JOCURI PSIHOLOGICE

Jocurile psihologice i parazitrile satisfac foamea de structurare a timpului i

produc detensionare emoional, acestea fiind motivatii biologice, confirmarea
faptului c exist, sentiment generat de stimulii emotionali primii. Jocurile psihologice
genereaz stimulare emotionala negativa si au ca rol confirmarea scenariului de
via (ex. de scenarii tragice: "totul e groaznic", "nimic nu are rost", "nu e nici o
sansa" etc. i avansarea acestuia spre rasplata finala. !n individ care a decis in
copilarie sub influenta poruncilor parentale ca va avea un scenariu de viata tragic, va
tinde sa isi practice "ocurile la intensitate maxima (gradul #, sper$nd inconstient la
un beneficiu final tragic al scenariului su, de tipul singuratatii, nebuniei, consumului
de substante % alcool, droguri, sau sinucidere.
&u exista "oc psihologic cu beneficiu pozitiv si durabil de ambele parti (desi
unii autori sustin asta. 'and initiatorul unui "oc psihologic comuta in final pe pozitia
de persecutor si are ultimul cuvant, el se simte foarte destept in acel moment, insa
beneficiul lui poate fi de scurta durata, pentru ca poate sa piard proximitatea cu
victima, sau victima se poate intoarce impotriva lui chiar atunci sau mai tarziu,
continuand sirul de comutari ("ocuri pana cand unul din "ucatori a"unge decompensat
psihic. Jocurile psihologice mai pot fi denumite si pacaleli, avand in vedere formula
"ocurilor descrisa de (ric )erne, care include in ecuatie o momeala si o comutare in
final, *omeala + ,tratagema - .aspuns %/'omutare de rol%/0eruta %/)eneficiu
negativ (Jocurile 1dultilor % (ric )erne, 'e spui dupa buna ziua2 % (ric )erne si 1lain
'ardon % Jocurile manipularii. Jocurile care nu prezinta o comutare de roluri in
triunghiul dramatic, 13%ul modern le considera parazitari (parazitare 4arinte%4arinte,
'opil%'opil, '%4, 4%'. 4arazitarile si "ocurile au loc din starile negative ale (ului,
'opil 1daptat &egativ (nea"utoratul, bosumflatul, pmplul, 5ncuiatul, 'opil liber
negativ (&east$mpratul, 6braznicul, 'opilul 0emonic, 4sihotic, 4arinte 7ri"uliu
&egativ, 4arinte &ormator &egativ. 8ntimitatea intre doua persoane are loc intre
starile pozitive ale eului ('opil liber, 1dult, 4arinte 7ri"iuliu pozitiv, 4arinte &ormator
4ozitiv, si ea se face prin schimburi sincere, fara desconsiderari, exagerari,
parazitari, "ocuri. 0etalii 5n 9ann Joines, 8an ,te:art % 1naliza 3ranzactionala astazi,
o noua abordare.
(xemple de parazitari 4%4, '%4 (' reprezinta starea eului de copil, 4 parinte
si "ocuri psihologice manipulative:
;. "tialali sunt mai prosti ca noi" (daca este "ucat in casnicie, intre soti, denota
lipsa de iubire in cuplu, i%i inva pe copii sa%i desconsidere pe ceilali oameni<
varianta scurt: "ce proti sunt ceilali"
=. "Ceilalti sunt mai destepti ca noi" (daca este "ucat in casnicie, intre soti, denota
lipsa de iubire in cuplu, i%i inva pe copii sa se desconsidere in raport cu ceilali
oameni.
#. "ia sunt mai uni ca !ilali" (este "ucat de exemplu de suporterii huliganici de
pe stadioane, care se simeau valoroi prin identificare cu eroii din basme c$nd erau
mici, iar acum ca aduli fac la fel< si cand "eroii" favoriti pierd, sinele lor se
neantizeaza< atunci e bine sa nu fi prin prea"ma, pentru ca lupta pentru reconfirmarea
sinelui este dusa cu toti cei care le ies in cale< mai este "ucat i de indivizi complexai,
ca pe o proiecie pozitiv pe care o fac deseori c$nd sunt anga"ai 5ntr%un dialog cu
cineva fa de care se simt inferiori, proiecia este fcut tot in scop de identificare
"vezi, eu 5i laud pe ia, asta ar trebui s%i dea de 5neles c eu s%ar putea s fiu la fel
de valoros ca ia"< variante scurte: "ia sunt cei mai buni" sau "ce tari sunt ia,
ceilali sunt nimic".
>. "Hai s! desconsider pe cine"a ca s! m! ridic pe mine #n sl!"i", cand cineva
"oac "ocul sta cu tine, s%ar putea s urmezi tu pe lista desconsiderarii, fie direct, fie
indirect, prin b$rf.
?. "Hai sa te desconsider pe tine" cu varianta soft "Jucaria mea e mai $rumoasa
ca a ta pentru ca eu sunt mai $rumos si mai destept ca tine"%
@. "&a' dar pentru c!%%%" (comutarea din victima 5n agresor< cineva se da victima, il
a"uti, la urma el respinge a"utorul pe motivul "da, dar pentru c...sfatul tau e prost,
adica tu esti prost...eu continui sa caut a"utor in alta parte"< varianta popular: "i(
aa(i r!u i(aa nu(i ine"< dac la inceput erai salvator i ofereai a"utor unei
victime, iat c la final ai devenit tu victim iar victima persecutorul tu. 4oi s
comui din nou 5n persecutor i s spui celui care i%a respins a"utorul c e
"irecuperabil", apoi acesta poate s comute din nou in victim i s se pl$ng c
nimeni nu vrea sau nu e 5n stare s%l a"ute. 1cest "oc e greu de evitat, dar se poate
stopa imediat dup prima comutare spun$nd "sigur, chiar 5i recomand s caui soluii
i 5n alt parte" (psihologie invers, s pui oglinda 5n faa celui care "oac.
