Sunteți pe pagina 1din 47

Din punct de vedere functional, sistemul nervos este alcatuit din:

- sistemul nervos somatic


- sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) cuprinde toate structurile
nervoase dedicate interactiunii cu mediul exterior.


Sistemul nervos vegetativ (sau sistemul nervos autonom) regleaza
activitatea organelor interne.

Din punct de vedere topografic, sistemul nervos este subdivizat in:


- sistemul nervos central (SNC)



- sistemul nervos periferic (SNP)
Sistemul nervos central
Se numeste nevrax sau ax cerebrospinal.

Cuprinde toate structurile nervoase situate in
interiorul coloanei vertebrale si craniului si invelite
in meninge, intre ale caror foite exista lichid cefalo-
rahidian (LCR).

SNC este format din encefal si maduva spinarii
Encefalul
Are o greutate de cca. 1,4 kg.

Are ca diviziuni principale:
- telencefalul
- diencefalul
- trunchiul cerebral
- cerebel
Telencefalul
Este alcatuit din cele 2 emisfere cerebrale (stanga
si dreapta), precum si din cavitatile pe care le
contin (ventriculii cerebrali I si II).
Fiecare emisfera este formata din 4 lobi (frontal,
parietal, temporal, occipital.
Emisferele sunt unite prin intermediul unor
formatiuni: corpul calos, trigonul cerebral,
comisura alba.
Encefalul
La nivelul encefalului, celulele nervoase intra in
alcatuirea substantei cenusii si a substantei albe.
Substanta cenusie este alcatuita din corpi
celulari neuronali.
Substanta alba este alcatuita in special din axonii
mielinizati ai celulelor nervoase.
Substanta cenusie encefalica
Substanta cenusie encefalica este situata:
- la exteriorul emisferelor cerebrale, formand
scoarta (cortexul cerebral), care reprezinta
segmentul cel mai evoluat al sistemului nervos;
- in interiorul sau la baza emisferelor, formand
mase dense ce alcatuiesc nuclei (nucleii talamici,
nucleii bazali, etc.)
Substanta cenusie encefalica
La nivelul substantei cenusii corticale se realizeaza:
- controlul muscular
- perceptiile senzitive
- memoria
- emotiile
- limbajul
Ex.: nucleii talamici participa la transmiterea informatiilor
de natura senzitiva de la nivelul corpului catre cortex,
dar si la reglarea unor functii vegetative ca temperatura
corpului, frecventa cardiaca, presiunea arteriala.
Substanta alba encefalica
Substanta alba encefalica cuprinde fibre lungi si fibre scurte.

Fibrele lungi se mai numesc fibre de proiectie. Ele sunt ascendente si
descendente si fac legatura aferent si eferent intre cortex si centrii
nervosi subcorticali (nuclei bazali, talamus, cerebel, trunchi cerebral,
maduva spinarii).

Fibrele scurte sunt fie de asociatie, fie comisurale.
Cele de asociatie fac legatura intre zone din cadrul aceleiasi emisfere
cerebrale.
Cele comisurale unesc cele 2 emisfere intre ele, dand nastere
corpului calos, fornixului si comisurilor albe cerebrale.
Ventriculii cerebrali
Encefalul prezinta 4 cavitati numite ventriculi.

Ventriculii I si II se afla in cadrul emisferelor cerebrale (componente
ale telencefalului).

Ventriculii III si IV sunt situati in etaje inferioare ale creierului
(trunchiul cerebral).

Sistemul ventricular contine lichidul cefalo-rahidian (LCR), secretat
de plexurile coroidiene din peretii ventriculelor.

LCR acopera suprafata externa a encefalului, avand roluri multiple
(mecanic, de protectie, etc.
Nucleii cenusii centrali
Sunt denumiti si corpi striati sau nuclei bazali.

Sunt alcatuiti din nucleul caudat, putamen si
globus pallidus.

Participa la reglarea motricitatii.

Sunt situati la baza emisferelor cerebrale.
Diencefalul
Este situat sub telencefal.
Este alcatuit din talamus si hipotalamus.

Talamusul realizeaza o retea extinsa de conexiuni cu
numeroase portiuni ale encefalului (in special cu nucleii
cenusii centrali, hipotalamusul si trunchiul cerebral). El
participa la transmiterea informatiei senzitiv-senzoriale
catre scoarta cerebrala.

Hipotalamusul controleaza secretia hormonilor
hipofizari, intervine in reglarea apetitului, al setei,
somnului, libidoului si reactiilor la stress.
Diencefalul
Talamusul, hipotalamusul si o parte din scoarta
emisferelor cerebrale formeaza sistemul limbic.

Sistemul limbic se mai numeste paleocortex si el
integreaza unele structuri din profunzimea lobilor
temporali, precum amigdala si hippocampus-ul.

Sistemul limbic participa la controlul si expresia
emotiilor, la stocarea amintirilor recente si la controlul
apetitului si a reactiilor emotionale declansate de hrana.
Trunchiul cerebral
Este situat la baza emisferelor cerebrale, pe care
le conecteaza cu maduva spinarii.

