Sunteți pe pagina 1din 2

Criticismul junimist Junimea

A fost cea mai importanta societate literara si culturala din epoca marilor clasici.
Membrii fondatori ai Junimii au fost Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Teodor Rosetti,
Petre Carp.
Inceputurile Junimii au fost legate de asa numitul prelectiuni populare care erau niste prelegeri
pe teme variate.
Acestea au inceput sa fie tinute in 1863.
Cea mai importanta revista literara din epoca marilor clasici a fost Convorbiri literare care a
aparut la Iasi la 1 martie 1867 avand ca secretar de redactie pe Iacob Negruzzi.
Colaboratori ai revistei: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, dar si
scriitori apartinand altor epoci: Vasile Alecsandri (Paste) si Alexandru Vlahuta si alti oameni de
cultura: A. D. Xenopol, Vasile Conta si lingvistul Al. Lambrior.
Etapele Junimii
1. Pana in 1874 junimisti au desfasurat o activitate cu un caracter polemicl s-au fixat principiile
estetice ale Junimismului si s-a urmarit dezvoltarea gustului public prin prelegeri populare.
2. Intre 1874-1885 s-a consolidat o directie noua in dezvoltarea literaturii prin aparitia
operelor de maturitate ale marilor clasici.
3. Dupa 1885 sediul societatii s-a mutat de la Iasi la Bucuresti unde a aparut pana in 1944. In
aceasta perioada Convorbiri literare a devenit o revista de cercetari filosofice si istorice
dobandind un caracter universitar.
Activitatea Junimii
A fost diversificata, variata, junimistii au fost preocupati de problemele limbii romane, ale
literaturii, ale culturii si ale civilizatiei.
In domeniul limbii romane junimistii au fost adeptii ortografiei fonetice si au combatut
etimologismul, au militat pentru imbogatirea vocabularului cu neologisme din limbile romanice
(Neologismele de Titu Maiorescu) si au sustinut necesitatea unificarii limbii literare.
In domeniul literaturii au militat pentru originalitate, impunand valorile autohtone. Au intordus
cultul pentru adevar si frumos. De asemenea, au urmarit educarea gustului estetic al publicului,
combatand mediocricitatea. Astfel, Titu Maiorescu a combatut directia de astazi in cultura
romana si a impus o directie noua caracterizata printr-un puternic simt al valorilor (Directia
noua in poezia si proza romana de Titu Maiorescu). De asemenea, ei au militat pentru dezvoltarea
spiritului critic.
In domeniul culturii si al civilizatiei junimistii au combatut constituirea prin imitatie sau imprumut a
unor forme de civilizatie cand l-a noi nu exista un fond ccorespunzator (teoria formelor fara fond
din articolul lui Titu Maiorescu In contra directiei de astazi a culturii romane).
Tudor Vianu afirma ca ei s-au caracterizat prin urmatoarele trasaturi: spirit filosofic, ironie, spirit
critic, gust clasic si academic su spirit oratoric.
Junimea a continuat spiritul epocii pasoptiste urmarind dezvoltarea unei culturi originale prin
accentuarea elementelor nationale: Suntem nationali cu fata spre universalitate afirma Titu
Maiorescu.

S-ar putea să vă placă și