AGRESIVITATEA

Cuvantulagresivitate provine de la lat.aggredi, radacina acestui cuvant provine de la

adgardi(gradus-pas , ad pe), ceea ce ar insemna pas pe.La etapele initiale ale
semnificatiei a fi agresiv se presupunea a se misca spre scop, fara frica si
incertitudine.(Fromm.E.)
Konrad Lorenz ilustreaz prin numeroase exemple i experimente ideea c n lumea
animal agresivitatea este un instinct, ca o form de energie mental care se formeaz
indiferent de stimuli, aadar nu ca o reacie la frustrarea unor trebuine. Aceast energie caut
prilejuri n care s se consume; n lumea animal exist stimuli specifici care declaneaz
descrcarea agresivitii, iar n absena ndelungat a acestor stimuli, agresivitatea se descarc
n prezena unor stimuli ne-specifici, iar uneori agresivitatea de descarc n gol, printr-o suit de
micri ce evoc actele de agresiune ndreptate ctre obiectele care emit stimulii specifici.
Konrad Lorenz sugereaza ca lupta este un fenomen ce exista pretutindeni in
natura;modurile de comportament,ca si armele de atac si de aparare care o servesc sunt atat
de dezvoltate si atat de evident ca s-au format sub presiunea selectiei si a performantei lor de
mentinere a speciei.
In expresia lui Darwin lupta pentru existenta,de care se abuzeaza deseori,nespecialistii
se refera de cele mai multe ori ,in mod eronat la lupta dintre diferite specii.In realitate insa
lupta la care s-a gandit Darwin si care a impins inainte evolutia este in primul rand concurenta
intre indivizii inruditi.Ceea ce face ca o specie sa dispara ,sau o transforma intr-o alta este
inventia avantajoasa care care intamplator in poala unuia sau mai multor indivizi din aceeasi
specie in eternul joc de noroc al modificarilor genetice.
Exista insa si altercatii dusmanoase intre specii diferite.De exemplu o bufnita prinde si
mananca in timpul noptii chiar si pasari de prada bine inarmate,in ciuda apararii lor desigur
foarte energice.Iar cand acestea intalnesc bufnita mare in timpul zilei,o ataca la randul lor pline
de ura.Doua pasari din specii diferite care clocesc in scorburi se pot lupta pentru spatiul in care
isi depun ouale,diverse animale la fel de puternice isi pot disputa hrana,etc.
Functia de mentinere a specie este mult mai evident in cazul tuturor altercatiilor dintre specii
decat in cel al luptei din cadrul aceleiasi specii.Influenta reciproca dintre evolutia animalului de
prada sic ea a prazii ofera exemple despre felul in care presiunea selectiei provoaca o adaptare
corespunzatoare unei anumite performante.
Agresiunea indreptata asupra unor indivizi este un instinct absolute vital pentru dainuirea
ei.Moduri de comportament innascute isi pot pierde complet echilibrul datorita unei
modificari,minore in sine,a conditiilor de mediu.Modificarile pe care omul le-a provocat el insusi
in propriul sau mediu ambient nu sunt insa nicidecum minore.Daca am privi omul, de pe pozitia
unui observator neimplicat, asa cum este el astazi,in mana cu bomba de hidrogen pe care i-a
facut-o cadou spiritual sau,in inima cu instinctual de agresiune mostenit de la stramosii sai si pe
care ratiunea sa nu-l poate stapani,nu i-am prezice o viata prea lunga.Iar daca ne aruncam
privirea asupra acestei situatii in calitate de oameni afectati de ea,ea ne poate apare ca un
cosmar si ne vine greu sa credem ca agresiunea nu este un simptom pathologic in sine al
decadentei cultural actuale.
Recunoasterea faptului ca instinctual agresiv este un instinct authentic,primar ,de mentinere
a specie,ne permite sa ne dam seama de intrg pericol pe care-l contine:spontaneitatea
instinctului este cea care il face atat de periculos.Daca ar fid oar o reactive la anumite conditii
exterioare,cum au presupus multi sociologi si psihologi,situatia omenirii nu ar fi atat de
periculoasa cum este de fapt.