A. ")i a*uns si tu ca mine' +a' +a" (se poate "uca constatand mereu eecurile sau
minusurile ma"ore din viata cuiva prin comunicare direct, este "ucat 5n grupurile de
"prieteni" ratai social, material, fr relaii cu sexul opus, poate fi un "oc de 5ncheiere,
dupa care protagonistii se pot ucide intre ei sau se pot duce s se sinucid individual,
sau de ce nu, in grup. (ste "ucat des de ctre alcoolici, 5n stare de ebrietate, dup
care se termin la spital.
B. ",ei a*un-e si tu ca mine' da' da" sau "Las. ca o sa "e/i tu' o s! p!eti ca
mine" sau "9ezi, o s peti i tu la fel"(este "ucat de catre cel care se simte fr
nici o ans, 5n faa celui pe care l%ar dori din invidie fr nici o ans< este "ucat 5n
sperana c se va a"unge la "ai a"uns i tu ca mine, ha, ha". 1lta varianta: "las ca o
sa vezi tu unde o sa a"ungi".
C. ",ictima" sau "&imeni nu m iubeteD" % este "ucat mai des tot la ar, at$t de
brbai c$t i de femei, care spun "3oat viaa mea am muncit i nimeni nu mi%a dat
nimicD" sau "3oat viaa mea am fost amr$t dei am muncit din greu" (astfel prinii
5i proiecteaz inutilitatea propriei viei 5n copiii lor % scriptul de ran. 'ei care au
5ncetat s se mai vicreasc, sunt i cei care s%au desrnit (au reuit s
prseasc definitiv satul.
'a sa vezi ce isi doreste de fapt un ""ucator" trebuie sa%i citesti "ocul (spusele in
oglinda.
0e exemplu "3oat viaa mea am muncit i nimeni nu mi%a dat nimicD" inseamna
"3oata viata mea am dorit sa nu muncesc si altii sa%mi ofere totul".
"3oat viaa mea am fost amr$t dei am muncit din greu" inseamna "&iciodata nu
sunt multumit cu cat am, iar munca inseamna un chin pentru mine" s.a.m.d.
3oate acestea fiind proiectii, vazute in oglinda, ele ne dezvaluie cu cine avem de a
face. 0e aceea e atat de obositor sa ai de aface cu asemenea persoane, pentru ca
ele niciodata nu spun direct adevarul, ci doar emit proiectii (proiecteaza asupra altora
propriile nemultumiri si neputinte.
;E. "O s! $iu din ce in ce mai mo*ic cu tine' ca s! "!d c0t de mult m! iueti" %
este o variant a "ocului "FicF me". *otivaia de suprafa este obinerea proximitii
5n mod forat, "!ite, vezi ca pot sa fiu intim cu tine2 ,i asta chiar dac tu nu vreiD"
(viol emoional. ,copul real e reconfirmarea poziiei de via ("eu nu sunt oF % ceilali
nu sunt oF pentru ca 5n final m vor prsi, aa cum fcea i mama cand eram mic"
i avansarea scenariului spre rsplata final (singuratatea
;;. ",e/i ce mult te1"! iuesc2" % este "ucat indeosebi de femeile de la ar, care
pot spune brbailor sosii de la munc: ",racii de voi, ce greu trebuie s v fi fost"
sau care tocmai sunt anga"ati intr%o munc grea: ")ieii de voi, ce greu trebuie c v
esteD". 6 alta modalitate de a "uca acest "oc se observa la parintii deosebit de gri"ulii
cu nevoile fizice (mancare, haine, caldura ori de sanatate ale copilului insa refuza
copilul ori de cate ori acesta cere o "ucarie (care e bucuria sufletului. 0e unde se
deduce ca acel copil e tratat ca un obiect (agresorul parinte are gri"a de corpul
victimei copil, pentru ca acesta urmeaza sa%l despagubeasca pe agresor, cum ar fi
de ex. sa fie in viata ce a dorit parintele si nu a putut. 1sa poate invata un copil ca
"trebuie sa fiu bolnav pentru a obtine ce doresc, o excursie, o "ucarie". 1cest "oc este
manifestarea ipocriziei.
;=. "Sal"atorul" sau "scufita roz", "dac salvez nite suflete, o sa fiu si eu salvat, de
0%zeu", e un non%sens, salvarea e individuala, ca si raspunderea pentru ce am facut.
,alvarea poate deveni o aciune compulsiv, un driver (",alveazD", c$te suflete
trebuie s salvez2
;#. "3! ucur ca nu mi s(a intamplat mie asta" sau "!ite ce au pit ia" (o
variant de "hai s ne bucurm c a murit capra vecinului"
;>. "&atornicul": banca este parintele care iti structureaza timpul ca sa nu te
alienezi si sa ai stroFe pozitiv cand iti platesti rata< este "ucat de catre cei care iau
credite multiple, simultane, ca la urma sa le mai ramana bani doar de franghie si
sapun. 6pusul "datornicului" este "depozitarul", cel care cauta la nesfarsit sa%si
multumeasca 4arintele sau bun reprezentat de banca, economisind sub forma
depozitului bancar pentru a primi ca stroFe pozitiv dobanda, pe care o adauga la
suma de"a depusa. 1cestia, interzicandu%si orice bucurie in viata, datorita compulsiei
de a economisi, isi pierd sensul de a exista, pentru ca isi anuleaza motivatia reala de
a trai, care este bucuria in diferitele ei forme. 1stfel, ei pot a"unge sa depoziteze in
propria locuinta gunoaiele de la tomberoane, in disperarea de a avea mai multe
stroFe pozitive care evident sunt false.
;?. "Hard to -et" sau ",tiu c m%ai dori dar vezi, tu nu te ridici la nivelul meu" sau
",unt scump la vedere" sau "4rezena mea cost" sau "* retrag puin de pe scen
pentru a fi rechemat din nou ca s%mi (reconfirm valoarea asupra lorGta"< este un "oc
erotic dar poate fi si unul social.
;@. "&isponiila": "sunt disponibil, dar nu pentru tine, ha, ha"< este un "oc erotic.
'a sa devina un "oc social, ar trebui sa se transforme in "hard to get". Hemeile care
"oac "disponibila" se pot alege cu un viol.
