C

1
1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica
b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale
c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului
d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului
e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens
contrar

2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii.
Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?
a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice
c. functia de legatura intre cont si bilant
d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.

3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste
caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre
acestea sunt corecte?

a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea
b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta
c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea
d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea
e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

4. n sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul
din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?

a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor
b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de
activ si de pasiv
c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii
d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor
la venituri
e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric

5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de
terenuri 5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.;
imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse
finite 3.627 u.m; casa in lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.;
contributia la asigurari sociale 3.047 u.m.
Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?

a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m.
b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m.
c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m.
d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m.
e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m.

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

2

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod
obisnuit
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de
contabilitate
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit
d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa
e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care
dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea
b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare
c. bilantul, contul, analiza, evaluarea
d. contul, analiza, sinteza, calculatia
e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

8. In structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile
b. creantele
c. investitiile financiare pe termen scurt
d. casa si conturile la banci
e. cheltuielile in avans

9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei
financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui
pozitia financiara este:

a. capital propriu = activ - datorii
b. activ = pasiv
c. trezoreria neta = incasari plati
d. capital propriu pasiv = activ
e. mijloace economice = surse de finantare

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau
juridice
b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau
juridice
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei
persoane juridice
d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent
economic
e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei
persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera

11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social 1.734
lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456
Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105
Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold
debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei.
Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
3

a. 7.707 lei si 5.157 lei
b. 10.879 lei si 2.171 lei
c. 7.797 lei si 3.664 lei
d. 10.879 lei si 5157 lei
e. 7.707 lei si 2.171 lei

12. Acreditivele reprezinta:
a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care
urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii
serviciilor, executarii lucrarilor
b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii
c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din
care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii
serviciilor, executarii lucrarilor
d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in
numele intreprinderii
e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce
vor fi primite in cursul exercitiului urmator

13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor
contabile romanesti. Care este aceasta?

a. capital si rezerve
b. subventii pentru investitii
c. rezerve din reevaluare
d. rezerve
e. rezultatul exercitiului

14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor
financiare sunt:

a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport
b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata
c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila
d. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila
e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa

15. Capitalul propriu nu cuprinde:

a. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
b. capitalul social
c. rezervele
d. rezervele din reevaluare
e. rezultatul reportat

16. n categoria stocurilor nu se includ:

a. materiile prime
b. materialele consumabile
c. acreditivele
d. produsele finite
e. avansurile pentru cumparari de stocuri

4

17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie:

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor
b. sa aibe valori semnificative
c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor
d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii
e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma
lor juridica

18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.
Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica
b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar
c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza
dubla reprezentare a patrimoniului
d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului
e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale

19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la
un furnizor.
Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A + x = P + x
b. A - x = P - x
c. A = P + x - x
d. A + x - x = P
e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in
debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:

a. articol contabil
b. inregistrare cronologica
c. corespondenta conturilor
d. formula contabila
e. inregistrare sistematica

21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice
a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut
b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati
c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice
d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare
e. functia de comunicare financiara externa

22. In structura disponibilitatilor nu se includ:

a. conturile la banci
b. casa
c. acreditivele
5

d. investitiile financiare pe termen scurt
e. avansurile de trezorerie

23. Creantele comerciale includ:

a. creantele fata de clienti si efectele de primit
b. creantele in cadrul grupului
c. creantele din interese de participare
d. alte creante
e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de
productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor
convertibil in numerar
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in
vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar
c. anul calendaristic
d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor
e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

25. O informatie este semnificativa daca:

a. are o valoare considerabila
b. are o natura neobisnuita
c. nu este neglijabila
d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in
lipsa acesteia
e. este relevanta

26. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. cifra de afaceri neta
b. variatia stocurilor
c. venituri din interese de participare
d. productia imobilizata
e. alte venituri din exploatare

27. Veniturile extraordinare reprezinta:

a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile
ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor
b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile
ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor
c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu
activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta
repetabilitatea lor
d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita
e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita

28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare
b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor
6

c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor
d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale
e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre
formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. forma bilantiera a contului
b. forma unilaterala a contului
c. forma lista a contului
d. forma sah a contului
e. forma contului cu duble valori

30. Imobilizarile corporale nu cuprind:

a. terenuri si constructii
b. instalatii tehnice si masini
c. alte instalatii, utilaje si mobilier
d. cheltuieli de dezvoltare
e. avansuri si imobilizari corporale in curs

31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare
determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la
care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care
se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care
se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
contributii ale actionarilor

32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate
7

din contributii ale actionarilor

33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:

care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate
din contributii ale actionarilor

34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca
necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:

a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere
b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
c. principiul pragului de semnificatie
d. principiul unicitatii bilantului
e. principiul costului istoric

35. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor acesteia
c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea
d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia
e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa
incasarea tuturor creantelor acesteia

36. Ce semnifica inregistrarea contabila:
2133 = 456
a. aportul la capitalul social a unui mijloc de transport
b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport
c. casarea unui mijloc de transport
d. amortizarea unui mijloc de transport
e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituire
b. cheltuielile de cercetare
c. cheltuielile de dezvoltare
8

d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare
e. alte imobilizari necorporale

38. Formula contabila de mai jos reprezinta:
5411 Acreditive n lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei
b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a
provenit (contul de la banca)
c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?

a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice
b. functia de instrument de verificare, de control
c. functia de legtura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si
bilant
d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

40.
Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica:

a. omisiunile de inregistrare
b. erorile de intocmire a balantei de verificare
c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse
d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
e. erorile de inregistrare in Cartea-mare

41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la:

a. completarea tuturor elementelor cerute de document
b. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate
c. respectarea legalitatii operatiei consemnata in document
d. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor
e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite
in mai multe exemplare)

42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:

a. informatii referitoare la salarii
b. informatii referitoare la salariati
c. prezentarea politicilor contabile utilizate
d. informatii generale despre entitate
e. informatii referitoare la conducerea entitatii

43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care
este acesta?

a. plati privind impozitul pe profit
b. plati in numerar catre si in numele angajatilor
c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii
d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii
e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament

44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza:

a. legalitatea operatiei
9

b. economicitatea operatiei
c. relevanta operatiei
d. necesitatea operatiei
e. realitatea operatiei

45. Un activ necorporal se prezinta in bilant:

a. la cost de achizitie
b. la cost de productie
c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare
d. la valoarea justa
e. la valoarea de aport

46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. capital subscris varsat
b. rezerve
c. credite bancare pe termen lung
d. prime de capital
e. rezerve din reevaluare

47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe
feluri de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara
b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara
c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara
d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara
e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:
a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara
b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari
c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara
d. venituri din activitatea de exploatare, financiara extraordinara
e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:
a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor
b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate
c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate
d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive
e. metoda amortizarii lineare, degresive si regresive

50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris varsat
b. rezerve
c. subventii pentru investitii
d. prime de capital
e. rezultatul exercitiului