Freud isi poate aroga meritul de a fi fost primul care a recunoscut caracterul anonim al
agresiunii si a aratat ca lipsa contactului social,mai cu seama pierderea acestuia(pierderea
dragostei),face parte dintre factorii puternic favorabili ai agresiunii.Concluzia gresita a acestui
rezultat,in sine correct,trasa de multi educatori americani,a luat forma ideii ca un copil va devein
un adult mai putin nevrotic,mai adaptat mediului sau si mai ales mai putin agresiv daca ar fi ferit
de mic de orice dezamagire(frustrare) si daca I s-ar face pe voie in toate.O metoda de educatie
Americana,bazata pe aceste idei,a reusit doar sa demonstreze ca instinctul agresiv,ca si
altele,izvorastespontan din interiorul omului.Au aparut nenumarati copii insuportabili de
obraznici si nicidecum neagresivi.Partea tragica a acestei afaceri aparea insa in momentul in
care acesti copii cresteau si se vedeau deodata nu in fata parintiilor supusi,ci in fata unor
grupuri lipsite de mila,ca de exemplu la intrarea intr-un colegiu.Sub presiunea integrarii sociale
impuse acum cu duritate,multi tineri educati in felul acesta,au ajuns cu adevarat nevrotici.
Comportamentul animal cat sic el uman ar fi in cea mai mare parte reactive si,in masura in
care ar contine totusi elemente innascute,ar fii in orice caz modificabil prin invatare,isi are
radacinile adanci si greu de eliminate intr-o intelegere gresita a unor principia democratice in
sine corecte. Oamenii nu sunt totusi chiar atat de egali din nastere si ca nu toti au in mod
democratic aceleasi sanse de a devein cetateni ideali.La toate acestea se adauga si faptul
ca,de-a lungul mai multor decenii,reactia,reflexul a reprezentat elemental comportamental
cariua psihologii seriosi ii dedicau toata atentia lor,in timp cespontaneitatea comportamentului
animal ramanea domeniul naturalistilor cu atitudine vitalista,adica mai putin mistici.
Oprirea unei miscari instinctual,provocate de absenta mai indelungata a stimulilor
declansatori,nu are drept urmare doar intensificarea deja descrisa a disponibilitatii ca reactive,ci
provoaca fenomene mult mai profunde,ce afecteaza intregul organism.In principiu,orice miscare
instinctual adevarata careia ii este sustrasa in modul relatat posibilitatea de desfasurare are
insusirea de a nelinisti animalul ca intreg si de a-l determina sa caute stimuli declansatori.
Toti stimuli care declanseaza agresiunea si comportamentul de lupta intraspecifica sunt supusi
unei coborari extreme a valorilor lor sub limita. De exemplu acestu lucru este exprimat prin
aceea ca raspundem unor mici gesture inoffensive ale oamenilor de pretutindeni,cand acestia
tusesc sau isi sulfa nasul,cu reactii care ar fi potrivite in situatia in care un mitocan beat ne-ar
trage o palma.

Desi are un istoric indelungat,studiul agresivitatii,totusi pana in present este dezbatuta
semnificatia acestui termen.Cel mai frecvent agresivitatea este privita ca fiind un fenomen
negative,iar acceptarea unei astfel de conceptii neaga nivelul agresivitatii social-acceptate.Ar fi
gresit de ignorant ca agresivitatea este o caracteristica dinamica a activitatii si adaptarii
omului.Daca studiem maifestarile accentuate ale agresivitatii cum ar
fi:ura,sadismul,jafurile,omorurile am putea sa ne cream o atitudine negativa vizavi de trasaturile
de personalitate cum ar fi:competivitatea,dominarea,curajul,etc.Unii autori subliniaza faptul ca
agresivitatea nu poate fi confundata nici intr-un caz cu perseverenta si
competitivitatea,agresivitatea fiind indentificata ca fiind ceva inacceptabil social.
In plan social personalitatea are nevoie de un anumit grad de agresivitate.in mod normal ea
este o calitate social-utila si chiar necesara.Lipsa acestui grad de agresivitate duce la
conformism,la pasivitate a personalitatii(Furmanov I.A,1996).Freud spunea ca agresivitatea
este un comportament important al motivatiei comportamentului uman.Iar Adler confirma
caagresivitatea este o trasatura a constintei care organizeaza activitatea lui.