;A. "4ranse5ualul" % "( greu sa ma valorizez ca barbat, trebuie sa muncesc, trebuie
sa am creier, 5ncredere in sine, rabdare, mai bine 5nghit nite estrogeni, apoi o sa%mi
creasc niste $e, imi pun i o fofoloanc i totul vine de la sine, baca o sa le dau
cu tifla fraierilor de sex masculin care nu au fcut ca mine". ' transexualitatea e un
"oc psihopatologic demonstrativ, se vede bine la mitingurile transexualilor.
;B. "Homose5ualul" % "*ama e o scorpie, sora mea e o ticloas, toate femeile sunt
nite bestii, dar brbaii m iubesc, i eu 5i voi iubi pe ei". 1tunci c$nd
homosexualitatea nu e determinat genetic, ci datorit unui printe de sex opus
oribil, e un "oc psihopatologic. 0esigur, toi homosexualii vor spune c aa s%au
nscut. ,e poate observa 5ns strdania cu care un homosexual de cauz
psihologic 5ncearc s conving c el e aa nu prin alegere personal (i
incontient ci pentru c instinctul a decis asta. 0ac ar fi aa, atunci nici 5n cot nu l%
ar durea c e homosexual, dar tocmai pentru c e o alegere i o minciun de sine, el
5ncearc s se disculpe d$nd vina pe instinct. 3otui, sinele original se va revolta
mereu 5n aceti oameni, iar viaa lor 5n general este una mizerabil, care se 5nv$rte
5n "urul acestei minciuni pe care sinele original al lor nu o va accepta niciodat (a se
vedea viaa lui 7eorge *ichael. In general, homosexualii au o via personal plin
de conflicte cu autoritatea, iar conflictele nu sunt pe tema homosexualitii. Ins lupta
pentru confirmarea sinelui fals 5i t$rte pe multe tr$muri de conflict.
;C. "Prostituata" % poate fi un "oc de tipul "1m s le art eu lor dar...numai pe bani"
sau "6 s mi%o pltii voi (brbaii pentru ce mi%au fcut tata i mama". (ste un "oc
demonstrativ, de rzbunare. 0uce la alienare in final (alienare inseamna instrainare
de oameni. 4rostituata nu traieste cu banii incasati, ci prin acei bani, de aceea nici
nu negociaza pretul pentru c o reducere ar insemna pentru ea automat o stirbire a
valorii personale. 0ac nu%i 5ncaseaz banii (pentru c nu i%a cerut 5nainte, sinele ei
se neantizeaz, atunci poate deveni o fiar. Ii poate ucide clientul. 0ei prostituatele
sunt lipsite de confirmri afective, ele decompenseaz greu pentru c primesc totui
niste bucurii, sexual (de la anumii clienti care arata mai bine, materiala (banii.
0oar acele prostituate decompenseaza psihic si a"ung la marasm fizic, care sunt de"a
goale afectiv din familie, care se izoleaza (nu au prietene, care agreseaza clientii
subtil (prin interdictii, sa nu fie atinse ici, colo, etc., prin priviri ostile, etc.. 6data
a"unse la marasm fizic, pierd si clientii, iar odata cu ei si bucuriile mai sus amintite, iar
de aici pana la decompensare psihica si suicid e doar un pas.
=E. "Houl" % poate fi tot un "oc de rzbunare i despgubire mai mult de ordin
material, "6 s iau (hotul nu se gandeste ca fura, ci ia ceea ce crede ca este de drept
al lui de la voi tot ce nu mi%au dat tata i mama".
=;. "Escrocul" % este un "oc de despgubire 5n primul r$nd de ordin moral, i mai
apoi material, "3e voi pcli s%mi dai tot ce doresc de la tine, pentru c i alii
(mama, tata m%au pclit pe mine i nu mi%au dat nimic" sau "3e%am pclit, deci
sunt detept, nu prost cum credeau mama i tata c a fi (ori colegii de scoala".
==. "6anta*istul" % poate fi "ucat cel mai simplu din poziia funcionarului public care
nu%i face datoria fr o plat suplimentar. 'eea ce denot ca acesta se afl acolo
nu pentru a%i face datoria, ci pentru a profita de poziia care o ocup. 'el mai dur
caz de anta" 5l practic medicii care condiioneaz actul medical de o plat
anterioar, stabilit de ei funcie de statutul pacientului, "v cost at$t, punct" adic
"banii inainte, sau mori". ( o asemnare intre prostituate i prostituaii profesionali,
pe undeva e tot un anta". Ji prostituata spune "0ac vrei s te finalizez, scoate banii
5nainte".
=#. "Procesomanul" sau "le arat eu lor", 'opilul din "ucator vrea s se introduc cu
forta pe ua prinilor tocmai c$nd acetia sunt intimi i se simt cel mai bine, din
invidie. 1a c anumii vecini dezvolt un hobbK din a te da pe tine 5n "udecat de ;E
ori pe an, ca tu s nu te simti bine cu familia, pentru c vecinul e singur si nu are ce
face, aa c 5i structureaz i el timpul cumva, ca sa nu se alieneze de tot. 8ar la
tribunal cand eti citat, are ocazia sa comute 5n 4arintele paranoic (pe care l%a avut
i s socializeze cu tine prin reclamaia pe care i%o citete "udectorul. 'ci altfel,
'opilul timid din reclamagiu nu are cura"ul s socializeze, dec$t prin intermediari.
4osibil c dup ce se va plictisi de "ocul "procesomanul" s se apuce de "ucat
"piromanul" i s%i dea foc la ua apartamentului. 6rice stroFe repetat prea mult,
produce toleran, aa c e nevoie s fie 5nlocuit cu stroFe%uri mai puternice. 6ri s
dai foc la vecini e o surs puternic de stroFe%uri.
=>. "3anipulatorul" % un "oc pe care l%am descris aici, la 'oaching.
=?. "Uite ce *uc!rii am eu' pa7" (e o variant benign dar enervant a variantei hard
descrise mai sus.