51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura
elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari
b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata,
10

adica stabilirea formulei contabile
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata
d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei
e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente

52. Planul de conturi general reprezinta:

a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de
clasificare
b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit
criteriu de clasificare
c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit
d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit
e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat
printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un
anumit criteriu de clasificare

53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia:
Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei.
a. A = P + x - x
b. A + x = P + x
c. A + x - x = P
d. A - x = P - x
e. niciun raspuns de mai sus nu este corect

54. Gestiunea documentelor nu se refera la:
a. reconstituirea documentelor contabile
b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile
c. organizarea circulatiei documentelor
d. arhivarea documentelor contabile
e. utilizarea si evidenta documentelor contabile

55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta?
a. taxele nerecuperabile
b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne)
c. pretul de cumparare
d. cheltuielile de transport-aprovizionare
e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune
a bunului respectiv

56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta?
a. taxa pe valoarea adaugata
b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza)
c. costul de achizitie al materiilor prime consumate
d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,
aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie
e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de
fabricatia bunului respectiv

57. Ce semnifica inregistrarea contabila:
% = 401 3.570 lei
357 3.000 lei
11

4426 570 lei

a. marfuri cumparate, sosite si receptionate;
b. nu se poate face o astfel de inregistrare;
c. marfuri primite spre vanzare in consignatie;
d. marfuri cumparate pe credit din import ;
e. marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.

58. n conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui
stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este:

a. % =
401
141.610 lei
301 119.000 lei
4426 22.610 lei
b. % =
401
141.610 lei
601 119.000 lei
4426 22.610 lei
c. % =
401
119.000 lei
601 100.000 lei
4426 19.000 lei
d. % =
401
119.000 lei
301 100.000 lei
4426 19.000 lei
e. % =
404
119.000 lei
601 100.000 lei
4426 19.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

59. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza
de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%.
Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta
lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:

a. 12.500 lei ; c. 8.550 lei ; e. 12.718 lei .
b. 12.825 lei ; d. 10.687,5 lei ;

60. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a
carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani,
iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice
a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La
scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:

a. % = 2131 150.000 lei
12

2813 135.000 lei
6583 15.000 lei
131 = 7584 15.000 lei

b. 2813 = 2131 150.000 lei
131 = 7584 15.000 lei

c. % = 2131 150.000 lei
2813 135.000 lei
6583 15.000 lei

d. % = 2131 150.000 lei
2813 135.000 lei
6583 15.000 lei
131 = 7584 10.000 lei

e. 2813 = 2131 135.000 lei
131 = 7584 10.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

61.
O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si
care practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de
vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei
vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute:

a. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei
5.100 lei 378
4.199 lei 4426

b. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei
5.100 lei 397
4.199 lei 4428

c. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei
5.100 lei 378
4.199 lei 4428

d. 17.000 lei 607 = 378 26.299 lei
5.100 lei 371
4.199 lei 4428

e. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei
5.100 lei 378
4.199 lei 4427

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

13

62. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA
19%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se
realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. nregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia
intrarii marfurilor sunt:

a. % = 401 23.800 lei
371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 10.940 lei
378 6.000 lei
4428 4.940 lei

b. % = 401 23.800 lei
371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 7.140 lei
378 6.000 lei
4428 1.140 lei

c. % = 401 23.800 lei
371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 10.940 lei
378 6.000 lei
4427 4.940 lei

d. % = 401 23.800 lei
371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 7.140 lei
378 6.000 lei
4427 1.140 lei

e. % = 401 23.800 lei
607 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 10.940 lei
378 6.000 lei
4428 4.940 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

63. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.
Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul
celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei.
nregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel:

a. 212 = % 100.000 lei
231 30.000 lei
722 70.000 lei

14

b. 6xx = 722 100.000 lei
212 = 231 100.000 lei

c. 212 = 722 100.000 lei

d. 212 = % 100.000 lei
231 70.000 lei
722 30.000 lei

e. 212 = 231 100.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

64. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din
contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt
inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si
TVA 19%?

a. 4111 = % 7.735 lei
418 7.140 lei
701 500 lei
4427 95 lei

b. 418 = % 595 lei
701 500 lei
4427 95 lei

c. 4111 = 418 7.140 lei
4428 = 4427 1.140 lei
4111 = % 595 lei
701 500 lei
4427 95 lei

d. 4111 = % 7.735 lei
701 6.500 lei
4427 1.235 lei
4428 = 4427 1.235 lei

e. 4111 = % 595 lei
701 500 lei
4427 95 lei
4428 = 4427 1.140 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

65. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener
extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000
lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se
efectueaza la incasarea creantei?

a. % = 4111 40.200 lei
5124 40.000 lei
15

665 200 lei

b. 5124 = % 40.200 lei
4111 4.000 lei
765 200 lei

c. % = 4111 40.200 lei
5121 40.000 lei
665 200 lei

d. 5124 = % 40.200 lei
4111 40.000 lei
766 200 lei

e. 5124 = % 40.200 lei
461 40.000 lei
765 200 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

66. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de
5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la
banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ?
a. 5124 = 4111 15.750 lei

b. 5124 = 4111 14.750 lei

c. % = 4111 15.750 lei
5124 14.750 lei
665 1.000 lei

d. % = 4111 15.750 lei
5124 14.750 lei
667 1.000 lei

e. 5124 = % 15.750 lei
4111 14.750 lei
765 1.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

67. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N :
- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ;
- sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ;
- venituri din dividende incasate 500 lei;
- amenzi si penalitati platite 1.500 lei ;
- profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil.
Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de
16% ?

a. 1.440 lei ; b. 1.120 lei ; c. 1.280 lei ; d. 1.650 lei ; e. 1.056 lei .

16

68. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata
de viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza
2 %. n conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea
amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:
Not : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se
calculeaza in cascada.

a. 16.335,00 lei 6811 = 2813 16.335,00 lei
b. 16.008,30 lei 6811 = 2813 16.008,30 lei
c. 5.445,00 lei 6811 = 2813 5.445,00 lei
d. 5.336,10 lei 6811 = 2813 5.336,10 lei
e. 4.851,00 lei 6811 = 2813 4.851,00 lei

69. Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei
impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi
aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune.
Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul
actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?

a.
Valoarea matematica 1,60 lei /act.
d.
DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei
Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 1/2
456 = % 6.000
1011 5.000 456 = 1011 5.000
1041 1.000
b.
e.
DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,723 lei
Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 2/1
456 = 1011 6.000 456 = 1012 5.000
c.

