Tema de proiect

Proiectare generala a unui MAI pentru tractiune rutiera in 4 timpi, racit cu lichid
avand urmatoarele caracteristici:

Numar tema:13
Tip: MAC
P
ef
[W]:100
n [rpm]: 3500
i -> dispunere:4 in linie
raport de compresie: 18
Ps [MPa] : 0.18
: 1.4
Procedeu de ardere: IDP
Utilizare: Autobuz



Capitolul 2. Stabilirea formulei functional contructive

Formula functional constructiva cuprinde ansamblul solutiilor de principiu care confera
motorului o anumita individualitate.
Motorul proiectat face parte, dupa puterea nominala si utilizare, din categoria motoare cu
aprindere prin comprimare (MAC) pentru autovehicule rutiere.
2.1 Solutie constructiva
Numarul de timpi ai ciclului motor
Motoarele in 2 timpi au avantajul unor puteri litrice ridicate si al simplitatii constructive prin
absenta mecanismului de distributie. In schimb prezinta dezavantajele unui randament efectiv
redus din cauza desfasurarii schimbarii gazelor in conditii mai dificile.
Pentru aceste motive motoarele in 2 timpi si-au gasit utilizarea numai la motoarele la care
cele doua dezavantaje devin preponderente. In consecinta pentru motorul proiectat s-a
adoptat ciclul in 4 timpi.
Combustibil utilizat
S-a ales combustibilul de natura petroliera, motorina, amestecul aer-combustibil avand loc in
interiorul cilindrului prin injectie la sfarsitul cursei de comprimare.
Tipul de admisie
Motoarele in 4 timpi pot avea admisie normala (aspiratie) sau fortata (supraalimentare).
Supraalimentarea a aparut initial ca metoda de refacere a puterii la altitudine.
La motorul proiectat s-a adoptat admisia normala.

Procedeul de ardere si coeficientul de exces de aer ()
Procedeul de ardere in volum se poate realiza in camera de ardere unitare (injectie directa)
sau divizate ( cu camera separate de preardere, separata de vartej, rezerva de aer).
La motorul proiectat s-a adoptat procedeul de ardere al injectiei directe pe perete.
Corespunzator acestui procedeu de ardere s-a ales coeficientul de exces de aer = 1.4.
Raportul de comprimare ()
Cresterea raportului de comprimare reprezinta principalea cale de sporire a economicitatii
motorului cu ardere interna.
La MAC valoarea maxima a raportului de compriare este limitata de nivelul solicitarilor
termice si mecanice acceptabile. De aceea motoarele cu injectie directa utilizeaza valori mai
reduse pentru raportul de comprimare.
In acest context, tinand seama de realizarile in domeniu s-a optat pentru =18.
Raportul dintre cursa pistonului (S) si diametrul cilindrului (D)
Raportul =S/D influenteaza mult performantele motoarelor, tendinta generala in
dezvoltarea motoarelor fiind de reducere.
Tinand seama de influentele aratate si de faptul ca la MAC regimul de presiuni din cilindru
este mai ridicat decat la MAS si turatiile sunt mai reduse am ales =1,11 .
2.2 Formula dinamica
Numarul de cilindrii si dispunerea lor
Motoarele usoare de tractiune rutiera sunt rar monocilindrice ( MAS motociclete, MAS si
MAC cu utilizari stationare de putere mica). Cresterea numarului de cilindri ,,i duce la un
moment motor mai uniform si un echilibru mai bun, reducerea alezajului permite turatii mai
ridicate. Se complica constructia si intretinerea motorului. Uzual la categoria de motoare in
cauza se utilizeaza dispunerea cilindrilor in linie vertical, inclinat sau orizontal care este cea
mai simpla, sau in ,,V care este mai compacta.
La motorul proiectat s-a optat pentru o dispunere in linie, i=4.

Capitolul 3- Calculul termic al motorului
3.1 Metoda de calcul
Se utilizeaza metoda ciclului theoretic corectat , care este mai expeditiva dar a carei
precizie depinde de alegerea corespunzatoare , din date statistice a unui numar relatic mare de
parametrii.
In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului teoretic , pentru motorul cu aprindere
prin compresie:

Ipoteze simplificatoare ce caracterizeaza ciclul teoretic :
Evacuarea fortata (b-g) si admisia (s-a) izobare , la p
g
>p
0
(p
s
), respective p
a
<p
0
(p
s
);
Comprimarea (a-c) si destinderea (z-b), politrope de exponent constant ,m
c
respective m
d
;
Arderea la MAC izocora faza rapida (c-y) si izobara cea moderata ( y-z);
Evacuarea libera (b-b) izocora in PME de la sfarsitul cursei de destindere
Supapele se deschid si se inchid in punctele moarte ale mecanismului motor
Declansarea injectiei (MAC) in PMI de la sfarsitul cursei de comprimare(se neglijeaza
avansul)