Este alcatuit din:
- mezencefal
- puntea lui Varolio
- bulb (medulla oblongata)
Trunchiul cerebral
Are un rol foarte important in controlul functiilor vegetative (in
special respiratia si circulatia).

In portiunea sa mediana se grupeaza principalele cai aferente
(senzitive) si eferente (motorii)

Tot in portiunea sa centrala se grupeaza o serie de nuclei in sistemul
reticulat activator.

Sistemul reticulat activator este conectat la majoritatea cailor
senzitive, la cerebel si la emisferele cerebrale. El influenteaza
circulatia si respiratia, si, prin fibrele ascendente, formeaza sistemul
reticulat ascendent activator (SRAA) cu rol de influentare a reactiei
de trezire si a nivelului general de constienta.
Cerebelul
Situat posterior de trunchiul cerebral si acoperit
in mare parte de emisferele cerebrale.

Este conectat in dublu sens cu emisferele
cerebrale, cu analizatorul vestibular si, prin
maduva spinarii, cu proprioceptorii.

Este implicat in echilibru, controlul posturii si al
miscarilor fine.
Maduva spinarii
Este situata in interiorul canalului vertebral
format prin suprapunerea vertebrelor.

Se intinde intre prima vertebra cervicala (C1) si
a doua vertebra lombara (L2). De la acest nivel
se continua pana la nivelul vertebrei a doua
coccigiene cu formatiunea numita coada de cal
(fillum terminale si nervii spinali ce emerg din
portiunea inferioara a maduvei)
Maduva spinarii
In interior, este alcatuita din substanta cenusie,
care are forma literei H, dispusa in coarne
anterioare, laterale si posterioare.


La exterior, este alcatuita din substanta alba
organizata in cordoane si formata din fibre
aferente si eferente.
Maduva spinarii
La nivelul maduvei iau nastere radacinile nervilor
spinali.

Radacinile anterioare (motorii) sunt alcatuite din fibrele
motoneuronilor alfa din coarnele anterioare ale
substantei cenusii care ajung la muschi.

Radacinile posterioare (senzitive) contin fibrele
neuronilor din ganglionii spinali care primesc impulsuri
senzitive de la periferie.
Maduva spinarii
Caile aferente (senzitive) sunt constituite din 3
neuroni. Primul este situat in ganglionii spinali, iar
al treilea in talamus, proiectandu-se pe cortex, in
zona numita aria somestezica primara.

Caile eferente (motorii) cuprind caile piramidale si
caile extra-piramidale.
Maduva spinarii
Sistemul piramidal isi are originea in arii motorii din
cortexul frontal, unde sunt reprezentate toate grupele
musculare ale hemicorpului controlateral.

Toate fibrele motorii piramidale (numite si neuroni
motori centrali) fac sinapsa cu motoneuronii alfa din
maduva spinarii. Acestia se numesc neuroni motori
periferici.

Prin neuronii motori periferici ajung la efectori atat
impulsurile motorii piramidale, cat si cele
extrapiramidale.
Maduva spinarii
Sistemul extrapiramidal isi are originea intr-o serie de
arii corticale, dar si in formatiuni sub-corticale.

El controleaza postura si miscarile automate si determina
stabilitatea miscarilor printr-o serie de reflexe cu
componenta statica (prelungita) si fazica (rapida)

Lezarea sa poate produce rigiditate, tremor si
bradikinezie (Parkinson) sau hipotonie si miscari
involuntare (coree).
Sistemul nervos periferic
Este format din 31-33 de perechi de nervi spinali
(8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1-3
coccigieni) si 12 perechi de nervi cranieni
(olfactiv, optic, oculomotor, trohlear, trigemen,
abducens, facial, acustico-vestibular,
glosofaringian, vag, accesor si hipoglos).
Nervii spinali
Contin atat axoni aferenti (senzitivi) cat si axoni eferenti
(motori).

Din fiecare segment al maduvei iese cate o pereche de
radacini nervoase ventral motorii si o pereche de
radacini nervoase dorsale senzitive (care contin pe
traiectul lor ganglionii spinali).

Radacinile ventrale si cele dorsale de o parte a maduvei
se unesc in canalul vertebral, iar prin gaura de conjugare
emerge nervul spinal, cu structura mixta.
Nervii spinali
Nervii toracali se distribuie metameric, pe cand ceilalti se
unesc in plexuri (cervical, brahial, lombar, sacral,
coccigian) din care se nasc ramuri nervoase colaterale
sau terminale.

Fibrele eferente de la motoneuronii spinali se termina
prin sinapse neuro-motorii:
- la nivelul musculaturii somatice (voluntare)
- la nivelul sistemului nervos autonom (vegetativ), unde
inerveaza musculatura neteda, glandele si miocardul.
Sistemul nervos vegetativ
Are 2 diviziuni:
- sistemul nervos vegetativ simpatic (mediatori
chimici adrenalina si noradrenalina). Este
localizat la nivel toraco-lombar.
- sistemul nervos vegetativ parasimpatic (mediator
chimic acetilcolina). Este situat la nivel cranian
si sacral.
Ambele componente inerveaza musculatura neteda
viscerala, a vaselor sanguine, a cordului si
glandele.