DS - ul 0,723 lei
Raport actiuni 2/1
456 = % 6.000
1011 5.000
1041 1.000

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

70. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica
un adaos comercial de 50%. n cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de
vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute :

a. 607 = 371 7.140 lei ;

b. 607 = 371 7.140 lei ;
4428 = 4427 1.140 lei ;

17

c. % = 371 7.140 lei
4428 1.140 lei
378 2.000 lei
607 4.000 lei

d. % = 371 7.140 lei
607 6.000 lei
4428 1.140 lei

e. % = 371 7.140 lei
4428 1.357 lei
371 2.891 lei
607 2.892 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

71. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000
lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla
marire astfel:
- in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni 1,20 lei / actiune pret de
emisiune;
- in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni.
Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt:

DS - ul DA - ul DS - ul DA - ul
a. 0,20 lei 0,10 lei d. 0,723 lei 0,10 lei
b. 0,20 lei 0,30 lei e. 0,723 lei 0,30 lei
c. 0,20 lei 0 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

72. O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de
1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in
valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul
perioadei:
a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei.
b. 600 lei; d. 540 lei;

73. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N
18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.000
lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane
1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N 800 lei, din care
platit 500 lei. Cota de impozit pe profit 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N:

Impozit datorat: Impozit de platit:
a. 2.128 lei 1.628 lei
b. 3.175 lei 2.375 lei
c. 2.128 lei 1.500 lei
d. 2.000 lei 1.628 lei
e. 3.175 lei 2.675 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

18

74. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in
vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum
se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de
servicii ?
a. 5121 = 419 5.950 lei
% = 4111 6.000 lei
419 5.950 lei
5121 50 lei

b. 5121 = 419 5.950 lei
% = 4111 8.090 lei
419 5.000 lei
4427 950 lei
5121 2.140 lei

c. 5121 = % 5.950 lei
419 5.000 lei
4427 950 lei
% = 4111 7.140 lei
419 5.000 lei
5121 2.140 lei

d. 5121 = % 5.950 lei
419 5.000 lei
4427 950 lei
% = 4111 7.140 lei
419 5.000 lei
4427 950 lei
5121 1.190 lei

e. 4111 = % 7.140 lei
704 6.000 lei
4427 1.140 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

75. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de
8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de
la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ?
a. 401 = 5124 23.200 lei

b. 401 = 5124 24.800 lei

c. % = 5124 24.800 lei
401 23.200 lei
667 1.600 lei

d. % = 5124 24.800 lei
401 23.200 lei
665 1.600 lei

19

e. 401 = % 24.800 lei
5124 23.200 lei
765 1.600 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

76. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale 60.000 lei,
din care venituri din dividende cuvenite 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000
lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane 18.000 lei. Care este impozitul pe profit
datorat, cota de impozitare fiind de 16%:

a. 6.400 lei c. 9.600 lei e. 6.080 lei
b. 6.720 lei d. 9.280 lei

77. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris
nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor)
8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei;
subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii
este:

a. 70 000 lei c. 68 000 lei e. 55 000 lei
b. 52 000 lei d. 62 000 lei

78. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii :
valoarea externa FOB 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern
100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%.

a. 301 = 401 3.650 lei

b. 301 = 401 3.650 lei
624 = 401 365 lei

c. 301 = % 4.818 lei
401 4.015 lei
446 803 lei

d. 301 = % 4.818 lei
401 4.015 lei
446 803 lei
% = 5121 1.718 lei
446 803 lei
4426 915 lei

e. 301 = % 4.453 lei
401 3.650 lei
446 803 lei
624 = 401 365 lei
% = 5121 1.718 lei
446 802 lei
4426 915 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

20

79. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de
transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5
ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in
exercitiul N este:

a. 6812 = 2813 6.000 lei
b. 6811 = 2813 6.000 lei
c. 6812 = 2813 24.000 lei
d. 6811 = 2813 24.000 lei
e. 6811 = 2813 30.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

80. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei.
Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat
in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. nregistrarea contabila corecta
privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este:

a. % = 401
151.130 lei
2131
120.000 lei
624
5.000 lei
628
2.000 lei
4426
24.130 lei

b. % = 404
151.130 lei
2131
127.000 lei
4426
24.130 lei

c. % = 401
151.130 lei
2131
127.000 lei
4428
24.130 lei

d. % = 404
151.130 lei
2131
120.000 lei
624
5.000 lei
628
2.000 lei
21

4426
24.130 lei

e. % = 401
151.130 lei
2131
127.000 lei
4426
24.130 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

81. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si
materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la
un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :

a. % = 4426 7.600
lei
4427
6.080 lei
4424
1.520 lei

b. % = 4427
7.600 lei
4426
6.080 lei
4423
1.520 lei

c. 4427 = %
7.600 lei
4426
6.080 lei
4423
1.520 lei

d. 4427 = 4426
6.080 lei

e. 4427 = 4426
7.600 lei

82. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de
140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv
consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat
40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei
tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%.
Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice :

a. 461 = %
22

11.900 lei
7583
10.000 lei
4427
1.900 lei
6583 = 2131
140.000 lei

b. 461 = %
11.900 lei
7583
10.000 lei
4427
1.900 lei
2813 = 2131
140.000 lei

c. 462 = %
11.900 lei
7583
10.000 lei
4427
1.900 lei
% = 2131
140.000 lei
2813
119.000 lei
6583
21.000 lei

d. 461 = %
11.900 lei
7584
10.000 lei
4427
1.900 lei
% = 2131
140.000 lei
2813
119.000 lei
6582
21.000 lei

e. 461 = %
11.900 lei
7583
10.000 lei
4427
1.900 lei
% = 2131
23

140.000 lei
2813
119.000 lei
6583
21.000 lei

83. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui
provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol
la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de
provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1
sunt urmatoarele :

a. 7814 = 491 20.000 lei
491 = 6814 2.000 lei

b. 6812 = 1511 20.000 lei
6812 = 1511 2.000 lei

c. 6814 = 491 20.000 lei
491 = 7814 2.000 lei

d. 6812 = 1511 20.000 lei
1511 = 7812 2.000 lei

e. 7812 = 1511 20.000 lei
1511 = 6812 2.000 lei

84. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei
obligatiuni este de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune.
Indicati formula contabila corecta:
a. 161 = % 100.000 lei
1011 90.000 lei
1044 10.000 lei

b. 161 = % 100.000 lei
1012 90.000 lei
1044 10.000 lei

c. 161 = % 100.000 lei
1012 90.000 lei
1068 10.000 lei

d. 161 = % 100.000 lei
1012 90.000 lei
169 10.000 lei

e. 161 = % 100.000 lei
1012 90.000 lei
1061 10.000 lei

24

85. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie
fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la
locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea
estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea
amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au
inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari
corporale care este costul de achizitie:

a. 106.000 lei c. 94.000 lei e. 100.000 lei
b. 76.000 lei d. 82.000 lei

86. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2
lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind
anularea obligatiunilor emise:

a. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei
1012 500 lei

b. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei
768 500 lei

c. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei
1041 500 lei

d. 1 500 lei 161 = 505 1 500 lei

e. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei
169 500 lei

87. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000
lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiar 5 % (scont de decontare), TVA 19 %.
In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul
anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
Not : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza n
cascada.

