CUVNTUL - SENSUL CUVINTELOR N CONTEXT

Unitatea de baz a vocabularului estecuvntul care are:

- o form - totalitatea sunetelor sau literelor din care este alctuit;
- unul sau mai multe sensuri.

Sensul unui cuvnt este dat de context, deoarece, considerat izolat, cuvntul
poate avea mai multe sensuri, dar ntr-un context anumit acesta are o singur
semnificaie.
CLASIFICAREA CUVINTELOR
I. Dup numrul de sensuri, cuvintele sunt:
monosemantice - cuvinte care au un singur neles: natriu, antibiotic,
infarct, neuron;
polisemantice - cuvinte cu dou sau mai multe sensuri:
a iei:
a rsri:
A ieit un ghiocel.
a se imprima:
Am scris apsat i mi-a ieit i pe partea cealalt.
a se desfura:
Spectacolul a ieit bine.
a realiza:
Irinei i-a ieit o compunere frumoas.
a scpa:
Mi-a ieit un pantof din picior.
a prsi:
El a ieit din cas.
apleca:
Maria a ieit n ora.
mas
obiect de mobil:
Mi-am cumprat o mas oval.
mncare:
Am luat masa n ora.
osp, petrecere:
De ziua lui a dat o mas mare.
II. Dup legtura dintre sensul lor i noiunile pe care le
denumesc, cuvintele pot avea:
sens:
1. propriu:
a) de baz
b) secundar
2. figurat

1. Sensul propriu:
a) Sensul propriu de baz este nelesul obinuit al unui cuvnt:
El i-a rupt un picior, (parte a corpului omenesc)
Irina a bgat o bomboan n gur. (cavitate bucal)
b) Sensul propriu secundar rezult dintr-o asemnare i depinde strict de
context:
Maina s-a lovit de piciorul podului.
El a czut ntr-o gur de canal.
2. Sensul figurat este sensul neobinuit al unui cuvnt, folosit pentru a forma o
imagine artistic:
"Pe-un picior de plai,
Pe-o gur de rai".