3.2 Evaluarea rapiditatii motorului
Se porneste de la alegerea puterii litrice , pentru motoare cu aprindere prin compresie
MAC cu destinatia autoturism puterea litrica ia valori in intervalul 20 33 [kW/l]. Se
adopta puterea litrica (P
1
): 40 kW/dm
3
Cunoscand puterea litrica (P
1
) se poate determina cilindreea motorului cu ajutorul
formulei: V=

[dm
3
] V=2,5 dm
3
Raportul =S/D se alege in functie de tipul motorului si utilizarea acestuia, asfel pentru
motorul cerut prin tema de proiect parametrul variaza in intervalul 1,14.1,25. Se va opta
pentru valoarea de:
raportul psi S/D 1.11

Se stie ca cilindreea totala a motorului se poate calcula cu formula :

4 4
3 2
D
i S
D
i V i V
s t

,de aici rezulta ca
S
V
D
S

6
10 4

Alezaj 90 Mm

Si S= D
Cursa 100 Mm
Cunoscand cursa pistonului si turatia motorului se poate calcula viteza medei a pistonului:

[m/s].
Viteza medie a pistonului 11,67 m/s

3.3 Calculul proceselor de schimbare a gazelor
a) Evacuarea
La calculul schimbului de gaze pe durata evacuarii trebuie alesi 2 parametrii, si anume:
1)Presiunea in timpul evacuarii fortate p
g

Pentru motoarele supraalimentate (MAC), presiunea in timpul evacuarii fortate se
recomanda sa se aleaga in intervalul (0.80.9)
Se va alege o valoare medie din interval:
Presiunea de evacuare 0.8

2)Temperatura la sfarsitul evacuarii(T
g
)

Pentru MAC, temperatura la sfarsitul evacuarii se recomanda sa se aleaga in intervalul 700-
900K. In cazul motorului ce se va proiecta T
g
=800K
Temperatura gaze arse 800

b) Admisia
In cazul calculului de schimb de gaze in procesul de admisie, secalculeaza o serie de
parametrii:
1)Coeficientul de umplere(
v

) si presiunea la sfarsitul admisiei(p

a
)
Pentru calculul coeficientului de umplere, se recurge la alegerea presiunii la sfarsitul admsiei (p
a
)
iar apoi se calculeaza(
v

) cu formula:

Valoarea presiunii de alimentare(p
s
) este data in tema de proiect ca fiind 0.18 MPa. Valoarea lui
T
s
se calculeaza dupa urmatoarea relatie: T
s
= T
g
+T , unde T este diferenta de temperatura
dintre tempratura mediului ambient si temperatura de dupa suflanta.
Temperatura mediului ambiant se considera 293K.
Temperatura ambianta 293 K

Temperatura dupa suflanta se calculeaza cu formula:

, unde T
0
este initiala, p
s
este temperatura de supraalimentare, m este exponent politropic de comprimare care are valori in
intervalul (1.31.35).
Temperatura dupa suflanta 340 K

Dupa efectuarea calculului, valoarea gradului de umplere rezulta.
Etav supra 0.86

2) Coeficientul de gaze de ardere reziduale( )
Acest coeficient se calculeaza cu relatia:

Se recomanda ca valorile coeficientului de gaze de ardere sa fie cuprins in intervalul
(0.010.03) pentru MAC supraalimentat . In urma calculului a rezultat valoarea coeficientului
de gaze de ardere reziduale:
Gama 0.099

3)Temperatura la sfarsitul admisiei (T
a
)
Pentru a calcula temperature la sfarsitul admisiei, se utilizeaza relatia:

Temperatura la sfarsitul admisiei se recomanda sa aiba valori in intervalul 320..370K pentru
MAC.
Dupa efectuarea calculului , temperature la sfarsitul admisiei are valoarea:
T
a
340 K

c) Comprimarea
Pentru evaluarea procesului de comprimare, se calculeaza parametrii corespunzatori
punctului c (presiunea la sfarsitul comprimarii (p
c
), si temperature la sfarsitul comprimarii (T
c
).
Primul pas in calculul celor 2 parametri este alegerea exponentului politropic de comprimare(m
c
)
Valoarea exponentului politropic de comprimare se recomanda sa se aleaga in intervalul
(1.351.38) la MAC.
In cazul motorului proiectat , s-a adoptat m
c
, valoarea:
Exponent politropic la comprimare 1.35