a. 45.000 lei 231 = 404 53.122,50 lei
8.122,50 lei 4426
2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

b. 45.000 lei 212 = 404 50.872,50 lei
8.122,50 lei 4426 767 2.250 lei

c. 42.750 lei 231 = 404 53.122,50 lei
8.122,50 lei 4426

d. 50.000 lei 212 = 404 59.500 lei
9.500 lei 4426
2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

25

e. 45.000 lei 231 = 401 53.122,50 lei
8.122,50 lei 4426

88. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei,
amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita
25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in
anul 4:

a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
2.500 lei 105 = 106 2.500 lei

e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
12.500 lei 105 = 117 12.500 lei

89.
Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune
6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate
din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea
corecta a scoaterii din evidenta a constructiei:

a. % = 213 6.000 lei
281 3.600 lei
471 2.400 lei

b. % = 212 6.000 lei
281 4.400 lei
6583 1.600 lei

c. % = 212 6.000 lei
281 3.600 lei
6583 2.400 lei

d. % = 212 6.000 lei
281 4.100 lei
6583 1.900 lei

e. % = 212 6.000 lei
281 3.600 lei
1068 2.400 lei

26

90. Se achiziioneaz pe 30 august anul N o instalaie la costul de 700.000 lei, valoarea
rezidual estimat 40.000 lei. Instalatia e amortizat liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare
datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000
lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10
ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este:
a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei

91.
SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de
obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90
lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu
rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se nregistreaz
subscrierea obligaiunilor i dobanda (cuponul) aferent primului serviciu?

a. % = 161 2.400.000 lei
461 1.800.000 lei
169 600.000 lei
666 = 1681 480.000 lei

b. % = 161 2.000.000 lei
461 1.800.000 lei
169 200.000 lei
666 = 1681 400.000 lei

c. 461 = 161 2.400.000 lei
666 = 1681 400.000 lei

d. % = 161 2.400.000 lei
461 1.800.000 lei
169 600.000 lei
666 = 1681 400.000 lei

e. % = 161 2.400.000 lei
461 1.800.000 lei
169 600.000 lei
6868 = 169 120.000 lei
666 = 1681 400.000 lei

92.
ogligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90
lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune, durata creditului 5 ani, cu
rambursare integral la expirarea scadenei, rata dobnzii 20% pe an. Cum se nregistreaz
ncasarea prin banc a obligaiunilor subscrise i amortizarea primelor privind rambursarea
obligaiunilor n primul serviciu?

a. 5121 = 461 2.000.000 lei
6868 = 169 120.000 lei

b. 5121 = 461 1.800.000 lei
6868 = 169 120.000 lei
27

c. 5121 = 461 2.400.000 lei
6868 = 1681 400.000 lei

d. 5121 = 461 1.800.000 lei
666 = 169 120.000 lei

e. 5121 = 461 2.000.000 lei
6868 = 169 40.000 lei

93.
obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90
lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu
rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Dup 3 ani mprumutul
este rambursat prin rscumprare de pe piaa de capital; preul de rscumprare 110
lei/obligaiune. Cum se nregistreaz n contabilitate rambursarea prin anularea obligaiunilor?

a. % = 505 2.200.000 lei
161 2.000.000 lei
668 200.000 lei

b. % = 505 2.200.000 lei
161 1.800.000 lei
668 400.000 lei

c. 161 = % 2.400.000 lei
505 2.200.000 lei
766 200.000 lei

d. 161 = % 2.400.000 lei
505 2.200.000 lei
768 200.000 lei

e. 161 = % 2.000.000 lei
505 1.800.000 lei
768 200.000 lei

94.
SC TATA SA achiziioneaz un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a fcut
urmtoarele cheltuieli:
- pre net factura furnizorului 30.000 lei;
- cheltuieli de transport 1.000 lei;
- taxe vamale 800 lei;
- comision vamal 200 lei;
- TVA pltit n vam 6.080 lei;
- cheltuieli de montaj i punere n funciune 6.000 lei.
Montajul i punerea n funciune a durat 4 luni.
28

Instalaia are o durat de utilizare de 10 ani i o valoare rezidual de 3.000 lei, iar
cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri i cheltuieli) sunt
estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizat liniar.
S se stabileasc conform IAS 16 Imobilizri corporale urmtoarele:
Costul istoric Valoarea amortizabil Cheltuieli cu
amortizarea n anul
N
a. 45.080 lei 42.080 lei 1.052 lei
b. 39.000 lei 36.000 lei 900 lei
c. 39.000 lei 39.000 lei 975 lei
d. 38.000 lei 35.000 lei 875 lei
e. 38.000 lei 34.000 lei 850 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

95.
SC LDI SA deine o construcie n proprietate avnd o valoare contabil de intrare de
2.000.000 lei, durat de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniar. SC LDI SA nchiriaz
construcia unei ntreprinderi pe o perioad de 3 ani. Chiriaul cu acordul proprietarului
realizeaz lucrri de modernizare a construciei n sum de 100.000 lei, pe care le amortizeaz
liniar pe perioada contractului n proporie de 50%. tiind c dup expirarea contractului de
nchiriere durata de utilizare rmas este de 20 ani s se stabileasc nregistrrile contabile fcute
de proprietarul construciei la expirarea contractului de nchiriere i nregistrarea anuitii
amortizrii n anul urmtor.

a. % = 404 59.500 lei
212 50.000 lei
4426 9.500 lei
6811 = 2812 80.000 lei

b. % = 404 59.500 lei
212 50.000 lei
4426 9.500 lei
212 = 2812 50.000 lei

c. % = 404 59.500 lei
212 50.000 lei
4426 9.500 lei
212 = 2812 50.000 lei
6811 = 2812 80.000 lei

d. % = 404 59.500 lei
212 50.000 lei
4426 9.500 lei
212 = 2812 50.000 lei
6811 = 2812 82.500 lei

e. % = 404 119.000 lei
212 100.000 lei
4426 19.000 lei
6811 = 2812 82.500 lei
29

212 = 2812 50.000 lei

96.
O societate comercial deine o instalaie procurat n anul N la valoarea de 50.000 lei,
amortizat liniar n 5 ani. La sfritul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit
25.000 lei. n condiiile aplicrii metodei actualizrii valorii brute, conform IAS 16 Imobilizri
corporale , nregistrrile contabile sunt:
a. 213 = 105 12.500 lei

b. 213 = 105 25.000 lei

c. 281 = 231 30.000 lei
231 = 105 5.000 lei

d. 231 = 105 12.500 lei
105 = 281 30.000 lei

e. 213 = 105 12.500 lei
105 = 281 7.500 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

97.
Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este
majorat ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare este nregistrat:
A) direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;
B) direct ca un venit;
C) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea
aceluiai activ recunoscut anterior ca o cheltuial;
D) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea
aceluiai activ;
E) direct n rezultatul exerciiului.
Alegei varianta corect de rspuns:

a. A i D; b. A i C; c. A; d. E; e. C i D.