Alti cercetatori,cum am evidentiat mai sus,nu mentioneaza partea pozitiva a agresivitatii.D
.Dollard defineste agresivitatea ca fiind o actiune care este o reactive ce are drept scop de a
provoca un prejudiciu altuia. D.Myers are o definitie asemanatoare-comportament,scopul
caruia consta in cauzarea unei dureri,daune sau a distruge.
Autorul Furmanov A.I. defineste agresivitatea ca fiind o forta cu care omul isi manifesta
dragostea si ura fata de ceilalti sau fata de sine insusi si cu care incearca sa-si satisfaca
propriile necesitati.
In literatura de studiu a agresivitatii sunt evidentiati o serie de factori catalizatori ai
acesteia:situatiile aversive,autoaprecierea,cultura de masa,contextual grupului.
Printe situatiile aversive sunt mentionate durerea,caldura,comportamentul
atacant,inghesuiala,excitarea.
Durerea-multi dintre noi ar putea sa-si aduca aminte de reactia avuta dupa ce te lovesti la un
deget sau durerea unui dinte.L.Bercowitz a demonstrat influenta durerii ca factor al agresivitatii
facand un experiment prin care unui grup de persoane li s-a propus sa tina mana in apa calda
iar alt grup mana in apa rece.Cei care au tinut mana in apa rece spun ca au avut senzatia de
durere,deveneau foarte iritati si erau gata sa ii copleseasca cu bleseme pe ceilalti participanti la
experiment care emiteau sunete neplacute.
Caldura-W.Griffit a depistat urmatoarele:spre deosebire de studentii care au completat
chestionarele intr-un local cu temperature normal a aerului,cei care efectuau aceeasi activitate
dar cu o temperature peste 32 C in incapere,in anchete comunicau ca sunt mai obositi si
reactionau ostil la aparitia strainilor.Urmatoarele experimente au demonstrate faptul ca
razbunarea poate fi provocata de caldura.(Myers D.,1996)
Comportamentul atacant-pricinuirea constienta a durerii sau ofensele sunt initiatori puternici ai
agresivitatii.S.Taylor a demonstrate ca ofensele premeditate si pricinuirea durerii provoaca o
reactive de atac reciproc,cu dorinta de razbunare,descriind factorii situationali care determina
agresivitatea,foloseste termenul de intentie-pentru un comportament agresiv,uneori este
suficienta doar cunoasterea faptului ca partea cealalta are o atitudine ostila,chiar daca subiectul
inca nu a fost atacat.Insa atunci cand inamicul isi cere scuze preventive pentru comportamentul
agresiv,atunci furia sau raspunsul la agresivitate nu au loc.T.W.Nickel a efectuat un experiment
in care subiectii, pana a primi posibilitatea de a pedepsi o alta persoana,ei insisi au fost supusi
electrocutarilor.Direct dupa schimbarea rolurilor experimentatorul ii anunta pe subiecti ca din
greseala au fost unite incorect butoanele aparatului electric si ca din aceasta cauza au fost
electrocutati mai puternic.In cazul in care nu erau anuntati de greseala conexiunii butoanelor,iar
decizia de a administra socuri era subiectiva foloseau tensiune marita.(formularea intrebarii 10).
Inghesuiala-senzatia subiectiva a insuficientei de spatiu.Starea de stress suportate de animale
provoaca cresterea nivelului agresivitatii.Acest fapt este evident in cazul oraselor cu o densitate
sporita a populatiei,acolo este o rata mai sporita a crimelor si oamenii sunt supusi unui distress
emotional marit.
Excitarea-S.Schachter si Singer au depistat ca starea de excitare este traita in moduri
diverse.Ei au provocat excitarea persoanelor administrandu-le in organism adrenalina.Ca
reactive,era marita rata respiratiei si bataile inimii.Cand acest effect era comunicat studentiilor
supusi experimentului,ei nu simteau emotii deosebite si nu reactionau mai active chiar in
cazurile cand trebuiau sa suporte in apropiere indivizi care au o dispozitie euforica sau
comportament agresiv.Persoanele care nu erau anuntate de efectele preparatului injectat se
iritau in prezenta partenerilor agresivi,iar cei euforici ii distrau.Toate reactiile aversive
evidentiate mai devreme amplifica excitarea si care la randul sau in compilatie cu ganduri
dusmanoase poate favoriza aparitia comportamentului agresiv.