=@. "Pro"ocatorul" sau "instigatorul" sau "luai%v la btaie, tu cu el" sau "c$nd doi
se ceart, al treilea c$tig". 0e exemplu c$nd doi brbai se bat pentru o femeie,
aceasta chiar dac nu vrea neaprat, are ocazia s%i confirme valoarea erotic, pur
i simplu 5n mod pasiv. .zboiul e de asemenea un "oc de tipul "luai%v la btaie, tu
cu el" 5n beneficiul unui cerc restr$ns de politicieni instigatori%provocatori, care nu
particip niciodat concret la "oc, (unii au fost trai la rspundere de tribunale
internaionale, alii nu.
=A. "Ceretorul" sau "sunt al nimnui, nimeni nu m iubete, nu am pe nimeni, aa
c uitai%v la mine i suferii alturi de mine, iar privitul v cost c$t dorii dvs."
'eretorul alege incontient sau fortatGobligat s%i pl$ng de mil i s valorifice
material acest fapt de la cei care se identific cu starea lui, "5l a"ut c poate a"ung i
eu ca el". ,au, unii isi cumpara placerea de a se simti marinimosi, atunci cand ofera
un bnu unui ceretor. *ila inseamna i desconsiderare. ,i totusi...pentru a intelege
de unde vin acesti pioni de sacrificiu ai societatii, de ce situatia lor se perpetueaza in
.omania, recomand lucrarea "4,8L6M6781 4(.,61&(M6. '! &(968
,4('81M(". !neori cersetorii sunt initial victimele parazitarii si "ocurilor, fiind "secati",
devitalizati, ca mai apoi sa fie parazitati financiar, prin exploatare materiala, de catre
ce%i care le%au "mancat" sufletul.
=B. "Seducia", ",eductoarea" sau "3u trebuie s m doreti i eu s%mi dau
acceptul". (ste "ucat de femei care nu au cura"ul sa propuna nimic concret i direct
unui barbat, pentru ca nu au suficienta incredere in sine, in felul in care arata, etc. 0e
regula o femeie care incearca sa obtina un beneficiu pe calea seductiei, este
seductiv%manipulativa, totdeauna. Hoarte greu se poate a"unge la intimitate
emoioanl cu asemenea persoane, pentru c nu sunt sincere. Jocul e de fapt, "ce%
mi dai ca s%i dau". !nii ar spune i ce, s stea aia ca o maimu nespalat i
neingri"ita sa nu cumva sa seduca vreun brbat2 1m auzit c 5n rile germanice
femeile seduc mai discret, dar se spal bine i nu put a....corupie sexual. ,e poate
spune totui c i un brbat care respinge total seducia, o face pentru c nu are
5ncredere 5n sine 5n raport cu sexul opus.
=C. "Politicianul" sau "*ocul politic" l%am descris aici.
#E. Jocul puterii sau "Patriar+ul"% "Patriar+ul" este cel care "rea s! decid! cine
are drept de "iata si de moarte asupra celorlali. (ste "ocul prin care agresorul
"convinge" victima s cread c el, agresorul, are "putere de "ia! i de moarte"
asupra ei. 1stfel, agresorul recurge la intimidare, violen fizic extrem, verbal
("taci c te omor, ori faci cum spun eu, ori mori" etc. i prin lovituri sub centur.
3actica loviturilor sub centura, este o strategie de agresare verbala absoluta, 5n care
agresorul lovete 5n cele mai intime i evidente minusuri, defecte fiziceGmentale i
greuti sociale pe care le are sau le 5nt$mpin victima. 8n plan fizic, tactica loviturilor
sub centura este descrisa in )iblie prin "tu erai cel care loveai 5n cel czut" in opozitie
cu "cel care nu va stinge mucul care mai fumeg". 0e exemplu, un violator, isi
extrage satisfactia psihologica din "ocul puterii pe care il exercita asupra victimei.
0ominarea si intimidarea victimei, cu teama de moarte iminenta pe care o produce
asupra acesteia, este ceea ce cauzeaza trauma cu tot ce implica ea (frica de moarte,
ura pentru actul sexual, ura la adresa barbatilor, preluarea vinei si a responsabilitatii
pentru viol uneori, cand familia acuza victima pentru ce i s%a intamplat. 0eseori la
"ocul puterii recurg tatii sau bunicii care vor sa fie considerati "patriarhi" in cadrul
familiei lor, adica niste mici dictatori. 0ar nu este exclus sa fie practicat nici de
femeile care isi conduc familia prin NmatriarhatO.
#;. "Retra-erea dra-ostei" sau 8&u(te.ncolo' "ino.ncoace' las!(m! i nu(mi da
pace9% (ste un "oc similar cu "9ezi, sunt disponibila, dar nu pentru tine", cu diferenta
ca in loc de momeala sexuala sunt folosite sentimentele (dragostea, "te accept, nu
te mai accept" echivalent cu "existi, nu mai existi, pentru ca asa vreau eu".