Calculul presiunii de la sfarsitul comprimarii se realizeaza cu ajutorul relatiei :
p
c
= p
a

m
c

Dupa finalizarea calculului se recomanda ca valoarea presiunii de la sfarsitul comprimarii
sa se situeze in intervalul (414) MPa in cazul unui MAC . In cazul motorului ce se va proiecta
, presiunea la sfarsitul comprimarii are valoarea de 8.91 Mpa.
pc 8.91

Pentru calculul temperaturii de la sfarsitul comprimarii se utilizeaza relatia:
T
c
= T
a

m
c
-1

Temperatura de la sfarsitul comprimarii se recomanda sa aiba valoarea in intervalul
(800900) K pentru MAC .
La motorul ce se va proiecta , temperatura de la sfarsitul comprimarii are valoarea 935 K.
Tc 935.03 K

d) Arderea
1) Compozitia gazelor de ardere
c h O
0.857 0.133 0.01


Coeficientul de utilizare al caldurii (
z
)

Pentru MAC intervalul in care variaza
z
este 0,65.0,85
Pentru motorul ce se va proiecta , coeficientul de utilizare a caldurii are valoarea
Csi 81.074

Cantitatea teoretica de aer : L
t =

)
Aer teoretic 0.696

Cantitatea reala de aer : L = L
t


Aer real 0.0012

Cantitatea de gaze de ardere :
Compusi
CO2 0.0714
CO 0.0000
H2O 0.0665
N2 0.5496
O2 0.0438



Cantitatea totala de gaze de ardere:
Suma compusi 0.566

Participatiile molare ale gazelor de ardere:

Compusi Participatii
CO2 0.098
CO 0.000
H2O 0.091
N2 0.751
O2 0.060

Coeficientul chimic de variatie molara:

Coeficient variatie molara 1.051

Coeficientul total de variatie molara:

Coeficient total variatie molara 1.047

2) Parametrii de stare la sfarsitul arderii
Presiunea la sfarsitul arderii:

ia valori in intervalul 6....12,5 Mpa

Lamdap 1.87
pz 16.7

Temperatura la sfarsitul arderii
Tz ia valori in intervalul 1800...2800K

Tz 2278.04

e)Destinderea
In cazul destinderii, se calculeaza presiunea la sfarsitul destinderii

si temperatura la
sfarsitul destinderii

. Realizarea acestor calcule se face dupa alegerea exponentului politropic de

destindere

, parametru care are valori in intervalul 1,2.....1,3 pentru MAC.

Pentru motorul ce trebuie proiectat, s-a adoptat valoarea exponentului politropic de destindere
egala cu 1.27
Exponentul politropic de destindere 1.3

Calculul presiunii de la sfarsitul destinderii, respectiv temperaturii la sfarsitul destinderii, se vor
utiliza urmatoarele relatii:

Se recomanda ca valorile presiunii de la sfarsitul destinderii sa se incadreze in intervalul
0,25..0,6 pentru MAC.
Pentru temperatura de la sfarsitul destinderii, valorile recomandate se afla intervalul 900-
1200 pentru MAC.
Dupa efectuarea calculului, s-au obtinut urmatoarele valori pentru presiunea la sfarsitul
destinderii, respectiv temperatura de la sfarsitul destinderii
Coeficient total variatie molara
Pd 0.55

Td 1035.53

3.4 Calculul presiunii medii efective

[ (

}
La MAC: ,

Se traseaza diagrama indicata in coordonate p-V
Presiunea medie indicata variaza in intervalul 0,95...2,30 Mpa pentru motor de tip MAC. Valoarea
obtinuta prin calcul este:
pmi 1.66 Mpa

Presiunea medie efectiva

unde

- randamentul mecanic

Valoarea randamentului mecanic pentru motoare de tip MAC se situeaza intre limitele
0,85....0,95. S-a adoptat valoarea de:
randament mecanic 0.85

Presiunea medie efectiva variaza in intervalul 0,8....2,0 MAC. Valoarea obtinuta prin calcul este:
pme 1.37


















3.5 Indici tehnico-economici ai motorului

Parametrii indicate
Randamentul indicat se calculeaza cu formula:

= 8315[J/kmolK]
Randament indicat 0.43

Consumul specific indicat:

[g/kWh]
Consum kg/kWh indicat 0.2

Parametri efectivi
Randamentul efectiv se calculeaza cu ajutorul formulei:

Randament efectiv 0.36

Consumul specific efectiv de combustibil:

[g/kWh]
Consum kg/kWh efectiv 0.24

Consumul orar de combustibil:
C
h
[kg/h] = 10
-3
c
e
[g/kWh]

P
e
[kW]
Consum orar kg/h 23.8