98.
Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este
diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie recunoscut:
A) ca o cheltuial;
B) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor aceluiai activ n msura n care
diminuarea nu depete valoarea nregistrat anterior ca surplus din reevaluare;
C) n debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;
D) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor altui activ;
E) inclus n rezultatul exerciiului.
Alegei varianta corect de rspuns:

a. B i C; b. C i D; c. E; d. A i B; e. B i E.

99.
30

Un productor de televizoare ofer garanie la momentul vnzrii bunurilor. Conform
termenilor contractului de vnzare productorul se oblig s remedieze defectele ce apar ntr-o
perioad de 12 luni de la data bilanului. Dac sunt probabile doar defecte minore, costurile cu
reparaiile vor fi de 4.000 lei, iar dac sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaiilor trecute,
ntreprinderea estimeaz c n anul N, 75% din bunurile vndute nu vor avea defecte, 10% vor
avea defecte minore i 15% defecte majore. n anul N+1 expir perioada de garanie a produselor
vndute i nu s-au produs defeciuni care s impun remedieri. Care sunt nregistrrile contabile
aferente anului N+1?

a) 1512 = 7812 6.400 lei;

b) 6812 = 1512 6.000 lei;

c) 1512 = 7812 6.000 lei;

d) 6812 = 1512 6.000 lei;
1512 = 7812 400 lei;

e) 1512 = 7588 6.400 lei.

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

100.
In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de
10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in
aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%.
Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :
a. % = 401
14.180 lei
371
11.900 lei
408
2.280 lei
4426 = 4428
2.280 lei

b. % = 401
14.280 lei
371
12.000 lei
4426
2.280 lei
4426 = 4428 1.900
lei

c. % = 401
14.280 lei
408
12.000 lei
4426
2.280 lei
31

408 = 4428
1.900 lei

d. 408 = 401
11.900 lei
4426 = 4428
1.900 lei
% = 401
2.380 lei
371
2.000 lei
4426
380 lei

e. 4426 = 4428
2.280 lei
408 = 401
14.280 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

101.
In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de
10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in
aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%.
Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :

a. 408 = 401 9.520 lei
4426 = 4428 1.520 lei
408 = % 2.380 lei
371 2.000 lei
4428 380 lei

b. 4426 = 4428 1.900 lei
408 = 401 11.900 lei

c. % = 401 9.520 lei
408 8.000 lei
4426 1.520 lei
408 = 4428 1.900 lei

d. 401 = % 2.380 lei
371 2.000 lei
408 380 lei
4426 = 4428 1.520 lei

e. 408 = % 2.380 lei
371 2.000 lei
4428 380 lei
4426 = 4428 1.520 lei

32

102.
Fie o factur de 100.000 lei cost de achiziie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, pre de
vnzare cu amnuntul.
Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor :
a) nregistrarea recepiei mrfurilor:
125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 100.000 lei 19% :
19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei

b) nregistrarea recepiei mrfurilor:
125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei

c) nregistrarea recepiei mrfurilor:
125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4428 378 25.000 lei
23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei

d) nregistrarea recepiei mrfurilor:
125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei

e) nregistrarea recepiei mrfurilor:
125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
23.750 lei 378 = 4428 23.750 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

103.
n magazin se afieaz preul cu amnuntul, costul de achiziie 100.000 lei, adaosul
comercial 25%, TVA19%.
Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieirea marfurilor :
a) vnzarea mrfurilor:
119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei
4427 19.000 lei
descrcarea gestiunii :
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
i:
23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

33

b) vnzarea mrfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4428 23.750 lei
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
i:
23.750 lei 4427 = 371 23.750 lei

c) vnzarea mrfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4427 23.750 lei
100.000 lei 607 = 378 125.000 lei
25.000 lei 371
i:
23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

d) vnzarea mrfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4427 23.750 lei
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
i:
19.000 lei 4428 = 371 19.000 lei

e) vnzarea mrfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4427 23.750 lei
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
i:
23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

104.
O societate comercial achiziioneaz 4.000 aciuni emise de o alt societate cotat la
burs, la preul de cumprare de 10 lei/aciune, n vederea obinerii unor ctiguri speculative.
Societatea cumprtoare datoreaz societii de intermediere un comision de 3%. Achiziia de
aciuni se nregistreaz contabil astfel:
a) 5121 = % 41.200 lei
5081 40.000 lei
7642 1.200 lei

34

b) 5121 = % 41.200 lei
472 40.000 lei
706 1.200 lei

c) 462 = 5121 1.200 lei

d) 472 = 706 40.000 lei

e) 5081 = % 41.200 lei
5121 40.000 lei
462 1.200 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

105.
O societate ncaseaz suma de 80.000 lei, sum ce reprezint chiria de la un partener de
afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar urmtor, ca urmare a nchirierii unui
spaiu al societii. nregistrarea sumei primite (fr TVA) se face:

a. 472 = 706 80.000 lei

b. 472 = 5121 80.000 lei

c. 5121 = 706 80.000 lei

d. 5121 = 472 80.000 lei

e. 471 = 706 80.000 lei

106.
O societate comercial contracteaz (plateste) la finele exerciiului financiar un
abonament la o publicaie lunara pentru anul urmtor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei.
nregistrarea contabil privind contractarea abonamentului (fr TVA) este:

a. 626 = 5311 1.200 lei

b. 6581 = 5311 1.200 lei

c. 471 = 626 1.200 lei

d. 626 = 471 1.200 lei

e. 471 = 5311 1.200 lei

107.
O societate deine un stoc iniial de produse finite la cost de producie 3.000 lei. Operaiile
efectuate n cursul lunii au fost: produse obinute la cost de producie 6.000 lei; produse vndute
la pre de vnzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevndute la cost de
producie 2.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile legate de produse finite n condiiile
utilizrii metodei inventarului permanent:

a. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
35

4428 190 lei
7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

b. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei
2.000 lei 711 = 345 2.000 lei

c. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.190 lei 411 = 701 1.000 lei
4427 190 lei
7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

d. 3.000 lei 711 = 345 3.000 lei
6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei

e. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei

108.
n luna X se livreaz produse finite fr factur, pre de vnzare 10.000 lei, TVA 19
%.n luna X+1 se emite factura la preul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce nregistrare se
efectueaz la emiterea facturii?

a. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei
9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei
2.000 lei 701 = 418 2.380 lei
380 lei 4428

b. 380 lei 4428 = 4427 380 lei
2.380 lei 4111 = 418 380 lei
701 2.000 lei

c. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei
2.000 lei 701 = 418 2.380 lei
380 lei 4428

d. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei
9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei

e. 9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei
2.000 lei 701 = 418 2.380 lei
380 lei 4428

109.
36

n contul de profit i pierdere figureaz urmtoarele informaii: vnzri de mrfuri 20.000
lei; costul de cumprare al mrfurilor vndute 5.000 lei; producia imobilizat 28.000 lei;
cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenii de exploatare 6.000 lei; subvenii pentru
investiii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizri i ajustri
pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizri, provizioane si ajustri privind exploatarea
12.000 lei; amenzi datorate autoritilor romne 870 lei, i pltite 600 lei, dividende cuvenite
societatii l.700 lei; dividende pltite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit
datorat este:

a. 6.672,00 lei

b. 6.260,80 lei

c. 6.532,80 lei

d. 6.480,00 lei

e. 6.288,80 lei.