".etragerea dragostei" este un "oc folosit in mai multe scopuri. !nul este pentru a%l
5ngenunchia pe dependentul de dragostea venita de la agresor, pentru a%i arata cine
da drept de existenta. 4entru ca dragostea este stroFe%ul cel mai puternic care il face
pe celalalt sa simta ca exista (mai ales atunci cand acesta e dependent de dragostea
celuilalt, sau cand e vorba de un copil vis%a%vis de parintii sai. 1lt scop poate fi un
santa" planificat, anticipat, "uite ce pot sa%ti fac daca mi te vei opune". Jocul poate fi
practicat la persoana a #%a prin "a da dos de cineva" sau "a te lepada de cineva",
desi la persoana ;%a cel care se leapada spune altceva (cu alte cuvinte, agresorul isi
declara dragostea in fata victimei, dar fata de alte persoane, o neag. 'a si
consecinte, practicarea sistematica a acesui "oc, poate produce teama de abandon,
frica de neant, intarirea dependentei victimei fata de agresor, luarea deciziei pentru
suicid din partea victimei. 4ozitiv, acest "oc poate determina o rupere afectiva totala
si permanenta a victimei fata de agresor (mai greu in cazul copiilor, deci un efect
contrar la ceea ce se asteapta agresorul. 0e fapt, agresorul nici nu recurge la acest
"oc, daca victima are premize de a deveni independenta material, locativ. 'um se
practica concret acest "oc2 *ai ales prin mesa"e non verbale, retragerea brusca a
suportivitatii, compasiunii, ignorare, intoarcerea spatelui, prin a rade cand celalalt e in
impas grav. ,au, exemplu concret: "ignesti partenerul de viata, il devalorizezi, printr%o
discutie provocata la ora culcarii, pe un punct slab al lui, apoi te retragi in alta camera
si il lasi sa sufere, stiind ca nu va putea adormi fara consolarea ta. ,au il trimiti in alta
camera, sa doarma, dupa ce l%ai atacat in stima de sine. 8zolarea la care supui
partenerul este comutarea din "ocul ".etragerea dragostei", asta dupa ce ai pregatit
terenul, l%ai atacat si l%ai invins. 0aca partenerul vine la usa camerei tale, si cere sa
fie luat in brate, si se plange ca nu poate adormi, ai confirmarea ca e total dependent
si invins. 0aca continui asa, il poti face fie sa te paraseasca definitiv, fie sa isi piarda
sensul de a mai exista, si sa se sinucida.
#=. 0e la "ocul "atinge%respinge" la "s! m! doreti dar s! nu m! ai". 6 varianta de
"oc ".etragerea dragostei" este "ocul "atinge%respinge", "ucat de mamicile care nu%si
iubesc bebelusii (femeile care procreaza pentru a lega barbatul de ele ori ca sa aiba
o "ustificare pentru a ramane pe un anumit teritoriu, in casa cuiva. 1ceste femei pot
oferi afectiune bebelusilor cand si cat timp au ele nevoie, de fapt se hranesc din
dragostea neconditionata a bebelusilor. 'and are bebelusul nevoie, atunci mama nu
e disponibila. !n copil nu se lasa singur pana la varsta de ?%@ ani, pentru a avea o
dezvoltare emotionala sanatoasa. ,i de asemenea un copil nu poate fi mintit ca e
iubit. (l va simti asta inconstient. 'onsecinta "ocului atinge % respinge poate fi
melancolia la copilul mic (in cazul copiilor sensibili. *ama poate transmite non
verbal copilului (care cere insistent prezenta ei permanenta, mesa"ul, "vezi, acum
ma ai, acum nu poti sa m mai ai", zambindu%i rautacios. 1sa poate sa apara in copil
retragerea in sine, sau disperarea. 0e fapt "ocul devine "s! m! doreti dar s! nu
m! ai"% ,unt fete care spun iubiilor lor repetitiv la fiecare telefon "s te g$ndeti la
mine" (intrirea dependenei.
##. Suicidul% 8n anumite cazuri, suicidul dus la bun sfarsit e un "oc de razbunare al
victimei asupra agresorului (privit din afara. 0aca suicidul are loc ca si consecinta a
"ocului descris mai sus, ".etragerea dragostei", atunci suicidul nu este altceva decat
urmatoarea comutare a victimei la "ocul agresional de ansamblu. 3rupul neinsufletit
ramas in urma, este apogeul fazei anale freuidiene, "mizeria" care o lasa in urma
victima, in casa agresorului. (xemplificare: in anumite cazuri, o pisica agresata de
stapan, se duce si defecheaza pe perina din patul stapanului. (ste un mesa"
transmis prin ceea ce Hreud denumea "faza anala", victima face mizerie pentru a se
razbuna pe agresor. Ma fel si cu suicidul provocat de agresor, poate conduce la
"mizerie". 0upa ce agresorul se pomeneste cu trupul mort al victimei in casa sa,
poate avea reactii surprinzatoare, poate sa planga dupa victima, din cauza
dependentei emotionale (mai rar a unei constientizari temporare, sau poate sa nu
regrete nimic si sa se ocupe exasperat de pregatirile pentru inmormantare, "uite ce
probleme mi%a lasat pe cap, inmormantarea, si nici nu am bani de asa ceva".
(nurezisul copiilor abuzati emotional, poate insemna acelasi lucru, o faza anala.
9ictima face mizerie iar agresorul primeste un semnal: "victima cedeaz", deci
"munca mea de agresare psihica nu e in zadar". (nurezisul se produce pentru ca in
timpul somnului, creierul e preocupat intens pentru a procesa senzatiile emotionale
negative din timpul zilei, sau pentru a suplini golul afectiv prin vise compensatorii
("visuri ca viaa" atunci cand viata reala emotionala nu e, si aloca prea putini neuroni
controlului sfincterial. 3otusi, urinarea insasi produce o detensionare emotionala care
vine ca o completare pentru ceea ce creierul incearca de"a sa fac prin visuri (copiii
cu enurezis, au visuri extrem de vii, colorate, intense emotional. 3ocmai pentru ca in
familie, viata lor e goala, nu primesc dragoste. ,uicidul mai este si modalitatea prin
care victima invinsa, taie "ocurile agresorului. &ormal este ca o victima sa devina
independenta si sa plece de langa agresor. 8ndependenta, plecarea, ignoarea, sunt
mi"loacele prin care "ocul agresional este taiat. ,uicidul este tot o plecare, si tot o
taiere a "ocului. Hara 9ictima, nu mai exista 1gresor, nici ,alvator. !neori suicidul
este un decont, victima deconteaz cu viaa 5n schimbul despgubirii pe care nu a
putut s o ofere agresorului (de ex., caz real, tatl divorat de mam, aflat in 8talia la
munca, spune copilului su prin telefon "pentru notele tale mici, te voi omor5 5n
btaie" iar copilul se sinucide, 5n acest caz suicidul este un decont.
#>. Jocurile de autoa-resiune psi+ic!. 1u loc in triunghiul dramatic al lui Parpman,
dupa schema miniscriptului descrisa de 3aibi Pahler (vezi 8an ,te:art % 1naliza
3ranzactionala astazi, o noua abordare, pg.;;;. 8n schema pot fi introduse
persona"e imaginare, 0%zeu, diavolul. 8ata un posibil mecanism de autoagresiune.
