilor in stat , pluralismul politic. La acestea se adauga o
lista de modificari care au rolul de a defini un regim democratic. Revizurea incearca sa
clarifice textul constitutiei facandul astfel mai accesibil cititorului si in acelasi timp
cetateanului roman.
!n titlul " Principii generale la art.# alin.$, dup% ce Rom&nia este definit% ca 'stat
de drept, democratic (i social, )n care demnitatea omului, drepturile (i libert%*ile
cet%*enilor, libera dezvoltare a personalit%*ii umane, dreptatea (i pluralismul politic
reprezint% valori supreme+, sa ad%ugat c% aceste valori sunt ,)n spiritul tradi*iilor
democratice ale poporului rom&n (i idealurilor Revolu*iei din decembrie #-.-,, pentru a
fi marcate )n Actul fundamental, voca*ia noastr% democratic% istoric%, dar (i rolul
Revolu*iei. At&t sa prev%zut, apoi, expres c% statul se organizeaz% potrivit principiului
separa*iei (i ec/ilibrului puterilor legislativ%, executiv% (i 0udec%toreasc% )n cadrul
democra*iei constitu*ionale (i are ca fundament unitatea poporului rom&n (i solidaritatea
cet%*enilor s%i. ' 1efinrea ca ' stat de drept ' presupune respectarea principiului
guvernarii de catre lege si prin intermediul ei. Calificarea ca ' stat democratic + plaseaza
in centrul constructiei idea de guvernare prin consimtamant. 2uvernarea prin
consimtamant fiind tradusa prin principiul potrivit caruia intreaga suveranitate rezida in
natiune iar termenul de ' stat social + sugereaza asumarea de catre orgenele statului a
unui rol activ in spatial economic si social. +
#
.
3 alta modificare importanta o regasim si in art. 4 unde prevederea ini*ial%
potrivit c%reia 'suveranitatea na*ional% apar*ine poporului rom&n, care o exercit% prin
organele sale representative+a fost completat% cu precizarea c% acestea sunt 'constituite
prin alegeri libere, periodice (i corecte+ iar in ceea ce priveste drepturile si libertatile
cetatenilor , lor lea fost acordata o atentie deosebita )n sensul l%rgirii sferei acestora (i
)nt%ririi garan*iilor lor la nivelul celor mai bune standarde europene. 5tatul rom&n
garanteaz% egalitatea de (anse )ntre femei (i b%rba*i pentru ocuparea func*iilor (i
demnit%*ilor publice. Accesul la aceste func*ii (i demnit%*i a fost asigurat (i pentru
#
"oan 56A738"R , Constitutionalism si postcomunism. Un comentariu al constitutei Romaniei , Ed.
Univestatii din 9ucuresti , 4::; , p. #4.
rom&nii din diaspora. A fost consacrat constitu*ional accesul la cultur% (i sa precizat
expres c% libertatea persoanei de a(i dezvolta spiritualitatea (i de a accede la valorile
culturii na*ionale (i universale nu poate fi )ngr%dit%, statul trebuind s% asigure p%strarea
identit%*ii spirituale, spri0inirea culturii na*ionale, stimularea artelor, prote0area (i
conservarea mo(tenirii culturale, dezvoltarea creativit%*ii contemporane, promovarea
valorilor culturale (i artistice ale Rom&niei pe plan interna*ional.
!n domeniul propriet%*ii sa prev%zut expres c% proprietatea privat% este garantat% (i
ocrotit% )n mod egal de lege, indiferent de titular< sa recunoscut rom&nilor din diaspora
dreptul de a dob&ndi terenuri )n proprietate prin mo(tenire legal%. !n plus au fost interzise
na*ionalizarea sau orice alte m%suri de trecere silit% )n proprietate public% a unor bunuri
pe baza apartenen*ei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt% natur% discriminatorie
a titularilor.
Cum era de a(teptat, )n Legea de revizuire a Constitu*iei Rom&niei o pondere
apreciabil% au noile reglement%ri cu privire la Autorit%*ile publice= Parlamentul,
Pre(edintele *%rii, 2uvernul, administra*ia public% central% (i local%, autoritatea
0udec%toreasc%. 5a avut )n vedere, pe de o parte, definirea mai clar% a competen*elor
acestora, iar, pe de alt% parte, aducerea unor noi preciz%ri referitoare la rela*iile dintre ele.
!n privin*a Parlamentului a fost simplificat% procedura legislativ% )n vederea eficientiz%rii
acesteia (i sau instituit noi prevederi pentru )nt%rirea controlului asupra Executivului.
Pentru fluidizarea activit%*ii legislative (i eliminarea etapelor medierii (i divergen*elor sa
prev%zut o mai bun% parta0are a competen*elor legislative ale fiec%reia dintre Camere,
asigur&nduse o anumit% specializare a acestora, dar, )n acela(i timp, o mai bun%
conlucrare )ntre ele. Proiectele legislative vor fi dezb%tute (i adoptate de ambele Camere,
dar, pe r&nd, fiecare Camer% va avea o competen*% decizional%, )n sensul c% a doua
Camer% sesizat% se va pronun*a definitiv )n domeniul rezervat acesteia. Camera
1eputa*ilor va avea )n competen*% decizional%, )n principal, legile ordinare, )n timp ce
5enatului )i va reveni ratificarea acordurilor interna*ionale. Legile organice vor fi
)mp%r*ite )n mod egal, ca importan*% (i num%r, )ntre cele dou% Camere.
!n structura sistemului 0udiciar rom&nesc a reaparut !nalta Curte de Casa*ie (i
>usti*ie. Aceasta va asigura interpretarea (i aplicarea unitar% a legii de c%tre celelalte
instan*e 0udec%tore(ti, potrivit competen*ei sale. Un loc )nsemnat este acordat Consiliului
5uperior al 8agistraturii definit drept garant al independen*ei 0usti*iei, care va decide )n
toate problemele fundamentale privitoare la actul de 0usti*ie. Aceste modificari in
domeniul 0ustitiei incearca sa reformeze sistemul 0udiciar in care Romania are deficiente
si pe incearca sa le resolve pana la data de # ianuarie 4::? cand Romania va adera la
Uniunea Europeana.
Cu privire la administra*ia public% din unit%*ile administrativteritoriale, sa prev%zut
c% pe l&ng% principiile descentraliz%rii (i al autonomiei locale, aceasta se )ntemeiaz% (i pe
principiul deconcentr%rii serviciilor publice. Problema descentralizarii in Romania este
strans legata de problema minoritatilor mag/iare din 6ransilvania deoarece cetatenii
acestor comunitati ar dori o autonomie dupa modelul albanezilor din @osovo in sensul
ma0oritatii populatiei mag/iare in aceste regiuni. 1in acest motiv activitatea in acest
dominiu al descentralizarii se desfasoara foarte greu si din lipsa unei legislatii specifice.
Aceste moduficari ale constitutiei Romaniei reprezinta valori ale sistemului
democratic pe care textul constitutional incearca sal consolideze in Romania. "nsa
introducerea brusca a constitutionalismului in tara noastra a produs un decala0 intre litera
litera legii si practica de guvernare. 1e asemenea valorile sistemului democratic sunt
greu percepute si intelese de populatia din Romania probabil si din lipsa unei practici
democratice dar si din lipsa educatiei care conduce la necunoasterea 0ocului politic. 5i in
ceea ce priveste practica constitutiona exista o inapoiere a poporului roman inclusiv a
celor care guverneaza din cauza introducerii brusce a constitutionalismului democratic si
a neidentificarii poporului roman cu valorile acestuia.