110.
Se dau urmtoarele date privind situaia creanelor clieni considerate incerte la inventarul
exerciiului N: clientul A: creana inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul
B: creana inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creana inclusiv TVA
952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creana inclusiv TVA 357.000 lei, grad de
recuperare 80 %. Cunoscnd ponderea aferent ajustrii pentru deprecierea creanelor clieni,
valoarea acesteia este:
Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D
a) 75.000 400.000 480.000 240.000
b) 89.250 407.600 571.200 285.600
c) 14.250 76.000 91.200 102.600
d) 25.000 600.000 320.000 60.000
e) 50.000 1.200.000 640.000 120.000

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

111.
La intervalul de nchiderea exerciiului N s-a constatat o crean incert (dubioas) a unui
client B n valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. n cursul i la nchiderea
exerciiului N+1 s-a constatat c B a fcut o plat definitiv n contul datoriilor sale numai pentru
suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. nregistrrile din anul N+1 sunt:

a. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei
3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei
2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei
475 lei 4424

b. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei
2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei
2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei
475 lei 4427

c. 4.165 lei 5121 = 4118 3.500 lei
4472 665 lei
37

2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei
2.975 lei 654 = 4118 2.975 lei

d. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei
4.165 lei 491 = 7814 4.165 lei
2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei
475 lei 4427

e. 3.500 lei 5121 = 4118 4.165 lei
665 lei 4427
3.500 lei 491 = 7814 3.500 lei
2.975 lei 6814 = 419 2.975 lei

112.
Dispunei de urmtoarele date la nchiderea exerciiului N: impozit pe profit calculat i
nregistrat la 30.11.N 800 lei, din care pltit 500 lei; veniturile aferente exerciiului N 28.000
lei, din care dividende ncasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciiului N 6.000 lei, din care
cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei i amenzi pltite autoritilor romne 1.100 lei. Cota
de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat i de pltit pe
exerciiul N?

Impozit datorat Impozit de pltit
a) 3.568 lei 3.568 lei
b) 3.568 lei 2.768 lei
c) 3.520 lei 3.020 lei
d) 3.520 lei 3.068 lei
e) 3.568 lei 3.068 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

113.
Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a
0.50 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieiri 2.200 buc. Care este valoarea ieirilor i a
stocului final, determinate dup metodele: costului mediu ponderat (CMP) i ultimului intrat
primului ieit (LIFO)?

CMP LIFO
a) 1.320/480 1.160/640
b) 1.320/480 1.400/400
c) 1.100/700 1.160/640
d) 1.320/640 1.400/400
e) 1.400/400 1.320/480

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

114.
SC FIUL SA prezint urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial
2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieiri 1.900 buc. Care este valoarea
ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: primul intrat-primul ieit (FIFO) i ultimul
intrat primul ieit (LIFO)?

FIFO LIFO
a) 950/700 1.250/550
38

b) 1.250/550 950/850
c) 1.900/1.100 1.100/1.900
d) 1.140/660 1.250/850
e) 950/850 1.250/550

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

115.
Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniial 500 buc a 1
leu/buc; intrri I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrri II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieiri 480 buc. Valoarea
ieirilor s-a calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei.
Identificai care metod de evaluare a stocurilor la ieire am utilizat:

a. costul mediu ponderat (CMP);
b. primul intrat primul ieit (FIFO);
c. ultimul intrat primul ieit (LIFO);
d. metoda preului prestabilit;
e. identificarea fizic a stocurilor la ieire (IS).

116.
La SC MEN SA se nregistreaz obinerea de produse finite n urmtoarele condiii: cost
prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfritul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de
buci obinute n cursul lunii. n condiiile aplicrii metodei de contabilizare inventar
permanent care este formula contabil privind nregistrarea produselor finite obinute:

a. 345 = 711 25.000 lei

b. 345 = 711 30.000 lei

c. 348 = 345 5.000 lei

d. 345 = 711 25.000 lei
348 = 711 5.000 lei

e. 345 = 711 30.000 lei
348 = 711 5.000 lei

117.
SC MURA SA prezint urmtoarea situaie privind creanele comerciale incerte n litigiu:
- sold cont 4118 = 952.000 lei;
- sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferent creanei n litigiu);
- sold cont 491 = 500.000 lei.
n urma hotrrii judectoreti definitiv i irevocabil se ncaseaz 60% din valoarea creanei, iar
restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt nregistrrile contabile efectuate n aceast situaie?

a. 5121 = 4118 571.200 lei
654 = 4118 380.800 lei

b. 5121 = 4118 571.200 lei
654 = 4118 320.000 lei
491 = 7814 300.000 lei

39

c. 5121 = 4118 571.200 lei
4428 = 4427 91.200 lei
% = 4118 380.800 lei
654 320.000 lei
4428 60.800 lei
491 = 7814 500.000 lei

d. 5121 = 4118 571.200 lei
4428 = 4427 152.000 lei
654 = 4118 380.800 lei
491 = 7814 500.000 lei

e. 5121 = 4118 952.000 lei
491 = 7814 500.000 lei

118.
Se primete n urma unui contract ncheiat cu o banc, un credit bancar pe termen scurt n
sum de 10.000 lei. Rata dobnzi 10% , perioada 6 luni.
S se nregistreze primirea creditului i nregistrarea dobnzii aferente.

a. 5121 = 162 10.000 lei
666 = 1682 500 lei

b. 5121 = 5191 10.000 lei
666 = 5198 1.000 lei

c. 5121 = 5191 10.000 lei
666 = 5198 500 lei

d. 5121 = 462 10.000 lei
666 = 5198 500 lei

e. 5121 = 167 10.000 lei
666 = 1687 500 lei

119.
SC CRAI SA prezint situaia urmtoarelor elemente: cumprri de stocuri 1.000 lei,
consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii pltite 25.000 lei; servicii nefacturate
primite de la teri 1.000 lei; amortizri 1.600 lei; stocuri iniiale produse finite la cost de producie
100 lei; produse obinute la cost de producie 5.300 lei; produse vndute la pre de vnzare 6.000
lei; produse ncasate la pre de vnzare 6.500 lei; produse vndute la pre de vnzare dar
nefacturate 400 lei i stocuri de produse nevndute la cost de producie 800 lei.
S se determine mrimea profitului contabil, tiind c se utilizeaz pentru evidena
stocurilor inventarul permanent.

a. 1.800 lei b. 1.600 lei c. 1.700 lei d. 6.200 lei e. 600 lei

120.
40

SC RULA SA vinde mrfuri la pre de vnzare cu amnuntul. Situaia n cursul lunii iunie
se prezint astfel: stoc de marf la 01.06.N evaluat la pre de vnzare, inclusiv TVA 952.000 lei;
n cursul lunii s-au efectuat urmtoarele operaii : cumprri de mrfuri pe data de 15.06.N, cost
de achiziie 5.000.000 lei, TVA 19%; vnzri de mrfuri n cursul lunii, pre de vnzare, inclusiv
TVA 3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, n aceste condiii s se
determine costul de achiziie al mrfurilor vndute n cursul lunii iunie i soldul final al contului
371.