9ictima intra in driver (fi perfect, fa eforturi, salveaza%te, etc.. 4entru ca este
epuizata fizic si psihic, nu poate executa comenzile din driver%ul parental. 8n
psihoterapie, victima poate afla ca parintii sunt agresorii din cauza carora acum nu
mai are energie. 0in driver, victima trece in pozitie de persecutor, folosindu%se de 0%
zeu pe post de unealta a persecutiei. ,copul este revendicativ ("ve%ti a"unge sigur in
iad pentru ceea ce mi%ati facut" etc.. 9ictima poate sa treaca la a%si ameninta
agresorii (parintii cu "pedeapsa divina", cu "iata ce mi%ati facut, va asteapta iadul".
(vident, nimic nu se intampla. 1gresorii isi vad mai departe de treaba lor, iar victima
de neputina ei. 4entru a%si "ustifica comportamentul parintilor (poate sa fie partenerul
de viata, victima va cauta "ustificari, aducand un nou persona" in scena, ,atan ("era
imposibil sa%mi faca ei asta, doar daca sunt posedati de diavol". 8n spatele acestei
"ustificari, sta de fapt dorinta victimei de a%si disculpa agresorii ("nu ei au facut asta,
s%ar putea sa fie ceva bun in ei, s%ar putea sa ma pot baza pe ei, deci 5i pot ierta, am
nevoie sa%i iert pentru ca singur nu ma pot descurca". (vident, agresorii (sau
agresorul este inconstient si va repeta paternurile de agresare ale victimei. 9ictima
poate incerca alte pozitii in triunghiul dramatic. 1ceea de ,alvator, "trebuie sa%mi
salvez parintii, partenerul, pentru ca vor a"unge in iad, trebuie sa le deschid ochii".
9ictima spera cu asta sa%si imbuneze agresorii pentru a%si face traiul alaturi de ei cat
de cat suportabil. 0ar agresiunea se repeta. 4entru ca victima isi pastreaza statutul
de 9ictima. 8n finalul procesului miniscriptului, victima trece din driver, in 4ersecutor,
apoi in ,alvator si apoi in 9ictima ("nu mai am nici o sansa, trebuie sa ma sinucid".
9ictima, in pozitia de 9ictima, se poate sinucide mental de mii de ori in fiecare noapte
("laii se sinucid de mai multe ori pana sa moara odata" spun cinicii. 'auza este
neputinta victimei de a%si depasi conditia de victima, dar si neputinta de a%si ierta la
infinit agresorul. !nii terapeuti, imprima victimei comanda "&u exist 0%zeu, nu exista
drac", tocmai in incercarea de a smulge victima din acest proces de autoagresiune.
&u de putine ori, chiar victima are un trecut ptat, si isi proiecteaza 4arintele 'ritic
&egativ mental in 0%zeu pentru a se autoacuzaGautocondamna. 0eci iata cum se
a"unge de la neputinta de a ierta pe ceilalti si pe sine la negarea divinitatii in scopul
eliberarii din procesul de autoagresiune psihica. 1titudinea revendicativa, de
despagubire, de razbunare a victimei, coroborata cu neputinta victimei de a se
confrunta cu agresorul, o face pe victima sa recurga la un delir mistic revendicativ (0%
zeu este chemat la nesfarsit pentru a aduce salvare si razbunare. (vident, 0%zeu nu
va veni niciodata. 'eea ce se intampla in urma acestui proces care inseamna de fapt
"ustificarea pasivitatii, este doar decompensarea pshica a victimei. !neori
decompensarea ia forma schizofreniei paranoide cu delir mistic. (ste oare 5nelept
s%l aducem pe 0%zeu 5n mizeria noastra2 'ea mai buna rugaciune pentru
credinciosi este dupa parerea mea N,a nu ispitesti pe 0omnul 0%zeul tauO (o varianta
de "Haca%se voia 3a" in loc de ",a ne rugam sa se pogoare foc din cer asupra lor2".
3ipul de credinta care presupune razbunare divina, nu e credinta autentica. 1cesta
este doar un exemplu de "oc de autoagresiune psihica. 3oate "ocurile au loc in
triunghiul dramei, in care victima isi aloca pe rand cele trei roluri. 0ar scenariul poate
sa fie diferit. !nii nu isi construiesc un delir mistic revendicativ, ci un delir de
,alvator, in contexte fantastice. ,e pot vedea ca fiind agentul EEA sau chiar *esia.
0elirul poate fi insotit de halucinatii vizuale. 'hiar si dupa ce s%au trezit din delir, nu le
vine multa vreme sa creada ca tot ce au halucinat nu a fost adevarat. 4rincipiul e
"visul e o nebunie scurta si nebunia un vis lung".
#?. "&epo/itarul" sau "'el care ingroapa talanii". ,pre deosebire de "datornic" care
scoate mereu bani de la banca, "depozitarul" munceste ca s depun mereu banii la
banca (care devine 4arintele sau bun iar dob$nda anual este stroFe%ul su pozitiv.
4entru a%si multumi 4arintele bun, este dispus sa renunte la orice bucurie in scopul
de a economisi la nesfarsit. *ai mult, este dispus sa depuna dobanda anuala mai
departe la banca. 8n final, frustrarea il poate impinge pe depozitar la psihoza, avand
in vedere ca sensul vietii este bucuria, nu economisirea. 1sa apar batranii bizari, cu
economii mari in banci, dar care aduna gunoaiele in propria locuinta. 1tat datornicul
cat si depozitarul pot fi persoane schizoide, care se izoleaza emotional de familie si
isi concep un rationament patologic care sa le aduca satisfactii intr%un viitor amanat
la infinit ("economisesc acum, ca la final sa ma bucur fara ei % ceilalti membri ai
familiei". 1mbele situatii (datorinicul cat si depozitarul devin "ocuri patologice, atunci
cand se manifesta compulsiv, cand persoanele care le "oaca isi interzic lor insile si
celor din familie "risipirea" banilor sau utilizarea cu mari precautii a obiectelor
achizitionate prin credit bancar ori cand datornicii isi ruineaza propria familie prin
credite care depasesc posibilitatile de achitare.