Autoaprecierea. H.Hechauzen considera ca procesul autoaprecierii prezinta un factor
determinant al agresivitatii subiectului,nivelul autoaprecierii regleaza standardele normative
interne care ar putea favoriza sau bloca efectuarea actului agresiv.In cazul unui atac sau ofense
va fi lezata demnitatea,atunci agresivitatea va fi oreientata pentru restabilirea demnitatii si
instaurarea acesteia.In cazul cand nivelul si calitatea agresivitatii a fost suplimentara,dupa
acelasi principiu evidentiat mai sus,persoana se va autoculpaliza,fapt care va duce la
micsorarea autoaprecierii.
Cultura de masa.Cresterea numarului de crime mai ales in randul adolescentilor trezeste
intrebarea:care este cauza si care forte sociale au dus la cresterea furtunoasa a violentei? La
aceasta intrebara au incercat sa raspunda cercetatorii care au demonstrate ca sporitea violentei
este cauzata de intensificarea individualismului si a materialismului,iar alta cauza este cresterea
prapastiei ditre puterea bogatiei si slabiciunea saraciei.Inca o cauza ar fi ca violent in randul
adolescentiilor a coincis cu aparitia frecventa a violentei fizice si sexual pe ecranele Tv si alte
surse de informative.
Influenta grupului. Cand incepe dezordinea in masa, actiunile aggressive se raspandesc
foarte repede,atunci cand unul dintre participant isi pierde controlul.Grupurile pot mari
cantitatea agresivitatii pe calea difuziunii raspunderii,care creste odata cu distant si cresterea
numarului de participant.Comportamenul agresiv in cadrul grupurilor este mai influentat si de
aprecierea membrilor grupului.In acest caz importanta comportamentului agresiv manifestat
este sesizata dupa agresiune.(formularea intrebarii 11).
Manifestarea agresivitatii este foarte raspandita si de un grad mare de
diversitate.Psihologii,pentru a eficientiza activitatea de cercetare,au cautat sa delimiteze tipurile
acesteia.Pana in momentul de fata nu a fost stabilita o clasificare a tipurilor agresivitatii care sa
fie acceptata de toti cercetatorii.
Cel mai frecvent,cercetatorii utilizeaza clasificarea agresivitatii ca fiind de doua
tipuri:agresivitatea motivationala si cea instrumentala. Agresivitatea motivationala,sau mai este
denumita de Myers ostila.scopul acesteia fiind unul singur-pricinuirea daunei. In cazul
agresivitatii instrumentale,agresivitatea este ca mijloc pentru a obtine un scop propus(se
subantelege faptul ca in acelasi timp ambele tipuri de agresivitate pot fi constiente sau
inconstiente).determinand gradul tendintelor aggressive,se poate presupune posibilitatea
manifestarii agresivitatii motivationale deschise.
I.B. Mojghinskii efectueaza urmatoarea clasificare a agresivitatii patologice:
Agresivitatea sociala- reuneste fenomenele cu preponderenta antisociala in
actiuni(furturi,huligalismul,escrocherii,santaj).Motivele de profit ale acestora sunt
minime,actiuniile se infaptuiesc stereotip fara a tine cont de situatie si fara tentative de a le
ascunde.Ele pot fi determinate de tulburari emotional-volative si lipsa criticismului fata de
propriile actiuni.
Agresivitatea impulsiv-sadica-varianta a unor actiuni psihopatologice ce se refera la tulburari de
nivel psihotic.In ea se combina complexul sadic si actiunile automatizate.Actiuni caracterizate
prin excitare brusca pe fondul schimbarii constiintei si urmate de amnezie.
Agresivitatea deliranta-motivatia actiunilor violente se formeaza pe baza ideilor patologice
delirante de razbunare,omor,urmarire.Aceasta variant a agresivitatii include in sine stari in care
ideile ajung la nivel de delir cu trairi halucinogene partiale.
E.Fromm clasifica:
Agresivitatea maligna are character destructive si violent,este specifica doar omului si este
determinate de factori psihologici si sociali.
Agresivitatea benigna serveste supravietuirii omului,este de aparare,are radacini biologice si
dispare odata cu disparitia pericolului.
A.Buss si A. Dark delimiteaza agresivitatea:
Fizica-agresivitatea care se caracterizeaza prin utilizarea fortei fizice impotriva altei persoane.
