Clonarea

Clonarea este procesul prin care dintr-o singura celula cultivata se obtine o
colonie de celule identice .
Clonarea mai poate f privita si ca un proces de duplicare (si nu de
reproducere) in urma caruia rezulta un material genetic identic , care nu este
insa obtinut prin mijloace sexuale.
Ideea ca oamenii ar putea f creati prin clonare dintr-o singura celula fara
reproducere sexuala a inceput sa devina reala pe 23 februarie 1997. In acea zi, a
aparut stirea ca Ian Wilmut, un om de stiinta scotian si colegii lui de la institulul
Roslin erau pe punctul de a anunta clonarea cu succes a unei oi printr-o tehnica
noua. Tehnica aceea era sa transplante materialul genetic al unei oi mature
obtinut dintr-o celula somatica intr-un ovul al carui nucleu a fost scos. Rezultatul,
nasterea oii Dolly pe 5 iulie 1996 a demonstrat abilitatea oamenilor de a controla,
repara si amplifca fortele naturii.
Experimentul scotian cu oaia a fost diferit de alte incercari de a creea copii
dupa anumite cupluri de animale. A folosit o tehnica de clonare pentru a creea un
animal care a fost un geaman genetic al oii adulte. Pe de alta parte, oaia Dolly
continea materialul genetic al unui singur parinte. Aceasta tehnica de a transfera
nucleul unei celule somatic intr-un ovul este o ramura a unei cercetari care a
durat peste 40 de ani folosind nuclee luate dintr-un embrion neuman.
Demonstratia ca nucleele din celule luate de la un animal adult ar putea f
"reprogramati" sau ca materialul genetic complet al unei asemenea celule ar
putea f reactivat cu succes in viata cronologica a unei celule este ceea ce
separa acest experiment de celelalte. In acest fel, ne referim la tehnica spusa de
Wilmut, transplante nucleare folosind nucleele luate din celulele somatice altele
in comparatie cu cele ale unui embrion sau fat deci, ceea ce poate f numit
"transfer de nuclee de celule somatice".
Experimentul de la Roslin a fost un eveniment stiintifc semnifcativ, cu
implicatii potentiale profunde de cand ne familiarizeazacu posibilitatea de a
developa capacitatea de a crea clone umane intr-o maniera asexuala. Chiar daca
in ultimii 10 ani, oamenii de stiinta au clonat oi si vaci din celule embrionale,
acesta a fost primul experiment folosind nucleul unei celule somatice a unui
animal adult pentru a clona un animal care sa fe complet dezvoltat.
ADNul ( acid dezoxiribonucleic ) este o macromolecula spiralata , formata din
doua lanturi polinucleotidice infasurate ca o elice in jurul unui ax comun .
In clonare ADN-ul din nucleul unui ovul luat de la mama - surogat se va
inlatura si se va inlocui cu ADN-ul preluat si izolat dintr-o celula a individului ce
urmeaza a f clonat , iar ovulul , care va contine astfel numai ADN-ul respectivului
, se va divide ca orice embrion normal .
Efortul omenirii de a controla natura dateaza de cand s-a inregistrat istoria. In
timp, controlul omenirii asupra naturii s-a aratat a f destul de neinteles, si
frecvent considerat de unii un afront la ordinea naturii a lucrurilor, iar de altii o
interpretatie de zei. Multe mituri si legende vechi si noi, au de-a face direct cu
eforturile omenirii pentru a se asigura ca benefciile noilor noastre capacitati
tehnologice. Ideea ca tehnologia noastra care se dezvolta continuu este un plina
de ambiguitate morala si capabila de bunuri vaste cat si de rau catastrofc apare
in multe traditii culturale.
Inseminarea artifciala, spre exemplu, a fost considerata o forma a adulterului
si a fost introdusa pentru prima oara in anii '40. Acum este folosita des si
acceptata in tratamentele infertilitatii, chiar daca unele continua sa aiba rezervatii
speciale. Atunci cand diagnosticarile prenatale au fost introduse la sfarsitul aniilor
'60, publicul a primit simultan si oportunitatea de a prevenii boliile letale ale noi-
nascutilor, dar s-au speriat de folosirea acestui tip de tehnica. Nasterea lui Louise
Brown, in 1978 a fost un alt eveniment dramatic.Cu toate aceste avantage
tehnologice, a fost o debatere continua despre siguranta, legalitate si dreptul
guvernului de a interveni in aceste probleme.
Partizanii clonarii umane atrag atentia ca nu trebuie neaparat sa urmarim
nasterea unui organism uman complet dezvoltat . Clonarea ar putea f solutia
pentru o serie de boli in present netratabile . De exemplu , Marea Britanie a
legalizat utilizarea embrionilor umani pentru cercetarile care sunt indreptate in
directia vindecarii unor maladii ca Parkinson si Alzheimer .
Se face deosebirea intre clonarea reproductive si cea terapeutica , aceasta din
urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. Probabilitatea
mai mare de realizare o are clonarea terapeutica , mai accesibila din punct de
vedere al tehnicii , dar si mai putin problematica moral .
Plecand de la ADN-ul bolnavului putem obtine un embrion clona care nu mai
este introdus intr-un uter , ci este utilizat drept cultura de celule stem (celulele
stem find nediferentiate , capabile sa formeze orice tip de tesut , constituind
astfel materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate ) .
Unica solutie pentru refacerea numarului de celule pierdute de catre organismul
bolnavului , caramizi care nu se mai regenereaza , pare a f inlocuirea cu
celulele stem . Se spera ca ele vor putea f invatate sa formeze tesuturi de un
anumit tip .
Mai mult , pornind de la celulele pacientului , prin clonare se va elimina pericolul
respingerii materialului transplantat , acesta find in mod natural acceptat de catre
organism .
Teoretic , lucrurile sunt limpezi , mai putin evidenta este modalitatea prin care
putem obtine practice aceste celule .