6amenii sunt 5ndrgostii de "ocurile pe care le "oac incontient, pentru c prin ele
5i obin stimulii necesari vieii psihice i emoionale, ba mai mult, prin aceste "ocuri
se iubesc pe ei 5nii desconsider$nd pe alii (parazitism sau vampirism emoional.
( o metod simpl. ( mai uor s te simi valoros arunc$nd cu piatra 5n capul altuia
dec$t s fi valoros prin tine 5nsui.
3oate "ocurile implica desconsiderarea de sine sau a cuiva (fie a celui care "oaca in
prima faza, fie a celorlalti, iar la urma a tuturor si au ca motivatie inconstienta
despagubirea personala pentru stima de sine scazuta (s%i cobori pe ceilali la nivelul
tu, motivatia biologica e structurarea timpului, obtinerea de stroFe%uri (stimulare
emotionala. 0orina de despgubire vine dintr%o vanitate extrem. 8ar vanitatea se
datoreaz in parte si structurii (ne natem cu ea. 0up cum se vede, unele "ocuri pot
fi "ucate i cu noi 5nine, i fac parte din minciuna de sine (ne pclim singuri.
'e s faci ca sa nu mai "oci (e vorba de "ocurile dure care implica desconsiderari si
"udecati de valoare: :
% reconstructia sentimentului valorii personale, in pasi mici (cariera, profesie, hobbK%
uri
% evitarea ciclului introiectie % proiecie (introiecie cu lucruri i fapte negative, apoi
proiecia lor asupra altor persoane
% evitarea situatiilor care conduc la "ocuri, inclusiv a antura"elor cu cei care ""oaca"
% structurarea timpului prin "activitati" si "intimitate", relatii de calitate (cu prieteni de
calitate, cu partener de calitate< intimitatea se refera la relatii 'opil%'opil avand la
baza iubirea, fara desconsiderari. Jocurile apar automat atunci cand nu exista iubire
de sine si fata de ceilalti.
% sinceritate, s spui direct, dar cu bun sim, ceea ce doreti, nu ceea ce vrea cellalt
s aud, i nu 5n aa fel 5nc$t s obii ceea ce ai dori de la el prin manipulare
sentimentala, material, erotic. ,unt foarte puini oamenii care au cura"ul de a
spune direct ceea ce vor. 0ar acetia sunt cei cu "inima curat" sau fr g$nduri
ascunse. ,inceritatea nu poate fi instantanee, fr a%l observa pe cellalt, c$t e
dispus s asculte i s ofere, de aceea mai 5nt$i se testeaz terenul, se observ ce
mesa"e non verbale emite cellalt. 4entru c sinceritatea poate deveni uor o
agresiune. ,i copilul mic spune direct ce "ucarie vrea, pentru ca nu e constient daca
parintii sai sunt dispusi sa i%o ofere sau au banii necesari.
% renuntarea la vanitateGinvidie (aici e utila relatia cu 0%zeu, care poate oferi
consolare in orice situatie, ca in cazul lui 8ov<
1adar "ocurile psihologice descrise de analiza tranzacional sunt expresia lipsei de
8ubire. Jocurile psihologice, ca i mecanismele incontiente de defens descrise 5n
psihanaliz de Hreud si fiica lui 1nna (apoi detaliate de alii sunt infinite ca numr.
(le pot fi stopate prin acceparea i 5nelegerea oamenilor aa cum sunt ei (ceea ce
5nseamn 8ubire.
Cel mai puternic stro:e ;stimul emoional<
este confirmarea faptului c exiti. 1ceast confirmare poate fi primit 5n cel mai
intens mod atunci c$nd simi c eti iubit. 0e aceea oamenii 5i caut un partener (in
copilrie un prieten, la maturitate un partener de sex opus, nu pentru sex, ci pentru a
primi confirmarea c exist. 6 confirmare primit 5n condiii de intimitate e cea mai
intens confirmare posibil (nu discut de confirmrile sociale, prin statut sau poziie,
putere, aia e altceva. In psihoterapie 5nvei se te confirmi i singur, dar asta nu ine
la infinit, de aceea nici un psihoterapeut nu 5i va recomanda s te clugreti. Ji
pentru c oamenii au nevoie s primeasc aceast confirmare a faptului c exist
pentru c sunt iubii, sunt dispui la minciuna sentimental 5n cuplu, "da, ne iubim"
sau "pute%pute, daQi cldu". 1a apar manipulrile, pclelile, sau "ocurile
psihologice de csnicie. 'e se int$mpl cu un copil care nu primete de la prini
confirmarea c exist, sau mai ru, primete mesa"e subtile c ar fi bine s nu mai
existe2 1cest subiect l%am detaliat de"a pe site (dar ca tem de studiu, cutai
biografia lui 1dolf Litler, s vedei ce copilrie a avut. !nii din acesti copii isi pot
indrepta agresiunea asupra lor insile (pana la psihoza, dar altii pot face ravagii in
lume (in scopul de a%si confirma in mod fals, parazit, faptul ca exista, dar si pentru a
se despagubi pentru ce au patimit.
Jocurile psihologice au fost pentru prima dat explicate de (ric )erne in cartea
7ames 4eople 4laK (Jocurile 1dulilor.
3arele Joc al Lumii
'are ar fi *arele Joc2 *arele Joc a fost creat de *arele 4rogramator, cu mult
5nainte de ;>,# miliarde ani pm$nteti, data )ig%)ang%ului. 1tunci (nu se tie c$nd
pentru c s%a petrecut 5n afara matrixului spaio%temporal, *arele 4rogramator a
creat creaturile 1, ), '....R iar pe 1 cel mai frumos i cel mai detept dintre toi. 1 s%a
apucat s "oace "!ite ce proti i ur$i sunt ceilali % ), ', 0....R". 6 treime dintre ),
', 0....R s%au contaminat (introiectat de la 1 i au 5nceput s "oace "ocurile lui.
