Sunteți pe pagina 1din 3

Scriitor pasoptist, Costache Negruzzi a creat cea dintai nuvela istorica realizata din

literature romana, Alexandru Lapusneanul. G. Calinescu aprecia ca: Numele lui C. Negruzzi
este legat, de obicei, de nuvela istorica Alexandru Lapusneanul care ar fi deventi o
scriere celebra ca si Hamlet daca literature romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei
limbi universale.
Nuvela a fost publicata in primul numar al revistei acia Literara in !"#$. %n aceasta
nuvela realitatea se fictiunea se impletesc. &criitorul a evocat un episod din %storia
'oldovei si anume a%%a domnie a lui Alexandru Lapusneanul dintre !()#*!()+ ,sec -.%/.
Negruzzi s*a inspirat din Letopisetul 0arii 'oldovei a lui Grigore 1reche si 'iron Costin,
dar a adus modificari fata de izvoarele consultate. Astfel, 'otoc nu mai traia in timpul
celei de*a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul asa incat sfarsitul sau in bratele multimii
revoltate este rodul imaginatiei scriitorului. e asemenea, boierii &troici si &pancioc nu s*
au mai intors din 2olonia. ialogul dintre domnitor si doamna 3uxanda este creat de scriitor.
Structura nuvelei este concise si riguroasa: este alcatuita din # capitole ca actele
unei piese de teatru4 fiecare capitol are cate un moto semnificativ.
Capitolul are motoul daca voi nu ma vreti eu va vreu5 si contine expozitiunea
nuvelei: intoarcerea lui Lapusneanul in tara cu a6utor turcesc cu gandul de a*l detrona pe
&tefan 0omsa. 'otoul este raspunsul dat de Lapusneanul celor # boieri trimisi de 0omsa:
vornicul 'otoc, postelnicul .everita si spatarii &troici si &pancioc, care l*au sfatuit sa
renunte la tronul 'oldovei caci: norodul nu te vrea nici nu te iubeste5.
Capitolul are motoul Ai sa dai sama doamna7...5 si reprezinta cuvintele adresate
3uxandei de vaduva unui boier ucis de Lapusneanul. oamna intervine pe langa domnitor
pentru a nu ucide si pe alti boieri, fiind inspaimantata de crimele si cruzimea acestuia.
omnitorul i*a promis leac de frica5. Aceasta reprezinta intriga nuvelei.
Capitolul are motoul Capul lui 'otoc vrem5 reprezentand cuvintele multimii
venite la palatal domnesc sa se planga de saracie si asuprirea boierilor. Capitolul este
alcatuit din ! scene" cuvantarea domnitorului in biserica prin care isi cere iertare de la
boieri si ii invita la un ospat, ospatul ,in care scriitorul a amplificat datele cronicii/ si
moartea lui 'otoc sfasiat de multimea revoltata din fata palatului domnesc. Acesta este
punctul culminant.
Capitolul # are ca moto e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu5. 'otoul
reprezinta cuvintele amenintatoare ale lui Lapusneanul la adresa celora care l*au calugarit.
omnitorul se afla in cetatea 8odinului si era bolnav. $elirand din cauza bolii i*a cerut
mitropolitului 0eofan sa*l calugareasca, lasandu*l mostenitor la tronul tarii pe fiul sau,
9ogdan. omnitorul a fost calugarit cu numele de 2aisie. %rezindu&se din delir si vazandu*
se imbracat in rasa de calugar, Lapusneanul i*a amenintat cu moartea pe toti inclusive pe
sotia sa si pe fiul sau. Acest capitol contine deznodamantul nuvelei: moartea domnitorului
otravit de doamna 3uxanda la indemnul boierilor &troici si &pancioc intorsi din 2olonia si cu
acordul mitropolitului 0eofan.
Naratiunea este la persoana a %%%*a, heterodiegetica, cu perspectiva auctoriala,
focalizare $, viziune din spate. Naratorul este omniscient si omniprezent relatand faptele
obiectiv.
1
%n nuvela elementele clasice se impletesc cu cele romantice. &tructura nuvelei
riguroasa si concisa, schilibrul constructiei, stilul sobru sunt de factura clasica. %nspiratia
din trecutul istoric, persona6 exceptional in impre6urari exceptionale, folosirea antitezei ca
si redarea culorii epocii sunt de factura romantica.
G. Calinescu afirma ca :5Negruzzi surprinde spiritul epocii5 prin prezentarea
vestimentatiei lui Lapusneanul in biserica precum si a doamnei 3uxanda, ca si ospatul.