Verbala-implica exprimarea verbal a trairilor negative fata de altii.Se observa in stilul de
argumentare,strigate si tipete cu continut verbal amenintator,blesteme,hipercriticismul.
Indirecta-este agresivitatea care prin cai de ocolire este orientate asupra altei persoane-
barfe,glume,agresivitate care este orientate asupra unui obiect-lovitura cu pumnul in
masa,inchiderea cu forta a usii.(formularea intrebarii 12).
In studiile recente efectuate in domeniul influentei mass-media asupra agresivitatii au fost
stabilite doua tipuri de agresivitati:agresivitatea relationala in constrast cu agresivitatea
fizica.Copii care glumesc pe seama altora,sunt implicate in coalitii agresive,exclud din grupul
sau pe alti copii si dunt diversi de cei ce pur si simplu lovesc ori agreseaza pe
altii(Douglas.A,Gentile et al.,2004).(formularea intrebarii 19). Agresivitatea relationala este
definita de Crick ca fiind comportament sau comportamente ce dauneaza altora prin
deteriorarea relatiei sau a sentimentelor de acceptare,prietenie sau apartenenta de
grup.Studiile effectuate,au aratat ca agresivitatea relationala are consecinte nefaste asupra
ambilor participant,a victimei,cat si asupra aceluia ce initiaza acest comportament.(formularea
intrebarii 13).
Prin socializare a agresivitatii se subintelege procesul de invatare a controlului propriilor
tendinte agresive si exteriorizarea lor in formele acceptate intr-un mediu social anumit.
S-a determinat ca socializarea agresivitatii este influentata de doi factori: Exemplul relatiilor si
comportamenul parintilor-au fost obtinute dat potrivit carora in familiile adolescentilor agresivi
sunt raspandite mai mult manifestarile agresive din partea adultilor,decat in familiile copiilor
neagresivi.Caracterul intaririi comportamentului agresiv din partea celor din jur-s-a depistat
corelatia dintre pedeapsa parintilor si agresivitatea la copii.Inca s-a observat ca la baietii ai caror
parinti foloseau metode violente de pedeapsa,erau foarte agresivi cu semenii si adolescenti din
afara familiei.Tatii,in special,folosesc pedepse fizice,iar mamele intervin prin metode
ocolitoare,indirect.O serie de studii arata ca baietii sunt supusi mai mult pedepselor fizice,decat
fetele,iar odata cu marirea frecventei pedepselor educa la baieti o mai mare rezistenta.
Odata cu varsta se schimba formele agresivitatii,obtinand forme mai socializate, cum ar
fi:ofensele,competivitatea,sarcasmul(formularea intrebarii 14).Se pot observa deosebiri ale
manifestarilor agresivitatii la fete si baieti:la baieti,pe parcursul tuturor etapelor de varsta
predomina agresivitatea fizica si negativismul,la fete-negativismul si agresivitatea
verbala(formularea intrebarii 15).Este interesant faptul ca la baieti este o micsorare temporara a
negativismului si a agresivitatii indirecte la varsta de 14 ani si a agresivitatii fizice la varsta de 16
ani.La fete rata agresivitatii fizice si verbale se micsoreaza aproximativ la varsta de 14 ani,pe
cand agresivitatea indirect si negativismul au tendinte stabile de crestere.Daca in procesul
dezvoltarii copilul nu invata sa isi controleze impulsurile agresive ,risca la varsta adolescentina
sa utilizeze forta fizica impotriva altor persoane,vagabondajul,fumatul,abuzul bauturilor
spirtoase,droguri.(Hekhauzen N.,1986).
Una dintre tendintele de baza ale oamenilor,a fost sa ajunga la culmile superioare ale
dezvoltarii sale.Dezvoltarea tehnico-stiintifica rapida a secolelor XX si XXI a determinat un sir de
problem,fata de care subiectii in process de maturizare au o reactive care este dificil de
determinat sau presupus.Dezvoltarea tehnologiilor informationale,in special accesul la informatii
diverse ,fara limite de accesare, datorita internetului si a televiziunii,au impus cercetatorii,sa se
intrebe daca omul este pregatit sa faca fata acestor avalanse de informatii.