1tunci *arele 4rogramator a creat acum ;>,# miliarde ani, Mumea, iar pe 1 i pe cei
contaminai de el i%a aruncat 5n Mume ca s "oace "batei%v 5ntre voi". 3otui, *arele
4rogramator a dorit ca nu toi s participe la "ocurile lui 1, ci o parte s rm$n
neutri, i atunci, a venit singur 5n Mume cu o nou regul de "oc "iubii%v 5ntre voi". 1
i asociaii lui i%au distrus proiecia (trupul dar nu i codul surs. 0e atunci, muli se
chinuie s schimbe macazul, de la st$nga la dreapta. 6 parte dintre asociaii lui 1 l%
au trdat, iar ceilali i%au 5ntrit "ocurile, au devenit "uctori din ce 5n ce mai 5nrii.
.eligios si filozofic vorbind, nu exist nici un mare "oc al lumii. ( vorba doar de o
decizie a *arelui 4rogramator, aceea de a face o lume cu imperfectiuni in asa fel ca
cei lipsiti de iubire (cei are nu pot accepta situatiile si oamenii asa cum sunt ei sa fie
deconspirati (prin faptul c vor critica, vor reproa, vor desconsidera totul pentru c ei
1M(7 s vad numai ur$tul din Mume, pentru c sufletul lor e ur$t.
0e exemplu eu, care am scris acest site, am "ucat rolul 4ersecutorului. 0ar scopul
acestui site nu e de a acuza sau deconspira oamenii inconstienti care, pentru a%si
satisface nevoile primare (foamea, sexul, locuinta, procrearea, recurg la tot felul de
pcleli. ,copul site%ului nu e de a crea 5nc un "nebun specialist 5n psihologie" care
5i acuz semenii. ,copul e ca 3! care citeti s devii (mai contient i s accepi
lucrurile aa cum sunt i pe oameni aa cum sunt ei ("tcerea e de aur". 0eci s
oferi iubire contient (adic 5nelegere.
'oncluzia religioas i filozofic ar fi c noi oamenii avem o mare ocazie. Intoarcerea
de pe drumul greit, recuperarea.
,%ar putea inelege c prin intermediul acestui site, am transmis mesa"ul subliminal
"uite ce v facei unul altuia, acum iubii%v dac mai putei", sau c am "ucat "ocul
psihologic "luptai%v 5ntre voi". 'um e mai bine totusi, s ti sau s nu ti2 Ji dac ti
i devii contient, poti oferi intelegere si acceptare constienta, sau poti alege
contient sa evii agresiunea psihologic, ori s renuni la a mai agresa. ,olutia la
agresiune nu e tot agresiunea ci aprarea eficienta (daca nu sti sa te aperi, poti
invata asta in psihoterapie. !neori se impune renunarea la relaia cu "agresorul"
(sau reducerea ei la un minimum posibil. 1 cunoate motivaiile celuilalt de a se
comporta 5ntr%un anume fel cu tine te poate a"uta sa%l intelegi pe el dar si situatia in
ansamblu (implicit de a te salva din situatii critice. &u 5nseamn 5ns nici rzbunare,
nici reprouri. 0e la un anumit grad de tulburare, motivaiile comportamentale nici nu
mai trebuiesc analizate, ci doar constatat ce face celalalt pentru a lua msuri de
prote"are a propriei persoane (si a copiilor daca exista. 0e regula "victima" pentru c
e implicat afectiv 5n relaie i are ateptrile 5nelate, dorete s cunoasc
motivaiile pentru care "agresorul" are (a avut un anumit comportament (dar trebuie
s se 5ntrebe i de ce nu a "vzut" p$n atunci cum e cellalt i de ce s%a complcut
in simbioza cu "agresorul" un timp 5ndelungat i s corecteze aceste nea"unsuri ca pe
viitor s nu se mai repete paternul.
1m dorit s explic pe acest site care sunt posibilele motivaii ale agresiunii psihice,
dar atenie, dorina de a cunoate motivaiile psihologice este ea 5nsi un simptom
de dependen emoional nerezolvat a "victimei" fa de "agresor". 1ceast
dependen emoional e fireasc i se rezolv 5n timp, prin consumarea furiei i prin
raionament (am oferit pe acest site explicaii detaliate la "0( '( s%a 5nt$mplat aa"
care se pot suprapune pe multe cazuri, prin analogie, asta o spun ca sa atenuez
cumva propriile mele proiectii facute aici. 0e asemenea analiza psihologica pe care
"victima" e tentat sa o faca "agresorului" nu inseamna doar prelungirea dependenei
emoionale ci mai reprezint i o inutilitate care nu trebuie prelungit la infinit (aa
cum se face de multe ori 5n psihanaliz. 1naliza psihologic 5n sine nu vindec dar
a"ut la gsirea unor soluii mai bune de via (rul cel mai mic prin contientizarea
gravitii unor situaii, i ce anume menine acele situaii patologice s existe i s se
perpetueze practic autonom (ca un program orb de calculator si deci luarea de
masuri pentru a schimba pe cat posibil situatia prezenta. 1naliza tranzacional e
util pentru reglarea modului 5n care sunt trite sentimentele, pentru c prin reflecia
care o 5nvei 5n 13, poi afla cum apar sentimentele false, parazite, dar i modul de
raionament pentru a nu mai tri sentimente parazite (cum ar fi de exemplu trirea
proieciei vinei parentale, preluarea datoriei celuilalt in relatie, identificarea prin
paternuri parentale cu persoane aflate in situatii tragice de viata, preluarea totala a
responsabilitatii societatii pentru cazuri in care nu avem nici o vina, evitarea asumarii
de false datorii mai ales atunci c$nd nu avem resurse, sau sunt foarte limitate,
"datorii" care ne%ar putea destabiliza total emotional< insa partea de datorie care se
refera la comunitate este necesar sa fie facuta pentru ca e o sursa de multumire de
sine, de satisfactie morala.