Cost mrfuri vndute Sold final 371
a) 3.332.000 lei 5.355.000 lei
b) 800.000 lei 5.355.000 lei
c) 2.000.000 lei 8.687.000 lei
d) 2.000.000 lei 5.950.000 lei
e) 2.800.000 lei 952.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

121.
SC ILI SA rscumpr de la burs obligaiunile proprii, n numr de 8.000 buc, avnd
preul de rambursare de 210 lei/buc i preul de rscumprare de 200 lei/buc. Cum se
nregistreaz rscumprarea i anularea obligaiunilor ?

a. 505 = 5121 1.600.000 lei
161 = % 1.680.000 lei
505 1.600.000 lei
764(768) 80.000 lei

b. 505 = 5121 1.680.000 lei
% = 505 1.680.000 lei
161 1.600.000 lei
664 80.000 lei

c. 161 = % 1.680.000 lei
505 1.600.000 lei
764 80.000 lei

d. 505 = 5121 1.680.000 lei
161 = 505 1.680.000 lei

e. 161 = 5121 1.680.000 lei

122.
O societate comercial client, nregistreaz 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a
200 lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reine
pentru nevoi proprii, comunicnd aceast situaie furnizorului. Care sunt nregistrrile contabile
efectuate de client ?

a. 409 = 401 20.000 lei
401 = 409 18.000 lei
41

381 = 409 2.000 lei
4426 = 401 380 lei

b. % = 401 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380 lei

c. % = 409 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380 lei

d. 409 = 401 20.000 lei
401 = 409 20.000 lei
% = 401 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380 lei

e. 419 = 401 20.000 lei
401 = 419 18.000 lei
% = 401 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380 lei

123.
SC DODAC SA vinde o imobilizare corporal n urmtoarele condiii: pre de vnzare
fr TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulat 1.000 lei, ajustarea pentru
depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit i pierdere va aprea :

a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;

b. rezultatul exerciiului dup impozitare 4.200 lei;

c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei;

d. rezultatul financiar 100 lei;

e. rezultatul curent 4.100 lei.

124.
Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime : pre de cumprare la
intrare 9.000 lei; cheltuielile de achiziie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare
etc.) 2.000 lei; ajustri pentru depreciere contabilizate la nchiderea exerciiului N 1.000 lei. La
sfritul exerciiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000
lei.
Cum i cu ce sum vor fi influenate ajustrile pentru deprecierea materiilor prime
existente ?

a. creterea ajustrilor cu 2.000 lei ;
b. scderea ajustrilor cu 1.000 lei ;
c. creterea ajustrilor cu 1.000 lei ;
d. scderea ajustrilor cu 2.000 lei ;
42

e. valoarea ajustrilor nu se modific.

125. In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea
cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5
ani;
b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10
ani;
c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si
15 ani;
d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si
25 ani;
e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani.

126. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa n sum de 10.000 lei cu
cheltuieli aferente de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit n suma de 1.000 lei.
Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei.
Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale tiind c, cota
impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legal 5% din profitul contabil.

a. 246,00 lei
b. 426,80 lei
c. 624,00 lei
d. 800,00 lei
e. 608,00 lei

127. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24
u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 24 u.m. si care
este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate:

a. 10 buc.; 96 u.m.
b. 6 buc.; 57 u.m.
c. 24 buc.; 144 u.m.
d. 12 buc.; 192 u.m.
e. 15 buc.; 144 u.m.

128. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi
material si de aceiasi grosime, conform tabelului:

Diametrul rondelei
(mm)
Cantitate fabricata
(buc.)
Cheltuieli materiale
(u.m.)
20 6.000
54.000 30 4.000
40 3.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.
Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este:
20 mm 30 mm 40 mm 20 mm 30 mm 40 mm
a) 2,0 4,5 8,0 d) 2,0 6,75 16,0
43

b) 3,0 3,5 9,0 e) 4,0 9,0 16,0
c) 2,0 3,0 4,0

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

129.
Relaia de calcul: , n care Ch
IND
reprezint cheltuieli indirecte
iar Bj bazele de repartizare, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:

a. Reiterrii;
b. Calculului algebric;
c. Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic);
d. Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor);
e. Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n mrimi absolute;

130. Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de
gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile:
641 = 421, (pentru personalul direct productiv) i corespunde, corespunztor metodei globale,
nregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901

131. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Grosimea geamului
(mm)
Dimensiunile
geamului (m)
Cantitatea
(bucati)
Cheltuieli de productie
(u.m.)
2 2 1,50 6.000
1.296.000 3 4 0,75 4.000
4 3 1,00 3.000

Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:
2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm
a) 70,0 105,0 140,0 d) 65,0 105,0 147,5
b) 48,0 80,0 95,0 e) 72,0 108,0 144,0
c) 20,0 30,0 40,0

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

132. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300
hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica
pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind
considerate produse principale.
44

Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse?

Benzina Motorina Benzina Motorina
1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m.
2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m.
3 480 u.m. 300 u.m.

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

133. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de
productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele
B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m.
La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la
produsele B, la finele perioadei, a fost de 110 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe.
Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ?

Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B
1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m.
2 300 u.m. 400 u.m. 5 200 u.m. 300 u.m.
3 200 u.m. 400 u.m.

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

134. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
poate functiona astfel:

a) 921 = 902 d) 923 = 902
b) 922 = 902 e) 902 = 931
c) 902 = 921

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

135. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita
ordine de succesiune.
Care dintre etapele enuntate nu este corecta?

a. Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza;
b. Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
c. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
d. Calculul costurilor pe unitatea conventionala;
e. Decontarea costului produselor obtinute.

45

136.
Relaia de calcul: , n care Ch
IND
reprezint cheltuieli
indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:

a. Reiterrii;
b. Calculului algebric;
c. Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic);
d. Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor);
e. Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n valori absolute;

137. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt
pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din
care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m.
Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %.
Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ?

Sortimentul
A
Sortimentul
B
Sortimentul A Sortimentul B
a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m.
b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m.
c) 15 u.m. 40 u.m.

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

138. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul
complet (cheltuielile totale) 150 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care
conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:

a. 200 u.m.
b. 300 u.m.
c. 250 u.m.
d. 50 u.m.
e. 150 u.m.

139. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a. Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
c. Nu se includ in costul produselor obtinute;
d. Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;
e. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

140.
Relaia de calcul: , n care C
F
sunt costurile fixe; N
r
este nivelul real
(realizat) al activitii; N
n
este nivelul normal (planificat) al activitii, calculeaz n
Contabilitatea de gestiune, costul:

46

a. Unitar;
b. Indirect;
c. Variabil;
d. Direct;
e. Subactivitii;

gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrarea contabil:
331 = 711, corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrrii:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901

142. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii
privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Sectia I Sectia II
Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.
Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m.
- X - 1,5 u.m. 0,25 u.m.
- Y - 0,5 u.m. -
- Z - 1,0 u.m. 0,15 u.m.

Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar
pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de
executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista
productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind
procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru
cele trei sortimente de produse.

X Y Z X Y Z
a) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0
b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0
c) 35,5 25,0 15,0

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

143. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate
functiona (in analitic) astfel:

1 922x = 922y 4 931 = 922
2 922 = 933 5 903 = 922
3 901 = 922

a. 1
b. 2
c. 3
47

d. 4
e. 5

144. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a. Nu se includ in costul produselor obtinute;
b. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si
servicii;
c. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie
electrica;
d. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a
intreprinderii;
e. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.

145. Relaia de calcul: , n care C
A
reprezint cifra de afaceri, C
AE
cifra de afaceri la pragul de
rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

a. pragul de rentabilitate
b. coeficientul de siguran dinamic
c. intervalul de siguran;
d. marja pe costuri variabile
e. participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului

gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrrii contabile:
345 = 711, (la pre prestabilit) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 931 = 902

147. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate:
A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie
se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1
Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg.
Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei
sortimente de produse.
A B C A B C
a) 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m.
b) 2.000 u.m. 4.000 u.m. 6.000 u.m. e) 1.500 u.m. 4.000 u.m. 5.500 u.m.
c) 1.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m.

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

148. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

PERIOADA
(luna)
PRODUCIA
Q (ore)
CH. INDIRECTE
Ch. (u.m.)
48

1) Ianuarie 2.100 51.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si
cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii
preconizate de 1.800 ore:

a. 51.000 u.m.
b. 48.000 u.m.
c. 50.000 u.m.
d. 49.000 u.m.
e. 52.000 u.m.

149. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate
functiona astfel:

1 933 = 921 4 933 = 925
2 933 = 923 5 925 = 933
3 933 = 924

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

150. Cheltuielile variabile sunt, de regul, cheltuielile care:

a. Rmn relativ constante cu modificarea volumului fizic al produciei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor;
c. i modific nivelul total odat cu modificarea volumului fizic al produciei
realizate;
d. i modific nivelul total odat cu trecerea timpului;
e. Se refer la o perioad variabil de gestiune;

151. Relaia de calcul: C
A
- C
AE
, n care C
A
reprezint cifra de afaceri, C
AE
reprezint cifra de afaceri
la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a. pragul de rentabilitate;
b. participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea
profitului
c. coeficientul de siguran dinamic
d. intervalul de siguran
e. marja pe costuri variabile

152. ntr-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de
trei marime diferite, si anume:
A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m.
Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale
produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.?

A B C
a) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.
49

b) 25 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.
c) 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc.
d) 20 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.
e) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc.

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

153. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se
cunosc:

Produsul
(Sortimentul)
Costul
(cheltuielile)
variabil unitar
(u.m.)
Pretul de vanzare
(u.m.)
A 50 100
B 1.000 3.000
C 250 1.000
D 10 50
E 100 1.000

n cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de
calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta?

a. A
b. B
c. C
d. D
e. E

154. n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de
procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?

a. procedeul diviziunii simple;
b. procedeul valorii ramase;
c. procedeul cifrelor de echivalenta;
d. procedeul indicilor de echivalenta;
e. procedeul suplimentarii.

155. Una din metodele de calculaie a costurilor de tip parial este
a. metoda target- costing
b. metoda global
c. metoda pe faze
d. metoda Direct Costing
e. metoda costurilor normate

gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile:
601 = 301, i corespunde, conform metodei globale, nregistrarea:
a. 921 = 901
50

b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901

157. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform
nomenclatorului:

Diametrul bilei
(mm)
Cantitatea
produsa (buc.)
Cheltuieli de productie
(u.m.)
2 6.000.000
52.200.000 3 4.000.000
4 3.000.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.
Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:
2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm
a) 1,2 1,8 2,4 d) 1,2 4,05 9,6
b) 2,9 4,35 5,8 e) 1,5 5,0 9,5
c) 4,0 13,5 32,0

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e

158. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a. procedeul cifrelor de echivalenta;
b. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
c. procedeul calculului algebric;
d. procedeul indicilor de echivalenta;
e. procedeul celor mai mici patrate;

159. n cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:
a. rman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
b. se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor
c. isi modific volumul odat cu modificarea volumului fizic al productiei realizat
d. sunt fixe n raport cu timpul de lucru
e. se refer la o perioad fix de gestiune

160. Procedeul indicilor de echivalent se aplic atunci cand:

a. nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;
b. produsele se prelucreaz din materiale diverse cu un consum diferit de for de
munc;
c. acelasi material se prelucreaz n diverse produse cu un consum diferit de fort de
munc;
d. toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;
e. produsele se prelucreaz din materiale diverse cu acelasi consum de fort de
munc;

51

161. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare
ale acestora pe produse:

Sectia I Sectia II Sectia III
Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.
Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.
- A 1.500 u.m. 250 u.m. -
- B 500 u.m. - 2.000 u.m.
- C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.

Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile
contabile aferente ?
1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m.
923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m.
923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m.
923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m.
2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m.
921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m.
921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m.
921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m.
3 % = 923 1.150 u.m.

901/A 425 u.m.
901/B 400 u.m.
901/C 325 u.m.

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
52

1. D

2. E

3. C

4. B

5. C

6. C

7. A

8. E

9. A

10. E

11. B

12. C

13. B

14. B

15. A

16. C

17. E

18. C

19. A

20. D

21. B

22. D

23. A

24. A

25. D

26. C

27. B

28. E

29. C

30. D

31. C

32. A

33. E

34. D

35. B

36. A

37. B

38. C

39. E

40. A

41. C

42. E

43. D

44. C

45. C

46. C

47. C

48. D

49. C

50. C

51. E

52. B

53. D

54. B

55. B

56. A

57. E

58. C

59. B

60. D

61. C

62. A

63. D

64. C

65. B

66. C

67. E

68. D

69. A

70. C

71. A

72. D

73. A

74. D

75. D

76. E

77. A

78. D

79. B

80. B

81. C

82. E

83. D

84. B

85. E

86. B

87. A

88. A

89. D

90. A

91. D

92. B

93. D

94. B

95. D

96. E

97. B

98. D

99. A

100. D

101. A

102. D

103. E

104. E

105. D

106. E

107. A

108. A

109. D

110. D

111. B

112. E

113. B

114. E

115. A

116. D

117. C

118. C

119. B

120. D

121. A

122. A

123. C

124. C

125. E

126. C

127. C

128. A

129. C

130. A

131. E

132. B

133. E

134. C

135. E

136. D

137. D

138. E

139. E

140. E

141. D

142. A

143. A

144. B

145. B

146. E

147. A

148. B

149. A

150. C

151. D

152. A

153. E

154. E

155. D

156. A

157. D

158. C

159. A

160. C

161. E

C

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

S-ar putea să vă placă și