Sunt multe exemple prezentate instudiile psihologice,despre influenta nefasta,in special a
violentei din mass-media.Daca in trecut mass-media,era reprezentata mai mult de publicatiile
periodice,reviste,ziare,radioul,mai tarziu televiziunea,la momentul actual,in mass-media mai
sunt incluse Internetul si Jocurile Video Violente.
Aparitia jocurilor video are deja un istoric mai mult de 30 de ani datand de la inceputul anilor 70.
Acestea au devenit o activitate distractive pentru multi copii,fiind mai accesibile mai
interesante,interactive,realiste.Crimele effectuate de catre minori deseori sunt considerate ca
rezultat al expunerii la jocurile video.Astfel,Anderson si Dill(2000),aduc exemple concrete din
1997 pana in 2003,cand jocurile video au fost factori determinant in savarsirea unor infractiuni
grave si deosebit de grave(formularea intrebarii 7).
Prezenta multor studii psihologice contradictorii,ce trateaza aceasta tematica,ne-a motivate sa
efectuam studiul present si sa determinam unii mediatori posibili ai agresivitatii intre jocurile
video violente si subiectii ce se expun acestor jocuri.Din aceasta cauza,ipotezele prezentate au
fost formulate ca fiind bidirectionale,agresivitatea ar putea sa creasca sau sa descreasca fiind
influentata de anumite variabile,de care nu s-a tinut cont in studiile precedente.
Inovatia cercetarii expuse consta in faptul ,ca am incercat sa studiem efectul jocurilor video
asupra sugestibilitatii subiectilor si corelatia acesteia cu nivelul agresivitatii.Unele teorii ale
conspiratiei,miturile din societate,biserica vorbesc despre unele efecte ale jocurilor video
datorita carora oamenii devin zombie,niste mecanisme controlate,fara vointa si
periculoase.Miturile mai vorbesc despre faptul ca in jocurile video si mass-media sunt prezente
informatii diabolice,care se bazeaza pe mecanismele sugestiei,fata de care subiectii umani nu
pot sa impuna o rezistenta(BBC, Discovery Channel , emisiunea Teoria conspiratiei: Panica
satanica).Razboaiele,violent din societate,tulburarile psihice sunt considerate ca rezultat al
acestor efecte,coduri,limbaje suggestive din mass-media,afirma adeptii acestei teorii.
Pe parcursul a mai mult de 50 de ani multe dintre studii au demonstrate puterea influentei
mass-mediei asupra personalitatii.La baza acestui fenomen,in primul rand,este atractivitatea
acestora,informatia este prezentata in imagini vizuale si nu doar imagini verbale.Interesul din
partea oamenilor mai este sporit si datorita informatiilor in permanenta actualizate,caci tot este
nou,este un factor important pentru a atrage noi spectator.Daca in cazul televiziunii este posibil
de efectuat un control cat de mic,in cazul internetului este o sarcina foarte dificila.Iar informatia
in internet,este in permanenta inovata,unele lucruri sunt interzise pentru publicul larg,iar
veridicitatea altor informatii este greu de verificat.Studiile effectuate pentru a cerceta trasaturile
de personalitate a subiectilor internet-dependenti si a celora ce nu sunt dependent au
demonstrate,ca exista o diferenta semnificativa a nivelului de agresivitate.Persoanele
dependente de internet au un nivel marit al agresivitatii,precum si a altor variabile-
anxietate,frustrare,rigiditate.
In companiile de televiziune si in general in sursele de difuzare a informatiei,sunt utilizate pe
larg tehnici de manipulare a maselor,desi multe dintre acestea neaga acest fapt.Persoana este
suprasaturata cu noutati teribile despre omoruri,talharii,acte teroriste,razboaie si alta informative
cu tonalitate agresiva,care au pe termen lung o influenta foarte puternica asupra intregii
structure a personalitatii.Aceste fenomene sunt observate in cazul adultiilor dar in cazul copiilor
fiind mai evidente.