Alexandru Lapusneanul
Alexandru Lapusneanul este persona6ul principal al nuvelei. :l este un personaj
eponim deoarece da titlul nuvelei. :l reprezinta tipul despotului, al tiranului care a
ingradit puterea boierilor. :ste un persona6 exceptional in impre6urari exceptionale de
factura romantica. :l se caracterizeaza prin ura fata de boieri pe care ii pedepsea cu
asprime.
.ointa sa infexibila, hotararea, tenacitatea reies din primul capitol cand a refuzat sa
se intoarca la indemnul boierilor: &a ma intorc; 'ai degraba si*ar intoarce unarea cursul
indapat5.
omnitorul era un bun cunoscator al psihologiei umane, dovedind intuitie" desi stia ca
'otoc il tradease in prima domnie, l*a acceptat pe langa el :5ca sa ne mai usureze de
blastamurile norodului5.
Lucid, stia ca boierii asupreau poporul si de aceea era neingaduitor cu acestia: voi
mulgeti laptele tarii, dar a venit vremea sa va mulc si eu pre voi5.
Lapusneanul se casatorise cu doamna 3uxanda nu pentru ca o iubea, ci pentru ca era
fica lui 2etru 3ares si nepoata lui &tefan cel 'are. 3amasa orfana de mica aceasta a fost
casatorita cu Lapusneanul prin viclenie, el urmarind sa atraga inimile norodului5.
mpulsivitatea domnitorului reiese din faptul ca la reprosurile doamnei 3uxanda a dus
mana la pumnal si a vrut sa o loveasca la fel si pe boierul &pancioc cu maciuca.
Capitolul al %%*lea arata ca domnitorul era un adevarat maestru al disimularii: in
biserica a cerut iertare umil de la boieri si i*a invitat la un ospat folosind citate din &fanta
&criptura. %nsa, gesturile sale ,isi facu cruce5/, vorbele ,iertati*ma75/sugereaza ipocrizia
sa.
omnitorul era crud si sangeros: a pus sa fie omorati #< de voieri in scena ospatului,
iar capetele lor au fost asezate intr*o forma de piramida servind drept leac de frica5
doamne 3uxanda. %n timpul groaznicului macel el radea ceea ce sugereza cinismul si
sadismul sau.
3eplicile domnitorului au capatat valoare de maxime ca acea data lu 'otoc prin care
se referee la multimea revoltata:5prosti, dar multi5, care sugereaza luciditatea lui.
%n capitolul final ura si revolta impotriva acelora ce l*au calugarit se impletesc cu
groaza in fata mortii.
2
oamna 3uxanda
:ste construita pe baza antitezei romantice demonic*angelic cu Lapusneanul=
:ra o fire slaba care se temea de Lapusneanul pe care nu*l iubea cani nu avea simtire
omeneasca5 ,caracterizare directa/.
9landa, ea i*a cerut sotului sa fie mai ingaduitor cu boierii si sa nu infaptuiasca alte
crime. :ra lipsita de hotarare si inclinata sa asculte de altii. Astfel, ea si*a otravit sotul la
indemnul boierilor &troici si &pancioc, incercand sa*si prote6eze fiul.
3uxanda intruchipeaza pe doamna angelica din nuvelele istorice.
'otoc
:ste tipul boierului tradator: ii tradase pe Lapusneanu in prima domnie, pe espot si
pe 0omsa. Las si intrigand era gata de orice compromis pentru a*si atinge scopurile.
.iclenia lui reiese din primul capitol cand a trecut de partea lui Lapusneanul cand si*a
dat seama ca acesta nu se mai intoarce din drum. :l se arata lingusitor si slugarnic fata de
Alexandru Lapusneanul.
Cap %%% sugereaza dispretul fata de multime, dar si groaza: simtindu*si dintii
clantanind5, el se silea a rade ca sa placa stapanului5.
&troici si &pancioc
3eprezinta tipul boierilor cu dragoste de tara si de neam. %n primul capitol ei au
dovedit cura6 si indarzenie infruntandu*l pe Lapusneanul. Au dovedit intuitie cand nu s*au
dus la ospat si au fugit in 2olonia. &unt persona6e episodice.
0eofan
esi mitorpolit a sfatuit*o pe doamna 3uxanda sa*l otraveasca pe Lapusneanul
caracterizandu*l direct pe acesta: >>crud si cumplit>>. %pocrit el si*a ascuns dezlegarea
pentru crima folosind un limba6 bisericesc.
3