Mai mult nu poate fi nici un dubiu,expunerea ambundenta la violent televizata,este una dintre
cauzele comportamentului agresiv,a crimei si a violentei in societate.(Eron,1993)
Pentru o prezentare cat mai obiectiva a efectelor violentei media asupra agresivitatii,in lucrarea
de fata am prezentat o serie de teorii si studii psihologice.Una dintre cele mai cunoscute
perspective teoretice care incearca sa explice relatia dintre expunerea la violent si consecintele
comportamentale ale acesteia,este Teoria invatarii sociale,a observarii si imitarii modelului in
procesul de socializare a personalitatii al lui Bandura,astfel fiind evidentiate urmarile pe termen
lung ale expunerii la violent.Printre primele cercetari experimentale ale efectelor violentei media
dateaza din 1960,cand a folosit camera de joca pentru copii din universitate pentru a arata filme
special selectate,ca mai apoi acestia sa isi impartaseasca impresiile,despre cele vizionate.Apoi
acesti copii au fost lasati in aceea camera sa se joace.Bandura a observant,la fel ca si alti
cercetatori mai tarziu,ca majoritatea copiilor(aprox.80%),imitau comportamente agresive pe
care le-au vizionat in film.Astfel,el a ajuns la concluzia ca copiii prin intermediul tv sunt incurajati
sa imite comportamente agresive.(formularea intrebarii 6).
Pentru a explica efectele de lunga durata ale expunerii la violent din media si relatia acesteia cu
agresivitatea,a fost elaborate Modelul General al Agresivitatii(General Agression Model-
GAM,Anderson et Al.,2000).Acest model explica procesul multistadial,in care personalitatea si
factorul situational-media,influenteaza diverse stari interne ale personalitatii in preluarea
comportamentelor aggressive.
Pe termen lung,expunerea la violent din media duce la invatare,la intarirea structurilor alaturate
agresivitatii.Aceste structure alaturate presupun vigilenta pentru dusmani,agresivitate impotriva
altora,asteptarea ca si ceilalti vor fi agresivi,atitudine pozitiva fata de aplicarea violentei si ca
Solutia cea mai eficienta in rezolvarea confluctului este violent(Douglas A. Gentile et
Al.)(formularea intrebarilor 4 si 9) .
Primele manifestari de suparare si de agresivitate,orientate spre persoane dirijate de un scop
apar-dupa cum am vazut-in jurul varstei de 2 ani.Forma agresivitatii infantile se dezvolta in
raport cu contraactiunea pedagogica si simtul pedagogic.Majoritatea parintilor nu admit
agresivitatea deschisa si sub aceasta influenta apar dj la varsta mica formele ei
simbolice:morocaneala,bosumblarea,imbufnarea,dispozitia rea,in general rezistenta motorize si
verbal ,ale caror cause declansatoare,spre deosebire de problemele fizice(nevoi primare) sunt
din ce in ce mai mult conflictele sociale.
Nu este permis sa uitam ca nu toate formele de agresivitate au caracter negativein privinta
agresivitatii-scrie Bandura si Walters(1963)-invatarea sociala se manifesta in insusirea de catre
copil a modurilor,a formelor de exprimare a agresivitatii.De exemplu,el invata sa isi apere
principiile,dar nu prin atacarea fizica a adversarului sau.Exista deci imprejurari in care anumite
forme de agresivitate sunt nu numai admisibile,dar chiar si necesare. Cand copilul sau
adolescentul isi apara deschis convingerile(de exemplu in raport cu unele principia sau acte
antisocial,sau cand participa insufletit la un concurs de invatatura,sport sau munca)
, atunci el in esenta aplica forme ale agresivitatii prosociale,care apara interesele
colectivitatii.(formularea intrebarii 2).Majoritatea persoanelor presupun dupa datele anchetei
realizate de Sears(1957)-ca in cazul in care este atacat,trebuie sa fie in stare sa loveasca si el
si in general sa se apere si fizic.(formularea intrebarii 1).
Cercetarile confirma in mod unanim ca recompensarea comportamentului agresiv,atitudinea
indulgent sau stimulatica a adultilor fata de agresivitatea deschisa a copilului,nu numai ca nu
duce la scaderea acesteia,ci dimpotriva:mareste intr-o masura considerabila manifestarile
similar ale copilului.(formularea intrebarii 8).
S-a constatat ca exist o legtur ntre consumul de alcool i tendina de implicare n acte de
violen; aceast tendin este mai puternic n cazul consumului ocazional abuziv dect n cel
al consumului regulat. Cu ct este mai mare cantitatea de alcool ingerat, cu att mai severe
sunt actele de violen.(formularea intrebarii 5).